BOGDAN PETRICEICU - 11 ASDE U

EDITIE CRITICA CU NOTE

VARIANTE DEMIRCEA ELIADE

TOMUL I

SCRIERI bITEsiPOLITICE

$1

'9, la i"--.7:-71-7-FrIM-717t E A r 1.1 ITV..RTA = ET,LE ,C R 0 i"!'

SCRIITOPII ROMANI MODERNI

MORALE

BOGDAN PETRICEICU-HASDEU

SCRIERILITERARE, MORALE SI

POLITICE

TOMUL I

S'AU TRAS DIN ACEASTA CARTE, PEHARTIE VIDALON VARGATA, DOUIZECI51 CINCI DE EXEMPLARE NEPUSE INCOMERT, NUMEROTATE DELA I LA 25.

BOGDAN PETRICEICU-HASDEU

SCRIERILITERARE, MORALE

POLITICETOMUL I

EDITIE CRITICA CU NOTE SI VARIANTS

de

MIRCEA ELIADE

Cu trel plunge afaril din text

BUCURESTIFIJNDATIA PENTRU _LITERATURA SI ARTA REGELE CAROL II39, Eulevardul Llicar Catargi, 39

1937

BOGDAN PETRIGEICU-IIASDLUPortret in uleiu, de Mirea. Colectia Academici Humane

,

Ct. q 74.

:

, T

:

PREFATACdnd, in toamna anului 1933, d: profesor Aleccandru Rosetti, direc-

torul Fundatiei pentru Literaturd fi Artei 4 Regele Carol I I >>, ne-a cerutsei pregeitim o edilie criticd din scrierile literare alese ale lui BogdanPetriceicu-Hasdeu, noi eram destul de inainta# in cercetdrile preli-minare a.supra unei eventuale tipeiriri a operelor complete ale lui Hasdeu.De multi ani, profesorul Nae Ionescu se gdndea la editarea operelorcomplete ale genialului fi necunoscutului- Hasdeu f i ne Enseircinase penoi cu pregeitirea planului acestei uriafe intreprinderi. Edilia operelorcomplete ar fi trebuit sei cuprindei cam 20 de volume mari, in care absoluttoate scrierile lui Hasdeu, publicate f i inedite, ar fi lost tipdrite in ordinecronologicei, dupei modelul ediliei Goethe dela Weimar. Un an de cer-ceteiri preliminare ne-a convins cei o asemenea monumentalei edilie nueste gnat' posibilei pentru motivele pe care le vom areita mai la vale -f i, mai ales, nu este oportunei, inainte de a face accesibild marelui publicmeicar o parte din opera literar'd f i morald a lui Hasdeu. Cu alte cuvinte,Inainte de toate era urgentd clescoperirea lui Hasdeu de cdtre publiculrorndnesc ; era necesarei restaurarea acestui uluitor scriitor in istorialiteraturii rorneinefti f i integrarea lui, in locul pe care il meritei, in istoriavielii civile, morale f i profetice a veacului XIX romilnesc. 0 ediçie aoperelor complete, distribuitei pe cel putin 20 de ani, ar fi int4rziat restau-rarea lui Hasdeu in cultura romdnemicei. Pe de altei parte, o asemeneaediçie cuprinzda absolut toate scrierile lui Hasdeu afa dar f i cele

fapte, opt mii de pagini gtiintif ice ar fi fost oarecum inaccesibilei ma-relui public f i ar fi ingreuiat asimilarea acestui genial scriitor, care a1 dcut tot ce i-a lost posibil in timpul §i mai ales spre sfdrfitul vielii sale

I

VI PREFATI

ca sd rdnuind un izolat un 4 neEnteles n. Ceea ce Poi= noi, En primulrand, era th se vadd Intregul acestei opera uriage, En aparentd haoticiifi desordonata ; set se ia cunoctinta: directa de poetul, romancierul, eseistul,moralistul i criticul Hasdeu ; s'd fie descoperit gdnditorul politic, pro-fetul, filosoful istoriei pe care o soarta turbure l-a tinut treizeci de aniIn intuneric. Numai dupd ce Hasdeu Pa 4reintra En circulatie ficitit fi gustat ne puteam gdndi la editia monumentald a operelor sale.

De aceea am prinzit cu bucurie propunerea d-lui profesor AlexandruRosetti de a pregdti o culegere critith din scrierile literare gi morale alelui Hasdeu. In ceea ce ne privegte, n'am renuntat la hotarirea ediieioperelor complete. Chiar &la puterile noastre nu ne vor ajunge s'o ducempad la capdt, nu desperdm de soarta acestei < Opere complete # ; didceea ce a fost mai greu liniile de orientare, bibliografia, gantierul *

a fost taut prin editia de fag. Cdnd am Enceput noi lucrul prin1932, gi Ewa mai Enainte, pe vremea studentiei Hasdeu nu era numaiun necunoscut * i un autor compromis, dar era Enainte de toate unautor inaccesibil prin lipsa unei informatii temeinice gi complete asupraoperei sale. Existau, firegte, cateva broguri scrise despre gi in junal luiHasdeu dar niciuna din ele nu acoperea toata Entinderea operei sale.

Nu e greu de triples cauza acestei aproape generale desinteresdri fagde opera lui Hasdeu. In primul rand, intinderea ei coplegegte (cam 12.000pagini in-quarto mic) ; En al doilea rand, vastitatea gtiintei ci varietateadomeniilor strabdtute de mintea aceasta geniald c neastdmpa'ratä speriechiar pe cel mai rabdAtor gi mai bine informat critic ; in sldrgit, scrierileliii Hasdeu sunt risipite prin numeroase colectii de reviste qi ziare,neexistand o bund bibliografie a lor, cerceteitorul le descoperd dug& multdtrudi. c uneori numai din intamplare. Toate acestea la care se adaoga'lipsa de interes, Find mai deundzi, facet de secolul XIX romanesc, cusingura exceptie a lui Eminescu au contribuit la Ennecarea operei luiHasdeu ci poleirea numelui this cu un mit de .rinci parale. Se gtia despreHasdeu ca a lost genial *, a a lost pdrintele luliei, a era < spiritist #

i se spunea e magul dela Cdmpina Operei paste gi robuste ii luaselocul o falsei aureola de vizionar i, uneori, gloria cdtorva glume c calam-bururi.

f i

n, va

4

fi

4

fi n.

PREFATA VII

In asemenea condifii de lucru, totul trebuia fdcut dela Enceput. Tre-buia sd-fi faci singur drumul, sii-fi creezi singur uneltele. Cdfiva anii-am cheltuit numai cu construirea tc gantierului t acestei edifii, gantiercare va sluji la ridicarea *Operei complete* de mai tdrziu. Mdrturisimaceasta lungd fi anevoioasd named nu pentru a ne mdndri cu ea, cipentru ca cercetatorii cari vor veni dupd noi, cunoscdnd condifille in caream lost nevoifi set lucrdm, sa nu fie prea aspri fag de eventualele lipsurisau sceideri ale edifiei de fall

Avdnd necontenit En minte construcfia meirealei a *Operei complete 6,am ridicat gantierul pe o Entindere mult mai mare dealt aratei aceste doudtomuri de fala. Gdndul nostru era ca, o data cu publicarea acestor doudvolume de texte, sei apard un volum de extrase (un Fragmentariumdistribuit En diferite rubrici), un volum de bibliografie f i note critice,

un volum introductiv, cuprinzdnd tnonografia noastr d: Hasdeu 0contemporanii E.g. Doi ani dupa ce am Enceput lucrul efectiv, am fastsilifi ad restrdngem edifia la proporfiile ei actuale. Vieafa nu ne gaga-duia sei ne dedicchn exclusiv acestei munci, care, dacd n'a lost exceptio-nald, a fost En orice caz lungd, spinoasd gi, uneori, desndajduitei. Pede altd parte, ne-am dat seama cd atdt timp cdt nu ne sunt accesibile toatemanuscrisele lui Hasdeu gi Entreaga sa corespondengi cu Iulia, o mono-grafie asupra lui Hasdeu 0 contemporanii sfii e prematura. D. luliuDragomirescu, En grija cdruia au fost lasate manuscrisele lui Hasdeu,a publicat numai ceiteva scrisori din aceastd, se spune, exceplional debogatd corespondengi Entre peirinte gi filed, scrisori lard de care, ne-amconvins, nu poate fi scrisd vieafa lui Hasdeu. Pdnd cdnd d. luliu Dra-gomirescu nu se va hotart sei editeze aceastd corespondengi sau sd o pundla dispozifia cercetatorilor, nu vom cunoafte o serie de amelnunte per-sonale f i, mai ales, opiniile pe care le avea Hasdeu despre contempo-ranii sdi. Am amdnat deci aceasta monografie, pentru pregatirea cdreiaam strdns materiale timp de doi ani mulfumindu-ne sei publicliin unCurriculum vitae f i o Introducere, En care expunem pe scurt aspectelemai importante ale operei lui Hasdeu. Tot din cauza zelului cu care d.Iuliu Dragomirescu apard memoria lui Hasdeu, n'am putut folosi, laIntocmirea edifiei de PO, decdt trei din cele case mape de manuscrisedepuse la Academia Romdnii. Din motive pe care nu le cunoaftem,

Is

fi

VIII PREFATI

d. Iuliu Dragomirescu a interzis Bibliotecii Academiei Romdne,printr'o notificare trimisd prin porteirei, accesul celor fase mape cumanuscrise, pe care tot d-sa le depusese in depozit provizoriu cucdliva ani .mai inainte. Notificarea fiind compusei in termeni precifi,Direcjia Bibliotecii Academiei Romdne ne-a interzis i noud consul-tarea celorlalte mape. Dacd aceastd ediçie apare lard nictun fac-simil dupd manuscrisele lui Hasdeu fi fa'rci un fragment dintr'olucrare ineditei din 1859 despre Coloniile Romane din Dacia * vinaeste, fdrd indoialei, a noastre ; caci nu ne-am greibit sei ham fotografiifi copii inainte de notificarea trimisd prin portdrei. Din fericire, d-naE. Dvoicenko a putut transcrie in linifte pregosul jurnal din tinereleal lui Hasdeu, precuin i fragmente literare scrim En limba rusei textepe care le-a tradus i le-a publicat intr'o lucrare recentd, de mare folospentru noi: Inceputurile literare ale lui B. P. Hasdeu (Funda;ia pentruLiteraturd i Arta 4 Regele Carol I I *, 1936).

La alegerea materialului acestei editii am finut seama, in pritnulrdnd, de valoarea fi semnificaga literard a textelor. De aceea am publicataproape trei sferturi din opera poeticd a lui Hasdeu ; micul roman DuclucaMamuca in cele cloud redaqiuni ; Rizvan i Vidra cu toate variantele ;lungul i, din nefericire, neterminatul pamflet Mi§carea Literelor inE0; mai multe foiletoane, cronici fi articole cu preocupdri literare. Ampublicat variantele la Poezii i Razvan i Vidra pentru a pune in lumina'preocupdrile de adevdrat 0 artist * ale lui Hasdeu, vefnic nemultumit deforma operelor sale, refdcdnd fi perfectiondnd neincetat forme fi versiunivechi. Cei cari vor infrunta truda de a urmetri variantele textului luiRtizvan i Vidra vor infelege ce lunget fi sigurd muncd de laborator acheltuit Hasdeu pentru deseivdrfirea sa poeticd.

Am incercat, apoi, set' areiteim eleganfa i originalitatea eseistului *Hasdeu, sd reimprospdteim imaginea lui Hasdeu om de culturd, sei-ilurnineim vastitatea profetismului seiu nalional publicdnd texte pu;incunoscute, unele din ele (cl. ex. Filozofia portretului lui Tepe) editateintr'un numeir restrdns de exemplare gi epuizate chiar din anul apa-rigei (1864). Cea dintdi versiune a MicuIei, publicatei in 1863, n'a fostnictodatei tipeiritet in volum ; nu ne indoim inset cci ea va ajuta <ides-coperirea scriitorului Hasdeu, afezdndu-1, dupd cum se i cuvine, printrecei mai mari scriitori din cd;i a avut Rom4nia Find in prezent.

*

e

t

PREFATA. Ix

De o deosebitei insemnlitate ni se pare a fi activitatea ziaristicd a luiHasdeu. Am ales un num& restrdns de articole politice restrdns, fatdcle numdrul enorm al scrierilor sale ziaristice dar suntem siguri cdele sunt suficiente pentru a-I putea compara cu Eminescu. Aceeffi inte-legere uluitoare a realizeirilor noastre istorice, acelagi sigur instinct deorientare in politica externei, acela.yi nationalism intransigent, aceeagiclaritate in expunere, elegantd fi conciziune. Hasdeu venea pe lcingd toateacestea cu nelirnitata sa informatie istoricei, juridicd f i economicei. Hasdeua lost singurul din generatia lui care a crezut intr'o misiune istoricd arorndnismului gi a demonstrat axele gi eficienta acestei rnisiuni.

N'arn publicat, dintre scrierile care intrau in. rubricele editiei noastre,Ion Vodd cel Cumplit gi Sic Cogito, tocmai pentrucei ele sunt, impreundcu Rázvan si Vidra, singurele cdrti ale lui Hasdeu care circuld f i segdsesc permanent in librdrii. Am vat cu tot dinadinsul sd ardtdm cele-lalte aspecte ale operei lui Hasdeu, care erau ori necunoscute, ori de-preciate.

Textele au lost publicate conform ortografiei Academiei Romcine.Hasdeu Ensuiyi f i-a schimbat de atdtea ori ortografia, incdt nu ne puteamopri la alt criteriu obiectiv. Am pdstrat inset grafia acelor cuvinte ceirorale corespundea un particularism fonetic: oara, voace, rfizas, Oriinte,Francia, etc. La Addenda gi Note si Variante, am pdstrat, acolo unclese specified, forma sum pentru sunt. In general, modificeirile de orto-grafie sunt notate la locurile respective, in Note si Variante gi Addenda.In pamfletul Mi9carea Literelor din Esi am pdstrat forma, literard,monastire, aga cum scria pe atunci, 1862-64, Hasdeu. In Räzvan,conform editiei ultime pe care a ingrijit-o Hasdeu, am pus forma corectd,mandstire. Acolo unde un cuvcint lipsegte, e pus de noi in paranteze drepte.Cdnd un cuvdnt se geisegte intr.' o forrnd ininteligibilei, am pus forma co-recta fi, intre parenteze, forma lui Hasdeu: poziIiune [puseciune].

*4 4

Se cuvine sd multumim, fi pe aceastei cale, profesorului fi sldtuito-rului nostru, Nae Ionescu, prin grija cdruia am putut lucra un ancheiat la aceasta editie. Munca noastrd ni s'ar fi pdrut fi mai grea fardincurajarea f i ajutorul profesorului Nae Ionescu. De asemenea, trebue

in-

X PREFATA

sa mulpmesc d-lor D. iccndru, asistent universitar, gi S. Mazilu, licen-flat in filosolie, cari au transcris parte din articolele politice ; d-reiAngela Busuioceanu, care a verificat unele indicalii bibliografice ; d-lorDan Smcintdnescu, Alex. Iordan f i C. Belgia, funclionari ai BiblioteciiAcademiei Romdne, cari n'au obosit alutdnclu-mei in decurs de patruani ; d-lui profesor N. Ionescu, lost director al Liceului 03 Matei Basa-rab*, care mi-a tmprumutat din bogata sa bibliotecei exemplarul Micuteigi numeroase coleclii de ziare vechi. Nu pot incheia aceasta Prefata farlia mulmmi Erica' o data d-lui profesor J. Byck, care a citit in intregimecorecturile acestei edigi, ajukindu-ma sci rezolt) multe dificultegi, veri-ficdnd textul lui Frazvan §i. Vidra f i ingrifindu-se sei nu se strecoaregregelile de tipar pe care ochii mei nu le mai puteau vedea. D. profesorAlexandru Rosetti, directorul Editurii Fundaliei pentru Literatura f iArta u Regele Carol II *, a purtat ediliei de Ala atcita dragoste, incdtnicio mulcumire nu poate fi deajuns.

Mai 1937.MIRCEA ELIADE

CURRICULUM VITAE1838. 26 Februarie. Naoerea lui Tadeu Patriceicu-Hasdeu in

comuna Cristineoi, judeIul Hotin, Basarabia. Actul de naqtere al luiHasdeu a fost publicat in traducere romaneasca de Calinic Istrati,Prin satul Hiijdailor (4 Junimea Literara*, Cernauti, 1925, Nr. 5-7)0 de d-na Ecaterina Dvoicenco, Inceputurile literare ale lui B. P.Hasdeu (Bucureoi, 1936), p. 17-18. Liviu Marian, Data fi locul na-fterii lui B. P. Hasdeu (4 Junimea Literal% 0, 1928, nr. 1-3) 0 BogdanPetriceicu Hasdeu. Schip biografia fi bibliografica (Bucureoi, 1928),p. 3, a fost printre cei dintai cercetatori ai lui Hasdeu care au stabilitadevarata data de naoere. Z. C. Arbure, Basarabia En secolul XIX(BucureOi, 1899), p. 752 0 urm., fixase data de 16 Februarie 1838.Iuliu Dragomirescu, Ideile fi faptele lui Bogdan Petriceicu Hasdeu(Bucureoi, 1913), p. 16, 0 alIii, accepta, gre0t, data de 16 Februarie1836. In articolul Comemorarea lui Bogdan Petriceicu Hasdeu (0 Tri-huna Basarabiei*, 30 Martie 1936), d. Iuliu Dragomirescu staruieasupra acestei date: 0 La 1.6 Septembrie (?) 1936 s'au implinit o sutade ani de la naoerea lui Hasdeu*. In articolul Opera postumei a luiHasdeu (a Tribuna Basarabiei*, 27 Aprilie), se indreapta eroarea detipar: 16 Februarie 1836.

Despre genealogia lui Hasdeu, cf. Iuliu Dragomirescu, Ideile fifaptele, p. 6-15; L. Marian, Bogdan Petriceicu Hasdeu, p. 3-4; E.Dvoicenco, Inceputurile literare, p. 18-20. Despre stramoqul NicolaieHasdeu, 4 apârator al Vienei la 1.683*, Hasdeu publica in Columnalui Traian, 1883, p. 366-368, un document pastrat de unchiul sailBoleslav, din care reiese ajutorul dat de cdtre Nicolaie, nepotul ex-prin-cipelui moldovean tefan Petriceicu, la apararea Vienei, Wand parte

XII CURRICULUM VITAE

din armata regelui polon loan Sobieski. Cf. scrisoarea lui AlexandruHasdeu catre Bogdan, publicata in traducere romaneasca de I. Dra-gomirescu, Ideile fi, faptele, p. 41-42. Cf. Teodor Ba lan, Noi docu-mente privitoare la familia Hdideu (analele Dobrogei*, VII, p. 11.5132. Spica genealogica a lui Hasdeu). Despre Tadeu, tatal lui Ale-xandru Hasdeu, cf. ban Pelivan, Tadeu Ivanovici Hdjddu (e VielaBasarabiei *, I, nr. 3, p. 55-58); T. S. Bulat, 0 scrisoare dela TadeuHdiclau (ibid., nf. 2, p. 55-56); P. P. Panaitescu, Tadeu Hazdeu.scriitor, poet fi traducdtor, etc. (studiu scris in limba polona, pub heatin Pamielnik Literacki, Var9ovia, 1929 ; cf. Revista Istoricd, XI, p.318-321). Despre Alexandru Hasdeu, in afara de noticele maivechi, vezi acum In urma L. Marian, Alexandra Hasdeu f iAcademia Rorndnii (eMernoriile Segiunii Literare *, Academia Ro-mana, 1932), E. Dvoicenco, Alexandra Hasdeu f i literatura romand.populard (eRevista Istorica *, XXII, nr. 1.-3, 1.936). Cf. amintirile§i opiniile lui Hasdeu asupra parintelui sail, in Chevalerie (Oeuvrespasthumes de Julie Hasdeu, Paris, 1890), p. 259 §i urm. 0 biografiea lui Alexandru, scrisa de Iosif Vulcan (6 Panteonul Roman *), a fostrepublicata de Hasdeu in Columna lui Traian, II, nr. 16 (78), 19 Aprilie1871, ca prefaca la nuvela 6 Domnia Arnautului *. Opere de MexandruHasdeu, in romane§te: Domnia Arndutului (ed. L. Marian, 1930) ; Unfilozol rnistic (ed. Majewski, Bucurqti, 1930). Despre bunica sa, Va-leria, cf. Sic cogito (ed. 4 Biblioteca pentru toci *), p. 353 0 urm.

1838-1850. Copilaria in 6 fosta Polonie, Podolie §i Volinie * (Dvoi-cenco, Inceputurile literare, p. 19).

1848. Moare la Camenila (Podolia) mama lui Bogdan, nascutaElisaveta Dauc§.

1850. 4 A. Hasdeu se stabileqte cu toata familia sa in Basarabia,unde fiii sai, Tadeu §i Nicolae, devin elevii liceului regional din Chi-§ivau * (Dvoicenco, op. laud., p. 20).

1852 (?). Se inscrie ca student la Universitatea din Harkov. Cf.Iuliu Dragomirescu, Ideile f i laptele, p. 23-25 ; Dvoicenco, Incepu-turile literare, p. 21-27 ; L. Marian, B. P. Hasdeu, p. 4-5 ; L. Marian,B. P. Hasdeu f i Rusia (Chi§inau, 1925), p. 9. Lista lucrarilor, in ru-se§te 0 frai4uze9te, ramase in manuscris: Iuliu Dragomirescu, Ideile

CURRICULUM VITAE XIII

fi faptele, p. 25. Prima incercare poetica a lui Hasdeu, oda scrisli inruse9te pentru land Nicolaie I (Dvoicenco, p. 32 9i 51).

1852. e Pe la sfar9itu1 anului 1852 am facut cuncoinTa cu d-naLazareva, vaduva polilaiului din Chi9inau... Am intillnit la ea ped-ra Alina Merjeewski, o fata de vreo 17 ani, nu bogata, dar inze-Oran cu o inteligenla deosebitá qi de o frumusete rail... Copil de 16ani eram sigur, cautam sa ma conving ca Alina ma iube9te !, .. *Din e Jurnalul intim *, trad. Dvoicenco, Inceputurile literare, p. 195).

1853. 4 Disperat de tradarea Alinei, m'am hotarit sfi-mi Inabu9pasiunea, despailindu-ma de ea, iar singurul mijloc pentru aceastaera intrarea in serviciul militar * (ibidem, p. 198). Alexanclru Hasdeurefuza la Inceput. e Pousse a tout, cum se zice, de Impotrivirea tataluiMeu, m'am hotarit sa ma sinucid. Secretarul tatalui meu, F. G. Vigura,avea un pistol incarcat. Pandind momentul, and el era la tata, ocupatcu hartiile, am intrat In camera lui, am luat pistolul de pe perete 9i,vfirind Ieava in gura, am tras ... Se vede ca Providenlei ii datorezvieaTa: faptul ea arma nu luase foe m'a salvat... Cugetlind, nu mi-ampermis A. mai incerc o data vointa Celui de Sus: m'am hotarit sit a9tept*(Jurnal, prima redaclie ; Dvoicenco, op. laud., p. 198, nota).

1853. 29 &lie. Se adreseaza 4 vràjitorului Panaioti Usturoiu, bul-gar de origine *, care traia 4 in livezile din imprejurimile Chiqi-naului *, IntrebAndu-1 e daca voiu intra curand in serviciul militar *.e Niciodata nu voiu uita pe omul acela slab, cu fruntea inalta 9i ochiiadancili In cap. A luat in maini carcile 9i a inceput sa-mi ghiceasca.Ian cuvintele lui (29 Iulie 1853): 4 Tu vrei sa intri in serviciul mili-tar ; tatal tau nu-li da voie ; el face bine ; in curând va veni vremeata. Tu e9ti condus de iubire, dar ea e fara rezultate: aceea pe careo iube9ti, in curfind se va casatori cu rivalul tau. In curand ai sa tefaci osta9, 9i norocul te va insoIi. Soarta ta depinde de 3 expedi/ii,care te vor ridica foarte mult in opinia oamenilor, 9i in tinereIe Incavei ajunge la cele mai inalte onoruri* (Jurnal, p. 198-199).' 1854. 22 Maiu; pleaca din Chi9inau, einsotit de tata, mama vitrega

(a doua solie, Tumanova), bunica (Valeria) 9i de fratele meu Ni-colaie. spre Dubopri, granita Basarabiei, ca sfili ajunga regimentulin care fusese primit (Jurnal p. 193). Drumul dela Dubo9ari la

XIV CURRICULUM -VITAE

Mirgorod, unde se afla 4 statul major al diviziei de rezerva a cava-leriei ware # (ibidem, p. 201 0 urm.).

Aventuri galante, p. 205-206: u Agafila Zorici, compatrioata mea,moldoveancri, care mi-a lasat o dulce amintire. E o fah' de 27 ani,daca nu mai mult, dar, cu toat'a viirsta, ce tân'ara pare, ce atraclierespirä frumuselea ei! Am petrecut la ea, cu Nazimov, o singura searfi,0 aceste cfiteva are au produs asupra mea o adânea impresie!* u Zivami-o petreceam, de obiceiu, jucand biliard cu Cleopin 0 cu b6trtmulSplit, sau facând curte incânt'atoarei Sonicica, servitoarea d-nei Split;care 0 ea ins60 nu e urla * (p. 206).

Plecarea din Mirgorod la Noua Odesa, Jurnal, p. 207 0 urm. VieaTala Noua Odesa, p. 215 0 urm.

1854 5 Iunie. Prima scrisoare dela parintele sau, anunfandu-1 cri:0 Ministerul de rilzboiu prin aspunsul sau din 16 Mai, nr. 7798 ciltreguvernatorul de rkboiu mi-a fdcut cunoscut a eu trebuie s6 te inscriula rezerva 0 apoi transferarea ta in armata activä va depinde desuccesele tale in studiul tuturor parcilor serviciului militar * (Jurnal,p. 222).

12 Iunie. A treia scrisoare deIa Alexandru Hasdeu: o Nu läsa 0ocupaIiile literare. Cite§te, citqte mult; de asemenea, scrie mult ; darchibzuiqte, prelucreaz 5. ceea ce scrii; cultivA-te mai departe singur,pentru care Invaca neaparat limba germana * (Jurnal, p. 223).

28 Iunie. A patra scrisoare: 0 Serie 0 bunicai Valeria, ca s'aii tri-mith neapArat pentru echipament 75 ruble argint ; scrie-i, ch eu dejasi-am trimis atAta, dar mai trebuie tot pe-atat. i eu i-am scris ap.Ce-i de fácut? Am minlit pentru ca sa-Ii maresc punga to.* (hand,p. 223-24).

5 Septembrie. Ordin urgent de plecare spre Nicolaev.u Mi-e indiferent, eapitane*, i-am aspuns eu cu sAnge rece: R ce

are s'a se In-ample, de aceea nu scapi: se vede cii mi-e scris A ramtinIn cadre. Dvs. §tiIi a sunt fatalist! * (Jurnal, p. 226).

La Nicolaev. u Cearta cu Meyendorf 0 provocarea la duel* (Jurnal,p. 228). Cf. V. Cosmovici, Amintiri din tinerepa lui B. P. Hasdeu,povestite de el Ins*, 1852-1857 (0 Sàm'anatorul*, 25 Noemvrie 1907,p. 984-989); L. Marian, B. P. Hasdeu f i Rusia, p. 10.

CURRICULUM VITAE XV

Despre aventurile sale la Harkov Iuliu Dragomirescu, Idei le iiifaptele, p. 23 (4 inaltul personaj turc )9, p. 24 (# calea9ca trasa de ceiopt ovrei o).

Alte amintiri militare, Fragmente autobiografice, Dvoicenco, op. cit.,p. 246 0 urm.

In anii 1854-563 compune in ruse9te poezii lirice, fragmente dra-matice, 0-9i scrie jurnalul.

1857. Hasdeu trece Prutul. 4 Ce prive9te pe fiul meu, care in pre-zent este foarte bolnav 1), am onoarea a raporta: a) nu %in minte &Andanume, dar in vremea general-guvernatorului Ilinschii, dansul a pri-mit un permis, cu care kneazul Muruzi, Kammerjunkerul Inaltei Curp,l-a adus la Ia0 0 acolo 1-a prezentat fostului Caimacam al Moldovei,kneazul Vogorides, care 1-a numit judecator la Cahul 0 (din scrisoarealui Alexandru Hasdeu catre guvernatorul Basarabiei, trimisa in 27Iulie 1867, publicata in traducere de Liviu Marian, Alexandru Hasdeuf i Academia Rometnd, p. 31). Cf. L. Marian, Cdnd gi cum a trecut B. P.Hasdeu Prutul, (u Adevarul Literal. o, 19 Decembrie 1926). Iuliu Dra-gomirescu, Ideile 0 faptele (p. 26), da anul 1856 ca data a trecerii Pru-tului. Prin tratatul dela Paris (30 Martie 1856), judetul CahulreveniseMoldovei, a9a ca Hasdeu renuata la supu9enia ruseasca. *Ceva maimult: el lua papportul muscalesc 0 11 trimise sta9iat la Consulat,declarand a ar vrea sa faca tot apt toli Românii clin Basarabia. Pen-tru acest fapt, guvernul moscovit 11 osfindi chiar, in lipsa, la exil inSiberia, desmo9tenindu-1 de drepturile ereditare asupra averii Orin-te9ti 0 asupra averii unchiului eau care n'avea urmapi, in total vrco30.000 galbeni* (Iuliu Dragomirescu, Ideile gi faptele, p. 27, trimitela Sentinella R=44 Vineri 30 Septembrie 1866. Este vorba de arti-colul lui Hasdeu intitulat: Rdspuns la articolul d-lui Boleac, apärutin Trompetta Carpa;ilor din 24 Septembrie 1866 0 In care, la p. 64,coloana 7, 19i face autobiografia ca sali dovedeasca lipsa lui de 4ruso-filie*).

9 Alexandru Hasdeu invoca acest motiv ea IA poatk obgine un pagaport detrecere ftn Principate, dela guvernatorul Basarabiei, general-maior gi .cavalerPlaton Alexandrovici Antonovici.

XVI CURRICULUM VITAE

In cursul acestui an ii schimba numele din Tadeu, in Bogdan.Se spune ca < de vreo patrusprezece ori s'au incercat Muscalii sa punamiina pe dânsul, fara insa a ajunge la scop (Iuliu Dragomirescu,ibidem, p. 27, citand pe Gr. Popp, Conspept asupra literaturii romdneqi literaglor, ed. II, 1876, p. 249).

Domnul Hasdeu, când au venit in Iaqi in 187, sub titlul de prin-ciul Petriceico Hasdeuf trasasa la hanul lui Evangheli din dosul Mitro-poliei. De aice calauzit de cele patru volunie de Uricariu, s'au indrep-tat catre mine. Dupa putinIa mea 1-am imbraloqat, ba 1-am Impru-mutat 9i cu 25 galbeni, spre putea urni nevoile ce le avea la hanu...(Theodor Codrescu, prefaIa la vol. XIII din Uricariu, p. III, citatde Barbu Lazareanu, Umorul lui Hasdeu, p. 24).

La Ia9i, indura mizerie (B. Lazareanu, op. laud., p. 26, citândFamilia, 4 Aprilie 1868 ; Gr. Popp, Conspept).

1858. < Prin adresa Nr. 2379 din 8 Martie 1858, i se inmâneazaopisul nr. 80 al prinlului Niculaie Conachi Vogoride, prin care e numitjudecator la Cahul (Iuliu Dragomirescu, op. cit., p. 27). Repede de-stituit de catre chiar oamenii lui Vogoride, pentruca refuza sa devinaunealta lui politica. (Mai tfirziu, la Bucure9ti, va ataca vehement peVogoride.)

Revine la Chi9inau, cu pa9aport moldovenesc, eliberat pe numeleComisului Bogdan Petriceicu-Hasdeu )> (L. Marian, Cdnd gi cum a

trecut B. P. Hasdea Prutul).Noenwrie 1858, apare revista Romania. u Revista se tiparea in tipo-

grafia lui Adolf Bermann cu caractere semicirilice. Au aparut din eanumai 4 numere la 18 9i 25/XI 9i la 2 9i 9/XII 1858 (L. Marian, Acti-vitatea publicisticd a lui B. P. Hasdeu, Chi9inau, 1932, P. 4). Revistaera mai mult istorico-filologica i scrisa in intregime de Hasdeu (ibidem).

1859. Continua Romania, cu urmatorul titlu: Romania. Revistaebdomadard sub redapciuné d-lui.Bogdan Petriceiko-Hcifeldu.. S'au tiparit4 numere (dela 1-26 Ianuarie 1859). Cf. L. Marian, Activitatea publi-cisticd, p. 4.

23 Septembrie 1859, daruie9te Bibliotecii Scoalelor din Ia9i vreo4000 de volume. Adresa din 28 Septembrie, primita din partea lui

Dm. Alexandresco, Departamentulu de Culturi i Instrumiune pu-blica reprodusa de Iuliu Dragomirescu, Ideile gi faptele, p. 28.

*

4

4

#

i

CURRICULUM VITAE XVII

Apare Foaea de storid roman& Sub redapciune lui Bogdan Petri-ceico-Haiddu, cu caractere semicirilice.

8 Octombrie 1859. Adresa prin care i se ffiglidugte e catedra deistorie, geografie §i statistic& la §coala real& din Ia0 #, cu incepete delaI. Ianuarie 1860. o far pentru restul anului curent veli primi o remu-nerare de 2000 (dourt mii lei) *. Cf. Iuliu Dragomirescu, op. cit., p.28-29.

(L. Predescu, Un articol inedit al lui B. P. Hasdeu, MoldovaLiterarb III, p. 13 14. Reproduce articolul .Despre organizarea ficompletarea bibliotecii naciunali, seris de Hasdeu in 3 Decembrie 1859;din manuscrisele Bibliotecii Universit4ii din Ia§i. Despre un altmanuscris dela Ia§i, cam din aceea0 epoch', E. Dvoicenco, Un studiunecunoscut al lui llasdeu despre traducerea ceirfii .De ImitafoneChristb> ln 1647, #Revista Istorick XVIII, 1932, p. 315-329).

1860. 18 Ianuarie ; i se comunic& ordonanIa de numire (ibidem,p. 28). o ...Fostul Domnitor Cuza I-a numit profesor de istorie 9istatistic& la liceul din Ia§i qi custode la biblioteca nalional& b (seri-soarea lui Alexandru Hasdeu catre guvernatorul Basarabiei, L. Ma-rian, Alexandra Hasdeu f i Academia Romdnd, p. 31).

MartieIulie, redacteaz& Foitia de istoria f i literatura. Redesa deBogdanu Petriceicu Hasdau, profesoriu de istoria la Scoala reala cen-trala, bibliotecariul zcoalelor Moldovei.

In cursul aceluia0 an, revine la ChiOnau pentru a cumpfira crtrIi.Consulatul rus din Principate intervine pentru extradarea lui Hasdeu,care afl& un ocrotitor in partidul nalional (L. Marian, Cdnd )ci cum atrecut B. P. Hasdeu Prutul).

Pierde posturile sale, prin 0 intrigi )) (I. Dragomirescu, op. cit. p. 32).1861. Colaborgri la revistele iepne (cf. .Bibliografia).IulieSeptembrie. Misiunea In Polonia, unde a fost trimis im-

preun& cu Panaiteanu. Cf. Ateneul Romdn, IulieAugust, p. 143,publicfind fragmente din ziarul polon Czas; Inliu Dragomirescu, op.cit., p. 32-33. Amänunte despre aceast& cal&torie, in studiul LucaStroici. Fragment din # Cdlatoriile in pdr;ile Galitiei * (<4 Ateneul Roman*,SeptemvrieOctomvrie 1861, p. 157-178). Cf. Columna lui Traian,I, nr. 1, p. 4.

XVIII CURRICULUM VITAE

Traie§te anevoios ; infiin/eaza un Institut privat de educa/iune *pentru elevi (L. Marian, Bogdan Petriceicu Hasdeu, p. 8).

1862. 22 Ianuarie: ii recapath postul de profesor colegial superior0 de bibliotecar al Universita/ii, retribuit cu o mie de lei peAdresa Ministerului, Julia Dragomirescu, op. cit., p. 33, nota 3.

Scoate la Ia0 revista Din Moldova. Dela tomul II, revista po artanumele de Lumina.

Intr tn corespondenn cu secretarul-arhivar K. W. Rasp dela4 magistratul* (primaria municipiului) din Lemberg, capitala Gali/iei,dela care primwe cOpii i extrase de documente, privitoare la istoriaRomanilor (L. Marian, Bogdan Petriceicu Hasdeu, p. 8).

18 Aprilie: scrisoarea Comitetului de Inspec/iune a §coalelor dinRomania de dincoace de Milcov, prin care i se atrage aten/ia asupra4 frivolita/ilor * din nuvela Duduca Mamuca, publican de Hasdeu ina Lumina * (reprodusa de Barbu Lfizareanu, Umorul lui Hasdeu, p. 9).

20 Mai: prin depep Ministerului Cultelor i Instrugiunii PuMicecu nr. 14.845, Hasdeu este destituit din postul de profesor de istorie(Anuariul Gimnasiului i Internatului din Iasii pe anul scolasticu1862-1863 publicatu de Directorul T. L. Maiorescu ; citat de BarbuLazareanu, Umorul lui Hasdeu, p. 7).

3-4 Iunie: desbaterile procesului de presa, urmat de achitarealui Hasdeu. (Apararea lui Hasdeu, Lumina, III, nr. 17, p. 65-74;reprodusa in edi/ia noastra, vol. I, p. 329-337; of. Barbu Lazareanu,op. laud., p. 13-20).

1863. Numit de Cuza membru in Comisiunea mo0ilor manasti-re0i. 4 Ca magistrat in drept el a fost transferat cu decretul ace-luia0 Domnitor la Bucure0i in calitate de membru al Comisiunii mo-Oilor manastire9ti, care f§i terminase acum lucrriIe, iar dupa aceeaa fost numit director al Arhivelor na/ionale i pre9edinte al Ateneuluiroman* (scrisoarea lui Alexandru Hasdeu catre Guvernatorul Basa-rabiei, L. Marian, Alexandru Hasdeu i Academia Romdrul, p. 31-32).V. Alecsandri intervenise pe langa A. Odobescu, pe atunci ministrual Cultelor i Instruqiunii, ca sa-1 numeasca pe Hasdeu membru incomisia istoricA. Adresa din 8 August, semnata de Odobescu, publi-can fragmentar in articolul d-lui Iuliu Dragomirescu Ha§deu la Bucu-refti Tribuna Basarabiei*, 30 Martie 1936).

4

luna.

*

CURRICULUM VITAE XIX

3 Noenwrie 1863, apare la Bucure§ti revista saptamanala satirica,Aghiug.

Colaborari la reviste streine, 1862-1864 (cf. Bibliografia). Incursul acestui an, pierde poqtul de membru al comisiei istorice.

1864. 28 Februarie, apare cea dintai bropra a lui Hasdeu r LucaStroici, pdrintele filologiei romdne (a de vanzare la toate librarifie 0 laadministraTiunea Buciumului; anuffc din Buciumul, 12 Martie stilnou). Bropra este tiparirea aparte a unor foiletoane din 4 Buciumul *;aceea0 litera, acela0 format de pagina, etc.

14 Martie, apare Filosofia portretului lui repef (tot la 4 Buciumuh ;retiparirea foiletoanelor).

Martie. Fundeaza u impreuna cu refugiatul patriot bulgar 0 dupaanal Turcilor 0 Grecilor, istorieul G. S. Rakowsky, ziarul politic Viitorul,scris in romane§te 0 bulgarqte, in care pleda pentru identitatea detendin/i 0 coordonarea de acliune a ambelor na-Puni contra dupna-nilor comuni* (L. Marian, B. P. Hasdeu, p. 9).

Inceputul lui Aprilie, apare in volum Micto (anunIata in Aghiutii,nr. 22, 9 Aprilie).

17 Mai, inceteaza Aghiugi, suprimata din ordinul ministruluiCogalniceanu.

Mai. In nr. 25 din Aghiugi (7 Mai) urmatorul anunI: 4 D. B. P.Haideu propune colaborqiunea sa ea istoric la orificare foaie romana,ffind vederat ca o ap colaboraiiune curat 9tiinlifica nu implica deloc simpatie sau solidaritate politica, ci numai simplu va da autoruluimijloace de a lucra 0 de a scoate la lumina un foarte mare numarde descoperiri de cea mai mare importanIa pentru istoria romana *.

August. Ministerul InstrucIiunii insarcineaza pe Hasdeu a editeze Ar-chipa Istoricei (cf. Buciumul, nr. 265, 4/16 August 1864, publica a prospec-tul pe baza caruia a primit d. Hajdeu postul ce i s'a . incredinlat ))).

4 Am fost ministeriabil in 1864, and voda-Cuza improprietarisepe Ifirani 9i desproprietarise pe Greci * (din I-a Scrisoare cdtre d. NiculaieIonescu, 4 Columna lui Traian *, II, nr. 1, 7 Ianuarie 1871).

1865. 27 Februarie. ConferinIa la Ateneul Roman despre Talmudca profesiune de credinla a judaismului (Buletinul Instrucgunii Publice,I, p. 152).

XX CURRICULUM VITAE

4 Aprilie. ConferinIa la Ateneu despre istoria roman& 0 istoriciiromani (ibidem, p. 152).

21 Aprilie, Conferinca la Ateneu, despre Filimon 9i Deparaleanu(ibidem).

10 Iunie. Se cununa, in biserica Sf. Ilie Gorgani, cu Iulia Faliciudin Ro0a Abrudului, dintr'o familie de Mo li (0 nevastd romAncd, Bucu-re§ti, 1903 ; cf. fragmentele reproduse hi edicia noastra vol. II, Note).

20 August. Se suprima Archiya Istoricd din ordinul ministrului deInstrucIiune Pub lick C. A. Rosetti (Archiva Istoricd, vol. II, p. 176).

Conferinla la Ateneu, despre Spatarul Milescu (cf. Traian, p. 135).5 Decembrie. Conferinia la Ateneu, 4 despre trei tipuri dramatice:

Siloc, Gobseck 0 Moisi* (Buletinul Instructiunii Pub lice, I, p. 151).Compune, sub indemnul soliei sale, cele doua drame: Ravan i

Domnita Ruxanda.Apar cele dintai bropri antisemite, cuprinzand textul conferin-

/elor dela Ateneul Roman. Apare Ioan Vodd cel Cumplit.1866. 6 Februarie. Primul numar din revista umoristica i de pam-

flet politic, Satyrul.Dupa 11 Februarie, ia atitudine hotarita contra Principelui strein.

Incidentele dela Ia0 (Aprilie 1866) II fac sa renurge la aceastà atitudine.MartieMai, scrisori dela Alexandru, publicate in traducere roma-

neasca de Iuliu Dragomirescu, op. cit., p. 43 0 urm.20 Aprilie. Petitia lui Hasdeu in Romilnul (p. 234), catre Ministrul

InstrucOunii Pub lice, aratand ca Tipografia Statului nu-i lucreazaArchiva Istoricd. El ia leafa de redactor, dar nu poate tipari nimic.

5 Iunie. Ultimul numar al Satyrului.Toamna 1866. Premiera la Teatrul Nalional, a dramei sale istorice

Domnita Ruxanda, director fiind C. Demetriad, iar printre interpreIi:Costache Caragiale, Stefan Velescu, etc, (L. Marian, B. P. Hasdeu,p. 10).

23 Octombrie. Discurs in sala Slatineanu ; # nu despre Evrei va fivorba acum, ci despre boieri #. Publicat in Romilnul, 26 Octombrie.Republicat In Columna lui Traian, I, nr. 26, p. 3, 10 Iunie 1870.

Octombrie. Incepe la Ateneul Roman cursul public despre istoriadreptului constitulional al Romanilor (Romdnul, 24 §i 25 Octomvrie

CURRICULUM VITAE XXI

1866: 43 Mierctiri seara la orele 7%, in salonul Ateneului, d. Hajdeuva urma cursul sAu de istoria dreptului constitutional al Romdnilor.Biletele se vor gasi la intrare o jumfitate orà inainte *. AnunIul serepet5). Un fragment publicat, sub titlul Fraternitatea fi Unirea, InBuletinul Instructiunii Publice, Octomvrie 1866, p. 620-626.

1867. 10 Februarie. Premiera dramei Razvan Vodd, la teatrulBossel, de sub conducerea lui Pascaly (L. Marian, op. laud., p. 11-12).

23 Martie. Incepe publicarea lui Rdzvan Voclei in ziarul Persevee-ranta, condus de Alexandru Candiano. Ultimul foileton, 29 Iunie.

8 Julie. Ziarul Sentinella Romand (an. IV, nr. 70) anunla aparijiavolumului Mayan Voda.

Vara anului 1867. CalAtorie in Transilvania, in deosebi prin MunIiiApuseni (Columna lui Traian, an. VIII, 1877, p. 184).

In Comitetul Socieacii <TransilvaniaToamna anului 1867. Colaboreafa cu partidul liberal 0 serie arti-

cole politice i polemice In ziarul Romdnul (cf. Bibliografia).Decembrie. Calgtorie prin Basarabia de Sud (cf. 0 cdlatorie prin

Basarabia meridionalei, In Romdnul, 22 Decemvrie).Decembrie. Ales deputat la colegiul III dela Bolgrad. (Sentinella

Romdnd, 20 Decembrie 1867, nr. 112, p. 447, public& eiteva rânduri.CAtrà alegatorii colegiului III dela Bolgrad *. Le spune ert a cetit InMonitorul Oficial* alegerea lui ea deputat §i le mu4umqte. La cole-

giul I se alesese Vasile Paruso, la colegiul II, Apostol Kfinescu, lacolegiul IV, Al. Cociu; cf. Sentinella, p. 448.)

1868. Activitate parlamentara (cf. u Monitorul Oficial*, 18689i urm.).

u Am fost ministerial in 1868, când d. Ion Brfitianu, ale ciiruinumeroase ratficiri iara0 nu vor gasi in mine o oarba venerqiune deidolatrie, incepuse pentru un moment a sgandrtri idealul Daciei, rupseun moment cu tradiliunea puprtrilor coaliiioniste i luase pentru unmoment o atitaine a-tat de antiisraelitfi, inat nu se sfiise, dactt nualteeva, incai a pune in capul prefecturelor celor mai ginga§e de pesteMilcov pe dd. Leca, Miller i Lupascu... *. (I-a scrisoare efitre Nic.Ionescu, Columna lui Traian, II, nr. 1, 7 Ianuarie 1871).

II

4

o

XXII CURRICULUM VITAE

24 Ianuarie. I se intrerupe discursul la Camera. In Romdnul din27 Ianuarie, Hasdeu reproduce pasajul corect, plangandu-se ca 0 Moni-torul Oficial* i-a modificat ideile, stilul 0 gramatica.

FebruarieMartie. Discuta la Camera legea organizarii armatei.Nu i se Ingaduie sa-0 exprime complet ideile. Scrie In Romdnul din3 0 6 Martie, articolul Armaiea generald. Rosetti opre0e urmarea.Hasdeu voteaza singur impotriva legii (Columna lui Traian, I, nr. 56,16 Noembrie 1870).

30 Mai, e anunIata In 0 Romanul* Istoria tolerangi religioase,unde aparuse Intre 28 Ianuarie 0 28 Februarie.

IunieAugust. Calatorie de studii In Serbia, Ungaria, Austria,Boemia, Bavaria, Franla. (Traian, I, nr. 6, p. 24). Cunowe pe IosifVulcan (L. Marian, B. P. Hasdeu, p. 13).

Ales pre9edinte al SocietaIii 4 Romanismul*.Descopera la Biblioteca Nalionala din Paris 0 tin exemplar pres-

curtat al Basilicalelor In limba greaca, intrebuinTat In Romania pe la1400, cam sub domnia lui Mircea 0 Alexandru eel Bun*. (Din Pre-fata la ed. Indreptarea Legei ; cf. Columna, II, nr. 18 (80), 3 Mai 1871.)

1869. 16 Aprilie. Apare ziarul Traian, de doua i trei ori pe sap-tamana.

Calatorie in Serbia. Cauta manuscrise la manastirea Opova, Sir-mia (Traian, nr. 14).

August. Nealegerea lui Hasdeu la Academie (cf. Traian, nr. 44, 9August, p. 176).

16 Octombrie. Scrisoarea din Traian, prin care renunla la postulde director, devenind simplu colaborator.

2 Noembrie. Se na9te singurul lui copil, Iulia. Na9 este Ion C. Bra-tianu.

15 Noembrie. Ales preqedinte al SocietaIii 0 Romanismul*. (Dis-cursul, Traian, nr. 82, p. 330, 18 Noembrie.)

1870. 1 Martie. Apare primul numar din Columna lui Traian, cuurmatoarea informaIie: 0 Traian a murit. A ramas Columna lui Tra-ian... Columna lui Traian nu e Traian, dar direcliunea ambelor esteaceea0., . *.

Articole politica anti-dinastice.

CURRICULUM VITAE XXIII

8 August. Arestarea lui Hasdeu, pentru 9 zile, banuit ca ar fi fostamestecat in complotul Candiano-Popescu (cf. Columna, 1.2 August ;Addenda, vol. II, editia noastra. Barbu Lazareanu, op. laud., p. 87§i urm..).

August. Primul 4 ram4ag* impotriva Convorbirilor. (Texte repro-duse in Barbu Lazareanu, op. laud., p. 96 §i. urm.)

26 Septembrie. Discurs despre 4 Cosmopolitism 0 Nationalism* laSocietatea * Românismul #. (Cf. Columna, I, nr. 50, 30 Septembrie).

1871. 21 Mai. Urmatorul 4 Apel* este publicat in nr. 20 (82) din24 Mai 1871, al revistei Columna lui Traian:

# Dupa patrusprezece luni de o dura viata, Columna lui Traian sevede inteun deficit de aproape 100 napoleoni, acoperiti din timp intimp prin imprumuturi, 0 anume 30 napoleoni datoriti la Banca d-luiMehedinteanu, 48 -napoleoni luati cu girul d-lui Nicu Dimitriu 0 altivreo 20 rama0 ca datorie la tipografie.

Rugam pe toti amicii acestui ziar, care numai el n'a fost 0 nueste legat cu o click combatand fax% crutare in dreapta 0 'n stangatot ce i se pare a fi contrariu Romanismului 0 Democratiei de ane veni In ajutor prin abonamente 0 ofrande.

Acest apel este gray 0 rece, ca 0 desperarea de a vedea Romaniadeschizanduli bratele numai bufonilor streini*.

6 Iunie. Discurs la serbarea de pe campul Cotrocenilor organizatade Societatea 4 Romanismul* pentru comemorarea a 50 de ani delarevolutia lui Tudor Vladimirescu. (Cf. Columna, II, nr. 22).

IulieAugust. Calatorie de studii in Serbia 0 Ungaria. Descoperain Serbia prima parte din Pravila lui Matei Basarab. Descopera Ano-nymus Lugoshiensis la 1 August, la Budapesta (cf. Columna lui Traian,II, nr. 30, p. 117). Bine primit de savantii unguri, (Familia, 1871,p. 369).

13 Septembrie. Incepe A publice In Columna (II, nr. 34) vastulstudiu: Vladislav Basarab. Vico politicd, sociald, militard, religioasd,juridicd, economicei fi literard a Romiinilor din Muntenia Entre anii1350-1380.

11 Octombrie. Incepe propriu zis Istoria Criticd: Cartea I, Pámcintulfi poporul.

II*

XXIV CURRICULUM VITAE

22 Noembrie. Incepe al doilea paragraf: Nomenclatura.22 Decembrie. Intr'un articol semnat <cComitatul*, se anunla

transformarea Columnei lui Traian in revista 9tiinpfica.Chemarea politica a Columnei lui Traian s'a implinit...Acum trei ani, simul romanesc era batjocorit. Cosmopolitism pe

tot largul Daciei.Astazi simul romanesc bate biruitor In toate sanurile, fortand

pana i pe vechii sugari ai fantomei umanitare a ingana macar in apa-renIa apucaturi mai nalionale.

cAstazi cosmopolitismul s'a turtit intreg inteo biata foica delaIa§i... Cand exista 30-40 organe politice romane9ti, Columna sepoate ocupa de educalia tiiniicà, literara 9i industriala a poporului.

Ca 9i pan& acuma, ea [Columna] va apare o data pe saptamana...ca i 'Ana acuma, va fi romaneasca i numai romaneasca ; dar scutu-randu-se cu desavar§ire de trista complicitate in lupta fraqiunilor,va avea la tot pasul in vedere cre9terea intelectuala, moral' 9i mate-riala a naliunii intregi.

Dintre tiinçe, vom concentra toata aten/iunea noastra mai cuseama asupra istoriei romane i dreptului roman.

<<Din literatura propriu zisa, vom imbrali9a orice incercare origi-nala a unei adevarate ; dar nu vom uita niciodata casublima sorginte a oricarei literaturi se afla pururea vie chiar in gurapoporului, mai ales and acesta posed& colosala vigoare de fanteziea naliunii romane 5.

1872. 10 Aprilie. Apare prima fascicula, de 13 coale, din IstoriaCriticd (anunlata in Columna lui Traian, III, _nr. 15, p. 119).

30 Aprilie. Vorbe§te in numele presei romane la inmormantarealui FIeliade Radulescu. (Discursul publicat in Columna, III, nr. 19,6 Mai, p. 145.)

26 Iunie. In Columna (III, nr. 24, p. 191), se reproduce din Tran-sagiuni Literare, urmatoarea notila:

s Am auzit cu multa satisfacIiune, ca are sa se instituiasca o socie-tate de barbaii influinIi i cu valoare sa suslina intre-prinderea d-lui Hasdeu: Istoria Criticd a Romdnilor. A§teptam cuimpaciinla constituirea acestei societali pentru a depune cu toIiiobolul nostru 5.

e

#

#

4

9tiimificri, cari

CURRICULUM VITAE XXV

Intru cat §tim noi, ideia unei asemeni societali o concepuse cu ogeneroasa expansiune d. Ion Bratianu in timpul ultimei sale petre-ceri in Bucure§ti; ea gasi insa o vie oposit.iune chiar din partea d-luiHasdeu temandu-se ca orice specie de patronaj organisat, presupunandnecesarmente un raport de indatorire i obligaIiune, ii va putea inlan-Tui mai mult sau mai pit/in deplina libertate a cugetarii, fara carepiere sau lanceze9te veritatea istorica.

