PLANUL DE ACŢIUNE AL

ŞCOLII

LICEULUI TEHNOLOGIC

,,Petre Ionescu-Muscel”

2014 – 2018 RRVIZUIT SEPTEMBRIE 2017

Liceul Tehnologic „Petre Ionescu-Muscel”

Str. Vlaicu Vodă, nr.2

Tel. / +40 248 269963

E-mail: gsdomnesti@yahoo.com

COLECTIVUL DE ELABORARE:

Prof. NICUȚ OVIDIU-GEORGE - responsabil Prof. SMĂDU GEORGETA-DANIELA – membru Prof. RADUCU FLORINA – membru Prof. IONESCU VALY-DOINA – membru Prof. Dr. BACIU GHEORGHE – reprezentant Consiliu local Prof. ZĂVOIANU ROXANA – reprezentant sindicat Prof. TURBATU VASILE – reprezentant agenti economici Elev COMANDAȘU MARIA EMILIA – reprezentant al Comitetului de elevi Prof. CHIRIȚESCU VERGINA – reprezentant al Comitetului de părinți Prof. PULPEA BOGDAN - Informatician

PARTENERI SOCIALI:

INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI ARGEŞ CONSILIUL LOCAL AL COM. DOMNESTI DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE STATISTICĂ ARGEŞ CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ ARGEŞ AGENŢIA JUDEŢEANĂ PENTRU OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ ARGEŞ CENTRUL DE ZI ,,PARASCHIVA” RETEVOIEŞTI-ARGEŞ CASA DE CULTURĂ DOMNEŞTI – ARGEŞ SOCIETATEA CULTURALĂ DOMNEȘTI ASOCIAȚIA “FILOTEIA-ÎNGERAȘUL” PITEȘTI

GAL ȚINUTUL POSADELOR DOMNEȘTI

3

1. PARTEA I - CONTEXT

1.1 Formularea scopului

Planul de acţiune al şcolii face parte din sistemul de asigurare al calităţii,

el este un mijloc de comunicare între şcoală şi principalii săi parteneri,

reflectând nivelul de performanţă al şcolii.

1.2. Misiunea şcolii

Liceul Tehnologic ,,Petre Ionescu Muscel” oferă locuitorilor din comuna

Domneşti și împrejurimi, oportunități de educaţie şi instruire sprijinind

dezvoltarea carierei, sporirea calității vieții și prosperitate economică.

1.3. Viziunea şcolii

Educarea tinerilor din Domneşti şi comunele limitrofe prin dezvoltarea

unui proces educativ de calitate, adaptat realităților economico-sociale actuale,

centrat pe tineri și nevoile lor, care să conducă la performanță pentru

satisfacerea nevoilor proprii de formare şi pentru înscrierea cu succes pe piaţa

muncii.

1.4 Profilul actual al şcolii

Liceul Tehnologic ,,Petre Ionescu Muscel” este situat în localitatea

Domneşti, la circa 50 Km de municipiul Piteşti, 25 Km de oraşul Câmpulung

Muscel, 25 Km de oraşul Curtea de Argeș.

Oferta de pregătire, prin planul de şcolarizare al Liceul Tehnologic „Petre

Ionescu Muscel” este adaptată cerinţelor comunităţii locale, prin pregătirea în

domeniul teoretic cât şi tehnic.

Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor comunităţii locale şi la cererea

elevilor şi părinţilor, unitatea noastră școlară oferă pregătire elevilor dupa cum

urmează:

ÎNVĂȚĂMÂNT PREȘCOLAR

4 grupe de grădiniță cu program normal

ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR

clasa pregatitoare

clasa a I

4

clasa a II-a

clasa a III-a

clasa a IV-a

ÎNVĂȚĂMÂNT GIMNAZIAL

clasa a V-a

clasa a VI-a

clasa a VII-a

clasa a VIII-a

ÎNVĂȚĂMÂNT LICEAL ȘI PROFESIONAL

filiera teoretică profil uman - specializările filologie, științe sociale;

profil real – specializare ştiinţe ale naturii;.

filiera tehnologică invatamant de zi si seral calificare profesionala: tehnician transporturi;

invatamant profesional de stat cu durata de 3 ani

calificare profesionala: mecanic auto.

Partenerii economici:

SC EMPI SRL CURTEA DE ARGEȘ;

SC AUTO SMAD SRL

Şcoala a pregătit pentru aceştia specialişti în domeniu, astfel că la

sfârşitul cursurilor o parte a absolvenţilor au fost angajaţi.

Personalul didactic al şcolii, preocupat de asigurarea procesului de

predare – învăţare urmează cursuri de formare continuă organizate prin

instituţii de învăţământ superior, Casa Corpului Didactic şi alţi furnizori de

pregătire a adulţilor.

Baza materială a şcolii este formata din 5 corpuri de clădire cu 18 săli de

clasă, 2 laboratoare, 2 cabinete, 1 atelier şcoală, bibliotecă, C.D.I. sală de sport.

În urma lucrărilor de reabilitare a clădirii principale de la începutul anului școlar

2013 s-a realizat și extinderea acesteia cu un grup sanitar, o bibliotecă si un

cabinet de biologie.

Pe parcursul anului școlar 2017-2018 s-au făcut investiții pentru dotarea

și modernizarea spațiilor. S-au amenajat grupuri sanitare la Școala Generală și

grădiniță, s-au relocat și reabilitat spațiile în care funcționează grădinița, s-a

amenajat o sală de gimnastică modernă, s-a reabilitat spațiul în care

funcționează CDI-ul, s-au achiziționat table magnetice și panouri informative

pentru 12 săli de clasă, au fost dotate atelierele mecanice cu unelte și scule în

valoare de 12 mii lei, s-a extins rețeaua wireless astfel încat există internet în

5

fiecare clasă, s-au obținut sponsorizări în valoare de 12 mii Euro (autoturism

Dacia – Logan)

1.5 Analiza rezultatelor anului școlar 2016-1017 În anul şcolar trecut procentul de promovabilitate a fost următorul:

- examen de evaluare nationala ---------------------------------- 75%

- examen de bacalaureat ------------------------------------------ 68 %

- examen de obtinere a atestatului profesional--------------- 100%

În domeniul cultural artistic şi sportiv-turistic s-au obţinut de asemenea

rezultate semnificative prin participarea la diferite activităţi de specialitate.

