Parteneriat Public-privat

UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA

Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor

CAP. I. DATE DE IDENTIFICARE A ORGANIZATIEI

Indiferent de cum se numesc ONG-urile - "organizaii necomerciale", "organizaii non-profit", "organizaii neguvernamentale", "sectorul asociativ necomercial", "societate civil", "sectorul trei", "asociaii fr scop lucrativ", "organizaii fr scop patrimonial" etc. - toate au o singur definiie. Ele sunt formaiuni benevole, de sine stttoare, constituite prin libera manifestare a voinei cetenilor asociai pe baza comunitii de interese profesionale i/sau de alt natur, n vederea realizrii n comun a drepturilor civile, economice, sociale i culturale, care nu au drept scop obinerea profitului.

In cele ce urmeaza vom trata aceasta tema pe baza unui studiu aplicativ realizat la Fundatia Serviciilor Sociale Bethany.

Fundatia Serviciilor Sociale Bethany este o organizatie non-profit bazata pe principii crestine, urmarind imbunatatirea calitatii vietii persoanelor dezavantajate, in special a copiilor si familiilor, oferind servicii sociale si promovand practici profesioniste in asistenta sociala.

Bethany isi incepe activitatea in Romania in 1991 desfasurand primul curs de de lucratori sociali la care au absolvit 25 de studenti din judetele Timis, Arad, Caras-Severin si Hunedoara. In acelasi timp organizeaza programul de preventie a abandonului in institutiile medicale precum si programul de fund raising Inima buna si de-abia in anul 1996 isi deschide birouri in Bucuresti, Cluj si Iasi, birouri ce urmaresc asistenta maternala.

Aparitia Bethany a insemnat derularea de proiecte ce privesc adoptiile nationale, ajutorarea copiilor cu nevoi speciale, realizarea de trainning-uri pentru profesionistii din domeniul protectiei copilului, prevenirea abandonului si institutionalizarii copiilor, integrarea socio-profesionala a tinerilor din centrele de plasament, crearea de centre pentru organizatii neguvernamentale din domeniu protectiei copilului.Incepand cu 2003 Fundatuia Serviciilor Sociale Bethany, ofera in cadrul Centrului de resurse pentru ONGuri din domenoiul protectiei copilului servicii de instruire, consultanta, informare, promovare ONG si voluntariat in vederea dezvoltarii sectorului neguvernamental in judetul Iasi. In acest sens Centrul de Resurse ONG pune la dispozitia celor interesati resurse umane, informationale si materiale. Beneficiarii serviciilor sunt organizatiile neguvernamentale din judetul Iasi, voluntarii activi in domeniul protectiei copilului, beneficiarii de servicii sociale din cadrul sistemului de protectie a copilului si comunitatea locala.

Serviciile pe care le ofera Fundatia Bethany sunt cele de:

-Consultanta:

--asistenta sociala specifica protectiei copilului;

--management si marketing organzational;

--identificarea si accesarea sursei de finatare;

--infiintarea de noi organizatii neguvernamentale.

-Instruire:

--maqnagement si marketing organizational;

--managementul sistemului informational;

--managementul resurselor umane;

--managementul voluntarilor;

--managementul proiectului si scrierea acestora;

--reatii publice;

--stangerea de fonduri.

-Voluntariatul:

--servicii:recrutare, selectie, instruire, plasare, monitorizare, evaluare;

--domenii: volunbtariat local, internatioanl si corporatist;

-Promovare sector ONG:

--Saptamana nationala a voluntariatului;

--Forumul ONG;

--Gala Voluntarilor;

--Conferinte tematice;

--consiliul consultativ ONG;

-Informarea.CAP. II. PARTENERIAT PUBLIC PRIVAT o forma eficienta de manifestare a managementului public?

II. 1. Conceptul de Parteneriat Public Privat

Parteneriatul este un acord intre doi sau mai multi actori ai dezvoltarii locale in vederea realizarii unor obiective cu impact pozitiv asupra colectivitatii si pietei locale a fortei de munca. Acest concept a evoluat in timp, concomitent cu dinamismul mediului local. Astfel in deceniul opt al secolului XX, dominau parteneriatele public-privat (PPP). Ulterior au aparut noi tipuri de parteneriate ale dezvoltarii locale, care cuprind un numar mare de activitati, de parteneri si noi structuri organizatorice.