Mai bine: sdrac f i curat, dupa expresiunea Romanului. In oripecas, eu vai 0 cu chiu, va apare peste puIin a doua fascioara din IstoriaCriticd a Romdnilor k

Sfar§itul lui August. Apare a doua fascieula a Istoriei Critice.1 Decenwrie. Se anunfa in Colurnna apropiata aparilie 6 intr'o edi-

liune executata cu toata eleganla artei tipografice *, primul volum depoezii al lui Hasdeu. Poesie este aparut, probabil, In primele zile aleanului 1873.

1873. Ianuarie. Apare fascicula III din Istoria Criticd.20 Ianuarie. Hasdeu afla <( fdra ca sa ne putem explica motivul

unei intarzieri atat de monstruoase* (Columna, IV, nr..3, 1 Februarie1873) de abia acum moartea parintelui sau, Alexandru Hasdeu. Pepagina I Columna din 1. Februarie, urmatorul anunl cu litere mari:

# La 9 Noembrie 1872,In urbea Hotin, a raposat in etate de 61 ani, sdrobit de suferinIe

morale §i fisice, ultimul patriot roman din Basarabia,Alexandru Th. P. Hasdeu,

al carui sublim discurs despre antica glorie a Romannor, rostit la1832 abia in varsta de 21 ani, rasunand din inima In inima In IntreagaDacie, espuse pe autor in nefericita-i patrie instrainata la un lung Orde goane in tot cursul vielei,

ducand cu sine in mormantdurerea

de a fi fost oprit sa respiremdcar o data fi mdcar in treacat

aerul Romriniei libere.Fie-i Iarana upara, precum ii va fi eterna memoria !*

XXVI CURRICULUM VITAE

3 Februarie. Printr'un decret, Domnitorul Carol ii decerneazamarea medalie de aur pentru g istoria nationala )).

16 Februarie. Parlamentul voteaza un premiu 4 pentru continuareaIstoriei Critice a Romtinilor *.

Mai. Apare fascicula a IV-a a Istoriei Critice, cu care se terminavolumul I.

1874. lanuarie. Prima fascicula din volumul H al Istoriei Critice.Vara. 4 0 excursiune gtiinlifica In Transilvania it, care dureaza

trei luni, Din Columna, V, nr. 6, p. 125:4 Escursiunea mea In Transilvania avea trei linte: intai, de a intra

Inteo legatura mai de aproape cu bärbaIii de gtiin-cA Sagi 0 Unguri;al doilea, de a cerceta bibliotecele sub raportul acelor publicqiuni pecare nu poate cineva sa 0 le procure in Bucuregti; al treilea gi maipe sus de toate, de a utiliza avutele archive gi colegiuni de manus-cripte de acolo, ramase Oa acum cu desavargire straine istoricilornogtri.

Relaliunile personale cu d. Dr. Teutsch, apoi cu dd. Bielz, Dr.Trauschenfels, Reissenberger, Seivert, Wenrich, In fine cu d. CaroliSzabo gi cu d. canonic Francisc Kovacs, cari toli se grabira cu o ex-trema amabiitate a-mi Inlesni investigaiiunile, au satisfacut pe de-plin prima din acele trei Iinte.

Ziarele .din Transilvania, atilt germane precurn gi cele maghiare,nu pu/in au concurs gi ele a-mi face mai war% strabaterea sub pra-fuitele bolte ale bibliotecelor gi archivelor, prezentand publicitaliiscopul cAlAtoriei mele sub culorile cele mai simpatice... *.

14 Octombrie. La ora 7 seara, (an localul Universita/ii... deschidela Facultatea de Litere, dupa invitalia Onor. Ministrului de Instruc-Iiune Publica cursul de Filologie ComparativA, imbraligand limbilesanskrita, zendick armeank elena, latina, albaneza, celtick germa-nick slavica gi limbile romanice, toate in raport cu limba romAna *(Columna, IV, nr. 7, p. 188).

Decembrie. Hasdeu anunIA (Columna, V, nr. 9, p. 240) ca, primindcereri, va tipari eursul de Filologie comparativa, in volume de 400pagini anual. (c Cererile se primesc la ziarul &maul, la Socec 0 laautor )).

CURRICULUM VITAE XXVII

Despre Hasdeu savant, cf. Prof. Budilowicz, Journal du Ministèrede I' In.struction Public de Russie, 1874, Decembrie, p. 17 sq.

1875. Apare a doua editie din Istoria Critica. Se preparà o tradu-cere franceza, de care Frederic Dame.

Titu Maiorescu suspend6 cursul de Filologie comparativa.Columna lui Traian apare hi acest an numai in trei fascicule.Despre Hasdeu, cf. Hugo Schuschardt, Litt. Centralblatt, 1875, nr. 12.1876. 17 Mai. E numit director al Arhivelor Statului, unde ramble

pfind la 1 Aprilie 1900.31 Mai. Ministrul Instruc-punii Publice, Gh. Chip, reinfiinIeaz5.

cursul de Filologie comparativa (cf. Columna, VII, p. 288; VIII, p.38-48).

5 Iunie. Hasdeu i§i incepe cursul, 0-1 va urma # in toate Slimbe-tele, In sala amfiteatrului de Drept din Palatul UniversitaIii, searaintre orele 8-91A*. (Columna, VII, p. 288).

Septembrie. Misiune tiinIifica la Cracovia, trimis de MinisterulInstrucliunii Publice. 4 Din cauza calatoriei sale la Cracovia, d. Hasdeun'a luat parte la numarul de facä (Columna, VII, Septembrie). Delanumarul viitor, se va incepe publicarea prelioaselor resultate ale ace-stei caatorii, In care d. Hasdeu a tewit a descoperi toate documen-tele inedite, relative la istoria românä, din vechiul Archiv Regesc alPoloniei >>. Cunowe pe Wilhelm Schmidt, Baudouin de Courtenay,Ioan Urban Iarnik.

Despre studiul Baudouin de Courtenay, cf. L. Leger, Revue critiqued' histoire et de littérature, 1876, nr. 52, p. 410-411.

1877. 13 Septembrie. Ales membru al Academiei Romilne, secIiafilologica, prepdinte ffind Ion Ghica.

Hugo Schuchardt scrie despre Columna in Zeitschrift far romanischePhilologie (1 Bd., 2-3 Heft, p. 481-484).

1878. Septembrie. Participa la al patrulea Congres Internalionalal orientali9tilor, la FlorenIa, ca delegat al României (L. Marian, B.P. Hasdeu, p. 16).

Apare in volum cel dintâi torn din Cuvente den beardni.N. Caix scrie in Giornale di filologia romana, 1878, t. I, p. 55-56,

despre articolul (< Ghiuj * al lui Hasdeu. Prof. Budilowicz, In Journal

XXVIII CURRICULUM VITAE

du Ministere de l' Instr. Publique de Russie, 1878, Februarie, p. 401-418,despre Hasdeu ca slavist. Cf. H. Meltzl, Zeitschr. f. vergl. Litteratur, 1878,nr. 6, p. 535, etc. E. Picot, La Republique Frangaise, 14 Juin 1878,nr. 2397, etc.

1879. 3 Ianuarie. Se inaugureazA stagiunea teatralà din Bucurqticu comedia In 2 acte, Trei crai dela reisdrit, apárutã sub numele Ortho-nerozia in Columna, 1872. 4 Arti9tii cari au creat rolurile principaleau fost: Iulian, Panu, Balanescu, Mateescu 0 doamnele Froza Sarandi0 Romanescu. La a doua reprezentatie a comediei au asistat. RegeleCarol 0 Regina Elisabeta * (L. Marian, op. laud., p. 16).

Se alege pentru 7 ani secretar general al Academiei Romfine 0secretar al Sectiei Literare. (Despre Hasdeu la Academie, cf. BarbuLazgreanu, Umorul lui Hasdeu, p. 111 §i urm. ; discursul de receptie,Anale, 1879-1880 ; cf. t. VII, 1885, sectia I, p. 163 ; 1885-1886,discursuri de receptie ; 1885-1886, seria II-a, t. VIII, sectia I, p.197, 203, 213 ; despre Etymologicum, cf. Anale, 1884-1885, t. VII,vol. I ; 1887-1888, t. X, vol. I. Desbateri, rapoarte, etc., Anale, 18951896, t. XVIII, p. 402 ; t. XIX, 1896-1897, p. 321 ; t. XXIV, 19011902, p. 62, etc.)

1880. 10 Aprilie. Academia acordii premiul # I. Heliade-Rädulescu *de 5000 lei aur, pentru cele doug prime tomuri din Cuvente denImitreini.

Vara. Calgtorie §tiintifia la Londra, studiind manuscrisul Evan-gheliarului dela 1574, p5strat la British Museum. # In curs de trei sap-tAmâni, lucrfind zi dupa zi, dela 10 oare ante-meridiane pana la 5dupii. amiaza, in cea mai gigantica Bald de lectura din London, §i chiardin lume, eu am citit manuscriptul de dou6 ori §i am extras din eltot ce mi s'a parut a fi interesant sub raportul filologic, fie ca archaismelexice, fie ca foneticA, fie ca forme gramaticale, ca sens, ca sintaxg,ca fraseologie * (cf. Columna, Ianuarie 1882, p. 49, 60).

1881. # Hasdeu, admirator al lui Heliade 0 unul din initiatoriiridicarii unui monument pentru acesta, vorbe§te In 1881, cu ocaziadesvelirii statuiei lui Heliade in fata Universitalii din Bucurwi #.(L. Marian, op. laud., p. 16); cf. L. Marian, Hasdeu f t Heliade, clu-nimea Literara, XVI, p. 253-259).

CURRICULUM VITAE XXIX

So Oa i fiica se stabilesc la Paris, unde Iulia Ii continua studiile.Apare al treilea torn din Cuyente den beitrani.Preocuparile linguistice doming intreaga sa activitate.1882. Reapare Columna lui Traian (care Incetase In Decernvrie

1877), cu alt format, i cu preocupaiiuni aproape exclusiv linguistice.Hasdeu incepe sa publice o serie de mici monografii linguistice, carevor fi reproduse anastatic in volumul Din istoria limbii ronuine (1883).Dela nr. 1, incepe editarea manuscrisului copiat la Londra.

4 Februarie. Ales in unanimitate membru al 4 Societatii de lingu-istica din Paris *, fiind propus de savantii M. Bréal 0 Abel Bergaigne(Columna, Ianuarie (?) 1882, p. 64).

13 Iu lie. Trimis de Guvernul Roman la Paris, pentru a reprezentaRomania la desvelirea monumentului lui Jules Michelet. Hasdeu pro-nunta atunci un discurs entusiast, reprodus i comentat eu elogii decele mai de seama ziare pariziene. Cu aceastä ocazie, el 10 viziteazanevasta i fiica *. (L. Marian, op. laud., p. 17). Ziarele parizienesunt: Le Temps, Le Rappel, L' Intransigeant.

Trece prin Italia. Este curios ca primul document, pe care I-amscotocit in Arhivele din Genova, emana dela un stramo al meu... *(Columna, 1882, nr. 7-9, p. 478).

1883. Se infiiineaza la Bucurqti Societatea Presei*. Hasdeu esteales preqedinte al comitetului.

Aprilie. Candideaza la alegerile parlamentare dela Craiova. 0 Amlinut in Craiova doua intruniri. La una au fost peste 1500 de oameni.To0 amicii mi-an spus ca discursul meu (improvizat, nu scris) a fostadmirabil. In orice caz, am sguduit, am mipat inimele tuturor, astfelca multi au plans cand le-am spus, intre altele, ca: 4 am pierdut Basa-rabia, dar am venit sa-mi caut un alt cuib in Iara Basarabilor *. (Frag-ment dintr'o scrisoare din 14/28 Aprilie, adresata 4 Dragelor mele

publicata de d. Iuliu Dragornirescu, in Tribuna Basarabiei,30 Martie 1936).

Desele dureri de cap ale Lilichii ma nelini§tesc foarte mult. Cesä fie?* (Post-scriptum la aceea0 scrisoare).

Mai. Pentru 50 de voturi, Hasdeu equiaza in alegeri. 4 Am cazut,dar am cazut inteun mod atat de stralucit !neat s'au speriat chiar

a

fulii*,

I

.

4

XXX CURRICULUM VITAE

dupnanii mei. De0 Chi/u nu putea sa ma susIina, de0 Stolojan m'acombatut cu inver§unare, de0 sosisem in Craiova abia cu o sapta-Tama inainte de alegeri, de0 adversarii mei au cheltuit mii de franci,pe &And eu n'am dat nimanui nici o para franta, totu0 am avut 247voturi, i mi-au lipsit numai 50 voturi pentru ca sa fiu proclamatdeputat. Plecarea mea din Craiova a fost un adevarat marq triumfal.150 persoanc, floarea oraplui, In 40 birje au defilat dupa birja meapang la gara prin Craiova intreaga, 0 la gara toasturi peste toasturi.Fiindca declarasem ea nu voi face politica militanta, ci numai deprincipii, chiar opozilia a fost cu mine... *. (Fragment dintr'o scri-soare din 3/15 Mai, publicata de d. Iuliu Dragomirescu, in TribunaBasarabiei, 30 Martie 1936).

Durerile de cap ale ma ingrijesc grozav. Ele au o wareinfluenta i asupra miopiei. Sa nu lucreze peste meisurei; are destultimp In viitor k (Din aceea0 scrisoare).

11 Iunie. La desvelirea monumentului lui Stefan cel Mare, la Ia9i,in prezenta Regelui Carol, roste9te i Hasdeu un discurs, in numelesocietaIilor profesoraIe oltene. Afirma ca < prin opera Regelui Carola inceput sa se completeze opera marelui Stefan* (L. Marian, op.laud., p. 17-18).

Vara. In drum spre Paris (cf. scrisoarea din 3/15 Mai) se opre;tet la Pesta mai multe zile pentru a trage o copie de pe o bung partea manuscrisului*. (Columna, 1883, p. 406-407; e vorba de mss. Ano-nymus Lugoshiensis, pe care il descoperise la 1 August 1871).

29 Decembrie. Hasdeu e ales membru al Academiei Imperiale deStiinle din Petersburg. Diploma publicata de d. Iuliu Dragomirescuin Tribuna Basarabiei, 9 Februarie 1937.

1884. 10 lanuarie. Hasdeu afla ca a fost ales membru al Acade-miei Ruse0i.

In vara anului 1884, Hasdeu face, din insarcinarea ministruluiinstrucIiei publice Gh. Chiu, o lunga calatorie de studii in straina-tate, la Viena, München 0 in special Elvelia, uncle studiaza de aproapeorganizaIia coalelor. Despre organizarea i func-cionarea invalaman-tului elveian, Hasdeu inainteaza la inapoiere ministerului un lung 0documentat raport*. (L. Marian, op. laud., p. 18).

Li lieu/a

*

1

CURRICULUM VITAE XXXI

Noembrie. Ales deputat la Craiova, 4 Jurnalele au si publicat eami-am dat demisia dela Arhiva pentru a ramane deputat. E minciuna.De Arhiva nu ma las odata cu capul. Maine ma due la Camera, facun discurs si-mi dau demisia din deputat. Daca Camera va refuzademisia, atunci raman i deputat si arhivist (Scrisoare din 2/14 Noem-vrie, publicata de d. Iuliu Dragomirescu, Tribuna Basarabiei, 30Martie 1936.)

Stolojanu a Impins pe Cogalniceanu sa conteste alegerea mea,sub euvfint Ca Directorul Arhivei, ca funclionar, nu poate fi deputat.Erau faia In Camera 120 deputa/i. Se scoala Cogalniceanu si zice:Contest pe d. Hasdeu, care trebuie sà fie invalidat. Dupa lege, o con-testare numai atunci se poate lua In consideraciune, and o susincel puIin 5 deputa/i. Presedintele Intreaba dar: Sunt 5 deputa0 carisa suslina pe d. Cogalniceanu contra d-lui Hasdeu? Aclânca tacere.Intreba Inca o data. Aceeasi tacere. Intreba a treia oara. 0 voce ras-punde: Nu este nimeni contra d-lui Hasdeu. Atunci pregedintele ro-steste: Proclam pe d. Hasdeu deputat al Craiovei. Cogalniceanu aramas ca un caraghios. Stolojanu devenise galben ca ceara. Toci depu-tatii ma felicitau. Tablou!* (Scrisoare din 18/30 Noembrie ; TribunaBasarabiei, 30 Martie 1936).

18 Decembrie. Iulia Ii scrie sa renunle la Arhive daca nu se poatealtfel dar sa nu-si jigneasca alegatorii dandu-si demisia dela Camera.(Scrisoare in limba franceza, ea toate ale Iuliei, din 18 Decembrie,publicata in rribuna Basarabiei, 30 Martie 1936).

1885. Lucreaza la redactarea primului volum din Etymologicum.1886. Apare primal volum din Magnum Etymologicurn.Moare, la Viena, unchiul sàu Boleslav, lasandu-i drept mostenire

R c ea sornicul, doua -Ogarete, doua pecei, toate documentele familieiHasdeu si mosia din Basarabia... (Dintr'o scrisoare a lui B. P.Hasdeu catre dragele sale Iulii *, publicata fragmentar de d. IuliuDragomirescu, Ideile i faptele, p. 10, nota 2).

2 Octombrie. La Viena, prezinta la al 7-lea congres al orientaligtilormemorial: Sur les élements tures dans la langue roumaine.

1887. Apare al doilea volum din Magnum Etymologicum.15 Decembrie. Apare primul numar din Refrista Noud.

*.

a

*.

6

XXXII CURRICULUM VITAE

1888. 8 Ianuarie. Lunga scrisoare dela Iulia, analizand primulnumfir al Revistei Noi. (Scrisoare publican de d. Iuliu Dragomi-rescu, in Tribuna Basarabiei, 9 Februarie 1937).

R Mais je Buis assez sérieusement malade depuis quelques jours.Oui, je suis malade: tu ne t'en doutes pas, n'est-ce-pas ? Ma poitrineest oppressee et me fait tres mal, ainsi que mon dos ; je tousse d'unetoux séche qui me déchire et me suffoque par moments. Je ne sorspas, je ne chante pas, je prends des sirops, je me fais teindre d'iodele dos et la poitrine, je me leve a 6 heures au lieu de me lever a 4 commede coutume, et je ne m'en porte pas beaucoup mieux. C'est que letemps ici est deplorable. Apres un froid de 8 degres, une chaleur de5 a 7 degres et maintenant un degel assez froid avec un air imbibed'humidité ; tant que cela durera, je ne puis guere espérer d'amelio-ration a mon état, qui est, je l'avoue, pénible. Mais bah ! tout passea dix-huit ans, et le travail guerit de tout et tient lieu de sante... >>.(Fragment din scrisoarea Iuliei, 8 Ianuarie 1888)..

Julia incepuse a aduna materialul pentru teza sa de doctorat laSorbona: c Filozofia in literatura nescrisa a poporului roman, teo-diceia, metafizica, logica, psihologia, etica #. (Ionescu-Gion, RevistaNoud, I, p. 407). Fara indoiala, subiectul i-a fost sugerat de Hasdeu.Sunt exact preocuparile sale dintre 1875-1885.

Lazar .a.ineanu, pe atunci doctorand in Litere la Paris, ii scrieo lunga scrisoare despre sanatatea Iuliei, dupà ce consultase pe d-rulPercheron, specialist in boli de piept. Ii spune sa grabeasca aducereaIuliei in Iara. La aceasta scrisoare, Hasdeu ii raspunde astfel: (c Iubiteamice, nu poli sa-ti inchipuigti mulIumirea pe care mi-a adus-o seri-soarea d-tale, lini§tindu-ma tocmai atunci &and aveam mai multatrebuinIa de lini§te, caci nu primisem de mult nicio scrisoare delafamilie. Ili sunt recunoscator mai cu seama pentruca ai intrebat peinsu0 d-rul Percheron, §i te rog s'à nu ma uiti §i pe viitor. Primit-aiNr. 2 din Revista Noud? Amic devotat, Hasdeu *. (Scrisoare publi-cata de Luca Vornea, Lazdr .dineanu, Bucurqti, 1928, p. 21.)

Primeivara. Hasdeu pleaca la Paris. Aduce pe Iulia la Montreux.Vara. Iulia la manastirea Agapia.17 Septembrie. Moartea Iuliei.

CURRICULUM VITAE

15 Octombrie. Apar In Revista Nouli (an. I, nr. 10) 4 Quelques pa-sies tirees du recueil posthume de M-lle Julie B. P. Hasdeu*.

15 Noembrie. Numarul din Revista Nola se deschide cu studiullui Ionescu-Gion asupra Iuliei. Tot In acest numar, Popestea Crinului(p. 414-419) cea dintai scriere a lui Hasdeu dupa moartea Iuliei.

1889. 15 Martie. Se tiparqte in Revista Noud cea dinthi poeziea lui Hasdeu compusa dupa moartea Iuliei, Afteptdnd.

17 Septembrie. Serie poema La Casa de nebuni, un an dupa moarteaIuliei.

Noembrie. Republicand in Revista Noud (nr. 10, p. 367-387)capitole din al doilea volum al Istoriei Critice (1874), sub titlul 0 intro-ducere in Istoria Universald Hasdeu adaoga comentarii In care seintrevad cele dintai afirma/ii spiritiste.

1890. Catedra lui Hasdeu dela Facultatea de Litere este suplinitade Lazar Saineanu.

1891. 10 Martie. Sfarqe§te redactarea celui dintai studiu din SicCogito: tiinça sufletului (Dumnezeu, Nemurire, Desteiinuirea), pe care11 publica In Revista Noud, III, nr. 11-12.

8 Aprilie. Starmte al doilea studiu, Somnul ci sufletul (publicatin Revista Nouei, IV, p. 2-22).

15 Mai. Sfar§e§te al treilea studiu, Telegrafia iubirii (Revista Noud,IV, p. 56-76).

2 August. Redacteaza al patrulea studiu, Ipnotismul i spiritismul(Revista Nola, IV, p. 125-152).

10 Octombrie. Al cincilea studiu, Materialismul in spiritism (ibidem,p. 254-271).

1892. Apare volumul Sic Cogito.9 Februarie. La Ateneul Roman inaugureaza seria de conferinIe

cu Noi in 1892.I§i reia iecii1e la Universitate unde fusese suplinit de Lazar

Saineanu printr'un Curs general de Filologie Comparatd (menu-scrisul, redactat de un student dupa notele luate la prelegeri, desco-perit de noi In biblioteca lui Hasdeu, pastratfi la Arhivele Statului).

20 Decembrie. Inaugureaza sesiunea conferinIelor Ateneului Romanprin Noi i Voi.

XXX III

XXXIV CURRICULUM VITAE

In revista Ungaria, care aparea la Cluj, redactata de români nia-ghiarizati, Nic. Putnoky in studiul Etymologicum Magnum Romaniaefi Filologia comparata din Rumdnia In presente (an. I, 1892, nr. 3, p.118-121), lauda viata 9i opera lui Hasdeu, apoi in continuare (ibid.,nr. 4, p. 150-156, nr. 5, p. 186-1.95), critia teoria circulatiei cuvin-telor. I;-, nr. 9 al Ungariei (p. 369-373), Nicolau Putnoky publicadoua note sub titlul: Cepa limbistic (I. Sufixul 6s In I. romana ; pole-mica cu Hasdeu. II. Sufix enigmatic 9i Hasdeu).

1893. 19 Martie. Cite9te In tiedinta solemna a Academiei Române,darea de seama asupra Etymologicului.

Incepe cladirea castelului dela Câmpina.Apare al treilea torn din Magnum Etymologicum.Polemici 9i zeflemele contra lui Maiorescu, Vlahuta, Dobro-

geanu-Gherea, Philippide.1894. 9 Aprilie. Cite9te inaintea Regelui Carol, la Academia Ro-

ma* studiul asupra Basmului.Incepe publicarea unor noi studii spiritiste, In Revista Noud (VI,

p. 406-418; VII, p. 47-58).Decembrie. Apare in Repista Noud poemul Dumnezeu.1895. Este proclamat membru onorific al Academiei din ,New-

York.Ultimele scrieri literare 9i polemice In .Revista Noud, care inceteaza

aparitia in Septemvrie.1896. 4( Hasdeu face, in amintirea fiicei sale moarte, o dona/iune

de 50.000 lei Academiei Romfine, din cari aceasta urma sa distribueodata la 3 ani premii pentru diferite lucrari, cu subiecte stabilite deHasdeu. Nu uitase Hasdeu in donatiunea aceasta nici de studentiiromâni basarabeni dela UniVersitatea din Bucure9ti*. (L. Marian, B.P. Hasdeu, p. 19-20).. La Universitate, incepe cursul Elemente dacice En linzba ronzdnd.

(Caietele descoperite de noi la Arhivele Statului).Se termina castelul o Iulia Hasdeu*, dela Câmpina.1897. Apare volumul Sarcasm f i Ideal, cuprinzAnd 0 ultimii noua

ani de literatura *.Continua la Universitate cursul despre Elementele dacice.

CURRICULUM VITAE XXXV

Se retrage la Câmpina, venind la Bucure9ti numai pentruuniversitare.

1898. Apare ultimul torn din Magnum Etymologicum (vol. IV,Introducere).

La Universitate face cursul: Desvoltare asupra principalelor puntedin vocalismul romdn ea fi oa. (Manuscrise redactate de studenti, des-coperite de noi la Arhivele Statului).

1899. Se retrage dela Arhive. Dr. Istrati, pe atunci ministru alInstructiei Pub lice, 11 decoreaz i fi acordä o pensie viagerä de 1500lei pe luna.

1900. Februarie. atteva universitare, despre Elementele da-cice ale limbei romdne. (Manuscrise studente§ti, la Arhivele Statului).

Martie. Se retrage la pensie dela catedra universitarri.7 Decembrie. Conferinta la Ateneu despre Prieteni cu voie sau fdrd

voie (cf. Apdrarea Naçionald 16 Decembrie).1901. 7 Decembrie. Conferinca la Ateneu Impotriva propagandei

rusqti, Papa dela Neva (cf. Apeirarea Naçionale 18 Decembrieurra. Conferintfi apAruta §i in broprà aparte).

1902. 13 Ianuarie. Discurs la Academia Romting asupra lui HeliadeRadulescu.

2 Iulie. Moartea sotiei sale, Iulia. (Cf. 0 nevastd romditcli).Conduce pentru ctiteva luni (2 Ianuarie-12 Iunie) ziarul Apdrarea

Nafionald. Ultimele sale articole politice. (Cf. Bibliografia).1903. Apare ultima sa publieatie, 0 nevastd romdncd, in care se

dau din nou documente spiritiste.1904. Ultimul eau articol: Prefata-scrisoare la volumul Studii al

lui N. I. Apostolescu.1907. Vara. Agonia lui Hasdeu, singur, uitat, la Castelul din Cam-

pina.25 August. Moartea lui Hasdeu.27 August. Corpul lui Hasdeu este adus la Bucurqti i Inmormtintat

In cavoul cimitirului Belu, alàturi de cele doug Iulii. D. Onciul vor-be§te din partea Arhivelor i a Academiei. (Anale, t. XXX, 19071908, partea administrativA, p. 29).

lecIiile

leciii

§i

XXXVI CURRICULUM 'VITAE

29 August. Petre Locusteanu scrie in 4 Vointa Nationala * articolul:Inmormatare de cl. 11-a.

23 Noembrie. Se autentifica la Sec-cia de notariat a TribunaluluiIlfov din Bucure9ti, testamentul lui Hasdeu. Manuscrisele sunt incre-dintate d-lor C. M. Ciocazan §i Iuliu Dragomirescu; de asemenea d-niiCiocazan 9i Iuliu Dragomirescu au drepturile de proprietate asupratuturor operelor literare §i §tiintifice ale lui Hasdeu.

INTRODUCERE

1. Traditia enciclopedia.

Exista In cultura romaneasca o tradiiie care Incepe cu DimitrieCantemir i pe care am putea-o numi <tradiia enciclopedica D. 0bung parte din oamenii de seama, scriitorii mari l profe-pi culturaliai neamului romanesc, se integreaza In aceasta tradiVe. GheorgheLazar, Ion Heliade Radulescu, Alexandru Odobescu, Ion Ghica, BogdanPetriceicu-Hasdeu, Mihai Eminescu, Nicolae Iorga iar pe un nivelmai jos, V. A. Ureche, Grigore Tocilescu. Niculae Densusianu to-0acestia continua, cu genial sau puterile lor omenesti, linia istoricadeschisa de mintea vasta a lui Dimitrie Cantemir. Aceleasi preocuparivariate i contradictorii ; aceiasi sete de a strabate cat mai multe dingeografiile spirituale ale lumii ; aceiasi activitate multilaterala, uneorigrabita, alteori improvizata, izvolind frig Intotdeauna din dorincade a sili cultura romaneasca sa sara cat mai multe etape, inaltand-ope 4 plan mondial », dovedind puterea de creqie a geniului romanesc.Enciclopedismul a fost, poate, un destin al Intregului secol XIX ro-manesc ; cand trebuia sa se creieze un Stat i sa se adaoge o culturacelorlalte culturi surori * din Europa. Caliva oameni trebuiau safaca atunci tot, si sa faca repede. Dar ce voin-ca lnspaimantatoare decrealie ! Se poate spune ea anii 1821-1880 au fost singura juma-tate de secol de megalomanie romana, cand noi ne credeam centralatentiei universale. Ceea ce caracterizeaza Intreag5 aceasta epoed estesetea de monumental, de grandios ; orientarea artistilor si a scriitorilorcatre cei mai mari maestrii (izvorul i modelul erau Biblia, Homer,

In

XXXVIII INTRODUCERE

Cervantes, Shakespeare, Rafael). Apoi, un sincer sentiment de cola-borare, de solidarizare in creqie; oricine era chemat si erau toii alesi(o scriIi bfiiqi!*), pentruca intreg poporul romArtesc era un popor ales(romanul era frate bun cu codrul, era viteaz, pur, 4 poet *). Nu ii secerea dealt sa te hotarästi; geniul si virtulile creatoare erau in tine,intru cat faceai si tu parte dintr'un popor excepcional. Dar nu se ho-tarau deck foarte pulini...

Optimismul civic si mesianismul romanesc se impacau de minunecu aceasta nebuneasca voinIa de cremie, cu aceasta 4 traditie enciclo-pedica * popularizata prin 1848 si devenita multa vreme aproape unprogram oficial. Aceiasi voinIa de crealie care facea un Stat in douä-zeci de ani, nazuia sa realizeze reforme sociale care o A inmarmu-reasca Europa s (batrana Europa o acintita cu ochii la noi #), inventao noua limba romaneasca (Arune Pumnul, Heliade Radulescu)aceiasi voinfa de crealie si de monumental se intalneste si in operaenciclopedistilor din secolul XIX romanesc. Este, de fapt, singurulmoment istorie and traditia enciclopedica coincide perfect cu mi-siunea si programul pe care si-1 impune Romania moderna. Au fostsi mai inainte enciclopedisti, si chiar cel mai genial dintre ei, Cantemir;au fost si dupa a doua jumatate a secolului dar niciodata n'aucunoscut aceasta perfecta coincidenla cu 0 nevoile zilei )), niciodatan'au avut inapoia lor totala aderen0 a elitelor si a tineretului.

S'a spus mai tarziu despre aceasta sete de monumental si mega-lomanie programatica ci s'a spus cu mult talent ca era o simplau maimu/areala a Europei*. Cred ca e o judecata pripita ; oameniiaceia voiau sa intreacd Europa, ei se simleau o zorile unei noi umani-tali s, incepeau o un nou ev )). Oamenii Renasterii nu aveau constiimaca maimuIaresc antichitatea ci ca o restaureaza ; demnitatea lorumana le spunea ca pot egala modèlele clasicitaIii. Din nefericire,o Renasterea # noastra a fost mai pucin norocoasa ; umanismul nostru(descoperirea limbii latine, caci pe cea greaca o cunosteam mai multsau mai puIin aproximativ prin clascalii fanariqi) s'a transformatprea repede In filologie si istorie, ca sa ne aparam latinitatea si drep-turile istorice; orice valoare lating pe care o descopeream, o tran-formam in instrument de lupta si de afirmare, niciodata In obiect de

114TRODLICEItE xioux

contemplatie. Cu toate acestea, gestul spiritual, dominant al secoluluiXIX romanesc, este un gest al Renapterii: creatii pe mari modèle,planuri gigantice, conptiinta demniatii umane, mesianism romanese.

Dumnezeu era cu noi 0.Aceasta nerabdare a crecgiei caracterizeaza pe toti marii romani

din secolul XIX: Balcescu, He liade Radulescu, Hasdeu, Eminescu.Chiar Mihai Eminescu, atat de zgarcit cu paginile sale publicatepe care critica ni-1 da de exemplu pentru extrema lui conptiinciozitate

este un nerabdator al creatiei. Zece mii de pagini manuscrise nucuprind numai munca lui de pantier, variantele i lefuirea versuriorsale geniale; cuprind nenumarate nuvele, piese de teatru, pagmi defilozolie; folklor, incercari de economie po1itic i istorie, pana _pi planulunor gramatici coraparate. Astfel se pregatea cel mai concentrat scriitorroman al veacului! Cand se va face o morfologie culturala a sec. XIXromanese, se va vedea cat e de aproape Eminescu de Heliade Radu-lescu, Balcescu i Hasdeu i cat e de aeparte de Maioreaou i Ju-nimea 0. Cu Eminescu fncepe totu0 o polaritate funesta culturii ro-manepti: carturarii i oamenii politiei sunt pentru sau contra Europei.Inainte de Eminescu la Heliade Radulescu pi, mai ales, la Hasdeucultura romaneasca se situa altfel fat-a de Europa. Avea curajul sa seapeze fa-ta in fa-ta, fn report de egalitate. Nu copiam Europa, nici nuo respingeam ci ne rnasuram cu ea. Hasdeu, marele nationalist,nu are niciun sentiment de inferioritate fata de Europa. In articolelesale politice, compare adesea Romania cu Italia. Nu avea sentimentulca participa la o cultura mica, meschina sau modesta (apa cum credea,bunaoara, Maiorescu i Caragiale). De aceia gasim la Balcescu, HeliadeRadulescu i Hasdeu cea mai bun'a atitudine spiritualfi pi politica fatade Europa pe care o poate avea Romania moderna. Dela Eminescufncoace, ne zbatem ridicul inteo lupta sterila: ne acuzam unii pe aIii

suntem reactionari* sau 4 occidentalizati*, a 4 mirosim a opined *sau ea s maimutarim Parisul ea i cand asta ar fi problema cul-turii romanepti. Am aratat fn alta parte pi de mai multe ori ca ase-menea diseutii (pro sau contra Europei) n'au niciun rost i ca cele mairondinefti genii creiatoare (un Cantemir, un Hasdeu, un Emincseu,un Iorga) s'au realizat tocmai prin asimilarea uneia sau a mai multor

t

crt

a

a

XL INTRODUCERE

t Lauri europene. Geniul romanesc ca mice geniu ethic se mani-festa rezistand, opunandu-se, alegancl i respingand.

Este semnificativ faptul ea toti creatorii i moraliftii români careparticipa la aceasta tradiVe enciclopedica 0 au facut politica, 0rnai ales gazetarie politica. Ziarul a jucat un roI de frunte in creareanoului Stat romanesc. Intocmai ca i In Spania moderna unde

structura enciclopedica* (Menéndez y Pelayo, Adolfo Bonilla y SanMartin) §i# esseul* sau 4 glossa * (Unamuno, Ortega y Gasset, Eugeniod'Ors, Madariaga) sunt genurile dominante, singurele compatibile cuactivitatea gazetareasca i cu politicaenciclopedi§tii i profelii se-colului XIX romfinesc s'au cheltuit din bel§ug in luptele civile i ingazetaria politica. LucruriIe sunt lesne de In/eles. Era o epoca In care

intelctualii*, <junii erau chemali sa conduca viala Sta-tului. Respectul literii tiparite sthpAnea toate clasele sociale. In acela§itimp, poporul* era izvorul tuturor energiilor i virtuplor ; contactulcu el trebuia pastrat permanent 0 cat se poate de dramatic. Ziarulera o voce inainte de a fi un program 0 o enciclopedie.

2. ilasdeu c geniu romantic ».Dela cele dintai manifestari ale activitalii publicistice, Hasdeu se

integreaia in aceastO tradiIie enciclopedica *. In revistele pe carele scoate pe rand la Ia§i: Romdnia (1858-59), Foaea de storici romlirdi(1859), Foiti'a de istoria §i literatura (1860) dar mai ales In Din Mol-dora (1862-1863), tânärul de dourneci i ceva de ani uluie§te prinmulcimea cuno§tinlelor sale qi prin noutatea §tiin/elor pe care le sta-panea. Era o orgolioasa vehemenfa In titlurile i rubricile prin care 10distribuia Hasdeu Diplomatologia, Dreptul Comercial, Archeo-logia, Glosologia, Isografica, Bibliologia, Odoporica, Iconica, Filo-logia, Bibliografia, etc. Citate In toate limbile slave, in greaca §i latina,In limbile romanice i germana vasta orientare In economie poli-tica, §tiinTele juridice, arta militara, iconografie, §tiinte naturale, lasau,pe drept cuvant, impresia unui Pico della Mirandola. Dupa moartealui Hasdeu, and au putut fi cercetate manuscrisele Iui din adoIescenp,impresia aceasta este 0 mai bine verificata. Intr'un caiet scris petimpul studiilor la universitatea din Harkow 0 care cuprinde pe

i

4 luminaTi*,

4

4

§tiinla:

4

INTRODUCERE XLI

intiiele pagini o diserta-cie asupra lui Petru cel Mare scrisä cu literecirilice *, d. Iuliu Dragomirescu, In posesia chruia se afra acest caiet,a gfisit titlurile si proiectele urm'atoarelor lucrari:

1.. <( 0 lucrare in ruseste asupra Doinei.2. 4 Un mot inedit sur l'existence de Dieu. Lettre a Mr. C-g-n-o,

4 par le prince Bogdan Petriceico-Hazdao (publ.).3. # Coup d'oeil généalogique sur l' organisation de la nationaliti

(c roumaine en general et sur celle du peuple moldave en particulier. Pour4 servir a l'intelligence de notre position extérieure et intérieure vis-à-vis1 des étrangers. Par le prince Bogdan Petriceico Hazdao.

4. 4 Codex diplomaticus claco-romaniae. Chrisobulaire Daco-rournain.0 Uricariu daco-romdnesc (cu cirilice) de Bogdan Petriceico Hajdao.(( Partea I-a, Genealogia (roumain et francais).

5. # Essai sur l'état primitif des anatres des Slaves, des Grecs, des# Roumains, des Germains, des Celtes, des Albanais, etc., par le prince(( Bogdan Petriceico H.

6. #Georges Cuvier : De l'dsprit de la paldontologie. Etude philo-sophie par le Prince.

Tot In acest manuscris mai afram o lucrare intitulatà: Infini,ebauche d'un diagnostic de l'astronomie, par le prince Dieu donné(sic) Petriceiko-Hizdeu.

4 Urmeazá un ciclu de opt poeme si sonete, toate In ruseste, sub titlulgeneral de Dragof (1352-1354) si alte poeme cu diferite subiecte isto-rice românesti ... In sffirsit tot in acest caiet mai aflfim tili o lucrareIntitulati: Loi de l'infini, problème d'astronomie, purtând nota:(( inseré sous le pseudonyme P. B. Petrhaz dans la feuille belgiqueAvancez No. 9 v (Iuliu Dragomirescu, Ideile f i faptele, p. 25). Toateaceste studii si fragmente dateazil din anii 1852-1854. Hasdeu aveape atunci 14-16 ani.

Setea aceasta timpurie de a sti tot, si de a sti direct dela surs4este 1nobi1atti la Hasdeu de pasiunea lui romantica pentru sintezd,

pentru cunoaoerea totala a realitalii. 8i aceastfi cunoastere o obcineprin metode noi, revolulionate, 4 magice >>. Incercând a face Filozofiaportretului lui Tepef (studiu publicat Intai In (( Lumina )>, t. III, 1863,p. 62-64, 75-79, 95-96, sub titlul de Portretul lui Vlad Vodli Dracu,

a

XLII INTRODUCERE

apoi, mai concentrat, In ziarul 4 Buciumul* Nr. 198, 200 si 201, din,8, 1.2 si 1.5 Martie 1864, si tras in brosura aparte) Hasdeu marturiseste:t lath sfera, asupra arei ne vom intinde mai pe larg, cu atht maibucuros a ea este de tot nou5 in prelucrarea istoriei romeme, studiulde fath fiind la noi prima incercare iconografia ; jai% mie unuia, imiplace mai ales a m5. indruma pe ai nebatute * (p. 13 a brosurei).

Hasdeu a ramas toath viea-ca acelasi cercethtor 4 pe ai nebaute *.In paginile enciclopedicei sale reviste Din Moldova, Hasdeu a introduscele mai 4 revoluVonare * mijloace de a cerceta si explica trecutul ro-mânesc. Se foloseste de orice instrument de investiga-lie istorica, side altele multe pe deasupra. Era dela Inceput curajos si increlator.Nu refuza niciun mijloc prin care putea explica sufletul marilor domniromâni sau intampl5rile obscure din trecutul nostru. In 4 filozofiaportretului lui epep foloseste fiziognomia si frenologia. Frunteamare, trAdeazgt inteligenla domnitorului; departarea dintre sprincenesi dunga vertical-à e semnul 4 individualizarii b; nasul, arath 4 voin0puternica, agerimea minIii unith cu o mare incredere in sine *; n5rilemari, semn de mari t patime *; buzele striinte, dovedesc aceiasi vointh,si cruzime unità cu disprel (4 buza mare de jos *). Iar in ceea ce pri-veste ochii domnitorului, Hasdeu exclam5: 4 Uitaii-v6 bine In ochiilui Tepes; sa nu stiIi nimica despre celelalte traskuri ale felei, si aVa fie cu totul necunoscuta biografia voevodului; ei bine! de pe sin-gura aprofundarea acestor ochi, d-voasträ qi putea renaste figuratotalk precum Cuvier restaura o lume de pre un os'amânt!* (p. 30).

Dar in afarà de t fiziognomie si frenologie *, ate alte stiinle solicithinteligenla si pasiunea lui Hasdeu, in timpul and redacta t Lumina *!(Si, in acei ani, renunlase la multe din studiile si planurile lui dinadolescenth). Este o urias5 sete romantia de sinteza si enciclopedie,de apropieri curajoase intre fapte mult departate intre ele. DistanIelese pierd in viziunea aceasta romantick viziune ce concentreath spa-ciul,creind un Univers de armonii nevâzute si simboluri. Ochiul tânàr al luiHasdeu vede asemAnsari nebanuite intre toate ordinele existenIii. Parao plasa magia ar lega lucru de lucru, geniu de geniu, episod de episod.Apucand un fir din aceasth nevazuth plaa ce unifia si. organizeazaintreg Universul de fapte si semne Hasdeu crede a surprinde sau

INTRODUCERE XLIII

reconstitue orice realitate, vázufa, nevrtzuta sau chiar 4 pierduta s.Instinctul saki romantic este, de fapt, o concemie magica pe care oggsea, de altfel, la o bung parte dintre marii sai contemporani europeni.Hasdeu credea a poate 4 restaura * persoana istorica pe oare o studiaa9a cum a fAcut cu Vlad Tepm urmand numai trasfiturile figurii 9i

credea in acela9i timp di poate 4 restaura * trecutul legendar al nea-mului a9a cum a facut in uimitorul sau studiu Perit-au Dacii? 4 Douti-trei cuvinte dintr'o Iimbrt pot restaura o lungg obscurA faza inteoistorie nalionaIa!* (Viata de codru in Dacia, # Columna lui Traian *,IV, 1872, nr. 13, p. 247).

In acest sens poate fi numit Hasdeu (( romantic *; in sensul ca eracopIe9it de o intuicie magia a Lumii 9i a istoriei. Adia, gäsea 4 cores-pondenIe * 9i. 4 armonii* intre toate ordinele existencii 9i credea capoate vedea # originile *, inceputurile, momentele acelea abisale in carese nal9teau neamurile, se creiau legendele 9i. se lumina con9tiinca istorica.Aeeasta viziune 4 romanticil z. 9i magicg explicit' pasiunea pe care aconsumat-o Hasdeu nu numai in plgnuirea lucrarilor monumentale

dar mai ales in cercetarea 4 inceputurilor * istoriei romaneoi. Mo-tivele acestea dominante 4 inceputuri * 9i (( monumental * se re-ggsesc, dupg cum vom vedea, in intreaga opera a lui Hasdeu. In timpinsg ce la contemporanii din Igrile romane9ti pasiunile acestea 4 ro-mantice * se opreau la patriotism, libertate qi literatura Hasdeu ex-perimenteaza viziunea magicg a lumii in toata profunda 9i. primej-dioasa ei splendoare. Sarcasmul sgu e luciferic 9i faustic; setea luide 4 origini* depg9e9te simplul devotament pentru cauza romaneasa ;planurile lucrarilor sale stint monumentale. Hasdeu cunoa9te o epoch*de maturitate qi 4 clasicism* in gandire (chiar in timpul and Juliase prezenta la Sorbona) dar moartea fulgeratoare a fetei il redg, maipasionat, viziunilor abisale. Hasdeu care, pang atunci, nu cgutasecleat 4 inceputurile * 9i 4 corespondentele * dintre lucruri e cop1e9itde problemele ultime, aproape apocaliptice. Vrea sä cunoasca etapeledin urma ale sufletului, vrea sg 9tie taina armoniei 9i a 4 coresponden-Telor * cere9ti. Este a viziune tragia de amurg care culmineaza InSic cogito. Dar 9i atunci and a voit sa cunoasca lucrurile de dincolo,Hasdeu a aplicat aceeni 4 metoda magicA *; de 4 restaurare n, de

XL IV INTRODUCERE

reconstituire, de ghicire a unor realitali abisale prin simple o documente *omene§ti. Hasdeu n'a ajuns spiritist prin metafizica ; a ajuns prin0 interpretarea * documentelor spirite, prin o probele* (marea lui pa-siune, iluzoria lui credinVa ca se apusca de o concret *) oblinute la ma-sula de lemn fara cuie. Este aceea9i 4 metoda * pe care a aplicat-o intoate lucrarile sale anterioare: metoda magica, certitudinea ea intretoate ordinele existenlei, vazute 9i nevazute, sunt anumite corespon-deme, pe care in/elegandu-le, o deslegandu-le*, omul poate patrundecu mintea oriunde, i poate vedea atat Enceputul (istoria legendara,folclorul, etc.) cat '§i sfarfitul (viaIa post-mortem)...

Metoda aceasta o magica * asupra careia vom reveni ii ofereao inIelegere dramatica §i. grandioasa a istoriei romane. Putand sa va-lorifice pe planul istoriei universale atat apa4ile o eroice* din tre-cutul neamului nostru (oameni cu 0 destin*, descoperili de romantici),cat §i # fenomenele originare* romane§ti (acele 4 virtuIi* naive, creia-toare, exaltate de intreaga gandire romantica) Hasdeu nu §ovaiasa inalIe istoria neamului romanesc alaturi de celelalte o istorii* euro-pene. o Ne-am InIeles misiunea pe o scara colosala *, marturisea inprefaTa Istoriei Critice. Nu uita ca in timpul lui Ioan Voda cel Cum-plit, Europa intreaga era obosita, infranta, stearpa §i" ea numai inMoldova se inalcau zorile unor vremuri noui; numai un domn romanavea curajul sa infrunte o colosul* turcesc. Cu caliva ani inainte, inrevista sa Din Moldova, la rubrica * archeologiea *, publicase in Nr. 3(p. 33-40) 0 9 (p. 34-37, vol. II) un fragment din Cursul de Istoriepe care il linea In acel an la Colegiul Superior din Ia§i: Con.speptulstudillor archeologice, in legatura cu istoriea universara f i a ROmanilor.Este un studiu mai pulin cunoscut al lui Hasdeu, de§i lumineaza precisconcemia lui curajoasa asupra misiunei Romanilor in Istoria Univer-sala. Cand, pwcin timp dupa aceea, scrie in o Buciumul* (Nr. 111):o A sunat momentul ca sa jucam §i noi un rol in Europa, i sa ne in-tarim inauntru, facandu-ne respectaIi din afar& ! * (Comentariu asupratitlului Donmilor romani) el se gandea mai mult la misiunea pecare trebue s'o implineasca poporul romanesc in Istoria universala,decat la politica. Hasdeu avea despre trecutul poporului românescpareri foarte magulitoare (Romanii creiatori de forme statale; romanii

MR ODUCERE XLV

eroici), 0 era nerndfitor sfi asiste la marea a de§teptare * nalionarade dupa Unire. Se visase o bucath de vreme conductitor politic al ma-selor thrâne9ti 0 4 ales al NaIiunii*. Mediocritatea victorioash a con-temporanilor, tehnicile politice barbare ale conductitorilor, 1-au des-gustat repede. Discursurile sale politice, de0 erau infierbfintate 0inspirate, aveau prea mult miez, prea multe 4 idei* ca s'e. poath figustate de auditor. Mai mult succes politic au avut lecIiile sale( despre-istoria Dreptului Constitulional al Românilor (toamna 1866), curs carese Iinea in 4 Salonul Ateneului* 0 unde Hasdeu a vorbit, intre altele,despre * Fraternitate 0 Unire * (fragment publicat In *Buletinul In-strucOunii Publice * Oct. 1866, p. 620-626) 0 despre * ConstituliaRomâna * (anun% in 4 Românul* din 24 Octomvrie 1866). La ticestcurs public luau parte tinerii care se pregateau sä intre in vieath poll-tica, precum 0 un numar insemnat de funclionari superiori, ofileri,gazetari, deputali 0 asupra acestui auditor ideile lui Hasdeu aveauinteadeviir inriurire.

Istoricul care credea ca' 4 fiecare virgulA In viath umanithlii are unprofund inIeles s (Armenii in Romcinia, * Columna lui Traian * I, Nr.33, p. 4) nu-0 cruth niciodath efortul de a 4 reconstitui* o epocrt,un personagiu, o legendä, folosind toate documentele (toate * fond-nele *) chiar cele, in aparenth, cu totul neinsemnate. Aceasth metodift

care a triumf at in Istoria Criticd este aplicath 0 la evenimentelecontemporane. Ni s'a pa'strat cea mai lungii 0 mai savuroas4 4 cronica *a timpului pe care o cunoa§te literatura romtma din acea epoca: Mil-carea literelor in Egi, cronica neterminatä de0 ocupä un mare numärde pagini din *Lumina * (II, p. 89-104; III, 1-16, 50-58). Evident,este vorba de o *reconstituire * in felul lui Hasdeu, adica subiectiva,satiricA, pasionath. Probabil a la origina acestei * cronici* se aft&pizma lui Hasdeu impotriva lui Titu Maiorescu §i furia lui a n'a sthrnitinch' valva 9i nu §i-a cucerit Inca gloria pe care o a§tepta publiandDin Moldova (Lumina). Studiul Incepe inteun ritm satiric pe carenu-1 va folosi Hasdeu deck in revistele sale umoristice dela Bucure0i.4 PfinA 0 clamele s'au apucat eâ urmeze nu numai la prelegeri libere,ci chiar la cursul universitar de istorie, inflacâthndu-se de dorinIa dea auzi in ce mod * populele se rebelesc 0... Iar in aceasth 4( Atenä a

XL IV INTRODUCERE

României care este Iasul, Hasdeu nu-si are inca locul pe care il merita.atunci, cu inteligenIa sa asculita, cu sarcasmul ski necrulator, cu

sarja lui neistovita 4 da seama * de tot ce se intampla si se publicain Capitala Moldovei ; reviste, spectacole, conferinte, lecIii universi-tare. Loveste in dreapta si in stânga, loveste mediocri si oameni in-vrtta.ti cu aceeasi furie, cu aceeasi zeflemea, cu aceea0 pasiune. Estecel dintiti 4 esseu pasionat * pe care il cunoaste literature româneasca.Pentruca Hasdeu incearca sa reconstitue o epoca trecând-o prin sen-sibilitatea lui jignita, prin marea lui personalitate sufocata de medio-critatea si de suficienta contemporana. Suferinta lui personala, erain acelasi timp si suferinta inteligenVi si a talentului. Luptand pentrusupremaIia valorilor reale lupta in acelasi timp pentru sine, Afir-mând ca geniul singur conteaza se afirma in acelasi timp pe sine.Pasiunea lui polemica nu era intotdeauna indrept4ita. Dar, in acelasitimp, nu era intotdeauna o polemica a personala s; caci judecând prinpersonalitatea lui, judeca de fapt prin cel mai a obiectiv * criteriu:inteligenta si geniul.

Cu atfit mai paradoxal pare, asa dar, atacul ski violent impotrivaprofesorului de istorie universala. a D-1 Ionescu zise atunci, intre altele,far& ca sa zambeasca macar: a E absurdd parerea acelora ce pretindCa istoria trebue sfi fie 0 nepartinitoare 0. Eu aunt martor ocular siauricular, cum ea a absurditatea * a iesit in adevar din gura profeso-rului. Prin urmare, dupa propria teorie a d-sale, istoria fiind de dritsupusa partinirii, 0 partinirea fiind necesarmente lucrul cel mai in-dividual in lume, apoi u Insemnatatea istorica * se traduce altfel prino insemniitate individuca. Varatecul e insemnat pentru partinirea d-luiIonescu ; deci, el posed& o insemnatate istorica... * (t. III, p. 56).De fapt, d. Ionescu märturisea inocent §i. arid ceea ce Hasdeu a facut,fara voia lui poate, in intreaga sa opera istorica. a Partinirea * d-luiIonescu era, insa, absurda si nesemnificativa, pentruca nu era justi-ficata de nicio scânteie de geniu. Hasdeu, care credea in 4 obiectivi-tatea * istoriei, ca tuti romanticii, care se trudea sa aduca cele mainumeroase si mai critice argumente intru suslinerea unei ipoteze isto-rice, ca tuti giinditorii o magici* nu putea accepta a subiectivitatea *unui mediocru. Subiectivitatea geniului, intuitia romantica a totului,

Si

INTROMICERE XLVII

reconstituirea grandioasa a trecutului pe temeiul cfitorva risipite do-cumente era, de fapt, o metoda obiectivii. In nenumarate randuri,0 la epoci felurite, Hasdeu se declara aparator al metodei 4 critice *, alobiectivitatii istorice. Fireoe, el era omul care respecta sincer 4 do-cumentul ol) (marea veneratie a romanticilor fata de 4 concret *, deacel u cristal* care reflecteaza o lume intreaga 0 se afla in corespon-deata cu toate ordinele realita-tii) dar, dupa ce-1 edita 0-1 cercetaconOiincios, 11 interpreta prin inteligentä 0 imagina-tie, 11 silea sä 0 spunk #tot ce Oia despre locul 0 timpul de unde a fost rupt. 4 A citi in trecut0 in prezent prin puterea unei colosale imaginatiuni care, bazandu-sepe putine fragmente, reconstituie deodata un intreg grandios, estecea mai sublima sforta, in care reuroe deabia unul dintr'o suta depoeti 1 $tiinta inregistreaza numai ceea ce Oie ; poezia ghice0e ceea cenu Oie ; 0 se poate intampla ca oiinta sa via rnult mai in urmrt sprea constata prin fapte ceea ce poezia descoperise deja prin inspiraliune(Epreul In Shakespeare, 4 Columna lui Traian *, I, Nr. 14).

