SECURITATE PRIN PARTENERIAT

S E C U R I T A T E P R I N P A R T E N E R I A T

1

Prefaţă

Această broşură îşi propune să explice principiile care stau la baza Parteneriatului Euro-Atlantic

şi principalele sale mecanisme, concentrându-se în continuare pe cinci sfere de activitate

– dialogul de securitate şi cooperare, operaţiunile în sprijinul păcii, reforma sectorului apărării,

pregătirea împotriva dezastrelor şi cooperarea în domeniul ştiinţei şi al mediului înconjurător –

care demonstrează modul în care securitatea euro-atlantică este întărită prin intermediul

Parteneriatului şi semnifi caţia practică a cooperării pentru ţările partenere. Este evident

că activităţile din cadrul Parteneriatului au un impact pozitiv asupra reformei, dezvoltării

structurilor democratice, precum şi asupra participării ţărilor partenere în cadrul cooperării

multinaţionale ca membri ai comunităţii internaţionale în general.

Este cu neputinţă ca o singură publicaţie să facă o prezentare destul de cuprinzătoare a întregii

dimensiuni şi game de activităţi comune în care ţările partenere sunt implicate împreună cu

NATO. Aceste activităţi constau atît în operaţiunile în sprijinul păcii desfăşurate în Balcani şi

Afganistan, despre care s-a scris foarte mult, cât şi în cooperarea în multe alte domenii, cum ar

fi lupta împotriva terorismului, reforma apărării, aspectele economice ale securităţii, pregătirea

pentru a face faţă unor posibile dezastre, controlul balistic, logistic, apărarea şi controlul spaţiului

aerian, armament, educaţie şi instruire, ştiinţă şi mediu înconjurător, programe de informare.

NATO a dezvoltat, de asemenea, relaţii privilegiate cu două ţări partenere, Rusia şi Ucraina,

precum şi cu cele şapte ţări participante la Dialogul Mediteranean. Mai mult decât atât, Alianţa

întrezăreşte unele posibilităţi de cooperare cu state din regiunea extinsă a Orientului Mijlociu

printr-o iniţiativă lansată la Reuniunea la nivel înalt de la Istanbul desfăşurată în iunie 2004.

În pofi da faptului că aceste relaţii nu constituie principalul subiect al broşurii, actuala şi posibila

cooperare în viitor cu aceste ţări se bazează pe multe dintre activităţile şi mecanismele dezvoltate

în cadrul Parteneriatului Euro-Atlantic.

2 2

Not : Trimiterile care se fac în aceast publica ie la fosta Republic Iugoslav a Macedoniei sunt marcate printr-un asterisc (*) care trimite la urm toarea not de subsol: Turcia recunoa te Republica Macedonia conform numelui

constitu ional al acesteia.

Sursa fotografi ilor: Toate fotografi ile apar in © NATO, cu excep ia situa iilor în care se men ioneaz alt surs .

Cuprins

4__Originile şi evoluţia Parteneriatului

8__Principalele mecanisme

14__Dialogul de securitate şi cooperare

18__Harta NATO şi a ţărilor partenere

SECURITATE PRIN

© u

llste

in b

ild-S

chnüre

r

3 3

20__Operaţiuni în sprijinul păcii

24__Reforma apărării

29__Pregătirea şi răspunsul în cazul producerii dezastrelor

33__Securitatea, ştiinţa şi mediul înconjurător

PARTENERIAT

36__ O adevărată cultură euro-atlantică a securităţii

© F

innis

h D

efe

nce

Forc

es

C derea Zidului Berlinului în noiembrie 1989

semnala sfâr itul R zboiului Rece. În scurt timp,

remarcabilul ritm al schimb rilor care aveau loc

în Europa Central i de Est au pus NATO în fa a

unui ansamblu nou i foarte diferit de amenin ri

de securitate. Transform rile politice la o scar

f r precedent ofereau posibilit i deosebite

pentru consolidarea securit ii în Europa, dar,

inevitabil, aveau s implice noi incertitudini i

un poten ial de instabilitate.

Ce putea fi f cut pentru a benefi cia de

oportunitatea de a orienta problemele europene

de securitate pe o nou cale, pozitiv , dup

confrunt rile din perioada R zboiului Rece?

Ce pa i puteau fi întreprin i pentru a reface

normalitatea rela iilor între toate rile din estul

i vestul Europei? Cum puteau fi ajutate rile din

Europa Central i de Est pentru a- i consolida

independen a proasp t c p tat i pentru a- i

împlini ambi iile de a participa în deplin tate ca

ri democratice, atât la nivel regional, cât

i mondial, la abordarea multina ional a

problematicii de securitate?

În iulie 1990, la Summitul de la Londra,

conduc torii alia i au oferit un r spuns la aceste

întreb ri, întinzând o „mân de ajutor” peste

vechiul h u dintre Est i Vest i propunând o

nou rela ie de cooperare cu toate rile Europei

Centrale i de Est. Au fost create premisele pentru

înfi in area Consiliului de Cooperare Nord-Atlantic

(NACC), în decembrie 1991, un forum care s

reuneasc NATO i noile ri partenere pentru

a discuta aspecte de interes comun. (Ritmul

schimb rilor în Europa, la vremea respectiv , era

de o a a natur încât chiar prima întrunire a NACC

a fost martor la un eveniment istoric: în timpul

întocmirii comunicatului fi nal, ambasadorul sovietic

a anun at c Uniunea Sovietic se dizolvase i c ,

din acel moment, el urma s reprezinte numai

Federa ia Rus .)

Originile şi evoluţia Parteneriatului

> Sfârşitul Războiului

Rece a deschis noi

posibilităţi pentru

sporirea securităţii şi

dezvoltarea cooperării.

4

© u

llste

in b

ild-S

chnüre

r

5

Aceast schimbare major de atitudine a fost

consfi n it printr-un nou concept strategic al

Alian ei, lansat în noiembrie 1991, care adopta o

abordare mai larg a securit ii. Posibilit ile de

a atinge obiectivele Alian ei pe c i politice erau

mai mari decât oricând. De i dimensiunea de

ap rare r mânea indispensabil , era momentul

ca o pozi ie mai proeminent s fi e acordat

aspectelor economice, sociale i de mediu, v zute

ca ni te c i de promovare a stabilit ii i securit ii

în întreaga zon euro-atlantic . Dialogul i

cooperarea urmau s constituie p r i esen iale în

abordarea menit s gestioneze diversitatea de

provoc ri c rora Alian a trebuia s le fac fa .

Din moment ce R zboiul Rece se sfâr ise,

obiectivele principale deveneau acum reducerea

pericolului apari iei de confl icte provocate de

neîn elegeri sau concep ii diferite i mai buna

gestionare a acelor crize care afectau securitatea

alia ilor, sporirea în elegerii i a încrederii reciproce

între statele europene i extinderea oportunit ilor

pentru un parteneriat real în abordarea probleme-

lor comune de securitate.

În perioada imediat urm toare R zboiului Rece,

consult rile NACC s-au concentrat asupra unor

aspecte de securitate, r mase nerezolvate înc

din timpul R zboiului Rece, cum ar fi retragerea

trupelor ruse ti din Statele Baltice. S-a lansat, de

asemenea, un proces de cooperare politic privind

mai multe probleme de securitate i în domeniul

ap r rii. NACC a realizat foarte mult, din mai

multe puncte de vedere. Cu toate acestea, NACC

s-a concentrat pe dialogul politic multilateral i nu

a dat posibilitatea partenerilor s - i dezvolte rela ii

individuale de cooperare cu NATO.

Aceast stare de fapt s-a schimbat în 1994, odat

cu lansarea Parteneriatului pentru Pace (PfP), un

program deosebit de important de cooperare

bilateral practic între NATO i rile partenere,

care a reprezentat un salt calitativ semnifi cativ

în cadrul procesului de cooperare. Iar în 1997 a

fost creat Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic

(EAPC), care avea s înlocuiasc NACC i s

construiasc pe baza realiz rilor acestuia,

deschizând calea c tre dezvoltarea unui

parteneriat sporit i mai opera ional.

“Acest Parteneriat a fost înfi inţat ca o expresie a convingerii împărtăşite că stabilitatea şi securitatea în spaţiul euro-atlantic pot fi atinse numai prin cooperare şi acţiune comună. Ocrotirea şi promovarea libertăţilor şi drepturilor fundamentale ale omului şi asigurarea libertăţii, echităţii şi păcii prin democraţie reprezintă valorile comune fundamentale ale Parteneriatului.”

(Parteneriatul pentru Pace: Documentul Cadru – Summit-ul de la Bruxelles, 10 ianuarie 1994)

6

Esen a Parteneriatului i a cooper rii la nivel

multina ional consist din consult ri i activit i

de cooperare menite s construiasc transparen

i încredere în întregul spa iu euro-atlantic. La

nivel bilateral, este nevoie de dezvoltarea unei

rela ii de lucru practice între rile partenere i

NATO, adaptat la situa iile i nevoile specifi ce

ale acestora.

Procesul Parteneriatului implic construirea unei

rela ii de dialog i încredere între rile interesate,

dintre care multe sunt foste adversare, în calitatea

lor de membre ale unor alian e opuse sau

angajate în dispute regionale, teritoriale, politice,

etnice sau religioase de lung durat . Activit ile

desf urate laolalt în vederea identifi c rii

solu iilor comune pentru amenin rile de securitate

comune au condus la importante realiz ri în ceea

ce prive te dep irea prejudec ilor din trecut i

stabilirea unei viziuni clare a benefi ciilor reciproce

care urmeaz s fi e ob inute în urma cooper rii.

Dup lansarea Parteneriatului, au fost realizate

progrese remarcabile, în pofi da unor difi cult i,

poate, de neevitat, având în vedere procesul

complex al schimb rii politice, economice i

sociale care avea loc în Europa Central i

de Est, precum i în fosta Uniune Sovietic .

Programele EAPC i PfP au avut în mod constant

o dinamic proprie, NATO i rile partenere

f când pa i succesivi pentru extinderea cooper rii

în domeniul securit ii, pornind de la în elegerile

de parteneriat pe care le-au creat. Parteneriatul

s-a dezvoltat pe m sur ce NATO s-a transformat

în decursul anilor pentru a face fa noilor

provoc ri ale mediului de securitate afl at în

evolu ie. În vederea p str rii dinamismului

i a relevan ei pentru Alian , activit ile i

mecanismele Parteneriatului au trebuit sa

fi e adaptate în a a fel încât s corespund

noilor priorit i ale NATO (vezi capitolul

“Principalele mecanisme”).

În acela i mod, Parteneriatul a trebuit s fi e

aprofundat i extins pentru a putea r spunde

aspira iilor diverselor ri partenere i pentru a

r mâne o propunere atractiv pentru acestea.

Cele dou runde de extindere a NATO au

schimbat balan a numeric între NATO i rile

partenere (vezi caseta). Anterior lunii martie 2004,

erau mai mul i alia i decât parteneri, care

formeaz un grup foarte divers. Acesta include

state balcanice, care înc se confrunt cu

mo tenirea trecutului, state de importan

strategic dar subdezvoltate, în Caucaz i Asia

Central i state vest europene neutre. În timp

ce unele dintre acestea î i dezvolt abia acum

propriile structuri i capabilit i de ap rare, altele

sunt în m sur s contribuie în mod semnifi cativ

cu for e la opera iunile conduse de NATO sau s

ofere rilor partenere îndrumare, instruire i

întrajutorare în diverse domenii.

Dou zeci de parteneri folosesc ast zi EAPC-ul

pentru a se consulta în mod regulat cu cei 26 de

Alia i i pentru a dezvolta cooperarea privind

diverse aspecte de securitate i ap rare. For ele

militare interac ioneaz i desf oar în mod

frecvent exerci ii, militarii coopereaz în cadrul

opera iunilor de men inere a p cii conduse de

NATO, iar alia ii i partenerii ac ioneaz împreun

împotriva amenin rii comune a terorismului. La

sfâr itul R zboiului Rece, nimeni nu ar fi putut

prevedea aceast evolu ie dinamic a mediului

strategic euro-atlantic.

Obiectivul ini ial al politicii de parteneriat a NATO

a fost s înl ture barierele i s edifi ce securitatea

prin dialog i cooperare. Ast zi, obiectivele sunt

mult mai ambi ioase, pentru c rile partenere

sunt angajate împreun cu NATO în scopul abor-

d rii provoc rilor de securitate ale secolului XXI,

care cuprind terorismul, proliferarea armelor de

distrugere în mas i statele problem .

7

În decursul anilor, 30 de ţări s-au alăturat Parteneriatului – Albania, Armenia, Austria, Azerbaidjan, Belarus, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Georgia, Ungaria, Irlanda, Kazakhstan, Republica Kirghiză, Letonia, Lituania, Moldova, Polonia, România, Rusia, Slovacia, Slovenia, Suedia, Elveţia, fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei*, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina şi Uzbekistan.

Cu Rusia şi cu Ucraina s-au dezvoltat relaţii speciale începând din 1997, după semnarea Actului Fondator pentru Relaţii Reciproce, Cooperare şi Securitate între NATO şi Rusia şi a Cartei pentru un Parteneriat Special între NATO şi Ucraina. Din acel moment, relaţiile cu Rusia au fost intensifi cate prin crearea, în 2002, a Consiliului NATO-Rusia, în cadrul căruia aliaţii şi Rusia se reunesc regulat. În noiembrie 2002, s-au făcut demersuri pentru lărgirea relaţiilor NATO-Ucraina, prin adoptarea Planului de Acţiune NATO-Ucraina în sprijinul eforturilor de reformă ale Ucrainei pe calea integrării depline în structurile de securitate euro-atlantice.