Parteneriatul Public-Privat (PPP) se constituie ca o modalitate viabila de introducere a managementului privat n serviciile publice, pe calea unei legaturi contractuale de lunga durata, ntre un operator privat si o autoritate publica.

Parteneriatul Public-Privat asigura, n mod fundamental realizarea, n totalitate sau partial a serviciului public proiectat, facnd apel la know-how-ul si resursele sectorului privat. PPP inteles, in general, ca mediu pentru o relatie pe termen lung intre sectorul public si cel privat (incluzand sectorul voluntar si cel comunitar), care implica asumarea in comun a riscurilor, impartirea beneficiilor si utilizarea deprinderilor, expertizei si finantarii multisectoriale pentru a genera efecte de politici care servesc interesul public.

Camera de Comert si Industrie a Romniei manifesta interes si preocupare constanta pentru promovarea si dezvoltarea colaborarii dintre sectorul public si cel privat n realizarea de parteneriate public-private pe diferite axe si vectori de crestere economica (dialogul economico-social; investitii; educatie; mediul de afaceri si politica concurentei; piata interna unica europeana; dezvoltarea regionala si urbanism etc.).Parteneriatul public-privat reprezinta:

1. Acord intre sectorul public si cel privat in scopul elaborarii unui proiect ori furnizarii unui serviciu, care In mod traditional este furnizat de sectorul public;2. Intelegere/contract Intre o autoritate publica si o persoana pentru a proiecta, construi un bun impreuna cu operarea serviciilor legate de acel bun sau numai pentru unele din aceste operatiuni legate de exploatarea acelui bun, fie pentru a transfera un interes sau parti de interes cu privire la bun catre o persoana privata.3. relatie pe termen mediu si lung intre sectorul public si cel privat (incluzand sectorul comunitar si voluntar) ce implica impartirea riscurilor si castigurilor si utilizarea functiilor multisectoriale, expertizei si finantelor pentru furnizarea unui serviciu;

4. preluarea de catre sectorul privat a activitatilor din sectorul public prin orice forme (parteneriat ori preluarea actiunilor), utilizarea Initiativelor de Finantare Privata ori a altor aranjamente, precum concesiunea serviciilor publice, mentinerea, constructia de infrastructuri necesare, inclusiv vanzarea serviciilor publice sau alte forme de parteneriat.Legea romana (O.G. nr 16/2002) nu defineste propriu-zis parteneriatul, ci descrie situatiile pe care le acopera un parteneriat, respectiv: proiectare, finantare, constructie, exploatare, intretinere si transfer al oricarui bun public (adica al infrastructurii fizice care faciliteaza furnizarea unui serviciu public).

In Romania un PPP se refera strict la realizarea unei investitii intr-un bun public sau privat al statului si la exploatarea acestui bun, ceea ce ingusteaza sfera sa de aplicare.

II.2. Obiectivele PPPParteneriatul local are ca obiectiv esential cresterea calitatii serviciilor, crearea de noi locuri de munca si diminuarea somajului, precum si diversificarea activitatilor socio-economice. Un alt aspect important il reprezinta faptul ca Guvernul si Adiministratia locala nu isi mai pot permite sa finanteze singure construirea si inlocuirea intregii infrastructuri publice.

Cererea crescanda de servicii publice este limitata de restrictiile din domeniul resurselor; prin parteneriate apare posibilitatea pentru administratia locala de a obtine noi resurse si piete favorabile pentru activitatile antreprenoriale.

Incheierea de parteneriate cu sectorul privat face posibila valorificarea si implimentarea inovatiei, promovarea tehnologiilor moderne si efientizarea costurilor. Serviciile publice pot deveni agenti ecnomici generatori de profit.