Participările și rezultatele copiilor la concursurile școlare și extrașcolare au

fost în creștere la ciclul primar.

2. Partea a II-a - Analiza nevoilor

2.1 Analiza nevoilor – Mediul extern

2.1.1 ANALIZA MEDIULUI ECONOMIC

Comparativ cu structura VAB la nivel regional, județul Argeş se remarcă

prin ponderea aproximativ similară a industriei (36,54% faţă de media regiunii

care este de 35,96%) şi la servicii (46,46% faţă de media regiunii care este de

46,36%). Dacă în cazul activităţilor de agricultură, vânătoare şi silvicultură,

pescuit şi piscicultură, ponderea VAB este sub media regiunii (cu 3,1%),

activitate de construcţii depăşeşte cu 2,33% ponderea înregistrată în cadrul

Regiunii Sud-Muntenia.

Faţă de media naţională, judeţul Argeş înregistrează în anul 2012 o

pondere a VAB superioară în activităţile de industrie (+8,77%), construcţie

(+1,39%) şi agricultură, silvicultură şi piscicultură (+0,66%), în timp ce

ponderea VAB rezultată din activităţile de servicii este cu 10,82% sub această

medie.

Comparația cu structura VAB în Uniunea Europeană evidențiază

decalaje mari în ceea ce priveşte dezvoltarea serviciilor a căror contribuție

procentuală la VAB (46,46%) se situează mult sub media UE-28 (73,50%).

Scăderea accentuată a ponderii industriei sugerează că evoluțiile viitoare

sunt condiționate de măsura în care vom face față presiunii concurențiale

crescânde, prin creşterea competitivității şi dezvoltarea prioritară a unor ramuri

industriale cu valoare adăugată mare. Comparativ cu ponderea agriculturii şi

silviculturii în structura VAB în UE ( 1,70%), acest sector deține o importanța

relativ mare în economia județului (5,98%), chiar dacă pe termen lung este de

6

aşteptat ca, prin dezvoltarea celorlalte sectoare, agricultura să-şi micşoreze

ponderea relativă în VAB. Structura VAB pe sectoare mari de activitate, comparativ cu media naţională şi europeană în 2012

UE-28 RO

Regiunea Sud

Muntenia

Jud. ARGEŞ

Agricultură, silvicultură, piscicultură 1.70 5.32 8.99 5.98

Industrie 19.10 27.77 35.96 36.54

Construcţii 5.70 9.63 8.69 11.02

Servicii 73.50 57.28 46.36 46.46

TOTAL 100.00 100.00 100.00 100.00

Sursa: Eurostat (pt. EU-28 şi România); calcule pe baza datelor din "Conturi naţionale regionale, 2008-2012'' (pentru regiune)

Datele statistice pentru perioada 2008-2013 evidențiază reducerea atât ca

număr de firme cât şi ca număr de angajați pentru toate categoriile. În județul

ARGEŞ în 2013 din punct de vedere al personalului anagajat în unitățile locale

active din industrie, construcții, comerț şi alte servicii, se detaşează industria

prelucrătoare (44,34%) urmată de comerț (19,35%) şi construcții (8,96%) Tabel 3.8 Structura personalului din unităţile locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii, pe activităţi ale economiei naţionale. Jud. ARGES

CAEN Rev.2 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Agricultură, silvicultură și pescuit

Industrie extractivă 2,58 2,32 1,93 1,62 1,46 1,32

Industrie prelucrătoare 43,82 43,12 44,17 43,83 43,54 44,34

Producția și furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă și aer condiționat 1,87 1,66 1,50 1,84 1,74 1,62

Distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor 1,22 1,39 1,75 1,84 1,85 1,95

Construcţii 11,93 11,49 10,32 10,72 10,40 8,96

Comerţ 1) 21,80 21,47 20,44 20,06 20,03 19,35

Transport, depozitare şi activități de poșta și curierat 5,74 6,26 6,17 6,57 6,85 7,50

Hoteluri şi restaurante 2,29 2,72 2,63 2,71 2,81 2,82

Informații și comunicații 1,09 1,02 1,03 0,96 1,24 1,26

Tranzacţii imobiliare 5,90 6,43 7,62 7,38 7,42 7,87

Învăţământ 2) 0,25 0,27 0,27 0,27 0,26 0,28

Sănătate şi asistenţă socială 2) 0,60 0,67 0,80 0,84 0,93 0,99

7

Activități de spectacole, culturale și recreative 0,91 1,19 1,35 1,36 1,49 1,75

Total 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 Sursa: ISN Argeș http://www.arges.insse.ro/

Judeţul Argeș îşi păstrează profilul industrial semnificativ prin:

- cea mai mare pondere a industriei prelucrătoare în formarea VAB din

regiune;

- dinamica investiţiilor în sectorul industrial: industria prelucrătoare are în

continuare cea mai mare pondere din totalul investiţiilor brute la nivel

regional;

- diversitatea activităţilor industriale, fiind reprezentate aproape toate

ramurile industriale, mai ales: mașini și aparate electrice, construcţii

metalice şi produse din metal, maşini şi echipamente, mijloace de

transport, industrie alimentară şi băuturi, textile şi produse textile,

confecţii din textile, pielărie şi încălţăminte, prelucrarea lemnului.

Potrivit datelor şi informaţiilor publicate în Breviarul Statistic al judeţului

Argeş, în anul 2012, industria a contribuit cu 43,0% la formarea P.I.B. al

judeţului, cu 55,1% la formarea cifrei de afaceri şi a asigurat locuri de muncă

pentru un număr de 63.103 salariaţi, reprezentând 49,0% din personalul

unităţilor locale, aproximativ 46,0% din numărul total de salariaţi şi peste

25,0% din populaţia ocupată a judeţului. De asemenea, producţia industrială a

asigurat peste 99,0% din exportul realizat la nivelul judeţului, din care exportul

de mijloace de transport a reprezentat 67,6%.