Zece ţări partenere au devenit aliaţi. Republica Cehă, Ungaria şi Polonia au aderat la Alianţă în 1999, fi ind urmate de Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia şi Slovenia, în 2004. Trei ţări candidate se pregătesc pentru aderare – Albania, Croaţia şi fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei*.

De asemenea, Bosnia-Herţegovina, Serbia şi Muntenegru speră să se alăture Parteneriatului pentru Pace şi Consiliului Parteneriatului Euro-Atlanic. NATO sprijină năzuinţele acestora, dar a impus condiţii care trebuie să fi e îndeplinite în prealabil. Acestea cuprind deplina cooperare cu Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie, în special în ceea ce priveşte arestarea lui Radovan Karadzic şi a lui Ratko Mladic, cei mai notorii suspecţi de crime de război. Între timp, NATO acordă deja sprijin reformei apărării în Bosnia-Herţegovina. Totodată, o cooperare restrânsă în domeniul securităţii urmează să fi e iniţiată cu Serbia şi Muntenegru, prin participarea militarilor şi a personalului civil la cursurile de orientare ale NATO, care urmăresc familiarizarea acestora cu Alianţa, cu aspectele de gestionare a crizelor, operaţiunile în sprijinul păcii şi cooperarea între civili şi militari.

ALIA I I PARTENERI

8 8

1991 Prima reuniune a Consiliului de Cooperare Nord-Atlantic

1994 Lansarea Parteneriatului pentru Pace (PfP);Se stabilesc misiuni ale Partenerilor pe lângă NATO; Se înfi inţează o Celulă de Coordonare a Parteneriatului la Comandamentul Suprem al Puterilor Aliate din Europa (SHAPE)

1995 Se înfi inţează un Centru de Coordonare Internaţională la SHAPE

1996 Ţările partenere participă la forţa condusă de NATO creată pentru a pune în aplicare acordul de pace în Bosnia-Herţegovina

1997 Prima reuniune a Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic (EAPC) la Sintra, Portugalia;

Rolul operaţional al PfP este extins cu ocazia summit-ului NATO şi al EAPC de la Madrid, Spania

1998 Se înfi inţează Centrul Euro-Atlantic de Coordonare a Măsurilor împotriva Dezastrelor şi Unitatea Euro-Atlantică de Reacţie în cazul Producerii Dezastrelor.

1999 Trei parteneri – Republica Cehă, Ungaria şi Polonia – aderă la NATO;

Dialogul şi cooperarea sunt incluse în Concepţia Strategică a Alianţei, ca parte a misiunilor sale fundamentale de securitate;

La Summit-ul de la Washington se convine mărirea PfP şi întărirea rolului său operaţional;

Ţările partenere dislocă trupe în cadrul Forţei Kosovo conduse de NATO

2001 12 septembrie -EAPC se întruneşte pentru a condamna atentatele teroriste împotriva SUA şi se angajează să combată fl agelul terorismului

2002 O analiză cuprinzătoare conduce la întărirea EAPC şi a PfP la Summit-ul de la Praga

2003 Ţările partenere contribuie cu trupe la Forţa Internaţională de Întrajutorare pentru Securitate în Afganistan

2004 Şapte Parteneri – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia şi Slovenia – aderă la NATO;

Se fac alţi paşi în vederea întăririi Partene-riatului la Summit-ul de la Istanbul;

Se lansează Planul de Acţiune al Partene-riatului pentru Construirea Instituţiilor Apărării

MOMENTE IMPORTANTE ÎN EVOLU IA PARTENERIATULUI

Principalele mecanismeNATO se consult periodic cu rile partenere prin

intermediul Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic

(EAPC), care constituie cadrul politic general al

rela iilor cu partenerii. Fiecare partener poate, de

asemenea, s - i construiasc propriile rela ii cu

Alian a prin Parteneriatul pentru Pace (PfP), un

program de activit i practice în cadrul c ruia

partenerii î i pot alege propriile priorit i de

cooperare. Aceste dou mecanisme esen iale

ale Parteneriatului au devenit elemente esen iale

în arhitectura de securitate euro-atlantic .

Pa i importan i au fost f cu i pe calea aprofund rii

în continuare a cooper rii între alia i i parteneri

cu ocazia summit-urilor de la Madrid (1997),

Washington (1999), Praga (2002) i Istanbul

(2004). Ini iativele adoptate cu aceste ocazii se

fundamenteaz pe valorile i principiile comune

care stau la baza cooper rii i au demonstrat

angajamentul constant în urm rirea obiectivului

principal al Parteneriatului: înt rirea i extinderea

p cii i stabilit ii în spa iul euro-atlantic i în viitor.

9 9

Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic

Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic reune te

46 de ri membre NATO i partenere într-un

forum multilateral de dialog i consult ri

periodice pe teme politice i de securitate.

Acesta mai serve te i drept cadru politic

pentru rela iile bilaterale individuale dezvoltate

între NATO i rile participante la Parteneriatul

pentru Pace.

Decizia luat în 1997 de a înfi in a EAPC a refl ectat

dorin a de a merge dincolo de realiz rile Consiliului

de Cooperare Nord-Atlantic în vederea construirii

unui forum de securitate pentru un parteneriat mai

extins i mai opera ional. Noul forum a fost înfi in at

pentru a corespunde rela iilor din ce în ce mai

complexe dezvoltate între parteneri în cadrul

programului PfP i în contextul opera iunii de

men inere a p cii din Bosnia-Her egovina, unde,

în 1996, fuseser dislocate trupe din 14 ri

partenere pentru a ac iona împreun cu trupele

alia ilor. Aceast ac iune a completat pa ii f cu i

în paralel pentru sporirea rolului Parteneriatului

pentru Pace prin sporirea implic rii partenerilor

în procesul decizional i de planifi care în întreg

spectrul de activit i ale Parteneriatului. Un alt

aspect rezultând din înfi in area EAPC a fost

deschiderea cadrului Parteneriatului, conceput

ini ial s includ rile fostului Tratat de la Var ovia

i ri vest-europene neutre.

Pe lâng consult ri pe termen scurt în probleme

politice curente i de securitate, în cadrul EACP

se desf oar i consult ri pe termen lung i

cooperarea într-un mare num r de domenii.

Aici sunt incluse, de i nu exclusiv, opera iunile

de gestionare a crizelor i de consolidare a p cii,

problemele regionale, controlul armamentelor

i aspecte legate de proliferarea armelor de

distrugere în mas , terorismul interna ional,

probleme de ap rare cum ar fi planifi carea,

elaborarea bugetelor, politica i strategia,

planifi carea în cazul urgen elor civile i preg tirea

împotriva dezastrelor, cooperarea în domeniul

armamentelor, siguran a nuclear , coordonarea

civil-militar a gestion rii trafi cului aerian i

cooperarea tiin ifi c .

În func ie de subiectul în discu ie, EAPC are

la dispozi ie o gam larg de posibilit i care

permit organizarea de întâlniri între alia i i

parteneri sau în cadrul unor grupuri de lucru

mai mici. Flexibilitatea reprezint cheia succesului

acestei structuri.

Majoritatea rilor partenere i-au deschis misiuni

diplomatice la sediul NATO de la Bruxelles,

ceea ce faciliteaz comunicarea periodic i

permite organizarea de consult ri ori de câte ori

este nevoie. EAPC se întrune te lunar la nivelul

ambasadorilor, anual la nivelul mini trilor afacerilor

externe i ai ap r rii i la nivelul efi lor de stat

major, precum i ocazional, la un nivel înalt. Un

nou Forum de Securitate EAPC la nivel înalt

urmeaz s se întruneasc anual, începând

cu 2005, pentru a discuta probleme importante

legate de securitate i pentru a c uta c i prin

care NATO i rile partenere pot s abordeze

cel mai bine aceste probleme împreun .

> Întrunirile Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic

sunt prezidate de secretarul general NATO.

utut

t st s

trutru

ereere

me împreun .me împreun .

enen

enen

ateate

e pe p

ne aceste problne aceste probl

10

Parteneriatul pentru Pace

Pe baza cooper rii practice i a angajamentului

fa de principiile democratice care stau la baza

Alian ei, scopul Parteneriatului pentru Pace este

sporirea stabilit ii, diminuarea amenin rilor la

adresa p cii i construirea unor rela ii de securitate

consolidate între rile partenere i NATO, precum

i între rile partenere.

Principiul de baz al PfP este construirea unui

program individual între rile partenere i NATO,

adaptat nevoilor fi ec rui partener i pus în practic

în comun, la nivelul i în ritmul convenit cu fi ecare

ar participant . Prin intermediul PfP s-a dezvoltat

un set de instrumente foarte cuprinz tor în sprijinul

împlinirii scopurilor i obiectivelor PfP, precum

i în sprijinul punerii în practic a acestora.

Instrumentele i ini iativele dezvoltate i descrise

în continuare furnizeaz un cadru pentru ac iune

bilateral i multilateral , oferind partenerilor

programe efi cace i transparente în sprijinul

angajamentului lor fa de NATO.

Baza ofi cial a Parteneriatului pentru Pace o

constituie Documentul Cadru al acestuia, care

prevede obliga iile fi ec rui partener. Fiecare

partener î i asum unele angajamente politice

generale privind construirea unei societ i

democratice, men inerea principiilor dreptului

interna ional, îndeplinirea obliga iilor ce decurg din

Carta ONU, din Declara ia Universal a Drepturilor

Omului, din Actul Final de la Helsinki i din

acordurile interna ionale privind dezarmarea

i controlul armamentelor, ab inerea de la

amenin area sau utilizarea for ei împotriva altor

state i respectarea hotarelor actuale, precum i

rezolvarea pe cale pa nic a disputelor. Totodat ,

se iau angajamente specifi ce pentru promovarea

transparen ei privind planifi carea i elaborarea

bugetului pentru ap rarea na ional , stabilirea

unui control democratic asupra for elor armate

i amplifi carea capacit ii de ac iune în comun

cu NATO în cadrul opera iunilor de men inere a

p cii i a celor umanitare. Documentul Cadru mai

stabile te angajamentul Alian ei de a se consulta

cu rile partenere care percep o amenin are

direct la integritatea lor teritorial , independen a

politic sau securitatea acestora – un mecanism

care, de exemplu, a fost folosit de c tre Albania

sau de fosta Republic Iugoslav a Macedoniei*

în timpul crizei din Kosovo.

rile partenere î i aleg activit ile individuale

pe baza n zuin elor i capacit ilor proprii.

Acestea sunt supuse alia ilor sub forma unui

Document de Prezentare. Dup aceea, se trece la

redactarea unui Program Individual de Parteneriat

convenit între NATO i fi ecare ar partener .

Aceste programe bi-anuale sunt întocmite prin

alegerea dintr-o gam de activit i extins , potrivit

intereselor i necesit ilor specifi ce ale fi ec rei

ri. Cooperarea se concentreaz în special asupra

activit ilor de ap rare, de reform a sectorului de

ap rare i gestionare a consecin elor reformei

ap r rii, dar practic atinge fi ecare domeniu al

activit ilor NATO, inclusiv politica i planifi carea

în domeniul ap r rii, rela iile civil-militare, educa ia

i instruirea, ap rarea spa iului aerian, sistemele

de comunica ii i de informa ii, gestionarea crizelor

i planifi carea în cazul urgen elor civile.

> Croaţia a semnat Documentul Cadru al

Parteneriatului pentru Pace în mai 2000.

10

11 11

La Summit-ul de la Washington din aprilie 1999

s-au lansat câteva ini iative importante pentru

înt rirea dimensiunii opera ionale a Parteneriatului

pentru Pace i pentru implicarea rilor partenere

în procesul decizional i cel de planifi care în cadrul

PfP. Acestea includ introducerea unui Concept

al Capabilit ilor Opera ionale i a unui Cadru

Politico-Militar. S-a lansat, de asemenea, un

Program pentru Sporirea Instruirii i a Educa iei

pentru a ajuta la înt rirea capabilit ilor rilor

partenere privind instruirea i educarea perso-

nalului militar al acestora.

Conceptul Capabilit ilor Opera ionale a fost

dezvoltat pentru a spori capacitatea for elor Alian ei

i a rilor partenere de a ac iona împreun în

cadrul opera iunilor PfP conduse de NATO. Scopul

urm rit este de a spori fl exibilitatea prin crearea de

unit i de for e personalizate, care s lanseze i s

sus in viitoarele opera iuni PfP conduse de NATO.

Mecanismul se concentreaz pe acele for e i

capabilit i poten ial disponibile pentru astfel de

opera iuni. Rela iile de lucru ameliorate care se

dezvolt în mod progresiv între parteneri i sediul

i personalul Alian ei pe timp de pace, i între

forma iunile aliate i cele partenere, u ureaz

integrarea acestor for e în for ele conduse de

NATO. La Summit-ul de la Istanbul s-a stipulat

c standardele de interoperabilitate i evalu rile

aferente vor fi armonizate cu mecanismele NATO

corespunz toare ca parte a punerii în practic a

Conceptului Capabilit ilor Opera ionale.

