New Microsoft Office Word Document.docx

9
Maladii metabolice umane Maladiile metabolice sunt consecinţe ale mutaţiilor genice şi determină tulburăriale metabolismului celular.Aceste tulburări sunt determinate de o deficienţă enzimatică apărută în urma uneimutaţii.În funcţie de plasarea genelor afectate de mutaţie, maladiile metabolice ereditaresunt de două tipuri:- autozomale;- heterozomale MALADII METABOLICE UMANE Maladiile metabolice sunt consecinţe ale mutaţiilor genice şi determină tulburăriale metabolismului celular.Aceste tulburări sunt determinate de o deficienţă enzimatică apărută în urma uneimutaţii.În funcţie de plasarea genelor afectate de mutaţie, maladiile metabolice ereditaresunt de două tipuri:- autozomale;- heterozomale. I. Maladiile metabolice autozomale sunt determinate de gene mutante plasate pe autozomi şi prezintă o frecvenţă egală la ambele sexe.Cele mai frecvente maladii metabolice autozomale ereditare sunt:- enzimopatiile;- hemoglobinopatiile;- maladiile metabolismului glucidelor;- maladiile metabolismului lipidelor;- maladiile metabolismului bazelor azotate purinice şi pirimidinice. a. Enzimopatiile sunt determinate de mutaţii ale genelor implicate în sinteza unor enzime.Primele erori înnăscute de metabolism semnalate au fost cele care se referă la metabolismul fenilalaninei. În procesul de transfor mare metabolică a fenilalaninei, ingerată odată cu alimentele, intervin mai multe enzime, prin a căror blocare congenitală pot

Transcript of New Microsoft Office Word Document.docx

Maladii metabolice umaneMaladiile metabolice sunt consecine ale mutaiilor genice i determin tulburriale metabolismului celular.Aceste tulburri sunt determinate de o deficien enzimatic aprut n urma uneimutaii.n funcie de plasarea genelor afectate de mutaie, maladiile metabolice ereditaresunt de dou tipuri:- autozomale;- heterozomaleMALADII METABOLICE UMANEMaladiile metabolice sunt consecine ale mutaiilor genice i determin tulburriale metabolismului celular.Aceste tulburri sunt determinate de o deficien enzimatic aprut n urma uneimutaii.n funcie de plasarea genelor afectate de mutaie, maladiile metabolice ereditaresunt de dou tipuri:- autozomale;- heterozomale.I.Maladiilemetaboliceautozomalesunt determinate de gene mutante plasate pe autozomi i prezint o frecven egal la ambele sexe.Cele mai frecvente maladii metabolice autozomale ereditare sunt:- enzimopatiile;- hemoglobinopatiile;- maladiile metabolismului glucidelor;- maladiile metabolismului lipidelor;- maladiile metabolismului bazelor azotate purinice ipirimidinice.a.Enzimopatiilesunt determinate de mutaii ale genelor implicate n sinteza unor enzime.Primele erori nnscute de metabolism semnalate au fost cele care se refer la metabolismulfenilalaninei.nprocesuldetransformaremetabolicafenilalaninei, ingerat odat cu alimentele, intervin mai multe enzime, prin a crorblocare congenital pot aprea mai multe maladii metabolice cum sunt:- fenilcetonuria;- alcaptonuria;- tirozinoza;- albinismul;- cretinismul sporadic cu gu.

1.Fenilcetonuriasauoligofreniafenilpiruvicapare ca urmare a blocriitransformrii fenilalanineintirozin,datoritdeficieneienzimeihepaticefenilalanin hidroxilaza. Din acesat cauz n organism se acumuleaz acidul fenilpiruvic care este toxic n special pentru sistemul nervos.Boala este uor detectat datorit prezenei acidului fenil piruvic n urinabolnavilor.2.Tirozinozaestedeterminatdedeficienaenzimeicarecatalizeaztransformareatirozineinacidhomogentisic(transformareaaciduluip-hidroxifenilpiruvic n acid 2,5 dihidroxifenil piruvic). Ca urmare are loc oeliminare excesiv de acid p hidroxifenilpiruvic i tirozin n urin.Tirozin ---------------- acid p hidroxifenilpiruvic ------------- acid 2, 5 dihidroxi-fenilpiruvic ------------acid homogentisic (alcaptan).3.Alcaptonuriaeste o maladie metabolic ereditar provocat de o mutaie agenei implicate n transformarea acidului homogentisic (alcaptan) n acid fumarici acid acetolactic. Din aceast cauz acidul homogentisic nu este dehgradat, seacumuleaz n organism i este eliminat direct n urin determinnd o culoarenchis a urinei.4.Albinismuleste determinat de blocarea enzimei tirozinaza care va blocaformarea pigmentuluimelanin.Secaracterizeazprinpr,ochitegumentedepigmentate, asociate cu defecte de vedere, hipersensibilitate la lumin i la expuneri solare.5.Cretinismul sporadic cu gueste omaladiemetabolic ereditar provocatde absena unei enzime ce catalizeaz transformarea tirozinei n tiroxin. Are caefect blocarea sintezei de hormoni tiroidieni.b.Hemoglobinopatiile-sunt maladiimetabolice ereditareprovocate demutaiialegenelorceintervinnsintezahemoglobinei,faptpentrucareaparhemoglobine modificate.Pn n prezent au fost identificate peste 300 de hemoglobine anormale,numrul lor fiind n continu cretere.Hemoglobina uman, pigmentul respirator sanguin, este o heteroproteincompus dintr-o component proteic numitglobulini una neproteic hemul.Componenta proteic este alctuit din 2 lanuri polipeptidice: alfa i beta acror sintez este determinat de gene diferite. Genele implicate n sintezacatenelor alfa i beta pot suferii mutaii variate i astfel se explic numrulmare de hemoglobinopatii.Manifestrilehemoglobinopatiilormbracieleformevariate,delaproducie redus de hemoglobin, la hemoglobin slab funcional i pn lahematii alterate i instabile.

