7/25/2019 Prez Diplomatie

1/2

Industria Romaniei inainte si dupa 1989

ntreprinderile publice au fost nfiin ate pentru ca guvernele statelor s corectezedeficien ele pie ei, promovarea dezvoltrii economice, reducerea ratei omajului i pentru a

asigurarea controlului statului asupra direc iei economiei. ele dou rzboaie mondiale audeterminat intensificarea rolului statului n economia na ional. re terea rolului statului n economie a intensificat tendin ele socialiste i a sczut importan a sectorului privat.

!eclinul ntreprinderilor publice a nceput n anii 198", ntruc#t statele au perceputntreprinderile ca o alternativ la omaj, nelu#ndu$se n calcul ineficien a acestei msuri. Rom#nia comunist avea e%clusiv ntreprinderi de stat, din cauza politicii protec ioniste, iar nacea perioad nu e%istau omeri, din dorin a de cvasi$ocupare a for ei de munc e%istente, ns economia se prbu ea.

!up cderea comunismului,economia centralizat s$a reorientat ctre economia de

pia . &cest lucru s$a realizat treptat, iar ntreprinderile publice au avut de suferit, n special de peurma privatizrii. &lte probleme au aprut din cauza nen elegerii corespunztoare n ceea ceprive te reformele n companiile de stat, imposibilitatea statului de a le aduce la un nivel deeficien optim, iar varianta unui management mai bun n astfel de institu ii era considerat c ar scdea posibilitatea acestora de privatizare.

!ezvoltarea economic n perioada de tranzi ie este influen at de liberalizarea pre urilor i comer ului, de privatizare i disciplin economic i fiscal, ns ntreprinderile publice nu au

dovedit un impact pozitiv n ceea ce prive te procentul de ocupare a for ei de munc sau n oferirea de servicii i bunuri n zonele n care pia a liber nu era pregtit s o fac.

ntreprinderile de stat sunt acum percepute ca un obstacol n dezvoltarea economiei depia i n sfera social, iar politicile ce privesc sectorul economic public nu sunt eficiente nici spre a realiza privatizri profitabile, nici de a eficientiza produc ia i dezvoltarea ntreprinderilor.

In societatea romaneasca din ziua de azi, este limpede ca industria sau agricultura nu maireprezinta domenii care sa ajute la dezvoltarea economiei tarii. Intreprinderile construite sip usein functiune in perioada comunista s$au dovedit a nu fi sustenabile, iar progresul e%treme derapid al te'nologiei a dus la falimentul multora. (data cu trecerea anilor, in Romania au inceputsa se vada efectele capitalizarii si ale globalizarii, iar economia si societatea au inceput sa semodernizeze. &stfel, infiintarea si dezvoltarea marilor corporatii au luat locul dezvoltariiintreprinderilor. )a prima vedere, acest lucru ar putea parea benefic, insa odata cu decadereamarilor intreprinderi si ale marilor unzine ale Romaniei, economia tarii a avut de suferit, prinscaderea productiei si a e%porturilor, dar si prin cresterea tot mai mare a ratei de somaj.

*entru a ilustra cat mai bine acest proces, am analizat cateva e%emple e%treme degraitoare.

7/25/2019 Prez Diplomatie

2/2

+nul din cele mai importante astfel de e%emple este decaderea industriei de conserve siscaderea ratei de cultivare a rosiilor pe teritoriul tarii. &cesta industrie s$a dezvoltat incepand cuanii -", cand romanii au inceput sa cultive la scara e%tinsa rosii, iar in anii " au aparut primelefabrici de conserve. /ece ani mai tarziu, in industrie se dezvoltasera deja 0" de fabric deconserve si de bullion, iar Romania reprezenta sursa pentru astfel de produse pentru &frica,

uropa si o parte din &merica. &vantajul pe care produsele romanesti il aveau era ca rosiile eraucrescute cu foarte putine c'imicale, iar acest lucru se reflecta in gust. (data cu cadereacomunismului, aceasta industrie a inceput sa intre in declin, e%porturile massive fiind inlocuitecu importurile la scara foparte mare a unor produse de calitate mult mai slaba. *entru a fievidenta aceasta decadere, trebuie luat in considerare numarul de fabrici romanesti de conservecare mai e%ista2 13. In 199" Romania se afla in topul primelor zece tari din lume care e%portaufructe si legume, laudandu$se cu in jur de 45"" de sere incalzite. &zi, numarul acestora este deapro%imativ zece ori mai mic. In anii 8", Romania ajusese sa produca peste 8".""" de tone depasta de tomate, din care 8"6 era e%portata. In prezent, odata cu cresterea populatiei si a

nevoilor acestora, cifrele s$au sc'imbat, insa nu in bine. Romania importa 9"".""" de tone delegume si fructe, iar numarul e%porturilor este de doar 15".""" de tone.

+n alt e%emplu este fabrica de locomotive lectroputere din raiova. )a inceputul anilor", fabrica avea peste -""" de angajati si producea sute de motoare si locomotive, datoritarete'nologizarii de care s$a bucurat in 19". 7imp de -" de ani, p#n n 1989, craiovenii s$auangajat la lectroputere. &u construit peste 1.5"" de locomotive !iesel$electrice i aproape1.""" electrice. ( medie de 58 de buc i pe an, produse de 13.""" de angaja i. )a care se adaug motoare i transformatoare electrice. u toate acestea, odata cu anii 8", investitiile s$au oprit, iardeclinul a inceput. &stfel, c'iar si dupa caderea comunismului, fabrica a fost tinuta in viata decatre imprumuturile de la stat, iar productia locomotivelor s$a redus la ", singura activitatea amuncitorilor fiind repararea si intretinerea motoarelor si locomotivelor. In anii 4""1, s$a decisprivatizarea fabricii, insa din cauza amanarilor si din cauza problemelor din cadrul licitatiilor,aceasta privatizare a avut loc abia in 4""0. u toate acestea, situatia fabricii nu s$a imbunatatit,avand loc foarte multe disponibilizari, o parte din terenul uzinei fiind vandut pentru construireaunui mall , iar ceea ce a ramas din uzina este lasat in paragina. &bia dupa 45 de ani, fabrica aprimit o comanda de productie pentru 8 locomotive, fapt care a facut ca aceasta privatizare sa fieconsiderata una de success.

u toate ca industria a intrat intr$un process de declin odata cu anii 8" si cu sc'imbarearegimului politic, in Romania se incearca introducerea si promovarea unor noi industrii, cum ar fiindustria verde, care se ocupa cu construirea unor ec'ipamente produse in cadrul unui sistemecologic. &cest proiect a fost posibil cu ajutorul unor investitii norvegiene, iar avantajeleacestora se vor vedea atat in ceea ce priveste nivelul de trai al populatiei, cat si printr$o anumitacrestere a economiei nationale.