Cadrul Politico-militar stipuleaz principiile,

modalit ile i direc iile pentru implicarea

partenerilor în consult rile i deciziile politice,

planifi carea opera ional i stabilirea formelor

de asigurare a comenzii. La Istanbul, s-a subliniat

necesitatea de a implica partenerii mai devreme în

procesul de luare a deciziilor. Prevederile acestui

document cadru sunt puse în practic în toate

opera iile conduse de NATO desf urate împreun

cu partenerii i sunt de asemenea folosite i ca linii

directoare generale pentru contribu iile partenerilor

la alte activit i NATO, cum ar fi aplica iile i

Fondurile de afectare special al Parteneriatului

pentru Pace.

În vederea unei mai bune integr ri a partenerilor în

activit ile curente ale Parteneriatului, la mai multe

sedii NATO au fost înfi in ate Elemente de

personal ale partenerilor, deservite de ofi eri

din rile partenere. O Celul de Coordonare a

Parteneriatului la Comandamentul Opera ional al

NATO din Mons, Belgia, contribuie la coordonarea

instruirii i a exerci iilor desf urate în cadrul PfP.

Mai mult decât atât, un Centru Interna ional de

Coordonare pune la dispozi ia tuturor rilor

nemembre NATO care contribuie cu trupe

la opera iunile de men inere a p cii conduse

de NATO, spa ii pentru briefi ng i planifi care

(vezi pag. 23).

Pentru a asigura o mai mare abilitate a for elor

partenerilor de a ac iona împreun cu militarii

NATO în opera iile de men inere a p cii, în

cadrul unui Proces de Analiz i Planifi care al

PfP (PARP), ace tia benefi ciaz de îndrumare în

ceea ce prive te cerin ele de interoperabilitate i

capabilit i. Acest proces i-a adus o contribu ie

semnifi cativ la cooperarea strâns între rile

partenere i opera iunile în sprijinul p cii conduse

de NATO în Balcani i Afganistan. Mecanismul

PARP este modelat potrivit sistemului NATO de

planifi care a for elor proprii i este oferit rilor

partenere la solicitarea acestora. intele planifi cate

sau Obiectivele de Parteneriat sunt negociate cu

fi ecare stat participant, în timp ce progresele

realizate sunt cuantifi cate prin analize

cuprinz toare. În timp, cerin ele PARP au devenit

mai complexe, mai exigente i pe m sura

obiectivelor de perfec ionare a capabilit ilor

stabilite chiar de alia i. PARP mai este utilizat

de parteneri atât pentru a- i construi for e

armate efi cace, convenabile din punct de vedere

al costurilor i durabile, cât i pentru promovarea

unor eforturi mai mari de reform a sectorului

ap r rii. De exemplu, acest mecanism a jucat

un rol primordial în cadrul reformelor complexe

din domeniul ap r rii în Ucraina (vezi pag. 25).

Mai multe ini iative din cadrul Parteneriatului îi

ajut pe parteneri s gestioneze consecin ele

reformei ap r rii, mai ales prin politica Fondului

de afectare special al PfP (vezi caseta pag. 28),

care ofer sprijin practic pentru distrugerea în

condi ii de siguran a minelor anti-personal i a

surplusului de arme, precum i pentru reconversia

profesional a personalului militar i schimbarea

destina iei bazelor militare.

12 12

Aprofundarea cooperăriiLa Summit-ul de la Praga, din noiembrie 2002,

s-au f cut pa i în continuare pentru înt rirea

cooper rii dintre NATO i rile partenere.

O analiz a EAPC i a Parteneriatului pentru

Pace a recomandat înt rirea dialogului politic

cu rile partenere i extinderea în continuare

a implic rii acestora în planifi carea, realizarea

i supravegherea activit ilor la care particip .

La Praga a fost introdus un nou mecanism de

cooperare, Planul de Ac iune al Parteneriatului.

Primul program care urma s fi e dezvoltat a fost

Planul de Ac iune al Parteneriatului împotriva

Terorismului (vezi pag. 15). O alt nou ini iativ

a constituit-o Planul Individual de Ac iune al

Parteneriatului (IPAP), care permite Alian ei s - i

personalizeze asisten a acordat rilor partenere

interesate în acordarea unui sprijin mai structurat

pentru reformele na ionale, mai ales în sectorul

ap r rii i securit ii, potrivit propriilor lor nevoi

i situa ii specifi ce (vezi caseta).

Pa baza progreselor realizate la Praga, la

Summit-ul de la Istanbul, din iunie 2004, s-au

f cut mai mul i pa i pentru înt rirea Parteneriatului

Euro-Atlantic i adaptarea în continuare a acestuia

în vederea abord rii principalelor teme i pentru a

r spunde nevoilor i capabilit ilor individuale

ale partenerilor. A fost lansat un Plan de Ac iune

al Parteneriatului pentru Construirea Institu iilor

Ap r rii privind încurajarea i sprijinirea

partenerilor în construc ia unor institu ii

de ap rare efi cace i supuse controlului

democratic (vezi pag. 24).

Oportunitatea partenerilor de a- i spori contribu ia

la opera iile conduse de NATO va cre te prin

implicarea mai devreme a rilor contribuitoare

cu trupe în procesul decizional i prin preluarea

de c tre acestea a unor responsabilit i mai mari

în ceea ce prive te consult rile politice. În plus,

Conceptul Capabilit ilor Opera ionale va fi sporit,

iar partenerilor li se va oferi posibilitatea de a fi

reprezenta i la Comandamentul Aliat pentru

Transformare, a c rui responsabilitate este

promovarea i supravegherea transform rilor

continue a for elor i capabilit ilor Alian ei.

Acest lucru va contribui la promovarea unei

interoperabilit i mai mari între for ele NATO

i cele ale rilor partenere, precum i la

transformarea sectoarelor ap r rii potrivit

rolurilor i capabilit ilor opera ionale NATO

afl ate într-o continu evolu ie.

> Un elicopter elveţian din

cadrul KFOR survolează

Pristina, în Kosovo: Promovarea

cooperării în cadrul operaţiunilor

de menţinere a păcii conduse de

NATO reprezintă o preocupare

fundamentală a Parteneriatului.

© S

WIS

SIN

T

13 13

O alt decizie adoptat a fost aceea privind

concentrarea aten iei asupra implic rii, împreun

cu rile partenere, în regiuni de importan

strategic – Caucaz (Armenia, Azerbaidjan,

Georgia) i Asia Central (Kazakhstan, Republica

Kirghiz , Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan).

NATO a numit un Reprezentant Special pentru cele

dou regiuni i doi ofi eri de leg tur , cu rolul de a

oferi, acolo unde este nevoie, sprijin i îndrumare

atât pentru punerea în practic a diferitelor aspecte

ale Planurilor Individuale de Ac iune ale

Parteneriatului, Planurilor de Ac iune ale

Parteneriatului pentru Edifi carea Institu iilor

de Ap r re i împotriva Terorismului, cât i

pentru cooperare, cu un accent special în

ceea ce prive te PARP.

Informa ii suplimentare:

www.nato.int/issues/eapc/index.html

www.nato.int/issues/pfp/index.html

PLANURILE INDIVIDUALE DE AC IUNE ALE PARTENERIATULUI

Lansate la Summit-ul de la Praga, din noiembrie 2002, Planurile Individuale de Acţiune ale Parteneriatului (IPAP-urile) se adresează acelor ţări care au voinţa politică şi capacitatea de a-şi întări relaţiile cu NATO. Acoperind o perioadă de doi ani, aceste planuri sunt concepute să reunească toate mecanismele de cooperare prin intermediul cărora un stat partener interacţionează cu Alianţa, reglând concentrarea activităţilor pentru a veni mai bine în sprijinul propriilor eforturi de reformă ale acestuia la nivel naţional.

Un IPAP trebuie să menţioneze clar obiectivele de cooperare şi priorităţile fi ecărui partener, şi să se asigure că diversele mecanisme corespund direct acestor priorităţi. NATO va furniza o consiliere personalizată adecvată, specifi că fi ecărei ţări în ceea ce priveşte obiectivele de reformă. Un dialog politic intensifi cat pe anumite subiecte relevante poate

deveni parte integrantă a procesului IPAP. De asemenea, IPAP facilitează coordonarea asistenţei bilaterale furnizată partenerilor de către aliaţi, precum şi coordonarea eforturilor cu alte instituţii internaţionale interesate.

Obiectivele acoperite se încadrează în categoriile generale ale problemelor politice şi de securitate, de apărare, securitate şi militare, informaţiilor publice, aspectelor de ştiinţă şi mediu înconjurător, planifi carea în cazul situaţiilor de urgenţă civilă, ale problemelor administrative, de securitate protectivă şi resurse.

În noiembrie 2004, Georgia a devenit prima ţară care a adoptat un IPAP cu NATO. IPAP-uri sunt acum în curs de adoptare cu Azerbaidjan şi Uzbekistan. Armenia şi Moldova şi-au exprimat de asemenea interesul de a dezvolta un astfel de plan.

> Parteneriatul

Euro-Atlantic a fost

consolidat în continuare

la Summit-ul din iunie

2004 de la Istanbul.

14

Pe m sur ce mediul de securitate evolueaz ,

Parteneriatul Euro-Atlantic se transform pentru

a putea aborda o multitudine de probleme de

securitate de importan major atât pentru alia i,

cât i pentru parteneri. Periodic sunt organizate

schimburi de opinii privind situa ia de securitate

în Balcani i Afganistan, unde sunt sta ionate

for ele de men inere a p cii ale statelor aliate i

partenere. De asemenea, se lanseaz ini iative

pentru promovarea i coordonarea cooper rii

practice i a schimbului de know-how în domenii

cheie cum ar fi combaterea terorismului, precum

i abordarea problemelor legate de proliferarea

armelor de distrugere în mas , a armelor mici i

a armamentului u or.

Numeroase provoc ri la adresa securit ii pot fi

abordate cel mai bine prin colaborarea strâns

cu statele vecine. EAPC i programul PfP ofer

un cadru general în care poate fi promovat i

sprijinit cooperarea în unele domenii cheie cu

rile partenere la nivel regional i sub-regional,

îndeosebi în Europa de Sud-est, Caucaz i

Asia Central .

Combaterea terorismuluiCombaterea terorismului este acum una dintre

priorit ile de vârf ale NATO. Atacurile împotriva

Statelor Unite din 11 septembrie 2001 au condus

la invocarea în premier de c tre NATO a

Articolului 5 (clauza ap r rii colective din

tratatul fondator al Alian ei). Întruni i de urgen

în ziua urm toare, ambasadorii NATO i ai

rilor partenere au condamnat necondi ionat

atacurile i au promis s fac toate eforturile

necesare pentru a combate fl agelul terorismului.

Dialogul de securitate şi cooperare

“Suntem îngroziţi de aceste acte barbare şi le condamnăm în mod necondiţionat. Aceste acte au constituit un atac împotriva valorilor noastre comune. Nu vom permite ca aceste valori să fi e compromise de către cei care urmează calea violenţei. Ne angajăm să depunem toate eforturile pentru a combate fl agelul terorismului. Rămânem uniţi în credinţa noastră că idealurile parteneriatului şi ale cooperării vor prevala.”

(Declaraţia EAPC din 12 septembrie 2001)

15

Solidaritatea exprimat în acea zi de c tre membrii

EAPC – din America de Nord i Europa pân în

Asia Central – i cooperarea care s-a manifestat

de atunci în campania împotriva terorismului arat

felul în care ini iativele din cadrul Parteneriatului

NATO au constituit bazele dezvolt rii unei

adev rate culturi de securitate euro-atlantice.

Hot rârea comun de a- i uni for ele împotriva

amenin rii teroriste a c p tat o expresie concret

prin lansarea Planului de Ac iune al Parteneriatului

împotriva Terorismului la Summit-ul de la Praga.

Acesta ofer un cadru de cooperare i schimb de

cuno tin e în domeniul combaterii terorismului prin

consult ri politice i m suri practice. Planul permite

un schimb de informa ii perfec ionat i cooperarea

în domenii cum ar fi securitatea hotarelor,

instruirea i exerci iile anti-teroriste i construirea

de capabilit i de ap rare împotriva atacurilor

teroriste sau pentru gestionarea consecin elor

unui astfel de atac (vezi pag. 32). Acesta mai

promoveaz ac iuni în vederea asigur rii

securit ii fi zice i a distrugerii în condi ii de

siguran a surplusurilor de muni ii i a armelor

mici i armamentului u or, cum ar fi lansatoarele

de rachete i arunc toarele de grenade.

Abordarea proliferării

Armele de distrugere în mas

Contracararea prolifer rii armelor de distrugere

în mas (WMD) reprezint una dintre principalele

provoc ri de securitate ale secolului XXI. Dialogul

dintre NATO i rile partenere joac un rol aparte

în realizarea obiectivelor de neproliferare ale

Alian ei. Încrederea este o condi ie necesar

pentru asigurarea succesului în eforturile de

neproliferare i poate fi atins numai prin

deschidere i transparen .

Prin consult ri cu partenerii, Alian a urm re te

s îmbun t easc în elegerea comun i

împ rt irea informa iilor privind problematica

neprolifer rii. Astfel de consult ri, care se refer

atât la eforturile politice, cât i la cele de ap rare,

i care implic atât ministerele afacerilor externe,

cât i pe cele ale ap r rii, contribuie cu succes

la construirea încrederii. În plus, mai multe ri

partenere au o preg tire bun în ceea ce prive te

preg tirea planurilor de ac iune în cazul atacurilor

cu WMD, putând aduce o contribu ie important

la înt rirea eforturilor comune în acest domeniu.

