Piata Cafelei

Cafeaua este o butur de culoare neagr ce conine cofein i care se obine

din boabe de cafea prjite i mcinate. Boabele de cafea sunt fructele arborilor de

cafea din familia Rubiaceae, genul Coffea, cu dou varieti mai importante: Coffea

arabica i Coffea canephora (Coffea Robusta), prima avnd boabe de calitate

superioar. Calitatea cafelei este influenat i de locul de cultivare, depozitare i

prjire a boabelor de cafea. Originea denumirii ar provenii din Regatul Kaffa din

Etiopia unde au fost descoperite pentru prima dat plante de cafea i apoi introduse

n lumea arab. Cafea [kafe, kafe] este pronunat n limba turc kahve, iar n

arab arab qahwa o trunchiere a cuvntului qahhwat al-bun sau vinul boabei

(butur excitant sau stimulent). Cuvntul coffee a aprut n limba englez prin

cuvntul german Koffie, n anul 1598. Se povestete c prin 1400 un pzitor de

capre yemenit, pe nume Khaldi, care a observat cum caprele sale deveneau

neastmparate si energice dupa ce mncau fructele roii care cresteau n tufiurile

necunoscute de pe acele meleaguri. Chiar i-n timpul noptii animalele erau vioaie si

agitate. Foarte mirat, a hotrt sa guste si el din aceste fructe. Dupa putin timp se

simtea mai puin obosit si parc avea mai mult energie. Khaldi a dus fructele la o

mnstire din apropiere, unde staretul a fiert fructele n ap obtinnd un lichid

amar dar aromat, foarte stimulator, care alunga oboseala si somnolena. De atunci

clugarii au nceput sa foloseasc acesta calitate a boabelor pentru a ramne trezi

pe parcursul lungilor rugciuni si meditaii, n asteptarea inspiratiei divine.

Cafeaua este produs n peste 50 de ri de pe glob. Consumatorii cei mai

importani sunt: SUA, Germania, Frana, Japonia i Italia. Finlandezii consum

anual 12,2 kilograme de cafea de persoan, danezii 9,4 kilograme, norvegienii 9,3

kilograme, suedezii 8,3 kilograme, germanii 7,4 kilograme italienii 5,6 kilograme,

francezii 5 kilograme iar brazilienii 4,7 kilograme. n Romnia, consumul de cafea

este de circa 2 kg pe cap de locuitor n fiecare an, ceva mai puin dect media

european de 3 kg pe cap de locuitor.

Pe piaa mondial cafeaua se situeaz pe locul doi, dup petrol, n privina

importanei economice i alturi de oel i cereale, printre materiile prime de export

cele mai valoroase, situaia economic a multor ri productoare de cafea

depinznd aproape n ntregime de exportul acesteia. Cele mai importante piee de

negociat ale cafelei se afl la New York i Londra. Preul cafelei difer mult, n

funcie de cerere i ofert i este n mod continuu influenat de factori cum ar fi

modificrile de clim, evenimente politice, calitate, volumul produciei de cafea.

In Romania cafeaua este consumata in mod special in zona urbana, dar si in

cea rurala.

83.6% dintre persoanele adulte au consumat cel putin o data cafea in ultima

saptamana. Femeile consuma cafea intr-o proportie mai mare decat barbatii

(86.0% femei vs 80.6% barbati), iar persoanele mai in varsta consuma cafea intr-o

proportie mai mare decat cele tinere (86.1% persoanele peste 30 ani vs 77.7%

persoanele cu varsta intre 18 si 30 ani).

Dintre tipurile de cafea prezente pe piata, cafeaua naturala detine partea

leului. Astfel, 74.3% din populatia adulta consuma cafea, 13.7% consuma

cappuccino si 12.8% consuma cafea instant.

Cafeaua instant si cappuccino sunt consumate intr-o proportie mai mare de

tineri (sub 30 de ani), in timp ce cafeaua naturala este consumata intr-o proportie

mai mare de persoanele cu peste 30 de ani. Prin comparatie cu celelalte categorii,

cappuccino este consumat intr-o proportie mai mare de femei, in timp ce cafeaua

instant este consumata intr-o proportie mai mare de persoanele cu studii

superioare.

Daca cafeaua naturala este bauta zilnic de 80.3% dintre consumatori, nu

acelasi lucru se poate spune si despre cafeaua instant sau cappuccino. Astfel,

acestea sunt consumate zilnic doar de 35.3% (cafea instant) respectiv 22.4%

(cappuccino) din persoanele care consuma aceste tipuri de cafea. Frecventa cea

mai mare de consum a cafelei naturale o intalnim la femei, la persoanele cu varsta

medie (31-45 ani) si persoanele cu venituri medii si mari. Cafeaua instant si

cappuccino sunt consumate cu frecventa mai mare in special de persoanele mai in

varsta (peste 45 ani). Consumatorii de cafea naturala beau in medie 1.9 cesti pe zi,

in timp ce consumatorii de cafea instant si cappucino consuma in medie 1.4

respectiv 1.3 cesti pe zi.

In timp ce cafeaua naturala se bea cu predilectie dimineata (93.4% din

consumatorii de cafea naturala), consumul de cappuccino este relativ echilibrat de-

a lungul zilei (44.7% dimineata, 30.9% la pranz,30.2% dupa amiaza si 14.6%

seara. Cafeaua instant ocupa din acest punct de vedere o pozitie intermediara, cu

un consum relativ ridicat dimineata (68.6%), dar semnificativ la pranz si dupa

amiaza (28.1% respectiv 21.7%).