Aceasta putere de a # ceti in trecut * este o facultate spirituala, ointuitie globala a unor evenimente strans legate intre ele prin spatiul0 timpul magic din care au izvorit. Analizele filologice, cercetareaabstracta 0 arbitrara a cuvintelor (care sunt 4 documente * magice,cristale ce reflecta o lume, samburi de corespondente intro toate or-dinele existen-tei) nu pot revela f un trecut # adica o realitate organica.Hasdeu, care era el insu0 un filolog de frunte, se impotrivea net u ana-logiilor etimologice *, simple asemanari exterioare, care nu patrundeauin miezul textelor. u Nimic nu poate fi, daca nu mai periculos, celputin mai derrt in studiul istoriei, ca patima de a trage consecintedin derivatiuni 0 analogii etimologice *. (Limba slapicci la RomElni,4 Traian * Nr. 53, p. 211, coloana 3). Legaturile dintre vieata sufle-teased 0 limba unui neam, sunt tot atat de organice ca 0 legaturace exista intre toate activitatile (economice, spirituale, morale) aleacestui neam. Hasdeu avea precis intuitia unitatii spirituale a vietii

s ...documente adunate de prin to.ate partile 0 grupate mai la vale inteoordine cronologica, arAtándu-se eu serupulositate unde anume se aflä 0 supu-nindu-se totdeauna unei riguroase critici i (Introducere la Archiv I a toric, a Co-lumns lui Traian s, I. nr. 1, p. 4.).

XLVIII INTRODUCERE

popoarelor dupil cum inIelegea caracterul structural al institu/iilor0 industriilor ce se nasc 0 se organizeazgt in launtrul unui neam.vintele lui Stuart-Mill nu pot incapea in gura economistului francez(Leon Faucher) 0 nici vice-versa. In fiecare din ei se recunowe lu-erarea cea diferità a preocupaTiunilor de localitate. Literatura dinAmerica este plink de scrierile cele mai remarcabile despre sclavagiu,care ar fi un adevarat anacronism in toatä Europa, dark numai deRusia. Astfel economi0ii germani insistä mai cu ingrijire asupra re-ferincei agricolo-manufacturare, numai 0 numai pentruck lor le lip-se0e intr'un grad mai simlit elementul fabricant. Cu cat ins& 0 maitare trebue sk strige Romanii, care nu au nici macar atata? Tocmaiaceasta o facem 0 noi, clack n'au fkcut-o, din nenorocire, predecesoriino0ri, orbili 0 ameciIi prin sklbateca poezie a unei stkri # curat agri-cole * (Agricultura f i Manufactura, #Traian s, An. II, Nr. 3,p. 10)...

Concemia organick 0 unitard a oricarei realitali istorice dominkintreaga gandire a lui Hasdeu. De aici 0 pasiunea lui pentru (c ince-puturi 0, pentru origini ; cãci numai intuind precis Inceputurile unuineam sau ale unei realitali istorice (conflicte de rasa', de religie, influen--Ole mediului primitiv ; crearea limbilor evoluate, etc.) poli aveainteadevar voluptatea intelectualk a cuprinderii totului, a intregului.Numai a§a *se explick prin pasiunea lui de a vedea 0 inIelege reali-facile unitar de ce, cu tot individualismul salt yuternic, Hasdeuacorda totu0 importanIk numai colectivului. De aceea era in politickimpotriva # tiraniei # individuale; pentruck tirania sfarama legile co-lective, legile istorice. # Duya mine, 0 sper cgt In privinca aceasta nufac cleat a exprima 0 opiniunea d-voastfa ; dui:4 mine, o naliunenu poate fi representatä printr'un singur om; 0 dovada cea mai bunk,cea mai logick 0 cea mai inIeleask este istoria feluritelor parlamentesau camere; o istorie din care lesne ne incredinIam ca nici chiar sutede deputaii de frunte nu reprezina totdeauna cumsecade naliuneace-i alege; apoi dark cu cat mai vartos nu poate represinta un singurindivid, fie cat de mare! )> (Fraternitatea f i Unirea, Fragment din cursulpublic al lui B. P. Hasdeu despre Dreptul Constitulional al Roma-nilor. ( Buletinul Instruc-ciunii Publice )), Octomvrie 1866, p. 264,coloana 2).

t Cu-

INTRODUCERS XL IX

Hasdeu vedea eoncretul istoric numai In ceea ce era colectiv, or-ganic 0 total. Numai intr'o lunga curgere laolalta, inteo traire mile-nara a unei colectivitali omene9ti istoricul poate intui destinulacestei colectivitali. Este In aceastä pasiune pentru 0 inceputuri *,« colectivitate *, 0 fenomen originar * aceea9i emolie romantic& faTade 0 aurora istoriei *, faIa de orice 0 na9tere * grandioasa. Pasiunearomantic& pentru etapele germinale, pre-natale, pentru 0 intunerecul *larvar 9i 0 somnul * nutritiv, pentru tot ce este 0 insamantat *, poten-Val, 4 inform * (in sensul ca era, Inca, foarte aproape de matricea care.11 zandislise) strabate opera istorica a lui Hasdeu. Tot ce poate vesti0 misiunea * unui popor, « destinul* unui om in aceste 0 ince-puturi * se afla. Metoda romantica a 4 restaurarii* intregului dintr'unfragment ce exercita cu deosebire asupra acestor semne, asupra acestor4 peceIii * in care se poate ghici de catre un ochiu care 9tie ca vada« analogiile * 9i 0 corespondenIele * Destinul...

3. Hasden, scriitor romantic.

0 Iara mie unuia imi place mai ales a ma indruma pe cal. neMtute *,-marturisea prin 1.863. De sigur ; pentruca era <de prince Dieu-donnéBogdan Petriceicu Hasdeu*, tartar genial, os de domn, stapan pe toateinstrumentele cunoa9terii romantice, cu un trecut de aventuri amo-roase 9i militare, intocmai ca un erou de al lui Pu9chin. « Dispre/ul meunebun faIa de bani 9i. de ziva de maine * (Fragments autobiograf ice,traducere de E. Dvoicenco, Inceputurile literare, p. 255), nu era numaiobipuita nepasare a tinereIii ; era 9i stilul perfectului erou romantic,care se 9tie « predestinat o 9i are incredere in steaua lui. « Mi-e indi-ferent capitane, i-am raspuns eu cu singe rece * noteaza Hasdeu pe&and avea vreo 1.6-17 ani ; 0 ce are sa se intample, de aceea nu scapi:se vede ca mi-e scris sa raman in cadre. D-voastra 9t4i ca sunt fa-talist * (Jurnalul intim, trad. Dvoicenco, p. 226). CredinIa In destineste, fara Indoialfi, una din stravechile 9i universalele melancolii alesufletului omenesc. Niciodata, Ina, mai mult ca in romantism n'afost ea mai dramatica 9i mai obsedanta. Destinul nu mai era atunciresemnarea omului faIrt de intamplari 9i nenoroc ; era, inainte de toate,credinta In mirajul stelei, care inal0 pe om pana la Lucifer. 4 Nici

L INTRODUCERE

chiar Dumnezeu el Insug't nu schimM ceea ce-i scris! to, exclama Vidraand Razvan lgi joaca ultima sa carte. Aceasta Vida care se gtie 4 dinneamul acelui groaznic barbat # MoIoc erou satanic gi tragic, carea obsedat pe Hasdeu Inca din tinerele, gi caruia i-a Inchinat marelesate roman Ursita govaie nedumerita o singura data In toatil drama:and Razvan, Impacat oarecum cu &du1 morcii, pleaca la luptacantAnd:

Moartea-i mireasa,Mormantu-i caskViermii sant nagiHai la vatjmagi!

Pentru IntAia oara Vidra e turburata, nelinigtita. Ea, care credeaatAt de mult In steaua lui Razvan, care-I mAngAiase cu pulin Inainte,in curaj andu-1 :

Acum, iubite, nu-i timp a mai cugeta!Steaua lui Razvan e mare: Increde-te 'n steaua tal...Fii barbat In orice soarta; gi 'n cficlere, 0 'n izbanda,

41 Privind cu sangele rece la rasplata sau osanda! e

aceeagi Vidra, auzind cuvantul moarte, se cutremura ; InIeleger eai se Intuneca, certitudinile ei se sfarama.

Moarte !.. Moarte !.. Dar ce poate ? Moara oamenii cei mici,Precum calcaiul turtegte muguroiul de furnici;Omul insa, care lumea pe palma-i ar vrea s'o poarte,Zodia-i, scrisa pe frunte, respinge pismaga moarte!..

(Se gandegte)Dumnezeule puternic! De ce mai faci uriagi,Ilia 'n rand cu toli piticii, prada morlii vrei sa-i lagi?Cum? Cereasca ta dreptate se pogoara pan' la fiara:Vulturul traegte veacuri, iar musca de-abia o varti,Si numai omul cel mare, stapane, Tu-1 osandegtiCa sa moara d'opotriva cu mugtele ornenegti!..

(Se cutremura)0, nu, nu! Flazvan nu moare!.. thrice paiu in asta lumeTrebui s'aiba vr'o ursita, o linta, vr'un scop anume,

INTRODUCERt LI

La care-i dator si meargi, de vantul sortii impins,cade numai atunci and este semnul atins !..

Calea lui Razvan e lungi gi de-abia se desffigoaril;Pan' la capit e departe... Iltizvan nu poate A moara! *

Nu poate sei moare i ; cad toate lucrurile din lumea aceasta au unsens, au un scop, se tin legate intre Oe printr'o plasa nev&zutli deanalogii gi corespondente, alatuesc un intreg gi acest intreg nupoate fi sffirâmat de o intAmplare. Destinul grandios sau mediocrueste atat de evident in firea gi vieata unui om, flick id este .scris, pe-cetluit pe figura lui. Fisiognomia, oiinta magi* intemeiata pe 4 co-respondente * n'a folosit-o Hasdeu in interpretarea portretului luiTelie§ numai ea A apuce 43 pe o cale nebritut& 0. A folosit-o pentrucäcredea in ea, pentrucii ii verifica intui/ia sa magia gi romantic& avietii gi li justifica propriile sale orgolii ; fi nas de goim, frunte inala *,aga era gi Hasdeu, om predestinat faptelor marl, geniu universal, carese visase cândva stiipfin gi Domn. Bagota, in Raw= §i Vidra, facede mai multe ori 4 analize fisiognomice*. Când apuca de piept pe Thrgo-vetul I, ca s& afle cine scrisese cântecul impotriva Domniei, dovedegtec& gtie sii eunoasc5. oamenii:

e Tu ai o fall cam proasta: frunte jos, guru &beanSemnele cele mai bune de-o inimi nestricati... *

Iar, mai tarziu, duptt ce vede 0 icoana o lui Rázvan lucratä laCracovia:

t Si cum o vázui, pe data zis-am: mare, mare, mare!Nas de 9oim! o frunte 'mita! din ochi inima tresare!Mai In sfinlit, toatá fele numai duh 0 numai foc!...Cfici pe cei ale9i de soarta eu unu-i ghicesc pe loc... *

Hasdeu n'a lasat s& se strecoare prea multe elemente autobiogra-fice in opera sa. Dar nesfArgita lui sete de glorie gi de putere se trildeazain toate cuvintele Vidrei, gi certitudinea propriului sau geniu, a

Ii

LII INTRODUCE RE

marelui sau destin in lara i cultura romfineasca1), strabate in multe dinanalizele fisiognomice*. Portretul lui loan Voda cel Cumplit ii anali-

zeaza ca i pe al lui Vlad Tepe9 (loan Veda cel CumpUt, p. 6-7; despreochi, p. 18). Iar In Ursita (cap. III, Buciumul, III, 7 Iu lie 1864, p.986; in ed. Iu liu Dragomirescu, p. 37), incearca sa duck mai departechiar cleat Lavater inlelegerea semnelor care transfigureaza facaunui om, tradandu-i firea pentru oricine inlelege acest alfabet magical fisiognomiei:

Nu oiu dacre toati lumea a observat un lucru: mie unuia mi se pareca nu I-a ghicit nici chiar Lavater. Natura copilului se poate recunoaoeand Ii vezi plangand. Lacrimile nu desfigureaza unele fele copilareoi, baLuca la dau oarecare expresiune blanda, dulce, simpatica ; pe dud suntcopii al caror plans le strâmba O le schimonoseoe astfeliu toate träsaturilefelei, In cat nu te uita la el fara ca s resimi un desgust, o aver-siune, o departare involuntara.

Aoi era copilul, la care se uita acuma vornicul...Destinul unui om IO are uneori radacinile adanc infipte In acel

sange blestemat sau nobil, care se afla la e originile neamului sau.Concepte perfect romantice; caci nu mai e vorba acum despre destinulunui Oedip, despre blestemul unui Atrid ci de o realitate organica,imanenta omeneoi, despre o plasma vie, care face ca anumiioameni sa nu se poata in/elege cu lumea, sau sa fie eroi, luciferici,dramatici. Structurile organice, impenetrabile, cu neputinca de omologat

structuri care se leaga, de multe ori, de e sange *, de R rasa * suntclack' nu descoperite, cel puIin popularizate de catre romantici. Nu enumaidecit vorba, la Hasdeu, de influerice literare, deO romanticii

1) Cat de autobiografice aunt aceste versuri din Raw= i Vidra (act IV:)Ramlenii cei din vechime cautau fara 'ncetare

Ca sa scoata la lumina tot ce-i bun Ili tot ce-i mare,Incat la plug EA la sapa gaseau adesea barbatiCu cari se ffile§te lumea: pe Catoni i Cincinati...La voi bask and o razaDe soare patrunde 'n TaraToli se scoala, toti turbeaza,Toti voiesc s'o dea afaral.. (arata la Mayan, i iese) a.

Hasdeu era acea raza de scare a, care a patruns n tara Increzátor In geniullui, In destinul lui, In sangele lui domnesc i care, totu1i, avea doi poli de aurIn buzunar and s'a dus la cununie.

4

i

4

poci

4

fiiacei

e

*

a

INTRODUCE RE till

rusi si englezi 1-au fascinat de timpuriu. Este mai degraba oparticipare fireasca, organica, la acest stil de via-1,4 si aceastastructura mentala. Fascinatia igani1or, neam nomad, sange*misterios, blestemat, enigma etnica ale carei nevazute fire se leaga de« Faraon din Biblie (Reizvan i Vidra) fascinacia aceasta care apurtat pe Puschin In aproape legendare aventuri, 1-a urmarit sipe Hasdeu.

Destin*, # glorie *, (( sarcasm * virtu-tile acestea de geniuromantic explicfi in buna parte viega sa pana la casatorie, sitoa tä activitatea sa literara, stiin/ifica si politick 'Ana pe la 1870.Sarcasmul era Inca un semn al predestinatei izolari intre oameniimediocri, Inca o 4 pecetie* luciferica. Niciun alt scriitor roman n'acantat mai smcer si mai infierbantat gloria, setea de a fi tot maimare si mai mare*, # sete4 de a merge inainte* ca Hasdeu, in Ms-pan i Vidra. i daca s'a spus despre aceasta drama ea e romantica,lucrul e adevarat In primul rand pentruca e strabatuta de 4 destin*si de 4 glorie t,. S'a spus, de asemenea, cã Rcivan e #sforilitoarepentruca inteadevar principalii ei eroi vorbesc uneori cu o pasiuncdeliranta. Dar cat e de perfect romantica aceasta 4 patima de a fimare*, aceasta nebunie a ascensiunii, a violentarii istoriei, a In-crederii Inteun destin imperial! Razvan, convertit destul de tarziula aceasta patima a maririi, Ii da seama de desertaciunea ei i oniarturiseste in ceasul morlii. Dar Vidra ramane intreaga, dinneamul acelui groaznic barbat Moloc pânã la urma. Era mama

si credea In sange o, In pecetia maririi care trece din frunte Infrunte de-a-lungul istoriei.

Mi-se pare ca nu se prqueste In deajuns aceasta magnifica drama,pe care Hasdeu a imbunatalit-o necontenit, cu dragoste si truda (cf.Variantele). In literatura romana, In care patima gloriei si ambitian'au ispitit imaginalia niciunuia dintre marii scriitori doar dacas'a vorbit despre # parvenire*, despre instinctul ignobil al ascensiuniisociale prin imoralitate si munch' de cartila Rlizpan fi Vidra nuramane numai o bine construita si admirabil scrisä drama istoricaromantica, dar este unica chiar prin cuprinsul ei. Strabat aici pasiunisi nostalgii necunoscute repertoriului literaturii romanesti add de

TV

#

*

#

#

t

4

0,

a

# *

LIV INTRODUCERE

s.rac n mituri, gi atat de bogata in personagii mediocre, 0 lipite depamant sau 4 desradacinate Exista in Reizvan Vidra un model4 imperial )), eroic, pasional despre care nu avem niciun motivsa credem ca a fost anulat prin depagirea romantismului.

Nu mai pulin roman-CIA n structura ei, degi moaerna prin teh-nica gi ritm este nuvela Duduca Mamuca. Ceea ce uluegte in primulrand in Duduca Mamuca este fragezimea gi spontaneitatea prozei.Are toata rezonanIa unei povestiri autobiografice, scrise in fuga, agacum se scriu spovedaniile. Este aceeagi tehnica romantica a 4 natura-lului #, a u jurnalului *, pe care Hasdeu o folosea, fiindu-i organica,gi mai inainte de compunerea nuvelei Duduca Mamuca. #N'am niciopretenIie sa 4 sistematizez > schiiele mele, de aceea sunt in drept saspun ceea ce imi vine in minte, adica cum mi se elaboreaza gandulin cap. Cine n'a scris, sau a scris fax% a observa, acela nu poate nicisa &ceased ce minunate intorsaturi face gandirea, pang ce se opregteasupra unui oarecare punct ; eine, din contra, urmarea, ca pe un copil,desvoltarea reprezentaIillor sale, acela gtie ca, incepand dela gaina,poTi sa te ridici Oa la cele mai inalte probleme ale InIelepciunii ome-negti # (Fragmente autobiogralice, trad. Dvoicenco, p. 263). Divagalie,aga dar: dar o divagalie care te tine aproape de concret, purtandu-teodata cu gandul viu, pastrandu-te in <cnatural #. 0 confesiune di-recta, plina de u fapte #. Dar este in aceasta confesiune foarte multaexperienla romantica. Mai Inainte de toate < imoralitatea # ei ero-tica. ei placida, u satanismul acelui copilandru care Incearca sa fiecinic, lucid, silindu-se sa para Imbatranit inainte de vreme printr'oviziune nihilista a vieIii, aga cum gedea bine oricarui erou rommitic.

Imorala * mai e Duduca Mamuca i prin actele gratuite care abundain cuprinsul ei. Copilandrul Ii propune sa cucereasca fata gazdeinumai pentruca voia sa-gi verifice tehnica amoroasa. Era o 4 experien0una din multele 4 experien/e # pe care le provocase inima rece # gi( inteligenTa pustiita * a acestui erou care, ca to-ci eroii romantici, estegi el un 4 neinIeles *, ascunde gi el un mistcer poarta gi el un u blestem *,care-I face sa se sinucida In noaptea nun%ii, fara niciun motiv. 6 Murisede mult *; era un geniu pustiu # ; era, in sens romantic, un u nihilist ));nu mai 4 credea in nimic in afara de propria lui curiozitate. Nimbul

* *. fi4 b

4 *

4 4

*,

4

4 *,

4

*

a

NTRODUCERE LV

luciferic al acestui personagiu este unic In literatura romana. i dacaHasdeu a fost mandru de procesul de presa provocat la tiparirea unorfoarte curajoase pasagii In revista Lumina (Din Moldova) mandru

mul/umit ca, in sfar0t, numele sau este cunoscut i inspaimanta-elitele Iaului apoi el insu0 a ovait un an mai tarziu, dud a pre-lucrat a doua versiune, Micua. Multe din 4 imoralit4ile violente alenuvelei au fost suprimate. Publicarea textului integral, din 1863, Inedicia de faia poate fi considerata ca publicarea unui inedit caciLumina se tiparea inteun numar restrans de exemplare, i versiuneaprima n'a aparut niciodata in volum.

Ce e de facut? * se intreaba Hasdeu in jurnalul sau intim, pe andavea varsta eroului din Duduca Mamuca. 4 Inca nimeni nu m'a In-veles complet, eu singur abia ma inIeleg* (Dvoicenco, op. laud., p. 214).Cate elemente autobiografice au colaborat la scrierea acestei nuveleunice in literatura romaneasca 1 NeinIeles *, (( diabolic *, ascunzandIn orice caz un (( mister * pe care nici el nu-1 poate patrunde eroullui Hasdeu fascineaza intocmai ca marii damnali ai literaturii ro-mantice. Femeile nu-i rezista ; le atrage o forIa, care este inteadevar

magia >>; pentruca daca romantismul a descoperit magia teoreticaprin Novalis, magia e presupusa,, ca fapt, ca u traire in toate expe-riencele care stau la baza crealiei romantice. Cosmosul magic al roman-ticilor trebuia sa fie Implinit de o vocalie magica, <magnetica *, fas-cinanta *. Asemenea vrajitorilor din toate vremurile, asemenea mag-netizatorilor * i mesmerianilor dela sfar0tul veacului XVIII eroiiromantici fascinau prin simpla kr prezema. Nimb luciferic, sarcasm,

mister * sau numai melancolie prin una din aceste force magiceerau atrase femeile. Mu, nu 9tiu ce place femeilor in infali§area mea 1Nu mi s'a intamplat sa intalnesc o femeie, care, desparlindu-se demine, sa nu-mi fi marturisit, i mie i sie-0, ca Ii plac i cu toateacestea, eu nu pot sa ma laud cu frumusele: in infaii9area mea e cevaa la Peciorin* (Jurnalul intim, trad. Dvoicenco, p. 225). Peciorin,personajul principal din romanul lui Lermontov: Un erou al timpuluinostru.

cu toate acestea, mai tarziu, Hasdeu a inceput sa InIeleaga ce

place femeilor in infaIi§area sa. Nas de §oim, frunte inalta *,TVs

0

*

((

4 *

4

*,

0

4

((

i

* ci,

1

LVI INTRODUCERE

mai ales, 4 unicitatea *1) existenIii sale de geniu universal, de barbataprins, de inteligen0 sazcastica. De§i dupa as-atorie §1-a ritmat pu-hoiul aventurilor galante Hasdeu, o marturise§te singur (0 nevastdromdrecd), n'a renunTat niciodata la *piccadilele lui, la verificarea,Lath Indoiala, gratuita, a vocaliei sale romantice. Dar asatoria 1-afacut sa descopere, inteadevar, < Femeia pe care o judecase panaatunci mai mult In conformitate cu aforismul acesta din Aghiurd(p. 62): *Fata unei femei urite este ca o cetate: artileria a§ezata pepartea de sus nu lasa a se pune intim pe partea de jos *. Spre sfar§itul

In omagiul pe care U. aduce chiar de pe catedra Academieisociei sale (0 nevastd romdncd), Hasdeu recunoa§te imensa influençape care a exercitat-o solia asupra cre§terii operei sale. In celebrulmonolog din Rdwan fi Vidra, In drama Femeia, in multe poezii sesimte inspiraIia directfi a soliei. Hasdeu a descoperit prin ea nivelurifeminine pe care nu avea cum sa le cunoasa scriind Duduca Mamuca.A descoperit celalalt pol al *femei*: izvoarele creeatoare, radacinile,Mamele. i in aceasta <descoperire * stà tot o virtute romantica ;aceea§i sete de lateniele abisale, de izvoarele plazmuitoare, de noapteademetrica.

4. Hasden gazetar politic.

Ce Insemna a face gazetarie In Romania, pe vremea and a de-butat Hasdeu In vie4a politica, o spune chiar el In magistralul saupamflet Ziarele in Romdnia Satyrul*, 3 Aprilie ; noastra,vol. II, p. 97-101).

e Pentru a seri o opera originala, un om, fie macar i un Roman, aretrebuinIfi de InvitIatura, de spirit, de meditatiuni, de rabdare. Pentru aputea traduce, el are nevoie de a cunowe cu perfecIie limba sa proprie

1) 4 Mai nainte de toate, noi vom mArturi un pAcat personal: ne plac En-glesii, ne place literatura lor: ne place pia i limba cea rauca i desarmonioasAa acestor falnici insulari; ne place tot ce poarta pe sine caracteristicul sigiliu alsuperbei Britanii; cAci originalitatea a fost totdeauna idolul nostru, si prin urmarene-ar fi imposibil de a nu admira singura grupA de oameni care nu voeste a imitain nemica pe nimeni, preferind in toate a fi ea fnsai, o individualitate separatA,o notA independentA In concertul umanitAtii... a (Anglia in Ardeal, a RomAnul19 Septemvrie 1868).

*

*

vigil,

(a edicia

0,

INTRODUCERE LVII

9i limba straina, din care traduce. Pentru a fi ziarist sau, cum se zice,publicist, Romtmul nu are zor de nimic, nici chiar de gramatica! Tot ce-itrebue sunt ochi, sau urechi, urechi cu cat mai mari cu atat mai bine, 91o capaVana in intelesul material al cuvintului, adica un organ comun tu-turor animalelor, 9i in interiorul caruia se opereaza, inteun mod confuz,oarecari asocialiuni de idei. A 9ti sa scrii, nu stria; dar nu e de primanecesitate: ziaristul roman prefers a dicta, din data ce-931 poate procuraun secretar, iar pentru a dicta ajunge a avea o gura.

*Dar aceste avantagii nu sunt singure 9i nu Bunt cele principale.*Pe cand autorul unei opere originale vorbe9te nurnai in propriul sau

nume; pe &and traducatorul vorbe9te numai in numele unui autor strain;publicistul, chiar eel mai de pe urma, declama totdeauna in numele Ifiriiintregi, zicandu-se a fi expresia cea mai complecta a na/iunii. i sa obser-va/i bine, ea nimeni nu-1 poate desminii in aceasta privinVa, afara numaide un alt publicist; cfici nimeni altul nu poseda mandatul de reprezen-tant ai tuturor acelora ce nici nu-1 cunosc, nici nu 1-au vfizut, nici n'auvorbit cu dansul, nici n'a auzit poate de numele lui!

*Alt avantagiu nu mai pucin preten/ios este privilegiul ce au ziari9iiromâni de a schimba pe toata ziva ceea ce se nume9te principii. A fi 7ia-rist, este a fi acela9i om in cursul unei singure zile; caci cuvantul ziarse trage din cuvantul zi. Din data lush* ce a trecut o noapte la mijloc,ziaristul schimba faIa: ceea ce ieri a fost alb, devine negru; da se prefacein nu, marele Cuza se transform& In tiranul Cuza, ilustrul Cogalniceanuse transfigureaza In tradatorul Cogalniceanu... 0 noapte la mijloc, numai mult !

Cateodata publicistul stigmatizeaza, In termeni fulgeratori, demora-lizarea -carii, corumiunea funclionarilor, abuzuirle administraIiunii, etc.,etc.... Cetindu-1, ai crede ca vorbe9te un Caton, ca auzi pe un Socrat,ca vezi pe un Brutu. Desamage9te-te! Ziaristul nostru el insu9i e innoroiatin viIiuri, e scaldat In corupciune, e innecat in abuzuri! Ce vrel.i! !litredrepturile, cuprinse In calitatea de publicist, se numara 9i acela de a cereca allii sa fie buni, far& ca sa fim buni noi in9ine.

Ap dara, jurnalistul, numai jurnalistul, se bucura in Romania deprerogativul de a nu 9ti nimic, de a vorbi verzi 9i uscate in numele Orli,de a nu avea principii, sau mai bine, de a le avea prea multe; 9i, in fine,de a predica moralitatea de pe Insali tribuna imoralitaIii! Acesta e tipulpublicistului roman. Sunt excepliuni, dar exceptiunile nu aunt reguli; 9ichiar excepOunile, ate ne intampin& aci, nu ni se par a fi destul de sigure.Se intampla, bunaoara, ate un jurnalist moral, dar ce foks ! el nu 9tiecarte. Se intampla, pe de alta parte, ate un jurnalist me9ter de a seri, darfar& cea mai mica autoritate morala. Se mai intampla ate un jurnalistcu principii nestramutate, dar vai! acele principii aunt nestramutate numai

LVIII INTRODUCERE

in riltriciri. Cat priveqte sacramentalul obiceiu de a indruga in0rA-te-mar-gärite in numele naliunii, o! in aceastii pirvin0 vii putem garanta, ca nuveli gäsi in Romania nicio exceplie*.

Erau, totu0, eateva exceplii 0 printre acestea se numara fárilIndoiala chiar Bogdan Petriceicu Hasdeu; care nu facea gazetarienumai cu talent, ci cu o vast& informole istorick economick juridick0 nu sapara numai de inteligenIk ci avea cur aj, (I nedepedenca * 0sinceritate. Hasdeu debutase destul de tânar In gazetaria politica.Intrase 0 aici pe calea regala a pasiunii, elanului 0 mirajului apcum debutase in toate taramurile de activitate. Era (( patriot 0 0 (( de-mocrat *, 0 aceste douà mari iubiri de neam 0 de libertate nus'au stins niciodan in sufletul lui uraganic. Protestând odata Impo-triva afirmaTiei lui Armand Levy, care acuza ziarul Traian ca arfi # ante-garda * partidului (( Bratianu*, Hasdeu nu se sfie9te ea mar-turiseascfi deschis: (cAm Iinut totdeauna prea mult la demnitateaindividualä pentru a nu suferi disciplina nimAnui, 0 am respectattotdeauna prea mult natura umank pentru a nu disciplina pe ni-meni...*. (Traian, I, Nr. 11, p.42). Iubirea lui de libertate era ega-Ian numai de iubirea sa pentru Iara 0 neam.

Daa a criticat atfita vreme 1) cu asprime pe Domnitorul Carol I,a facut-o pentruca vedea primejduita libertatea f i latinitatea tanaruluiStat romanesc. Polemicile crude Impotriva lui Cogalniceanu 2), se In-dreptau de fapt Impotriva (( dictaturei* acestui om politic. Nu toleradeloc bfita electoralk e Parlamentul Popa-Tache 0 scrie el odata(Traian, Nr. 53, 4 Septembrie 1869), surprinzAnd cu milnã demaestru una din cele mai tragice constante ale politicei românwi 3).

1) Vezi nota Hasdeu fi Domnitorul Carol, dela sf Anhui volumului II.2) Vezi nota Hasdeu fi Cogellniceanu, vol. II.3) Despre afacerea Strussberg: 4 0 discutiune atit de voluminoasl, la care

au concurs cu profusiune toti vorbitorii Camerei, unii graind cite douà zile qi ceimai modeqti cite (lout oare, a procurat pink' acum natiunii un singur rezultatpozitiv, ci anume a concesiunea in sine, aca cum e votase Camera din 1868, estedeparte de a fi atit de rea precit de monstruoasti a fost aplicarea-i de citre toateministerele succesive, IncepAnd dela Beizadea-Mitici si pima la d. Manolache Co-stache a. Iar in concluzie: 4 Din nenorocire, in loc de un deznodimint atit derominesc, parlamentul preferi o mare MUSAMA a (Columna lui Traian, II, nr.10, 8 Martie 1871).

INTRODUCERE LIX

4 D. Petre Gradipteanu pierdut-a vechia-i energie? Popa Tache numai traiepte? ImpuIinutu-s'au giambafii fi hamalii? Apa dark Capi-tala va merge cu d-1 Cogalniceanu, intocmai precum a mers...*,(Traian, I, Nr. 8, 9 Mai 1869). Lucrurile nu p'au schimbat deloc, pialaturi de celelalte neuitate merite, Hasdeu 11 mai are pi pe acela dea fi surprins, numai dupa caciva ani de vieala publica din Romaniaunità, aceasta constanta a politicei romanepti.

Impotriva careia protesteaza, fra, cu vehemenIa. 0 Orice incer-care de regim personal va gasi In acest ziar un antagonism perpetuupi implacabil*, anunIa el In articolul de fond al primului numar dinTraian. Cu doi ani mai inainte, In Sentinella Romemli (1 Dec.1867. An. V, NI.. 105, p. 418) marturisepte: 4 Am colaborat pi voi co-labora totdeauna prin articoli politici la toate foilb ale caror principiinu sunt in contradicOune cu credinIele mele democratice nestramu-tate...*. Iubirea sa de libertate pi de neam fi calauzesc pi fi justificatoate luptele politice. Ipi da seama a, in acei primi ani de autonomiepolitica romaneasca, orice incercare despotica este In acelap timp re-acIionara. Groaza de a vedea din nou ptirbita bruma de libertatecetaIeneasca pi autonomie na-cionala, de a asista la retntronarea fa-nariotismului politic, deci la o umilinlà nalionala 11 obsedeaza.Orice incalcare de drepturi, este o stingherire a redepteptarii con-ptiinIei romanepti. Critic& t despotismul* lui Cogalniceanu pi 4 teuto-nismul * domnitorului Carol din aceleapi motive patriotice; pi unulpi altul sunt obstacole primejdioase in calea redepteptarii nalionale.Singura mantuire i se pare a fi libertatea pi romfinismul. t Un om degeniu nu poate fi despot*, spune el foarte frumos fn Columna luiTraian din 23 Martie 1870. (An. I, Nr. 7, p. 1). 4 0 adevaratacapacitate nu poate fi personala, ci este eminamente colectiva;ea catä sa fie o putere reprezentatipli in toata vigoarea &Ivan-tului, dupa cum o numea Americanul Emerson; ea se pune totdeaunain cea mai stransa armonie cu necesitatea secolului sau 0 a naliuniisale ; mai pe scurt, ea este servk fn loc de a fi domn. Dictatorii ceimarunIi de pe malul Dambovilei ar trebui sa se patrunza bine deaceasta suprema lege, Inregistrata la tot pasul In filosofia istoriei. Un

LX INMODUCERE

individ poate BA porunceasca societä%ii, numai intruch societateaporunceste inclividului, ca el sa-i porunceascä (ibid).

Dar aceasta <societate * este inainte de toate romtmeascfi, 0 arelegile ei de cre0ere, legi organice i specifice, pe care nimeni nu trebuesti le nesocoteasca. Vorbind despre politica pe care o duce Ion Ghica

prietenii si, scrie raspicat: c Nu a9a se cre0e o na-Oune. Ipocriziaconducatorilor formeazti sclavi idioi, iar nu cetilleni* (Columna luiTraian, I, Nr. 12, 9 April 1870). Are groaat cle orice inmixtiune strinLMinisterul actual este opera Nemlilor. Ministerul viitor va fi opera

Francilor. Negre;it, este un mare progres, cu ajutorul caruia vomputea ajunge, in fine, la un ministeriu care sfi fie opera Romanilor...(Traian, Nr. 49, pag. 193). Din toate articolele sale din acea vreme,se despriude lirnpede teama lui Hasdeu ca nu cumva Domnitorul Carolsa incurajeze influenia germanà i dictatura politicianistfi, &And astfelinapoi cu o jumAtate de secol mersul firesc al Statului nou romanesc.Apfirfindu-se de anumite atacuri guvernamentale, scrie Ziarele guver-namentale strigA pe toate tonurile ea' a combate aceastä hidoas6 sister-n-6este a fi contra dinastiei. Dar interesele tronului pot oare diferi vreo-data de ale Naliunii? 0 tarfi existfi fára dinastie, pe and o dinastienu exist& ffirá tarà: supunerea dinastiei la lará este o consecintfigicti ,(Traian, an II, Nr. 7, 20 Ianuarie 1870). Adus a domni pesteun popor liber, Carol I nuli va gási amid in cireada slugfiriei! Chematde ea-tea Latinii dela Dunäre, românismul este singura forra. a MgrieiSale... s (ibid.). Din numeroasele i uneori violentele sale atacuri sedesprinde acela9 leit-motiv: Domnitorul sa çina seama de firea popo-rului care 1-a chemat, i sa se identifice cu singura sa posibilitate decreoere organica, romdnismul.

In regula generalfi: strainul devine patriot intr'o altà %era numaiatunci and popriile sale tendinte anterioare, propriile sale simpatiiantipatii, propria sa ideie predominatoare, coincid cu aspirapunile patrieiadoptive >> (Baba Novae, studiu publicat intfii In Romdnul, 29 Martie1868 0 urmare, reprodus apoi in Columna lui Traian, VII, 1876, Aprilie,pag. 145-165 ; citatul nostru, pag. 165). Catre aceastà c coincidenràerau orientate toate articolele lui Hasdeu in care se vorbea despreDomnitor. Nu trebue judecata critica lui Hasdeu ca o simp1 atitu-

si

1a-

* 0

0

s

a

si

5

INTRODUCERS LXL

dine negativa fa-0 de orice faceau * boierii* si 4 junimi§tii * (elementepolitice cu care el nu s'a impacat niciodata). t Noi unii, astrizi ea ci la1865, nu voim nicio daramare mai 'nainte de a sti ceea ce se va punein loc. In politica numai incapacitatile cele mai absolute distrug toate,distrug mereu, distrug in dreapta si'n stanga, si nu edifica niciodata.Prima condi-pune pentru ca sa se poata cladi ceva solid, ceva frumos,ceva bun, este ca lucratorii sa se inIeleaga nu atat asupra usoarei ope-raIiuni de a da jos o ruing, pe cat mai ales asupra planului dupit caresa se croiasca in urma un alt edificiu *. (a Buletin interior*, Columnalui Traian, II, Nr. 36, 27 Septemvrie 1871). Nu e vorba, aca dar, decritica cu orice preT. In luptele sale politice si ziaristice, Hasdeu aaratat de multe ori ea are curajul sa recunoasca meritele adversarului,ca nu covaie sa intinda o a mana frateasca * dusmanului de ieri. Aaratat, mai ales, cat de sincer credea in a idei * si a principii *, trecandde multe ori peste hotarari luate si marturisite, numai ca sa nu pagu-beasca a principiul *1).

De aceea, in urma evenimentelor dela Iasi, din 3-4 Aprilie 1866,&and (dupa spusele ziarului local Vocea Nationalei, din 4 Aprilie, repro-duse in Romemul din 11-12 Aprilie, pag. 2) s'a strigat a Jos Unirea ! *Hasdeu adreseaza redacliei ziarului Romdnul urmatoarea scrisoare:( Domnule redactore, am lost 'contra principiului Domnului strain derasa nelatinet. De aceea am subscris in plebiscit in registrul contraalegerii principelui Carol I. Astazi, insa, vazand tristele scene de reacliunepetrecute la Iasi si prin care se pune in pericol pana si marea idee deUnire, ca unul ce am fost si voi fi totdeauna pentru Unire, ma grabesca-mi retrage votul, declarand ea, in interesul salvdrii Unirii, sunt pentrualegerea lui Carol I * (Romdnul, anul X, Miercuri 6 Aprilie 1866, pag. 3).De altfel, dupa cum se §-tie 2), atitudinea anti-dinastica a lui Hasdeus'a atenuat prin 1872-1875 ; iar spre sfarsitul vigii ajunsese chiar uninfocat dinastic. A inIeles ca domnia Regelui Carol I nu era o primejdiepentru romanism. A inIeles ca anumite a reforme democratice si na--tionale * sunt pe cale sa se indeplineasca. Simpatia lui pentru latini,

1) a Deviza modestului grup de protestaqi dela Columna lui Traian a fost,este si va fi: 4 concordie pe baza principiuluil* (s Columna s, I, nr. 23, 28 Mai 1870).

2) Vezi nota Hasdeu f i Domnitorul Carol (vol. II).

LXII INTRODUCERE

in deosebi pentru francezi, a inceput A* se echilibreze, dupa infrangerealui Napoleon III 0 in epoca de pregktire a alianizi ruso-franceze. Inschimb, a ramas toata viala un infierbantat 4 anti-muscab, cumspunea el. N'a uitat niciodata a e basarabean 0 ca Basarabia este ceamai amenincata provincie romaneasca 1).

In era u cosmopolita * in care i se I:area a traiqte plink deu generozitali*, fascinata, ca intreg papptismul, de u unitatea omului *,de 4 umanitarism * Hasdeu hipta din rasputeri pentru apzareaistoriei proaspatului Stat romanesc pe axele nalionalismului. Nu odataafirma ca 4 nalionalismul este o condi-Pe esenliala a tuturor crea.ciunilormari in sfera ideii. Ceea ce-i originalitatea pentru un individ, estenalionalitatea pentru un popor *. (Cauzele fi rezultatele cosmopolitis-mului, discurs publicat In Columna lui Traian, II, Nr. 7). Structuraromantica a lui Hasdeu este Inca odata verificata prin aceasta sta.-ruitoare reintoarcere la popora *, la fenomenul originar etnic, la u indi-vidualitatea # de esenla organica. Printre u lumina0i * timpului, printreu cosmopol4ii # cari credeau ca democralia implica numaidecat Oer-gerea virtu/iilor etnice Hasdeu este, In orice caz, un izolat. u Eibine, in Romania cuvantul patriotism se pare a fi proscris de o bucatade vreme. Oricine-1 rostwe, se expune neaparat rasului, ironiei, sar-casmului acelora ce-1 ascultä. Nimeni nu ne impiedeca de a fi patrioli,dar cu condiOunea cea mai riguroasa de a nu vorbi in veci desprepatriotism, de a nu-1 menIiona, de a nu hazarda macar o aluziuneindirecta ... Ranjeasca cat le place incolorii cosmopoliti, fara sim%de nalionalitate, fara limba 0 fax% ideie romana ; ranjeasca ei, iar noivom vorbi despre patriotism, precum nenorocitul in oara de tribulqiuneinvoaca numele divinitaIii!... *. (Patriotism §i neincredere, I, Romdnul,pag. 737, 1 Septemvrie 1868).

In activitatea gazetareasca 0 politica a lui Hasdeu, democraiiaera organic legata de românism. u Am crezut totdeauna ca mantuireaneamului nostru consista nu in neguroasele sfere ale abstraqiunii,

1) Liviu Marian, B. P. Hasdeu fi Rusia (Chi§intiu, 1925). De altfel, Hasdeusi-a dat foarte bine seama de legile politicei noastre externe. t RomAnia are ceamai imperioasA trebuinIA ca Prusia sA se certe cu Rusia, cAci altfel nu-i mAntuire*(Columna tui Traian, I, 58, 30 Noemvrie 1870).

INTRODUCERE LXIII

ci numai in stindardul cel vizi al Romanismului...1). Am crezut tot-deauna cil acest mare% drapel nu poate fi ridicat sus de ni0e mainive0ejite, ci numai 0 numai de puternicul brat al Junimii *. (Discursullui Hasdeu primind pre§edentia societatii 4 Românismul ft, in §edintadin 15 Noemvrie 1869, aparut in 4 Traian t, Nr. 82, p. 330). tt Existala noi o legiune de oameni pentru cari un Grec, un Turc, un Otentot,un Roman e tot una. Ei pretind ea meschina cestiune a nationali-tatilor trebue sfi se piarza In grandioasa conceptiune a umanitatii.Nenorocitii, ei nu oin sau nu voesc a oi ca adevaratul amic al ge-nului omenesc este numai acela careli iube0e mai inainte de toatepropria sa ginte... Fiecare neam reprezinta In concertul total o ideediferita, fara care n'ar putea fi armonie... Amoarea cea adevaratase manifesta numai in concret: creanduli un ideal, sufletul 11 Intru-peaza ...*. ( Ibid.).

In acel faimos discurs din 15 Noemvrie 1869, 40 formuleaza Hasdeuuna din cele mai interesante justificari ale nationahsmului: cosmopo-litismul este lenea de a iubi. De ce sa nu iubim atunci intreg Universul,toate stelele 0 toli ur0i polari? Cosmopolitismul este In practica unegoism rafinat, spune el. 4 E comod de a iubi umanitatea, and aceastane scute0e de a vedea altceva in lume, afara numai de propria noastranulitate *. Cosmopolitii spun: intaiu libertate, 0 apoi nationalitate.Dar ca sa poti fi liber, trebue mai intain sa exivti, ca roman. Babilo-nienii nu mai exista nu in sensul ca n'au avut urmapi, ci in sensulca nu mai exista ca popor. Durnanul neimpacat al romanismului ecosmopolitismul, conclude Hasdeu. 4 Românismul este umanitate, li-bertate 0 adevar. Cosmopolitismul egoism, sclavie 0 minciuna ...Junimea este incapabila a trai in minciuna 0 in metafizica: ii tre-buie adevar 0 viara 1 * (Ibid.).

1) t Acei ce confund 5. nationalitAtile intr'o singura abstractiune chaoticA aumanitAtii, de ce oare BA nu feel Inca un pas inainte [paste lozinca (to m §i oms]:dobitoc si dobitoc?

Francesul este om, ca iiii germanul; Germanul este om, ca §i Francesul; daromul in genere, fie Frances sau German, este animal ca §i. hiena, care-i desgroapiigi-i mAnAncA pe furil cadavrul.

0 consecintA logicA a patimei de a generalize... t (Coentopolitism Ili Nage-naliem, I Columna lui Traian*, an I, nr. 50).

5

LXIV INTRODUCERE

Iar acest 4 adevar 9i vial& * II gase9te numai in poporul romanesc,4 in opinca *9. Tineretea singura poate InIe lege acest izvor de apa vie.4 In momentul de fa/a. numai junimea mai poate salva Iara L. Lanoi batranii sunt obosiIi 9i tinerii dorm: nefericita Tara !.. De9teapta-tedar, de9teapta-te cu o oara Inainte, generoasa junime romang, adu-canduqi aminte ca Maria Sa Carol I este tanar ca qi tine: te va In-Ielege ! 0. (Traian, 12 Septemvrie 1869, Nr. 55, p. 217). Exista 9iatunci o problema a generaIiilor. #...Nu ne putem stapani de a nuconstata Inca odata abisul, largit pe zi ce merge, intre generaiiuneacea veche 9i generaliunea cea noua: una mai mult sau mai puTin cosmo-polita 9i cealalta din ce In ce mai romaneasca! A. (Traian, 7 Oct.1869; cu prilejul randurilor publicate de Heliade Radulescu In Trom-peta Carpaglor, In favoarea teatrului grecesc din Bucure9ti). Uneori,glasul lui Hasdeu ajunge profetic. 4 Aparfind cu energie puritatea na-Iionalitalii noastre, far& a o confunda cu ortodoxia celorlalte popoareale Orientului ; 9i demonstrand In gura mare ca pe pamantul Dunariide jos romanismul este singura cale de scapare, far& care vor pieritoli, oricine va cuteza s'o nesocoteasca, incepand dela Tron 9i pana laOpincal. .*. (Traian, an. II, Nr. 13, 7 Februarie 1870). Batraniisolidarizandu-se cu idealurile << cosmopolite *, Hasdeu vede toata na-dejdea In tinerele, In 4 generaIiunea noua * care incepea sa despiceidealul papptist, pastrand ideea de <dibertate *, dar alaturandu-i unpatriotism total. Orice alta soluiie politica e retrograda, e u reaclio-nara 9i. despotic& *. Hasdeu marturise9te raspicat desolidarizarea luide Statul roman pus la cale de batrani 9i de boieri. # Noi respingemcu desavar9ire orice idee de petrificare *. (Traian, an. II, Nr. 6,17 Ianuarie 1870). Este marturisita aici toata rezistenIa lui organicaimpotriva # reacIiunii *, a atitudinilor nedemne 9i. neromane9ti a

1) e Printre celelalte cai de a dezvolta [con§tiinta national51, una din cele maipractice, dacä nu singura esentiala, ni se pare a fi formarea 4 femeii *.

e Sotia-mumä exercitä o dubl& influent& supremA asupra societAtii...e Astäzi, din contra, nemic nu este mai putin românesc 0 chiar mai anti-na-

tional decat creqterea fetelor noastre...4 Mai dati viitoarele mume rii sotie ale copiilor no9tri pe mana jesuitilor: atAta

]ipsia! i (Traian, nr. 61, p. 245).

INTRODUCERE LXV

conducatorilor politici. Hasdeu avea no/iuni bine precizate asupra na-liunii si Statului. Nu gasea alta scapare pentru poporul românescdealt intr'o ofensiva a romfinismului, ofensiva pe care numai * june/eageneroasa * o putea Infaptui. Care sunt cauzele victoriei germane? seintreaba el In 26 August 1870 (Columna lui Traian, vol. I, Nr. 12,p. 1). Fara Indoiala a ele nu stau nici In pusca cu ac, nici in instruc/iapublic& ci In spiritul nationalist al nouei Germanii. Frana impe-riala era cosmopolita, In loc de a fi latina. (< Fi-va Fran/a republi-can& altfel? ..*.

Respingand categoric orice t idee de petrificare *, Hasdeu luptaIn primul rand contra boierilor 1) contra 4 clasei cosmopolite *, careera In acelas timp si 43 genera/iunea veche *. 0 spune chiar el, si denenumfirate ori. 4 Nu lin cu Rosetti, nu /in cu Bratianu, tin cu aceiacari astdzi se lupt4 contra boierilor *. (4 Discurs * linut in sala Slati-neanu, 23 Octomvrie 1866, publicat In 4 Romdnul *, Miercuri 26 Octom-vrie, si republicat in 4 Columna lui Traian*, I, Nr. 26, p. 9, 10 Iunie1870). Dar 4 boierii * sunt uni/i si tari, In timp ce liberalii sunt im-par/i/i in dot& tabere, cuzisti si rosii (# acum In urma In centru 0rosii *).

Inca de pe când publica ziarul umoristic Aghiutd, Hasdeu purtao cumplita lupta Impotriva boierilor si In favoarea Igranilor. In nu-marul 7 din Aghiutd (pag. 56) coperta arata doua mici tablouri: 4 stra-jerii satesti; cum au fost, cum vor fi *. Intr'o parte, Iaranii sunt ara-tali batu/i cu biciul ; alaturi, /firanii Inarmali, tragand In ispravnicasa ( cum vor fi *. §i acest desen satiric nu e cel mai revolu/ionar dintoate eke a publicat Hasdeu In Aghiutd. Chiar In numarul urmator(p. 57), se afla un desen despre 4 neviolabilitatea * domiciliului *. Scene

1) In articolul de fond din primul numar al lui Traian, rezuma astfel atitu-dinea sa politica: * ...In imaginea lui Traian se Intrune§te ambele elemente aleexistentii noastre nationale: romanism iii democratie e.

* Trei date formeaza totalitatea crezului nostru politic: 1821, 1848, 1866*.* Sus meritul personal, jos prerogativa nalterii*. Iar In articlul din Columna luiTraian I, nr. 23, din 28 Mai 1870: t Scuturati-va cu o oar& Inainte de cumetriaboiereasca, fmbranciti la o parte umilitoarea disciplina, Inaltati la o programaMinutia iii riguroasa, chemati la o sincera Infratire tot ce-i adevarat national §iadevarat progresist In Romania... *

LXVI INTRODUCERE

brutale alaturi de scene extrem de sentimentale ; a feciorul boieresc *0 sub-prefectul arata/i in cele mai salbatice aspecte; iar taranii ideali-zali, a9a cum se gasesc mai tarziu in literatura samanatorista. De aici,din Aghiugi s'au desprins dm& 4 motive de inspiraiie * de mare cir-culatie in literatura româneasca modern& ; pe de o parte satira cara-geleasca, pe de alta parte 4 laranismul t literar. Se gasesc in Aghiuldun numar impresionant de motive caragea1e9ti: scrisoarea de amorl),dialogurile mahalage9ti, ridiculul gen Rica Venturiano, 0 altele, pecare geniul lui Caragiale le-a prelucrat 0 le-a dat o valoare literal%dar care existau totu0 Inca din 1864 la Hasdeu. Fara a fi atins vreodataperfecvlunea lui Caragiale, umorul 0 satira lui Hasdeu inseamna unvadit progres asupra produciiilor satirice contemporane. Hasdeu serevolta impotriva unor glume din Nichipercea (...Pe unde se p...gaina...), afirmând ca Cilibi Moise intrece .Nichipercea # nu numaiprin spirit, ci Inca prin buna cre§tere # (Aghiuld, Nr. 11, p. 84, 16 Ia-nuarie 1864). De multe ori las& sa se inIeleaga ca humorul 0 satira luistint revolulionare in literatura româneasca.

Republicand e Discursul * din 23 Octomvrue 1866, Hasdeu adaogain Columna lui Traian §i programul pe care a voit sa-I impuna atunci# marelui partid de aqiune *, 0 care se rezuma in urmatorul 4 cate-chism*: 41. Responsabilitatea ministeriala 0 administrativa ; 2. Ar-marea Iarii in realitate, iar nu printr'o farsa ; 3. InstrucIiunea, iara0instrucIiunea 0 tot mereu instrucIiunea poporului, contra careiaconspirase Insa0 legea organica a %Aril ; 4. Cel mai riguros controlfinanciar ; 5. 0 energica 9i sincera combatere a invasiunei evree9ti ;6. 0 lupta pe moarte contra amestecului strainilor in afacerile /Arii ;

1) 0 4 epistola amoroasa a unui sergent major, comunicata de d. V... son,amic din Braila *, tsi publicata in Aghiurci, nr. 5, p. 52-53, 1 Decemvrie 1863,are toata savoarea caragialesca. De altfel, epistola era autentica. Sergentul majora prins pe d. Vellisson, care trimisese aceasta scrisoare (adresata unei evreice 4 ar-foniste *) lui Hasdeu 0 in numarul 7 din Aghiurei (p. 54) apare urmatoarea te-legrama, nu mai putin caragealeasca. Braila in 23/12 Decemvrie 1863, 5 ore chip&amiaza: 4 Sergentul major Nicolae Panu 0 alti doi m'au batut mortalminte astaziin mijlocul pielei §i in fala a sute de oameni, scotand li sabiile. Protestali In numelelegilor cui se cuvine. Vellisson s. Inteun articol din Columna (I, nr. 9, 30 Martie1870), expresia: 0 baioneta cea intelleginte s.

INTRODUCERS LXVII

7. Cea mai deplina libertate a cuvantului 9i cea mai deprma libertatea sufragiului ; 8. Un antagonism perpetuu contra tuturor tendintelorboiere9ti... *.