S-au organizat mai multe seminare i ateliere de

lucru pe teme specifi ce. Acestea au inclus discu ii

aprofundate în leg tur cu «antraxul – lec ii

înv ate» care au identifi cat câteva puncte cheie

în planifi carea situa iilor de urgen rezultate din

experien a dobândit în toamna anului 2001

de Statele Unite sau ulterior. O alt tem au

constituit-o problemele legate de pericolele

industriale asupra mediului sau alte provoc ri

medical-opera ionale.

> Proliferarea armelor de distrugere în masă reprezintă

o provocare gravă de securitate a secolului XXI.

16

Atelierele de lucru EAPC privind riscurile poten iale

asociate armelor biologice i chimice au permis

partenerilor s schimbe informa ii i s convin

asupra unor proceduri. Se discut de asemenea

posibilit ile de cercetare i dezvoltare pentru

realizarea de noi capabilit i i tehnic , proiectate

pentru a asigura protec ia împotriva agen ilor

WMD, facilitând în elegerea celor mai bune

c i de a spori preg tirea general .

Exper i în dezarmare din rile NATO i partenere

au avut ocazia s discute despre aspectele politice

i ale schimbului de informa ii în leg tur cu

proliferarea WMD. Consult rile s-au concentrat

asupra unora dintre principalele tendin e în materie

de proliferare i au inclus prezent ri referitoare

la perspectivele regionale din partea rilor care

nu fac parte din EAPC (cum ar fi China, Japonia,

Israel i Coreea de Sud). Partenerii au schimbat

informa ii în leg tur cu procedurile de control al

exporturilor i punerea în aplicare a ini iativelor

recente privind neproliferarea, cum ar fi Rezolu ia

nr. 1540 a Consiliului de Securitate al ONU.

De asemenea, membrii Alian ei i-au informat pe

parteneri despre activit ile NATO în domeniul

ap r rii împotriva armelor chimice, biologice,

radiologice i nucleare (CBRN), mai ales în ceea

ce prive te construirea i dislocarea Batalionului

NATO de Ap rare CBRN.

Ac iunile împotriva minelor ia armelor mici

Pericolele generate de r spândirea armelor ieftine

i diversifi cate au devenit obiectul preocup rilor tot

mai serioase ale comunit ii interna ionale. U or

de procurat i de folosit, armele mici contribuie

la alimentarea i prelungirea confl ictelor armate.

Civilii sunt de prea multe ori, intele i victimele

cre terii violen ei. Conform ONU i altor surse,

din cele patru milioane de victime de r zboi în anii

1990, 90% au fost civili i 80% dintre ace tia au

fost femei i copii. Se estimeaz c exist peste o

jum tate de miliard de arme mici i armament u or

în lume – aproximativ una la fi ecare 12 persoane.

Ele provoac peste 1.000 de mor i în fi ecare zi.

În cazul minelor antipersonal, num rul total de

astfel de mine îngropate în p mânt în întreaga

lume este estimat la 100 de milioane. În medie,

o min antipersonal explodeaz la fi ecare

22 minute, r nind sau ucigând în jur de

26.000 de persoane anual.

La nivel global, regional i local, au fost lansate

multiple ini iative menite s abordeze problema

r spândirii armelor mici i s satisfac nevoia de

m suri umanitare împotriva minelor antipersonal.

NATO i rile partenere caut s completeze

aceste eforturi, utilizând expertiza politico-militar

a Parteneriatului în abordarea acestei provoc ri

în spa iul euro-atlantic.

> Răspândirea armelor

mici şi a armamentului

uşor se afl ă în centrul

unei preocupări

crescânde la nivel

internaţional.

17

EAPC a înfi in at Grupul de lucru ad hoc de

ac iune pentru arme mici, armament u or i

lupta împotriva minelor, care ofer un forum

pentru schimbul de informa ii privind modalit ile

de control al transferului de astfel de armamente,

spre exemplu, prin mecanismele na ionale

de control al exporturilor i prin pârghiile de

punere în aplicare. La rândul s u, programul

PfP încearc , s promoveze instruirea în domeniul

managementului rezervelor, depozit rii, elimin rii

i al distrugerii în condi ii de siguran a stocurilor

în surplus, precum i al colect rii i distrugerii

armamentelor în timpul opera iunilor de men inere

a p cii. În plus, se ofer asisten personalizat

statelor individuale, la cererea acestora.

Problema minelor antipersonal este abordat în

acela i grup de lucru, dar i prin programul PfP.

Seminarele i atelierele de lucru s-au concentrat

pe aspecte specifi ce ale problemei. Mai mult, de i

Serviciile ONU pentru Ac iune împotriva Minelor

sunt cele care au principala responsabilitate în

privin a opera iunilor umanitare de deminare

în teren, trupele NATO i ale statelor partenere

desf urate în Balcani i Afganistan pentru

opera iuni de men inere a p cii ofer în mod

regulat asisten organiza iilor civile în ac iunile

umanitare de deminare. În Balcani, au fost

cur a i de mine antipersonal 26 milioane de

metri p tra i, iar în Afganistan for ele ISAF

particip la îndep rtarea minelor din perimetrul

Aeroportului Interna ional Kabul i întreaga

zon în care î i desf oar misiunile.

Un Fond de afectare special al Parteneriatului

pentru Pace (vezi p. 28) a fost înfi in at în 2000

pentru a direc iona fondurile alocate de statele

donatoare pentru sprijinirea distrugerii minelor

antipersonal. Peste dou milioane de mine

antipersonal au fost distruse pân în decembrie

2004 iar în viitor sunt prev zute alte proiecte.

Domeniul politicii Fondului de afectare special al

PfP a fost ulterior extins, pentru a include

distrugerea surplusului de muni ii, arme mici

i armament u or.

> Participanţii la misiunile de menţinere a păcii din

ţările NATO şi partenere sprijină în mod frecvent

eforturile de deminare în scop umanitar.

© S

HA

PE

18

Belgia (1)

Bulgaria (2)

Canada (3)

Republica Cehă (4)

Danemarca (5)

Estonia (6)

Franţa (7)

Germania (8)

Grecia (9)

Ungaria (10)

Islanda (11)

Italia (12)

Letonia (13)

Lituania (14)

Luxemburg (15)

Olanda (16)

Norvegia (17)

Polonia (18)

Portugalia (19)

România (20)

Slovacia (21)

Slovenia (22)

Spania (23)

Turcia (24)

Regatul Unit (25)

Statele Unite (26)

ŢĂRI MEMBRE NATO

116

7

2319

2535

11

815

40

17

41

12

26

3

5

19

Albania (27)

Armenia (28)

Austria (29)

Azerbaidjan (30)

Belarus (31)

Croaţia (32)

Finlanda (33)

Georgia (34)

Irlanda (35)

Kazakhstan (36)

Republica Kirghiză (37)

Moldova (38)

Rusia (39)

Suedia (40)

Elveţia (41)

Tadjikistan (42)

Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei* (43)

Turkmenistan (44)

Ucraina (45)

Uzbekistan (46)

ŢĂRI PARTENERE

* Turcia recunoaşte Republica Macedonia conform numelui constituţional al acesteia

4

18

14

13

6

3339

36

37

42

46

44

34

302824

2

9

4327

201021

2229

32

38

45

31

20 20

rile partenere au jucat un rol major în

opera iunile în sprijinul p cii conduse de NATO

în Balcani i î i aduc i în prezent o contribu ie

semnifi cativ la misiunea NATO în Afganistan.

Participarea rilor partenere în aceste opera iuni

spore te securitatea în spa iul euro-atlantic i în

afara acestuia. Ea permite for elor partenere s

câ tige experien a practic de pe urma colabor rii

cu for ele aliate în reinstaurarea stabilit ii în

zonele de criz i contribuie la u urarea poverii

alia ilor generate de multiplicarea misiunilor.

Mai mult, implicarea partenerilor în opera iile

conduse de NATO subliniaz existen a unui larg

consens interna ional în ce prive te participarea

la managementul situa iilor de criz i limitarea

zonelor de instabilitate.

Militari dintr-un num r mare de ri partenere s-au

obi nuit s lucreze împreun cu militarii din statele

membre NATO, înv ând modul în care ac ioneaz

Alian a în situa ii complexe i difi cile. Acest lucru

a reprezentat, mai mult decât orice alt factor,

un element esen ial pentru sporirea rela iilor i

construirea încrederii i a în elegerii între for e

militare care, înainte de sfâr itul R zboiului Rece,

formau alian e ostile în interiorul unui continent

divizat. Ast zi, NATO i statele partenere

ac ioneaz împreun împotriva provoc rilor

secolului al XXI-lea.

Misiunea din AfganistanNATO a preluat conducerea For ei Interna ionale

de Asisten pentru Securitate (ISAF) din

Afganistan în august 2003. Misiunea acestei

for e sub mandat ONU este de a sprijini eforturile

autorit ilor afgane pentru instaurarea p cii i

stabilit ii în aceast ar , care se reface dup

dou decenii de r zboi civil, i de a o împiedica

s devin din nou, o baz pentru terori ti.

Mandatul ini ial limita opera iunile ISAF la Kabul i

zonele limitrofe, dar ulterior, printr-un nou mandat

ONU, acestea au fost extinse i în afara capitalei.

Prezen a ISAF s-a extins treptat spre nordul rii,

prin înfi in area Echipelor pentru Reconstruc ia

Provinciilor (PRT-uri), formate din personal civil i

militar care ac ioneaz în provincii pentru a extinde

autoritatea guvernului central i pentru a facilita

dezvoltarea i reconstruc ia. Preg tirile de l rgire

în continuare a opera iunilor, la vest de Kabul, au

fost ini iate în toamna anului 2004. În plus, trupe

suplimentare au sta ionat timp de opt s pt mâni

în Afganistan pentru a sprijini procesul electoral,

înaintea i în timpul alegerilor preziden iale,

desf urate în octombrie 2004.

Operaţiile în sprijinul păcii

> Ţările partenere aduc o contribuţie

esenţială la Forţa Internaţională de Asistenţă

pentru Securitate din Afganistan. © F

innis

h D

efe

nce

Forc

es

21 21

În septembrie 2004, la ISAF participau zece

ri partenere, unele dintre acestea furnizând

for e specializate deosebit de valoroase, cum

ar fi echipe de poli ie militar i de deminare.

Mai mult, rile partenere din Asia Central

au contribuit la asigurarea aprovizion rii cu

mijloace logistice a for elor ISAF, dat fi ind c

echipamentele trebuie s tranziteze câteva state

partenere pentru a ajunge în Afganistan. Rela iile

dezvoltate prin Parteneriatul pentru Pace au stat

la baza elabor rii de c tre alia i a unor acorduri

bilaterale privind tranzitul materialelor prin aceste

state i sta ionarea for elor i materialelor pe

teritoriile respective. De exemplu, Germania i

Uzbekistan au încheiat un acord ofi cial privind

folosirea aeroportului militar din Termez, situat

lâng grani a cu Afganistanul, pentru a se

asigura un pod aerian înspre Kabul i zonele

din nordul rii, Olanda i Republica Kirghiz

au încheiat un acord care permite avioanelor

de vân toare F-16 olandeze s opereze de pe

aeroportul din Bi kek, iar Fran a are un acord

asem n tor cu Tadjikistanul, care îi permite

s opereze un centru logistic în Dushanbe.

Dat fi ind diversitatea etnic a popula iei

Afganistanului, unele ri partenere din

Asia Central exercit infl uen asupra unor

importan i factori locali, care poate fi folosit

pentru a sprijini realizarea obiectivelor ISAF.

Genul de asisten pe care rile partenere

o ofer ISAF, o opera ie desf urat departe

de aria tradi ional a NATO, este o dovad

a importan ei deosebite pe care Parteneriatul

o are pentru Alian .

Operaţiunile din Balcani

Înc de la dislocarea ini ial a primei

misiuni de men inere a p cii a Alian ei în

Bosnia-Her egovina, rile partenere au fost

parte integrant a opera ilor în sprijinul p cii

conduse de NATO în Balcani. Aproape 10% din

trupele care particip la opera iunea în sprijinul

p cii conduse de NATO în Bosnia-Her egovina

i 18% din trupele de men inere a p cii care

intr în componen a For ei Kosovo (KFOR)

reprezint contribu ia rilor partenere i a

altor ri nemembre NATO.

Bosnia-Her egovina

Trupe din 14 ri partenere au f cut parte din

For a de Implementare (IFOR) dislocat în

Bosnia-Her egovina, dup semnarea Acordului

de pace de la Dayton la 14 decembrie 1995.

Mandatat de ONU s pun în practic aspectele

militare ale acordului de pace, IFOR avea

misiunea s pun cap t ostilit ilor, s separe

for ele armate ale entit ilor nou create în ara

devastat de r zboi (Federa ia Bosniei i a

Her egovinei i Republica Srpska) i s asigure

transferul de teritoriu între cele dou entit i.

IFOR a fost înlocuit de For a de Stabilizare

(SFOR), de dimensiuni mai reduse, în decembrie

1996. Pe lâng împiedicarea relu rii ostilit ilor i

promovarea unui climat în care procesul de pace

s poat progresa, misiunea SFOR a fost extins

pentru a include sprijinirea agen iilor civile

implicate în eforturile comunit ii interna ionale

de a construi o pace durabil în ar . Trupele de

> Militar suedez din cadrul misiunii SFOR de menţinere a păcii şi câinele său verifi că terenul pentru identifi carea minelor.

© S

FO

R

22 22

men inere a p cii au ajutat refugia ii i persoanele

str mutate s se întoarc la domiciliile lor i au

contribuit la reformarea for elor militare bosniace.