Toate aceste manifestri sunt reunite sub numele de anemii, dintre care celemai cunoscute suntanemia falciformitalasemiile.- Anemia falciformeste o maladie rspndit n Africa, Asia, Oceania iregiunea mediteranean i se caracterizeaz prin aceea c globulele roii nuau form rotund normal, ci o form de secer. Maladia este letal n starehomozigot.Este rspndit n zonele unde riscul mbolnvirilor de malarie estecrescut. Fa de aceast boal, anemia falciform aduce indivizilor afectaiun avantaj deoarece agentul patogen al malariei (Plasmodium falciparum)se dezvolt n hematii, dar nu n cele n form de secer, adic cele cuhemoglobin mutant.- Talasemia majorse datoreaz incapacitii organismului de a sintetizacatenele polipeptidice beta. Se caracterizeaz prin transportul insuficient deoxigen, anemie hemolitic, deformri scheletice, facies mongoloid.c.Metabolismul glucidelorpoate fi afectat de mutaii care produc blocaje aleproceselor de sintez a glicogenului sau a glucidelor simple (forme sub careglucidele se pot gsi n organismul uman) din produi neglutidici, precum iale proceselor de hidroliz a glucidelor pentru obinerea de energie.Din aceast categorie fac parte:-Fructozuria esenial-maladie metabolic foarte rar i inofensiv determinat de ogen autozomal recesiv-se caracterizeaz prin eliminarea excesiv defructoz nurin- se datoreaz ineficienei enzimei hepaticefructochinaza-Intolerana la fructoz cu hipoglicemie- este cauzat de blocarea enzimeialdolaza- se caracterizeaz prin creterea concentraiei de fructoz nsnge i scderea glicemiei care poate duce la leziuni cerebrale-Diabetul zaharat- este determinat de o gen autozomal recesiv- cauza o reprezint lipsa insulinei sau inactivarea sa de ctreantagoniti-secaracterizeazprinhiperglicemie,glicozurie,poliurie,polidipsie, polifagie cu scdere n greutate.d.Metabolismullipidelorpoate fi afectat de mutaii ale genelor ce conininformaia genetic necesar pentru sinteza enzimelor implicate n acest tip demetabolism.Cele mai cunoscute maladii din aceast categorie sunt:Hiperlipemia idiopaticprovocat de o gen autozomal recesivcare controleaz sinteza enzimeilipoproteinlipazacare are rolul de a hidrolizagrsimile neutre. Bolnavii nu prezint aceast enzim i ca urmare acumuleazn mediul intern cantiti mari detrigliceride.-Hipercolesterolemiase caracterizeaz prin formarea de depozitedecolesterolifosfolipidecauzatdelipsauneienzimeimplicatendegradarea colesterolului.e.Metabolismulmineralestedeasemeneaafectatdemaladiiereditaremetabolice cum este:-Hemocromatozacare const n mrire cantitii de fier n epiteliultractului intestinal-Atransferinemiacongenitalcaracterizatprinreducereaconcentraiei de fier n plasma sangvin i creterea sa n ficat,miocard, rinichi, pancreas iganglioni limfatici.f.Metabolismul bazelor azotate purinice i pirimidinicepoatefiafectatdemutaii. Una dintre aceste mutaii afecteaz enzimele implicate n primele fazeale sintezei purinelor i determin afeciunea numitgut.Maladiasemanifestprincretereacantitiideaciduricnsnge,formarea i acumularea n articulaii a cristalelor de urat de sodiu. Acidul uriceste produsul final de degradare a bazelor purinice la om, care dup ce s-aformat n ficat este trecut ncirculaie i eliminat prin urin.II. Maladiile metabolice heterozomalesunt determinate de mutaii ale genelor plasaten heterozomi. Toate aceste maladii sunt sex-linkate i, n consecin, nu au frecvenasemntoare la cele dou sexe.Cele mai cunoscute sunt: hemofilia, daltonismul i miopatia Duchenne.-Hemofiliaeste produs n urma deleiei unui fragment din cromozomul xi este caracterizat prin deficiene ale procesului de coagulare.Deoarece procesul de coagulare se desfoar n mai multe etape, fiecaredintre acestea fiind catalizat de o enzim specific i formele de hemofilie suntvariate n funcie de enzima care nuse produce (de ex. hemofilia A absena uneisubstane numit factor antihemolitic; hemofilia B deficiena tromboplastinei).Toate tipurile de hemofilie sunt maladii sex-linkate i nu se manifestfenotipic dect la brbai deoarece gena afectat este situat pe cromozomul x.Una dintre cele mai celebre familii purttoare de hemofilie este familiaregal britanic(regina Victoria purttoare de hemofilie).-Daltonismulconst n incapacitatea de a deosebi culorile rou de verde,negru de maroi galben demaro. Transmiterea este identic cucea ahemofiliei,maladia avnd o frecven de 8% la brbai i de numai 0,48% la femei.-MiopatiaDuchenne(DistrofiamuscularDuchenne)afecteaznspecial bieii i este cauzat de o mutaie a uneia dintre cele mai mari genecunoscut pn n prezent, gen plasat n regiunea median a braului scurt alcromozomului x.

Se manifest prin anomalii ale mersului pn la 20 de ani, dup aceastvrst tinerii nemaiputnd s mearg de loc ca urmare a atrofierii ireversibile amusculaturii. Pn la vrsta de 20 de ani boala poate fi letal, deoarece poateafecta i muchiul cardiac.

Albinism

Daltonism