Menționăm scăderea înregistrată la nivel naţional în ultimii ani a locurilor

de muncă în IMM specializate în textile şi în pielărie pe fondul tendinţei de

relocare către est (Asia, etc.), observată actualmente la nivel mondial și IMM-

urile din industria alimentară au înregistrat o scădere semnificativă la nivel

naţional a locurilor de muncă datorită dificultăţilor în legătură cu adaptarea la

standardele de calitate specifice şi concurenţei cu produsele din UE.

Ponderea mare a industriei comparativ cu media europeană, corelată cu

evoluţiile descrescătoare din ultimii ani sugerează că evoluţiile viitoare sunt

condiţionate de măsura în care vom face faţă presiunii concurenţiale crescânde,

prin creşterea competitivităţii şi dezvoltarea prioritară a unor ramuri

industriale cu valoare adăugată mare.

Implicaţiile pentru ÎNVĂȚĂMÂNTUL PROFESONAL și TEHNIC

Anii care au urmat integrării României în Uniunea Europeană, dar și

faptul că țările dezvoltate ale UE au ieșit mai rapid din recesiune, a condus la

migrarea în continuare de forța de muncă spre țările UE.

Pe plan local, pe lângă scăderea cererilor (datorată crizei economice), o

adevărată amenințare pe piața muncii, o constituie deficitul de competențe la

8

nivelul candidaților astfel încât putem vorbi de apariția unui dezechilibru între

cerere și oferta de forță de muncă calificată.

Ca urmare, planurile de şcolarizare trebuie să reflecte, prin structura ofertei -

proporţional cu nevoile pieței muncii - diversitatea activităţilor industriale,

ponderea din ce în ce mai crescută a serviciilor, relansarea proiectelor în

domeniul construcţiilor / infrastructurii și nevoile de dezvoltare a agriculturii.

Calificări şi curriculum. Adaptările structurale din economie presupun

competenţe adecvate şi o mobilitate ocupaţională sporită (inclusiv

intersectorială) a forţei de muncă. Este necesară o permanentă adaptare a ofertei

educaționale la cerințele pieței muncii prin:

- aplicarea riguroasă a standardelor de pregătire profesională;

- adaptarea prin curriculum în dezvoltare locală (CDL).

Dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii reclamă din partea învățământului

profesional și tehnic un răspuns adecvat la nevoile specifice IMM, de

adaptabilitate crescută a forţei de muncă la sarcini de lucru diverse, prin:

- Asigurarea pregătirii de bază pe competenţe tehnice generale

solide;

- Consolidarea pregătirii profesionale, indiferent de calificare, cu

dezvoltarea de abilități și competenţe specifice economiei de

piață (competențe antreprenoriale, tehnici de vânzare,

marketing, etc.);

- Promovarea învățării pe parcursul întregii vieți;

Ca răspuns la schimbările tehnologice şi organizaționale induse de

investițiile străine şi cerințele de competitivitate, trebuie ținut cont de:

- Creșterea permanentă nivelului de calificare al absolvenților

IPT;

- Importanța competenţelor cheie

- Formarea unor competențe adecvate pentru: noile tehnologii,

calitate, design, marketing, tehnici de vânzare;

- Cunoașterea limbilor străine

- Colaborarea între școli pentru calificările care presupun

competențe combinate, de exemplu: tehnice și protecția

mediului, tehnice şi comerciale/economice, tehnice - artistice –

IT (design, grafică, publicitate, design pagini web) etc.

- Formarea continuă a profesorilor;

Ca răspuns la cerinţele de mediu și a celor legate de sănătate și securitate

ocupațională (sănătatea și securitatea muncii) pe baza standardelor UE,

legislația de mediu și cea de sănătate și securitate în muncă au fost actualizate și

armonizate cu legislația specifică din celelalte state ale UE.

Ca urmare, unitățile economice din județul Argeş, au investit și investesc în

continuare în instruire și activități specifice în aceste domenii, iar învățământul

tehnic și profesional va trebui să își actualizeze oferta educaționala prin:

9

- Calitate în pregătirea pentru calificările specializate pentru

ecologie şi protecția mediului pe baza standardelor de mediu ale

UE;

- Dezvoltarea unor competențe de mediu ca parte din pregătirea

tehnică generală, indiferent de specialitate;

- Instruire specifică de bază în domeniul sănătății și securității

ocupaționale (sănătatea și securitatea muncii) corespunzător

domeniilor de pregătire.

Crearea unui sistem de învăţământ tehnic şi formare profesională modern,

capabil să contribuie la dezvoltarea continuă a competenţelor tinerilor şi

adulţilor (abordarea bazată pe învăţare pe tot parcursul vieţii) înseamnă

îmbunătăţirea guvernanţei acestui sistem, a calităţii învăţământului şi învăţării şi

dezvoltarea unui sistem financiar mai durabil. Alte reforme includ pregătirea

unei liste de calificări şi standarde, dezvoltarea capacităţilor şi competenţelor

cadrelor didactice şi ale formatorilor, încurajarea implicării partenerilor sociali

şi a comunităţilor locale în realizarea obiectivelor în materie de învăţământ

tehnic şi formare profesională şi crearea de condiţii egale pentru toţi.

O şansă pentru elevii care aleg învăţământul tehnic şi

profesional o constituie forma „duală”. Aceasta îi permite tânărului, care

a împlinit 16 ani, să încheie contracte de muncă cu un agent economic şi

să urmeze, în acelaşi timp, şi forma de învăţământ aleasă.

2.1.2 TENDINŢE DEMOGRAFICE

Datele statistice furnizate de INS evidențiază o scădere a populației

județului în perioada 2012-2015, de la 611024 la 600026 persoane.

2.1.2. Distribuția pe medii rezidențiale (urban/rural)

Conform datelor statistice la nivelul anului 2014 judeţul are un grad relativ

bun de urbanizare (45,93 %), fiind al doilea ca valoare din regiunea Sud

Muntenia.

R. Sud Muntenia

3059721 50,85 49,15 39,51 60,49

Argeş 600026 51,13 48,87 45,93 54,07

Distribuția populației pe medii de rezidență la 1 ianuarie 2015

Total (nr. pers.)