Odat cu ameliorarea treptat a situa iei de

securitate, num rul for elor de men inere a p cii

din ar a fost redus progresiv, de la cele 60.000

ini ial la aproximativ 7.000 în 2004.

Opera iunea condus de NATO în Bosnia-

Her egovina s-a încheiat în decembrie 2004,

când responsabilit ile privind men inerea

securit ii au fost transferate unei misiuni

conduse de Uniunea European . Îndeplinirea

cu succes a misiunii SFOR st m rturie pentru

în elepciunea viziunii largi pe termen lung a

activit ii de men inere a p cii i de reconstruc ie.

Este de asemenea o confi rmare a r bd rii i

perseveren ei pe care rile aliate i partenere

le-au demonstrat în întreaga regiune balcanic

în deceniul trecut i pe care continu s le

demonstreze în Kosovo.

Încheierea misiunii SFOR nu a însemnat îns

sfâr itul angaj rii NATO în Bosnia-Her egovina.

NATO i-a p strat propriul comandament militar

în ar , prin intermediul c ruia se urm re te

în prezent sprijinirea autorit ilor bosniace în

procesul de reform a ap r rii i în preg tirea

rii pentru aderarea la Parteneriatul pentru Pace.

De asemenea, acesta ac ioneaz atât împotriva

terorismului, cât i pentru capturarea suspec ilor

de crime de r zboi i culegerea de informa ii.

Kosovo

O misiune de men inere a p cii condus de

NATO a fost dislocat în provincia sârb Kosovo,

dup ce o campanie aerian aliat de 78 de

zile îndreptat împotriva unor inte din Republica

Federal Iugoslavia, a for at regimul Milosevic

s îndeplineasc solicit rile comunit ii

interna ionale vizând retragerea for elor sârbe

din Kosovo, încetarea represiunii violente a

etnicilor albanezi i revenirea refugia ilor.

Încheierea Acordului Militar Tehnic între NATO

i comandan ii iugoslavi a permis For ei Kosovo

(KFOR) s sta ioneze în provincie începând

cu iunie 1999, sub un mandat ONU. Misiunea

acesteia era s împiedice reizbucnirea ostilit ilor,

s stabileasc un mediu sigur, s sprijine

eforturile umanitare interna ionale i activitatea

Misiunii de Administra ie Interimar a ONU în

Kosovo (UNMIK).

În total, personalul ini ial al KFOR se ridica la

aproximativ 43.000 de persoane. Reducerea

treptat a trupelor a condus la înjum t irea

acestei cifre. În octombrie 2004, cei 18.000 de

militari proveneau din majoritatea rilor aliate,

nou ri partenere i alte dou state nemembre

NATO, respectiv Argentina i Maroc.

În strâns cooperare cu UNMIK, KFOR contribuie

la edifi carea unui mediu sigur în Kosovo, în care

democra ia s se poat dezvolta, cu sprijin

interna ional. A fost lansat reconstruc ia civil ,

iar securitatea i activitatea normal au revenit,

într-o anumit m sur , în provincie. Totu i,

a a cum a demonstrat-o izbucnirea violen elor

interetnice din martie 2004, Kosovo se confrunt

în continuare cu provoc ri semnifi cative i este

necesar men inerea unei prezen e militare

robuste în aceast provincie.

Colaborarea

Unul din scopurile principale ale Parteneriatului

pentru Pace este dezvoltarea for elor rilor

partenere astfel încât acestea s poat ac iona

împreun cu for ele NATO în opera iile de

men inere a p cii (vezi i pp. 10-11). Programele

bilaterale i exerci iile militare ajut rile

partenere s - i dezvolte for e care s aib

capacitatea de a participa la activit i de

men inere a p cii împreun cu for ele NATO.

Înv area limbii engleze i dezvoltarea

interoperabilit ii au o importan major .

Într-o m sur tot mai mare, for ele militare

ale partenerilor se adapteaz normelor

opera ionale ale Alian ei, pentru a se putea

asigura efi cien a în teren, i adopta proceduri

i sisteme compatibile cu cele folosite de NATO.

Conceptul Capabilit ilor Opera ionale are un

rol esen ial în acest sens. Celula de Coordonare

a Parteneriatului, înfi in at în cadrul SHAPE

în 1994, sprijin comandamentele strategice

ale NATO în coordonarea instruirii i a

exerci iilor PfP.

23 23 23

Participarea rilor partenere i a altor ri

nemembre NATO în opera iunile de sprijinire

a p cii conduse de NATO este îndrumat de

Cadrul politico-militar i facilitat de Centrul

Interna ional de Coordonare înfi in at la SHAPE

în octombrie 1995 pentru a asigura servicii

de informare i planifi care pentru toate rile

nemembre NATO care particip cu trupe.

Participarea individual a diverselor state este

reglementat printr-un acord fi nanciar i tehnic,

încheiat între fi ecare ar care particip cu

trupe i NATO, dup evaluarea contribu iilor

propuse la opera iunile respective. Fiecare

ar partener î i asum responsabilitatea

pentru amplasarea propriilor contingente i

pentru asigurarea sprijinului necesar pentru

func ionarea lor efi cient . În unele cazuri,

acestea benefi ciaz de sprijinul oferit de alia i

pe cale bilateral .

De i majoritatea rilor nemembre NATO care

particip cu trupe în opera iile de men inere a

p cii conduse de NATO fac parte din programul

PfP i provin din Europa, câteva state care

contribuie cu trupe sunt de pe alte continente,

iar unele nu au rela ii ofi ciale cu Alian a. Din

America de Sud, Argentina a contribuit cu

echipe de men inere a p cii atât la SFOR cât i

la KFOR, iar Chile a participat la SFOR. Dintre

rile participante la Dialogul Mediteranean al

NATO, Iordania i Maroc au participat cu trupe

la SFOR i KFOR, iar for e de men inere a p cii

egiptene au servit în cadrul for elor afl ate sub

comanda NATO în Bosnia-Her egovina. O alt

ar arab , Emiratele Arabe Unite, a participat

la KFOR cu un contingent substan ial. Din Asia

de Sud-est, Malaiezia a participat atât la IFOR

cât i la SFOR. Mai mult, ca parte a programelor

de schimb cu Regatul Unit, militari australieni

i neozeelandezi au fost trimi i de ara lor s

participe la men inerea p cii în Balcani. O mic

echip de neozeelandezi serve te de asemenea

în cadrul ISAF.

For e ruse de men inere a p cii

Timp de peste apte ani, pân la retragerea din SFOR i KFOR în vara lui 2003, Rusia a furnizat cele mai numeroase contingente non-NATO pentru for ele de men inere a p cii din Balcani, unde solda ii ru i au ac ionat al turi de colegii din statele aliate sau partenere pentru a sprijini eforturile comunit ii interna ionale de construire a unei securit i i stabilit i durabile în regiune.

Trupe ruse de men inere a p cii au fost dislocate pentru prima dat în Bosnia-Her egovina in ianuarie 1996, în cadrul unei brig zi multina ionale din sectorul de nord, efectuînd zilnic misiuni de patrulare i contoale de securitate, i participând de asemenea la procesul de reconstruc ie i ac iunile umanitare. Având un rol diplomatic vital în securizarea încheierii confl ictului din Kosovo, în ciuda diferendelor privind campania aerian a NATO din 1999, trupele ruse ti au fost amplasate în Kosovo în iunie 1999, unde au f cut parte din brig zile multina ionale din estul, sudul i nordul provinciei, au contribuit la buna func ionare a aeroportului din Pristina i au furnizat servicii i facilit i medicale.

24

Odat cu sfâr itul R zboiului Rece, amenin area

unei confrunt ri între vest i est a disp rut.

Armatele masive i rezervele uria e de armament

i muni ie nu mai erau necesare. Mul i a teptau

cu ner bdare s benefi cieze de avantajele p cii,

prin diminuarea cheltuielilor pentru ap rare.

Totu i, realizarea reformelor sistemului de

ap rare nu este nici ieftin , nici u oar . În plus,

NATO i rile partenere s-au pomenit curând

în fa a unor noi amenin ri la adresa securit ii

i au fost nevoite s - i adapteze for ele armate

la mediul de securitate afl at în schimbare,

ceea ce avea s conduc inevitabil la

consecin e economice.

rile membre NATO î i reduc treptat nivelul

personalului militar, al echipamentelor i bazelor

i î i transform for ele astfel încât s fi e mai bine

preg tite s r spund nevoilor actuale de ap rare.

Numeroase ri partenere abia încep acest proces

lung i anevoios, adesea cu resurse pu ine i

expertiz limitat . Ele se confrunt cu sarcina

descurajant de a restructura i reinstrui for ele

militare care au f cut parte dintr-un mediu puternic

militarizat i care nu mai pot fi între inute sau

nu mai sunt adecvate în contextul schimb rilor

democratice. În transformarea for elor armate,

una dintre principalele priorit i o constituie de

asemenea dezvoltarea capabilit ilor care s

permit realizarea unei contribu ii efi ciente la

opera iunile de gestionare a situa iilor de criz

i de men inere a p cii în spa iul euro-atlantic.

Un alt aspect important al reformei ap r rii

este asigurarea unei gestion ri adecvate

a consecin elor.

Una din cele mai importante contribu ii ale

Parteneriatului pentru Pace a fost Procesul

de Planifi care i Analiz (PARP, vezi p. 11) cu

mecanismele sale de stabilire a obiectivelor i

analiz , completat de programele dezvoltate

bilateral între rile membre NATO i partenere,

care permit statelor membre NATO i partenerilor

vest-europeni s împ rt easc know-how-ul i

s ofere întrajutorare în abordarea diverselor

probleme conceptuale i practice ridicate de

reforma ap r rii.

Promovarea unei ample reforme a apărării Construirea de sisteme efi ciente

Sistemele na ionale de ap rare efi ciente i efi cace,

afl ate sub control civil i democratic, sunt esen iale

pentru stabilitatea în spa iul euro-atlantic i

cooperarea în domeniul securit ii interna ionale.

Recunoscându-se acest fapt, la Summit-ul de

la Istanbul din iunie 2004 a fost lansat noul Plan

de Ac iune al Parteneriatului pentru Edifi carea

Institu iilor de Ap rare, aprobat de efi i de stat

i de guvern din rile EAPC.

Scopul acestui nou mecanism este de a veni în

sprijinul eforturilor rilor partenere în vederea

ini ierii i continu rii reformei i a restructur rii

institu iilor de ap rare pentru a respecta nevoile

interne, dar i angajamentele interna ionale. El

defi ne te obiectivele comune ale Parteneriatului

în acest domeniu, încurajeaz schimburile de

experien gr itoare i contribuie la ajustarea i

concentrarea programelor de asisten bilateral

în domeniul securit ii i al ap r rii.

Obiectivele Planului de Ac iune includ: realizarea

unor aranjamente efi ciente i transparente pentru

controlul democratic asupra opera iunilor de

ap rare; participarea civililor la dezvoltarea politicii

de securitate i ap rare; supravegherea juridic

i legislativ efi cient i transparent asupra

sectorului de ap rare; evaluarea în profunzime

a riscurilor de securitate i a cerin elor ap r rii

na ionale, asociat cu dezvoltarea i men inerea

de capabilit i interoperabile i durabile; optimizarea

conducerii ministerelor ap r rii i a altor agen ii care

au structuri de for e asociate; respectarea normelor

i practicilor interna ionale în sectorul ap r rii,

inclusiv controlul exporturilor; proceduri fi nanciare,

de planifi care i alocare a resurselor efi ciente i

transparente în domeniul ap r rii; managementul

efi cient al cheltuielilor pentru ap rare, precum i

al consecin elor socio-economice ale restructur rii

ap r rii; structuri i practici de personal efi ciente

i transparente ale for elor ap r rii; i cooperare

interna ional efi cient i rela ii de bun vecin tate

în domeniul securit ii i al ap r rii.

Reforma apărării

25

Punerea în practic a Planului de Ac iune va utiliza

la maxim mecanismele i instrumentele existente la

nivelul EAPC i PfP. Mecanismul PARP va servi ca

un instrument esen ial pentru punerea în practic

a obiectivelor Planului de Ac iune i va fi adaptat

pentru a îndeplini acest rol. O punere în practic

efi cient necesit dezvoltarea unei în elegeri

comune a standardelor i conceptelor de ap rare,

precum i a managementului i reformei ap r rii.

Atingerea acestei interoperabilit i “conceptuale”

necesit o investi ie major în educa ie i eforturi

sporite de împ rt ire a cuno tin elor i experien ei

relevante între alia i i parteneri.

Studiu de caz: Ucraina

Programul de cooperare pe care NATO l-a

dezvoltat împreun cu Ucraina în domeniul

reformei sistemului de ap rare este cel mai extins

dintre cele dezvoltate cu orice alt stat partener. El

demonstreaz gama larg de activit i de cooperare

la dispozi ia statelor partenere din aceast regiune.

La declararea independen ei în 1991, Ucraina

a mo tenit componente ale structurii militare i a

for elor armate ale fostei Uniuni Sovietice. Ucraina

a solicitat sprijinul NATO pentru a transforma

mo tenirea din perioada R zboiului Rece într-o

for mai compact , mai modern i mai efi cient ,

capabil s satisfac noile nevoi de securitate

ale rii i s sus in rolul asumat de Ucraina,

de participant activ la stabilitatea i securitatea

Europei. Priorit ile NATO în acest demers

sunt înt rirea controlului democratic i civil

asupra for elor armate ale Ucrainei i sporirea

interoperabilit ii cu for ele NATO.