Dragostea fata de 4 Omni * qi ura impotriva 4 boierilor * carestrabate 9i in operele sale istorice (d. ex. 'ban Vodd cel Cumplit) nuse explica numai prin romantica simpatie fa-ca de popor *, de izvorultuturor formelor originare, de fantana vie a sentimentelor fundamen-tale 9i pure. Mai intervine, fire9te, 9i pizma acestui <prince Dieu-donnés,care se 9tia 0 os de Domn *, impotriva unei clase sociale inferioare,impure (fanariotii), anarhice. In numeroase randuri arata Hasdeu in-teresele anti-nationale ale boierilor. Pentru ei 4 Unirea * era inceputuldeclinului. Nu vor mai putea juca rolul 4 nefast * pe care-1 impliniseradela Brancoveanu incoace; nu vor mai putea, pe de altä parte, sectitui4 fantanele vii * ale istoriei neamului, taranimea. Brusca ascensiunepolitica (1868-1869) a 4 partidului boieresc * sile9te pe Hasdeu, dup&ce-i biciuise in atatea satire din Ada*, A scrie faimoasa lui Oddla ciocoi, care a avut un rasunator succes de pres& 9i de public, 9i careeste, fara indoiala, cea mai reu9ita satira politica din literatura romana.Nu este, de altfel, singura. Pentruc& Hasdeu, dupa cum facea 4 poli-tica * in Joan Vodd cel Cumplit, In Rao= gi Vidra 0 in cursul deDrept constitutional facea politica nu numai In satirile din Aghiugi(cf. Addenda, vol. I), dar 9i in foarte multe din poeziile sale epice. Coin-plotul butei, In afara de caracterul sau anti-boieresc, reflecteaza perfectatitudinea politic& a lui Hasdeu din acel an ; intocmai ca 9i # fabulele *9i q baladele 0 sale.

Lupta sa pentru 1 romfinism *, pe care nu o va abandona niciodatacomplet, i se pare ca da roade. Inainte chiar de a transforma Columnalui Traian in publicatie q curat 9tiintifica *, pe motivul ca timpurilesunt acum schimbate, 9i. con9tiinta nationala cle9teptata Hasdeuvorbe9te despre influenta pe care au exercitat-o ziarele 9i ideile sale.

e 0 legiune de organe nationaliste, pline de energia junetei 9i invartoptede vigoarea credintei pentru care luptfi, propagfind din toate partile scan-teia Românismului, pe care Traian cutezase cel dintai a o desrnormantade sub noianul fantasmagoriei masonice a lui 48! (Columna lui Traian,II, Nr. 35, Buletin Interior *, 20 Septembrie 1871).

4

s

LXVIII INTR ODUCE RE

Iar dupfi Congresul Presei Nalionale, scrie In Buletinul Interior*din Columna lui Traian, II, nr. 38, 11 Octomvrie 1871 :

Vântul Romanismului 9uerit atilt de tare, fuck cei mai falnici stejariai cosmopolitismului de mai deunfizi, cei mai inflliclirqi adepci ai lojilorfranc-masonice, Ii pleaca umilitele kr frump dinaintea puternicului suflual direcliunii nationale *1).

In unul din ultimele sale articole politice, Carliftii (23 Martie 1.902 ;noastra, p. 300-304), Hasdeu Incearc& o privire generala asupra

istoriei romfine9ti in timpul Regelui Carol I, 0 recunoa0e ca s'a in§elatsocotind ca 4 influenia nernIeasca atat de limitata, In realitateva aduce dupa sine cosmopolitismul

Faciind politica marturiswe singur mai tarziu cu patimaHasdeu judecfi totu0 faptele cu o uluitoare obiectivitate. De altfel,el Insu0 Ii dadea seama de pozi-pa lui cu totul special& In gazetariaepocei. 4 Ne putem fali, nu pentru prima oaf* ca am semnalat tot-deauna pe deplin, cu mai multe zile inainte, ultima faza a lurcurilor,fiindca niciodata nu ne-am pogorit a cerceta situaliunea sub auspiciileoportunitaIii, ci numai i numai In vederea adevärului (Columna luiTraian, I, Nr. 32, 4 Iulie 1870). De Cate ori scrie despre politica interna,dovede0e un mare talent de simplificare i organizare a faptelor, unprecis spirit de critica a informaliilor. In totdeauna rezuma, clarifica,define0e. Fara aceasta caracteristica defini/iune, ar fi cu anevoiea Inlelege cineva toate cate se petrec 0 se vor petrece Inca In jurulnostru... > (Columna lui Traian, Buletin Interior *, anul I, Nr. 44).

1) De altfel Hasdeu, care mArturiseste cä iubefte Franta iar nu pe ciocoiifrantuziti protesteath Impotriva unei reprezentatii In limba francezA:

Ceea ce a preocupat Capitala in cursul ultimei saptAmAne a fost o represen-tatiune teatralli in folosul rAnitilor francezi de cAtre un grup de diletanti din clasade sus a societatii.

Din fatalitate, n'a dat-o Romdnia i n'a dat-o poporul.Zicem cä n'a dat-o Romdnia, caci s'a jucat numai frarktuzelte, ca i and n'arn

avea o limbA a noastrii proprie.Zicem cä n'a dat-o poporul, cäci toate lojele i primele staluri fuseserA ImpArtite

exclusivamente in cercul amicilor inainte de a se anunta spectacolul, pare& inadinspentru ca nu cumva un burtd-yerde sau un mitocan sA cuteze a ledea alaturi cu unmembru al protipendadei.

Trist! e (Buletin Interior, 22 Febr. Columna* II, 8 (70) 1871).

#

edilia

3)

4 *.

8 )),

*

1

d

to,

o

a

INTRODUCERS LXIX

Discuta fapte §i. avonuri recente, dar intotdeauna le cauta radacinile0 semnificaciile, incearcti sä prevadà evenimentele, A preintimpinenenorocirile. t In economie, ca §i In politica pull, nu Bunt mai prelioasetocmai rezultatele cele mai apropiate: vai de acel btirbat de Stat, carelei§i bate capul numai cu momentul de faIrt *1). (t Ocnele in Romtinia *,

9 In articolele sale politice, Hasdeu a dezbitut probleme care au ajuns t ac-tuale * deabia In ultimii ani. Bunoari, proiectul de lege pentru descentralizareaadministrativi, judiciark militar& tji financiari, pe care II propane In Columnaui Traian din 19 Iunie 1870 (I, nr. 28, p. 1). Sau importanta pe care o acordi

armatei (Traian, II, nr. 15, 12 Februarie 1870) li care il face citeva luni Inurm& s& propuna o instructie pre-militara.

...dorind din tot adancul sufletu/ui ea Rominii a/I reinvie month:dente bir-b&tia ostatjilor lui Stefan Iji ai lui Mircea, am crede totu§i o neghiobie de primaordine, in conditiile ltiintei militare de astazi, de a cere cu singe rece o copiematerial& dup& institutfile din epoca arcului 0 a buzduganului. Ideia noastr& vafi romineasa, ins& din secolul XIX... *.

IntroducAnd exercitiul militar pe o *marl general& in Instructiunea Publici,ne vom conforma cu insili baza psicologic& a pedagogiei intima cunoltintia inimei umane...

Iesit din tjcoala primari, elevul va poseda serviciul ostAtiese ca un bun soldat.Absolvind gimnaziul sau universitatea, el va rivaliza In dibicie pi In exactitatecu orice veteran, tras pe sub ranit& in curs de doisprezece sau chiar cincisprezeceani* (Armarea Nafionald, Columna* I, nr. 56, 16 Noemvrie 1870).

Si tot Hasdeu, In e Columna t, II, nr. 14, 5 Aprilie 1871, face planul unui satmodel: In kc de a ameti pe bietul gran prin metafizicA, oferiti-i un exemplude imitat... *

Conditiile satului-model:I. Condifiuni intelectuale :

1. coalA;2. BisericA;3. Serviciu ostiqesc.II. Condifiuni igienice :1. Locuinti §i Imbraciminte;2. Spitaluri;3. Hrani.III. Condifiuni economice:1. Institute de credit;2. CM de comunicare ;3. Irigatiune vi canalizare *.N'ar strica gi o miniaturA de muzeu*.

V

e

o

o

0

e

o

LXX INTRODUCER&

Columna lui Traian, I, Nr. 13, pag. 2). Numai Eminescu mai avea,alaturi de Hasdeu, asemenea serioase preocupAri in ziaristia: de acAuta radAcinile istorice ale evenimentelor, de a le preciza semnificaTiile0 ghici urmárile.

Organic In tot ce simIea 0 &Idea, Hasdeu descifra spiritul 4 roma-nismului* In toate manifestkile suflete§ti ale poporului romfinesc.El care afirmase a 0 o fiinVa se nimice9te când 10 neag-a principiul*(ba Scrisoare deschisd cdtre d-1 Nicolau Ionescu, 4 Columna *, II, Nr. 1.,7 Ianuarie 1871), Inlelegea a orice instittucie civila romitneasca trebuerestauratti In conformitate cu structure sa specifica, iar nu 0 imitat1*chip& forme streine. Nu numai legislaIia trebue inchegata conform cuspiritul neamului (cf. Caracterele naçionaliteicii romdne ca baza legisla-liunii sale, 1 Romfinul *, 11, 13, 14, 20, 25 lanuarie 1868; primul articolpublicat in ediIia noastrk vol. II, pag. 164-468), dar 0 armata trebueorganizatUt conform tradiIiilor militare batrfinecti (Armarea generald,u Romlinul *, 3, 6 Martie 1868). Iar in articolul Policia ruralei (uRo-mânul *, 22, 24 Martie 1868) se bucura de vestea c5. Guvernul cere Ase respecte vechile instituIii românecti. Citeaza ckeva decumente,prin care incearca sá dovedeasca 4 solidaritatea comunalá* româneasea.

toate aceste crediace politice ale lui Hasdeu nu erau numaisimple entusiasme sentimentale fard de 0 trecutul §i marirea * nea-mului românesc. Hasdeu credea in autonomia 0 impenetrabilitateacreepilor spiritului etnic. A fost ffirà indoiala eel dintiti care a vorbitde o 4 logica naIionara *, de structuri spirituale conforme structuriloretnice. 0 In adevgr, fiecare popor, ca 0 fiecare individ, are o logicaa sa, adicä un mod propriu de a concepe 0 a desvolta ideile. Logicaexcentricului Englez diferd de aceea a sistematicului NeamI, melan-colicul Spaniol cugeta altfel deck vivacele Francez, 0 niciunul dintreei, nici Englezul, nici NeamIul, nici Spaniolul, nici Francezul, nu sepot asemsana in aceasta privinra cu fantasticul Oriental * (0 Limbaskwicei la Romdni #, cap. I, § 7, Traian Nr. 47, p. 188). Destainuectepareri revolu/ionare despre scopul 0 justificarea ctiin-cei, 0 vorbectedespre o 0 ctiinra l'omAneasc6 *. Iat5 ce spune Inteun articol din 15Iunie 1870: 0 tiin-t.a româneasca este: spiritul aplicat ditre naturanaliunii romitne. Pulin ne pasá de Ottentoli 0 de Irochezi! Vora fi

INTRODUCEBB LXXI

osandi/i a zace Inteo trandava starpiciune, din data ce imaginaragroala a fruntariei ne va Iinea cu bralele incrucipte b. (Colorants luiTraian, I, p. 27).

Ceea ce e mai curios, o spune asta Hasdeu, romanul cel mai, in-vacat al secolului XIX! Dar 110 spune dupa ce a dovedit cali poateasimila toate metodele de investigape ale spiritului european, delafilologie 0 numismatica, 'Ana la economia politics 0 istoria dreptului...In mice caz, nu e cea din urma 4 contradigie * aparenta care ne in-tampina in gandirea lui Hasdeu. Romantic, dar de o structurfi roman-tick polara, Hasdeu Incerca adesea sa-0 domine 0 sa-0 4 transforme #melancoliile prin aqiune, in deosebi activand impotriva Ea insmi.Fie ca sunt u eforturi de obiectivizare *, fie ca sunt 4 contradicIiile *inerente marilor romantici, fie ca sunt pur 0 simplu polii opu0 aiimensului sdu camp ideologic toate acestea dovedesc o robustäpersonalitate, in care contrariile -se pot Intregi. Hasdeu, despotul,lupta pentru libertatea 0 demnitatea individuala ; el, prinwl, luptacontra aristocralilor 0 pentru opinca ; el, omul cel mai universal alvremii sale, lupta pentru cel mai intransigent românism; el, cel maigenial 0 mai u pasionat * istoric, lupta pentru adevarul istoric #. Inlupta aceasta impotriva lui insmi, a biruit, aproape intotdeauna, el...

5. Coneeptia istoria.

S'a spus 0 judecata aceasta circula cu insistenla ca operaistorica a lui Hasdeu e # haotica *. Astfel pare ea, fire§te, unui cetitornepregatit 0, mai ales, lipsit de rabdare. Cel care urmarqte lima cuaten/ie paragrafele din Istoria Critica, bunaoara, ii patrunde repedeplanul general ; plan riguros, de o perfecta economie, pacfituind dacapoate fi vorba de un # pacat * numai prin propor/iile lui monu-mentale. Hasdeu insu0 0-a dat seama a numeroasele sale mono-grafii complimentare ar putea intuneca, la o pripitä lectura, imagineatotala a Istoriei critice. In prefaia la edi/ia I-a scrie: t Aplicarea celeimai riguroase metode analitice silindu-ma a descompune toate ele-mentele constitutive ale fiecarei chestiuni 'Ana la punctul non-plus-ultra, m'a atras vrand-nevrand In episoade mari 0 mici, de care insa

V.

t

LXXII INTRODUCERE

Bunt departe de a ma ciii, caci ele mi-au permis a resolvi inteun mod.incidental o mulIime de probleme de cea mai inalta importanla nunumai pentru Romani, dara gi. pentru studiul universal al istoriei... *

Istoria criticd, firegte, nu e construita 4 clasic *. Nu avea nimicde a face viziunea romantic& a lui Hasdeu dominata de monu-mental * gi 4 originar * cu o tectonica liniara, mediteraniana. Printot ce iubea Hasdeu in istorie (0 originile *, Mamele, plasma amorffi),gi prin sensul pe care il dedea el istoriei romanegti (Dacii, elementelepre-latine) nu i-ar fi fost fireasca o constructie 4 clasica *. Degi inpolitica milita pentru pan-latinism structura sa mental& nu eradeloc latina. In tot ce a fficut gi a scris Hasdeu, nu se ghicegte nostalgiaspiritului sau pentru normele mediteraniene. Asta nu inseamna, insa,ca Hasdeu nu construia dupa canoane tot atat de riguroase. DacaIstoria Criticd ar fi fost sfargita, caracterul sau <cgotic * sau, maiprecis, de Summa historiae ar fi fost evident pentru oricine. Para-grafele, episoadele, care astfizi ratacesc pe un neiniIiat intocmai caquaestiones 0 articuli intr'o Summa medievala se intregesc inteoperfectfi economie. Trebue sa se Iina necontenit prezent in minteplanul acestei monumentale lucrari. # In scrierea de faIa noi am dorisa se rfisfranga, sub toate aspectele sale, traiul naliunii romane insec. XIV: lucrarea naturii asupra omului §i a omului asupra naturii,endosmosul dintre geniu i mullime, persistenla sangelui, spiritulepocii gi aga mai incolo. Am imparIit intreaga materie in gapte car/i:I. Pamantul gi poporul ; II. Tronul gi nobilimea ; III. Arma ; IV. Crucea ;V. Economia gi Dreptul; VI. Limba gi literatura ; VII. Concluziuni *(Planul f i metodul, in Columna lui Traian, II, p. 144). N'a fost sfargitacleat prima parte a carIii I-a. Dar se poate reconstitui gi a doua parte.- 4 poporul * care ar fi fost probabil acea Istorie etnograficii a Mun-teniei pe care o anunta Hasdeu in Istoria Criticd (ed. II, p. 199). Cacistudiile pe care le publica in Columna lui Traian, dupa apariIia fasci-culei 1 din volumul II al Istoriei critice studii in care cerceteaz&* originea civilizaIiei *, (< alfabetul dacic *, (4paleontologia vestman-tului, armei gi locuinIei in Romania *, originile agriculturii, viniculturiigi pfistoriei la Romani, etc. nu sunt decat capitole dintr'o vastamonografie asupra preistoriei gi etnografiei Munteniei.

INTRODUCERE LXXIII

Constructia rnonumentala a Istoriei critics a speriat In deosebi pesavantii generaliilor imediat urmatoare lui Hasdeu. Imensa erudiVeadunata in paginile ei, neputand fi cleat arareori controlata, a InceputA fie pusa la indoiala. Nu ne referim la mediocri de specie lui Gh.Panu, care avea curajul A vorbeasca astfel de Hasdeu: 4 Noua deocam-data nu ne trebue sanscritioi 0 zendice0 1), noua ne trebue filologiai limbelor romanice 0 slavioi... * (scrisoarea catre Iacob Negruzzi;Torouliu 0 Carda§, Studii fi documente, vol. I, p. 162). Un Gh. Panujudecand pe Hasdeu! Sfatuind sa se apuce de filologie slava pe celdintai 0 poate cel mai mare slavist roman!.. Ne amintim, Insa,a savanIi oneoi, ca Alexandru Phillippide, au fost nedrepti cu oiinIalui Hasdeu. Ca Hasdeu a facut grepli, ea nu toate etimologiile saleerau justificate era firesc. Dar A. Phillippide (Specio2istul roma,«Viata Romaneasca #, I, 1907, p. 419) pune la indoiala cinstea oiin-tifica a lui Hasdeu, insinuand ca citeaza carti. fara A le fi cetit. Uitasepe semne ea Hasdeu, atunci cand executase Inteun pamflet magistral(ziarul Binele Public, MartieAprilie 1881) cartea elevului sau Toci-lescu, Dacia inainte de Traian aclusese probe zdrobitoare ca Toci-leseu copiaza bibliografia de unde poate, chiar din cataloagele anti-carilor. Al. Phillippide se mil% eh Hasdeu citeaza, pentru friguri, peHippocrat, Vico, cartea lui boy 0 Mahlbhirata de0 este o tendin% .

generala a romanticilor, 0 In arta 0 In oiinVa, sa dea semnificaiieamanuntelor vulgare prin citate din izvoare # canonice #. Phillippideinsinuiaza IDA lipsa de onestitate a lui Hasdeu pentruca citeaza Ma-habharata apud Muir, Original sanskrit texts, London 1863, in 80, t. 4,p. 314 adaogand In paranteza: (< D-1 Hasdeu oie sanscrita ca apa *(Specialistul romin, p. 418). E greu de precizat cilta sanskrita oiaHasdeu. E ufor de aratat, mnsgi, ea Phillippide oia destul de purinaenglezeasca. Pentruca Original sanskrit texts nu inseamna cum credea

1) Ca avem nevoie de iranigti, de zendicegti cum spunea Panu, o dovedeltefaptul ca d-1 prof. 0. Densusianu (Irano-romanica, s Grai qi Bullet io, 1923-1924,p. 38-71, 235-250) a Incercat sä explice prin iraniana, Infra altele, cuvfintul,stand, pe care, pe aceeagi cale,il explicase gi Hasdeu (Columna lui Traian, V, p. 105).Cf. asupra acestor etimologii, A. Rosetti, Rey. de linguistique romane,1927, p. 230, giResturi de limbd ecito-sarmatd (II Viala Romfineaseä *, LXXX, p. 114 gi urm.)

II s

LXXIV -INTRODUCE RE

el texte sanskrite publicate in original, ci pur i simplu o culegerede texte sanskrite autentice. i degeaba se speria ca Hasdeu cita peMuir, pentruca Muir dedea traducerea textelor sanskrite. Nu era decinevoie sa §-tie sanscrita ca apa ca sa poata face trimiterea la Muir ;era destul sa 9tie bine limba engleza. i Hasdeu o 9tia

Pe asemenea observaPi care uneori descopereau profunda igno-ran-ca a chiar acelora care le faceau (cazul Gh. Panu) s'a intemeiatlegenda ca §tiinpt enciclopedica a lui Hasdeu e necontrolabila, aproxi-mativa i haotica. Legend& nedreapta, impotriva careia au inceputsa se ridice competenpi de astazi dovedind ca Hasdeu a fost celmai bun editor de texte vechi românqti, cel mai invalat roman 9ifoarte onest in citate. Ceea ce a contribuit, fara indoiala, la u corn-promiterea lui Hasdeu a Lost faptul ca din atatea foarte ingenioaseipoteze, numai cateva au rezistat timpului. Dar aceasta timpurie ofilirea ipotezelor este un lucru curent in filologie i istorie. Cate teorii filo-logice dela 1870 mai sunt acceptate astazi de vtiinva? Cate ipotezeistorice dela 1870 n'au fost inmormantate dupa o generape? Scurtavial& a unei ipoteze este destinul trist al oricarei <teorii * din tiin-celeistorice. Cu toate acestea au supraviquit In liniile kr mari. multedin 4 descoperirile * 0 4 legile lui Hasdeu. Bunaoara, teoria circulaPeicuvintelor ; existenIa cuvintelor dacice in limba romana ; importanlaOlteniei in istoria romanilor ; pluralitatea Basarabilor ; ipoteza asupraoriginei basmului; influenla bogomilismului asupra literaturii scrise 1),0 Inca alte cateva ipoteze de lucru sunt §i astazi valide. Dar ceea ceintereseaza in opera unui istoric nu sunt ipotezele de lucru sau rezul-tatele pe care le obline ci metoda i concenia pe care o formuleazael despre valoarea istoriei. De0 n'a avut elevi in adevaratul IneIesal cuvantului cad Gr. Tocilescu a insemnat un mare pas inapoi 2)metoda lui Hasdeu este astazi, mai mult ca oricand, acceptata

1) Astazi ipoteza aceasta este depreciatä la noi, In urma observatiilor d-luiprof. D. Russo (Studii bizantino-romEne, Bucure9ti 1907). Ne propunem sl aratAm,Inteo lucrare speciala, ca totusi Hasdeu a avut dreptate.

2) Unele ipoteze ale lui Hasdeu sunt reluate de prof. Ilie Barbulescu (d.ex. Individualitatea limbii romdne i elementele slave vechi, Bucure0i, 1929, p. 494,etc.). Vezi qi N. Mustatà, Arhiva, XXXII, 1, p, 69.

4

*

gi

INTRODUCERS LXXV

rodita. Evident, nu e vorba de metoda de lucru care e atat de per-sona% la Hasdeu, datorita n primul rand structurei sale romantice,gi in al doilea rand 4 genialitatii* sale. Ci de felul de a interpreta anu-mite realitati românegti, acordandu-le o maxima importanta saureducandu-le la fapt divers. Bunaoara, pasiunea cu care Hasdeu amilitat * Inca din prima tinerete pentru importanta elementului

traco-dac In istoria, limba i cultura romaneasca se poate spuneca a rodit magnific in opera lui Vasile Parvan gi a elevilor lui. Candse intreba Iiasdeu, prin 1860: Perit-au Dacii? --intrebarea aceastaaproape ea nu avea sens pentru contemporani. 8wala latinista nu-giepuizase inch tirania i gloria. Altde erau problemele care solicitaupasiunea i inteligenta elitelor romanegti. Hasdeu apare ea un meteorin aceasta disputa in jurul elatinitàii *, a (< occidentalizarii*, a (I bar-bariei *. Prin studiul sau de tinerete care nu era, de altfel, deceito versiune definitiva a altor incercari din adolescenta, prin cerce,tarile care au urmat, Hasdeu incearca sà fixeze parghia istoriei roma-nilor in alt punct de sprijin. Totul se schimba, In perspective istorieiromfinegti 0 in justificarea misiunii istorice a neamului nostru, dacaprivim din acest unghiu. Nu mai suntem pur gi simplu un popor ro-manic; participlim la un popor originar, a card glorie precede pecea a Romei...

Este ugor de Inteles pasiunea lui Hasdeu pentru problema daca.'In primul rand, simpatia romantica pentru 4 steavechi*, primordial,

)). In al doilea rand, opozitia tot romantica fa-VA de

orice universalism, civil sau spiritual; tendinta de a gasi, cu mice pret,structuri organice, autonome, impenetrabile; etnicitate contra uni-versalism (politic, celebrul cosmopolitism i nationalism* al luiHasdeu). Fenomentul acesta de opozitie contra universalismuluidegi a fost promovat de Reform i exaltat de gandirea romantica,are o aparitie mult mai frecventa in istorie, bine inteles de semnifi-catii locale. In epocile de criza ale istoriei unui neam, intoarcerea la

radacini )), la e originar i specific )), opunerea sau chiar negareauniversalismului* este un fenomen deseori verificat. Intoarcerea

Indiei la hinduism 4 fenomen originar gi abandonarea budhis-mului ((( religie universal& *), in timpul marilor invazii turco-mongole

*original.

* 4

*

LXXVI INTRODUCERE

9i a valului islamic, care ameninca chiar fiinta spiritual& 9i istoric& analiunei indiene. In timpurile moderne, primejdia care ameninIa fiintaindiana este stapanirea politic& 9i spiritual& a unui neam european;de aceia, asistam astazi la o a moda * pre-ariand in toil% gandirea in-diana. Se cant& cu orice preI o desolidarizare de familia indo-euro-peana (din care fac parte 9i Englezii), o ie9ire din (( universal * 9i

gfisirea unei radacini autonome, locale, 0 etnice *. Fenomen identic InJaponia, unde, in mijlocul secolului trecut, asistam la redescoperireareligiei na/ionale, shintoismul, 9i decadenla precipitata a budhismului.a Criza * Japoniei din veacul XIX seamana cu criza care a strabatutFranla imediat dupa RevoluIie ; pe de o parte frenezia libertkii, con-9tiirtla unei etape aurorale in istorie, pe de alta parte primejdiile dinafara. i atunci chiar aceste valori aabstracte* 9i universale, care fa-cusera gloria Revoluliei, valori laice, 4 umane*, au devenit pentruscurt timp 41 franceze *. Zeila Rwciunii era divinitatea poporului francez,egala Francei (cf. F. A. Aulard, Le culte de la Raison et le culte de l'Etresupreme, 1793-1794; Paris 1892). a Criza * care va incerca con9tiinIaromâneasca de abia peste citeva generalii o steal:oil-Luse HasdeuInca de pe la 1860. Caci era acela9i amestec de frenezie a libertfilii(ca In FranTa), a 4 intrarii in lume * (asemanare cu Japonia dela ju-matatea secolului XIX) 9i. de primejdie a (dnstrainarii* (a invazia *,teroarea generaVei dela 1859-1870 invazia care AmeninIa FranIape la 1793-1794), a a dezradacinarii* (occidentalizarea criza simi-lara In Japonia).

Toate acestea au contribuit, inteo masura mai mica sau mai mare,la cristalizarea pasiunii lui Hasdeu pentru « Daci*. De altfel, o gene-racie dup.& el, fenomenul s'a repetat in FranTa unde Camille Jullianscrie Istoria Galiei, afirmând ca mult laudata civilizalie roman& nua fost deck un militarism brutal, care a distrus inceputurile uneiculturi promiIatoare, a locale * (celtice). Iar pe la 1900 gandirea spa-niola se a desolidarizeaza * de latinitate 9i Roma, prin Unamuno, re-vendicanduli radacini a pasionale * (a africane *; VizigoIii). In Ger-mania 9i Anglia, atitudinile acestea de autonomie Bunt frecvente. Incultura romaneasca, dup.& Hasdeu care n'a izbutit sali interesezecontemporanii asupra acestei glorii pre-romane a rasei noastre

INTRODUCERE LXXVII

4 momentul dacic s trae9te cu fervoare numai In strania Dacie preistorictia lui N. Densu9ianu, ca sa deving cu adevarat instrument de crealieistorica la Parvan 9i elevii sai, 9i mijloc de valorificare etica gi meta-fizica a existenlii la Lucian Blaga (4 Revolta fondului autohton *).Astiizi, fascinalia Dacilor depfile9te interesul oiinIific ; totul ne In-deamna a crede Ca setea de 4 originar * 9i 4 local * se va adanci in spiri-tualitatea romaneasca. De aceea afirmam ca rnetoda lui Hasdeu ro-de9te astazi, 9i se bucura de o actualitate pe care n'a cunoscut-o nici-odata In timpul vieIii.

Romantic in filosofia istoriei, pe care o inIelege ca o eterna creoere,o nesffir§ita desfa9urare Hasdeu imprumuta totu9i carlilor pe carele citeoe pe la 1870 o anumita conceptie pozitivista, socotind aceastacontinua desfaprare ca o 4 evolucie *. (De altfel, In filozofia istoricaa pozitivismului au trecut destule elemente ronantice). Hasdeu segrabeoe insä sa precizeze masura In care se lag influentat de poziti-vism. 4 Suntem departe de a apaqine a9a numitei 9coale pozitivistedin Francia ... Pozitivismul cel adevarat nu poate respinge directsau indirect nici pe unul din elementele constitutive ale Universului ...A nega spiritul sub simplul cuvant ca nu se demonstra prin fizica,este o procedura tot a9a de nelegitima ea 9i negarea materiei sub sim-plul cuvant ca nu se demonstra prin metafizica ... Doctrina pozitivii,dupa cum ni place not& a o concepe, probeaza materia prin experiment,probeaza spiritul prin rationament, 0 probeaza prin experiment fi prinrafionament ceea ce este materie fi spirit totodAtii, deoarece fiecare tarampur sau mixt poseda in parte ate o procedura conforma propriei salenaturi. Medicul carele ar examina ochii prin steotoscop 9i pieptul prinoftalmoscop, ar fi un curios medic. Filozoful carele studiaza spiritulpe o cale materiala qi inchide materia In criteriuI raIiunii, este un ciudatfilozof ... Un pozitivism bazat pe istorie trebue sa fie materialist,spiritualist fi deist totodati i .. . Spiritul 9i Divinitatea nu numai ca pre-domnesc In istoria propriu zisa, dar ele transpira chiar in antropologie,cea mai materialista din toate oiintele care se ocupa cu studiul natureiumane ... * (Materia, spiritul fi divinitatea. Pozitivism istoric, 4 Columnalui Traian *, IV, -nr. 8, 1 Iunie 1873, p. 144.) Asemenea afirmatii, dinpartea unui istoric far% nicio sirnpatie pentru creoinism, 9i In special

LXXVIII INTRODUCERE

pentru ortodoxie, facute in plin pozitivism sunt semnificative.Hasdeu se va mandri cu ele, mai tarziu, cand le va republica intova-ra9ite de completari spiritiste, in Revista Noug. Iar dupa ce discutaipotezele lui Darwin §i. Lubbock, Hasdeu ajunge la urmatoarele con-cluzii: 4 . . . Este dar invederat ca pe om 11 produsese nu selectiu-nea naturala, nu vreo alta lege fizica, nu materia cea necon9tiinta,ci o cauza intenIionala, o foga inteligente, o putere prevazatoare,avand in scop progresul uman in viitor, iar nu mizerabilul statuquo al salbatecului* (ibidem, p. 149).

Intr'un studiu urmator, Originea cipilizaçiunii (4 Columna *, IV,nr. 9, Iulie 1873) 40 precizeaza concemia providencei in istorie.

Observa a is progresul uman e numai posibil, nu necesar * (p. 170),ca 4 selecOunea providentiala nu distruge liberul arbitriu urnan 0 nuinlatureaza responsabilitatea moral& * (ibid.). DecadenIa Egiptului nupoate fi explicata prin factori climaterici (p. 171). << Factorii climaterici,genealogici §i. sociali ridica cele de mai multe ori pe ici-colea cate uncol-0pr al valului, chiar atunci insa cand el arunca o vie lumina asuprachestiunii giniilor, popoarelor, oamenilor mari, totu§i ramane ceva inrezerva, un mic residuum mai esenIial decat toate, un sambure carenu se rezolva cleat prin seleqiunea providenVala ... *. <( Aceastaaeciune a Provedinlei, de§i continua, totu§i nu impune umanitaIii,girrcii, poporului sau individului vreo direqiune necesara, ci-i facili-teaza numai posibilitatea de a merge mai bine sau mai iute, posibili-tatea de a ajunge mai sus sau mai departe, o simpla posibilitate, fa-manand in responsabilitatea omului de ali 1mplini misiunea sau dea o neglege, a face mai mult sau mai pulin, a se radica sau a cadea.Fara Divinitate, civilisapunea ar sta prea jos ; fara liber arbitriu, arsta prea sus ; simultanitatea Divinitalii cu liberul arbitriu impacandsingura in istorie susul extrem cu josul extrem; iar cat despre punturiintermediare, ele decurg din presiunea circumfuselor, caci Prove-dinIa nu schimba raporturile lucrurilor * (ibid. p. 172).

Hasdeu incerca sa valorifice moral # progresul * uman, fara sa re-nunIe la prezenTa imanenta a divinitaIii in istorie. Pe &and pregateavolumul II din Istoria Criticci, §i. se lupta cu marile probleme ale in-ceputurilor civilizaIiei simOse nevoia de ali preciza §i poziliile

INTRODUCERE LXXIX

sale filozofice Dar n'a facut-o decfit intilmplfitor. Era prea indrágostitde 4 fapi sau de legend'a ca sà incerce dezbaterea pe larg a uneiteorii filozofice. Rezisterqa sa impotriva pozitivismului este tatueiuimitoare, and ne amintim cã primise entuziasmat metodele pozitivein lingvisticä i antropologie. Efortul filozofic, in aceastá etapa alui Hasdeu, se concentreaza in evitarea oriarei 4 teorii unilateraleA fost unul dintre puinii români ai secolului XIX care nu judecalumea u unilateral * adica nu o socotea, cum spunea el, u exclusivmateriala * sau exclusiv spiritual'a *. Dack in aceasta etapft, ei-arfi continuat meditaciile filozofice, ar fi formulat, facia indoialsa, o teoriea 4 planurior

S'a Intors tns, foarte repede, la istorie. Mai precis, la etnografiepreistorie, ca sa fie dupa ease luni fascinat pentru o bunk bucata

de timp de lingvisticfi. RenunTa la dezbateri teoretice, ins'a in tot cescrie se accentuiala setea lui romantic& de 4 inceputuri*, pasiunea luipentru structurile colective obiceiuri, legende), pentruorganic, concret. Acum incepe sa studieze cu mai multa râvn folklorul,sa-i caute izvoarele, sa-i ghiceasea legile. Este in aceasta aplecare alui Hasdeu pentru faptul total, colectiv, anonim, originar o intreag1conceplie istorick IA care epoca lui, a Unirii ei a Independenlii, nua asimilat-o. Se promovau atunci ei se cautau inIstoria neamului efiguri * mari nu institucii i obiceiuri. Concert-Oaistorick a lui Hasdeu primatul originare, aurorale nuincepe sä fie, la noi, deck de acum inainte actuala. Hasdeu se trudeatotuei sä justifice originalitatea unui popor sau a unei etape istoricein chiar totalitatea istoriei. u cele mai originale, celemai ciudate in aparen0, cele mai exceplionale la prima vedere, apaqinin totalitatea timpilor umanit4ii intregi, dar In perioctde definite ca-racterisa diferite popoare sau regiuni, astfel c matematiceete vor-bind usul x in totalitatea timpilor este comun lui A, B, C, D, E,F insii A ei F 1-au avut numai in periodul a, D numai in periodul13, B i E numai in periodul y, etc.

Cu alte cuvinte, punctul fundamental de stabilit este: in epocacutare obiceiul cutare distingea poporul cutare in regiunea cutare *.(Originile Craiovei, § 14, Columna lui Traian, VIII, 1877, p. 344).

R *

*

e

individualitâile *

...0biceile

a

realitt9ii a.

ai

(institt4ii, global,

s

realitttilor

LXXX DITRODUCERE

Geniu romantic, Hasdeu ramane inainte de toate unur dintre,celemai uluitoare genii pe care Ie-a zamislit neamul românesc. Hasdeueste de altfel singurul care a trait un romantism romanese 0 a realizato viziune magica romaneasch. Valorificarea istoriei, inIeleasa ca unizvor de fenomene originare ; valorificarea morlii, Inceleasa ca pragulde unde bleep un nestar0t numar de 4 forme * care due, una prin alta,la ultima perfecOune: Durnnezeu conceplia aceasta magica a exi-stemei 0. a omului nu a realizat-o niciun roman din secolul XIX.Structura magica a gandirii lui Hasdeu se manifesta In toata opera sa:orgoliu 0 agiune In viata 0 in lupta politica, elogiul eroismului 0al ambiliei imperiale (Razvan ;i Vidra), incredere in geniul sail 0 inmisiunea neamului sau, optimism. Restaurand viziunea romantica peadevaratele sale axe magia Hasdeu nu e numai cel mai prof undromantic al nostru, dar 0 unul dintre cele mai insemnate figuri aleromantismului european. Dupa Novalis, este singurul care a avut ointuilie magica a lumii atat de perfecta 0 de coherenta.

Geniu de o Inspaimantatoare vastitate, Hasdeu 0-a ebeltuitputerile sale creatoare cu o nepasare pe care numai un print, unromantic 0 un erou ea el 0-o putea Ingadui. Din tot ce ar fi pututcrea, au ramas multe §antiere, 0 foarte puline monumente. Dar planulacestor antiere aunt suficiente sa acorde semnificalie istorica uneiintregi epoci.

Descoperit cel din urma dintre toate figurile mari ale secolului XIX,Hasdeu va fi anevoie de asimilat total de cultura româneasca. Destinullui de abia acum Incepe ...

** *

POEZII

POEZII $

MUZAIn OH nepatrunse de-a soarelui cfii;Unde ursul ealea peste munci de ghiata ;Se pcigoara muza, inviilitil 'n ceatii,La a friguroasei Canade copii.

5 Iat6 cli, din fimdul vechilor pfiduri,Cântec se strecoarft 'n valuri Intrerupte,Zugavind cu dupnani sfingeroase lupte,Oglindind nespu§ii frumuselii nuri.

Astfel, lumea 'ntreaga falnic strlibfitand,10 Oriunde s'avtintii cântfireala zink

Dragostea 0 slava ca un ec suspinlCara ceriuri shoal% al omului gtmd.

1860

l

4 8CRIERI LITERARE, MORALE 8! POLITICE

IONACU VODABALADA

(1574)

Robi sa nu se fact). ! Nu voi s m 'ncurc !Marti tot ce-i Turc !

Astfel Iona9cu Voda porunceqte.Sbarnfie sageata, i funebru-i cant,

5 Acordat In vfint,Suerà prim came §i-apoi amuIe§te !

StaIi ! Destula treab4 ! * VIA un ciocoi,Stolnicul Moroi,

Aducand cu sine pe-un vizir sau pa§ä.10 Doamne catre Voda zice umilit,

Focu-i potolit,Sfi deschizi acuma i punga vriljma0 !

Seraskirul 4sta, ca sã nu-1 omori,0 dea comori:

15 Gälbena§i de aur parca rupci din soare !Domnul In urgie striga : mai fartati !

Dracului sa-i daTiTurcul i ciocoiul pe-o spanzuratoare !

pe cand arma0i pe-amandoi In sus20 Cioarelor i-au dus,

t4

4 !; -*

*

sA-%i

4 *

41 *

$i

a

POEZII

Zise Vodh chtre ceata-i voiniceasch:4 Cine vrea sh scape %ant de necaz,

4 Fie bun viteaze i la banul naibei sh nu se gAndeasca 1 *

1862

5

6 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICS

FEMEIA INNECATAFAB ULA

Pe mal §ezandPlin de 'ntristare,Eu petreceam prin end

Pe rand5 Necazurile vielii solitare,

4 Ce traiDe rai-

e A fi casfitorit !Ce dulce armonie

10 STA tot iubeoi necontenit,Ffind mereu iubitCu duio0e !Mai in sfaiTitSi mie

15 4 Imi trebue o sacie,4 Sfi mor de bucurie !*

DeodataIata

Aleargá oarecine,20 Dand busta peste mine.

t

ta

a

o

POEZII

4- Bre, ce-ai paIit, vecine? I# Rau

Si bine!# Nevasta mi-a cazut In rau:

5 4 S'a dusPe apa 'n sus,Si-i caut trupul eu!*

Cu voia dumitale,Ti-a fi, prietene, cam greu,

lo Cad trebuia s'apuci la vale , s,

# InvaIii, mai,Doar pe flacaiCa tine!Eu Imi cunosc nevasta foarte bine!

15 Ea toate le facea pe dos,i prin urmare bietul val

A. fost silit s'o duca nu In jos,4 Ci drept la deal:cc Pe placul ei

15 4 SS. 'nnoate,4 Cad altfel nu se poatel*

Destule sunt asemenea femei,Dar nu se 'nneaca toate!

1873 ; prima variantA, 1862

7

t

4

e

a

e

a

e

a

8 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

ADEVARATUL POET

Doi du§mani far' astimpar in urgieIn inima poetului se bat:A Iarnii din aproape tiranie,si-al cerului un echo departat 1

5 In jos atfirna 'n greutate lutul ;In sus se 'nana-al insuflarii foc...Se rumpe inima la tot minutul:Vrajma0i 9i-au ales acela0 loc !

Cumplita-i lupta! ea se poate simte !10 Dar n'o depinge-al graiului penel:

El zugrave§te plastice morminte,Mormantul inimii i-ascuns de el!

Sunt clipe, cfind vapaia cea sublimaSe urea, stralucind ca meteor:

15 Se pare ca splendoarea se daramaPe elementul ce-o popre9te'n sbor !

Sunt clipe cand povara taritoareIntinde falnic orizontul sau,5i-ascunde 'n adancimi marelul soare

20 Al cugetarilor lui Dumnezeu!

POEZII 9

Cazut din sfera de lumini nestAnse,Trantit In glodul patimii lumeoi,Poetul ride 'n amArite planseSau geme el In hohote draceoi !

5 Idei contrare, cerul §i. pamantul,Din inima sarmanului detun.S'aduna gloate spre-a'sculta cuvantul...Si-apoi rostesc osanda: a Ii nebun ! xl

1863

10 SCRIERI LITERARM, MORALE SI POLITICE

TEFAN TO1qA VODA 1 VORNICUL ION MOTOCIN PRINSOARE LA LEOPOLE

(1564)

Stefan Tom§a Voda plânge 'n Inchisoare,Aruncat In lanTuri §i lipsit de soare:e Ah! de ce, Mo/oace, m'ai urcat pe tron? *

Vornicul zilmbeoe: tulburate §oapte5 Nu-i Insufla 'n cuget stafia de noapte,

Nici d'obezi se 'ntrista vornicul Ion.

Iat'un ce 'nalbeoe In firida porta ;0 Nu priveoi, Moloace, cum se scoalfi mor%ii?e Despota cu-o ceata... ah, nu ma lam ! *

10 Vornicul se uita spre acea negrealfi,Vorniculi suceoe corbul de musteata:0 Esti nebun ! * el zice la Maria Sa.

Tomp 'n jos pogoara ochii plini de frica:Ne 'nnecam, Moloace ! au nu vezi nemica?

15 e SAngele se sue... cum de nu siinceoi? *

Vorniculi intinde mocaneasca-i %urea,Ca pe puf pe-o piatra vornicul se culca:0 Vremea buna, Tomp ! da voinic mai eOi... *.

4

TOEZII '11

Bufna jalnic geme; boaltele rasuna ;Ceru-i far' de stele; fulgera §i tuna:t Scoala, ah, MoIoace ! iadul s'o deschis !*

Lui Moloc nu-i grija, lumea 'n praf se sfarme !5 Pe 'nnegrite lespezi el ca pa§a doarme,

Mângaiet In somnu-i d'un fantastic vis !

Tomp se 'nfioartt: Doamne ! o nalucaSe ridia, cregte, de grumaz 1-apucti!4 Ajutor, Moioace, moartea s'o ivit. , . *.

10 Vornicul se 'ndreapta, iata-1 In picioare:t Cu plecata frunte un Moloc nu moare !*Tun bral de arama 'n Tonna s'o lovit.

1861

12 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

BRADULMid arde soarele de mai,Cancl vantul iernii geme,Mare WI brad pe 'naltul plaiSta verde 'n orice vreme.

5 0 radacina de colosi-a sfredelit In stalled,

de pe stanch' maiestosMai sfredele0e Inca!

De mult cu blocul de granit10 El s'a facut tot una,

pe-amandoi necontenitIi sguduie furtuna.

lemn 0 piatra la un loc,Verdeata-i ne 'ntrerupta

15 Aspira ger, Indura foe,Cu trasnetul se lupta!

La piept cu viforul turbat,La cap cu norul rece,De-atatia ani nestramutat

20 El tot ap petrece.

Si

POEM 13

De-ar fi sa-i &Ili In vai adanciOdihna desmierdata,Rapindu-i viscole §i. stanciL-a-ci omort pe data!

5 Cand arde soarele de mai,Cand vfintul iernii geme,Marqul brad pe 'naltul plaiSO verde 'n mice vreme !

1872; prima variantä, 1863

14 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

TABLOU FLAMANDBALADA.

UmblAnd prin odaie, tatal cu 'nfocareVorbea despre lark despre Adunare,Despre Ministere, Dunare, negot ;OsAndea Prusacul, zicAnd ca-i un caine,

5 Fraata se tot schimba de azi 'Ana ratline,Turcul n'are minte, Moscovitu-i hot.

Intr'un colt de casä bunatatea mamaPieptena pe bietul catelu§ de dama,Care de durere hamaia mereu.

10 4 Ia te linioeoe ! Mai agteapt'o leaca!4 E ru§ine, draga, gura sfi nu-ti taca!4 Voi sfOr§i odata ! Nu fii ap rau!*

Fata, dulce floare, care tot viseazaCa 'n veci o s'o scalde raza dupa raza,

15 i nimic nu oie de brume §i noH ;Fata pe fereastra priveoe 'n gradina,Urmarind cu ochiul §ireata albina,Care dupa miere colinda pe flori.

Lfinga o másata, aproape de fata,20 1.1n amie al casei asculta pe tata,

POZZII 15

Repetand adesea: negre9it, da-da!fiindca- tatal nu baga de seama,

Pe and calelu§ul ocupi pe mama,Amicul la fa% lacom se uital...

1863

i

16 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICS

LUI N. NICOLEANU

Rade omul, cat e june ;Cat e june, omul plânge ;

razand-plangand,Cana cantece nebune,

5 Cana cantece de sange,Cana vrand-nevrand !

Rasu-i o speranca plinkPlansu-i urma de speranra

Rupta din apus ;10 far sperauca-i o gradinfi

D'unde cantecul se lantiiDrept la Cel de sus !

Ins& iata ffiea vesteFocu 'n spuzil se preface,

15 Spuza piere 'n \rant:Când speranla nu mai este,Tace plansul, rasul tace...

Cum vrei sa mai cant!

Am ajuns o cäzilturA20 i privesc cu nesimIire

Imprejurul meu:Fara teama de tortufa,

Si

.

POEZII .17

F5rä dor de fericire,Voi B5. cuget eu!

Suflet ve§ted, minte rece,Mi-a r5mas atat in lume

6 TO tot cantfiresc:Orice VA orice trece,S'à despoi de mandru-i nume,

Masca sn-i r5pesc !

Tot ce-i falnic, tot ce-i mare,10 Tot ce-Ii place in natura,

June cantaret,Nu-i a§a precum se pare !Totul merge cu masurrt!

Totul are pre.; !

15 Ziva sboarä, noaptea vine:Cand din marea vieIii june

Vei sosi la mal,0 s5 vezi 0 tu ca mine,Si ca mine tu vei spune:

20 Sarbäd carnaval !

Pan' atunci rasul §i. jaleaTe 'mpresoara. §i. te 'mbatfi:

Cana! nu 'nceta!Cantecul deschide calea:

25 Cine n'a cantat vreodatfi,Nu va cugeta!

1866

2

18 SCRIER1 LITERARE, MORALE SI POLITICE

ODA LA CIOCOI

I

Ca lacoma omida, celi cauta o pradaPe fragede mladile ;

Ca neagra lipitoare pe sanul de zapadaAl dulcii copilio ;

5 Ciocoiule ! un secol, un secol 0 mai bine,Setos de duvamie,

Sugeai In frunza sucul 0 sangele din vineIn blanda Românie !

II

De groaza §i durere, de munca 0 bataie,to In jaf 0 'n umilincd,

Am tot strigat, dar glasul se 'nneaca 0 se taieD'atata suferinla ;

Si ca prin codri freamat, ca murmur In izvoare,A9a In noi suspinul

15 Mai ramanea el singur sa spunfi cum ne doare,Cat de cumplit e chinul !...

III

Si tu radeai, jupane, cu fala 0 rfinjire ;Radeai precum un Ode,

POEM 19

Cfind vede capul jertfei sburat dintr'o izbire,Se laud& 0 rade;

Cfici nu §tiai c& vieata, Inchisä 'n nemipare,E cea mai cu putere ;

s CAci nu credeai c'un suflet se face 9i mai tare,Calindu-se 'n tficere !...

IV

Suspinul, ca scanteia ce cade jos in paieSau p'un covor de spice,

Pandind o adiere s'o umfle 'nteo viipaie10 l'n slay& s'o ridice ;

Suspinul, and poporul intreg din piept il scoateTun echo se gAsefte,

Suspinul, ca scanteia, turbat coprinde toate'n praf le mistue§te!

V

15 Ca un satrap alene lungit intr'o gradin&In moale cugetare,

Privind cum se ive§te In ziva cea senin&Un nor In deri&rtare ;

Apt privea ciocoiul cu genele adormite20 Suspinul Romaniei,

iat& c& 'ntr'o clip& din neguri gra.m&diteDa flacfira urgiei!

VI

Cki el zicea In gandu-i, ca to:4i ap&sfitoriiIn scurta kr vedere:

25 Nu-mi pas& de nimica! Nu na 'nspiiimantfi norii!E aburul ce piere !...

2*

$i

$i

20 SCRIERI LITERARE, MORALE tilt POLITICE

Da! abur este norul, suspinu o suflareCe 'n aer rätticqte,

Upara, nesimcitri, ginga§fi, dar in careUn tasnet locuie§te !

VII

5 A patruzecea iarna, a patruzecea vaiaS'au dus pe-a vremii roata,

De and prin mii de echuri suspinului din lath'Raspunse Tara toatà;

Cäci sunt anume timpuri, In care o ideieI§i afl th. un rrtsunet,

Si-atunci, ori niciodatk ia foc dintr'o santeie,Suspinul na§te tunet !

VIII.

Aa cea sântà carte a Bibliei ne spunePrin tainice cuvinte,

C'o trâmbiO. de Inger odath va sã sunePe stArvuri i morminte ;

S'un sunet, numai unul, va face sa re 'nvieIncenu§ata fire,

Caci timpul este totul: o clipá dintr'o nile20 Aduce mântuire !

IX

A patruzecea vará 'mbradase ieri ampiaIn busuioci i 'n grâne,

De and suspinul nostru smulsese RomaniaDin ghiara ta, jupâne ;

25 A patruzecea iarnii in haina-i de mireasäSe 'ndrumfi dupä varfi,

De and suspinul nostru pe litfa n'o mai las'aAli bate joc de -Ora !...

10

15

POEZII 21

X

sara se de§teaptä, voioask zilmbitoare,PlapandA, rrisfälatA ;

Jos florile desmiardii, se uitil sus la soare,De raze 'nconjurata ;

s Scfildându-se 'n luminfi, din ce In ce mai vie,Ca trandafiru 'n roug ;

0 altrt simte viaà, o veche barbatieSi o putere nouà !...

XI

Dar ce privese, o Doamne ! Eu cant §1.-acum deodatá10 Cutremurul m'apuca ;

0 cealà se 16/e§te, o brumä 'ntunecata,0 groaznicä nalucri:

Ciocoii se radica, ca hoituri InvechiteDin cripta infernalà,

15 i ea 'n trecut se-apaza pe holdele 'nverzite,RAzbiti de framânzealA !. ..

XII

Nu-i oare vreo pärere, vreun joc al fantazieiTeribila icoanli?

Tu n'ai fost mort, jupâne? Sub masca letargiei20 Scapat-ai viu din goan6?

A Iärii bucurie la patul moqii taleSfi fie o gre§alfi?

Venit-ai iar in lume sfi 'nfrunIi cumplita jaleCu fata triumfalä ?

XIII

25 Sau poate ea natura, sarind din c'ai batute,Din legile-i eterne,

22 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICK

Cand teancul de verdea-ca, din mii de flori Vesute,Pe Iarina s'aqterne,

*i filomela canal, §i soarele zambeoe,dragostea viseaza,

5 Atunci deodata ninge... dar neaua se topeoeSub calduroasa razA !

XIV

Un mort, ce 'n cursul viecii a secerat blasteme,Poporul povesteoe

Ca viermii nu-1 mAnânca qi nemiloasa vreme10 In veci nu-1 putrezeoe:

Cand vine miezul nopIii, and fulgerfi §i tuna,Din gaura 'ngrozitoare

Strigoiul desmorteOe si iese la furtuna...Sa fie asta oare?

XV

is Mai oiu ca mortaciunea se 'ntampla cateodataSA stranga din sprancene,

Ori ochii sa deschida, ori mana-i inghelataS'o lase jos alene,

frica ne coprinde... dar amAgirea trece20 i nu ne mai !meal& :

Cadavrul nu se scoala, cadavrul este rece,Mipare machinalal...

XVI

0 nu! E viu ciocoiul ! Nu-i vis, nu-i ratacire,Nu-i nea de primavara!

25 Nu-i spaimA sburAtoare, nascuta 'n zapaciregata BA dispara!

Nu-i chiar nici letargia, ce lasa o pecetePe tristele-i victime !

Si

Si

POEZII 23

0 nu! E viu ciocoiul, cu bube 0 cu pete,Intocmai ca 'n vechime !...

XVII

Nu s'a schimbat nemica! Aceia0 fudulieDe na0eri venetice

5 Din oameni ftirtt nume, goniti de prin Greciepriptiliti aice:

Aceett0 goliciune la inimfi, la minte,La cugete române;

De jafuri lacomie, dispret de cele sfinteto i lips& de ru0ne!!...

XVIII

0 nu! E viu ciocoiul! Nu-i mumie, nu-s rnowe !Priviti-i crunta ghiarA!

pentru ca de 'ndatä sa-1 poattt recunoa§teNefericita tarA,

/5 El trage duprt sine, ca 'n zile de 'nainte,Invazia strfiink,

Chemind prtgAni 0 Unguri stt dante pe morminteIn patria romAnal...

XIX

La lupt& dar ! La luptà! Sil Tie vedem de-aproape !...20 Lacustele 'ngropate,

De n'ati strivit chiar 'cub din fundul negrei groapeInvie mai turbate!