Prin comparatie cu celelalte categorii de varsta, consumul de cafea naturala

este polarizat dimineata la persoanele in varsta (peste 45 ani) si este mai mare

dupa amiaza la persoanele cu varsta medie (31-45 ani) si seara la persoanele tinere

(cu varsta sub 30 ani).

Cafeaua - fie ca este cafea naturala, instant sau cappuccino este preferata

fie medie fie tare de majoritatea consumatorilor. Doar aproximativ 11% dintre

consumatori prefera cafeaua (de orice tip) slaba. Tinerii sub 30 de ani au o

inclinatie mai mare catre cafeaua tare in timp ce persoanele mai in varsta consuma

cafeaua mai slaba. 18.6% respectiv 14.5% din persoane consuma cafeaua naturala

respectiv cafeaua instant fara zahar. Interesant este ca 50.2% din consumatorii de

cappuccino adauga zahar la acesta. Majoritatea celor care adauga zahar la cafea

utilizeaza o lingurita sau mai putin de zahar. In medie se adauga mai mult zahar la

cafeaua instant decat la cafeaua naturala.

Cafeaua este achizitionata in cadrul unei gospodarii de catre sotie, in cadrul

supermarketurilor, de doua ori pe luna, cei cu venituri medii si peste medie prefera

cafeaua ambalata de marca, in principal in pachete de 250g, in timp ce cei cu

venituri scazute consuma cafea vrac, cafeaua superpremium fiind preferat de

persoanele cu un venit ridicat. Chia daca, achizitionarea este facuta in general de

sotie, produsul este consumat de intreaga familie. Tinerii (15-29) consuma cafeaua

in combinatie cu lapte, frisca, inghetata in timp ce persoanele cu varsta peste 30

ani , prefera cafeaua tare, cu putin zahar iar batranii consuma cafeaua slaba in

amestec cu naut. Deasemenea, tinerii spre deosebire de celelate segmente nu sunt

fideli unei marcide cafea, fiind tentati sa consume mai multe produse pe baza de

cofeina. Cafeaua este consumata cu predilectie dimineata, dar in functie de profesie

consumul variaza(cafeaua naturala se bea cu predilectie dimineata (93.4% din

consumatorii de cafea naturala), consumul de cappuccino este relativ echilibrat de-

a lungul zilei (44.7% dimineata, 30.9% la pranz,30.2% dupa amiaza si 14.6%

seara)

Consumul de cafea din Romnia rmne unul sczut fa de multe alte ri

din lume, de 2,3 kilograme pe cap de locuitor pe an.i asta spre deosebire de

Austria, unde se nregistreaz un consum de 7,96 kg pe cap de locuitor sau

Germania, cu 6,95 kilograme, potrivit Asociaiei Romne a Cafelei (ARC).i n estul

Europei, consumul este mai mare dect la noi n ar. De exemplu, n Polonia,

consumul anual pe cap de locuitor este de 3.19 kg, iar n Bulgaria este de 2,9 kg.

De asemenea, consumul de ceti de cafea pe cap de locuitor n Romnia se

situeaz pe locul 30 la nivel mondial, cu 0,5 ceti pe zi, n fruntea clasamentului

gsindu-se Olanda cu 2,4 ceti pe zi, Finlanda cu 1,8 ceti pe zi i Suedia cu 1,3

ceti pe zi.

Dei nu este un produs de lux, n Romnia nc se mai aplic acciza la

produsele de cafea, care alturi de creterea la nivel global al preului cafelei ca

materie prim, sau de evaziunea fiscal asociat acestui produs, pot fi factori care

contribuie la meninerea consumului de cafea pe cap de locuitor la o cot att de

redus, fa de celelalte ri din Uniunea European i din lume.

Consumul mondial de cafea a crescut cu o rat medie anual de 1,9% n

ultimii 50 ani, de la 57,9 milioane de saci n 1964 la 142 milioane de saci n 2012.

Aceast rat de cretere s-a accelerat din 1990 la 2,1%, i la 2,4% din 2000.

Pieele tradiionale importatoare, cum ar fi Japonia, Uniunea European i

Statele Unite ale Americii au reprezentat istoric cea mai mare parte a cererii de

cafea la nivel mondial. Cu toate acestea, n ultimii ani, cererea n rile

productoare de cafea i pieele emergente a crescut, contribuind astfel n mod

semnificativ la creterea consumului total de cafea.Cafeaua se cultiv pe o raz de

1.000 de mile n jurul Ecuatorului, de la Tropicul Cancerului n Nord, pn la

Tropicul Capricornului n Sud.

Principalii producatori mondial de cafea macinata si prajita:

Cum se calculeaza pretul cafelei?

Primele zece tarii distribuitoare de cafea sunt:

Romania nefiind o tara care exporta acest produs.

Webografie :

http://www.referatele.com/referate/marketing/online2/CONSUMUL-DE-CAFEA-DIN-

ROMANIA-TENDINTE-referatele-com.php

http://www.ziare.com/articole/consum+cafea+romani

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cafea

http://www.zf.ro/companii/sase-companii-fac-legea-pe-piata-cafelei-de-ani-de-zile-

de-ce-sunt-de-neclintit-din-top-jucatorii-mari-6064959/

http://coffeeservices.ro/despre-noi

http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/marketing/cercetare-de-marketing-pe-piata-

cafelei-127708.html