Dup aderarea la Parteneriatul pentru Pace în

1994, contactele sporite i cooperarea cu NATO

au permis Ucrainei s benefi cieze de îndrum ri

i asisten practic semnifi cative. Cooperarea a

fost intensifi cat dup semnarea în 1997 a Cartei

pentru un Parteneriat Special NATO-Ucraina.

Un an mai târziu, a fost înfi in at Grupul de Lucru

Reunit pentru Reforma Ap r rii, pentru a facilita

consultarea i cooperarea practic în probleme

legate de reforma domeniului securit ii i al

ap r rii. Iar în aprilie 1999 a fost înfi in at Biroul

de Leg tur NATO de la Kiev, pentru a sprijini

aceste m suri de reform a ap r rii.

Participarea la Parteneriatul pentru Pace este

binef c toare pentru eforturile de reform depuse

de Ucraina i pentru m surile de sporire a

interoperabilit ii. Mecanismul PARP este deosebit

de important, întrucât a contribuit la identifi carea

cerin elor cheie pentru obiectivele de planifi care

a ap r rii. Un element major a fost reprezentat

de asisten a tehnic i îndrumarea oferite pentru

realizarea unui studiu al sectorului de ap rare,

care a ajutat Ucraina s elaboreze o foaie de

parcurs pentru reforma ap r rii. Un astfel de studiu

constituie un proces analitic obiectiv i complex, al

c rui scop este de a identifi ca cerin ele de ap rare

ale unei ri pe baza politicii na ionale de securitate,

de a evalua aceste cerin e din perspectiva

resurselor disponibile i de a genera propuneri

pentru ca for ele i facilit ile respective s asigure

alocarea cât mai efi cient a fondurilor publice.

Rezultatul unui astfel de studiu ofer cadrul

conceptual pentru continuarea reformei care,

prin defi ni ie, necesit un efort sus inut pe o

perioad mai îndelungat .

> În februarie 2004,

preşedintele Comitetului

Militar NATO (centru)

a vizitat capitala Ucrainei

pentru a analiza progresele

realizate în cooperarea dintre

militari şi reforma apărării.

26

Alte aspecte cheie ale cooper rii cuprind sprijinirea

Ucrainei în dezvoltarea unei noi concep ii de

securitate i doctrine militare, a unei politici bugetare

i planifi c ri mai efi ciente i transparente i a unor

rela ii mai strânse între sectorul civil i cel militar,

inclusiv prin cre terea rolului civililor în structurile

de ap rare ucrainene. Încerc rile de restructurare

i reform ale Ucrainei sunt de asemenea sprijinite

prin consilierea structurat privind reducerea

num rului, conversia i profesionalizarea

personalului militar, cât i prin înfi in area for elor

de reac ie rapid . Activit ile nu se limiteaz la

for ele armate sau la ministerul ap r rii, ci cuprind

i sprijinul acordat poli iei de hotar ucrainene i

trupelor subordonate ministerului de interne.

Preg tirea profesional i instruirea sunt elemente

cheie ale procesului de transformare a ap r rii.

Ofi eri superiori ucraineni particip regulat la

cursurile deschise rilor partenere organizate

de Colegiul de Ap rare al NATO din Roma, Italia,

i coala NATO din Oberammergau, Germania.

Personalul militar acumuleaz de asemenea

experien practic direct în domeniul colabor rii

cu for ele din statele NATO i alte ri partenere,

printr-o gam larg de activit i i exerci ii militare.

Pentru a ajuta Ucraina s gestioneze efectele

reformei ap r rii, NATO fi nan eaz i organizeaz

cursuri de limbi str ine i de management în

colaborare cu Centrul Na ional de Coordonare

al Ucrainei, care are r spunderea de a realiza

integrarea social a personalului militar

disponibilizat. Mai mult, asisten a pentru proiectele

de demilitarizare oferit de alia i în mod individual

este canalizat prin mecanismul Fondului de

afectare special al PfP (vezi p. 28).

Gestionarea consecinţelor reformei apărării

Atunci când se începe o reform a ap r rii, este

vital s se ia m suri corespunz toare chiar de la

început pentru a gestiona consecin ele i a atenua

posibilele efecte secundare negative. Personalul

militar disponibilizat trebuie ajutat s se reintegreze

în via a civil . Închiderea bazelor militare poate

avea un impact semnifi cativ asupra comunit ilor i

economiei locale, astfel încât sunt necesare planuri

pentru re-dezvoltarea zonelor respective.

Rezervele de arme i muni ii dep ite sau

scoase din uz constituie serioase amenin ri

la adresa securit ii i a mediului i trebuie

eliminate în condi ii de siguran .

NATO a lansat mai multe ini iative menite s ofere

consiliere i expertiz rilor partenere în aceste

domenii. De i nu poate oferi decât fi nan ri limitate

pentru proiecte i programe, NATO încearc s

asigure fi nan ri suplimentare, colaborând i

comunicând informa ii altor institu ii interna ionale

i organiza ii neguvernamentale, precum i

statelor dispuse s ofere asisten bilateral .

Reconversia profesional a solda ilor

Peste cinci milioane de persoane din for ele armate

ale rilor partenere au fost disponibilizate de la

sfâr itul R zboiului Rece. Este o nevoie urgent

de a asigura posibilit i de recalifi care i profesii

alternative. La începutul anului 2000, NATO s-a

oferit s contribuie la sprijinirea rilor partenere

în eforturile de reconversie a personalului militar

i de u urare a reintegr rii acestuia în via a civil .

O echip de exper i NATO a fost înfi in at pentru

a oferi autorit ilor na ionale consiliere, analiz

i liniile directoare în domeniul politicilor i

programelor de reconversie a personalului.

Activit ile sprijinite cuprind consilierea personalului

militar care urmeaz s fi e trecut în rezerv pentru

g sirea unui loc de munc sau începerea unei

afaceri proprii, cursuri de limbi str ine i înfi in area

centrelor de recalifi care profesional .

În sud-estul Europei, unde 3.000 de baze i

obiective militare urmeaz s fi e închise i unde

se estimeaz c aproximativ 175.000 persoane î i

vor pierde locurile de munc pân în 2010, exist

un interes semnifi cativ pentru astfel de programe.

România i Bulgaria – în acel moment înc ri

partenere – au devenit primele ri care au benefi ciat

de acest tip de asisten ; pân în 2004, aproximativ

20.000 de ofi eri din fi ecare ar participaser la

programe de reconversie. Albania, fosta Republic

Iugoslav a Macedoniei* i Serbia i Muntenegru

analizeaz posibilit ile de colaborare cu NATO în

acest domeniu. Mai mult, NATO sprijin ini iative

de reconversie profesional în Rusia i Ucraina.

27

Sprijinirea personalului militar disponibilizat

Opera ional din martie 2002, Centrul NATO-Rusia pentru reconversia personalului militar disponi-bilizat ajut la rezolvarea aspectelor sociale ale reducerii personalului militar al Rusiei, oferind personalului militar disponibilizat din întreaga arun punct centralizat de asisten pentru recalifi care i reintegrare. Având sediul la Moscova, Centrul i-a extins activitatea în provincie în 2003,

înfi in ând birouri locale în Iaroslavl, St. Petersburg, Chita, Perm, Kaliningrad i Rostov pe Don.

Centrul a construit site-uri Web prin care ofer informa ii practice privind posibilit ile de reconversie iangajare, precum i sfaturi pentru înfi in area micilor întreprinderi. Centrul ofer de asemenea programe de instruire direct , preg te te speciali ti în domeniul reconversiei i organizeaz conferin e prin care se realizeaz schimburi de informa ii în domeniu. În primele 18 luni de activitate, Centrul a preg tit deja 210 instructori care sunt în prezent implica i în activit i de recalifi care i a ini iat programe de instruire pentru aproximativ 200 studen i în domenii ca operare PC, management i contabilitate.

Conversia bazelor militare

În cadrul unei ini iative NATO pentru conversia

obiectivelor militare din sud-estul Europei, o echip

de exper i NATO ofer îndrum ri i recomand ri,

sprijinind autorit ile na ionale în eforturile de a

identifi ca noi utiliz ri pentru bazele care urmeaz

s fi e folosite domeniul civil. Ini iativa este de

asemenea menit s promoveze cooperarea

regional i transferul de informa ii între rile

participante, printre care se num r câteva ri

partenere i dou noi state membre NATO: Albania,

Bulgaria, Croa ia, Moldova, România, Serbia i

Muntenegru, i fosta Republic Iugoslav a

Macedoniei*.

O serie de proiecte pilot ajut la dezvoltarea

unei abord ri strategice privind închiderea i

reconversia bazelor militare. Principalele priorit i

sunt asigurarea ecologiz rii zonei i promovarea

cre rii de noi locuri de munc i a diversifi c rii

economiei locale în zonele în care bazele militare

reprezint principalul angajator. Unele baze sunt

transformate pentru a fi folosite de exemplu ca

centre reziden iale, institu ii de educa ie, unit i

sanitare, închisori, parcuri sau rezerva ii naturale.

Distrugerea minelor antipersonal, a muni iilor i armamentului

Fondurile de afectare special al PfP (vezi

caseta p. 28) sprijin rile partenere în distrugerea

în condi ii de siguran a rezervelor de mine

antipersonal, muni ii, arme mici i armament u or.

Prin colaborarea cu fi ecare ar , sunt dezvoltate

proiecte personalizate prin care se ofer certitudinea

c procesul de distrugere se realizeaz în condi ii

de siguran , nu afecteaz mediul i respect

standardele interna ionale. De câte ori este posibil,

proiectele vizeaz folosirea resurselor i facilit ilor

locale, pentru a reduce costurile opera ionale i

pentru a instrui personalul local în ceea ce prive te

procesul de distrugere, contribuind la crearea de

locuri de munc i la asimilarea de noi deprinderi.

Pân la începutul anului 2005, datorit acestui

tip de proiecte, aproximativ 1,6 milioane de mine

antipersonal au fost distruse cu succes în Albania,

12.000 de mine i 7.000 tone de muni ii i

combustibil de rachet au fost eliminate în

Moldova, 400.000 de mine antipersonal au fost

eliminate în Ucraina, 1.200 de mine au fost distruse

în Tadjikistan, iar peste 300 de rachete au fost

dezmembrate în Georgia. Alte proiecte de

demilitarizare sunt planifi cate în Albania, Azerbaidjan,

Belarus, Serbia i Muntenegru i Ucraina.

Politica Fondului de afectare specială al PfP a luat fi inţă în septembrie 2000, ca mecanism menit să sprijine eforturile ţărilor partenere pentru distrugerea în condiţii de siguranţă a rezervelor de mine antipersonal. Astfel se intenţiona sprijinirea ţărilor semnatare în vederea implementării convenţiei de la Ottawa privind interzicerea folosirii, depozitării, producţiei şi transferului de mine antipersonal şi distrugerea acestora.

Pe baza succesului unui număr de proiecte de distrugere a minelor antipersonal, domeniul de acţiune al Fondului a fost extins, pentru a cuprinde şi alte proiecte de demilitarizare vizând distrugerea muniţiilor, a armelor de calibru mic şi uşoare. Mai recent, utilizarea Fondului a fost extinsă pentru a sprijini ţările partenere în gestionarea consecinţelor reformei apărării prin iniţiative cum ar fi recalifi carea personalului şi reconversia bazelor militare. Se pot constitui de asemeni Fonduri de afectare specială al PfP pentru ţările Dialogului Mediteranean.

În cadrul Fondului, aliaţii colaborează cu partenerii în vederea identifi cării şi punerii în practică a unor proiecte specifi ce. În toate cazurile, o ţară NATO sau parteneră preia conducerea în privinţa sponsorizării şi a dezvoltării propunerii de proiect şi a identifi cării potenţialilor participanţi. Ţara parteneră, benefi ciar direct al proiectului, trebuie să participe activ în această activitate şi să ofere maximum de sprijin posibil pentru proiect. Experţi NATO asigură îndrumare şi consultanţă.

Fondurile sunt oferite de ţările membre NATO şi partenere, din iniţiativă proprie. Contribuţiile pot cuprinde echipamente sau contribuţii în natură. Agenţia NATO pentru Întreţinere şi Aprovizionare, cu sediul în Luxemburg, acţionează adesea ca executant al proiectului şi este responsabilă pentru punerea în practică a componentelor fi nanciară şi tehnică.

Informaţii suplimentare: www.nato.int/pfp/trust-fund.htm

FONDURILE DE AFECTARE SPECIAL AL PARTENERIATULUI PENTRU PACE

Distrugerea rachetelor vechi

Aproximativ 300 de rachete balistice au fost distruse în condi ii de siguran în Georgia, datorit unui proiect fi nan atprintr-un Fond de afectare special al PfP fi nalizat la începutul anului 2005. Rachetele depozitate în bazele de la Ponichala i Chaladid au fost dezmembrate, focoasele îndep rtatei apoi transportate într-o alt loca ie

pentru detonare controlat .

Proiectul a sporit considerabil securitatea în zonele în care erau depozitate rache-tele i a împiedicat contaminarea mediu-lui pe care ar fi putut-o provoca acestea.