Nu mai gre0 de-acuma! Trecutul at te 'nvete!La vângtoare, frate 1

25 La vâniitoare ! Ina... jos pu0ile 0 bete:Sti-i bati prin libertate !...

1869

i

24 SCRIERI LITERARE,. MORALE ip POLITICE

COMPLOTUL BUBEILa descrizione che gli antichi ci beano

lasciata de 'leprosi, fa orrore. Nel 1321que' miseri si consigliarono che, se tro-vasser modo di commnnicare A tutto ilmondo Forribil morbo di cui eranocontaminati, potrebbere anch 'essi sa-tire in signoria ed aver parte asidettmane grandezze. 2 pore si diedero,dicesi, a corrompere le acque con pol-vere velenosi, tanto in Francia cheappresso al Reno...

Cibrario, Economia politica del me-dia evo, lib. III, cap. 2.

I

Era 'ntr'o bätran5 pildure,De unde vràjmapa secure

Nu smulse o creangfi de brad:Pe-o strinca de fulger cräpatä,

5 Pe-o rfipli de perpi Imbi ilatfi,Pe-o beznfi cu fundul in iad.

In cuibul acei vfigh'une,Precum Inteo cronia. spune

Din secolul patrusprezeci,10 A lost o petrecere mare:

Lepropii din mii de hotareVenirfi pe mii de poteci.

Vedeai o icoanri grozavrt:Tot bube, pocnind de otravfi

15 Pe brale, pe coapse, pe frunli ;

POBZII 25

Otrepuri, de mult incbegate,Lipite pe rani destupate,

Ca ni0e oribile punci !

Obrajii lor, cronica spune, -5 Parea ca un foe de taciune,

Cu spuza 'nvalit imprejur,Cand negrul cu ropl s'alunga,Trecand pe de laturi in dung&

Alb, vilnat, 0 galben, 0 sur !

io Se-apaza pe ganduri in iarba,buba pe bubrt se 'ntreaba:

Cum merge 0 ce-i de facut,In lume A nu mai domneascaTaria 0 fala trupeasea,

15 Frumosul calcand pe cel slut !

Se scoala atunei din gramada0 hark un monstru, o prada

A unui sarcasm infernal:Atilt de urit ca, vazandu-1,

20 N'ai puns pe oameni de-a-randulCu cel mai hidos animal !

Se umfla a scoate cuvantul,§i parca ca vue§te mormantul,

Rasuna un glas din plamâni,25 Pe care ca to/i sti-1 auza,

Il trage prin nazi 0 prin buza,Sudoarea curgand peste rani !...

De prin puTuri 0 izvoareToata lumea bea, -

30 Ap el zicea,

26 SCRIERI LITERARE, MORALE 51 POLITICE

pricepeli oareCugetarea mea?

4 Apa-i pentru noi scfipare,lute la fântemi,Din glesne

cu mic i marePuroaie din rani!

Toate IrnYile s fieDe sus pan& jos

pttna la osUn popor de came vie:

Lepros i lepros!

Ha, ha, ha! SA vezi atunce0 vi0 0-un soi,

15 Intocmai ca voi:Unde-i sfintul ca s'arunce

Cu piatra in noi?... *

II

Trecu de-abia o lunkBubo Oi Impreuna

go Acum din nou s'adunkIn codrul cel spurcat;

Dar nu mai este jale,Ci rtisuri triumfale,Sunând In deal i 'n vale,

25 Ca dracii In sabat!

Ad uce fiecareCu sine pe spinareBucata-i de mâncare

La prfinzul canibal:

Fratilor,

5 *i maulDa Ii-le

to i

o

POEZU 27

Nemicinate grfineServind In loc de pineCu vr'un ciolan de cane

Sau un picior de cal!

5 Apoi voioasa ceati,De stirvuri siturati,Incinge desfrinati

Un dant nertqinat:Satan rinjind se pune

to Cu pompi stt'ncununeCumplita uriciune

Cu groaznicul pica I...

Striga/i de bucurie,Si kali de veselie,

15 Cici lepra cu urgieSe mi§ca pas la pas:

Prin tirguri 0 prin sate,Cu ape 'nveninate,

Ea Wile rizbate,20 Pu lin i-a mai rimas!

Privici-o cum pitrundeIn turnurile, undeDe-abia se mai ascunde

Seniorul tremurind:25 Bordeiul 0 palatul,

Siracul 0 bogatul,Opinca 0 'mparatul

0 vor sin* pe rind!

Atunci din voi oricare30 Va fi upr In stare

el s'ajungi mare,Cid lepra-i chiar pe tron!

Si

28 SCRIERI LITERARE, MORALE 13I POLITICE

iata din nemicaBubosul se radialMarchese ori vladica,

Sau cel pillion baron!

5 i nu viseaza nime,C'o noun nobilimeSe urea la 'nfillimePe feudalul car !O buba mo9tenita,

10 De secoli invechita,E cea mai stralucita:Lepros ereditar !

In urma, se 'melege,Veli nascoci o lege

15 Ca nimeni nu s'alegeDe nu va fi bubos:Caci este cu dreptate,Ca prin majoritateRotund sa mearga toate

20 Sub cerul luminos !

O goana 'nvierqunataSe va porni pe dataIn lumea cea curataPe bietul nesupus,

25 Ce nu vrea sa 'n-celeaga,Ca trebue o plagaSa fie Tara 'ntreagfi,

Cand buba §ade sus !

Printr'un decret se schimbfi30 Orice idee strambfi,

ScoVandu-se din limbaCa lepra e un rau ;

rotzzr 29

Si dupfi chip §i seamä,Pe pfinza Fi pe-arana,veli face far5. team&Bubos pe Dunmezeu! ...

III

5 Poporul kconjoarfi pfidurea fru% vesteSi-i pune foc:

Lepronii pan' la unul, bfirbaIi, copii, neveste,Au ars pe ke.

Memoria kr ksfi pe-o lespede funebrá10 De-atunci s'a scris,

Pe care se cite#te: *Crqtini, fugiti de lepraCa de-un abis !*

.De cfitva timp incoace, furtuna pe mormmte

Cutreerfind,15 Se sbuciumfi a 9terge batrfinele cuvinte,

Strabunul tfind.

De lene uitii lumea ispitele-i antice,Si iar la sfat

Se grfimfidesc bubo0i, visfind A se ridice -20 Pan' la Palat !...

1869

30 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

SARACIA

SArlicia cea flämindaCa pu§capil stâ la pfinda,

Cu cocopil radicat:Dintr'un deget o mipare,

5 Glonlul sboarri cu turbarevAnatul a picat!

Munca tare, munca deash,Numai &Ansa nu mli lasfi

Sbuciuniiindu-m4 sa pier:10 Tocmai astfel altildatá

0 d'ima§a ferecatáApara pe-un cavaler!

Dar junia mea, o Doamne,Face loc sbiircitei toamne:

15 BritrtineTele-au sosit !Zile red 0 fgrâ soare,Ca un negru Or de cioare

Pe cadavrul pârãsit!

Munca geme 0 suspinfi20 i se roagti la odinti,

Invalid neputincios,

POEZII 31

Care dupa lungi campanii,Cand apar din nou du§manii,

Fara voie cade jos !

In zadar ca mai 'nainte5 Imi asvarl trudita minte

Colo 'n sferele de sus:Ea se 'nalca o bucataSi s'afunda desperata,

Ca lumina In apus !

10 Totwi surda de durere,Lumea striga, lumea cere,

Lumea strange birul ei 1Dandu-i spirit pentru paine,Ea-li da oase ca la dine:

15 Schimb de carnuri 0 idei !

Si de li-a secat izvorul,Te turte§te cu piciorul,

Scuiph ca 'nteo carpa rea ;Cfici pe lume n'o atinge

20 al fitillll, ce se stinge,Ars-au numai pentru ea !...

Saracia cea flamandaSO ea un puscaq la panda,

Cu cocopl radicat:25 Dintr'un deget o mi§care,

Glontul sboarti cu turbareSi vanatul a picat !...

1870

.3 2 SCRIERI LITERARE, MORALE 13I POLITICE

VORNICUL IANCU MOTOCBALADA DIN SECOLUL XVI

Rasturnitor In curs de douftzeci deani, vornicul Tanen Motoc alungA peAlexandru Von. si aduce In locu-i unstrlin din Germania; dar Mai la urmldind jos si pe acesta, pentru a pune petron o foul creaturl, poporul nn-I maiascultl, a primeste Inapoi pe gonitulAlexandra. Vornicul fuge tn Polonia,Uncle Insl, dupl stilruinya Porni Oto-mane, piere descapitat In capitala Gali-na. Testamental acestei triste celebri.tan se dill pinll astizi la Lemberg, InTabula Municipall, Liber Testamento -rum, t. 2, ab anno 1544 ad 1578, p. 225.

La cetatea Leov, tn Tara lepasca,Va taia &Maul pe-un Roman fugar:Curge tot poporul, lacom s'o priveascaLacom s'o priveasca, ca-i un lucru rar.

5 Solul din Moldova, trimis ca a cearaMarfa cumparata: capul cel taiat,Sta cu nerabdare mai curand sa piaraMai curand sa piara omul vinovat.

Mii 0 mii de glasuri se pornesc deodata,10 Ca 0 and orapl izbucnea de foc:

Vine ! vine ! vine ! 0 'nsfar0t s'arataSi 'nsfar0t s'arata vornicul Moloc.

POEZII 38'

Dansul alungase pe trei Domni din tail,Mind apoi cununa unui venetic,Care 'n holda noastra, ne'mblanzita fiaraNe'mblanzitA Earl, nu cruta nimic.

5 Invatat boierul sa sufle 0 'ndataA tranti pe-un Voda, fie bun sau rau,Cugeta sa-§i spele fapta-i cea spurcataFapta-i cea spurcata: Neamtul natarau.

Dar satul Romanul, mai crescut la minte,10 Tot mereu sa 'ndure baterea de joe,

Nu-1 mai amageoe, meoer la cuvinteMeoer la cuvinte, agerul Motoc.

Cel ce 'nstrainase tam prin domnieIn strilinatate catã ajutor;

15 Ins& chiar strainii sfarnia cu urgieSfarma cu urgie pe ciocoiul lor.

4 Iancule ! -- ii zice solul din Suceava,a Vezi tu cum pateoe cel necredincios ?e Astfel to-0 sa moara, eine cuteza-va -

20 4 Cine cuteza-va sa dea Domnii jos !*

« Minli, lingau de cane, gata sa iubeasca,« Fie chiar murdara, palma de stapan!a Multi tirani zdrobit-au 9i-o sa mai zdrobeasca...« Si-o sa mai zdrobeasca puiul de Roman.

25 a Nu-i aci blastemul ce ma urmareOe ;4 V ai, cu mult mai groaznic e pacatul meu!a Moartea cea mai crunta nu ma pedepseoea Nu ma pedepseoe Indestul de greu !

3

34 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

t Cand Romanul nostru e croit sa fieRamuril domneasca, vita de 'mparat,Eu, nesocotitul, printr'o nebunie -Printeo nebunie, Domn strain i-am dat !... #

5 Gadea mi9ca barda. Urea se despica.Ceafa dupa trepte zuruind cadea. . .As-02i este timpul ca lumea sa zicaCa lumea sa zica: ap-i trebuia !...

1870

POEZII

TEFAN 5 I RADUCANTEC BARBATESC

(1474)

I

Stefan cel Mare,Acela carePereche n'areSub santul soare,

5 Duce o ceataMoldoveneascaIn loc de plataSali dobandeascaPrada bogatil

10 Si voiniceasca.

Radu cel Mare,Acela carePereche n'areSub santul soare,

15 I-a pus In cale,Pazind mo§ia,In deal gi 'n valeCatu-i cfimpia,Cetele sale

2o Din Muntenia...

85

Bate toba la Craiova$1 s'aude la Moldova

Ziedfoare oileneand

11.

36 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICS

Mare-i §i-i mareDin ei oricareSi seaman n'areSub santul soare;

5 Dar din pacate,Doi fii d'un tat&Meniti a bateLifta spurcata,Frate cu frate

10 Stau sa se beta...

IIStefan Voda pleaca 'n sborPe cea iarba de mohorDe 'naintea wilor,Pan' ce iatä ea 'nta1ne9te,

15 Intalnqte §i. chite9te,Si chite9te vitejeqteC'un stejar de buzduganPe cel Radu, Domn Muntean;Si-1 chite9te, mari drept

20 Langa inima In piept:Pena fulgera 0 tuna,Suna greu §i greu rasuna!

Radul sta nevatamat,Caci la san mi-i Infa9at

25 Cu pieptarul fermecat ;Buzduganul sare 'n Vint,Apoi cade la pamant,Iar pe locul ce cadea,Pamantul se deschidea,

SO i 'n gatleju-i destupat,Cu navala au intrat,Supt o negura de pray,Buzduganul cel grozav!

POEZII 37

Radu Voda, mfinios,l§i aduce mAna jos,$i cAnd o radica susCea maciuca s'a 0 dus,

5 Despiatindu-se de mfiniiCa un trunchiu din radacina:Dar nu merge butuce§te,Ci strabate vulture§te,Pan' ce iata c'a gasit

10 Pe cel $tefan, Domn vestit,Fara teams, fru% frica,Fara grija de nimica,Numai de Tata cel santCe-i fn cer §d pe pamant!

15 $tefan Voda, cum vedea,lute palopl scotea,

de fieru-i ()lea,Pe unde-i mai asarcit,Maciuca s'a poticnit;

20 Tapoi iataCa d'o data

Dintr'o singurfi bucatfiDoua Iandari se fficea,Una 'n dreapta se ducea,

25 Alta 'n stânga rAtficea,$i. pe locul ce cadeaToate 'n Ora le trAntea

'n pamant se mistuia!

Vezi ca cine-i puiu de zmeu,so Fie greul cat de greu,

Mi-I ajuta Dumnezeu;cAnd doi Romani se bat,

Nu-i nici unul mai bfirbat!$i

30 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICS

III

Pe cel pisc, pierdut in nor,Sta un §oim nemuritor,Care-9i aducea aminteMulte zile de'nainte

5 Crt Ci trei veacuri au trecutDe cand ma-sa 1-a facut

Si de-atunciPe munli §i 'n lunci

Fost-au iarna, fost-au vara,to Dar el tot traia in lark

Fost-au vanturi, fost-au ploi,Dar el tot 9edea la noi.

Agerul 9oiman batran,Frate neamului roman,

15 Se uita de sus cu jaleLa cei doi voinici din vale,Sili graia in graiul sau:Cand eram mai tartar eu

Moldovenii20 i Muntenii,

ArdeleniSi BanaIeni

Inca nu erau pe lume,TO purtand un singur name.. -

25 Dare-ar Domnul sa mai deaIar a§a sa-i pociu vedea!

tefan Voda nazdravanAuzea pe cel §oiman:Auzea frate pe frate;

so i (land arma dupa spate,Zice: Radule fartate,Nu-i cu cale a ne bate!

PO_EZZI 39

A ne bate nu-i cu cafe,Ca 9oimanii plang de jale!Arz'o focul du§manie,Sa ra)nai tu la Domnie

5 si-mi dit hicaii de so-cie:Cu Domnia-ti n'am ce face,Dar DomniIa mult imi place!

Taci, tefane barbfirie,Pe Maria n'o dau lie.

10 Nu hi caine, Radule,Radule fartatule!Ti-am mai zis o data, mai,Tu 'n Domnie sa--ci ramai:Decat lara dela tine,

15 Iau mai bineTani vecine

Dela limbile straine,Dar nevasta vreau de-o viola:Porumbel 0 porumbita!

20 Da-mi-o dara sa mi-o dai,Ca de nu, amar gi vai:

oimii plang; corbii vor rideIntre noi de ne-om ucide!

Taci, -1,efane barbaric!25 De-ar mai fi mice sa fie,

Pe Maria n'o dau lie,far de-1i trebue pamanteanca,Ia-Ii muiere Moldoveanca ! -

Lasii gluma, Radule,30 Radule, turbatule!

Pana-i treaba la cuvant,Zicu-Ii eu .cuvantul dant:

40 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Sa ramili tu la DomnieSi-mi da fiicali de solieCaci sinnesc un aprig dor,Dor de falnic viitor,

5 Ca sa-mi facti ea fecior,Fecior mie,Nepot lie,

La doi Domni o semincie,Bun la sfat §i bun la mana,

10 Fire neao9a romanaDin vulturul muntenescCu zimbrul moldovenesc;Si de-i vrea tu, de nu-i vrea,Eu ma jur c'o fi a meal...

IV

15 Lumea-i lume; vremea trece.Iat'o luna, iata zece,kVA c'a trecut un an.

La Suceava-i bucurieC'a Mcut Doamna Marie

20 A facut un baietan.

Crease& mandru cat e bradul,ca-i nepot lui Voda RadulSi-i fecior al lui Stefan!1870

POEZII 41

DORUL

Privind tficuta unda,Pe ganduri am ramas:Cat este de profundaLa fiecare pas;

totu0 izvoreoeDin departate vii,Apoi se risipeoePrin mil i mii de crd!

Asemenea-i i dorulto In pieptul meu sadit:

E departat izvorul,Din care mi-a venit,

multe lumi straineCararile-i s'ascund,

15 Dar revarsat in mineCat este de profund!

II

and razele de soare,Catand iubirea jos,Pe 'mbalsamata floare

a $i

$i ta

42 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Arunch voluptosLumina 0 caldurkEu ma gandesc uimitCa ele strábatura

5 Un .spaliu nefinit !

Si dorul meu f0 areUn soare nascator ;Un cer fail hotareStràbate 0-al meu dor;

10 Dar prin intunecime,Pe drumu-i racoros,El vine din nalcimeSi cald 0 luminos !

III

0 raid diafana15 *1 undele de-azur,

De nor 0 buruianaLovindu-se 'mprejur,0 deed 'nveninatàInfrunta" ne'ncetat,

20 Dar flaeara-i curataSi valul e curat !

Ap-i 0 doru 'n lume!In negurà §i spin,Menite s'a-1 sugrume,

25 Rämâne tot senin;Nu simte 0 n'audeSarcasmul trivial:Ispitele-i sunt crudeSi-i pin.' ca un cristal!

5010

POEZII

LUNTREASi rade, si plange, si 'ntocmai ca luntrea usoara,

Plutind printre valuriDeparte de maluri

Se sbuciuma inima meg.

5 Mid luntrea, o Doamne, se 'nalra si iar se coboara,Ajunge odataMereu leganata

Doritul liman a vedea.

Si eu am o linta, dar timpul ce fuge si sboara10 Lasa-ma-va oare

Pe &di miscatoareS'ajung sovaind pan' la ea?

Mid luntrei se 'ntampla a groaznicul vânt o doboara,Cui pasa sa stie

15 In lumea cea vie:Cu ce si 'ncotro se ducea?

Si 'n mine s'ascunde feria de tori o comoara:D'a fi at se 'nneceIn unda cea rece,

20 Mg bine, ah, nu se nastea!

43

44 SCRIERI LITERARE, MORALE 131 POLITICE

Si rade, si plAnge, si 'ntocmai ca luntrea usoarkDeparte de maluriPlutind printre valuri

Se sbuciumA inima mea!1870

POEZII 45

MUNTELE 1 VALEA

Nebun, nebun de mii de oriAcel ce cata grau 0 floriPe muntii rataciti In nori:Sunt tari, sunt nalti, sunt de granit,

5 Dar fruntea lor cea triumfarti,Abia rodeoe cu sfialaUn murhiu marunt 0 otravit.

Priviti, priviti aceste vai,De rfiulete 0 de cai,

10 De busuioace 0 de didBrazdate ea un curcubeu:Se scalda struguru 'n lumina,

iese mierea din albingt,totu-i plin de Dumnezeu!

15 Nu sus, nu sus la cei avuti,In norii fumului pierduti,Se nasc fecundele virtuti:Poporul ce suspina josE singur valea roditoare,

20 In care cre0e grail 0 floare,Bun 0 frumos !...

1870

Si

46 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

FRUNZELEUt sylvae foliis pronos mutantur in

annos,Prima cadunt ....

Horatius

Bubue furtuna,Una ate unaFrunze le rapite

Cad 0 a-Meese:

5 Arborul suspina,Insfi nu se 'nchinii,Infruntând ispite

Pieptu-i barbätesc!

la primavara10 0 verdea-p iarift

Mugurind ImbraaFalnicul stejar:

Vfintul urlfi-geme,Trunchiul nu se tune,

15 Foile cfind pleaciiAltele räsar!

Arboru-i ideia,Frunzele-s aceiaCe 'nviaza Tara

20 1-43 'idled sus:

Bi

POEZI/ 47

Când furtuna mugefricosal fuge,

Altii iau povaraCelor ce s'au dus I

1871

48 SCRIM LITERARE, MORALE I3I POLITICS

FEMEIA CU CATELUL(FABIJIA)

Mi-a venit azi o ideie,Vaztind pe pod o femeie,Intocmai ca Tara mea,Vai de mine si de ea!

5 Un copilas, ca o floareCe 'mboboceste la soare,Abia pfisea pe picioare,Mergand singurel pe pod,Mereu izbit de norod

10 i far' ajutor de nimeCroindu-si drum prin mullime,Cad mfi-sa, muiere rea,In brale la sfin Iinea0 spurcata de calea,

15 Indopand-o tot cu paneDeli parea mama de cane,Pan' ce pruncuIul sarmanA cazut pe-un bolovani-a spart ceafa mititelul,

20 Ramanand numai catelul!

Tara z-nea astazi ori mathTot asemenea o pate,

POEM 49

Uitand fiii sai RomaniPentru fel de fel de eitni,Aduqi din strainätate...

PAcate!

1871

4

50 SORIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

CANH 1 LUPII(FABULA)

Toatl deosebirea de organismIntro hip si cAne se mArginesteIn coadA.

Duponehel

Un cane plin de falli,Numit Buffon,Celebru liberton,

Scriind istoria ce-i zice naturalg5 Din cartea lui Biuffon,

Flcuse o 'ntrunire de cânime,Du lai, prepelicari, zavozi,Mai toTi nerozi,

Si le gral din Inill lime:

10 u Citniu Citadini!

# Voi sa va dau un gat,# Ca om de stat.

# Sfi qtergem urmele de barbarie,15 # De care mi-e ruOne mie,

# CAci sunt civilizat.(< Netoleranca ruginitä,

# Mwenit4# Din timpii primitivi,

2 0 (< WI face exclusivi,

POEZII 51

4 UitAnd cA lumea-i azi cosmopolitA.4 In secolul acesta liberal4 Nu trebue 0 nu se poate

4 A nu primi pe lupi la drepturile toate,s o efici dupfi codul natural

4 Numit zoologie4 Se ftieq C'acqti jupfini

o Si ei sunt tot un fel de ani,to 4 Cu noi de-o singurA tulpintt:

4 Familia canink« AvAnd strtimin pe mopsul cel scApat

4 In zile de potop4 Refold un hop

25 * In Ararat ! ... 10.

Senzatiune mareIn lAtrAtoarea adunare I

Cfileii mai alesDin spirit de progres

20 Se distingeau prin gAlagie,ChemAnd pe lupi la hora de frAtie.Un cane ciobAnesc ntunci a zis:

o Frumos e 'n teorieo 'n vis ;

25 0 Dar vfi poftesc la stilni,o Ca sA vedeli voi armonie

4 De lupi §i cAni ! *

0 fabulA pentru RomAni,Cam inruditä

30 Cll chestia israelitd I

1872

4.

52 SCRIERI LITERARE, MORALE $I POLITICE

VIERSULHomer canta mania divinului Achile

5i Dante Tartarul cânta:Poetul, and se na9th in amartte zile,Amar 0 el ca lumea, nu calla pe copile,

s Nici cupa bacchanal& nu-I poate Imbata!

eu elite o data smulg harpa din tacere,Cand sparge Muza pieptul meu,

Caci inima zdrobita rasuna prin caderesalt a. disperata in spasmuri de durere,

10 ScoVind din agonie un Tipat scurt 0 greu;

0 poezie neagra, o poezie dura,0 poezie de granit,

Mirata de teroare 0 palpitand de ura,Ca vocea ragu0ta pe patul de tortura,

15 Cand o silaba spune un chin nemarginit !

Ar fi o ironie A cant eu flori 0 steleIn veacul nostru pe pamant,

Cand ele sunt o larva, grimata cu vapsele,Iar adevärul geme tempeste 0 resbele,

20 Blastem, urgie, neguri, pucioasa 0 mormant!

LasaIi pedestrei proze minciuna curtezana!Al cantului entuziasm

POEZII 53

Respinge veselia spoita §i vicleana,and totul fmprejuru-i printr'o imensa rangExala din cangrena un colosal miasm !

Homer canta mania divinului Achilles i Dante Tartarul canta :

Poetul, cand se nwe In amartte zile,Amar ci el ca lumea, nu canta pe copile,Nici cupa bacchanala nu-1 poate Imbata I

1872

54 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICS

OVIDIU LA GURILE DUNARIITRISTIA, lib. III, eleg. 10

De-ar fi Ali mai adua aminte de NasoneIn Roma vreo fiin14, §i dacal WA mineA mai rAmas acolo ceva din al meu nume,SA 9tie dar ca 'n Tara, In care-al mArii luciu

5 In veci nu se 'ntfilne§te cu zodia 'nstelatA,Aici imi duc eu traiul in sanul barbariei,Cu fiarele sarmate, cu Bessii §i cu GeIii,Nedemni a le riispunde- un echo 'n versul meu!

Ctit mai adia vintul rAcoritor al verii,to Aveam un zid de valuri, prin care ne scutwe

De cruda lor nilvalA curgAnd la mijloc Istrul;Vai Insri cand sose9te posomorita iarnARtinjind grozava-i buzA, 9i când tncepe glebaA earunIi cu 'ncetul sub marmora de ger!

15 Si crivalul porne§te, §i neaua umple norclul,Si cade, cade, cade: nici soarele, nici ploaiaN'o mai topesc acuma, cAci frigul o 'mpietreqte;Si Oat sa disparA un strat, s'werne altul,Si-adesea 'n aste cuiburi de gheluri indesate

20 Prive§ti Inteo gramadá zApezi din douA ierni!

POEZII 55

$i-atetta-i de cumplitti furtuna deslAnlathbleat rApepte case, ductindu-le departe,

turnuri maiestoase hi praf le risipepte;zguduit atuncea hi temelie polul,

5 De spaima se 'nfioarA sAlbatecele ginO!

barharul Imbracri nAdragi pi piei informe,Cat din a lui ftipturii de-abia se vAd obrajii,Dar petn 5. prin blanrt dfi gerul hi putere;

pulberea de ghiatrt pe barbA scrinteiazA;10 $11 te coprinde groaza, mind sloiuri cristaline

Se 'nchiaga printre plete pi se ciocnese cu freamAtL'a capului mipcare; pi 'n vas Inghia/A vinulDe-1 scoli In bolovane pAstrand figura oalei,

'n loc a soarbe spum, mAnanci bucAli de yin!

15 Sa mai descriu eu oare, cum raurile toateIn poduri le preface suflarea cruntei ierne,$i-atunci din obosealrt c'un strop de al:A vieDe vrei stfimperi setea, spargi Int Arita ghia0SAptind adânc o groaprt cAscatA ca un lac!

20 Chiar urigul Istru, pe care nu-I IntreceA Nilului lfirgime, acuma se sbArcepteSub viscolii de crivrq, pi-albastrele-i talazuriSe fac o marl& tare, pi pe furip sub &maSe scurge 'n toiul mArii prin cele inulte guri!

25 i p'unde mai deuntizi plutea corrtbierul,S'alunecA piciorul srtittind fArA sfiala ;

calului copitA izbepte cu rfisunetIn lespezi fliurite din colosale valuri;

boii tarà fricrt pe-aceastfi nouA punte,90 Sub care stau Inchise prpAstii desfundate,

Alene trag caruta nomadului Sarmat!

$i

$i

i

$i

$i-a

$i

50 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

De necrezut, i totu0 eu am vazut chiar marea,Chiar marea 'nciitupta de-un bloc imens de ghiata:Tacuta, neclintita sub Teasta-i lunecoasa ;

n'o vazusem numai, dar am umblat eu singur5 Pe creqtete marine calcand ca pe Iarâna

De-aveai i tu a trece asemeni mari, Leandre,Nu te 'nghilea 'n vAlvoarea-i un mai ingust abis !

Respins de ger, delfinul tot in de9ert se 5ncearcaIn aer sä tresalte pe-a marii suprafaTa ;

10 i vântul dela crivaI, trantindu-se cu sgomot,Turbeaza far' sa poata un val din loc sa mipte ;

vasele, ca 'n cercuri de marmora coprinseDe ghiala ce le 'ncinge, stau iepene: vasla9u1Talazurile dure azi nu le mai despica ;

15 i 'n unda degerata, cu capete afaraVezi pe§tii ce se 'ncrusta, i unii mai traiesc !

Atuncea dar când Pontul i Dunarea spumfindaDe iarna 'mbrati§ate prin pieli/a de ghiala,P'a Istrului lucioasa i milturatift cale

20 Calari pe cai salbateci vrajma0i yin incoace,Vestind a lor sosire sagelile ce sboara,

ramânând drept urma pamântul despuiat !

Taranii fug departe, Iasând câmpia prada,Si barbarul rfipqte

25 Tot ce putu sa strânga sateanul prin sudoare:carele, i turme, i saracia toata!

Apoi pe robi ti leaga cu mAinile la spate...Se duc, se duo sarmanii, privind cu desperareIn urma kr ogoare ce n'o sa le mai vaza

30 i focul ce se 'nalla din ubrede colibe ;Caci barbarul aprinde, doboara, mistue§teTot ce nu poate duce, tot ce nu vrea sa duca,

$i

$i

$i

putina-i avutie,

$i

POBZII 57

stoluri de victime sucumba sub sligeata-iIn \rad Incarligata, al carei fier supseseDin ierburi uciga§e un suc Inveninat!

Aci 0 'n timp de pace razboiul te 'ngrozeOe;5 De nu mai vezi pe barbari, e spaima ce li-o lasa;

nirneni nu cuteaza pe camp sa traga brazde;lariat uitata ramane sterp pamantul;

Nici desfatatul strugur nu creoe 'n umbra vilei;Nici fierbe mustul dulce in 'naltele basinuri;

10 Un porn nu se zareoe, pe care ca 'n vechimeSa aerie un Acontiu cuvinte de iubire;Pustie, trista, nuda, nici arbore, nici frunza...Fugi, fugi de-aceasta Tara, tu omule ferice!

totu§i din Intreaga nemarginita lume15 Aice, ah! aice osanda m'a tramis!

1872

$i

$i$i

$i

58 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

DARUL DUNARTIDIN OVIDIU, PONTICE, III, 8

M'am tot gandit, amice, din dunareana tar&Ce ti-a§ putea eu oare la Roma sa trámit?E cAutat argintul, sau aurul mai bine,Dar a-I primi nuli place, deprins mereu a da;

5 Si-apoi In aste locuri nici s'au visat comoare,Abia putfind o brazdfi sA trag'à bietul plug!

Pe-al tau vestmânt .adesea purpura str5luce§te:Purpurii strillucità a§ vrea eu sd-Ii ofer ;Dar turrnele sarmate dau Ulna grosolana

10 $i. n'ar putea s'o pinga o 1ab4 de Sarmat ;Nici fetele nu -ose, ci macina la grilleSau umbra' dupa apfi cu donica pe cap !

Aice blânda \Tip a strugurului dulceNu se 'mplete§te verde in jurul unui ulm,

15 Nici arborul nu-§i pleaca mladiole 'ncfircateDe fructe parguite sub luminosul cer:Pelinul singur numai inform Imbrac5. §esulSi nu rode§te câmpul deck amaraciuni!

Pe 'ntregul -cArm sinistru al marii furtunoase20 Chtând o suvenire §i negasind nimic,

Din crudul men exiliu eu I%i trfirnit o toll*

POEZU 59

Pe care-am indesat-o cu scitice sfigeTi,Dorinduli ea vrajma9ii ce-i fi avand sfi cazttTori unul cite unul sub otAvitul fier!

In este vfigäune salbatece 9i dure5 Sfigeata 'nveninath e singurul condei,

Ce aerie 'n vastul spaIiu poeme Angeroase,Avand in loc de versuri cadavre puse 'n Or!Resbelul in turbare e Muza dunareana.:Cu fruntea descreTith primqte darul meu!

1872

60 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

CIOCARLIASe duce ciocArlia spre pri mai fericite,LAsAnd mAhnita lama cu viscole §i. ger...PlApAnda melodie, poete 'mbAtrAnite,Cu 'ncetul se retrage §Iluziile pier!

5 Natura cAruacitä O-acuma tot mai cataPe blAnda cAnatoare cu cAntecu-i pierdut!Nu mai spera, poete, In inima-li sfArmathSA redeoepii avAntul doritului trecut!

Se duce ciocArlia A' cAnte 'n depArtare,10 Acolo unde vara mai poate strAluci...

Ce mai a9tepti, poete? E ziva de plecare!Vei mai anta odatà... dar numai nu aici!

POEZII 61

MATER DOLOROSA

Eoi Dumnezeu, Isuse, 0 mAntueoi o lumePrin moartea-Ti nascatoare de noile idei;Dar mama e Maria... ce-i pas& unei mumeDe lume 0 ne lume, &and piere fiul ei?

5 Tu mori, Cel far' de moarte, caci alte cruci Te chiamaIn alte lumi, d'a randul, pe buni a-i mangaia.Eoi Dumnezeu, Isuse; Maria insa-i mama:Piroane, ea le simte; oTet, 11 soarbe ea!

'alearga ratticita, turnand Fecioara Bantalo Margfiritari de lacrimi pe calea lui Isus;

plansul nu-i mai sea* ci-Ii pare ca s'avantaS'avanta 'naripata spre sferele de sus.

Taranul poveste0e a lui e poezia!CA din acele lacrami albina s'a nascut:

15 Amar i-e acul; mierea-i e dulce ca Maria ;tot pen flori colindA, catand pe cel pierdut...1888

$i

62 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

ALB I NEGRUBlanda toamna dunareana, desmierdfindu-ne, s'a dus,Totu-i alb §i-i reee totul: jos, omatul; bruma, sus.Moarta-i lumea cea albita, peste care, IAA. fala,Vara nori §i fara soare, greu atarna alba ceaTa.

5 erpue§te 'n aer fumul 0 se 'ntinde alburiuDin colibe, troienite ca sicriu langa sicriu.In zadar privireali cata negre benghiuri In albeala!Pan' §i umbrele sant albe pe cea marmura de ghiala!

Insa iata, ca Oreaguri de calugari fn sobor,10 Vaz ceva negrind in zare: ciorile pe §es cobor

de spanul chip al iernii, vesel croncanind, s'agaIa...Mu lt mai drag mi-e viul negru decat albul fãra vieaVa!

1888

$i

POEZII 63

MULTIPLICAMINIBALADA BURGHEZA

Hagi Tudose, vecti zaraf,i-a logodit acum pe fata;

Caci, de! era fatoiul gata,To cere corogea un graf.

5 PoveOile babeoi ne spunC'a fost, in vremea cea batrana,Un dafin ce 'nchidea pe-o zana:Era un Wertheim, darA, mai bun.

Din Wertheim darn, tremurandio i 'ncet, Hagi Tudose scoate

Nu pe vr'o zana, ei bancnoatele desfarra pe rand.

Apelpesit §i ahtiat,Le 'nhacd graful cu toptanul.

15 Ce-i mai ramane? Deci la anulContesa na0e un baiat.

De bucurie nu mai potCel vrednic tat& 0 cea mama ;Hagi Tudose, mai cu sail*

20 E chiar nebun dupa nepot.

$i

64 SCRIERI LITERARE, MORALE 13I POLITICE

In sus, in jos, ca zapficit,Nepotul! i mereu nepotul!Tejgheaua 9i-a uitat cu totulHagi Tudose cel sgArcit.

5 Nu-i vorbfi, fats vi-o iubea,Dar pe nepot... he, alta treabti.!Miratrt, fie-sa-1 Intreabã:De ce nu-i astfel §i cu ea?

De ce? mai Oiu eu... cum, zic?10 4 La catastih, negustore9te,

4 0 Arad ca nu se potrive§te:Tu mare eoi, el este mic.

Apoi... apoi... 1) Tacu apoi.De unde tocmai el a oie

15 Probleme din psihologie?stä, privind la amfindoi.

e El mic, ea mare ; la ctintarFireoe-i mai u§or nepotul ;

0 Mai scurt, de-i masura cu cotul,20 4 11 poi b&ga Inteun sertar.

baga inteun sertar ;<i dacii-i mic, iar dtinsa-i mare,4 E i mai eften, prin urmare... *Se 'ncurcti bietul tejghetar.

25 Sudori pe fruntea-i curg §iroimufluze,

Abia mai mi9cfi trist din buzesta, privind la amandoi.

a Ali

a

Si

«

« Il poTi

Simjinduli minOle

Si

POEZII 65

Inteun tarziu, ie§ind din hal,El lasa inima-i sa zica:

0 Mai dulce-i camata, chiar mica,s Deck un mare capital.

5 5 De 'ntai un ghem, apoi un vraf,0 Tatunci dobanda mai sporeqte... *

Un stranepot de-acu '1 doreqteHagi Tudose, vechi zaral.

1888

5

66 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

AFTEPTANDDin doul aripi un avant,Din dotal eonuri un cuvant,

Din rapeodii o epopee,

Oriunde ae fi, oriunde-i ea,Noi pururea vom ecanteia

Ca una singura idee!

I

Sunt trist, 0 trist aunt totdeauna.De and... ? de ce A spui de cfind?0 -tie soarele §i lunaDe-atunci privindu-mfi pe rind!

5 Sunt trist; nu-mi cereli veselie,Lasa-ci-ma at plang mereu.A rfide eu? ce ironie!Ce rfis grozav a rAde eu!

Sunt trist; §.1 lacrima fierbinte,to Din geanfi-mi ve§nic picuriind,

Mi-aduce singura aminteC'am fost eu vesel oarecfind!

II

Un §ir de ani, tu retndunica,Pe varà te 'ntorceai la noi.

15 Eu revedeam pe-a mea Lilica:Eram o lume amilndoi!

POEZII 67

Plecai la iarna; eu aice,Ca ursu 'n vizuina sa,Traiam dormind; dormeam ferice:Dormind eu te puteam visa!

5 In vis iernatec, numai val.&Visam mereu; apoi deptept,Re'ntoarsa, te primeam eu iara,Cu flori pi frunze, pe-al meu piept!

Tu ai murk; pi totu-i rece,10 $1 totu-i lama fax% vis;

Dar iata-iata Moartea treceIn sboru-i catre paradis...

Apteapta-ma, o! randunica;Pe vara ducu-ma la voi

15 Sa-mi mai revad pe a mea Li lid:Sa fim o lume amandoi!

III

Din vierme fluturul se napte$i tu din mine te-ai nfiscut:Tu floare vesel sburatoare,

20 Eu nu ptiu ce mahnit pi slut!

De pe 'nalcimi nemarginitePogoara-te la tatal tau:Sa te mai vad; Vapoi, voioasa,Te-i duce iar la Dumnezeu!

25 De m'ai iubit a miia parteDin cat eu vepnic te iubesc,Pe-o clipa numai lasa raiulSi vino 'n sanul parintesc;

5e

68 SCRIERI LITER/UM, MORALE $1 POLITICS

Sau, ca o stea cu mii de razeIntinde o razA prin eterRana la mine sä strithata:Un capgt jos gi altu 'n cer!

5 Desmogtenit de vieala vieIii,De vrei un pic sA mai inviiPe negrul jalnicul Vau tan,De ce nu vii? de ce nu vii?

De o fi actilo, 'n cea lume10 Vr'o piedea a crudei Boni,

Oprind pe ingeri sä mai vieLa cei ce, vai! nu-s Inca morci;

De-o fi, ei bine! cu al täu zâmbetLa Dumnezeu te 'nal-VA drept:

15 Zimbegte-i cum zâmbeai tu ruie,'o sa te lase... eu te-agtept!

Tu floare vesel sburatoare,Eu nu gtiu ce mAhnit gi slut:Din vierme fluturul se na§te

20 i tu din mine te-ai nAscut!

IV

Si nevazutfi, ea-mi raspunde:Nu pot veni, dar sânt ;

Fii miingiliat!...Egti uncle?... unde?

25 - Nu ma cata 'n mormânt!IntrInsul vei gasi o haing,Pe mine nu. Mi-e greuSA-li desvälesc a mortii tainä;

POSZII

de-a§ putea, nu vreu!Nu vreu, cad trebue-a ta crucePang 'n sfar§it s'o duci:SA suferi !...

s Numai de m'a§ duce,RAdic 0 mii de cruci!SA §tiu ca 'n cele lumi senineIar ne-om mai revedea...De nu-mi rAspunzi, all! altul cine

10 Vre un raspuns sa-mi dea?Intreb pe filosofi de-a-randul,Intreb ...

Nu-i Intreba!Ei toarnA 0 rastoarna gandul,

15 Dar inimile ba!CArarea vieiii viitoareDe vrei s'o nemere§ti,Vei §ti rAbda ; §'oricat te doare,SA crezi 0 sä iube§ti !

zo Tu vei putea sa 'nvingi ispita,CAci doar e§ti tat'al meu!A crede §i-a iubi, atataNe cere Dumnezeu...

V

Cu groazA cugetam la moarte25 Cand tu erai In fala mea;

4 Ce neagrà, ce cumplita soartA4 SA mor %sand aci pe ea 0!

Tu nu mai e§ti: murit-au toate!De atunci eu ma &den mereu:

30 a Ce dulce vis, ce voluptate,4 Cand ea muri, sA mor §i, eu! #

69

70 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICK

VI

Cali uciga§i ce lumea-i osande§te!De ce un osandit nu se gase§te

Pe care eu sa-I binecuvantez?Loveasca-ma curand oricum ii place,

5 Dar numai fara gre§: un glonl, qi pace!Atata mai visez!

Averea-mi s'o rfipeasca el nu poate,Caci colo 'n cer sunt ale mele toate,

Si pe pamant orfan eu am ramas;10 D'aceea, oh! tot rog sa se gaseasca

0 mana de-uciga§ prieteneasea,La care sa ma las.

Ea m'a uitat, a morIii dulcea zina,Ea dupit care ne 'ncetat suspina

15 i geme sufletu-mi, ea Prometeu;Un suflet ce se sbuciuma §i Iipa,Dar care 'n veci nu s'a 'ndoit o clip&

C'a§a vrea Dumnezeu!

Ar fi u§or printr'o mi§care-a manii20 Sa-mi sdrumec ieasta, sa-mi sdrobesc plamanii,

Sau un pahar cu-otrava sa-mi inchin;Dar a fugi, oricum, e ini§elie:Osta§ul cade mandru 'n batillie

De-i moartea prin Destin.

VII

25 Cand vrei sa mori, la doftori alearga mai in graba IA kr e sa omoare: aceasta-i steaua kr.Li-i drag sa curme-o vieala ; §i fie chiar de giaba,Ei spinteca §i taie c'un aer zambitor:

POEZII

Nici ca simle0i tortura! Ca lai iertali de legeD'a pedepsi cu moartea pe cel nevinovat,Ei sunt in omenire mai regi &cat un rege:Regi fara nici o frica, regi far' nici un soldat I

5 Un doftor, cel mai gade, nu-i greu a mi-1 alege:Eu vi I-am aratat.

Dar el n'o sä mai vie, caci printr'o vorba numa,Rfinjind In gluma dansu-i acel nelegiuit!Imi ucisese fiica, precum ucide ciuma

10 Cand adiaza 'n treacat spre cel nenorocit!Nu, nu, el n'o sa vie la patu-mi de durere.

H opinte9te groaza. 0, Dante tu sa-i spuiCum Ugolin cu dimii rupea pe Ruggieri,i. din0i mei sa simta scrapind In capul lui!...

15 Il las' sa tot traiasca, dar versu-mi sa-1 InfiereIn veacul veacului!

VIII

Ce sanatos mi-e starvul! Nimica nu ma doare,totu0 mor.

Fiinla-mi de boa% 0 nu de varsta moare,20 Murind de dor.

Zi dupa zi apune 0 noapte dupa noapte,eu tot scap;

Dar nom.' 0 zile 'ntr'una aud ciudate 9oapteIn piept 0 'n cap.

25 In orice diminealk uitandu-ma la mine,Ma laid mai dus;

In fiecare sea* grozava pofta-mi vineSa plec In sus.

71

Si

Si

72 SCRIERI LITERARE, MORALE 5I POLITICE

Cu cat Imi scade carnea, tinzand mereu sa moaraIncet-incet,

Pe atata cugetarea-mi s'avanta mai upara:Sunt mai poet.

5 Vorbesc cu nevazutul 0 dansu-mi poveste0e ;Iar eu ma mir:

De ce, and sus mi-e duhul, jos nu ma mai porne0eLa cimitir?

In cer eu sorb prin suflet Intreaga ve§nicie,io §'aci-s nimic:

Bucata-mi pamanteasca incape 'ntr'o cutie...Curand un dric !

Tree somnoros prin lume, 0 numai printre steleMai sunt de0ept:

15 Ma duc! ma duc la tine, lumina vielii mele,Nu mai :Wept!

IX

E sfanta a ta slova, 04 drept ca ea sa fieLa maica-ta 'n pastrare, ca mowele 'n altar,

Dar cat e scris de tine,20 Azi mana-rni o prescrie:

Sunt ceasuri mai senineIn negrul meu amar.

Lungi nomi prescriu, iar ziva tiparul pirone0eInaltali cugetare: foi dupa foi rasar.

25 Cu lacrimi 0 suspine,Mid tomul se gate§te,Ma cred mai tang& tine:Baut-am un pahar!

POEzIr 73

Grabesc! Mai sunt In sticla vr'o cateva pahare.Tom dupa tom, ca raze din cer, voi repezi;

Si lumea atunci pe tinePriveasca cu mirare,

5 Iar eu, o maracine,Pe loc m'oi vegtezi.

X

A/i fost voi oare la Abrud?Acolo-s muncii o comoara:In piatra da ciocanul crud,

to Mai &à, mai da a suta oara,Tot da salbatecul ciocan,Sburand scantei ca din balaur:Se sparge bietul bolovan,S'atunci din el s'alege aur.

15 Ce piatra tare fost-am eu!Ani mulIi Ursita ne'mpacataMa tot izbea, izbea mereu,Pan ce m'am spart gi eu odata;Si din trecutu-mi spulberat

20 - Un bolovan In agonieGemand, In lume-am revarsatOdorul meu de poezie!

'1889

74 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITIC&

LA CASA DE NEBUNI

Tficfind c'un semn opresc tasura,Täcând ma sui. Alt semn mai fac.Plecam far' a deschide gura:Birjarul, eu i caii tac.

Cgci dobitoacele cuminteDegeaba le mai -Pi un spiciu,Când ele, Ma de cuvinte,Pricep mai repede un biciu.

Vreau sà vorbesc dar cu nebunii113 In falansteru'n care unii

Sunt mari poeli i mari tribuni.Deci: hai la casa de nebuni!

Imi iese doftorul. DA-mi pace!Cu cei minto0 eu n'am ce face,

15 S'a§ vrea pe tori sg-i pot uita:Venit-am nu la dumneata...

In jurul meu se 'ntinde un petec de gradingCu flori i pomi, amestec de umbra 0 lumina ;Iar printre ele falnici, incet, nepasatori

20 Pglesc, albind ca spectri, superbii visatori.

5

*

POEZI1 75

In fund, tot alb ca dânii, salcamul inflore§te.Nebun 0 el, mirosu-i in yard ti risipeqte.Jos la tulpina-i larga, sub desu-i coveltir,St neclintit un tartar c'o faItt de martir.

Privire mai senina 0 mai patrunzatoare,Mai multa bunatate pe-o buza zambitoare,0 frunte mai märeallt, pe care cu fioriPrive§iti un cer cu raze 0 totu0 plin de nori,

0 fala mai cu farmee, o faIa mai oglinda10 De 'nalta eugetare §i de simlire blanda,

totul gingt3q, palid, electro-straveziu...Eu n'am vazut-o 'n vieata 0 nu pot s'o descriu.

M'apropii. Catatura-i pe loc ma pirone§te.Ramai intr'o uimire. El galeq ma privgte;

15 glas ce te strabate prin timbru-i feciorescRasuna: Vii la mine. 0 §tiu te iubesc.

Gaud pentru 'ntaia dataIn lumea vinovata

Al Tatalui cuvant20 S'aduc o viea notta

M'a pogorit, ca rotaDin stele pe pamant,

Cazui mahnit pe palfimida,Cazui pe frunza cu omida,

25 Cazui pe buruieni cu spini,Si roua cea dumnezeiascaDin balarii facu sa creasca

Lamai i rodii i maslini!

uni

5

76 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Acum pentru a doua oaraDin ceruri Taal ma coboara,

Cad raul btmtue mai rau;Mai rau ca oricând altadata

ts Icoana lumii e scaldataDe sfingiuri fara Dumnezeu!

M'arat, strigand sa stânga\Tapia cea natfinga

A groaznicului tun...lo Vorbesc, §i. 'ndata gloata

Ma 'mpinge la Golgoata-00' ca-s nebun!

A§tept Caiafii sa m'apuce,4tept sa 'nfiga iar pe cruce,

15 Sa. 'ndoape cu olet pe Crist.Prin chin solia-mi se 'mplinqtePrin moarte-mi omul se 'noe§te,

tu-mi vei fi evanghelist.

D'aci vor inceta razboaie,20 Cel tare n'o sa mai despoaie

nu va mai rabda cel slab ;*tiintd, arta Vavutie,Unite 'n pace prin fra/ie,

Vor curge dintr'un singur jghiab.

25 In cer m'adasta plata.Piroanele sunt gata.

Loviti, lovili, mereu!Ma doare, i-s ferice,Caci rastignit aice

30 Ma intorc la Taal meu!...

Si

Si

Si

5

POEZII

*

Un nu oiu eine, scund grascior,Buzat, cu fa-ca de bujor,

Spre noi Inainteaza.i.-ini zice: lasa-1 ca-i ursuz!

El tot poste§te ca Isusve§nic aiureaza.

Dar nu te turbura. Pe-aice tot ce este,E numai visul meu, pe toli eu va visez.Dormind va nascocesc, va Os ca 'ntr'o poveste.

to Dar ce eoi tu?Ce-s eu? Ma chiama Chichirez...

Ali spune tocmai ce-s, nu prea gasesc cuvinte.In vis, aunt un nebun, de nu m-a§ de§tepta;In fapta, cand nu dorm, sunt sanatos la minte

15 Tam un stomac de lup cand are ce manca.

SA te mfinânc sau nu? Ba. Fii acum pe pace.In vis eu sunt satul §i nu m'auzi urland.Nebunii sunt hraniIi, si-a fi nebun fmi place,De nu m'a§ de§tepta, caci adormii flamand.

20 Ce adormire, vai! Cand trupul alipise,Atunci visez Ca tree pe langa un brutar.Sunt altfel nm cinstit, dar ce sa faci cu vise?In vis, imi pare rail, furai ca un What..

0 jiml'o oerpelii. Ma prinde gi m'apuca.25 Plecam la comisar. Ma judeca pin vis.

Un polioi visat nu-i oare o naluca?0 palma Ii carpesc §i dan§ii m'au litchis.

77

78 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

Eu li priveam cu haz, 0iind ea visu-i gluma,De nu m'a; de0epta, flamAnd a§a cum fui;Pe-un Cuza de-Eq visa, eu Il Injur de mumkBa 04 omor In vis. E vis. Ce-i pasa lui?

5 Un mare tfiraboi urmeaza dup' aceea:To/i sbiara ca-s nebun, 0 lup! aici m'aduc...Ca-i vis, o 0iu, ap-i, dar nostima-i ideeaPe cetaleni flamAnzi sa-i duci la Balamuc!

De-atunci manAnc ticnit; am came, paine, poame,10 Un singur eau: In vis ma satur Indestul

S'apoi visez c'adorm visAnd ca-mi este foame.Grozav !... Dar iar visez ca ma de0ept satul.

Eram flamAnd. Acum petrec 0-s prea ferice.Mai rad de cei nebuni, mai rild de mutra ta:

15 E0i cam posac. De-ai fi aevea, eu li-a9 ziceS'adormi 0 tu. Ha, ha! De nu m'aq de0epta!

A ! iata cineva mai potrivit cu tine:Mo§neag posomorat cu nasul tot pe sus.Ce vis ciudat! eu, bre, m'a§ mulcumi mai bine

20 Pe-un Capp sa-1 visez decAt d'alde Isus!

*

El pleack iar batranul, un chip de mowe stAnta,SurAde 0 -mi intinde o mana de schelet ;De 'ntAi §opte§te 'n cer, privind cu ochii lintaIn zarea dintre arbori, 'apoi ma 'ntreaba 'ncet:

25 - L-ai auzit, ce dulce 0 mAngAios vorbe0e?Vorbe0e cine? unde-i?

Nici tu n'ai auzit?Eqti surd 0 tu ca dAn0i! Pe toli va 'nnebune§teMateria cea bruta, pe tori v'au asurzit!

POEZII 79

Urecheaii nu-i ureche! Tu nu 9tii c'ai In tine,Ascuns In fundul minii, pitit In duhul Um,Un alt auz ce-aude din sferele seninePe spirite, pe ingeri, pe insu9i Dumnezeu!

5 Tu n'o 9tii, cfici I6retna te 'nlfin/ue 'n crttuO,Caci sufletuli robe§te robia cea mai grea,Caci lutu-i purarie, din care n'ai vr'o ugt,Si lit a sparge zidul de vrei s ie§i din ea!

Tu nu-1 auzi, s'armane? i ate el mai spune10 E fiul meu, pe care In lupta la Vidin

Un glonl 11 räpusese, i totu§i o minune!Din ceasul morIii sale trAe§te mai deplin.

II vezi acum? Prive§te-1!Nu-1 vAd.

15 Orbire crud5.!E§ti unul dintr' aceia ce jurà pe tipicIn lume sä nu 9tie, sub soare sâ n'audaDeck ce 'n o buche i nimic!

Prin vazul cApalânei qti vita, care crede20 Ca firea dat-au ochii sti vezi cum sä manfinci!

La om e ochiu 'n suflet, privind ce nu se vede:Mai raza cleat raza, el trece i prin stand!