Prin PPP, partenerii au activitati comune si snt cointeresati de o realizare a consensului. In felul acesta, in societate are loc optimizarea cortelatiei dintre obiectivul social (satisfacerea in conditii superioare a nevoii sociale de servicii publice) si obiectivul economic (obtinerea profitului). Parteneriatele nu sunt numai necesare dar si realizabile.II. 3. Sectorul public vis-a-vis de sectorul privat Sectorul public si privat, prin parteneriate se completeaza reciproc, fiecare cu punctele sale tari si slabe, precum reiese din tabelul de mai jos. In practica administrativa apar o varietate de relatii parteneriale intre sectoarele public si privat pentru a oferi un ajutor comun dezvoltarii infrastructurii publice, cum sunt: drumuri, spitale, instalatii de tratare a apei, etc.

SECTORUL PUBLICSECTORUL PRIVAT

Calitate scazuta a serviciilor publice Calitate sporita a serviciilor datorita sistemului concurential

Eficienta scazuta a serviciilor publice Eficienta ridica (se urmareste maximizarea profitului ) a serviciilor

Management neperformant Management performant

Serveste interesele generale ale colectivitatii locale Serveste interesele private

Urmareste aspectele sociale Urmareste aspectele economice

Nu stimuleaza in mod corespunzator inovatia, schimbarea Stimuleaza inovatia, schimbarea

Urmareste servirea populatiei si mai putin acumularea economica Urmareste acumularea economica

Impactul factorului politic este mare Nu exista influenta factorului politic

Decizia administrativa se fundamenteaza pe judecati de valoare (uneori subiectiva) Deciziile sectorului privat se fundamenteaza pe baza principiului cost eficienta

Marketingul serviciilor publice este inexistent Marketingul serviciilor reprezinta componenta de baza a managementului

In cadrul sistemului informational, informatiile circula pe canale bine stabilite de lege In cadrul sistemului informational, informatiile circula selectiv, in functie de importanta si utilitatea lor practica

Tarifele serviciilor publice se stabilesc in functie de actele normative in vigoare Tarifele serviciilor publice se stabilesc in functie de cei 3C (costuri, cerere, concurenta)

Comunicarea necorespunzatoare Comunicarea performanta, urmarind promovarea serviciilor pe piata

II.4 Motivatii in PPP

In Romnia parteneriatul dintre administraia public (central i local) i ONG este un fapt demonstrat.

Constrngerile sunt determinate de: competena i experiena profesional a staff-ului din administraia public

gradul redus de reprezentativitate al ONG i al asociaiilor profesionale sau tehnice, n societatea civil (excepie sindicatele)

ncrederea reciproc fragil

sprijinul comunitilor din care fac parte reprezentanii ONG este aleator

cadru instituional puin flexibil, incapabil s stimuleze comunicarea i implementarea deciziilor la nivelele de competen optime

lipsa unor mecanisme adecvate (instituionalizate) pentru parteneriatul public-privat.Sectorul privat este interesat n:

- Obtinerea de comenzi n domeniul infrastructurii si a proiectelor de interes general cu finantari din fonduri publice;- Lucrul ntr-un mediu concurential deschis;- Colaborarea cu sectorul public pentru operatiuni de profit;- Atragerea investitorilor autohtoni si straini ;- Finantarea realizarii proiectelor de infrastructura care asigura logistica pentru dezvoltarea afacerilor;- Cresterea profitului propriu prin parteneriate de afaceri;- Siguranta afacerilor, stabilitatea si predictibilitatea mediului economic;- Implicarea n sistemul de asigurari sociale bazat pe fonduri private, investitii si pensii private profesionale;- Multiplicarea si diversificarea locurilor de munca.II.5 Forme ale PPPProiecte mari

mici

directionate sectorial

complexe

Axe:

Parteneriat Public Privat n:

constituire firme nregistrare autorizare investitii dezvoltare teritoriala

dialogul economico-social reforma i constructia institutionala

Intentiile partilor implicate in PPP constau in urmatoarele: sectoarele public si privat lucreaza mpreuna pe baza unor aranjamente contractuale clare ;

mpartirea responsabilitatilor, costurilor si riscurilor este convenita prin contract;

att interesul public ct si obiectivele (scopurile) comerciale sunt satisfacute; toate partile asteapta ca, prin colaborare si input individual prestabilit sa realizeze rezultate mai bune cu acelea si costuri (sau acela i rezultat, dar cu costuri mai mici) ; fiecare parte si pastreaza identitatea si responsabilitatile proprii .II.6. Partile implicate in derularea PPPActorii implicati sunt diferiti, de la proiect la proiect:

Sectorul public

(a) administratia publica - centrala - locala

(b) o agentie guvernamentala specializata sau asociatii ale acestora

Sectorul privat

(a) o singura companie

(b) un consortiu de firme

(c) o asociatie de lucrari / profesionala

(d) ONG-uri Aportul direct al partilor implicate: Modul de colaborare n cadrul PPP extrem de variat, functie de:

- natura proiectelor

- obiectivele stabilite

- aportul partilor implicate

- reglementari

- mediul de afaceri

Participarea implica

- sarcini / obiective

- responsabilitati

- riscuri asumate

II.7. Tipuri de parteneriateTipologia PPP prezinta particularitati in functie de sistemul administrativ existent.

Parteneriate de tip orizontal, realizate la nivel local intre autoritatea administratiei publice locale de la nivelul de baza cu societatea civila si/sau comunitatea de afaceri si care se realizeaza pentru:

- Executarea de catre sectorul privat a unor actiuni de orice tip finantate de sectorul public pentru ocuparea fortei de munca si dezvoltare locala;

- Realizarea unor investitii in infrastructura;

- Operarea unui serviciu public in sistem privat;

- Preluarea sub orice forma a activitatilor din sectorul public de catre operatori privati.

Parteneriate de tip vertical care se incheie intre mai multe nivele ale administratiei publice (nivelul de baza si nivelele superioare) si sectorul privat. Aceste parteneriate joaca un rol esential in realizarea proiectelor finantate din fonduri pre-structurale si fondurile structurale destinate dezvoltarii regionale si locale.

II.8. Etapele realizarii unui contract PPP

Initierea si realizarea unui parteneriat public-privat trece prin doua mari faze care de altfel sunt reglementate legal intr-o succesiune logica: una tine de un proces politic ce se finalizeaza prin adoptarea unei decizii de a initia realizarea unui parteneriat, iar cealalta descrie o procedura administrativa ce asigura implementarea deciziei politice.

1. Formularea si adoptarea deciziei2. Implementare

1 - Elaborarea si aprobarea studiului de prefezabilitate

2 - Elaborarea documentului atasat la anuntul de intentie

3 - Decizia autoritatii publice privind publicarea anuntului si a documentului atasat, numirea comisiei de evaluare

4 - Publicarea anuntului privind intentia de a realiza parteneriatul

5 - |ntlniri pregatitoare

6 - Primirea scrisorilor de intentie

7 - Evaluarea scrisorilor de intentie si a documentelor anexate

8 - Intocmirea raportului de evaluare si prezentarea acestuia autoritatii publice

9 - Acordul de proiect10 - Numirea comisiei/comisiilor de negociere, intocmirea concomitenta a studiului de fezabilitate

11 - Selectia finala

12 - Negocierea si incheierea contractului PPP Decizia de a realiza/sau nu un proiect n parteneriat cu sectorul privat apartine administratiei publice si depinde de un complex larg de factori.

Initiativa PPP poate apartine, de asemenea, sectorului privat pentru proiectele de interes public, totdeauna cu achiesarea propunerilor de catre dar administratia publica.II.9 Interesul partilor Att sectorul public ct si cel privat au manifestat o mare doza de inhibitii fata de realizarea unor proiecte comune, determinate de responsabilitatile si interesele lor extrem de diferite (chiar divergente uneori). In ultima instanta interesul sectorului privat este de natura comerciala daca nu exista sansa de cstig, nu exista initiativa. In mod natural, societatile comerciale au astazi si o functie legata de responsabilitatea sociala care este totdeauna limitata de functia lor de baza profitul .