Urban Rural Urban

% Rural

%

R. Sud 3059721 1209102 1850619 39,51 60,49

Argeş 600026 275600 324426 45, 93 54,07

Sursa: INS

10

Pe medii de rezidență, la nivel județean, preponderentă este populația

rurală (54,07%).

În ceea ce priveşte repartiția pe medii de rezidență, la 1 iulie 2014, 45,94%

din populația județului trăia în mediul urban şi 54,06% în mediul rural, față de

39.51% şi respectiv 60,49% cât se înregistra la nivel regional.

Structura pe sexe indică pe ansamblul populației la nivel județean o

uşoară preponderență a persoanelor de sex feminin (51,35%), puțin peste

media națională şi regională (50,85%). La nivelul județului Argeș se

constată că procentele privind distribuția pe sexe a populației, din punct de

vedere demografic sunt apropiate de procentele la nivel național şi regional.

Structura pe vârste a populației poartă amprenta specifică unui proces de

îmbătrânire demografică, marcat, în principal, de scăderea natalității, care a

determinat reducerea absolută şi relativă a populației tinere (0-14 ani), şi de

creşterea ponderii populației vârstnice (de 60 ani şi peste). Județul Argeş are

cele mai mici ponderi pentru grupa de vârstă de peste 65 ani (18,83%), având

însă cea mai mare pondere (prin numărul şi ponderea populației) din grupele de

vârstă din intervalul 30 - 64 ani (49,02 %). La nivelul anului 2015 cea mai mică

pondere o au grupele de vârstă între 0 - 4 ani (4,39%), 5 – 9 ani (5,26 %), 10 –

14 ani (5,28 %), respectiv 15 – 19 ani (5,52 %) grupe care influențează IPT.

La nivelul județului Argeş se remarcă o distribuție pe medii rezidențiale

urban, 45,93% față de rural, 54,06%. În mediul rural ponderea populației

vârstnice este mai mare decât cea din mediul urban de 9,17 procente.

Populația adultă din grupa de vârstă 30 – 65 ani, este predominantă în

mediul urban față de rural, diferența fiind de 8,55 %.

Se constată procente aproximativ egale pe cele două medii de rezidență,

pentru grupele de vârstă 0 – 4 ani și 5 – 9 ani.

În privința populației școlare aferente grupelor de vârstă 10 – 14 ani și 15

– 19 ani, care în următorii ani vor pătrunde pe piața muncii, există mici

diferențe între cele două medii, de peste 1%.

În privința repartiției populației pe sexe și medii, atât la nivelul Regiunii

Sud – Muntenia, cât și în județul Argeș, se constată o pondere mai ridicată a

populației masculine, și feminine în mediul rural față de cel urban.

2.1.3 FINANŢAREA

Finanţarea activităţii este realizată de la bugetul de stat. La nivelul Liceul

Tehnologic „Petre Ionescu Muscel” , în anul financiar 2017:

- cheltuieli de personal: 2284100 lei

- cheltuieli materiale: 235900 lei

- investiții 200000 lei

11

2.1.4 TENDINŢE PRIVIND POPULAŢIA ŞCOLARĂ

Reducerea numărului de elevi este un element critic care trebuie luat în

calcul la proiectarea reţelei şcolare în perspectiva anului 2017.

În următorii 5 ani populaţia şcolară care va intra în învăţământul post

gimnazial se va reduce cu 5 %. Starea financiar-economică precară a familiilor

din mediul rural este o realitate cu consecinţe grave asupra tinerilor din acest

mediu, care se află adeseori în imposibilitatea de a-şi continua studiile.

Pe termen scurt şi mediu, la nivelul judeţului se constată o preponderenţă

a nevoilor de calificare de nivel profesional, iar pe termen mediu şi lung se

poate anticipa o creştere a nevoilor de calificare de la nivelul liceal superior în

sus.

Pentru liceul nostru, în intervalul 2014 – 2018 este previzionată o evoluţie

relativ constantă a numarului de clase propuse în planul de școlarizare

învățământul liceal și profesional astfel:

Filiera 2014-2015 2015-2016 2016-2017 2017-2018

Teoretică 1 1 1 2

Tehnologică

(zi și seral) 2 2 1 -

Învățământ profesional - 1 1 1

2.1.5 CONCLUZII

În prezent oferta de şcolarizare a Liceului Tehnologic „Petre Ionescu-

Muscel” este relativ corelată cu nevoile de calificare ale judeţului şi solicitarile

elevilor și părinților, mai ales a celor cu posibilități materiale reduse.

Prin competenţele formate trebuie avut în vedere o pregătire

de bază mai largă, competenţe sociale adecvate, dezvoltarea spiritului

antreprenorial, utilizarea noilor tehnologii, cultivarea atitudinii faţă de

muncă şi a respectului pentru calitate, mobilitate ocupaţională;

Facilitarea mobilităţii ocupaţionale, intersectoriale spre

activităţile de servicii, implică consolidarea pregătirii profesionale,

indiferent de calificare, cu competenţe specifice economiei de piaţa;

12

Se impune continuarea alternanței profilurilor din filiera

teoretică pentru corelarea ofertei educaționale cu cerinţele

absolvenţilor de gimnaziu.

2.2 Analiza mediului intern (Autoevaluare)

Liceul Tehnologic „Petre Ionescu-Muscel” oferă pregătire teoretică în

profilele real şi uman dar şi pregătire profesională în domeniul mecanică, prin

cursuri liceale de zi și seral și învățământ profesional de 3 ani.

Până în 1990 şcoala pregătea absolvenţi în exclusivitate pentru domeniul

forestier, prelucrarea lemnului, silvicultură şi mecanică. Ca urmare a creşterii

calificărilor pe piaţa muncii argeşene, dar și a solicitărilor venite din partea

comunității locale oferta de şcolarizare s-a modificat în acest sens. Oferta de

școlarizare s-a diversificat treptat astfel încât, în prezent, specializările din

domeniul teoretic rămân, prin alteranță – filologie, științe-sociale, științe ale

naturii, iar în domeniul mecanică venim în sprijinul elevilor prin calificări

atractive – tehnician transporturi și mecanic auto pentru învățământul

profesional.