Nu-I vezi? E chipe§, mAndru, cu nimbul tot lumine,0 frunte cer sub eare doi gemeni curcubei

25 Cunung doua stele ce m'aIintesc pe mineSi yin a se rfisfriinge duios In ochii mei.

Sub stele... ah! ce zambet! Cand piatra lacrameaza,Din lacrima-i nqtearsA se face-un stalactit;Dar va zfimbi piaträ, de i-ar fi dat sa vaza

30 Cum dânsul imi zfimbe§te de cfind ne-am desprulit.

'uvula gcoalà:

g'o

80 8CRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

5

10

15

20

25

30

gura-i se deschide; rasuri i crini s'arata:Sunt buze 'n care-mi pare ca vàd intregul Mai!Iar ca parfum cuvantu-i se 'ntinde i ma 'mbata:Ce-i muzica la oameni, la ingeri este grai...

De fiu-sau el imi vorbeaIar eu vedeam pe fie-meaDentai lucind ca o scanteieApoi ca pasare de-argintPlutind uqor dare pamant,

iat' o zana de femeie!

De fiu-sfiu &Ariel imi vorbea,Eu auzeam pe fie-mea,Dental a unda 'n departare,Apoi un tril, apoi un cant,Sunand din cer pan' la pamant

rasunand in sarutare!

De flu-Am el imi vorbea,Dar eu eram cu fie-mea,

sufletu-mi n fericire,Sburand intr'un nespus avant,Imi lasa corpul pe pamant

Rostogolit in nesimtire!

De-atunci o due ca i 'nainte:Privesc ce unii dreg,Ascult ce a4ii spun,

Urasc pe cei crezirci cu minte,Si nu pot saCa n'am ajuns nebun!

1889

Si

r ClEZII

GAUDEAMUS

81

Ce n'est pas d'un ommeil Uterus) quo'endoet

Le mourant qui i'affaisse en fermentla paupitre...

Julia Hasdeu

Ciind o fi s'a m5. duceti la criptä...Nu pe mine, ci vasul rfimas:D'ocamdat4 in vasu-i Infipta0 facile sclipind din cel vas

5 0 seninalumina

pe-uu ceas;

Cilnd o fi sa-mi rostiti la cuvinteDe iubire, dulceagul volum

lo Ce se 'ndruga la toti pe morminte,Ba la unii popasuri pe drum:SA rlimaie

tamAiecu fum;

15 .2%.9 dori sa' vild fete voioases'aud imprejuru-mi ciintand:

<LA scapat o sinrtire din oase<*i din came scapat-a un gaud,0 Printre glume

20 din lumeplectmd!.

6

82 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

$i cu suflete dragi, cari In soareTot adasta sosirea-mi cu jind,Eu veni-voi la cea sarbatoarePe co9ciugul meu, raze 'mpletind,

5 0 sglobiechindie

sa 'ntind !

Sa ma bucur, satul de-a mai pMnge...Ce mai lacrimi varsai pan' sa plec!

10 4 putea, la un loc de le-sq strange,Innotand prin durerea-mi sa tree$i cea groapa

de-o §chioapas'o 'nec!

15 SA ma bucur, caci omu-i o treaptaPe sui9u1 cel Fara de-apus,$i martirul meu cuget WeaptA,Ieri un vierme 0 maine-un Isus,Cale lunga

20 s'ajungamai sus !

1889

POEZII

TABLE-D'HOTELA JUBILEUL DE 25 ANI AI REVISTEI FAMILIA"

Am tot glumitCat am trait

In birta0ta lume;'n Joe de bani,

s Ca multi golaniMancam platindu-i glume;

'am tot glumit,Cat am traitLa masa cea comuna.

lo Vacum glumesc,Dar ma graben:Sa plec curand afara.Un pranz mai prostNici c'a mai fost,

15 Nici sa mai fie iara IAm tot glumitCat am traitLa masa cea comuna ;Vacum glumesc,

20 Dar ma grabesc;Mâncati, 0 pofta buna!

1889

6*

83

Si

84 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

DUMNEZEU

Avez vous entendu, quand la nuit est sans voilesLa vaste mer chanter ea chanson aux étoiles rQuelle musique, amis ! Dieu parle en cette voix.Sublime createur de Vinfini son mondeDieu prate a l'océan cette basse profonde

Et l'océan chante ses lois.

Bonsoir, amis ! Ce Dieu, par qui le ilot murmure,Par qui tout prend naiseance et vit dans la nature,Qui fit ce qu'on ne peut ni comprendre Ili voir,Comme les flots des mere, comme les choeurs les anges,Banissez-le sans cease et chantez sea louanges.

Au clair de lune, aznis, bonsoir:Julie Hasdeu, Au bord de la mer.

lig vrea sa smulg din mine un cantec, numai unul,Un singur de pe urma: copil intarziatCe mu se nagte Inca, dar totugi, plin de vieaTa,Duioasa muma-1 simte sub inima svacnind.

5 Un cantec, numai unul, acum la carunte le,Ca Fat-frumos din basmul cu é fost-au-fost un mog *.E garbovit batranul, dar fiul cat un munteMiratei lumi va zice: dintrInsul m'am nascut.

Un eantec, numai unul... Cand soarele-asfinIegtelo Pe-un alt taram sa treaca, eternul calator

Pamântului ii toarna lumini mai arzatoarepleaca, iar odihna s'agterne pe pamânt.

POEM

Un cfintec, numai unul ! Dar rima cea cochetaAlearga dupa tineri, 0 eu s'o prind nu pot ;Tar and, räutacioasa, s'apropie de mine,Gfindirea mi-o cioplqte, iqind ceva mai mic.

5 A, rima rasfalata! Crezi tu ca far' de tineBatrânul nu-i In stare sali taie din granitUn dintec ce nu piere, un imn ursit pe veacuri,Faretele ciclopic durat far' de ciment ?

0 rima, ce-i aceea? E haina de parada10 C'un card de deeoralii smallat 0 poleit,

Sub care toil de-a-randul Ili par ca-s de-o-potriva,i-adesea chiar piticul se leagana &amt.

Nu-i poezie rima. Homer 9' Anacreonte,Virgiliu 0 Horaniu n'au stat a fauri

15 Pe 4 Tisa-plansu-mi-s'a... s, sonoare chilibu§uriPe-o cartifa menite s'o schimbe 'n elefant.

Artistic e tenetul poemelor dantesce,Nu-i Insa pentru Dante. Gigant cu zurgalai!Divina-i Comedie ar fi 0 mai divina

zo De i-ar lipsi aceste broboade pamfinte9ti.

85

Shaekspeare, Shaekspeare cel mare, Shaekspeare cel fara seaman,Al carui geniu soarbe tot neamul omenescPrecum cristalul prismei II vezi sorbind lumina,Shaekspeare, cand cata rima, vai ! nu mai e Shaekspeare.

25 Tu fugi de mine? Fie ! IP mulIumesc. OdataFugit-ai 0 de Milton cel orb 0 prigonit,i-atunci, din neputinIa croinduli o putere,

A scris el fara rima sublimul Paradis.

86 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Da, tu-mi pliiceai 0 mie in vremile trecute,Cemd te-aacam la viersuri, cum fetele din satAca Vi la cosica cfite-un boboc de floare,Macar a far& benghiuri frumosu-i mai frumos.

a Dap 0-i garofila cu frageda-i catri4äDin rop 9i din galben, bucfili de catifea ;Dragut e fluturagul, garoafa sburatoare,Catifelat 0 dansul, 0 dfinsul efemer;

Dar nu-i gamed. bradul, nici aquila nu-i flutur ;10 Lor nu le trebui rop 0 galben 0 pestriI:

Prin singura-i m'arime se 'naltä cel ce-i mare ;Cel mic se 'nzornoneazà, caci e pipernicit...

Un cântec, numai unul 0 cel mai de pe urma,AO vrea sil smulg din mine... Dar unde-i? Nu-1 brodesc.

115 Acum II siml aice, 0-1 sims deja departe,i-1 sinic ca-i pretutindeni, §i sims ca-1 siml mereu.

Eu nasc o cugetare, 0 dfinsali ia avintulNimic n'o mai opre§te In spaIiu sau in timp ;A mea-i 9i parca-i alta, cAci este Para margini;

20 A mea-i 9i-i infinitä, plutind in univers.

E infinit In mine nu omul cel de came,Nu hfirca-i infinita, ci cugetarea mea:Artistul fgr' astAmpar ce ne 'ntrerupt imi joacAPe clapele din creier, cfintând ca p'un clavir.

25 i clapele tocite se prenoesc, se schimba ;La locu-i nu rämfine nici una dup'un an ;Dar eu sunt tot acelqi prin tot ce cugetasem,Prin tot ce cugeta-voi pe clape noi sau vechi.

POEZII

Clavirul cand se stria, eu ma silesc a-1 drege,Ca m'am deprins cu dânsul, mi-e drag, m'am niiravit ;Cand nu se mai acorda, 11 spulber cu manie,Sau fara supb."rare 11 parasesc 0 plec.

5 *1 pleaca cugetarea-mi sa-0 cate alte clapeP'un alt clavir...

Poete ! pa§e§te mai Meet!Nu desveli deodatfi altarul nemuririi:Lumina-i amele9te pe cei nedumeriIi.

10 In mine-i infinitul !... Dar eu 0 Hotentotul,Un Cesar, un Platone, un Kant 0-un EschimosSuntem aceea0 viIrt: la cel mai crud salbatecS'ascunde 'n cugetare ceva nemarginit.

Cand -es aceste strofe, eu sinrc ca-i Ifinga mine15 Un scapar, o scanteie cu chipul lui Darwin,

Si-adie peste capu-mi, §optindu-i: (( omu-i musca!4 Ce-i musca ? ce-i o iarba? 0 ce-i un bolovan?... *

Si-a disparut ; iar glasu-i, mai rasunand In juru-mi,Cuvinte rasturnate mi-aduce: 0 musca-i om !

20 (t Din cremene-i o 'Planta, din planta-i animalul,(c Din om un Inger naoe, din Inger un Isus !... *

Si cufundat in ganduri, privind cu zapacire0 piatra la picioru-mi rostogolitfi jos,Eu o luai in palma 9i-o netezii cu milk

25 Zicandu-i: chiar in tine-i un punct din Infinit !

Prin punct se 'ncepe Iumea. Un punct dimensii n'are,Nirnic mai fara forma 0 mai nepipait ;.Dar pune '1 in mi§care, 0 linia se 'ntinde,Si linia-Ii da totul: deci, totul e 'ntr'un punct.

87

88 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

Natura, firmamente, sistemele solare,Cu toate ate 'n ele §i printre ele sunt,Cu 'ncetul se desvoalta din puncturi se ce miqca,Din puncturi ce se mipa plecand din Dumnezeu.

5 Din" Dumnezeu plecate, 0 ele-s infinite:Un punct nu se mrisoarä, fiind neTarmurit;Din Porta cea mai forla plecand, .§i ele-s lone:Un punct zideqte sfera, aci este centrul ei.

Nu-1 in/elege mintea, nu poate sa-1 cuprinza,10 Atat de mare este 0-i pare-atat de mic:

Minunea Met care in veci nu s'ar pricepeTot ce se 'ntemeiaza pe-acest nepriceput!

A§a 'n orice §tiinIA izvoru-i poezia.Chimistul §i Astronomul incaleca pe sfinx,

15 Impin0 prin miriade de micuri infiniteCe-i due la infinitul cel mare: Dumnezeu.

ceea ce nascuse pe-acele miriade,ceea ce le 'nnoada cu Unul infinit,ceea ce le-atrage unite laolaltà,

20 Cea mai supremk lege, e legea de-a iubi!...

Un cantec, numai unul §i cel mai de pe urma,Voind sa-1 smulg din mine, 1-am asvarlit in cer ;Din cer mi-1 crampolegte in creier cugetarea,Dar nu-i intreg: sfarqitul rfimase 'n cer pribeag.

25 i cugetarea-mi plange, tanjind de umilinIa:Pan' la final imi zice nu-i chip sa ma radic ;

o Extazul singur numai atilt de sus se(c Extazul, care leaga pe-un om cu Dumnezeu!*

(c

'nal/a ;

$i$i

POEZII

Extazul. , e ce-i extazul? 0 clipa seculara,In care vezi atatea traite §i traind,Ineat un veac 10 pare, nu vrei sa erezi, 9.1 totu§iStiinIa-i nevoita sa murmure: a§a-i 1

5 Mid omul cade 'n apa §i-i gata sa se 'nnece,Trecand In panorama pe denaintea saIntreaga-i vieap, viea/a-i intreaga d'amaruntul0 simte 'n clipa ceea, o clipa, nu mai mult.

Gaud pe-un bolnav 1-adoarme un doftor ea sa-1 taie,10 Ii cioparIe§te trupul, doar sufletu'n extaz

Nu §tie de durere, petrece, canta, joaca,Trae§te luni o clipa, o clipa, nu mai mult.

Extazul n'are-aface cu clapele din creier,De§i 'n clavir rasuna, spunandu-i ce-a simlit:

15 0 povestire lunga, cuvinte §i cuvinte,Macar c'a fost o clipa, o clipa, nu mai mult.

Extazul ma ,rape§te. Aud Divinitatea:a Ma 'ntrebi: ce-s Eu? iubire. Ma 'ntrebi: ce fac? iubesc.a De n'a§ urzi, pe eine Mi-a§ revarsa iubirea?

20 0 Ca sfi iubesc, Ma sfil§ii, urzind din Mine lumi 1

a Tot ce urzesc din sanu-Mi, e urzitor la randu-i.a Porxdnd din Mine, este un microcosmic Eu,a Ce 1-am nascut sa creascA in plina libertate:a Sa se renasca singur, mai sus §i iar mai sus.

25 0 Un germen de voinVi se mi§ea chiar in piatra.a E adormit, e lene§: o umbra de impuls;a Dar and se rede§teapta, mije§te 'n piatra mu§chiul,

a Iar dela murhiu la Spirit se 'ntinde scara 'n timp.

89

90 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICS

4 Cu eat voinvi este mai forte, mai &Mita,Cu atata se iu-Mte s'ajunga mai curand,

4 Ctlei orice pullet se 'ntoarce pe sanu-Mi: sa se 'n0ret In salba de luceferi un nou margaritar.

5 4 Mi-e draga chiar o piatra; dar un arhanghel! Dansul4 Din nmphiu, prin suferinle de secoli necurmaTi,Reintra iar in Mine, iubirea fnmiitaDin tot ce el iubise n sutele de vie-Li!

Atettia taci i mume! attqia fii i fiice,10 Surori i fra-ci i soale i neamuri i amici:

4 Iubiri de el traite, traite i rfimaseUn ocean Intr'insul, iubit i iubitor !

Si-aceste oceanuri se tot desfunda 'n Mine.t Ma 'ntrebi: ce-s Eu? iubire. Ma 'ntrebi: ce fac? iubesc.

15 <<Dc n'a§ urzi, pe eine Mi-fq revfirsa iubirea?t Ca sa iubesc, M sfâii, urzind din Mine lumi!

Arhanghelii din sanu-Mi porni-Li ca nifte puncturit De mil 0 mii de veacuri, apoi filtrai pe rand

Prin pietre ci prin plante, prin animali, prin oameni,20 <<Când se re 'ntorc In Mine, triumfatori

Cea raza de iubire, primita la plecare,Mai vie 0 mai vie 0-acuma curcubeu,

sbuciuma, ii fierbe, ii face sa urzeasca,t Si Eu: din nebuloase ii las a cerne sori!

25 <<Jar cand o omenire pe vre-una din planete,4 Crautá 'n desnklejde, Ma striga 'n ajutor,siDintre arhangheli unul, ca Messia, s'avanta,

Jertfindu-se sa scape nevinovate oi !

*

0

t

tt

t

o

4

atleTi,

o

o

* Ii

0

POEZII 91

0 i jertfa-i Imi inchina miresme iubitoare., .

a Ma 'ntrebi:. ce-s Eu? iubire. ma 'ntrebi: ce fac? iubesc.# De n'a§i urzi, pe eine Mi-a0 revarsa iubirea?# Ca sä iubesc, Ma sf4ii, urzind din Mine luraii... p

s Si când vorbea, Cuviintul, urnind acele puncturi,Le rasptindea din suflu-i, §i fiecare punctLua cilte-o figura, un calapod, o forma:Materia se incheaga aviind o forla 'n ea...

Extazul inceteaza. Poetul se dqteaptfi.to Mai luminos se simte: §i 'n el, §i 'n preajma lui.

Frfinturi din amintire in creieru-i se-araza,Si gfindul, ca sa toarca, apuca noul fir.

Materie §i for/a! Din Forta cea supremaCe-i numai forca, una, monad& fara tarm,

15 Orice se desfarara, orice se desdrumeaza,Ramâne forIa, insa c'un straiu de individ.

Si straiul se transforma. Prin vie-0 evolutiveTreptat se sulniaza, ajunge straveziu,Nepipait, elastic, intreIesut cu forIa,

20 A ciirei e pojghila: un corp molecular.

NaturalistuI, care din jos in sus invwca,Materie viseaza in universu'ntreg.Din sus in jos cu fala privqte filosoful,Si-i pare numai forra. Se 'nrala amândoi.

25 Poetul singur §tie, extaticul prin careIn jos zilmbqte cerul, pamfintul plânge 'n sus ;Si el, plapfinda harpa, vibreaza totodataCu Dumnezeu-iubirea 0 cu iubirea-om...

92 SCRIBE! LITERAEB, MORALE ga POLITICE

*

Un cantec, numai unul §i cel mai de pe urma,Voind sa-1 smulg din mine, 11 asvarlii In cer;Si ca A prind fugarul, sburat-am dupa dfinsul:VAzui eternitatea... De ce m'am mai Intors?

5 De ce? Cad fiecarui e data o solie.Mai are pan' la Iinta apostolatul meu.Rabdare, §i 'nainte! Cand voi sosi la capat,SA cant cu serafimii:

0, Dumnezeule!1894

PROZA LITERARA

DUDUCA MAMUCADIN MEMORIILE UNUI STUDINTE

Aveam geaptesprezece ani; eram studinte n drepturi la o Uni-versitate ruseasca oarecare, i ineam cu chirie trei odai au premierin casa d-nei Ana P., veche actorita In demisiune, a carei unia fart,domnigoara Maria, copili/a de gasesprezece ani, aparuse atunci de

5 curand pe scena, culegand din capul locului aplauzele publiculuiiubitor de... domnigoare.

Eu o numeam Mamuca*, degi era rusca, ba chiar poate pentrucaera rusca; pe de o parte, ca om, o iubeam; va sä zica o iubeampe de o parte; pe de alta parte, ca Roman, mi-mi placeau lucrurile

10 gi chiar fetele rusegti i, numind pe frumugica mea Mamuca, prin In-sagi aceasta o romanizam i o iubeam oarecum gi pe cealalta parte.

Ce-i dreptul, era frumoasa! Era frumoasa ca o nomanca ! Aveanigte ocbi... culoarea i marimea nu Imi aduc bine aminte! Aveaun par... de seama ochilor. Avea o gurird.. , Dar de atunci au trecut

15 nourt ani, gi'n noun ani am uitat mai multe feluri de gurile! N'amuitat numai ca Mamuca mea mi se parea a fi foarte frumoasa, nespusfrumoasa, nefnchipuit frumoasa, frumoasa stragnic!

Contractul de chirie se rostea aga:D-1 N. N. va plati d-nei Ana P. ate patruzeci de ruble pe luna,

20 pentru trei odai i pentru cite cinci feluri de bucate la prfinz pe zi,intre can i un aluat; idem &ate o mancare senile*.

A doua zi dupa mutarea mea In casa stimabilei doamne P., intraiin apartamentele d-sale, despfillite de ale rade prin un lung, Ingust

intunecos coridor ; fàcui o profunda reverinp, zambii gi...

a

a

pi

96 SCRIERI LITERARE, MORALE EI POLITICE

Ce mai faceli, cucoana?Sunt bine ; iar d-voastra?Nu mai pulin.Ma bucur.

5 Duduca nu-i acasa?Li la repetiVe.Ma rog, cucoana: la cate ceasuri §edeli la masa?La doua nesmintit.

?10 Se inIelege !

Eram sa v Intreb, daca manca0 tot aceea ce-mi trimeteTi i mie?Dad,-Mancali cu gust?Ce intrebare!

15 - 0, cat sunteli de fericita de a putea manca cu gust!D-voastra, pe semne, aveli stomac dezorganizat?0, nu ; dar imi lipse§te gustul de mancare.Poate bucatele nu aunt bune?Nicidecum; din contra... dar este un lucru la mijloc, cucoana.

20 Un lucru la mijloc?Nu-s deprins a manca singur ; in societate mancarea se pare mai

gustoasa, gustul se pare a fi mai mancacios... A vrea dara...Sa §edeli la masa cu noi?Daca nu va fi cu suparare.

25 Putem incepe chiar de astazi. fost asara la teatru?Am fost.Cum vi s'a parut Maria mea in rolul Gertrudei?Nu mi-a placut.Pentruce?

30 - Pentruca nu mi-a placut.Aceasta-i o rqiune ; insa...Domnipara joaca cu prea mare foc.Si de aceea nu va place ?Dar ; artistul ar trebui sa fie totdeauna rece, rece ca dreptul

35 pozitiv, rece ca litera legilor, rece ca pandectele, rece ca...

-

Si mancati ...-

-

- Ali

-

PROZA LITERARL 97

Dar fi-va el atunci natural?Pentrii mine.Cum apa : 4 pentru d-ta*?Natura mea fiind rece per excellentiam, rficeala pentru mine

5 e naturalfi.Doamna P. trecuse peste patruzeci de ani; cu toate acestea, ca

veche actori0 t jeune *, ea se socotea capabilfi a juca oripicind un roltfinfir ; apa dar, pentru a vedea daca sofismul meu e sincer, ea imi pusemfina pe umfir pi, clipind din ochi, zise cu o voace foarte quasidulce:

10 - Oare nu ugue§ti, amice? Eoi rece?Am lasat ochii in jos pi m'am inchinat cu cea mai mare seriozitate.

PIecficiune, cucoanfi.ret duce-O.?Iertali-mfi, cucoana ; aveli prea mult foc.

15 Eu?Nu sunte-O naturalfi.

Intrfind hi odaia mea, aprinsei o ligarte pi ma pusei a medita asupraprincipiilor juridice ale lui Bentham; deodatfi upa a scfirtfiit pi s'adeschis ; intorc capul 0 vAd... un nas! un nas in crapatura upii, un

20 nas antedeluvian, adica un nas a cfirui marime covfirpepte in acelapigrad mfirimea nasurilor vulgare, precum mastodontele covfirpea peelefant. Eram sa ma sparii: dar auzii tot late() vreme, rfisunând desub baldachinul nasului, o voace, sau, apa zicfind, o sbierare bine cu-noscuta pi care ma facu sfi ghicesc pe Joe pe proprietarul colosalului nas.

25 - Aicea pade NN?Inträ, inträ, feldepule ! raspunsei din odaie, pi baronul von R.

se afla deja lfinga mine.Baronul von R., studinte jurist pi coleg al meu, era un june Fin-

landez bogat, scurt, gros, alb, nasos, pi cunoscut oboepte in socie-30 tatea universitath sub porecla de 0 feldep *. Cine nu mai avea porecle!

Pe mine, bunfioara, tovarilpii ma numeau t spiler *, zfiu nu ptiu dincare cauzà: sau pentrucfi iubeam parfumurile pi pomezile, sau pen-truck' aveam cam adesea nevoie de felurite doftorii, ca unul ce mfideosibeam din copilarie prin slfibiciunea constitirOunii; sau pentruca

35 curtenisem pe doamna Benedeck, frumoasa spioreasa vaduvA, dela

7

98 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

care mi-au ramas pana acum, ah! drept suvenire, treizeci 0 9apteOpupare, maxi 0 mici, colorate 0 necolorate...

R. s'a pus Inaintea mea Inteo pozfi foarte eroica, cu manastangfi In §old, cu mana dreapta Intinsa deasupra capului meu, cu

5 piciorul suing Inapoi 0 cel drept Inaintat In departare ca de o palma ;cu nasul radicat 0 gura cascata. Apoi conversaIiunea s'a Inceput ap:

Siretule !0 !Desfranatule 1

10 A !

Craiule !E!Vicleanule !^ U !

15 - Dobitocule !I! I! Mai sad 0 tu. Am sfar0t toate vocalele i am nevoie a

recurge la consune. Mai, ai innebunit tu?Cum de ai Indrfiznit, spiorule, sa te muli In casa Anicai?Ma tem ea-0 place cucoana Ana!

20 - Te provoc la duel.Si la duel 0 la quadrille I Despreluesc numai solo 0 trio.Unde si-s pistoalele?

Aveam pe masa doua tifle, sucite In forma semilunei ; luai un a Inmana, 0 prezentai cealalta lui R.

25 - Ia lasa gluma la o parte, zise baronul a§ezandu-se. Iti placemademoiselle Marie?

Quelle idde 1Nugi place?Cum vrei sa-mi placfi o copilä, un ce nedesvoltat, necopt, nefor-

30 mat, nernatur, nedeplin, nesfar0t, nepractic, nepragmatic... ga fait pitid !Vorbe§ti serios ?4 fi mare prost de a §ugui cu un felde;. Citit-ai calatoriile lui.. ?De ce dar te-ai mutat In casa Anicai?Trebuia A ma mut undeva.

35 - Din casa lui Stepanov?

PROZA LITERARI 99

Va sa zica tu nu qtii nimica!Despre ce?0 ! o istorie foarte lung& ! Afla ca Stepanev a captitat un gust

foarte estetic, de cand i-a murit femeia, care era modelul uriciunii:s les extrimites se touchent. El line numai o slujnica, dar frumu0ca ca

o gurie mahometanii, 0 nu numai ca o line, dar Inca line prea multla dansa. Se pare tisk a 0 Frosa lui are un gust nu mai pulin estetic;!neat Stepanov, pe care numai doara tu /I pup intrece In privireafizica, nu placea nicidecum bietei copile. Mutandu-ma In casa lui,

to sunt norocos cu grisete ! veni, vidi, vici : mai pe lung vorbind, chiardela cea dintai zi mi-am Insu9it jus servitutis quae in faciendo consistitasupra Frosei. Trei luni de zile Stepanev nu 9tia nimic despre co-proprie-tarul sau, 0 incepeam deja a spera a voi capata In curand jus prescrip-tionis, cand deodata... cam inteamurgul, Stepanov lipsind din cask

is gustam In odaia mea, In bra/ele Forsei, ah... aud bataia la ugt.Cine-i acolo ? Pentr'o vorba de cinci minute, domnule NN. (Eraglasul lui Stepanov.) Binevoili, domnule, peste cinci minute. TuinIelegi, amice, greutatea poziliunii 1) in care ma aflam. Peste vreodouazeci de minute Frosa ie0 din odaia mea, fara ea sa-i fi trecut prin

20 end ca Stepanov, lipovan pfilit 0 priceput, o a9tepta mulcom chiarloan& u§a mea. Dupa tragedia ce se petrecuse Intre (Ulna 0 la careeu nu vream a fi martur, Stepanov intra la mine. Domnule I

Sluga d-tale ! Te poftesc sa te milli din casa mea. N'oi Intarziaa-Ii face aceasta placere. Chiar astazi, domnule ! Ba dupa ce

25 voi primi bani pentru a-ti plati luna trecuta. Nu vreau baniid-tale. Imi plate§ti dara pentru a m'am slit aii perfecliona Frosad-tale? In vrasta d-tale ... Aceste lucruri sunt mai iertate cleatIn vrfista d-tale ! Cand te mull? Maine dimineata. Desdedi-mineaIa ?... i a9a mai departe. Precum vezi, feldeple, mutarea

30 mea in casa doamnei P. n'a fost precugetata.M'ai raeorit la inima, spiterule !Mi-am facut datoria, ca spior ; de0 In facultaIi nu se InvaI5

farmacopeea felde01or. Mai adaug a zice ca aunt atat de departe dea iubi pe papu0ca ta, Meat voi -fi gata a-i vorbi In favoare-li, a-i

1) In text: puseeiunei [Ed.].

'70

100 SCRIERI LITERARE, MORALE 13/ POLITICE

iperboliza meritele tale, iperbolice numai in profil; a... it propos,de and oare te-au lepit graçiile ei?

De aseara ; la teatru.La teatru... Hm! tii c'ar trebui sgt-i faci un cadeau?

5 Parbleu I dar n'o cunosc. Ora acum. Introdu-ma.Mai tirziu. Nu e§ti frumos (c' est peu dire 1) i deci, pentru a

plgicea unei femei, trebue mai inainte de toate s'o previi fur' a fi vfizut,s'o faci s'admire caracterul i generozitatea ta, apari ca un idealsublim imbrobodit inteun real urtt. Dintru intaiu trebue faci un

to cadeau anonim, l'asandu-m4 pe mine a-i desveli la ureche, pare& unsecret, numele galantului adorator, adgogand din parte-mi un lungcomentar despre ilustrele tale merite.

Minunatä idee! Vino, spilerule, s te strang In braTe!Bucuros ; numai cine nasul Mai departe.

is Ne-am skrutat, 0 R., departe de a ghici pe buzele mele vicleanaImbrAlivare a lui Iuda, iei sau mai degrabâ, sburà din odaie, famAindca s6-mi trimica ffiffi za.bavh, spre inmânare, cadoul In cestiune.

Dupgt ce tovarg§ul dispgru, m'am uitat la ceasornic :. era dou'afàfa un pgttrar. Chemai pe Fedor, aa se numea feciorul meu.

so Dna va veni cineva dela baronul R., sä vii sa-mi spui la cu-coana Ana.

Fedor s'a inchinat 0 a ie0t: Ru0i se fnchina chiar când dorm!M'am uitat iar50 la reasornic: era douà rarà zece minute.

Bre! da Incet mai trece timpul! imi mai trebuesc, dupà25 teoria probabilitacii, trei saptAna'ani pentru ca Mamuca sä fie a rnea

pentru trei ceasuri!Luai condeiul tti 21 pe 24: a ie§it 504.

Uitgt-te, m mg! S5. mgt neckjesc eu 504 ceasuri pentru ha-tarul a 3! Aceasta nu se prea potrive0e cu principiile juridice utili-

so tare ale lui Bentham: vreau s creez o coalgt a parte.Domnule NN.! cucoana Ana VA pofte0e la mash.Ah! nici n'am auzit cum ai intrat Cati! Duduca s'a tutors dela

repetiiie?Da.

35 Vorbitu-s'a ceva despre mine?

inmul/ii

st-ist-i

'opoi

5

10

15

20

PROZX LITRRARX 101

Cucoana Ana a spus ca i se pare...In toate minlile?Da.*i ce a raspuns duduca?C A aceasta nu se poate spune*i ce a rOspuns cucoana?CR Invamii sunt totdeauna

ce a raspuns duduca?A fault.*i ce a raspunsA tricut.Bravo! Brutus, dragutO, se fficea

cu/itul In pieptul lui Cesare; eu m'oi faceDar ele m'weapta cu masa.

La masa, gasii In adevar, pe cucoanaqez'and cu 9ervetele pe genunchi.

Am auzit, domnule, c'ai ficepu duduca.

NaturaDe fel.Atunci

cucoana?

a nu sunteli... adeca...

despre un poet.

nebuni.

prost

mea nu va place?

nu sunteli femeie.Daci-mi voie a nu va Inlelege, domnule filozof.Strabunei d-voastre, Evei, placuse §arpele, cel mai rece din

toate fiintele Insufletite. In orice caz, daca natura mea nu va placess d-voastre, am fost destul de fericit pentru ca ea sa placa neneacai

matale. SA fi vazut azi diminewp cu ce ochi dulci...Cucoana Ana, Mnga care §edeam, m'a piscat de genunchiu.

De ce ma pi§cali, cucoana?Intrebarea mea a fost pronuMata cu o naivitate perfecta. Duduca

so -Lama, dar ochii sai, trecfind dela mine la muma-sa 0 vice-versa, ex-primau o curiozitate tragi-comica.

D-ta vorbqti azi n4te lucruri..., Incepuse cucoana Ana.Ei bind sa vorbim despre alt-ceva. Curcanu-i minunat IIi iepure, domnule! nu-i curcan, Intimpina duduca.

ss Se cunowe, a n'ai studiat filozofia.

avfind

pentruprost

apentra

putea Wirta putea...

Ana 0 pe duduca Mamuca

o natura foarte rece, In-

Si

102 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

De ce?Gustu-i subiectiv; gustul se aflä In noi; i prin urmare iepurele

d-voastra e curcan pentru mine, de vreme ce subiectul meu simteacest minut un gust cureinesc I

5 Cucoana Ana, de0 cam bosumflattt, n'a putut recine râsul.Ai un spirit de contrazicere nepilduit, domnul meu.Contrazicerea e cu neputinlfi In natura, doamna mea. D-voa-

stilt n'aTi citit pe Hegel!Intra Fedor.

10 - A venit feciorul dela domnul baron.Ma iertai, cucoanelor! sunt silit a ma lipsi de societatea d-voa-

stra ; sâ lasam pe mfiine discuiiIe noastre filozofice.Inca nu inchisei bine up, cind am auzit rasunfind vocea d-nei P.

Ce natarau!15 - Lucrurile merg bine. Norocul ajuta pe natgrai! Imi zisei

intrai in odaia mea.Baronul model de bunomie Imi trimise, clupa vorba noastrá,

un cadeau superb; un <nécessaire femeiesc de eben, Incrustat cuaur

20 Ii ráspunsei prin urmatoarele rânduri:

Feldeple!0 Mini la ora dreptului penal 4i voiu raporta despre isprava.

Spiterul, manu proprio n

P.S. Trimete-mi chiar acum, sania ta: a vrea sa ies nitel25 la aer. tiu ca ai sà pzi la masa, apoi ai sh dormi... trasura ta va

fi ; prin urmare, wept )).NIA' la acea zi, baronul nu acordase Inca nimanui, absolutamente

nimsdnui, favoarea ce-i ceream prin scrisoare. Peste o jumatate de orko sanie de nuca sta la up mea.

SO - La bariera chiopului! strigai vizitiului.Prin acea barierä am fost fAcut prima mea intrare in ora, viind

a studia la Universitate teoria DreptAlii, pentru a nu o aplica apoiniciodatà In viaIa practica.

in

0

*

smalluit.

#

t

a

PROZI LITERARIE 103

In cei dintAi doi ani ai studiului juridic, m'am mutat de vapteori din cash In casn. Voiam, acum, pe conta baronului, a revedea celeotse locuinte trecute, reamintindu-mi en passant istoria petrecerii melein fiecare din ele.

5 Hoisa! in ulita R.Trecui lAngn o cask cu dotal rAnduri al cfirei rez-de-chausste era

ocupat prin cinci blnnarii! In rAndul de sus, la cele doun fereoi dincapnt, am §ezut eu trei luni far& patru zile. Celelalte odni le ocupaproprietareasa, femeie frumoastt, dar de patruzeci de ani; vkluva

to unui bogat negutator, stapAna a cinci... ba a vase blännrii. Amiubit-o doun. luni; §i m'am jurat de atunci a nu mai iubi In veeio femeie de patruzeci ani, sau in genere o blänfiritn: ele nu semai incfilzesc !

Sala! in ulita M.!15 Iata o casn care nu voi uita-o niciodatn. Sus qezusern eu, jos

Enrieta, modistä franceztt, creaturn oftigoasn, dar atilt de incAntfitoare,Meat ran fncea a crede en oftiga e boala ingerilor. Am mai spus odatn,ch locul ei era dedesubt, al meu deasupra. Intr'o searn trimite la mine,rugAndu-mn a nu face vuet, d-ei ffind bolnavn. A0t s'a inceput cu-

20 110§til4a. 0, zeilor ! ce izvor de volupati, purure noun 0 din ce In cemai fermecntoare! Ea a murit sau, mai bine zicAnd, s'a stins peste§apte saptamAni pe bratele mele. Enrieta a fost singura femeie, pe careinn pot Inuda a fi iubit 'Ann la moarte.

Hoisa! In ulita F.!25 Ha! iatà 0 fericita locuintn a d-lui Consilier-titular! realizarea

falansterelor lui Fourier. In casa din ogradfi §edeam doi studinti 0un impiegat, 0 tori ne bucuram deopotrivn, farä gelozie, ffirfi sfezi,fárn intrigi de nesecabilele favoruri ale doarnnei, al arei barbat eraal patrulea tovarn§ 0 cel de pe urmn I

30 Mai rametneau doun case: a spiteresei Benedeck 0-a lui Stepanov.Destuln plimbare! inapoi 1Trniesc cam repede, cam repede, gfindeam in gAndul meu,

pe cAnd sania se apropia de a paptea mea locuintrt, In care, o pot pre-zice de pe acum, far' a ma abate dela arta romanistului, cram

35 menit a face fericirea 0 duduciii Mamucni b.

a

104- SCRIEM LITERARE, MORALE IN POLITICE

Gaudeamus igiturJuvenes dum sumus:Post jucundam juventutem,Post molestam senectutem,Nos babebit humus!

IntorcAndu-ma acasa, am gash un nou rava§el dela baron. Ne-rabdatorul amant pe semne n'a fost in stare indeplini obipuitasiesta: insomnia este, in toate cercurile apanajul amorului:calatorii povestesc, In adevar, ca insu0 feldepil vorba e anume

lo despre un feldq cAnd i se aprind calcAile, uita greutatea pachi-dermului sau, sare, se svArcole§te, innebune§te §i nu doarme. BaronulImi scria a§a:

t SpiIerule!

t Am gAndit mult despre moclul in care ai putca face mai nimerit15 * ca eana mea sa poata ghici numele adoratorului sau. S'ar putea ca

ideea mea sa nu fie rea. Daca ea Ii va putea conveni, iata esenlaei. Vei putea pune in necessaire alaturata aici marca a neamuluimeu, ceea ce lesne va putea stArni curiozitatea ei, i atunci Ii veiputea explica, ca, dupa cuno§timele tale eraldice, ea n'ar putea fi

*dealt a baronior von R.Al tau 'Ana la moarte, R. *.

Scrisoarea o pastrez Ong acum ca model de originalitate §i destil, mai cu seama de stil.

Deacum nu mai este indoiala ca felde§ul iube§te pe Mamuca mea:25 un om teafar n'ar fi intrebuinIat atAtea t pot * t put *. Nécessaire-ul

sania, lucruri la cari nici m'am a§teptat din partea sa, vin a sprijiniaceasta eviden-ca.

M'am uitat la marca lui R., intiparita pe un capelel de hArtieparfumata couleur rose. Scutul stemei nu prezinta dealt o stea §epte-

30 gra* figura foarte ordinara in eraldica prezeasca.Am tras

aliviqii,

4(

20

#

0§i

clopoi.elul.

a

a

PROZA LITEllArti 105

Marca mea, din cauza IntAmplatoarei male origini dela un domnmoldovenesc oarecare de fericitä memorie, mnfia un cap-de-bou cuo stea cincegrana Intre coarne. 0 Intiparii pe ceara tare deasuprascutului baronului, care, adecA scutul, iar nu baronul, s'a ascuns fript ;

Inchisei hartiuta ii nécessaire.Aceasta idee poate nu mi-ar fi venit n minte fär scrisoarea

feldequIui, Imi zisei tn mine. Adevarata dragoste e inventiva! Acumtrebue sa mai pun lucrurile la cale aot ca baronul sa fie incredintatca Mamuca a primit darul sau, ca-1 iube9te (pe dar sau pe baron

10 tot una!) incognito, ba cfi el a §i vorbit cu ea... 0 atm mistificatiunenu e tocmai grea ; sa recurgem la vreo grizeta, care mAini la bal-masqué...Ah, Doamne, ce inspiratie! R. are o manta... Fara a ma gAndimult, ma grabii a scrie urmatoarea epistola

Moja Kochana Pani!

15 Am dovezi autentice despre necredinta amantului d-tale. Per-mite-mi a veni chiar Indata, voiu proba lucrul, ba Incavoiu da mijloace de a te Incredinta In persoana. In aoeptarea ras-punsului, care te intereseaza, cred, mai mult deck pe mine, sunt ald-tale Anonim*.

20 Intriga e legata de minune, parca Inteun roman dumasian.Sarmana Le§cuta va juca rolul Mamucai.

Au intrat Fedor i Cati.Ai tras clopotelul? intreba Fedor.Da.

25 - V'am adus mAncarea de seara, zise Cati.Bine c'ai adus-o 0 bine c'ai venit tocmai acum. Eram sa trimit

sa te cheme. Iat'un lucrurr, Catincuta: trebui sa-1 dai In mAna du-ducai. Spune-i ca ti 1-a InmAnat pe 'ntuneric In coridor, un om pecare nu 1-ai putut vedea 0 care a fugit, rostind numai aceste cuvinte:

30 a La mademoiselle Marie pentru reprezintatia de aseara *. Tine secretul'Ana la o vreme, adaosei vArindu-i In lama o bancnotfi ruseasc&de trei carboave.

Ce frumoasa Mita!

lepasca:

5

0-0 I0

6 ei

a

106 SCRIERI LITERARE, MORALE' $1 POLITICE

Catiie9i. cu nicessaire-ul, lAsind mAncarea sa pe masrt ; nioe perjA.Tu, prostule, du-te in uliIa Lopuhin, cauth casa cu Nr. 86,

intreabrt pe doamna Victoria Przikszewska, drt-i in mAnA, auzi: inWink aceastã scrisoare, §'a§teaptA raspunsul. Ce ri-am spus ?

5 '-- Ca-s prost.AdevArat ; 9'apoi?Ca A ma duc in ulila Lopuhin.Minunat ! mai departe?SA caut casa Nr. 68.

10 - 86, gogomanule.86, cuconaple.5i ce sA mai faci?SA 'ntreb pe doamna Chiftoria 5igic9icska.Victoria Przikszewska, magarule.

15 Chiftoria 5ic§icqicska, cuconaple.Intreaba dar numai pe o doamnA vaduvA lea§cA... ; crez crt

doar n'or fi douh vAduve lwe sub acela§i acoperamAnt !0 viiduvA lea§crt Nr. 86.Casa, iar nu vAduva, Nr. 86, ma 'nlelegi acum?

20 - 51 s'aduc un rAspuns.SA nu spui cumva cine te-a trimis.AtAta?Fuga !

Doamna Victoria Przikszewska sau cum o numea Fedor, Chiftoria sic-25 9iqicska al patrulea personaj principial al romanului meu, ego fiind cel

dintAiu vAduva unui capitan ucis la Caucaz, primea dela recunos-cAtoarea ocArmuire ruseascA o pensiune atAt de mica, incit, pentrua nu muri de foame spre economia finanTelor Statului, ea era silitha intreprinde negoTul frumuselelor goale §i lene9e. In acest mod tre-

so and asemenea crisearii dela om la om, Victoria, intr'una din zile,a dat peste Felde.y, §i Feldeyul tot atunci dete peste Victoria. Ah!zise vicleana lewà, uitAndu-se gale9 in ochii celui mai slut 0 maibogat studinte al UniversitAlii, ah ! in zadar am cautat pAnA acumun bArbat care sA ma 'nleleaga! Oh! rAspunse bunaticul baron,

35 topindu-se de focul cochetAriilor zambilei celei mai rafinate a oraplui,

PROZA LITE RARA 107

oh, In degert am visat pilna azi o femeie, care sa ma iubeasefi !Nu sunt cu stare! Nu sunt frumos! Ai simliminte dulci, cari

sunt destule pentru a aprinde amorul femeii! Ai un chip Ingeresc,care e deajuns pentru a Inviipaia dorul barbatului !. Victoria a le-

s 9inat i Feldeful s'a apucat s'o trezeasca prin o detunatura de sarutari,fire9te, de gAdifitoarea frecatura a piramidalului sau nas.

Rezultatul melodramei a fost ea baronul, spre a Inlatura saracia Le-9tei, o lua in Intretinere eu o mie de ruble pe an, o trasura de bill&

daruri neprevazute in buget; iar Leara, vice-versa, spre a Inla-to tura diformitatea baronului, ii Mrazia de porunceala ceea ce le beau

sexeb, duptt dreptul naturii 9i al nomenclaturii, ar trebui sa hara-zeasca numai barbaIilor frumo9i sau cel pulin nostimi.

R. de mai matte ori invita pe intimii si amici, Intre cari eu eramprimul actor, actor In ambele 1nelesurile acestui euvint, la ceaiu,la Victoria. Lea9ca clinta din piano 9i din gura; vre-unul din musafirio ajuta din, flaut sau din violina; vreo doua-trei amice i con-breslafeale gazdei, intovara9ite de nenorocitorii kr, incingeau o pole& sauun valt; vreo civa studinti sau militari se puneau la pichet saula stos, i seara trecea pe nesimcite spre multumirea tuturora. Nu

2o 9tiu clack inconjurata ffind de o societate atilt de variatii, 9i scutitade gelozia baronului, omul eel mai lesne Crezrdor din lame; nu 9tiu,zic, daca Victoria, aluneandu-se pe calea virtutii i aducânduliaminte trecutul, nu avea cumva ali amanci secundari, intamplatorisau gratis. Prezummiunea juridica ma face a o presupune ea ideal

25 de credinta femeiasca. Eu unul, pe cinste, nu i-am facut niciodatacurte, nu din amicie pentru baron, nu pentruca frumu9ica vfiduvicanu mi-ar fi placut, ci simplu de lene: Victoria rdea prea departe.0 data numai, dupfi a sa dulce rugaminte, i-am aerie In album unsOnet ex promptu, in care ziceam, pare-mi-se, cu o pomp& prea

o tick ca fericirea cea mai fericita este de a fi fericit in fericire.Fedor imi aduse dela Victoria un cu euvântul Czekam*,

adeca, lemte, wept*.Ad'o birja inteun minut!

Aveam pe masa un domino : m'am mascat, am pus In buzunarscrisoarea baronului cu pot * i a put * din care am 9ters cuvântul

,

Insotite,

t

15

poe-

biletel

na a

W8 SCRIM LITERARE, MORALE $1 POLITICS

e spiter *, fiindca porecla mea era cam universahninte cunoscuta ; amaruncat pe umere blana ; 0... iata-ma Inaintea intrigatei Lepe,inteun salon baroneoe Imbracat, tete-a-tête.

Doamna mea! eine sunt, vei sti mai pe urma. Deocamdata,5 sa nu pierdem timpul in vorbe. Cunooi aceasta slova?

Ii artitai scrisoarea.0, Doamne ! Slova lui R.Citepe.Domnule ! eine esti? Spune-mi eine dti? Om sau dimon?

10 Sunt prea moral pentru a fi drac ; condiIia de om imi convinemai degraba, dar vorba nu e despre personalitatea mea, ci nurnaidespre necrediMa baronului; maini sau poimaini, doamna mea, aisa fii delasata ; ai sa pierzi acele mii de ruble ; ai sa ramai cum ai fostmai inainte, in intervalul vietii d-tale intre capitanie 0 baronie...

15 Eu unul sunt in stare a darama planurile lui R. 0 a-li intari pozitia ;dar trebue sa-mi dai o ascultare deplina 0 nemarginita. Te invoieoi?

Ce ceri dela mine, masca ?Nici bani, nici trup, macar ca ai cheltuit adese din aceste doua

ucruri Ma a trage din ele vreun mare folos. Cer sa vorbeoi, cum20 te voiu Inva/a eu.

Ma 'nvoiesc.Mini este balul mascat. Trebui sa fii acolo. Baronul are sa vie

de asemenea, din indemnul meu, pentru a intalni pe noua sa amanta,pe care iarasi eu o voiu impiedica a ie0 din casa. Costumul lui voiu §ti

25 maini 0 ii-1 voiu arata in bal. Ceea ce ai sa vorbeoi, vei sti tot atunci.Dupa ce vei veni, abordeaza-mil 0 spune-mi cuvantul 0 czekam # pentruca sa te pot recunoaste. Esti blonda ca 0 iubita lui R., esti de aceea0statura ... lucrul va merge bine.

Te 'nTeleg acum ; insa cum sa te recunosc eu pe d-ta ?30 Am uitat lucrul de capetenie ! Vino la noua oare tocmai ; ma

vei vedea plimbandu-ma cu mainile pe piept a la Napoleon, s'apoiam sä fiu necostumat, cum ma Vezi acuma.

Cum ai sa 'mpiedici pe mutra aceea sa vie la bal?Vorbeoe cu respect despre sex frumos. Ca s'o 'mpiedic, e sar-

as cina mea. Adio, Victorie !

-

PROZX LITERARX 109

Ascultà, masa. Daa vei izbuti a-mi fnlan/ui pe R., apoi...Apoi?Cum ti se pare, oare sunt eu frumoask?Sri presupunem cri-i qa, pentru a ne feri de dispute economico-

5 politice despre valoarea relativa a una mie de ruble...Une de mes nuits sera a. vow.Lucrurile acestea se rostese mai bine fn frantuzegte, cleat In

oricare alt4 limba... Ma 'nvoesc gi eu, daa numai voiu avea vreonoapte slobodfi. Adio!

tri La revedere, tiranule!Mrt 'ntorceam acaa mai vesel deck era Alexandru Machedon

dupa batalia dela Granic. Intr'o singua zi am facut atettea Incur-aturi, ate nu lesne le-ar fi putut descurca Inteun lung an capulunui Metternich! De acum sper, Imi ziceam, gurgulandu-mrt in

15 sanie 0-ascultând monotonul son al zurgalailor, de acum sper aMamuca va fi a mea nu fn trei, ci numai In dot& aptamani: amagtigat dar geapte zile! Insä cine putea prevedea a baronul R. vaveni hurduz-burduz cu cadoul au gi cu scrisoarea sa; a Victoriasau Chiftoria se va prinde fn capcanrt aga de ugor q'aga de stalls!

20 Planul meu de 'ntru 'ntAi era de tot altminte; voiam a fac un asediustrategic, regulat, prelungit: curte, curte... Dupa cum s'au tutorslucrurile, \rad a cucoana Ana, Feldeful 0 Leagca vor fi tustreiinstrumente pasive, cu al aror ajutor voi prttrunde, far& nici o greu-tate gi 'n timpul cel mai scurt, poate chiar Inteo saptilmttna, In sane-

25 tuarul <4 duduai Mamuai o. Nu e adevtirat antecul:

(( Ochii gi sprinceneleFac toate gregelele... *

Toate gregelele fncap In sfera guritei! Ah, gurira, guriVa! cum de te-aiascuns dela ochiul antecului poporal, care stabate codrii cei mai

30 degi gi papastiile cele mai adiinci!

*

Toatä noaptea am visat nigte nazdriivanii gi razbiltii de cele mainastrugnice, precum se Intâmplà fn genere, duprt o zi plinrt de

110 SCRIERI LITERARE, MORALE 131 POLITICE

agitaliune. Mi se 'Area a fi femeie 0 sora cu doamna Przikszewska ; du-duca Mamuca se metamorfozase im barbat, ceea ce in adevar, i secam prilejea cateodata pe scena ; baronul R. ma curta pe mine, adecape exemplarul meu femeiesc; duduca. Mamuca, se InTelege, ca tanar

5 curta pe Victoria. Nu mi-amintesc toate peripepile dramei; -tiu nu-mai ea ea s'a incheiat prin dourt cununii de tot in caracterul visurilor ;Mamuca s'a insolit cu Prziszewska 0 eu cu Feldeful.

La noua ceasuri ma indrumai spre universitate. Aveam ora drep-tului penal. Profesorul, doctor de legi dela Berlin sau dela Mtinchen,

to nu Iin minte, un june cu ochelari pe nas, cu nasul ridicat insus de frica A nu-i pice ochelarii, ceea ce ridicarea naiului ii eralesne de facut din cauza upritaIii caparanii intregi, profesorul, zic,ne traducea, sub numele de scripte originale, prelegerile dascalilorsai nenne0i; le traducea din cuvant in cuvant, din litera in litera I

15 Nu degeaba suna un cantec studenIesc, compus la Berlin sau la Win-chen, cine mai 9tie !

So geht's in AcademiisDa giebt es viel Doctores,Plus tamen est in titulis,

20 Sunt sine fructu flores,Gelehrte wenig, Docten vielDas lass' mir sehn im Quasi-Spiel,Freche Stirn,Schwaches Him,

25 Doctores sunt vel quasi,Sie lehren nur so quasi...

X, a§a se numea profesorul, ne explica, vreau sa zic ne memorizaacum despre cestiunea t preacurviei *, de adulteriis, §i ne desvolta, cade pe carte, teoria celebrului criminalist german Feuerbach, cu ma

so silnicirea unei femei e fizice0e cu neputin-ca. Spre incheiere, el a suras0 a zis cu un aer de profunditate: t Eu unul, domnilor mei, ma unesccu opinia lui Feuerbach numai intru cat prive0e pe barbaTii fizice9teneputincio0 n. Dupa cum aril aflat mai in urma, pan' 9i aceastaincheiere era literalmente tradusa din nemIe0e.

PAOLI LITERABI 111

Domnule profesor ! mi4i da voie a cere o deslegare? DeslegareIn Intelesul juridic al cuvAntului, zisei -ridicAndn-ma.

Mai ales, domnule.Legile romane, In cazul preacurviei, vorbese nnmai de jure

5 patris vel mariti... prin urmare, este iertat a amid o fata, adeca ofemeie fara barbat, care totodata, ar avea numai o muma-viduvA.

FacAnd aceasta intrebare, eu gAndeam, fireoe, la dudnea Mamuca.Cestiunea e foarte grava, rAspunse profesorul, apisind oche-

larii, care se pregateau, pare-se, a sari de pe nas, pentru a Intim-10 pina la cazul meu prin an alt caz tot atat de neprevazut In

scriptele nemteoi ale profesorului. Cestiunea e foarte grava. Inlectiunea viitoare o voiu desbate exegetic en ajutorul texturilorpozitive i filozofice.

In acest moment rasuna clopotelul, 9i X ie9i din clasA buiguind15 fraza: cestiunea e foarte grava, foarte grava... s. Pesemne pi el avea

vreo duduca Mamuca!Ei bine, spiterule! facut-ai eeva ? §opti baronul R. abordAndu-ma.Mai mult deck s'ar fi putut aoepta ; ea Ili rAndueoe un rendez-

vous deseara la bal ma.squi.20 Est-ce possible?

I-am spus ca eoi frumos ca un Persian, ca o iubeOi ca un Turc,ca eoi Infocat ca un Arab, In fine, te-am prefacut Inteo minune orien-tala. Spre a nu ma desminti, trebue sa fii mascat i sa-ti cunosccostumul mai dinainte pentru ca s'o pot preveni.

25 Voiu fi drapat In flutur.Admirable Vino 1) la noua trecute; ea te va a§tepta. La bal

te voi lfimuri mai bine despre toate.Cadoul i-a placut?E IncAntatfi.