Problematica interesului public si a dialogului economico-social este de mare actualitate ntr-o guvernare democrata si ntr-un proces european de cristalizare a celei de-a treia cai de dezvoltare social-economica.II.10 Tipuri de proiecteCele initiate de administratia publica sunt:

(a) PROIECTE NATIONALE majore: statul poarta ntreaga responsabilitate

guvernul ia initiative; elaboreaza planuri; angajeaza institutii guvernamentale specializate, agentii guvernamentale sau firme din sectorul privat O optiune majora este PPP sub formula concesionarilor Concesiunile sunt definite, de regula, ca performante (servicii) si nu ca specificatii predeterminate pe obiectiv Guvernul plateste pentru serviciile prestate si nu pentru un produs (obiectiv) anume Daca guvernul doreste sa-si prezerve dreptul asupra politicilor privind obiectul concesionat sau a serviciilor prestate, alegerea concesionarii devine problematica (b) PROIECTE COMBINATE la care: administratia centrala colaboreaza cu antreprenorii sub forma unor societati/afaceri mixte

administratia publica este raspunzatoare nu numai pentru componentele nonprofit ale afacerii (proiectului) ci i pentru aranjamentele financiare ale acestora.CAP. IIII. CONCLUZII SI PROPUNERI III.1 Concluzii O concluzie in ceea ce priveste parteneriatele public-private n Romnia se constata o crestere tot mai mare a interesului pentru cooperarea dintre sectorul public si cel privat, n realizarea de proiecte de infrastructura, n diferite sectoare de activitate.

Cresterea disponibilitatii sectorului privat de a prelua o serie de responsabilitati si riscuri si a sectorului public de a privatiza serviciile de utilitate publica a avut ca rezultat multiplicarea eforturilor de introducere a conceptului de parteneriat public-privat la realizarea obiectivelor si proiectelor economico-sociale n Romnia. Aceasta cooperare public-privat ofera o serie de avantaje cum ar fi:

- Accelerarea realizarii obiectivelor si proiectelor de infrastructura programate;- Conjugarea preluarii responsabilitatilor si riscurilor sectorului privat cu disponibilizarea serviciilor sectorului public si efectuarea prompta a platilor;- Reducerea pe ansamblu a costurilor proiectelor;

- Stimularea ndeplinirii obligatiilor contractuale, asumate;- Imbunatatirea calitatii serviciilor de utilitate publica;- Generarea unor venituri aditionale, de interes pentru sectorul privat;

- Imbunatatirea managementului sectorului public prin expunerea serviciilor la rigorile concurentei.De-a lungul timpului practica a dezvoltat o mare diversitate de parteneriate public-privat, generate de dinamismul dezvoltarii, multitudinea particularitatilor aranjamentelor contractuale si circumstantele conjuncturale.

Succesul utilizarii PPP este asigurat de:

- Accesul liber pe piata a ofertantilor, ntr-un cadru concurential loial

- Protejarea interesului public prin ncurajarea supravegherii asociatilor si a grupurilor implicate

- Asigurarea unei compatibilitati depline ntre aranjamentele PPP si regulile ajutorului de stat

- Aprecierea justa a nivelului alocatiilor financiare vis-a-vis de beneficiile sectorului public si limitarea profitului sectorului privat

- Selectarea celui mai potrivit tip de PPP pentru proiectul anuntat

- Evaluarea factorilor de succes si a constrngerilor impuse de Comisia Europeana n alocarea de granturi

- Realizarea n timp real a obiectivelor

- Utilizarea cea mai buna a alocatiilor financiare, conditionate si limitate la realizarea obiectivelor anuntate si acceptate

- Satisfacerea cerintelor viitoare legate de legislatie, sistemul financiar, capacitatea institutiilor publice de a constituit PPP etc.

Succesul PPP mai depinde si de recunoasterea de catre parteneri a obiectivelor si sistemelor de control si managament, prin prisma acordurilor contactuale ncheiate.