Colaborarea cu agenţii economici din aceste sectoare asigură pregătirea

profesională a tinerilor în condiţii concrete de muncă.

Dotarea atelierelor de mecanică cu echipamente prin finanţare proprie va

permite desfăşurarea instruirii practice la standarde medii.

2.2.1 Colectarea şi analizarea datelor

Unul din obiectivele dezvoltării instituţionale ale unității şcolare a vizat

creşterea şanselor de inserţie socio – profesională a tinerilor absolvenţi.

Pentru monitorizarea acestui proces, în şcoală funcţionează o comisie

formată din profesori, diriginţi ai claselor terminale şi personalul secretariatului

şcolii. Anual sunt înregistrate noile date referitoare la inserţia profesională a

absolvenţilor.

Pentru ultimii 3 ani datele sunt următoarele:

An

Şcolar

Forma de

învăţământ

Total

absolvenți Angajaţi Şomeri

Alte

situaţii

2014 - 2015 Liceu 55 3 15 37

2015 - 2016 Liceu 31 4 12 15

2016 - 2017 Liceu 49 10 15 24

13

O preocupare constantă la nivelul şcolii este asigurarea calităţii

procesului educaţional. În acest sens am avut în vedere, implementarea învăţării

centrate pe elev, abordarea interdisciplinară, utilizarea pe o scară cât mai largă a

metodelor participativ–active de predare–învăţare, dar şi pregătirea

suplimentară a elevilor din anii terminali - şi nu numai- pentru depăşirea

dificultăţilor în învăţare.

Profesorii sunt interesaţi de tehnicile şi metodele moderne de predare –

învăţare şi participă constant la cursuri de formare continuă organizate de

C.C.D., universităţi sau în diverse alte programe.

2.2.2 Rezultatele proceselor de autoevaluare

Rezultatele examenelor de certificare a competenţelor profesionale la

liceu reflectă o bună pregătire profesională a tinerilor, menţinându-se un procent

constant de promovabilitate de 100 %.

Rolul Consilierii şi Orientării Vocaţionale este cu atât mai mare într-o

şcoală unde tinerii au nevoie de o importantă susţinere pentru dezvoltarea stimei

de sine, autonomiei, sentimentului de competenţă şi control asupra sarcinilor,

eficienţei, flexibilităţii, creativităţii, relaţionarea pozitivă cu ceilalți –

componenţe esenţiale şi necesare unei bune planificări a carierei şi a unei bune

inserţii socio – profesionale.

Referitor la cultura organizaţională dezvoltată în cadrul Liceului

Tehnologic „Petre Ionescu-Muscel”, trebuie subliniat faptul că se promovează

oportunităţi egale pentru toţi membrii săi, cultivarea spiritului de echipă şi al

competenţei.

Elevii sunt implicaţi în activităţile şcolii şi sunt reprezentaţi în Consiliul

elevilor.

Fondurile acordate de Primăria Domneşti vizează acoperirea cheltuielilor

curente, iar valoarea autofinanţărilor extrabugetare este încă insuficientă pentru

nevoile dezvoltării bazei materiale a instituţiei.

Se impune identificarea unor noi surse extrabugetare pentru dezvoltarea

viitoare a bazei materiale a şcolii.

Planul de şcolarizare

Procentul foarte slab la Examenul de Bacalaureat 2012, 2013,2014 a

ridicat ca sarcină prioritară pentru anii următori creșterea acestui procent. Ca

urmare, propunerile venite din partea Consiliului Profesoral au fost analizate de

Consiliul de Administrație și se ia în considerare menținerea filierei teoretice.

Pentru acoperirea cerințelor locale s-a introdus clasele de profesională şi

învăţământ seral.

14

În anul şcolar 2015-2016 planul de şcolarizare a fost:

1. Gradiniță - 4 grupe –preșcolari

2. Școla generală

Nr. crt Ciclu de învățământ Clasa Nr. clase

1 Primar Clasa pregătitoare

1

1 Gimnazial a V-a 1

3. Liceu – curs de zi – clasa a IX a

Nr.

Crt. Profil

Nr.

Clase Calificare profesională

1 Tehnic

2 1 Tehnician transporturi

Nr.

Crt. Profil

Nr.

Clase Specializare

1 Teoretic

2 1 Uman-științe sociale

4. Liceu – curs de zi - clasa a XI-a

Nr.

Crt. Profil

Nr.

Clase Specializare

1 Teoretic 1 Știinţe ale Naturii

Nr.

Crt. Profil

Nr.

Clase Specializare

1 Tehnic

2 1 Tehnician transporturi

5. Liceu – curs seral - Clasa XI-a

Nr.

Crt. Profil

Nr.

Clase Calificare profesională

1 Tehnic 1 Tehnician transporturi

15

2

6. Învățământ profesional- curs zi – clasa a IX-a

Nr.

Crt. Profil

Nr.

Clase Calificare profesională

1 Mecanica 1 Mecanic auto

Fenomenul abandonului şcolar în anul 2015 – 2016. La nivelul şcolii

acest fenomen este permanent monitorizat încercându-se reducerea lui, astfel

am avut 3 cazuri de abandon.

Planul de şcolarizare 2016-2017

Școala Generală

Ciclu de învăţământ Nr. clase /grupe Nr. elevi

preşcolar 4 69

primar 6 121

gimnazial 5 99

Total 15 288

Ciclu de învăţământ Nr. clase /grupe Nr. elevi

preşcolar 4grupe 69

primar Clasa pregătitoare 23

Clasa I 21

Clasa a II-a -2clase 40

Clasa a III-a 18

Clasa a IV-a 19

Total elevi primar 121

gimnazial Clasa aVa 21

Clasa a VI-a 14

Clasa a VII-a 31

Clasa a VIII-a-2 clase 33

Total elevi gimnaziu 99

16

Liceu - curs zi:

Ani de

studiu

Nr.

clase

Număr clase pe filiere şi profile Număr elevi

Filiera

teoretică

Profil Real

şi Uman

Filiera tehnologică

Teoretic Tehnic Resurse

naturale

şi prot.

mediului

Servicii Tehnic

IX 2 1 - - 1 27 17

X 2 1 - - 1 31 25

XI 2 1 - - 1 30 28

XII 2 1 - - 1 24 25

Total 8 4 - - 4 105 95

Liceu - curs seral: clasa a XI-a – 29 elevi

Liceu - curs seral: clasa a XII-a – 32 elevi

Învăţământ profesional

clasa a IX-a mecanic auto – 28 elevi

clasa a X-a mecanic auto – 25 elevi

Cadrele didactice din această unitate şi-au demonstrat din nou interesul în

acest domeniu.

