Mihail Andreea Maria

Clasa a VII-a A

coala Gimnazial Dimitrie Gusti, Nereju

Momente minunate

Dis de diminea,

Cu mare bucurie,

Pregtim cozonaci

Cu mult iubire.

La fereastr se aud

Glasuri de copii

Ce vestesc tuturor

Naterea Domnului.

Bradul verde

Plin de mireasm

mi transmite

O stare euforic.

Momentele toate

Sunt preioase,

Dar cele de Crciun

Sunt excepionale.

uu Adrian IonuClasa a VII-a A

coala Gimnazial Dimitrie Gusti, Nereju

Obiceiuri la Nereju

Se apropie Crciunul,

Printre care i Ajunul.

Copiii cumini l-au visat

Pe Mo Crciun cel bogat.

Tata porcul l-a tiat,Totu-i pus la afumat.

Cozonacii cresc n tav

Crciunu-a venit degrab.

Iat vin colindtorii

Pe la case a cnta,

Gazdele in couri pline,

i primesc cum se cuvine.

Cu toii ne bucurm,

Naterea Domnului ludm.

Pe bradul cu lumini-aprinse

Copilul cu drag l atinge.

Colindtorii ncep a cnta,

i pe Domnul a-l luda

C-are sufletul bogat

i pe toi i-a ajutat.

Anul Nou a i venit

Copiii s-au pregtit

Cu mti i buciume mari,

Ca s se dea drept plugari.

Pe ulie-i zarv mare,

Cu tlngi i cu strigare,

i cu-n chiot de flci

Aa ca la Nerej, la noiLupac Mdlina IuliaClasa a VI-a A

coala Gimnazial Dimitrie Gusti, Nereju

Tradiii i obiceiuri de iarn -NEREJU

In comuna vrncean Nereju , localnicii se mascheaz de Revelion i, organizai n cete, merg cu plugul din cas n cas. n prima zi din an are loc o parad n cadrul creia mascaii prezint unul din cele mai importante i renumite dansuri tradiionale romneti i anume ,,Chipruul''.

,, Acum 50 de ani dansul mtilor , cunoscut drept > sau era nelipsit de la priveghiuri, ns acum s-a transformat ntr-un obicei specific Anului Nou'', explic Pavel Lupac, localnic i meter popular din Nereju. C veni vorba de meteri populari, acetia sunt renumii n Nereju: Lupac Pavel este un creator de mti populare din lemn cu pr i coarne de capr. Sotia sa, Lupac Tudoria este creatoare de linguri de lemn, cofie, icoane sculptate n lemn, accesorii din mrgele etc. Fiica lor, Burs Adriana, fiind mai tnr, creeaza accesorii precum brri i inele din mrgele, cercei, pandantive i lanuri fcute chiar de ea. Tatl Tudoriei, Caba Pavel este creator de fluiere. Tot ceea ce tiu Pavel i Tudoria, tiu de la el. erban Teriu este creator de mati populare din piele de capr.Nerejenii, fiind un neam talentat, aa sunt i copii, fapt demonstrat de solistele din Nereju : Enache Raluca, Lupac Madalina, Dinu Andreea, Ana Maria Anton i multe altele, care n fiecare an sunt nelipsite de la colindat. Acestea cnt colinde tradiionale din Vrancea iar localnicii le ofer cozonac i o can de ceai cald. In ultima zi din an , mascaii si nu numai , merg din cas in cas cu plugusorul , urandu-le gazdelor sntate , belsug , un an mai bun si toate cele bune.

In noaptea dintre ani localnicii stau acas cu prietenii si familia, iar alii aleg s ias din cas si s petreac cetele de mascai, numite ,, canarale '' pan la iesirea din sat, apoi intorcandu-se acas.

La miezul nopii, cand urmtorul an a luat ,,conducerea'', mai nou, localnicii se trezesc s urmreasc focul de artificii ce coloreaz cerul. Pan diminea mai trec pe la ei canarale, iar ei ii primesc cu tot dragul .

A doua zi merg la parada desfsurat in centrul satului . De Crciun unii localnici aleg s impodobeasc bradul cu cateva zile inainte , ins mai sunt si familii care au o tradiie anume. Spre exemplu, tradiia familiei mele este ca in ajunul Crciunului, toat familia ajut la impodobirea bradului, ins tatl are un rol important, acela de a ajuta mezinul familiei s pun steaua in varf .

Asteptarea mosului este cel mai palpitant moment. Dup ce cadourile au fost lsate sub brad de ctre Mos Crciun, copii le desfac, dac nu dorm inc, dac nu, vor gsi cadourile sub brad dimineaa. In ziua de Crciun copii merg cu prinii la biseric.

S nu uitm de Mos Nicolae. In ajunul Sf. Nicolae copii lustruiesc ghetuele , mai scriu o scrisoric si asteapt cadourile de la Mos Nicolae, sperand s nu le aduc o nuielus.

Intre Craciun si Anul Nou, copiii, in special baieii, merg cu steaua, cantand legenda lui Iisus .

Deci vedem c nerejenii sunt printre puinii oameni care inc mai pstreaz tradiiile foarte vechi, costumele populare care sunt transmise din generaie in generaie, vechi de peste 100 de ani.