Marile provocari impuse de adaptarea la economia de piata (legea cererii si a ofertei, legea concurentei) si de procesul de integrare a Romniei n Uniunea Europeana (reabilitarea infrastructurii de transport; alimentarea cu apa; reciclarea de eurilor; protectia mediului nconjurator; insuficienta fondurilor; monitorizarea ajutoarelor de stat; asigurarea unui mediu de afaceri loial si predictibil) sunt tot attea motive de a utiliza parteneriatul public-privat ca o cale de cooperare ntre sectorul public, lansator de proiecte de utilitate publica si sectorul privat detinator de fonduri si managament performant.III.2. RezultateIn ceea ce priveste concluzionarile in legatura cu studiul aplicativ din prezenta lucrare e nevoie de o referire la rezultatele fundatiei Bethany realizate in urma parteneriatelor cu diferite structuri administrative cum ar fi: Primaria Iasi, Consiliul local al municipiului Iasi, Institutia Prefectului judetului Iasi, Casa de Cultura a Studentilor precum si cu Directia pentru Protectia Copilului etc.

Exemple de parteneriate ale Fundatiei Bethany se regasesc anexate mai jos.

Printre cele mai importante proicete realizate in PPP regasim urmatoarele: In 2004 Bethany scoate in prim plan poriecte ca Integrarea socio- profesionala a Tinerilor din Centrele de Plasament: Arad, Bacau, Cluj-Napoca. Urmatorul proiect este adopta.ro care se regaseste in alte 10 judete: Bacau, Calarasi, Iasi, Suceava, Timis, etc; proiect Asistenta Maternala pentru copii cu nevoi speciale Iasi. Tot aici regasim proiectul Construim un Viitor productiv pentru tineri.

Apoi in anul 2005 - Proiectul Centrul de resurse pentru organizatii Neguvernamentale din domeniile protectiei copilului Iasi; proiectul Centrul Comunitar Nicolna pentru integrarea sociala a copiilor defavorizati Iasi.Prezentarea acestui proiect Centrul Comunitar Nicolna pentru integrarea sociala a copiilor defavorizati este un proiect al Fundatiei Serviciilor Sociale Bethany, finantat de UE prin programul Phare. Proiectul este dezvoltat in parteneriat cu Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Iasi si Inspectoratul Scolar Judetean Iasi prin Scoala nr. 40 Alecu Russo. Scopul acestui proiect este dezvoltarea unui centru cominitar de servicii sociale care sa contribuie la ameliorarea fenomenelor de excluziune sciala, anbandon familar si institutionalizare a copiilor defavorizati din cartierul Nicolina al municipiului Iasi.

Serviciile acestui program sunt:

-Servicii de informare in domeniile:

--asistenta sociala,

--drepturi sociale ale persoanei;

-Servicii de consiliere pentru accesarea resurselor comunitare existene.

-Servicii sociale comunitare axate pe prevenirea abandonului si pe reducerea riscului de marginalizare sau excluziune sociala:

--servicii de asistenta sociala comunitara;

--sesiuni de educatie parentala;

--servicii de suport pentru familiile care prezinta risc ridicat de abandon;

--servicii de asistenta pentru accesarea resurselor comunitare;

-Servicii educationale complementare destinate copiilor aflati in situatii dificile:

--activitati de socializare;

--cluburi scolare:limbi straine, informatica, muzica, sport, arte decorative, dans, matematica distractiva;

--supraveghere/ sprijin pentru lectii.Ca rezultate concrete ale activitatii Fundatiei Bethany in colaborare cu diferiti parteneri, se regasesc in urmatoarele:

Prevenirea abandonului: 47 familii au beneficiat de servicii, 188 copii beneficiari directi, 108 copii beneficiari indirecti; 61 grupuri de suport cu 626 participanti;

Asistenta maternala profesionista: in 2004, 38 copii cu nevoi speciale au fost incredintati la asistenti maternali profesionisti si au fost organizate 16 cursuri de pregatire si perfectionare la care au participat 195 asistenti maternali proifesionisti;

Adoptie;

Deprinderi de viata independenta;

Inima Buna: campanie de strangere de foduri pentru sprijinirea copiilor si a familiilor aflate in dificultate;

Centrul de Resurse Iasi- programe de instruire consultanta si informare pentru ONG-uri in domeniul protectiei copilului;

Programe de voluntariat

Servicii educationale;

III.3 Sugestii Recomandari de imbunatatire .