Instruire centrată pe elev - Metodologii active de lucru la clasă

Planul de acţiune al şcolii

Utilizarea calculatorului şi a internet-ului

Orientare şi consiliere privind cariera în învăţământul profesional şi tehnic

Elaborarea şi utilizarea materialelor de învăţare

Elaborarea de auxiliare curriculare

În acest an s-au realizat toate tipurile de activităţi de perfecţionare:

activităţi la nivelul catedrei, cercuri pedagogice, consilii profesorale cu temă.

17

Planul de şcolarizare 2017-2018

În anul şcolar 2017 – 2018, am început activitatea cu un număr de 4

grupe învăţământ preşcolar şi 23 clase, structurate pe niveluri, filieră şi profil,

astfel:

Ciclu de învăţământ Nr. clase /grupe Nr. elevi

preşcolar 4 77

primar 6 123

gimnazial 4 86

liceal zi 8 215

liceal seral 2 70

profesional 3 84

Total 27 655

Ciclu de învăţământ Nr. clase /grupe Nr. elevi

preşcolar 4grupe 77

primar Clasa pregătitoare 20

Clasa I 23

Clasa a II-a 21

Clasa a III-a -2clase 40

Clasa a IV-a 19

Total elevi primar 123

gimnazial Clasa aVa 20

Clasa a VI-a 20

Clasa a VII-a 15

Clasa a VIII-a 31

Total elevi gimnaziu 86

18

Liceu - curs zi:

Ani de

studiu

Nr.

clase

Număr clase pe filiere şi profile Număr elevi

Filiera

teoretică

Profil Real

şi Uman

Filiera tehnologică

teoretic tehnic Resurse

naturale

şi prot.

mediului

Servicii Tehnic

IX 2 2 - - 0 58 0

X 2 1 - - 1 26 22

XI 2 1 - - 1 31 27

XII 2 1 - - 1 28 23

Total 8 5 - - 3 143 72

Liceu - curs seral: 70 elevi

Liceu - curs seral: clasa a XII-a – 38 elevi

Liceu - curs seral: clasa a XIII-a – 32 elevi

Invăţământ profesional 84 elevi

clasa a IX-a mecanic auto – 33 elevi

clasa a X-a mecanic auto – 29 elevi

clasa a XI-a mecanic auto – 22 elevi

19

2.2.3 ANALIZA SWOT

ANGAJAMENT

PUNCTE TARI

promovarea de către şcoală a unei

oferte educaţionale adaptată la

nevoile populaţiei şcolare si care

răspunde priorităţilor de dezvoltare

socio-economice la nivel local și

regional

instruire asistată pe calculator

asigurarea condiţiilor de eficienţă

pentru studiul limbilor străine

îmbogăţirea ariei curriculare cu o

gamă variată de activităţi

extracurriculare şi cursuri opţionale

schemele orare se încadrează în

numărul de ore prevăzut de MEN

PUNCTE SLABE

surse de finanțare insuficiente

baza materială precară

partea experimentală

insuficient abordată

implicarea insuficientă a unor

cadre didactice în activitatea

extracurriculară

rezultate sub potenţial la

bacalaureat

o comunicare slabă familie -

școală, datorată dezinteresului

unor părinți față de rolul școlii

în formarea personalității

elevilor.

OPORTUNITĂŢI

menținerea claselor cu profil real și

uman

înfiinţarea unei clase învăţământ

profesional (specializarea Mecanică)

şi a unei clase de învăţământ Seral cu

aceeaşi specializare pentru a

răspunde nevoilor de educaţie şi

instruire ale elevilor, cerinţelor pieţei

muncii întrucât zona Văii Râului

Doamnei oferă forţă de muncă

Uzinei Dacia Renault.

AMENINŢĂRI

evaluarea cunoştinţelor

teoretice nu este corelată cu

evaluarea abilităţilor practice

scăderea populaţiei şcolare

lipsa fondurilor

inexistenţa unei structuri a

economiei care să permită o

flexibilitate în schimbarea

specializărilor

numeroasele fonduri financiare

necesare acreditării și

autorizării, la care se adaugă

cele ce trebuie folosite pentru

menținerea funcționalității

bazei materiale necesare

procesului instructiv-educativ.

20

RESURSE UMANE

PUNCTE TARI

corp profesoral bine pregătit.

calitatea activităţii personalului

didactic

procent de promovabilitate ridicat la

Examenul de Evaluare Națională și

la Examenul de certificare a

competențelor profesionale

stimularea cadrelor didactice pentru

publicarea unor studii şi a unor

lucrări de specialitate

personal auxiliar şi administrativ

competent şi flexibil

asigurarea protecţiei muncii

realizarea unui sistem intern de

comunicare rapid, eficient şi

transparent

participarea la programe de formare

continuă în managementul

educaţional şi informare la zi în

domeniu

PUNCTE SLABE

procent de promovabilitate

nesatisfăcător la Examenul de

bacalaureat

nivel de participare scăzut la

examenul de bacalaureat

nivel de pregătire din ce în ce mai

scăzut al tinerilor care sunt admiși

în învățământul liceal

situații de abandon școlar și

absenteism

dezinteresul unor absolvenți ai

claselor a X-a, în special de la

profilul tehnic, de urma

învățământul liceal superior

neimplicarea tuturor părinţilor în

activitatea şi nevoile şcolii

utilizarea insuficientă a metodelor

de învăţare centrată pe elev

lipsa unei conexiuni inverse

eficiente, care să arate carențele

prezente în procesul instructiv-

educativ

OPORTUNITĂŢI

corelarea ofertei şcolare cu cererea

existentă pe piaţa muncii

accesarea de granturi cu finanțare

europeană

AMENINŢĂRI

posibilităţile materiale precare ale

unor familii, mai ales din mediul

rural

familii dezorganizate

scăderea populaţiei şcolare

reticenţă la schimbare

21

RESURSE MATERIALE

PUNCTE TARI

clădire reabilitată cu 8 săli de clasă,

centrală termică proprie.

laborator fizică/chimie.

laborator biologie.