30 - Nu ;ezi azi cu mine la masa?Iarta-ma ; am mai multe trebi... Uitat-ai amorul meu pentru

Frosa lui Stepanov?Fi done 1 0 slujnicii...

1) In text: vine [Ed].

s

-

-I

112 SCRIERI LITERARE, MORALE 61 POLITICE

De gustibus non est disputandum. Mie lad plac florile campe-ne0i, ie florile cu miros. Nasul tau u§or inghite orice aromate, al meuse teme de gutunar ! Adio !

Au revoir, mon cher I Au revoir I5 Mai tagaduiasca cineva cum ca norocul nu e causa causans a tu-

turor noroacelor Abia ma departai c4iva pa0 dela columnada uni-versitat.H, intrand in uliTa Vanchin, cum deodata zarese pe Mamucaqind dintr'un magazin, urmata de Cati, care Tinea intr'o mina olegatura 0 in cealalta o pereche de papucei. Aleasa inimii mele mergea

10 repede inainte, lasand in stratul de omat urmele unui picionq fabulos,ascunzancluli nasuprul in mo§on asemenea pasaruicii, cand Ii

adaposte0e capu§orul in caldura aripioarei. Precum vedeti i iarnaare o poezie a sa, diminutivã ca a lui Alecsandri, pe care trebuis'o cautam in comfit i 'n mo§on.

15 Imi pare bine ca te-am intalnit, domnipara. Sunt sigur eainsui ai fi dorit sa ma vezi in tete-a-tête, pentru ca sa-mi po/i facedoua intrebari despre care ai gandit i ai visat toata noaptea.

Cum tii dumneata gandurile i visurile mele, domnule NN?intreba Mamuca cu o voace tremuranda, care dovedea cä zisa mea,

20 bazata In parte pe un fapt pozitiv 0 in parte pe o inducere psiholo-gica, a lovit-o drept in inima.

Va-sa-zica am ghicit? a§a? zisei zambind.Eu n'am spus aceasta, apuca inainte Mamuca, lasand ochii

in jos... Irma aerul de siguranla cu care m'ai abordat a putut cu25 tot dreptul sa ma minuneze.

Sa nu faiarnice0i in zadar, domnipara ; eu sunt un fel denazdravan, e prea greu ca ne§tine sa ascunda ori0ce dela mine. Dum-neata ai gandit i ai visat toata noaptea despre nécessaire de eben,ce 1-ai primit aseara i despre curtea ce mi-ar fi facut neneaca dumi-

30 tale ieri dimineala, °and erai la repetiIie. Trebue sa recuninti adevarul.Dumneata ma sperii, domnule ! Cum de ai putut patrunde in

cugetul meu? Cum de ai aflat despre nécessaire? De unde aceastaschimbare in manierele dumitale? len a fi jurat

0 Poet #, cum m'ai numit d-ta, sau natarau*, cum m'a Im-53 podobit doamna Ana. Ieri nu faceam deosebire intre curcan i iepure,

cao

91

Nu-i

etti...

PROZA LITE IIARA. 113

astazi citesc in funduI inimelor; ieri ma laudam cu raceala naturiimele §ezand intr'o odaie calduroasa, i astazi vorbese cu foc calcandpe ghiaIa... Vrei oare lamurese aceasta cimilitura?

Cu orice pret!5 - Oho ! preçul va fi foarte moderat: de seara la bal nzasqud intrea-

ba-ma i vei afla, cam pe la zece oare. Ieri ma credeai prost, acum masocqi geniu; peste pucine ceasuri ma vei vedea nici una nici alta,dar ceva mijlociu. Apt dar te salut in Weptarea a treiei e schimbarila fala #.

lo Vei fi mascat?Nici sufleteoe, nici trupeOe, cel putin pentru d-ta ; destul ea

m'ai vazut in doua zile sub dou'd mg§ti: de acum inainte voiu fi eumsunt. Mi-i acorda mfinuOta in semn de revedere?

Mamuca imi intinse manu/a sa, palpitanda de frig sau de emo-15 Iiune, nu oiu ; o strfinsei cu aprindere i ne desparliram pentru a nu

intra in cask' impreuna. Cati, care, mergand in urma noastra, a incelespe jumatate ate ceva din conversalie, ma ameninIa pe furi; cu de-getul, ceea ce, in argotul subretelor, insemneaza ce crai! # sau ceblastamat ! i, dot& sinonime In limba romana, limba duonana a

20 monarhismului.Tactica mea osta§easca In privinIa duducai Mamucai se baza pe-o

observaciune filozofica foarte veche, ce o cuno;team in teorie prinstudiu, mai inainte de a o fi adeverit in practica prin un sir deexperimente. Bàrbaii, afara doar de poeti 0 Inca de poelii cei fameni,

25 cand iubesc o femeie, o iubesc numai ca pe-o temeie i adesea o iubescchiar mai pu-cin; femeile, din contra, iubesc deoboe un ideal, un cemai presus de natura omeneasca, un Inger sau un drac, ca Jeanneled'Arc din veacul de mijloc, dar niciodata un barbat cum sunt bar-

ScelerateTa cea mai neagrä atrage mai degraba amorul uneio femei deck o onestitate mediocra a unui nici-turc-nici-turlac. De

aceea holilor i talharilor color vestiIi nu le lipseau amante de foc,pe cand vreun prepdinte de municipalitate sau vreun prefect depolicie ordinarminte nu sunt iubii nici chiar de legiuitele krjumatati, cari nu gasesc in ei o destula materie de simlimant, bun

35 sau ran, ci numai o destula materie groasa sau grasa. A§a dar,

sa-ti

batii.

114 SCRIERI LITERARE, MORALE *I POLITICE

convins despre patima femeilor pentru extremitalile barbatesti, m'amsilit a aparea Mamucai extrem sub toate privine1e, i eram sigurde a-i fi cazut cu tronc la inimä, chiar sa fi fost fiziceoe mai urit,cleat generalul mangiur Ianc-Vanc. Voesti oare, cititorule, ca sa te

5 iubeasca sexul, sau, cum zice d-1 Cipar, sepsul fiumos ? o voeti?fii totdeauna prea: prea in dreapia, prea in stanga, prea in mijloc, preadinainte, prea dinapoi, tot prea i prea, in bunfitate, in rautate, Inidei, in fapte, In vorbe, in aprindere, in racealfi, in omnibus rebus etaliis quibusdam !

10 Credincios sistemului meu, la masa eram prea tacut ; si mersulconversaIiunii sfimfina, prin monotonie i delicatep, cu al unei tra-gedii franceze In versuri, bunaoara :

Mamuca (catre mine) Va ducei deseara la bal mascat ?Eu (care Mamuca) Da.

15 Ana (cfitre mine) fi mascat ?Eu (catre Ana) Nu.Mamuca (catre mine) Sosu-i prea sarat, nu-i ap?Eu (catre Mamuca) Da.Ana (dare mine) Poate vreIi mai bine castraveti.

20 Eu (catre Ana) Nu.Mamuca (catre mine), Dimineala a fost foarte rece.Eu (catre Mamuca) Da.Ana (catre mine) Aveli obiceiu de a dormi dupa masa ?Eu (catre Ana) Nu .

25 Dela masa la universitate, dela universitate la biliard, dela biliardacasa sunt agiunile care au umplut timpul meu 'Ana la opt oare deseara. Asteptam cu nerfibdare minutul bataliei, din care speram a iesiincununat ba tocmai nu, cfici cununiile nu-mi plac de fel... speram,cum ar zice francezul, apoir le des.sus; cu un simplu le dessus ma mul-

so Iumeam mai bine cleat cu o mid de cununii ! Locul bataliei era pla-nuit la bal masque, care se facea obisnuit In cele trei saloane ale clu-bului ; dusmanii mei de naIii deosebite erau numerosi: baronul, Przik-szewska, Mamuca ; stratagema mea consta, ca a tuturor hatmanilormari incepfind dela Codes, Intru a-i combate in timpuri si cu arme

35 diferite dupa oportunitate ; sau, potrivit politicei lui Machiavelli, de

Ve/i

t

PROZX LITERARX ida face astfel ca ei sa se scarmene unul pe altul, ramttind ca eu g culegapoi folosurile luptei.

Punct la nouà ceasuri stam langa up salonului Intaiu. Eram do-minat, adica, pentru ca neolog4tii sa n'o Inteleaga In sens rau, aveam

5 pe fata un domino. Purtam paltonul in care vizitasem aseara pe Vic-toria, §i lineam manile pe piept a la Napoleon. Deodata rasuna laurechea mea cuvantul: # czekam 5.

Te Wept, draga.Baronul e aici?

10 Trebue el vie IncIata, o sa fie costumat In flutur.Aceea n'are sa vie?Fii 1in4tita. Amanta baronului se chiama Maria P., actorip,

§i. totodata, lucru de mirare, domnipara. 0 cuno§ti?Ma mai Intrebi! Cine nu cunowe creaturi de-acelea!

15 - Fii cu sange rece. Baronul fi trimise ieri un scump necessairede eben incrustat cu aur. Pang acum el o cunoa§te numai din vedere§i n'are dela el nici un semn de 'ntelegere. Cata g joci bine rolul Ma-riei. Spune-i ca ai primit cadoul, multumeoe-i, fagaduepte-i, Oca-neaza-1, intrigheaza-I, fa ce-i vrea, e§ti mqtera, numai...

20 Numai?Vei strica totul de Indata ce il vei intreba despre numele meu;

trebue§te numai atata pentru ca el sa priceapa a joci un rol strain.Si numele tau oare nu-I voiu afla niciodata?Il vei afla dupa ce m'oiu putea lauda de a fi binefacatorul tau.

25 Uitat-ai fagaduin-ta de aseara? Cand voiu cere Implinirea ei,atuncea vei -ti cum ma cheama.

Ma iube§ti dara?B a.

Apoi nu vei cere niciodata ceea ce ti-am promis.SO - Nu te iubesc, dar imi placi; §i dela placere !Ana la iubire a

un singur pas ; eu unul sunt deprins a urma placerii, O'n privireaplacerii qti datornica mea.

Nu Inca.Iti vorbesc cu siguranta ; dar pune-te ceva In laturi; nu vezi

35 cum ma cauta fluturul nostru?

8*

116 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

Victoria s'a departat cfiliva pa9i.Iubite domino, nu e9ti cumva spiter?Tocmai. Sunt spiter din casa Anicai tale.Ea-i aid?

5 Cine? Anica?Da-o dracului! Mademoiselle Marie.Acum vad ea e9ti un flutur din cuno9tincele mele; vreau A

zic un fe1de9 metamorfozat in flutur, un # avatar o, cum ar zice pro-fesorul nostru de limba sanscrita. Apropos, vrei sali vorbesc in limba

to sanscrita, limba ta naTionala?Tau lad stanas stubdha.Ksama bliag'dadati driyatai.Bravo. Acum recomand5.-ma, frate Sp4ere, la ingerul

meu.15 - Trebue sa te previn mai inainte de toate despre un lucru de

prima importanla.Spune.Ili aduci aminte istoria mea cu Frosa lui Stepanov?Scute9te-ma, pentru mila lui Dumnezeu! mi-o repeIi de trei

20 sute de ori pe zi! nu te pot intfilni fara ca s'aud indata numele aceleinenorocite!

Ce sa fac, draga Felde9e, o iubesc. Dar sa venim la vorba noa-stra. Mutilindu-ma in casa cucoanei Ana, ma temeam ca nu cumva&A ajunga la 9tirea sa scandalul meu cu Stepanov. Tu inlelegi ca,

25 avfind o fata mare, ea n'ar fi suferit pe un chirigiu... Deci, in con-tractul nostru mi-am schimbat personalitatea, incat muma 9i fatama cunosc sub nume, porecla 9i profesie imaginare de Teopomp Pere-petuevici, student de medicina. Cauta dara pentru propriul tauinteres a nu ma desminli.

30 - 41 promit.Mai bine de toate, nici sa vorbe9ti despre mine.Fie 9i a9a.Parola?Parola.

35 II luai la brat 9i am inaintat la Przikszewska.

PROZX LITERARX 117

Frumoaa masa! iata generosul tau adorator, celebrul fluturInamorat de floarea nurilor tai ci nsetat de dorinla de a Intinde asu-prfi-i splendidele sale aripi,

Domino spus adevarul cel mai pur, idolule inimii mele.Da-mi dar braTul tau, incantatorule flutura, i uitä pentru aceastil

seal% origina ta orientala, pentru a vorbi cum se vorbecte in Europa..Va las a gustaIi placerea dialogului: ma a§teapta alte mrt§ti

mai pulin poetice.Ziand acestea, ma repezii n sala unde ma aftepta Fedorul meu,

to Lasa blana in garderoba, Imbraca paltonul meu, pune pe faIa.acest domino, c plimba-te prin saloane: dar sa nu vorbecti cu ni-minea nici un cuvfint, chiar de ai asurzi de Intrebari. Ma 'ffcelegi?

Apoi reaparui In salon, In uniforma mea studenIeasca (In Tarilebarbare toIi au livrelele lor, incepand dela capul Statului) i VIM

25 domino, ca un personaj din nou venit, lasand pe amulitul Fedor ajuca bine-rau, dar In tacere, i prin urmare Intr'un mod foarte filo-zofic, vechiul meu roL

Am trecut in salonul al doilea, ferindu-ma d'a fi Insemnat de catrefeldec, care pptea nu ctiu ce la urechea falsei sale Mamuca.

20 Cate poezii ai mai scris astazi? ma 'ntreba o masa.La mascara(dc nu se raspunde.

Inconjurai salonul al treilea.SpiIereasa Benedeck moare dupa tine, Imi zise In fuga un

domino.N'are deck sà citeasca pe Bolnavul imaginar s al lui Moliere

0-apoi sa-ci pue un clistir de apa rece.Ma 'ntorsei In salonul al doilea.

Vrei povestese viala ta dela leagan i 'Ana 'n seara deastazi? Imi zise o Circaziana.

so Te iert pentru departatul trecut: spune-mi numai ceea ce amfacut de ieri j 'Ana astazi. Vezi cA taci? Ecti dar mufluza de parola,

te las pal& a te Indrepta In opinia publica 1).

Textul este: te las ptin'a nu indrepta in opinia publicd. Firegte, e o gre-galA de tipar. In versiunea 1864, textul e modificat astfel: te las ca sd to indrepfiin opinia public& [Ed.].

sagi

1)

as a

pi

118 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

Apropiindu-ma de u§a salonului intaiu, vazui intrand douà ma0iproaspete. Una, mai inalta 0 mai grasa, purta o rochie lunga de atlasmohorit 9'avea pe cap un fel de coroana aurita cu dinti; cealalta,mai subtire 0 mai mica, era imbracata in rochie scull& de atlas verde

a deschis, cu un spenter de catifea pimbie §'o cununa de flori artificialepe cap. Cateva cuvinte intrauzite din gura mascutei verzi 0 adresatecatre masca mohorita, ma facura a ghici pe ambe.

Lasà-md sä intrighez un pic pe nataraul d-tale, zise ceadintai.

10 Cum iti place, dar sunt incredintata ca peste cinci minute oA incepi a casca, raspunse cealalta departandu-se.

Apucai bratul mascutei.Ai venit sa-mi ceri seama, Marie?M'ai cunoscut?

15 Apoi luai bratul Mamucai, iertandu-mi, drept precuvantare laceea ce ma pregateam a spune, sa strang [cu.] desnadejde micuta-imana, care tremura in palma mea, dupa o expresie noua in asemeneacazuri, ca un peati§or prins in retea ; 0 ne Eqezaram intr'un colt alsalonului, unde o uria§a columna arunca asupra-ne binefacatoarea

20 sa umbra.Mamuca tficea.Cand o femeie amate§te deodata in ajunul unei rastalmficiri amo-

roase ; cand, vesela 0 glumeata pana atunci, ea pleaca ochii in jos,sau se face a se juca cu aliseda ceasornicului... e semn bun! Ea au

25 deja iube0e, au presimte rasaritul dragostei. Crescut in §coala poe-tilor latini, adapat la adancele izvoare erotice ale lui Ovidiu, Petroniu,Propertiu, etc., eu cunoqteam din copilarie, ca pe tatal-nostru, meteo-rologia amorului ; 0, vazand tulburarea fetei, imi zisei in gand: o am!adica: o voi avea!

SO Manuta Mamucai se afla tot Inca in a mea. Ma uitai in jur §i, in-semnand numai dosul a doua m4ti cenu0i, caul steteau mai aproapede locu§orul nostru, prin o repede m4care, o m4care, a carei repejunese poate alatura doara cu lovitura unui pumnal italian, intiparii pedegetele copilei o sarutare de foe, ca toate acelea prin cari se 'ncepe

35 0 iubire 0 cari, vai! sunt cu neputinp mai in urma.

PROZX LITER/1.RX 119

Mamuca iute i9i retrase mana 0 se scula In picioare:Vaz, domnule, ea nu meriV increderea mea ; adio 1

Atka numai a9teptam, pentru a pune In luerare planul, artisti-ce9te concertat de mai 'nainte.

5 - Adio ! Ti-am spus far& cuvinte, prin o singura samtare, ceeace trebuia sa 9tii: te iubese! Adio ! Adio, Marie!

Zicand aceasta, ma ridicai cu demnitate 0 disparui In valmaptgulma9ti1or ce nabu9eau din ce in ce mai numeroase cu apropierea mie--zului noptii. Apoi intorsei capul 0 zarii pe Mamuca rea9ezandu-se

to ganditoare In misterioasa noastra pozitie din dosul columnei.Tocmai atunci trecu langa mine 0 feldequl cu Przikszwska.

Vi-to no-ta ca-ta am-tu sa-ta si-to spun-tu ce-to-va-ta, ziseibaronului in argotul studinlilor, care se cuprindea In aceea ea silabelesa se desparta 9i, dupa fiecare din ele, sa se adauge unul din aceste

15 trei postpuneri: to, ta, tu ; anume: to dupa vocalele e 0 i, ta dupa cele-lalte vocale ; 0 tu dupa consune; Incat frazul meu fnsemna simplu:vino ea am sali spun ceva. Numai optsprezece burfi In Intreaga uni-versitate vorbeau In perfecIie 0 cu o itroala neauzita In aceasta limba,ce o numeam totatuticd. Eu 0 feldepl eram recunoseqi ca doctori

20 Intre ceilalIi.Cum sa las singura pe Maria? raspunse baronul.Trebue sa-mi faci aceasta slujba pentru zece minute.Dar, scumpul meu...Lasa-ma darA pe mine sa-i spun eu oarece la ureche.

25 i trecand din partea Victoriei Ii 9optii le9e9te:Domino c( czekam *, te a§teaptfi In salonul al doilea, lane. a treia

fereastra.Va-sa-zica dumneata frni cuno9ti secretul, domnule NN.?Se vede ca a9a. Lasa 'ndata bralul lui R.

30 Victoria simli ca orice Impotrivire la cererea mea ar fi fost ;pr.-mejdioasfi 9i, strangand mina feldeplui, ea fi zise:

La revedere, amora9u1 meu, pana la viitorul bal mascat.Cum? pan' atunci nu ne vom mai Intalni, Ingerul meu?Nu 9tiu ; nu pot fagadui: nu atarn de mine.

35 i Przikszewska IAA mana feldeplui.

120 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Neomenosule ! Cum sa nu ai tu mila de patima mea, de foculmeu, de chinul meu, de...

Indatorire pentru Indatorire, iubite feldep. Ti-a venit rândula-mi dovedi prin fapte prietenia ta. Vezi acea masa verde-pembie

5 din dosul columnei ?0 vaz ; dar ce-mi pasa mie...Tie nu, fire§te ; caci ea... ea nu este Mamuca! dar mult imi

pasa mie,'fiindca incep a o iubi, 0 trebue sa-i probez amorul meu,pan' acum respins, prin un ce eroic, care rapqte 0 supune inimile

to femeilor. Abordeaz-o 0 fii scandalos cu ea ; eu ma voiu apropia atuncii te voiu provoca la duel ; tu-mi vei da cartali de vizita 0 eu Ili voiu

raspunde cu a mea ... De la sine se 'n/elege ea duelul va fi numaiimaginar ! Se cere efectul 0 nimica mai mult !

Vei fi mullumit !15 i baronul merse repede spre Mamuca, pe cfind eu insumi ma fu-

ri§ai dupa columna, auzind 0 pandind totul, dar fiind totodata ne-vazut de catre biata pasaruica vanata.

Te cunosc, mascu-ca, zise von R., wzandu-se langa Mamuca.Ce de nopli am petrecut Impreuna 1 Ce de rnai ruble ai stors dela mine!

20 Al vrea A ne reinnoim cuno§tinla in asta noapte.Stirmanul baron nu 9tia cu cine vorbe§te.Auzindu-1, abia imi puteam re%inea rAsul.

Te'n§eli, domnule, raspunse Mamuca cu o voace despreluitoare0 voia sa se scoale.

25 - Ia lasa, puica, marafeturile de o parte, intampina baronulapucand-o de talie.

In acest moment aparui eu, parca trecând din intamplare, farainsa a ma uita la actorii scenei.

Domnule NN ! zise cu tulburare Mamuca. Dumneata ma cu-311 no§ti 0, prin urmare, e9ti dator a ma apara.

Pfina la moarte, domnipara! Cine qti, domnule ? adausei, pu-nand mana pe umarul baronului 0 masurandu-1 cu mandrie dela cappana la picioare. Cine e§ti? raspunde !

Ia, sunt o masca, precum ma vezi, 0 te poftesc prietene, sa-miss slabe§ti umarul, cad, zau, nu sunt prea rabdator.

PROZA LITERARA 121

M*4 jur, ck nu te voiu läsa s4 faci un pas, auzitu-m'ai! mai'nainte de a-mi declara numele tfiu.

Aceasta declaralie oare va avea ea urmAri? Trebue s'o Ftiupentru ea BA nu-mi pierd vorba in vAnt, domnul meu.

5 - Dach gti dvorenin, farA Indoia14; dach nu epti nobil, vom gAsialte mijloace.

Poftim darA !Baronul Imi Intinse carta sa, 0 eu, lAsAndu-i umArul, Ii detei

p'a mea.10 - MAini, la opt ceasuri, ne vom intillni, domnule baron.

Pentru plAcerea dumitale, domnule NN.Am rAmas iarA0 fa-VA 'n fao cu Mamuca ; dar, multumitä poli-

ticei mele, Imprejurgrile s'au schimbat cu desAvAr9ire. Acuma, fru-moasa mea privea in mine pe un cavaler din evul-mediu, gata a jertfi

15 zilele pentru o singurA slabfi mi§care a manuIei sale. Gine 9tie, gfindeaea in sine, dacA-1 voiu mai vedea vreodatà ! Cine poate ghici dace,.maine dimineaVa glorgul sau sabia adversarului nu-I vor Intinde mortpe cAmpul luptei: 0 eu, numai eu sunt cauza...

Toderical zise cu 'nduiopre Mamuca, tu nu trebue el te20 baIi, eu nu vreau, eu nu-1i dau voie.

Precum vedeli, Intr'o scura minutà, din # Domnul NN )) deveni-sem Toderi-p, din # dumneavoastrA *, tu.

Ce auz, Marie? Nu ma 'n§el oare? Tu ai vrea s4 traesc? Tuma iube0i?

25 - FAgAdue0e-mi cA nu te vei bate.E cu neputinp! Onorul mai presus de toate ! Fi-voiu denm

de dragostea ta, dacA m'ei vedea tremurAnd 0 ascunzandu-ma di-naintea armei unui om provocat de ate mine Insumi?

Dar &ea' el te va ucide?30 - Voiu pieri voios, ducand on mine In mormant credinIa cil mor

iubit de tine !0, Doamne!AceastA IntAlnire, oh! poate a fie pentru noi cea de pe urmA,

Marie ; de aceea, am o rugriminte...35 - Ce sA fac ! Nu 0iu ce s4 zic !

-

122 SCRIERI L1TERARE, MORALE SI POLITICE

Dacii baronul mA va ucide, trimite la tatAl meu, a carui adresAo Vei gAsi intre hArtiile mele, acest inel cu marca familiei, care treceIn neamul nostru dela Orin-0 la fii. In saltarul de sus al biroului, veiafla zece mii de carboave in bilete de bane& si actul de danie pe nu-

5 mele tau...SA nu gAnditi, domnilor, cum cA in adevAr saltarele mele ar fi

vAzut vreodatä mficar zece mfi de parale ; insa, in ajunul unei morticare nu era sA se intAmple, interesul meu cerea ca sà dau o idee catmai frumoasA despre starea mea financiara. In asteptarea biletelor

to promise In nefiima, prezentai acum Mamucai inelul meu; ceea ceera Inca o viclenie; cfici de pe capul-de-bou al marcei, iubita mearecunostea, far& ca sa i-o fi spus eu insumi, calcandu-mi oarecumfireasca modestie, cine anume e dfiruitorul celebrului ndcessaire.

Mamuca plAngea sub mascA.15 - Recondu-mä acum la mama ; yi...

Aici glasu-i i s'a rupt ca o coardA, din care artistul voieste a scoateniste sonuri mai presus de puterea instrumentului.

Si? ai zis (c si )>, sufletul meu? N'ai sfArsit Inca.Si dacA moartea te va crula...

20 - Ici voiu jertfi ramAsio vielii.Nu-Ii vei intoarce cuvAntuL?Nici in astà, nici in ceea lurce!

Dupa un juramant. atAt de pompos, incepurAm a cAuta prinsaloane pe ratacita doamna P., pe care am gasit-o, in fine, intrigAnd pe

25 un consilier de stat cu capul alb §i plesuv ca al sfinlilor.Aci ne-am mai strans de mAna ca nealtAdatA, si ma depärtai,

dupa ce auzisem cuvintele MamucAi cAtre doamna Ana:Hai acasa! MA doare capul...

Bravo ! iata ce se chiama a face treburi ! Ulise in Odiseea n'a fost30 mai iste% in nascocirea si gruparea tehnelor. Mini, ca doua 0 doua =

patru, Mamuca trebue sä cazA in capcana meal.. 0 unde-i acela cares'ar putea lAuda, ca mine, a fi biruit numai in trei zile, Para' 'ntrebuin-tarea vreunei masuri silnice, o fecioarA nici macar cunoscuta de rnai'nainte? Nu-i vorba cli Imprejurarile au concurs in ajutorul meu;

35 dar nu stiu dacA altul ar fi stiut sd se foloseasa de ele cu o asa

PROZi LITERARI. 123

agerime daca n'ar fi scapat cel putin una din ele... q'atunci zidireaintreaga se darma pe capul lui, ca templul, in care s'a drainat o sin-gura. column& asupra lui Sampson. Insa lucrul nu e tnc adus la ca-pat . Unde-i Fedor ?

5 Astfel cugetam eu cu mandrie, cautând pe feciorul meu in toateunghiurile clubului, Oat ce-1 zarii in fine in salonul al treilea, strain-torat inteun colc, de catre amagita Victoria, care, luandu-I de pe costumdrept mine, Ii povestea ruse§te, franIuze§te, le§e§te §i nem-ce§te con-versaIia sa cu von R., §i'n zadar cerea dela el poviquiri mai departe,

to caci ascultatorul Fedor, Iiind minte porunca, nu raspundea nici princel mai mic cuvant.

Ah, iatä i dumneata, domnule NN. I Fiindca-mi cuno§ti taina,spune-mi, pentru mila lui Dumnezeu, ce s'a intamplat oare cu prie-tenul dumitale? Inchipue§te-Ti Ca de doua ceasuri intrebuinlez in

ts de§ert toata elocveaca mea pentru a scoate din gura lui macar unsingur son.

A§a-i politica amicului meu, draga mascuIa. El va vorbi latimpul oportun, iar pan' atunci nu vei putea stoarce dela dansulnimic, de l-ai taia in buca-cele. Oh! crecle-ma, doamna mea, amicul

20 meu e mare diplomat !plecandu-ma la urechea lui Fedor, care asculta cu uimire lau-

dele ce-i dam §i cari el nu le prea in-celegea, Ii zisei:Ia blana §'a§teapta afara.

Fedor ie§i fuga.25 - Pozna§e lucruri ! Chiar de necrezut ! zise Victoria, vizand

alergarea lui Fedor. Dupa modul in care el imi vorbi aseara §i'n-astaseara, nu l-a§ fi putut socoti ca unealta unui alt ; §i cu toate astea, vazca dumneata, un copil, iartd-mi aceastä franchela, i-ai fi poruncind !

El e Mefistofeles al meu, neneaca. Citit-ai Faustul lui Goethe?so Adio !

Si ma facui nevazut.Ie§ind afara, gasii pe Fedor fara palton §i fetish' domino, a§teptfin-

du-ma cu blana.Striga o birja ; iar singur du-te acasa i culca-te: eu voiu dormi

a5 in tArg.

!

..

Si

124 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

tii unde §ade doftorul Tucia? Intrebai pe dro§car, suindu-main sanie.

.tiu,Cum A' nu cuconaple! Chiar acum am dus la dumnealui

un boier la aro.5 lute dara!

lungindu-ma in sanie, intonai cantecul studinlilor, Wand sarasune pustiitele ulice, 0 sergenlii poli-pei sa despere de a nu ma puteaopri ca pe un pedestru...

10

Vita nostra brevis est,Brevi fininetur:Venit mors velociter,Rapit nos ferociter,Nemini parcetur...

*

Doctorul Tueia, un tfiar de douazeci 0 trei sau patru de ani, naltul,15 Slligire, smolit la faIa, coroiat la nas, cu ochi mari, sprancenat, cu a

frunte destn1 de bine desemnata, avea una din acele figuri cari plac0 se par frumoase la intaia vedere, mai cu seama pentru un nefizio-nomist, dar resping pe un cunoscator prin un nultiu-ce egoistic, mar-§av, viclean; un nultiu-ce sapat In liniile frunlii, in Indoitura nasului,

20 In trasaturile buzelor, in schimositura zfimbetului, In focul ochilor;mai in sfar0t, un nultiu-ce Intiparit In toate deodata 0 cu neputinlade a se analiza in amanunlime. Nenorocirea femeilor e de a fi absolutlipsite de adâncimea spiritului. Judecand lucrurile numai dupà ceadintai vedere, ele strigau: Monsieur Tucia est charmant, §i monsieur

25 Tucia devenise, In cateva luni, doctorul favorit al damelor.Tucia finea cursul de medicina cand eu intrai la drepturi. Ne-am

cunoscut la baronul von R., la care toli parazilii universitaIii aveaufacultatea lor... de a mama, fiindu-le urit sa §eada la masa singuri...cheltuind din pungli.

30 Intr'o zi mesenii povesteau, fiecare in parte, despre prima sadragoste. Unul descria in termenii omerici din stana lui Eumen InOdiseea, la/ul ce-i Intinsese cheldrila babacdi, §i cum I-a spariet

PROZI LITERARA. 125

cciteluful mdtuficiii, care (caIelupl, iar nu matu9ica) n'a mai Want,pe semne, alti oameni primi In 1a. Un al doilea, dupa o lungprefata filosofica-pedagogica, se anguia de a fi lost introdus la oonorabild vciduvel, care traia din venitul fundului, de catre nevred-

r nicul sau gubernor de limba franceza. Un al treilea recuno§teacu o naiva franchela, cum ca nici Ii mai aduce aminte timpul, locul

imprejurarile celei dintg batalii... Când rtmdul veni la mine,zisei a9a: sunt acum patru ani, domnilor, de and gustai pentru prima()al% din arborul tiinei binelui 9i-al raului. 0 mama avea o fata.

40 i mama 9i fata 9edeau intr'o cash de hinga a tatâni-meu. Le vizitam.Amorul platonic cu fata merse prea departe. Pe la miezul nopIii,

zise ea, vino prin fereastra in odaia Cine mai 9tie cums'a IntAmplat, a mama, pandindu-ne, a auzit cuvintele fetei. La ceasulhotarit gasesc fereastra deschisa, sar In odaie, intreb: Tu eti

15 aice, Emilio? * Imi raspunde o 9oapta: o Vino inceti9or!* NeRezultatul va este cunoscut, domnilor ; dar ceea ce nu e mirareamea, când Emiia ma dascalea: t nu a9a... ia a9a... *, etc. Duptitrei oare, petrecute Intr'un extaz nedescris, profesoara mea ma con-gediaza, tot pe fereastra, de frica sa nu se scoale neneaca *. A doua zi

.2* revad pe adevarata Emilie. Inchipuili-va impietrirea mea, and oaud scueandu-se, ca n'a putut sa ma a9tepte: neneaca ma Inchisesein iatacul sau i singura se culcase nu 9tiu unde*. Atunci numai aminteles eine a fost dascal4a mea: mama inlocuise pe fata... tiçiCare, domnilor, ce vArsta putea s aibe curajoasa mama? Cinzeci

papte de ani, trei luni 9i opt zile! Am facut acest calcul pe bazarnetricei originale ! Un tunet de hohote a rasunat la masa. Beauin sanatatea lui NN. 9i a quasi-Emiliei! striga un studinte tenor.Nu mai ma minuneaza perfecIia sa in arte amandi : era cine sa-1

invele! zise un studinte bas. Gine A mai pacit una ca aceasta! 1;0so un studinte soprano. Nu va rairati, domnior, intrerupse deodata

Tucia, ridicandu-se in picioare i 'ntinzandu-mi mina peste masa.Suntem fraIi de cruce cu NN.: i eu Inca dadui peste o mama In locde fiica! numai ea fata se numea Amalia, iar nu Emilia. De atunciincoace Tucia se parea a fi prietenul meu cel mai intim, deqi niciodata

35 1111 1-am invitat la masa, din cauza... ca bugetul nu prevedea

e

mea*.

9titi

a

ei

o

culam.

126 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

cheltuieli extraordinare. Teste o saptamana el Imi descoperi din amicieo taina, cunoscuta de toata lumea, dar care m'a adus mai tarziu ladescoperirea unei alte taine, necunoscuta de niminea.

El avea o amanta de care nu §tia cum sa se mantue. Am promis5 - zicea medicul nostru ca o voiu lua a doua zi dupa doctorizarea

mea... am promis Inaintea marturilor... Intelegi ca ar fi o neier-tan nebunie din parte-mi de a-mi Inchide viitorul pentru totdeauna...Ea-i cusutoreasa... cum oare sa facem? Pentru ca sa te pot sfatui

cuno§tinIa cauzei, ar trebui s'o vad, sa-i patrund caracterul...10 - Patrunde, frate, ce-i vrea ! a§ fi fericit de i-ai placea... i de m'ai

putea prinde? Pro forma. Hai la &Ansa! Sofica era frumu-§ica, copila de §asesprezece ani, delicata, melancolica, sentimentala.Ea iubea pe Tucia ca o nebuna. Dintru 'ntaiu, voiam s'o curtez ; darvazandu-mi munca zadarnica, ma hotarii cu o generozitate cam

15 silita, a fi numai amicul bietei fete, cel pulin pana la o vreme. Pesteo bucata de timp, Sofica se Imbolnave§te. Viind tocmai atunci, dinIntamplare, eu ma a§ezai intr'o camarula Invecinata, cu capul plecatpe /auk pentru a nu auzi de aproape vaietele copilei §i plansul mamei.Intl% Tucia, scrie o releta §i trimite pe batrana la sp4erie. Sa iai,

20 draga Sofia, ate o lingurila de ceaiu la jumatate, numai deck lajumatate de ora ; iar eu ma duc, voiu veni deseara, ma grabesc.Zicand acestea, Tucia saruta pe Sofica i ie§i, fara a fi visat macardespre prezenTa mea. Dupa ce se Intoarse muma cu Ufl ipu§or, ie§ii§i eu, promiland a reveni cat mai curand. Peste o zi ma abat la Sofica:

25 ea era moarta! Pe fereastra se afla §ipu§orul cu releta deasupra. Azar-dul m'a Impins a-mi arunca ochii pe eticheta §ipu§orului: cdte o lin-gurijd de ceaiu dimineala qi seara. Crima lui Tucia aparu Intreagainaintea ochilor mei. Imi adusei aminte cuvintele lui: nu §tiu cum sascap de ea ! Fara' a rosti un cuvfint, ma asvarlii din odaie afara §i ma

SO repezii drept la 1ocui14a lui Tucia. *tiu totul, Tucia! *tiu totulCe fel de ton? Sofica a murit ! Fatalitate ! o iubeai? Sa iai,

draga Sofica, eke o linguri-ca de ceaiu la jumatate... Aici Tuciasarit de pe scaun ca oparit §i m'a apucat de lama. Cine spus .

aceste cuvinte? Mai §tiu i altele: ate o lingurila de ceaiu dimi-35 newo §.1 seara...

in

a.

si-a

PROZA LITERABA 127

AlergAnd In goana calului dela Sofica la Tucia, eu ma aflam subinrfiurirea unei voci interne, strigAnde: razbuna pieirea nevinovateijertfe. Eram o simpla unealat a sim/amAntului. Cugetarea n'a avutnici o parte, cat de mica, la purtarea mea, pana la minutul and mavazui fa/a cu Tucia si pus In trista alternativä : sau de a-I acuza inainteadreptalii, certind autopsia raposatei, sau de a mistui in setnu-mi cu-no0in/a crimei, devenind parta§ul ei prin interesata mea tacere.Presupuindu-se ca legile vor pedepsi pe Tucia, au din aceasta va urmainvierea Soficai? Ca acuzator al doctorului, In cazul de fa/a, In loc

to de a c4tiga In opinia publica, oare nu voiu fi eu Inca banuit pentrunefasonabila mea familiaritate cu ni§te cusutori/e? i apoi, oare ju-decatorul nu ma va intreba : de ce n'ai cercetat re/eta lui Tucia chiarand ai auzit cuvintele lui? De ce o a§a idee ri-a venit in cap tocmaidupfi moartea Soficai?... Mi-au trebuit numai cateva secunde pentru

15 a vedea realitatea pozi/iei in care m'am varit. Propriul folos mai'nainte de toate ! imi zisei drept incheiere. Viea/a socialâ decurgAnddin combinarea intereselor individuale, urmai mai departe, da-toria omului e de pazi cama§a sa ; treaba Providenlii e de a face,ca pazitorii came0lor sa aibrt nevoie unul de altul. Eu unul mi-oiu

20 implini sarcina ; Providen/a Implineascali pe a sa, cum va 0i maibine... Acuma in/elege/i in ce mod, ingropAnd In mine misterulsipuprului, am ajuns a fi creditorul de recuno0in/6 al lui Tucia ;un creditor de nu. iubit ceea ce ar fi contrariu naturii cel pu/intemut i ascultat.

25 Intremd in salon, vazui numai tot mese de joc. Stosul, pichetul,faraonul, vistul, preferansul domneau despotice9te In aceastä socie-tate, ImpacAndu-se i urmfind unul dupa altul, ca boierii adunariiob0e0i. Cautand un locpr mai retras, zarii inteun col/ al odaii pecelebrul licerOat hi litere dela universitatea de Marocco, profesorul de

30 literatura la facultatea filosofica ; o personalitate a earth singuravedere, ba chiar numele, aveau privilegiul de a face sa WS. Ora. 0studentul cel mai posomorit din oricare facultate. Vladimir Ale§chm-Uho, aa se numea individul, se 'ntorsese atunci de curfind dinstrAinatate, unde a fost trimis sa studieze literele spre a se urea pe

35 vreuna din cele multe catedre vacante. Dupa o calatorie de doi am,

5

a-0

.--

'128 SCRIERI LITERA.RE, MORALE SVPOLITICE

el reveni pEn de... stiinVä? ba de colb! Universitatea, in care arfi studiat, si gradul lui academic, erau pentru toli o chestie tot atkde obscurfi ca patria si opera lui Omer. Se oie numai, ca'n acea mi-sterioasa universitate licenIiaiii in litere sunt scutiTi de a sti greceste

5 §1 lkineste, de unde studinlii au fiedus cumca ea nu se all& in Eu-ropa, ci doara undeva in Africa, bungoarà la Marocco. Se oie,zicea un burs calamburist, ca la Marocco oamenii se ingrijesc maimult de picioare, deck de capete: de aceea ne vin de acolo maro-chinuri bune 0 licenlia/i nici de o treabii. La discursul de deschidere

lo toIi ascultatorii au dormit. La a doua lecIie eran prezinV numai patruauzitori. StudinIii mei stiu mai mult deck mine, a gAndit Vla-dimir in Ondul sau; dar ce-mi pasa! nu vie macar nici unul: salariulmerge inainte! Totusi, liceniiatul nostru avea ambiTia de a se facecunoscut lumii cu orice preI. Dup4 mai multe razgandiri, el a gbh

15 o cale sigurii pentru a ajunge la nemurire, si ca literat, si ca patriot.Intr'o foaie periodica a inceput a apfirea un sir de foiletoane si descrisori, in cari Vladimir vorbea despre tot ce stia: adicA, vorbeadespre nemica. Dup'a aceea, el scoase la lumina o ckime nemarginitride cfirli elementare mici, prescurtate de pe carTile elementare mari,

20 fácute de alIii. In fine, el a cutezat chiar a deschide un jurnal literar,in care traducea, ca scrieri originale, articolele Enciclopediei modernesau ceva asemenea, preskind ici-colo cke un cuvânt propriu. In asachip, tori acei, ce stiau ei mai pulin deck Vladimir, il slaveau ca peun spirit superior. Pe de altà parte, iroul nostru s'a declarat spriji-

25 nitor aprins al nenoroc4ilor. Din data ce un Oran beat isi strica de-getul, sau o actrip Para' talent se pretindea stramblitacita, Vladimirfacea o loterie, alerga prin arg cu bilete, striga, Tipa, rklica sant inpicioare. Ce mare patriot! ziceau acei ce-1 vedeau cutrierand orasulpe ploaie, pe jos, fara cortel si ffira calo0. Acuma el sedea pe o ca-

.3 0 napea, gonind cu maim dela sine fumul, ce se lalea in odaie din cauzanumeroaselor ligari: Vladimir nu fuma din moralitate ; el chiar Meuseintr'o vreme o lunga leclie, spre a dovecli c'd intrebuinTarea tiutiu-nului este contra scolii clasice si caracterizealä depergondajul roman-ticilor. In afacerea care m'a atras dela bal-mascat la Tucia, ajutorul

5 lui Vladimir imi era destul de trebuincios. Liceiniatul dela Marocco

PROZ/ LITERARA 129

era gazeta oraplui. Prin foiletoanele sale §i prin cursurile sale, nuIn universitate, ci In uliie O'n t asele oamenior, erraspandea toateminciunile, tate i se spuneau din dreapta §i din stanga, imbrobodin-du-le in pompoasele haine de liberalism, generositate, abnegage, punctul

5 de onoare, etc. Eu unul doream ca a doua zi tot Vogul sä Oie despreduelul meu cu baronul von R. A§a dar, abordai pe Alephin-Uho.

Despre ce o sä vorbiti In leccia de maine, domnule profesor ?Voi continua, domnule NN., developementul nerecusabilei

argumentaliuni contra pernicioasei doptrine a sofioilor realioi de a10 insinua in literatura, primaminte natura ca principiu de fond §i

secundaminte spiritul ca principiu de forma.Prin urmare, o s cerei ca autorii sa scrie nenatural §i fara

spirit? InIelesu-v'am oare, domnule profesor?Perfeptaminte ! Un literator, care se respepta pe sine Insu§i,

10 debue necesarminte a fi ideale, iar nu naturale ; gray, iar nuspirituale.

Cuvantul gray nu este el oare, in teoria d-voastra, tot unacu greu?

Completaminte ; gravitatea fiind naturalminte opositul20 - Cat de rau imi pare ea nu voiu putea auzi maine desvoltarile

acestei minunate Vraiment impossible de vous entendre Pestecateva ceasuri pot sa fiu ranit sau chiar ucis I am un duel...

La cuvantul e duel *, Vladimir cat sa levine: fficand un pas inapoi,el se impiedeca de un scaun de paie ; scaunul se rasturna peste o 111a-

25 sula de mahon, pe care se afla o urna de bronz cu vreo cinci Bute decarIi de vizita ; urna cazu jos pe favoritul lui Tucia, un uria§ motande Siberia, care rupse la fuga cu coada in sus, asurzind adunarea cuun infrico§at mi-a-u iar carcile de vizita se impraoiara prin odaieastfel incat un econsilier de curte * a nimerit In scuipatoare i un

30 u cneaz s'a trezit sub calcaiul unui tânàr zaraf jidan cu straie nemt,e§ti,cu favorili §i fara musteli, care gtriga atunci < banco *1 0 adevaratarevoluTie pentru binele public

Duelurile-s proibate, domnule NN; incepuse Vladimir, revenind

din imepenirea ce 1-a fost cuprins, §i uitandu-se la tristele semne ale35 opintirii sale.

levit4ii.

lecIii 1 1

u *;

1

a

130 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

Legile, domnule -profesor, opresc numai duelurile cu pistol, cusabie, cu rapierl... de InsA nu prevAd nicio pedeapsA pentru dueluricu carabina.

VA duelati cu carabina?5 - Fire§te ! arma cea mai potriviti, and omul se bate pentru

una cara bella Ii eine vi-i antagonistul?

Baronul von R.Romantic 0 realist efrenat 0 a§arnat ! Tuati-1, domnule! Anni-

10 hilap-1 de pre suprafacia pavimentului! Un romantic ! un realist ! Macare e causa duelului?

Baronul a cutezat sA fure dela mine papucul amantei mele,o junfi... Dar sa lasam treaba incurcatA ! Da-ci-mi voie a va intrebamai bine daca nu aveci cumva cu d-voastrA un bilet sau o lista de

15 binefacere ?Trei, domnule NN! trei egalminte importanli pentru felicitatea

patriei. Un bilet la beneficiul d-rei Todorov, sublima noastra artistadramaticA, pe care debue s'o ImbarbatAm spre progresul artei In Eu-ropa ; un bilet de loterie in favoarea unui nefelice sacagiu, voliu sA

20 zic apeductor, la care a murit unicul sau cal In acomplisementul func-Tiunilor sale, atat de utili umanitalii; in fine, o lista de subscrierepentru instaurarea qcoalelor de music& vocale 0 instrumentale in toatecomunele imperiului, spre regeneraliunea moralitalii poporului.

Am inceput a cAuta prin to ate buzunarile; apoi zisei cu un aer25 de desperare:

Ce pAcat c'am uitat punga acasa! cat de bucuros a§ lua 0 euparte, mai cu seama in ajunul unei moqi, ce ma va surprinde, poate,peste cateva ceasuri, la toate aceste arhipatriotice §i protomoraleintreprinderi! In orice caz, o sA las o suma cu adresa domniei voastre.

30 Vladimir s'a uitat la ceasornic.Bon soir, domnule NN. Sper ca ne-om mai revedea.DacA mA va crula soarta armelor.Deli fi tuat, o sa deplor evenementul intr'un foileton.Imi veIi face o mare plAcere... In cea lume.

35 - Apropos. La cali pa9i vA duelqi?

PROZA LITERARA 131

La zece, ambele Impuscaturi de o data. Eu unul sunt hotaritsa infig glonIul tocmai in nasul baronului... linta e destul de mare;pot A aleg o mullime de punturi intermediare intre viirful si radacina.

Tuali-1! Tuali-1 !. e romantic, realist.... tuali-l!5 Ziand acestea, Vladimir disparu, plamadind deja in capul sau

drojdiile viitorului necrolog, cu ajutorul caruia numele meu era menita rasuna dela Nistru pana'n Siberia!

toupa ce toli musafirii s'au imprastiat unul ate unul ; dupa ceslugile au steins mesele verzi si lampile, si-au asezat scaunele in jurul

lo odaii ; dupa ce am ramas numai eu, doctorul, si motanul, adormitacuma pe soba, uitând rusinoasa dar sanatoasa fuga, la care 1-a silit vitejialui Vladimir ; am povestit lui Tucia scurta mea intriga cu Mamuca, scopulfalsului meu duel cu Feldesul, si cerui sa-mi faca o amputaIie.

AmputaVe? Innebunit-ai, SpiIerule? D'apoi nu esti emit.15 Vrei sa zici, doctore, ca am o rana imaginara? Ei bine! fa-mi

o amputaIie tot atat de imaginara! Inchipueste-ti, bunaoara, ca vezio born' cat colea in fruntea mea, si urmeaza cu regularitate dupa cum teinvata chirurgia. 'apoi indatii, fara zabava ; sunt acum patru ceasuri sila opt si jumatate trebue sa ma duci acasa in cupeaua ta, lungit WA mis-

s* care ca Gustav Adolf dupa batalia dela Lutzen. Apuca-te, parbleulMamuca ma asteapta, cum te astepta Intr'o vreme raposata Sofica...

Numele Soficai a produs un efect nedescris. Din negru, Tucia deveniradaciniu. Fara a Intttmpina prin un singur cuvânt, el iesi In odaiade aläturi, aduse un plastir, o bucata. de panza ceruita si bortelita

25 ca o sita, comprese, bandaj... si peste ateva minute eram imbo-dolit cu trei cozi sau, cel putin, cu o coada, si ma studiam cu mul-lumire pe mine insumi in toate oglinzile salonului, ziand, ca juneled. Maiorescu, filosoful dela Banca Moldovei: *Lumea este o iluziunel*Erau doi insi amputati, unul in oglinda, celalalt inaintea oglinzii...

SO §1 niciunul anit !Mai trebueste ceva, Tucia I Sunt prea rumen la hitt( pentru

un ranit in frunte ! N'ai cumva vr'o biloseala?Doctorul aduse un sipusor cu prafuri 0 ma prefacu inteo mania

din timpul lui Ramses: ma vazui galben ca si and imi mai rametneau35 numai trei secunde de viaIa.

Os

-

132 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

IV mul/umesc, frate Tucia. Sunt obosit 9i picur de somn. Undema culci?

Patul te a9teapta in iatacul meu; te previn lug Ca, cu capulstrain cum eoi acuma, o sa ai nioe vise prea pozna9e.

5 0 sa ne vaz spfinzurali pe amandoi, iubite, ca cei doi talharidin Evanghelie; 9i, adevlir graind, nici suntem cu mult mai buni!

De ar trebui spanzuraft toft cali ne seamana, crede-ma ea n'arfi eine sfi ne spanzure!

--. Vrei sa zici ca to/i sunt de o potriva rai?io Cand omul e trudit 9i adoarme a9a zicand in picioare, un son sau

o idee, ce-i love9te auzul sau mintea, devine pentru el ca un punctcentral, in jurul carui el roteoe 9i se invarteoe, intocmai ca fluturulatras de focul lumfinarii. 4 Tori sunt rai... tori sunt rai... », repetacugetul meu, pe and trupul mi se rasfala pe puful a9ternutului 9i

15 ochii se inchideau sub ImbraIi9area pleoapelor.Ma visam ca dorm cu fala in sus ; and deodata ma simt pe mine

insumi derrtat ca prin o ma9ina pneumatica; ceva mi-a lipsit ; osuflare uqoara 9i dulce s'a ridicat dinauntru pan' la gatlejul meu,apoi se sui1) dealungul limbii, quiera prin din-0 9i ie9i afara.

20 Gandeam Ca ma deoept prin vis ; dar apoi ma rasgandisem,zicandu-mi cu curiozitate: ian sii vedem ce o sa mai fie de acuma?

Suflarea, talhareoe fugita din pieptul meu, dintru'ntaiu pluti dea-supra-mi in armonioase uncle, ce parea ca opteau: aa-bebe-cece-dede...;apoi imbraca chipul unui micu% ingera9 cu aripioare de vrabie 9i, a9e-

25 zandu-se obrazniceoe pe varful nasului meu, incepu cu mine o con-versa-0e foarte serioasa.

Cine eoi? intrebai cam cu ciuda pe indrazneIul cfilareT.Sunt inima ta, pacatosule!Mi-ai raspuns, prietene, prin doua gogomanii deodata, incat

30 nu-mi vine a crede ca sa fii tocmai a mea. Dintaiu, m'ai facut pacatos;pe and pacatele sunt Insu9ite inimilor 9i, prin urmare, am contenita fi pacatos, din data ce si-a plesnit gustul a pribegi din mine. Aldoilea, imi zici ca e9ti o inima? Dar Oii tu, nepricopsitule, ceea-ce

1) In text: sdnia [Ed.].

PROZA LITERARA '133

vra sa zica o inima ? Ascultat-ai tu vreo leclie de a filosofilor facul-talii filosofice ? InIeles-ai tu, cap sec ce e§ti, ca o inima este me'ritsasau animus? a nveiSica sau animus se subdivide in yolk sau mens§i In yvzsi sau anima? a voft sau mens este inima ganditoare 0 spncsj

s sau anima este inima simcitoare ? Cum dar putut-ai tu sa-mi rfispunzimie, unui studinte din anul al doilea, o doba de carte, prin substantivul4 inima o, fara a adaogi unul din cei doi adiectivi 4 ganditoare . sau4 siurcitoare o?

Vorbqti din scripte, iar nu din natura, imi intampina ingera§ulso meu, batandu-ma infricopt cu calcaile sale in narile nasului. Inima

e una ca §i adevarul ; inima e §i ganditoare, §i simcitoare, fara ea acesteepitete A Lea parte din definiIia ei ; inima e elementul eel mai bunal omului: bunatatea e ceea ce o caracterizeaza, fie bunkate aimlitoare, fie bunatate ganditoare. Eu sunt bunkatea ta ; §i fara mine

15 nu e§ti deck un Oaths.Ergo, vara-te inapoi in mine pentru ca sa ma sfin-Mti !N'oi putea sa te sfinlesc intru cat ma vei asupri prin rautatea

trupului tau. ...Apoi de, draga! sunt la trup avi cum m'au facut mama 9i

so cu tata!Asculta-ma cu aceea§i ateqie cu care ai ascultat lecIiile filo-

sofilor facultaIii filosofice, §i atunci vei pricepe ca nu-li cer nimicacu neputirrca. Omul se alcatuieoe din dours elements externe: inimasau bunatatea §i trupul sau rautatea. Intre aceste doua capete se

25 afla voinIa sau individualitatea, TO ego, le moi, das Ich, cum zice0voi, pedargii !

Aci ingerapl sbura de pe nasul meu, lutt de pe masa un condeiu

§i o buckcica de hartie, scrise un pie §i, apzandu-se apoi turce9tepe barbia mea, imi arAtA urmAtoarea figura:

134 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Iata un elipsoid: forma miscarilor universale in genere si alecelor omenesti in parte. Diametrul desparte cele doted elemente demai sus: bunatatea sau hemisfera A si rautatea sau hemisfera B..Puncturile A si B sunt putincioasele focuri ale elipsoidului. Inteunul

5 din ele trebue sa reseada vointa omeneascA, care-si poate alege loculdupa plac. Daca ea resede in A, bunatatea predomneste asupra rau--MO; daca ea resede in B, rautatea predomneste asupra bunatatii.Eu pretind de la tine ca Ali muti vointa in punctul A, care Bunt eu.