28

29 29

Dezastrele, provocate de om sau naturale, pot

avea loc în orice moment i orice ar ar putea fi

pus în situa ia de a face fa consecin elor unei

catastrofe. Situa iile de urgen civil de propor ii

mari constituie de asemenea riscuri poten iale la

adresa securit ii i stabilit ii. De i fi ecare ar

este responsabil pentru rezolvarea situa iilor de

urgen care apar pe propriul teritoriu i pentru

îngrijirea victimelor, magnitudinea i durata unui

dezastru poate dep i capacitatea rii afectate,

iar repercusiunile pot dep i cu mult hotarele

na ionale. De aceea, cooperarea interna ional

menit s solu ioneze situa iile de urgen i s

dezvolte capacit ile de interven ie este esen ial .

Cooperarea în privin a preg tirii i interven iei în

caz de dezastru, denumit de NATO „planifi carea

urgen elor civile”, este realizat de c tre statele

membre NATO de câ iva ani. În anii 1990 aceasta

a fost extins pentru a cuprinde rile partenere i

constituie cea mai ampl component non-militar

din cadrul opera iunilor Parteneriatului pentru

Pace. La propunerea Rusiei, în 1998, a fost

înfi in at Centrul Euro-Atlantic de Coordonare a

M surilor împotriva Dezastrelor (EADRCC), care

coordoneaz interven iile statelor EAPC în cazul

producerii dezastrelor în spa iul euro-atlantic.

Promovarea unei coordonări efi ciente

Pentru ca interven iile în cazul producerii

dezastrelor s fi e efi ciente, este nevoie de

coordonarea facilit ilor de transport, a resurselor

medicale, a comunica iilor, a capabilit ilor de

interven ie în cazul dezastrelor i a altor resurse

civile. Toate rile trebuie s se asigure c la nivel

na ional exist planuri de rezolvare a situa iilor de

urgen . Totu i, dat fi ind poten ialul caracter trans-

frontalier al unor dezastre i necesitatea de a putea

r spunde efi cient apelurilor pentru întrajutorare

interna ional , cooperarea i planifi carea la nivel

interna ional sunt indispensabile.

Cooperarea între rile membre NATO i partenere

în domeniul planifi c rii urgen elor civile include

activit i cum ar fi seminarii, ateliere, exerci ii

i programe de instruire care reunesc personal

civil i militar la diverse niveluri ale autorit ilor

locale, regionale sau na ionale. Alte organiza ii

interna ionale, cum ar fi Ofi ciul ONU pentru

Coordonarea Problemelor Umanitare i Ofi ciul

Înaltului Comisar ONU pentru Refugia i (UNHCR),

Agen ia Interna ional pentru Energie Atomic

i Uniunea European , precum i organiza iile

non-guvernamentale de ajutor umanitar reprezint

de asemenea participan i importan i la activit ile

din acest domeniu.

Dezvoltarea unor planuri pentru situa ii neprev zute,

a unor proceduri adecvate i furnizarea

echipamentului necesar, precum i desf urarea

instruirii i a exerci iilor comune au permis statelor

membre NATO i partenere s - i coordoneze

efi cient, prin EADRCC, interven iile în câteva

cazuri de dezastru natural. Acestea au cuprins

inunda iile din Albania, Azerbaidjan, Republica

Ceh , Ungaria, România i Ucraina, cutremurele

din Turcia, incendiile forestiere din fosta Republic

Iugoslav a Macedoniei* i Portugalia, precum i

perturb rile generate de condi iile meteorologice

extrem de nefavorabile din Moldova i Ucraina.

Pregătirea şi răspunsul în cazul producerii dezastrelor

> Membri ai Semilunii Roşii participă la o aplicaţie

din cadrul Parteneriatului pentru Pace.

30 30

Asisten a în cazul producerii de inunda ii

Vestul Ucrainei a fost afectat de 13 inunda ii majore în ultimul secol. rile membre i partenere NATO au acordat asisten Ucrainei în urma inunda iilorgrave din 1995, 1998 i 2001.

Din 1997, conform unui memorandum de în elegereprivind planifi carea urgen elor civile i preg tireaîn caz de dezastre, un program important de cooperare în acest domeniu a oferit Ucrainei benefi cii practice directe. Un obiectiv cheie a fost sprijinirea Ucrainei, ale c rei zone vestice sunt vulnerabile la inunda ii de amploare, pentru a se preg ti mai bine pentru astfel de situa ii de urgeni a rezolva mai efi cient consecin ele acestora.

Exerci iile PfP, inclusiv cel desf urat în regiunea transcarpatic a Ucrainei în septembrie 2000, au contribuit la testarea procedurilor de ajutor în cazul producerii dezastrelor, printre care realizarea de

opera iuni de recunoa tere aerian , evacuare a victimelor i amplasare a echipamentelor de purifi care a apei. Mai mult, un proiect pilot încheiat în 2001 a reunit peste 40 de exper i în interven ii în caz de inunda iii urgen e din 12 state, care au elaborat recomand ri practice pentru implementarea unui sistem efi cient de

avertizare i interven ie în caz de inunda ii în bazinul râului Tisa.

În iunie 1998 a fost înfi inţat Centrul Euro-Atlantic de Coordonare a Măsurilor împotriva Dezastrelor (EADRCC) la sediul central al NATO, în urma unei propuneri formulate de Rusia. Centrul, care este operaţional 24 de ore din 24, acţionează ca un organism central pentru schimbul de informaţii şi coordonează intervenţiile ţărilor membre NATO şi partenere în cazul producerii dezastrelor în spaţiul euro-atlantic. În plus, acesta organizează exerciţii importante pentru urgenţe civile, în care sunt simulate intervenţii în situaţii de dezastre naturale sau provocate, precum şi activităţi de gestionare a consecinţelor actelor teroriste ce folosesc agenţi chimici, biologici sau radiologici.

Centrul colaborează strâns cu agenţiile internaţionale care joacă un rol cheie în intervenţia în cazul producerii dezastrelor la nivel internaţional şi gestionarea consecinţelor – Ofi ciul ONU pentru

Coordonarea Problemelor Umanitare, Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice şi alte organizaţii.

Ţările sunt încurajate să realizeze acorduri bilaterale sau multilaterale vizând probleme ca regimul vizelor, proceduri de trecere a hotarelor, acordul de tranzit, regimul vamal şi statutul personalului. Astfel de măsuri evită întârzierile cauzate de procedurile birocratice în deplasarea bunurilor şi echipelor de ajutor umanitar la locul dezastrului. De asemenea, au fost luate măsuri pentru înfi inţarea unei Unităţi Euro-Atlantice de Răspuns în cazul Producerii Dezastrelor, alcătuită dintr-o combinaţie de elemente naţionale pe care ţările sunt pregătite să le pună la dispoziţie imediat atunci când se produce un dezastru.

Informaţii suplimentare: www.nato.int/eadrcc/home.htm

CENTRUL EURO-ATLANTIC DE COORDONARE A M SURILOR ÎMPOTRIVA

DEZASTRELOR

31 31 31

Asisten a pentru refugia i

De i ini ial a fost înfi in at pentru a se ocupa de

dezastrele naturale i tehnologice, prima sarcin

a EADRCC a fost organizarea unei ac iuni de

asisten pentru refugia i în 1998, când îngrijorarea

comunit ii interna ionale privind criza umanitar

din i în jurul provinciei Kosovo s-a accentuat.

Pân la sfâr itul anului, confl ictul deschis între

for ele militare i poli iene ti sârbe i for ele

albaneze din Kosovo s-a soldat cu moartea a

numero i etnici albanezi i a for at al i peste

300.000 s î i p r seasc domiciliul.

EADRCC s-a implicat imediat dup înfi in area sa la

începutul lunii iunie 1998, când UNHCR a solicitat

ajutor pentru transportul a 165 de tone de bunuri

constituind ajutoare de urgen pentru refugia ii din

Albania. În urm toarele luni, odat cu adâncirea

crizei, s-au pus bazele unei colabor ri efi ciente

între EADRCC i UNHCR. Personalul EADRCC

s-a deplasat în regiune pentru a în elege mai bine

situa ia. Pe aceast baz a putut fi intensifi cat i

sporit implicarea în ac iuni de ajutor umanitar,

atunci când criza a escaladat în prim vara anului

1999, dup lansarea atacurilor aeriene de c tre

alia i i expulzarea for at a sute de mii de etnici

albanezi de c tre for ele sârbe.

Centrul a ac ionat ca o institu ie central pentru

schimbul de informa ii între rile EAPC i a

contribuit la coordonarea r spunsurilor la

solicit rile de asisten . Au fost trimise ajutoare

umanitare constând în echipamente medicale i

medicamente, echipamente de telecomunica ii,

înc l minte i îmbr c minte i corturi pentru

peste 20.000 de persoane. EADRCC a facilitat

de asemenea transmiterea de ajutoare în regiune,

inclusiv din partea statelor nepartenere precum

Israelul, care a oferit un spital de campanie

complet echipat i personalul aferent, i Emiratele

Arabe Unite, care au ajutat la reabilitarea

aeroportului Kukes în nord-estul Albaniei.

Au fost puse la dispozi ie avioane, elicoptere,

echipe de înc rcare a m rfurilor i sprijin logistic

pentru u urarea transportului i distribu iei

ajutoarelor. EADRCC a avut de asemenea un

rol semnifi cativ în coordonarea curselor aeriene

umanitare prioritare, punând în leg tur principalii

responsabili cu managementul trafi cului aerian

pentru a dezvolta proceduri adecvate i ac ionând

astfel încât exper ii în domeniul trafi cului aerian

s fi e deta a i la Celula ONU de Coordonare a

Spa iului Aerian.

În plus, EADRCC a ac ionat ca interlocutor al

altor organisme NATO i non-NATO în numele

rilor celor mai afectate de criz , Albania i fosta

Republic Iugoslav a Macedoniei*, articulând

i explicând preocup rile specifi ce. Un astfel

de aspect a fost nevoia urgent de stabilire a

mecanismelor care s permit evacuarea celor

afecta i spre ter e ri, ca o supap de siguran

umanitar , pe m sur ce criza se adâncea.

> Centrul Euro-Atlantic de Coordonare a Măsurilor împotriva Dezastrelor s-a implicat în operaţiunile desfăşurate în sprijinul refugiaţilor pe timpul crizei din Kosovo.

32 32

Simularea atacului cu “bomba murdar ”

Un exerci iu în care s-a simulat o interven ieinterna ional în cazul unui atac terorist cu o “bombmurdar ” (dispozitiv de dispersie radiologic ) a fost organizat în octombrie 2003 la Pite ti, România (în acel moment arpartener ). La exerci iu au fost prezen i aproximativ 1.300 participan i români i 350 din str in tate.

Preg tirea împotriva atacurilor teroriste

Evenimentele din 11 septembrie 2001 eviden iat

necesitatea cooper rii în preg tirea împotriva

unor posibile atacuri teroriste asupra popula iei

civile prin folosirea armelor chimice, biologice,

radiologice sau nucleare (CBRN). Planul de

Ac iune al Parteneriatului împotriva Terorismului

(vezi p. 15) încurajeaz schimbul de informa ii

în domeniu i participarea la planifi carea

opera iunilor urgen elor civile, vizând evaluarea

riscurilor i reducerea vulnerabilit ii popula iei

civile la acte de terorism i arme de distrugere

în mas .

A fost stabilit un Plan de Ac iune pentru

Planifi carea Urgen elor Civile care s sprijine

autorit ile na ionale în vederea cre terii gradului

de preg tire împotriva unor posibile atacuri

teroriste cu arme CBRN. NATO i rile partenere

au preg tit i actualizeaz permanent un set de

capacit i na ionale care s fi e preg tite în cazul

producerii unui astfel de atac. Acesta cuprinde

de la asisten a medical la detec ia radiologic

i laboratoare, pân la capacit i de evacuare

medical pe calea aerului. Sunt constituite rezerve

de bunuri mai importante care ar putea fi necesare,

iar eforturile de ameliorare a procedurilor de

traversare a hotarelor sunt menite s ofere

siguran a c ajutorul poate ajunge cât mai

rapid în caz de urgen .

Sunt dezvoltate standarde minime privind

instruirea, planifi carea i echipamentul. În cadrul

Parteneriatului pentru Pace se organizeaz regulat

exerci ii în teren, pentru a se asigura c rile

colaboreaz cât mai efi cient în contracararea

atacurilor teroriste i gestionarea consecin elor

acestora. Concret, aceasta implic sporirea

interoperabilit ii diferitelor echipe care urmeaz s

se ocupe de problemele medicale i de prim ajutor,

de decontaminare i dezinfectare. Alt aspect cheie

analizat este acela al inform rii publice în astfel de

situa ii de urgen tensionate.

33 33

Prin dou programe diferite ale NATO, cercet tori

i exper i din rile membre i partenere se

întâlnesc regulat pentru a aborda probleme de

interes comun. Colaborarea este o tradi ie pentru

oamenii de tiin i o condi ie pentru progresul

tiin ifi c. Re elele create corespund de asemenea

scopului politic de edifi care a în elegerii i

încrederii între comunit ile cu tradi ii i

culturi diferite.

Programul Securitate prin Cooperare tiin ifi c

al Comitetului NATO pentru tiin urm re te

realizarea unei contribu ii la securitatea,

stabilitatea i solidaritatea dintre ri prin

utilizarea tiin ei în rezolvarea diferitelor

probleme. Acesta sprijin colaborarea, edifi carea

de re ele i capacit i de c tre oamenii de tiin

din rile NATO, cele partenere i cele din cadrul

Dialogului Mediteranean. Programul Securitate

prin Cooperare tiin ifi c î i axeaz sprijinul pe

colaborarea pe teme de cercetare legate de

ap rarea împotriva terorismului sau combaterea

altor amenin ri la adresa securit ii. Alt obiectiv

este promovarea transferului i folosirii în comun

a tehnologiei pentru a ajuta rile partenere în

abordarea priorit ilor specifi ce ale acestora.