1 cabinet informatică

acces Internet

1atelier de practică.

CDI

biblioteca

grupuri sanitare moderne

PUNCTE SLABE

fonduri insuficiente

autofinanţare redusă

lipsa unor materiale didactice,

actuale, de specialitate

lipsa logisticii din spațiile

multifuncționale, laboratoare

și atelier

lipsa dotărilor sălilor de clasă

cu echipamente care să ofere

un mediu de lucru adecvat,

modern și atractiv pentru elevi

și profesori

necesitatea dotării atelierului

cu echipamente necesare

pentru desfășurarea stagiilor

de pregătire practică și pentru

pregătirea examenului de

certificarea a competențelor

profesionale nivel 2

OPORTUNITĂŢI

obţinerea veniturilor extrabugetare oferă

posibilitatea ameliorării resurselor

materiale

cooperarea cu programe de finanţare

bune relaţii de colaborare cu mediul

universitar

atragerea de surse extrabugetare în scopul

achiziționării de echipamente didactice

AMENINŢĂRI

situaţia social-economică

precară la nivel naţional şi

local

posibilităţi financiare reduse

ale agenţilor economici de

sprijinire a unităţilor şcolare

salarii mici

legislaţie ambiguă şi instabilă

dotările atelierelor școlare

rămân doar pe seama

fondurilor obținute din

autofinanțare

22

PARTENERIATE

PUNCTE TARI

existenţa parteneriatelor pentru formarea

continuă

implicarea şcolii în relaţii cu instituţii

locale

implicarea şcolii în parteneriatul cu

şcolile generale şi colaborare cu

instituțiile publice

dezvoltarea parteneriatului social pentru

formarea profesională în cadrul

Comitetului zonal de dezvoltare

existența unor parteneriate pe teme

culturale, artistice, cu poliția și ISU,

instituțiile ce lupta împotriva drogurilor

PUNCTE SLABE

slaba implicare a unor instituţii

locale în sprijinirea problemelor

investiţiei.

funcționează mai ales teoretic și

foarte puțin practic

instituțiile locale nu acordă un

sprijin real bunei funcționări a

parteneriatelor, prin

monitorizarea nevoilor ce apar

pe parcursul derulării

parteneriatului

OPORTUNITĂŢI

realizarea prin contribuţiile benevole ale

părinţilor, stabilite în cadrul asociației

părinților.

implicarea părinţilor şi elevilor în

realizarea CDS

AMENINŢĂRI

scăderea unităţilor de profil

scăderea cifrei de afaceri a

unităţilor de profil

2.2.4 Rezumatul principalelor aspecte care necesită dezvoltare

În urma analizei situaţiei actuale şi a tendinţelor viitoare, constatăm

următoarele aspecte, care reprezintă priorităţi majore pentru şcoala noastră:

îmbunătăţirea ratei de participare și a promovabilităţii la Examenul de

Bacalaureat având ca efect atragerea unui număr mare de elevi din comunele

limitrofe;

obținerea autorizației de funcționare pentru noi specializări/calificări

profesionale la nivel liceal și postliceal;

accesarea de granturi cu finanțare europeană;

reducerea ratei de abandon la nivelul liceului și mai ales la clasele terminale;

creșterea ratei de absolvire a claselor terminale;

creșterea numărului de elevi care vor urma o facultate;

reducerea absenteismului și asigurarea unui progres școlar vizibil;

23

crearea unor relații de comunicare eficiente și permanente cu părinții;

crearea unui mediu de lucru adecvat, modern și atractiv pentru elevi și

profesori;

dezvoltarea unor metode de predare centrate pe elev și adaptate nevoilor lui;

dezvoltarea unor relații durabile cu membrii comunității locale etc.

identificarea nevoilor de educaţie ale comunităţii locale şi posibilităţile de

satisfacere în cadrul normativ şi cu resurse disponibile;

îmbunătățirea bazei materiale, diversificarea acesteia prin achiziția de

materiale didactice.

elaborarea planurilor de dezvoltare a unităţii şcolare pentru satisfacerea

nevoilor proprii şi ale comunităţii locale;

dezvoltarea resurselor umane prin dobândirea de noi competenţe în aplicarea

învăţării centrate pe elev şi a învăţării diferenţiate, utilizarea PC,

comunicarea în limbă străină;

aplicarea programelor naţionale de reformă;

elaborarea criteriilor de monitorizare şi evaluare a calităţii şcolare;

oferirea cadrului logistic (spaţiu şi aparatură) pentru programe şi activităţi

comunitare;

organizarea unor echipe mixte sau participarea personalului din şcoală la

diferite proiecte de dezvoltare comunitară şi alte proiecte locale sau

naţionale;

negocierea celor mai avantajoase condiţii de sprijinire comunitară pentru

unitatea noastră;

încheierea de contracte cu agenţi economici, ONG-uri şi alte organizaţii

privind prestări reciproce de servicii;

eficientizarea informării elevilor despre specificul calificărilor şi al

potenţialului acestora pe piaţa muncii;

implicarea sindicatului în procesul decizional şi în rezolvarea problemelor

unităţii şcolare.

Fondurile acordate de Primăria Domneşti vizează acoperirea cheltuielilor

curente, fără însă să rezolve decât parţial cheltuielile legate de baza materială

necesară desfăşurării activităţii de predare – învăţare, iar valoarea

autofinanţărilor extrabugetare este încă insuficientă pentru nevoile dezvoltării

bazei materiale.

Se impune identificarea unor noi surse extrabugetare pentru dezvoltarea

viitoare a bazei materiale a şcolii, precum şi pentru acordarea unor burse de

studiu care să faciliteze accesul la educaţie al tinerilor.