Corelarea managementului financiar cu managementul de proiect in cazul realizarii unui parteneriat;

Crearea unei baze de date la toate nivelele administratiei publice care sa contina att parteneriatele publice-private finalizate sau in curs de finalizare ct si oportunitati de parteneriere;

Definirea de catre fiecare institutie a administratiei publice a unui mecanism de management de proiect;

Organizarea unor seminarii de instruire pentru functionari si alesi din administratia publica locala pe tema parteneriatului public-privat (printre temele de instruire s-ar putea numara: managementul proiectelor, planificarea strategica, tehnici de negociere, implementarea si monitorizarea contractelor);

Promovarea unor exemple de succes la nivelul tuturor comunitatilor locale, fiind vorba despre un domeniu in care puterea exemplului este importanta.

Bibliografie: Lucica Matei, Management Public, Ed. Ecomonica, Bucuresti, 2001

V. A. Munteanu, Management Public Local, Tipografia Moldova, Iasi, 2003;

Michael Geddes, Making Public Private Partnerships Work, 2005

Aurel Vainer, Ghid pentru Parteneriat Public Privat, Camera de Comert si Industrie, Bucuresti, 2005 Institutul pentru Politici Publice, Parteneriatul Public Privat Documentatie in cadrul Fundatiei Serviciilor Sociale BethanyCuprins

- 1 -CAP. I. DATE DE IDENTIFICARE A ORGANIZATIEI

- 3 -CAP. II. PARTENERIAT PUBLIC PRIVAT o forma eficienta de manifestare a managementului public?

- 3 -II.1. Conceptul de Parteneriat Public Privat

- 4 -II.2. Obiectivele PPP

- 5 -II.3. Sectorul public vis-a-vis de sectorul privat

- 6 -II.4. Motivatii in PPP

- 6 -II.5. Forme ale PPP

- 7 -II.6. Partile implicate in derularea PPP

- 8 -II.7. Tipuri de parteneriate

- 8 -II.8. Etapele realizarii unui contract PPP

- 9 -II.9. Interesul partilor

- 10 -II.10. Tipuri de proiecte

- 11 -CAP. IIII. CONCLUZII SI PROPUNERI

- 11 -III.1. Concluzii

- 12 -III.2. Rezultate

- 14 -III.3. Sugestii

- 15 -Bibliografie:

- 17 -Anexa

AnexaUn alt exemplu de pareteneriat public-privat constitutie contractul de asociere in participatiune incheiat in cadrul Consiliului Local al comunei Topliceni, judetul Buzau pe de o parte si SC Rompetrol Downstream SA ,cu sediul in Bucuresti, pe de alta parte, in calitate de asociat.

Obiectul parteneriatului il reprezinta asocierea in vederea constituirii si exploatarii unei statii de distributie carburanti.

Asocierea este independenta, fara personalitate juridica, desfasurandu-si acitivitatea potrivit principiului independentei juridice si financiare a fiecarui asociat si principiului acordarii prioritatii in prestarea de servicii pentru realizarea scopului asociatiunii.

Contributiile (aporturile) fiecaruia dintre parti nu constituie capital al asocierii, neavand ca obiect constituirea unui patrimoniu distinct de cel al partilor.

Consiliul Local participa in realizarea obiectului contractului cu folosinta unui teren situat in intravilanul comunei in scopul construirii de catre asociat a obiectivului contractului, iar SC Rompetrol Downstream SA contribuie cu folosinta unui container, reprezentand statia mobila precum si cu fonduri financiare si alte bunuri necesare exploatarii statiei.

Asocierea se desfasoara pe durata a cinci ani, dupa care la incheierea acesteia bunurile ce formeaza obiectul asocierii vor fi repartizate intre parteneri dupa cum urmeaza:

Consiliul Local va reintra in posesia deplina a terenului aportat in asociere;

SC Rompetrol Downstream SA va dispune in mod liber de proprietatea asupra statiei si asupra tutror bunurilor ce se vor gasi in statie la data incheierii contractului. (Sursa:Review of Opportunities for Public Private Partnerships in Northern Ireland, Northern Ireland UK:The Office of the First Minister and Deputy First Minister,)

PAGE - 1 -