Programul Comitetului pentru provoc rile

societ ii moderne (CCMS) este axat pe

problemele de mediu i societate, reunind agen ii

na ionale pentru a colabora în elaborarea studiilor

pe termen scurt i lung în aceste domenii. Acesta

ofer un forum unic de împ rt ire a informa iilor

i experien ei legate de aspectele tehnice,

tiin ifi ce i de politici ale problemelor sociale i

de mediu pentru statele membre i partenere,

atât în sectorul civil cât i în cel militar. Activitatea

sa este ghidat de câteva obiective cheie legate

de asigurarea securit ii.

Aplicarea ştiinţei în domeniul securităţiiAp rarea împotriva terorismului

Lupta împotriva terorismului a devenit o prioritate

cheie atât pentru alia i cât i pentru parteneri. NATO

sprijin cercetarea tiin ifi c privind dezvoltarea

de metode efi ciente de detectare a armelor sau a

agen ilor chimici, biologici, radiologici i nucleari,

i sporirea protec iei fi zice împotriva acestora.

De asemenea este încurajat cercetarea privind

posibilit ile de distrugere în condi ii de siguran a

acestor arme, de decontaminare i de interven ie

medical , inclusiv tehnologii chimice i vaccinuri.

Se organizeaz ateliere i seminare care reunesc

speciali ti pentru a aborda probleme cum ar fi

reducerea vulnerabilit ii infrastructurilor vitale

(incluzând sistemele energetice, de comunica ii,

transport i s n tate), protejarea împotriva

eco-terorismului i a cyber-terorismului, sporirea

securit ii hotarelor, combaterea trafi cului ilegal

i dezvoltarea de mijloace mai efi ciente de

detec ie a explozibililor.

Probleme mai generale – cum ar fi în elegerea

cauzelor fenomenului terorist, consecin ele

psihologice i sociale ale terorismului i modalit i

de sporire a rezisten ei popula iei în fa a

amenin rilor teroriste – sunt de asemenea abordate

în scopul formul rii de recomand ri politice.

Combaterea altor amenin rila adresa securit ii

De i percepute drept mai pu in periculoase,

alte surse de amenin ri poten iale la adresa

securit ii i stabilit ii cuprind insufi cien a resurselor

non-regenerabile i degradarea mediului – ca

de ertifi carea, eroziunea solului sau poluarea

cursurilor de ap comune – care pot conduce la

diferende regionale sau trans-frontaliere. Rezolvarea

acestor probleme implic adesea nu doar know-

how-ul tiin ifi c, ci i ac iuni multilaterale. Pentru a

Securitatea, ştiinţa şi mediul înconjurător

34

satisface aceast nevoie, NATO sprijin proiecte

i studii care promoveaz aplicarea unor practici

tiin ifi ce corespunz toare, incluzând principalele

state implicate.

De asemenea, lumea ar fi un loc mai sigur dac

s-ar putea prevedea dezastrele naturale i reduce

efectele acestora sau, de preferat, dac aceste

dezastre ar putea fi împiedicate. Acesta este un

domeniu cheie de interes pentru numero i parteneri.

NATO a realizat mai multe proiecte vizând reducerea

impactului cutremurelor de mare intensitate, impact

concretizat în pierderi de vie i omene ti, pagube

materiale, precum i tulbur ri economice i sociale.

Aceste proiecte analizeaz modalit i de a spori, de

exemplu, rezisten a cl dirilor la cutremure sau se

axeaz pe culegerea de date privind caracteristicile

seismologice i geologice ale unei regiuni pentru

realizarea de h r i ale riscului seismic care s ajute

speciali tii în amenajare urban s decid ce tip

de cl dire poate fi construit într-o anumit zon .

De asemenea, sunt promovate proiecte vizând

dezvoltarea de sisteme mai efi ciente de avertizare

preventiv i gestionare al inunda iilor.

Dependen a societ ii moderne de alimente

sau informa ii sigure implic nevoia asigur rii

disponibilit ii acestora. Acestea devin astfel

domenii cheie de studiu pe viitor, în dorin a de

a spori siguran a societ ii.

Asisten a în cazul cutremurelor

Cutremurele reprezinto amenin are semnifi -cativ în zonele dens populate din Asia Central . Într-un proiect fi nan at de NATO, cercet toriiturci în acest domeniu îi sprijin pe colegii din

Uzbekistan i Republica Kirghiz s elaboreze h r i de risc ale capitalelor Tashkent i Bi kek. Aceste h r ivor fi folosite ca instrumente de decizie în planifi carea urban i în consolidarea cl dirilor existente.

Caracterul transfrontalier al problemelor de mediu a determinat comunitatea internaţională să-şi asume un rol activ în iniţierea de proiecte de mediu, nu doar pentru a promova dezvoltarea socială şi economică, ci şi pentru a promova securitatea şi stabilitatea. Astfel de proiecte se afl ă în centrul atenţiei programului Comitetului pentru provocările unei societăţi moderne (CCMS) şi reprezintă o componentă importantă a programului Securitate prin Ştiinţă.

Un pas semnifi cativ în promovarea legăturii dintre problemele de mediu şi securitate şi stabilitate a fost făcut în 2002 prin lansarea Iniţiativei pentru Mediu şi Securitate (ENVSEC) de către Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Programul ONU pentru Mediu şi Programul ONU pentru Dezvoltare. Iniţiativa se concentrează asupra regiunilor vulnera-bile cum ar fi Balcanii, Caucazul şi Asia Centrală.

Întrucât programele Securitate prin Ştiinţă şi CCMS sunt implicate în promovarea securităţii prin colaborarea ştiinţifi că şi de mediu cu ţările partenere din aceste regiuni, aceste programe sunt în prezent asociate ENVSEC. Activităţile sunt coordonate, informaţiile sunt transmise şi rezultatele sunt răspândite către autorităţile specializate din regiunile amintite, ceea ce asigură un impact mult mai mare al respectivelor activităţi.

MEDIUL ÎNCONJUR TOR I SECURITATEA

Pagubele seismice pentru toate tipurile de cl diri de locuin e din

Bishkek

Canale, râuriLacuri

Cl diri distruse, %0‹ 10%10-20%20-30%30-40%40-50%50-70%70-85%85-95%› 95%

35 35

Realizarea legăturilor dintre oameni

Oamenii de tiin se bazeaz pe accesul la

informa ii pentru a se men ine la curent cu cele

mai noi cercet ri i evenimente. Totu i, nu toate

comunit ile tiin ifi ce i academice au în prezent

posibilitatea de a benefi cia de avantajele erei

informa ionale sau de a exploata poten ialul oferit

de Internet. Mai mult, eliminarea monopolului

asupra informa iilor este considerat o condi ie

esen ial pentru progresul democra iei i al

societ ii civile.

Pentru a contribui la remedierea acestei

probleme, Programul tiin ifi c Civil al NATO a

furnizat unui num r de institu ii de cercetare i

educa ie din rile partenere infrastructura de

re ea necesar pentru accesarea Internetului.

Au fost realizate re ele urbane pentru a ameliora

accesul la Internet al comunit ilor academice

din partea estic a Rusiei i Ucrainei, precum

i re ele na ionale în Moldova, România i fosta

Republic Iugoslav a Macedoniei*. Cel mai

mare i mai ambi ios proiect fi nan at de NATO

în aceast regiune este proiectul Calea Virtual

a M t sii, care asigur accesul la Internet prin

satelit pentru comunit ile academice i tiin ifi ce

din sudul Caucazului i Asia Central .

Calea Virtual a M t sii

Proiectul Calea Virtual a M t siia fost lansat în octombrie 2001 (numele face referire la Drumul

M t sii, care lega Europa de Extremul Orient, promovând schimburile de bunuri i de cuno tin e i idei). Proiectul asigur acces la Internet pentru comunit ile academice i tiin ifi ce din opt ri partenere din sudul Caucazului i Asia Central – Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Kazakhstan, Republica Kirghiz ,Tadjikistan, Turkmenistan i Uzbekistan – i a fost extins i în Afganistan în 2004.

Tehnologia de vârf în domeniul sateli ilor, deosebit de efi cient din punct de vedere al costurilor, conecteazacum membrii comunit ilor academice i tiin ifi ce din rile participante la Internet, printr-un canal comun de satelit. NATO a fi nan at banda din gama de frecven e a satelitului i instalarea a zece antene de satelit. Al i sponsori ai proiectului contribuie în natur . Cu o investi ie de 3,5 milioane de dolari SUA în patru ani, acesta este cel mai mare proiect fi nan at vreodat de Programul tiin ifi c Civil al NATO.

36 36

Abordarea Alian ei bazat tot mai mult pe

parteneriat a contribuit semnifi cativ la modifi carea

mediului strategic în spa iul euro-atlantic.

Promovând dialogul politic i interoperabilitatea

militar , Parteneriatul contribuie la crearea unei

veritabile culturi euro-atlantice a securit ii,

un angajament puternic pentru cooperarea în

abordarea provoc rilor critice la adresa securit ii

în interiorul i în afara comunit ii na iunilor

euro-atlantice.

Datorit cooper rii practice axate pe preg tirea

for elor militare ale alia ilor i ale rilor partenere

în vederea unor activit i comune, militari din rile

NATO i partenere ac ioneaz împreun în Balcani

i Afganistan. Iar Parteneriatul ofer cadrul în

care alia ii i partenerii pot s abordeze în comun

amenin area terorismului i s rezolve probleme

cheie cum ar fi proliferarea armamentului.

Stimulând i sprijinind reforma ap r rii în

numeroase ri partenere, Parteneriatul contribuie

de asemenea la realizarea transform rii

democratice i contribuie la construirea unor

for e armate i sisteme de ap rare mai moderne,

mai efi ciente i afl ate sub control democratic.

Mai mult decât atât, acesta ajut rile partenere

s gestioneze consecin ele sociale i materiale

ale reformelor din domeniile respective.

De asemenea, sunt asigurate benefi cii directe

cet enilor rilor membre NATO i partenere

prin cooperarea practic în diverse alte

domenii, inclusiv în preg tirea împotriva

dezastrelor, cooperarea tiin ifi c i în

domeniul mediului înconjur tor.

Parteneriatul a ajutat deja zece ri s se

preg teasc pentru aderarea la NATO, iar Alian a

r mâne deschis pentru primirea de noi membri.

Totodat , Parteneriatul asigur în plus un cadru

unic în care rile vest-europene neutre, care

nu doresc s devin membre ale Alian ei, pot

contribui la securitatea euro-atlantic f r a face

compromisuri în privin a propriilor lor politici

externe i de securitate.

Provoc rile c rora trebuie s le fac fa

securitatea euro-atlantic sunt în continu

schimbare, iar amenin rile afl ate în desf urare,

inclusiv terorismul i statele problem , au r d cini

locale i externe i un caracter transna ional.

În timp ce amenin rile la adresa stabilit ii

continu s existe în regiunea Balcanilor,

important din punct de vedere strategic,

evenimentele din Afganistan demonstreaz

c noi amenin ri la adresa securit ii noastre

comune apar din afara spa iului euro-atlantic.

În acest context, stabilitatea i securitatea

interna ional vor depinde tot mai mult atât

de reformele interne, cât i de cooperarea

interna ional . O cooperare efi cient pentru

securitate este imposibil în absen a doctrinelor

i institu iilor profund democratice. Parteneriatul

Euro-Atlantic are un rol major în ambele privin e.

Pe m sur ce alia ii i partenerii vor continua s

evolueze împreun , ei î i vor spori capacitatea

de a face fa provoc rilor comune prin interven ii

comune, construind securitatea pentru genera iile

viitoare prin în elegere i cooperare.

O adevărată cultură euro-atlantică a securităţii

“Acum, când sărbătorim împlinirea a zece ani, privind în urmă vedem un şir de succese. Parteneriatul Euro-Atlantic a fost un catalizator al transformării interne şi al cooperării

internaţionale pentru securitate la un nivel fără precedent în istorie. NATO a fost mereu în centrul acestui demers. Iar Parteneriatul devine centrul activităţii NATO.

Acesta a servit aliaţilor, a servit partenerilor şi a servit democraţiei şi păcii.”

Secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheff er, a marcat cea de-a zecea aniversare a Parteneriatului pentru Pace, printr-un discurs

susţinut în Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic, la 14 ianuarie 2004.

NATO Public Diplomacy Division / Division Diplomatie publique de l’OTAN

1110 Brussels, Belgium / 1110 Bruxelles, Belgique

Web site : www.nato.int

Site web : www.otan.nato.int

E-mail / Courriel : natodoc@hq.nato.int

© NATO / OTAN 2005

ST

PA

RT

_M

OL

04

05

Aceast bro ur urmeaz s fi e publicat în toate limbile rilor membre NATO i

partenere. Pute i verifi ca disponibilitatea acesteia la www.nato.int/docu/pub-form.htm

sau pute i lua leg tura cu Departamentul de Distribu ie pe adresa:

NATO Public Diplomacy Division – Distribution Unit

Division Diplomatie publique de l’OTAN – Unité de diffusion

1110 Brussels, Belgium / 1110 Bruxelles, Belgique

Tel : +32 2 707 5009

Fax : +32 2 707 1252

E-mail / Courriel : distribution@hq.nato.int