Ţinta esenţială a corpului profesoral de la Liceul Tehnologic „Petre

Ionescu-Muscel este îmbunătăţirea procesului instructiv – educativ care să le

permită dobândirea unor competenţe şi abilităţi specifice care să conducă la

obţinerea unor rezultate optime la examenele de absolvire; o bună educaţie va

ajuta la formarea tânărului absolvent ca cetăţean al comunităţii europene.

24

OBIECTIVE GENERALE

Ținta1: Reabilitarea și dotarea cu echipamente didactice moderne;

Ţinta 2: Dezvoltarea unei rețele de comunicare externă;

Ținta 3: Îmbunătățirea nivelului de pregătire a cadrelor didactice;

Ținta 4: Realizarea unei dezvoltări personale a elevilor în concordanță cu

standardele de pregătire profesională specifice

Ținta 5: Adaptarea ofertei educaționale pentru formarea profesională în funcție

de nevoile de calificare cerute de piața muncii

25

CUPRINS

1. Partea I – Contextul ________________________________pag. 3

1.1. Formularea scopului _______________________________pag. 3

1.2. Misiunea şcolii____________________________________pag. 3

1.3. Viziunea școlii ____________________________________pag. 3

1.4. Profilul actual al școlii ______________________________pag. 3

1.5. Analiza rezultatelor anului şcolar trecut_________________pag. 5

2. Partea a II-a – Analiza nevoilor _______________________pag. 5

2.1. Analiza nevoilor – Mediul extern______________________pag. 5

2.1.1. Analiza mediului economic_________________________pag. 5

2.1.2. Tendințe demografice_____________________________pag. 9

2.1.3. Finanțarea______________________________________pag. 10

2.1.4. Tendințe privind populația școlară ___________________pag.11

2.1.5. Concluzii_______________________________________pag. 11

2.2. Analiza nevoilor – Mediul intern (autoevaluarea)_______pag. 12

2.2.1. Colectarea şi analizarea datelor _____________________pag. 12

3.2.2.2. Rezultatele proceselor de autoevaluare______________pag. 13

3.2.2.3. Analiza SWOT_________________________________pag. 19

3.2.2.4. Rezumatul principalelor aspecte care necesită dezvoltate_pag. 22

Cuprins ______________________________________________pag. 25

Anexe Anexa PAS 1. Planul operaţional 2017-2018

Anexa PAS 2. Lista abrevierilor

Anexa PAS 3. Matricea logică

Anexa PAS 4. Date demografice

26

La elaborarea planului de acţiune al şcolii, priorităţile şi obiectivele au fost

supuse spre consultare cadrelor didactice în Consiliul Profesoral, profesorul

documentarist de la C.D.I, consiliul elevilor şi al părinţilor, fiind revizuite și aprobate.

Comisii formate din personalul şcolii vor urmări implementarea acţiunilor,

evaluarea acestora, raportând regulat progresul înregistrat managerilor, colegilor sau

altor factori.

Concluziile care se desprind din monitorizarea şi evaluarea curentă impun

reactualizări continue şi întocmirea planului operaţional viitor. Anexa PAS 2.

LISTĂ DE ABREVIERI PRAI Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ

PLAI Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ

PAS Planul de Acţiune al Şcolii

AJOFM Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă

ANOFM Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă

CJ Consiliul Judeţean

CAEN Nomenclatorul Activităţilor Economice Clasificarea Activitatilor din Economia Nationala

CNP Comisia Naţională de Prognoză

CR Consorţiu Regional

CLD Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social

COR Codul Ocupaţiilor din România

CDR Consiliul de Dezvoltare Regională

FPC Formare Profesională Continuă (formarea adulţilor)

DJS Direcţia Judeţeană de Statistică

SEOFM Strategia Europeană de Ocupare a Forţei de Munca

FSE Fondul Social European

UE Uniunea Europeană

PIB Produsul Intern Brut

INS Institutul Naţional de Statistică ( România)

IPT Învăţământ Profesional şi Tehnic

PDL Planul de Dezvoltare Locală

MMFPS Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale

PNAO Planul Naţional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă

PND Planul Naţional de Dezvoltare

ONG Organizaţii Non-guvernamentale

PDR Planul de Dezvoltare Regională

RO România

POS Programul Operaţional Sectorial

SAM Școala de Arte şi Meserii

SWOT Puncte tari, Puncte slabe, Oportunităţi, Riscuri (Strengths, Weaknesses, Oportunities, Threaths)

TVET Învăţământ Profesional şi Tehnic (Technical Vocational Education and Training)

VET Învăţământ şi Formare Profesională (Vocational Education and Training)

SPP Standare de Pregatire Profesională

27

Anexa PAS 3.

Matrice logică

Identificarea problemei:

Șomaj ridicat al absolvenților din învățământul profesional și tehnic Această problemă presupune identificarea cauzelor dar și a efectelor generate de

aceasta. În urma analizelor se poate construi arborele problemei:

AArrbboorreellee PPrroobblleemmeelloorr

Somaj ridicat al absolventilor din invatamantul profesional si tehnic

SOMAJ IN RANDUL

CADRELOR

DIDACTICE

EFECTE

CAUZE

Neconcordanta ofertei (calificari) cu cererea pietei

muncii

Competentele absolventilor nu raspund cerintelor angajatorilor

Schimbari neanticipate pe

piata muncii

Orientare si consiliere deficitara

Curriculum neadaptat la cerintele ag.

economici

COSTURI SUPLIMENTARE PENTRU

ANGAJATORI

SCADREA CREDIBILITATII SCOLII

Metode de instruire inadecvate

Necorelarea planurilor de scolarizare cu

nevoile pietei muncii

Insuficiente informatii despre piata muncii

Insuficienta pregatire metodica a cadrelor

didactice

Mijloace si echipamente de

instruire uzate moral

Deficit de abilitare curriculara a cadrelor

didactice

Neimplicarea partenerior

TENSIUNI SOCIALE

SCADEREA PERFORMANTELOR

ECONOMICE

SCADEREA ATRACTIVITATII

PT

INVESTITORI