Eoi egoista, draga inimioara! Totusi, teoria ta mi-ar placeato prin geometricitatea sa, de n'as sti, mandruta mea, ca teoriile cele

mai simetrice sunt tot Inca numai teorii! Invaia-ma dara cum s'apun in practica. Iata greutatea!

Intreaba pe Ivan de Fellow-schmutzig-nadie, care locuieste pepiscul Monte-bianco in munlii Tibetului.

15 Zicand aceste, ingerasul redeveni suflare si se grabi a intra inapoiin mine; ffind insa ca lineam gura inchisa, el lesne isi facu drum prinnas; am stranutat si m'am desteptat... se intelege tot prin vis.

Ma vad in odaia lui Tucia. Doctorul se ocupa cu o operalie neau-zita in analele chirurgiei. El -Cala un om viu in buca-ci inici si arunca

20 farmaturile inteun mare ceaun cu apa clocotita.Ce faci acolo, mai Tucia?Am taiat un subiect.Pentru ce?Ca sa fierb din el o otrava.

25 Pentru eine?Pentru un alt subiect.Ai vreun cal de calarie?Ii bolnav de ariciu; dar de ce-ti trebueste?Vreau sa plec in Tibet.

SO - Numai atata? apoi incaleca motanul meu.Deodata vazui pe motanul siberian al lui Tucia crescand cu o

repeziciune neinchipuita si prefacandu-se inteun urias tigru tibetan.Il incalecai si... pe aici mi-i drumul!

Iesind in ulita, motanul-tigru se uita pe rand in patru parti opuse35 ale lumii; apoi tinti ochii spre apus; incepu a se ridica in aer; si la

PROM LITE RAfti 135

,.fuel, la fugA, la fugid D'apoi ce fug& f Deasupra mea pluteau norii idedesubtul meu vedeam ap&rand gi disparând Inteo m&reat.1, pano-rama Germania, Franta, Oceanul Atlantic, Brazilia, Oceanul Orientalgi'n fine iat&-m&-s In Tibet, inaintea unui cregtet de muuti, In mij-

5 locul cfirora se inalla un pisc colosal de marmm% alba, purtfind peo coast& urintitoarea inscrimie romineasa, cu litere negre 0 cuortografia ardelean-a:

10

ICI.LVMINA PERDOMINIREA BVNETATEI.e

IVANV.

DE FELLOWV e SCHMVTZIGV NADIE.ECCE.

In adevar? In fala mea, pe varful piscului, gedea un individ golca in ziva nagterii. Inaintea lui se afla un copac, de pe care cadeau

15 necontenit fructele cele mai itlese, gi o cascadk ce revhrsa In jur biu-turile cele mai pläcute. Individul tot muta capul din dreapta In stAngagi vice-versa, ca pendula unui ceasornic. Cfind capul se pleca In dreapta,omul deschidea gura, in care pica de pe copac cfite un ananas sau cevaasemene ; cAnd capul se pleca In sttinga, gura iarligi se deschidea,

20 primind de la stropiturile cascadei cfite o dugch de gampanie sauiohanisb erg.

Bunä ziva, domnule gimnosofist !Hm! ce cauli p'acilea?Am venit sä v& fntreb despre rnodul prin care ati izbutit ea

25 8.a. covarpasca In dornnia voastrà bunatatea asupra rautalii, inimaasupra trupului?

Departandu-ma dela oameni, nenio I Traind la un loc cu allii,te fad lup; tragandu-te la singurätate, redevii oaie ; cfici nimeni nute muga gi n'ai pe cine mugca!

30 Bravo, confratello ! de acum. Inainte ma agez gi eu pe acestpisc ! Ian s4 vedem, buni-s ananagii? buna-i gampania?

Abia rostii aceste cuvinte, cum fiosoful imi gi Intiparise o palm&de cele voinicegti, ce ma facu A ma alunec §i A cad de pe pisc Inteo

.

136 SCRIER1 LITERARE, MORALE SI POLITICE

prapastie adAnca de noua mii de metri, in fundul careia miauna cirAnjea motanul, imbrAcat in haine de calugar ! De durere ci despaima m'am trezit, m'am trezit in realitate... Soarele era sus ciTucia li pomaduia mustelile inaintea oglinzii, cAntfind o arie din

5 Cost fan' tutti.Sunt opt oare. TrAsura ne acteapta. Imbraca-te, lenecule !De-ai cti, Tucia, ce vis am visat! Cur at o paginh din Hoffmann

sau din Edgar Poe.In acest minut un jandar aduse lui Tucia doug scrisori: una de

o marime i culoare ordinarh, alta in o mica coperta trandafiriepecetluita cu o inimei de bulina. Doctorul deschise pe cea dintAiu

citi cu glas:

4 Iubite Esculape,

Femeiea mea se afla un peu mat de chteva zile ; simte une migraine15 terrible : gasecte dar la-dessus o orb.' libera pour la voir.

Al dumitale amic ci serv.Osip Pojarov *

Aha! te chiama politmaistrul pour avoir .sa femme, la-dessus ;pe semne tulumbele agiei nu mai ajuta a stinge focul cucoanei! Ian-

20 cite§te i scrisorica: ghicesc dela cine-i.Spune ca voiu veni la 9 §i jumatate, zise Tucia janclarului,

care ie§i Indata, cu toata vederata sa dorinrà de a studia mai indelungcadavroasa mea fa% i legatura dela cap.

Asculth, badiVa, urma el catre mine, eu citi rfivacul,25 nu-i vorbrt ; tusk' te rog din amicie, sa ii secretul.

Firecte ! Cum se %in toate secretele de amor intre prieteni.Tucia amirosi scrisoarea, zicAnd: mille fleurs apoi citi:

Tiranule,

# \Tad cum ma rasplatecti pentru sacrificiile mele. Iata o sapta-so mAna de and nu mai vii. Te wept sau... te voiu desprelui!

# Pana acuma a ta credincioasa« Fani

dinii

10

4t

0

Ii-oiu

i

gi

si

a

o

PROZX LITERARX 137

# Postscriptum. -tii a Osipul nostru se duce la agia dela 9 ceasuri.Te sfirut de o mie de ori, scumpul meu Niculgilfi!

# F.*Scrisorile pgrechii polilieneoi ne sosesc foarte la timp; zise

5 Tucia dupg o pauza de razgandire. Falsul lau duel 0 imaginata tarang o sà facrt numai deck o mare svong prin targ; deci, pentru casä nu urmeze cumva vreo cercetare legala, eu voill cfiuta A previupe Pojarov, cum ca totul e o pgg, un ramapg, o jucgrie... Candi-tu-te-ai la aceasta, bre?

10 - Ba n'am avut and, fartate; 0 mg IncredinIez ca eram sä faccat pe ce o stra§nica dobitocie, cu toate a sunt legist! Ar trebui atprevii pe procurorul... e0i oare bine cu dansul?

Sunt cat se poate de bine cu soru-sa, pe care o curarisesc denoug luni... Despre partea lui, fii lini0it!

15 Tucia sung clopolelul.Tu, Gherasime, 0 cu Gheorghie veii merge cu mine; dupg

ce vom ajunge la casa d-sale, H veli ficoate din cupea 9i-1 veli ducepe sus, ca 0 cand ar trage de moarte. Mg '14elegi? zise el earner-dinerului, care il asculta cu gura cascatfi, ca pe un predicator lätinese

20 dela biserica papista§g. Hai acuma 1 adause Tucia dare mine, 0 amie0t. Sezand in trasurg, am improvizat urmätorul cantec in felultuturor improvizaIiilor.

Dracul petrecand prin lume,Si-a facut un groaznic nume;

25 To-0 fugeau, fugeau, fugeau,Cum de dansul auzeau!

In star0t, de ciudg mare,El se zise bolnav tare,Si, lungindu-se pe pat,

30 Pielea popii a 0 dat!

Oamenii cu bucurie,S'au grgbit pe Mc sg vie,Si 'ngropandu-1 cu alaiu,L-au trimis departe 'n raiu!

138 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

De atunci, cu-ocaua micaEl se plimba fara frica ;$i lucrânduli dupa plac,Striga: 0 doara nu sunt drac!*

5 Ghiceqti oare, mai Tucia, de ce dracul a inviat?De pilda?Pentruca nu luase doftorii!

Aci am ajuns la poarta casei doamnei P.Pfina acum n'am avut trebuinIa a descrie edificiul respectabilei

10 mele gazde 0 personalitalile celorlalli chirigii amabili ai mei megia0.Urmlind metodului matematic, am definit mai 'nainte de toate cen-trul ; de aci nu-mi va fi greu a plimba o raza imprejur, din punt Inpunt, 0 Indata vel.i avea o circomferinta!

Zidirea intreaga se alcatuia din randul de jos, randul de sus qi15 0 mansarda. In randul de sus locuiam peste sala eu 0 insaqi stapiina

casei cu prasila. In randul de jos se afla sub mine o bacalila vaduvadupa trei bacali, dela care to-ci studinlii cvartalului luau pe datorieittri, sardele e tutti quanti; sub Doamna P. un Francez parfumarcu so/ia sa, §apte fete 0 trei baiqi, vrastaIi treptat, Incepfind dela

20 patru luni 0 pana la nouasprezece ani. In mansarda petreceau culocuinta, deasupra mea, doua modiste nemcoaice, a caror etate senumara numai de and venisera din strainatate, 0 deasupra doamnei P.trei studinli dela §coala veterinara.

Când cupeaua lui Tucia s'a oprit la poarta, parfumarul, Monsieur25 Jules, deschise up, scoase capul dela care se raspandea mirosul a

nu §tiu &ate sute de eseme, 10 apasa pe ceafa scufica de lana albastra,0 rosti cu un aer de Talleyrand: o ca dolt &re que' que chose ! * Totatunci o mâna nu tocmai de cele mici a Inceput a 0erge de sudoareunul din geamurie la o ferastruica a mansardei, 0 apoi zarii migaind

so ca In lampa magica figura unei modiste, Fraulein Gretchen, cea cuochi-de-bou, dupa cum bunicul Omer numea pe blonda Minerva.

Gherasim al lui Tucia deschise portio cupelei.Mai incet ! striga doctorul. Nu vezi In ce stare se afla ranitul,

dobitocule? Mon cher monsieur Jules ! adause el &are parfumarul.

PROM LITERARL 139

Prêtez-nous votre secours ! 0 mon Dieu 1 quel malheur IQue vois-je 1 M-sieur Toderitza blessé 1

In acest minut amândoua modistele, tustrei veterinarii, proprie-tarip Ifirilor, cei zece moptenitori ai parfumeriei eu mancele pi muma

s lor, Cati pi feciorul meu erau deja afara!Bietul Fedor, ce-pi Inchipuia acuma pe stapanul sau in gura monii,

ipi frangea mainile pi ipi smulgea parul, aducandu-gi aminte, pe semne,ca rfiposatul nu-i platise leafa pe trei luni.

Veterinarii au Inceput a explica modistelor diferenta dintre unto om ranit pi un cane impupcat.

Frantuzimea nocajea pe Tucia pentru a afla le pourquoi alranei.

Cati alerga ca o caprioara sus pi se 'ntoarse cu doamna P. pi Ma-muca. Dar sarmana duduca nici a avut când sa zareasca bine pe ca-

ts valerescul sau aparator dela balul mascat: ea a lepinat pe pragul upii,cazfind fara sinyviri pe sutra ; pi indata grupa privitorilor s'a impkrlitin doua: modistele, bacalica pi francezele au ramas lfinga mine; veteri-narii pi Francezii s'au aruncat sa ajute Mamucfii; atracTia sexuluifiind o lege fizica ca pi atraccia newtoniana!

20 Gherasim m'a ridicat de subsuori, Gheorghe m'a luat de picioare,Tucia imi sprijinea capul, Fraulein Gretchen imi linea mana dreaptauitându-se cu o nespusfi ingrijire plink de o sensibilitate curat nem-lease& la bandajul meu; Fraulein Annchen, modista cea mai tinara,balaie ca un pudel, imi linea maim stfinga, strangand-o convulsiv din

m o prea mare simpatie; Francezele ciripeau; bacfilita fosaia: cu astfelde alaiu am fost scos din trasura. Mamuca, Cati pi doamna P. se fa-cura deja nevazute odata cu partea barbateasca a societatii. Cu ochiiaproape de tot inchipi, fui suit in odaia mea pi lungit In qternut.Tucia a rugat apoi pe to-ci a iasä, a tras ziivorul u9ii, 0 am rfimas

20 numai noi.Nebun de bucurie, am sarit din pat.

M'ai indatorat, Tucia, 'Ana la mormant! ii zisei, sarutându-1in gura cu incantare. Ha, ha, ha! eram A mor de rfis. , . nu de rana!De-acuma ma desbrac pi ma culc. Tu sa treci la doamna P. pi s'o rogi

= a ma priveghea in lipsa ta. Apoi du-te la Alepchin-Uho pi povestepte-i

140 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

duelul cum vei vti mai bine, incredintAndu-1, totodatä, cA, rana fiindde moarte, voiu putea trAi cel mult panA maine. A propos, sa nu uilipe poliImaistrul 0 pe procurorul.

Las' pe mine!5 - Poate Ii se va infAil§a prilejul de a ppti vr'o doutt cuvinte

la urechea MamucAi. Spune-i ca prezenia sa mi-ar upra durerea...cAli e cunoscutA cauza duelului.

Si celelalte!Eram deja desbrAcat 0 intins pe perne, and Tucia luA ziva bunA,

10 imi dori ispravA, 0 ie0.Fedor, intrand pe várful degetelor, se apropie de mine.

Cucona§ule!Of !

Cuconaple !15

Cuconaple!Ah!Cucona§ule !Tu... e§ti... cheamA... pe... Ca-a-ti... Oh!

20 Fedor reveni peste un minut cu slujnica doamnei P.FAcui lui Fedor semn cu mAna ca sti iasä.

Ce nenorocire s'a IntAmplat cu d-voastrA, domnule! a inceputCeti, §tergAnd lacrirnile ce-i curgeau din ochi, ca 0 cAnd ea ar fi mAncato oca de hrean. Cine ar fi crezut ! De-aci ti cat de mult sufere duducal.

25 D-ei, de aseará mi-a spus tot ! n'a dormit toatà noaptea ..., astazivAzAndu-vA ranit, a le0nat ; se pare c'o sä aibA friguri, de slAbiciunenu poate sta In picioare... Doftorul care v'a adus pe d-voastrA, firândue§te acum n4te doftorii...

Doftorii?30 Eram eat pe ce sA ma arunc din pat, auzind despre doftoriile lui

Tucia 0 reamintindu-mi in clipealà istoria Soficai! Cu mare ce m'amputut stApAni, 0 urmai cu vorba mai lini§tit, taragAnAnd glasul g culimba de moarte #:

Dra-gA... a-du... rece-ta... s'o... vad... ca... sà... nu....35 tie... nime... D'ar... veni...du-du-ca... de... searä.

Uf I

PROZA LITERA111, 141

Sprintioara Cati n'a zabovit a-mi aduce reteta. Mind prea bolnavpentru a o putea lua in mana, rugai pe frumoasa mea sa mi-o tieInaintea ochilor pi apoi citii:

Rp. Ambrae levant.5 Scrup. j.

Pulv. Cantharid.Scrup. jft.

Acet. Morph.Drachm. jig.

to Sacchar, albi.Unc. j.

M. f. atque divide in XII partes aequales.D. u. La ceas un praf.

718 Tai Dr. Thuttscha.

15 Admiral trei lucruri in aceasta scurta reteta: iscalitura doctoruluicu cinci consune la mijloc pentru a exprima un singur son; clasici-tatea latinitatii doftoricepti Para finale, pi noul metod pentru a inla-tura urmarile lepinului prin « gandaci de turbat * pi celelalte leacuride acelapi soiu!

20 - Tucia ma intrece in viclenie! gandisem eu atunci. Mieunuia nici mi-a fost venit In cap sa-mi Inlesnesc biruinta Mamucaiprin mijloace medicale! Iata o slujbfi nepoftita, dar foarte bineprimità.

Gra-bepte-te, dra-ga Ca-ti, la spi-te-rie...

25 De aci inainte, din nenorocire, lipsepte urmarea manuscriptuIuilui Toderita NN., colegul meu la Universitatea dela Harcov in Rusiapi care, intr'un paroxism de misantropie, s'a impupcat aice in Iapisunt cateva sfiptarnani, a doua zi dupa ce se cununase cu o duducainzestrata cu cinzeci mfi de galbeni In numaratoare.

30 14 Duduca Mamuca * s'a gasit pe masa ueisului, inteo coperta cuadresa mea pi cu urmatoarea scrisorica:

0

142 SCRIERI LITERARE, MORALE *I POLITICE

Prietene,

Eiti compatriot fi tovarcif al meu ; egti cam literat ; vei fi i tu mi-santrop ca mine, o prevdd de pe acuma ; afa dar, nimeni nu este maicapabil de a ma Entelege ci a complecta Enceputul acestor memorii, ce eu.singur nu le-am putut sfdrfi, viala devenindu-mi prea amard.

# In afteptare, ca Ali vie fi fie gustul a te Impugca, al tdu T. NN.

Am primit cu bucurie amicala insarcinare i m'am grabit a adunadin suvenirile mele 0 din hfirtiile postume ale lui Toderill tiri despre

10 ulterioarele soil ale Duducai Mamucai, d-na Ana P., Victoria Przik-szewska, baronul von R., doctorul Tucia, Vladimir Alephin-Uhoretc., etc, ; ba Inca i despre faimosul motan siberian; din cari pe unii,cunooeam de mai 'nainte In persoana sau prin renume.

Mamuca a cazut In capcana lui ToderiIa chiar In ziva 1nchipu-15 itului duel cu baronul von R. Releta lui Tucia, compusa din afion

gandaci de turbat, a facut minuni in aceasta imprejurare.A doua zi, Toderita s'a sculat teafar din pat ; insa n'a eqit pentru

buna cuviinà, vreo trei zile de acasa 0 a pastrat cu statornicie lega-tura dela cap. Aceste trei zile, sau 1ncalte cote o jumatate din ele, au

20 fost pentru el un adevArat paradis al lui Mahomet!La a patra zi Mamuca Incepu sa-i vorbeasca despre o necesitatea

casatorieiAi uitat, iubito, ca nu am varsta legiuita? Sa mai aoeptam

un an.25 FagadueOe-nai 1naintea mamaei ea ma vei lua ; cer altar

scumpul men!Apoi lasa ; chiar maine o sa vorbim cu cocoana

Dupa masa, ToderiTa 10 deslega capul i alerga la baronul von R.Ei bine! este ceva nou, Spiterule? Tot Vargul vuepte despre

so duelul nostru i despre rana ta. Vazut-ai astazi pe mademoiselle Marie?Ai un noroc fabulos, Feldeple!Sffirmte!Aoeapt-o astazi pe la unsprezece de seara, In odaia mea.

--r- Pe &Ansa?35 - Parbleu! Ti-am spus o data!

* f

.

*.

0

P.

nu-li

Ana.

Prtoa. LITERARA. 143

Nu glumeoi?0 sa vie cu siguranik totu9i...Totu 9i...Sii nu cumva la aprinzi lumAnarea.

5 Oare sunt aot de urit?Ar fi greu A te poata maguli cineva in aceasta privinial 1Fie cum vrei; ma invoesc; n'am ce face!Mai este ceva.Spune de odata.

to SA nu vorbeoi cu dânsa.Nu te pot inlelege!La bal-masqué toate glasurile sunt acoperite 9i se par a fi deo-

potriva ; acolo, sub masca, ai putut scapa cu una cu doua... dartrebue sa-ti spui cu francheTa, ca ai o voace foarte disarmonioasa,

15 91 Illa tem ca domni9oara sfi nu se sperie! E cam deprinsa a le§ina.S'apoi a9a are sa fie tottleauna?

1--- Ba numai la inceput, badio, pia ce-ti vei face o cale biltuta...Primesc 9i aceasta ; insa daca ea singura va Incepe a vorbi?Urmeaza-Ii drumul Inainte Mit a raspunde!

20 0 dragoste originala!Cu atilt mai bine: te lauzi peste tot locul a fi de 9coala lui

Byron 9i-a lui Victor Hugo.Dar tu, unde vei dormi? Eu unul te previu ca-mi pastrez

postul pâna dimineala.25 A la bonne heure 1 eu ma voiu pitula unde va da targul O

norocul!Baronul, parfumat ca o calfa de neguIator, intra Intr'amurg In

apartamentul lui ToderiIa unde il a9tepta Fedor, prevenit de catrestapfinu-sau; pe and InsuO Toderica juca in biliard, palavragea 9i

30 radea ca un nebun, 9i curtenea trei arfoniste In cafeneaua 4 Chdteau

aux fleurs *.La unsprezece ore punct, Mamuca ie9i pe varful degetelor din odaia

sa, trecu cu mare paza coridorul, deschise inceti9or o WI 9i... iat-ocuprinsa in bra/ele baronului. Tot atunci, Toderila e9ia din 41 Chilteau

35 aux fleurs )>, cfintiind:

-

-

144 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Marlborough s'en va-t-en guerre,Mironton

i-si indrepta pasii acasa!Dupa ce se sui pe scara, iroul nostru avea inaintea sa doua

5 usi: cea din dreapta ducea in odaile lui, cea din stanga in odailedoamnei P. El se opreste, se pare a sta pe ganduri, apoi batede trei ori la up vechei actorice, care odihnea de un ceas pesanul... Morfeului.

Cine-i acolea? rasuna dinauntru o voace speriata.10 Toderilä deschise up, si doamna Ana 11 cunoscu la slaba lucire

a candelei dinaintea icoanei sfantului Metrofan, un sfant Rus, lucrude mirare!

Ce sa fie, Domnul meu? 0 tragedie!Ba numai o melodrama, doamna mea!

15 Toderila ii arata cu maim patul desert al Mamucai.Uncle-i Maria ? 0, Doamne!Fiica clumneavoastra e in odaia mea, desmierdandu-se nitel

cu baronul von R.Doamna P. sari din pat, uitandu-si de tot costumul de noapte,

20 vreau sa zic lipsa costumului, si se repezi la use.Toderi-ca o relinu.

Inca un pas si-li pierde pe sarmana fetiVa, care se afla acumfoarte inaintata pe calea norocului.

Adevarat spui! voiu strange pe tori chirigii, voiu intra cu25 marturi...

M'ali inteles de minune ; insa mai este ceva la mijloc. Mai'nainte de a fi a baronului, Maria a fost a mea si chiar acuma ea isiinchipueste, pe 'ntuneric, ca se afla langa mine! Eu am vandut-obaronului, am vandut-o, doamna mea, dupa ce m'am folosit deplin

30 cu branduja marfei! Nécessaire-ul de abanos a fost din partea ba-ronului, si eu I-am prezintat in numele meu; duelul de mai deunazia fost o poveste; in sfarsit, am intrebuinIat mii de viclenii pentrua ajunge la scopul meu... Baronul nu trebue s'o stie ! Cautaii ca Mariasa nu ma dea de gol: altfel, ea este pierduta!

PROZA LITERARA 145

Doamna Ana izbi u9a 0 sbura pe scara ce ducea la mansarda rde aci ea se pogori in randul de jos, 9i'n cateva secunde reaparu In-soIita de doll& modiste, trei veterinari, bacalica 0 Monsieur Julescu tot neamul! Se intelege dela sine c'a hainele nocturne ale acestei

5 societa/i nu erau nicidecum a ca Inteo zi de sarbatoare *.Toderita redeveni nevazut: el merse liniptit lnapoi la it Chilteau

aux fleurs a pentru a dal* o partida de piramida, cantand, astadata:Te soupiens-tu? disait un capitaine...

Când gloata chirigiilor doamnei P. se ivi cu o mulcime de lima-to rari Inaintea baronului 0 a Mamucfii... sinnul de pudoare 0 frica

legii de presa nu-mi permit a descrie starea In care se afla tocmaiatunci fericita pareche. Ovidiu a zugravit-o de mult latinefte:

0 Nunc juvat in teneris dominae jacuisse lacertis;Si quando, lateri nunc bene juncta meo est... *

15 Duduca a le0nat, dupa obiceiul pämantului. Feldepl se Inväla-tuci in odial, se scula In picioare ca statuia lui Dante, 0 Incepu:

Protestez...Nu §tiu ceea ce s'a petrecut mai departe, afar& numai de

rezultatul care a fost Indatorirea baronului de a lua pe Mamuca20 de so-cie.

Pe la doua dupa miezul nopIii, Toderip, obosit ca un cal de pool0 tacut ca un pe0e, reintra In stapanirea apartamentelor sale,porunci lui Fedor sa afume In toate collurile etacului, 0 adormi apoi,planuind modul In care o sa vorbeasca deacum Inainte cu baronul,

25 cu Mamuca, cu Victoria, etc.Feldeplui nici In cap i-a plesnit vreodata sa se Indoiasch de buna

credinth a amicului sau: interesul doamnei Ana 0 al Mamucfii a foot,fire0e, de a nu-1 desnain0 In aceasta privinth. Paste o saptamana,baronul zise Adio universitaIii 0 se cununa cu duduca. Toderila a

so asistat la biserica, a jucat a bruit la nun* a fost cel dintaiu a fericipe tineri.

Oricat de nepasator in alegerea mijloacelor, iroul nostru avea oinima buna. Cununia Mamucai era o fatalitate pentru vechea amantaa Feldeplui, 0 el, Toderila, se simcea a fi singura cauth a fatalitalii.

10

446 SCRIM LITERARE, MORALE $1 POLITICE

Peste cateva zile, el vine la noua baroneasa, pe and barbatul saunu era acasa.

A, vicleanule! Tot nu ma uiti?Nu uit niciodata pe amicii mei §i tocmai de aceea am venit

5 la tine cu o rugaminte.Refuz, orice sa fie.Vom vedea, cucuto, daca -1-i-a da maim. Mai 'nainte de a te lua,

baronul a avut o intretinuta...i dumneata cutezi a-mi povesti ni§te asemenea mar§Avii?

10 - Fara (( Dumneata * §i far4 4 mar§Avii*, draga baroneasil: necunowem de aproape. A9a dar, biata Intrelinuta, la povera ragazza,a eamas acuma, din pricina ta, lipsita de paine §i murind de foame.Pacat! Cer dela tine, dela dumneata, dela dumneavoastra, sa facisau sa faceli ca baronul sa-i dea pentru asigurarea viitorului trei mii

15 de ruble!i oare cum crezi tu ca eu voiu sa staruesc In favorul unei...

Te Intreb o data pentru totdeauna: vrei sau nu? da sau ha?Nu; de o mie de ori, nu!Chiar astazi voiu descoperi Feldeplui adevarul intrigii noa-

20 stre: ne vom bate, vei ramanea poate vaduva... liu prea pulinla viatal...

Toderita s'a sculat sa iasa.Opre§te-te Inca un minut! cat wi de salbatic!

Dupa mai multe vorbe O. razvorbe, Mamuca sia Indatorat a stoarce25 dela barbatu-sau cele trei mii de ruble. Toderica a fost Insarcinat

din partea Feldepilui d'a duce banii la Victoria.Peste noua luni dup' acest eveniment, frumoasa Le§ca a nascut

un fiu, care fu botezat sub numele romanese de erban.Victoria n'a 9tiut niciodata cine a fost masca In palton, care a

30 amagit-o avt de cumplit. De eke ori ea povestea noului sau amantistoria balului mascat, el zambea §i zicea cu indiferenVA:

Mare blastemat, lua-l-ar to-0 dracii!Toderita n'a trait cu dansa mai mult de-un an §i a lasat-o, drept

mo§tenire, lui Tucia. Inteo zi, and Victoria era dusa de-acasa, doc-ss torul deschise cu o cheie falsa sipetelul de sub-pat, scoase cele trei

PROttlATERARX 147

mii de ruble 0 n'a mai dat ochii cu säraca jertffi. Astbi ei se judecl.Cu acest prilej un mare numb de Invinovfiliri, plin'acum. dosite,s'au griimadit asupra capului lui Tucia. Unii zie a Tucia se va osindila lucrbi publice ; aiçii suslin cum a va scapa, fiind sprijinit de cu-coanele cutare, cutare i cutare.

Motanul lui Tucia a murit sunt trei zile n urma unui Infricoptcomplot guzganesc: doctorul socotege aceasta de fau ogur!

Vladimir Alqchin-Uho, unul din aphrritorii lui Tucia pe caleaurmeazá a scrie foiletoane.

to A treia zi dup4 quasi-duelul lui Toderipi cu baronul von R. apil-ruse In foaia < Adevibul urmiltoarea scrisoare a lui Vladimir, ascunssub pseudonimul literei S, celei cu doufi fete sucite:

Harcov ; 7 Septembrie 185...Am scris continualmente contra romantismului; am predicat con-

15 tinualmente contra romantismului; leptorii nWri pot darn espepta,cift i cu aceastil ocasiune nu ne vom ablinea de a scrie 0 de a predicacontra romantismului.

Romantismul i, principalmente, acea frapIiune a lui, ce se de-nomineazA realism, e plaga societalii noastre. Ea pretinde a fi echo

20 al naturii, uitând cii omul e microcosmul macrocosmului, dupa cumzice Spinoza, 0, prin consecinca, natura e absurdil 1).

Duelul este unul din resortele favorite ale romantico-real4tilor.Am scris continualmente contra duelului: am predicat conti-

nualmente contra duelului; leptorii nowi pot darà espepta, ed.25 cu aceastà ocasiune nu ne vom ablinea de a scrie 0 de a predica

contra duelului.Duelul i, generalmente, ceiace se denomineazá punt de onoare,

este pesta societalii noastre. Unii pretind cum a aceasta innobileaza.anima, neconsiderfind a anima se formeaza dupti macrocosmul

30 binelui, cum zice Platone, i, pTin consecinta, puntul de onoare eabsurd...

a§a mai departe.

1) Nu stiu, daa nu cumva s'au furisat in foileton greseli tipografice: celputin, recunoastem verde a nu frtelege de fel logica lui Aleschin-Uho,

10*

s

publicitatii,

6

4(

#

u

u

4

9i

<(

*

Si

148 SCRIERI LITERARE, MORALE fjI POLITICE

Vladimir tiingueOe soarta lui ToderiVa, ucis in frunte de atmnesuferitul realist von R.; descrie In termenii cei mai patetici mi-nutele sale cele de pe urmfi ; pune in gura murindului o diserta;iedespre microcosm 0 macrocosm, igira nenumArate minciuni sub mi-

ls mele de Spinoza, Platon, etc., etc., etc.D-na Ana P. s'a dus an In Finlanda cu ginerele i fiica-sa. Se spune

cum a baroneasa ar fi iubind foarte mult pe Feldepl sàu, ceea cedovedeoe a posteriori a 0 felde0i au merite ale lor.

Fedor din fecior s'a inti4at la treapta de vizeteu: 11 puteli vedeaIn toate zilele gurguIându-se sus pe capra trasurii vlàdicài, smeritulChrisofil Paganopoleus. Fedor incredinleaz'a cum cà noul sàu stapfinar intrece In desfrAnare pe fitposatul Toderica... dar cine 1-ar maicrede!

Cati a biitut la talpii, cu un drugar dela tipografie, sumu§oara15 ce-i däruise baroneasa lásind orapil, 0 se bucurà acum de num'arul

666 In registrurile

10

poliiiei.

l

DRAMA

RAZVAN SI VIDRAPOEMA DRAMATICA IN CINCI CANTURI

Mdrirea *parte! fi iubirea deargint, acestea aunt nigte neputinfilull ale sultelutul.MITROP. TEOFIL, Cazania, 44

s

10

15

DEDICATIUNESoliei mete

IULIA PETRICEICU-HASDEU

Cumplita saracie einvidia vicleanaDantuu En fund meu:

In inima durere, fi-o lacrima' pe geana,ii'n piept suspinul greu I

Tu Ewa', ca o lampa ramasa mangdiereCand faclele s'au smins,

Cu-o raza de iubire sorbeai acea durere,Secai amarul plans !

Suspinul singur numai Emi sta mereu in cate :Oftam far' A voiesc,

Ca umbrele, ce'n favt luminii matinaleDe noapte ne-amintesc I

In zilele acelea de sumbra' poezie,Cu-o mana 'n mina ta,

Am scris aceasta drama, ce'n vieapi-mi o A fieCa floarea 4 nu m'uita * I

ln stalactit se Enchiaga o undA, picurataP'o stances ne'ncetat:

5

10

154 SCRIERI LITERARE, MORALE t3I POLITICE

Aga of tarea-mi lungei aice-i inchegateiSuspin cristalizat I

Mdnia misantroapd a omului in goand,Sarcasmul infernal,

Le vezi In add carte, infipte 'ntr' o icoandCu viirful de pumnal !

cui sii 'nchin eu oare, cdnd timpul se rdzbunii,Echoul amorlit

Din nemilosul viscol pe care impreundAbia l-am resimlit?

0 tu, ce chiar suspinul il impdrteai cu mine,Feiceindu-1 mai ufor :

Teliai oftarea 'ntreagei in cloud mici suspine,Unite prin amor I ...

B. P. H.

CANTUL I

UN ROB PENTR' UN GALBEN

RAZVAN, tigan desrobitSBIEREA, boier bátrinTANASE, cerptorBASOTA, mare vtitayDA SCALULTAR GOVEATA ITAR GOVEATA II

TAR GOVEATA III

In Moldova ats, cei miei deemeel mari acesi obiceiu de pier fdrd ju-dee, fdrd vind, pi fdril sans& Singuricci mari fudecdtori, singuri pdrlpi pisinguri plinilori legii. Si de acattobiceiu Moldova nu scapd...

ITRECEIE, sub anal 2564.

FETELE:TAR GOVEATA IVTAR GOVETUL I

TARGOVETUL IITARGOVETUL IIIFATA IFATA IISLUJITORII dela vAtfifie.

0 piala in Iasi, in fund o biserick mai incoace o Oat* In laturi case.

TANASE (lezAnd pe piatrA)

Milueoe-ma, jupane! Dumnezeu va da 'nzecitSufletelor ce se 'ndurfi de-un Barman nenorocit!

SBIEREA (oprindu-se In drum)

Cum? Ce spui? La suta mia? 0 camfita minunata!De-ar fi astfel, toata starea-mi eu li-a§ da-o chiar Indata...

z SA oii insrt ca &Ind una, n'o mai vezi, n'o mai gaseqti...

TANASE (seulAndu-se)

Milue§te-ma, jupane, cu ce singur socotwi!'un bAnul o sa-mi ajunga... kat de trei zile sn gura

N'am luat un pic de paine, n'am avut o farmitura...

SBIEREA

De trei zile? Ce minciunrd... S'apoi eine-i vinovat?to Pentru mine e tot una, de-ai mancat sau n'ai mancat...

Un banu%! Cum nu! E lesne!... Bfiniprii nu s'arunca.Deck cer§itor, mai bine ia toporul qi la mina.

(RAzvan se arata hi fund gi se opre§te din dosul lui Sbierea.)TANASE

Vai, jupfine ! vai, jupane !... Nu cermte un Roman,Nu cer9e9te cat mai are un pai de Weide 'n san!

5

10

15

158 SCRIERI LITERARE, MORALE t3I POLITICE

Nici eu nu cerqeam, jupane, pe and aveam vitipare,$'un pamAnt cat trage plugul, prispulila la soare;Dar vecinii, din rea pisma, la judecata m'au tras,$'acum iata-mfi-s, jupane, gol pe poduri am rarnas!....Copilaii plAng de foame...

SBIEREA

Copila§ii!... Vrea s ziaTu eti un nebun de frunte? Dtipa ce n'ai chiar nimica,Te mai apuci de prasila... Auzi! Ii trebui copii!Un neam de netoli... Da-mi pace! Dua-se pe la pustii!

TXNASE ja§ezAndu-se)

Of, of, of !.. $i tu, jupAne, o s dai de vreo ispita!

(Sbierea face trei cruci mari de 'naintea bisericii §i se depArteazA, fArA abaga de seam& cA i-a cAzut o punga din chimir.)

RAZVAN

A§a cruci evlavioase, aa faIa rastignita,A§a 'nchinaciuni plecate, Ora la brAu §i mai jos,Nu facea nici sfantul Petre, nici insu§i Domnul Hristos!Bre! Jupanul asta crede cá drept la rai o sà mearga,Pe and dracii dupa dansul cu limba scoasa aleargal...

(Face cativa pa§i i ridicA de jos punga.)

Aoleul 0 punguliVal... Ba-i un saculet cam greu!...II va fi pierdut boierul cel cu zor de Dumnezeu...Mai, oprqte-te, jupane!... Stai, jupAne, de m'ascultal...

SBIEREA (din afarA)

La naiba! Ti-am spus o data cá nu-mi place vorba multa!20 Un singur pas nu poti face far' sà dai de vr'un calic!...

Fugi! N'am bani! N'am o groOta! N'am nemic, nemic, nemic

RXZVAN

Nemic n'are saracutul! A§a zice!... Prin urmare,Omul neputand sa piarza tocmai lucrul ce nu-1 are,

n'o

TUZVAN §I VIDRA 159

Punga nu-i a lui. Atuncea... fie dar a cui o vrea,De vreme ce toata lumea mi se leapada de ea...

(Nunar5: unu... cinci... opt... )

Douazeci, §i to-0 cu gauri! Parc'ar fi sa-mi povesteascaCum se desmierdau, sarmanii, In salba sarbfitoreasca,

5 Pe-un grurnaz de pirancula, grasuliu *i rasfatat,Pfin'ce ghiara ciocoiraii din came i-au Inhatat!...De-ar avea banii o limba, lucrurile ce ne-ar spunePe mulIi albi i-ar face negri, ca cel mai negru taciune...Nu! Eu nu vreau asta pungal... i chiar foame de mi-ar fi,

10 Painea astfel cumparata ma tern a m'ar otravi!...Mop le!

TANASE

Ce vrei?

RAZVAN

Jupanul nu ti-a dat lescaie franta?'Oita! Eu Ili dau o punga... Scoa la, mo9uIe, §i canta!

TANASE

15 Dela un Tigan pomana?

RAZVAN

Dec! i totu9i pe boier,Degi da o scarba de-arama, tu I-ai fi urcat In cer?

TANASE

E Roman, oricum...

RAZVAN

Jupanul e Roman? Vai, ce ocara!20 Te 'npli, raople! El este piatra, lemn, strigoi sau fiara,

Dar numai Roman nu-I chiama, ca mult mai Roman sunt eu!...

160 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

Nu cata cali pare searbad vi Ora obrazul meu!...Ca nici noaptea nu-i balana, dar pamântul odihnevte;Ca vi painea de secara este neagra, dar hranevte!S'apoi, movule, eu unul nu-s Tigan de rand, ma jur,

5 Nu, nu, crede-ma. In pieptu-mi bate suflet de vultur.Maiculita fu Romanca...

TANASE

Moldoveanca?

RAZVAN

Se 'nlelege.

TANASE

Moldoveanci? Ce-auz, Doamne! Dar asta-i o fardelege:

10 Unde s'au aflatCA s'a 'mpreunatCorbi cu turtureleSerpi cu floricele,Ili* cu caprioare

15 i norii cu soare?...

0 porumbita sa 'ndure un barbat cioroi...

RAZVAN

Taci, mai!Ca simlesc cum intra 'n mine 'vaptezeci de nabadai !...N'atinge tarana mamei, ca nu mai vtiu ce-o a fie!

20 Mi se 'ntampla multe pozne, and sunt cuprins de manie.Eu nu-s Tigan... si-am mai spus-o !... Nu ma mai tot zapaci!...Mai pe scurt, na, iata banii!... Pleaca dracului d'aci!

TANASE

Dela un verb nu voiu cere, nu voiu lua niciodata:Ursita-mi e neferice, dar a ta-i chiar blestemata.

25 De mi-ar fi sa mor de foame, mana mea n'o voiu pata,Primind mila dintr'o mana, care... nici ea nu-i a ta!

RAZVAN §I VIDRA. 161

RAZVAN

Eu gerb? dar bata-te focu, mitropolitul NastaseNu gtii oare ea la moarte-i pe tap robii Ai iertase?...Singurul vMdica 'n lume, sau cel pulin la Romani,Care nu voia ca fraIii sa fie slugi gi stapani,

5 Mind tot un os g'o came... Aga scris-au in diata,Poruncind sa plece slobozi to/i Tiganii sai deodati;To Ii, mogule, pan' la unul; barbali, copii gi muieri...S'a spart lanlul! De-atunei, kith, doua ierni gi dourt veriEu sbor in stanga gi'n dreapta, ca voioasa ciocarlie

10 Pe care n'o mai-popregte ferecata colivie.

TANASE

Egti Tigan pe jumatate, nu egti rob...

RA2VAN.

Asta-i nemie.Mai este ceva. Vazut-ai?...

TANASE

Ce?

RAZVAN

15 Un Tigan gramatic?

TANASE

Gramatic? nu!.., nu, baiete... N'am vazut, caci nu se vede,Si chiar de-ag vedea cu ochii, pare-Ali-se ca n'ag crede.

RAZVAN

Tiganii sunt tot ce-li plao: gelari, fierari, potcovari...

TANASE

Ca Mi...

11

162 ECRIERI LITERARE, MORALE fj I POLITICE

RAZVAN

Adecrt, nu-i vorba, nici calaii nu sunt raH!Dar gramatici, ba... Ei bine! Numai singur eu supt soare,Dintre mii de liganime, oiut-am sã 'nvAI scrisoare,Sfirbeasca i romtineasca, trick ajunsei de mic

5 In casa mitropoliei cel mai istel gramatic...Gramatic, moqule dragal... Acuma ia dark' banii,

te rog a nu ma pune intr'un hal cu tori Tiganii...

TANA SE.

Dar ace0i bani, mai baiete, vor fi un lucru... furat.

RIZVAN

A§a-i! Tocmai! Ai dreptate! Ai vorbit adevfirat!lo To-ci banii din Iara noastra poarta, moule, pe sine

Semnul furilor ce-i prada, printre lacrimi i suspine,Dela noi, dela opinca, dela omul cel sarman,S'apoi rid vor sa ne-arunce in obraz un gologan!Sburatori ce sug in umbra! Javre, mou1e, d'acelea

15 La caH omeneasca-ii pare numai fala, numai pielea,Iar sufletul pe dobtinda fu luat dela satan,Cu tocmeala sä se 'ntoarca mai murdar 0 mai viclean!

TANA SE

Bine, bine spui, baiete!...

RAZVAN

Lucru furat ! ai dreptate!20 Insa n'oiu fi eu acela care va prada pe-un frate!

Mama, buna maiculica, din morm'ant ar tresari,De-ar oi ca 'n pieptu-mi se mipa pacatul de-a ttilhari!...Dar la naiba frunza verde! Ce sa mai tocam degiaba ?Iatä banii, mu1Iume0e, du-te, cauta-Ii de treaba!

25 Afla, moqule, atfita: fie banii chiarCopila0i tai te-a0eapta Fara pita 0 'nsetaIi !...

furati,

$i

RAZVAN .13I VIDA).

TANASE (hand punga qi sculAndu-se)

Bogdaprosti, mai baiete!.. , Bogdaprosti! Rau Imi pareCa sa vaz o lighioana c'un suflet 4tat cle mare1De-ai fi Roman, cale-vale! dar Tigan, pacat! pleat!Tat'-tau o fi fost, baietel o groaza de blestemat

3 De-au Intortochiat pe ma-ta in lingu0rile lui...Multe dragostea mai face pe faCa pamantukti!E curat un fel de boala, ce de noi cand se lipe0e,Pe Roman mi-1 tigane0e, pe Tigan mi-I romane0e,Toate lucrurile 'n lume cu susul le pune 'n jos:

10 Ingerul urit se pare, uciga-1 crucea frumos!...Dar eram ea uit, baiete, de-a te 'ntreba cum te chiama?

RAZVAN

Pe mine Razvan... Smaranda chiema pe draguta mama;Muri an... ba nu! traie0e! traieoe 'n cugetul meu,Si va trAi totdeauna, pana voi trai 0 eu!...

TANASE

Is Dumnezeu sA mi-te-ajute, precum tu m'ajuti pe mine;Zilele tale sa curga tot zile lungi 0 senine;Iar nevoia sit' doboare pe oricine-ti va fi du§man!...Ramai sAnAtos, baiete!... Ce pficat ca eoi Tigan!...

(pleaca murmurAnd: RAzvan, RAzvan, RAzvan , apoi ea Intoarce)

tii ce? Mi-am luat de sama... Nu-mi trebue punga Intreaga.20 Mi-ajunge §'un singur galben, zau a§a, Razvane draga!

Mai sunt multi saraci, Mete, 0 eu n'aq, vrea de prisos,Pe cand se sbuciuma fratii, simtind cutitul la os 1

Nal...

Dar, mo§ule . . .

(scoitind punga)

RAZVAN

163

11*

164 SCRIERI LITERARE, MORALE 51 POLITICE

TXNASE

Asculta, nu mai face vorba lunga!Mai imparte tu 9'a1tora paine din aceasta punga.

(Ia un galben i da sacul lui Razvan)

Fa pe gandul meu, caci altfel, eau, nu primesc nici un ban...Acuma, ma due, baiete... Mare pacat ca-i Tigan!...

(iese)

RAZVAN

5 Bietul om!... Ce fudulie! Ce vorbe late! Ce toana!Cineva, privind, 1-ar crede ca-i un imparat in goana!Ce disprel! D'abia ne vede... Taica lui n'a fost Tigan!...

(se uitli In jur cu paza, apoi acoate din san o 'Artie)

Lumeali bate joc de mine! Rade lumea de Razvan!...0 sâ raz i eu de lume!... Da, vom rade fiecare:

10 Ea de mine cu trufie, eu de (lama cu turbare!...

(Lipe,te hartia pe un stalp fli iese, pe and ua bisericii se deschide, ve-nind mai multi, dintre care dascalul se oprelte ling& hartie, iar ceilalti se gra-madesc.)

TARGOVEATA

Uf! Nu mai stau pe picioare de necajita ce sant!Zau, nu-i prea bun& zabava, fie locul cat de dant.Parincelul Agaftanghel ar fi un preot cu minte,Dar lungeoe, vai!... Te face sa fugi chiar de cele sfinte.

TARGOVEATA II

15 E mai deoept popa Tacu dela sfantul Nicolai;In (iota vorbe Ii-arata calea 'n iad i calea raiu,

zice: alegeli! i 'ntr'o suflare sfairoe:Deli place iadul sau raiul, cum vrei, el nu te

(Dascalul, stand langa hârtie, lncepe a rade cu hohot)

I

'n'apoi Ili

sileOe...

RAZVAN kg VIDRA

TARGOVEATA I

Dar tu ce rfizi, mai ffirtate, singur, chiar ca un smintit?Te qtiam am de ispravä! Doara n'ai Innebunit?Spune, ce scrie pe-acolo?

TARGOVETELE

Cine scrie 0 cum scrie?

TARGOVETUL II

s Nu cumva iarli0 vr'un cfintec, riinjind de biata Domnie?

10

TARGOVETUL III

Sau poate vr'o pfialealfi, pe vornici? pe logofeIi?

DASCALUL

"Eyvcov, dviycov, xaTiyvcov: nivte cai verzi pe piireli!...

TARGOVETUL I

Evti nerod, §i pace bunk! Eu nu-s carturar ca tine.

Nici eu!

Nici eu!

Vai de lark!

TARGOVETUL R

TARGOVETUL III

TOTI

Chiar niciunul!...

DASCALUL

Ap sk fie!TOTI

DASCALUL

Vezi bine!

165

166 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

TARGOVETUL I

Tu cite§te!

TARGOVETUL H

E§ti dascia!

TARGOVETUL III

E treaba ta!TARGOVEATA I

Curând I Cur And!

TARGOVEATA II

5 Zi o data!

CELELALTE

Nu mai putem Wepta!

DASCALUL

Fiindca voi nu sitici carte...

to Ei bine?

Este...

TOTI

Ei bine?

DASCALUL

TOIL

Dar faceti guilt...

DASCALUL

Cfici din pricate, a Romtmului fripturfi

Ei bine?TOTI

DASCALUL

SA sbiere cu catu-i mai natarau...

Ei bine?

5 Cite§tel

RUYAN 51 VILMA.

TOTI

DASCALUL

De voi mi-e mila...

TOTI

Ei bine?

DASCALUL

Da! Da!

Voiu citi eu.TARGOVETUL I

TARGOVETUL II

TARGOVETUL III

Incepe!

TARGOVETELE

Ascultare! Ascultare!

TARGOVETUL I

Eu port bumbac in ureche. Ridica-li glasul mai tare...

TARGOVETUL II

10 Dar nu racni, ca pe mine ma cam supara la cap...

TARGOVETUL III

Mai in 0' ar§it, hai o data, mi§ca-li barba cea de sap!

DAMMAM (eitevte)

Frana verde de negarA !De and domnevte in tarAPetru-VocIA §chiop si slut,

15 De rite tam s'a fieut!...

167

468 SCRIM LITERARE, MORALE SI POLITICE

TOTI

De rag Tara s'a facut! Da, da, da!Hi, hi, hi! Ha, ha, ha! Hi, hi! Ha, ha!

TARGOVEATA I

Petru-Voda qchiopateaza, dar nu-i slut!

TARGOVEATA II

Nu, nu, nu este!Ba-i chiar frumupl la faTa ca Paull cel din poveste!

TARGOVETII

Tcei, gâ§telor, o data!

TARGOVETELE

Auzi, obraznici, mojici!

DASCALUL

On m'eli asculta, sau altfel ma duc i va las aici...

TARGOVETII

Ba nu... Cite§te! citqte!

Tace-ci sau plecali!

TARGOVETELE

Noi ga§te ? Noi ? . . . Ce ocara !

TARGOVETUL I

TARGOVETUL II

Fire§te!

TARGOVETUI III

Da, da! Afara! Afara!

si

lo

5

RAZVAN et VIDRA

DASCXLUL

Vreti A m'ascultali o data?

TARGOVETUL I

Negre§it! Nu ne pricepi?

TARGOVETUL II

Cite 9te! Haide! Tacere!

TARGOVETUL III

Apoi dara ce nu 'ncepi?

DASCALUL

Frunzi verde de negarälVodä doarme tn camari.Iar boierii tot furând,I§i fac trebile pe rAnd!

TOTI

I§i fac trebile pe rand! Da, da, da!to Hi, hi, hi! Ha, ha, ha! Hi, hi! Ha, ha!

DASCXLUL

Prune& verde de negar6. 1Norodul pltuage §i. ebiarA,Dar In cer tfi pe pimantNu-I aude nici un efAnt 1

TOP

15 Nu-1 aude niciun sfant! Da, da, da!Hi, hi, hi! Ha, ha, ha! Hi, hi! Ha, ha!

DASCXLUL

Frunzi verde de neg...

169

470 EERIER! LITERARE. MORALE El POLITICS

TARGOVEATA I (lotrerupind)

Haide! iara§i frunza de negara?Ce Doamne! Tot numai una?... Ca 0 and n'ar fi tnteo varaFeluri de feluri de frunze!...

s Garofice, busuioace...

TARGOVEATA II

Viorele, rosmarini...

TARGOVEATA III

TARGOVEATA IV

Trandafiri, brandge...

TOATE

Crini...TARGOVETUL I

Tace%i o data, ca-i pozna !

TARGOVETUL II

0 sa va luam la goana !

to Auzit-ai, soro, vorbe!

TARGOVEATA I

TARGOVATUL III

Bre! Doar' nu eqti o icoana?

TARGOVEATA II

Dar nici dumneata un voda, ca sa ne batiocore§ti!

DASCALUL

Vreii sa citesc mai departe? Nu vreIi?...

TOTI

Ba da, sa cite9ti!

RXZVAN /31 VIDRA

DASCALUL

Frunztt verde de negartt!Decit un Domn de ocari,Iar boieri miqeiMai bine la dracu toti!

TOTI

Mai bine la dracu to-ci! Da, da, da!Hi, hi, hi! Ha, ha, ha! Hi, hi! Ha, ha!

171

TARGOVETUL I

Mg! Oare tocmai la dracu?... S4 nu fie?... Mai lasa...

TARGOVETUL II

Ba nu! Nicidecum! La dracu!

TARGOVETUL III

La dracu cei ce ne-apasa!

TARGOVETUL I

to Fie §i Ia dracu, totu§i... veo vorba mai cu papuci,De pada: la cel cu coad i cu coarne sa te duci;Se 'ffcelege cli-i tot dracul, dar ocara-i mai cioplita...

DASCALUL

AO Cu coarne i cu coada poate sa fie §'o vita!Mai bine dar drept la dracu!

TARGOVETUL II

15 Mai bine, pe legea mea !

MAI MULTE VOCI

Ho! Incet! Vine vatavul!

TARGOVEATA I

0 sa dam de vr'o beleal...

gi hoti,

5

Stii...

172 SCRIERI LITERARE. MORALE I POLITICE

(Se aro.% Bawl, tnconjurat de slujitori.)

DASCALUL

Sosepte nenorocitul, tocmai and vorbeam de vite:Se 'ntAmplà, zAu, cAteodatA cimilituri potrivite.

B.00T.X.

Oameni buni! Ce staTi aicea? Ce veste? Ce oprit?Cu ce scop?... A! o hArtie! S. vedem, ce s'a citit?

TARGOVETUL I

5 Va fi o carte domneasa...

TARGOVETUL II

0 cazanie...

TARGOVETUL III

0 rugA...

BA.$0TA

Slujitori! s Iii cu pazA, ca nici unul sä nu fugal...Pareap fi sigur ca-i iarApi vr'un cAntec nerupinat.

10 N'ap crede!

TARGOVETUL I

TARGOVETUL ii

Nu-I mai citepte!

TARGOVETUL III

Foarte ru ne-am incurcat...

BASOTA (apropiindu-se de placard i silabisind: frun... frunzä... verde...de negarA... de and... dom... dom... domneoe....)

Cum? Impotriva domniei? Impotriva stApAnirii?voi tori sunte/i n gloatä pArtapi ai nelegiuirii?

v'uti

RIZVAN t VIDRA 173

A! v'am prins, litfe spurcate! Vi-i drag& vieala sau ba?Sfi-mi spunä dar adevfirul, pe cine I-oiu intreba!

(ApucA de piet pe tArgovetul 1)

Tu ai o fatfi cam proastä: frunte jos, gura cliscata,Semnele cele mai bune de-o inimà nestricatfi...Pune dar mina pe cuget, §'arata-mi eine I-a scrisAcest cfintec ce cuteaza pe-un Vod4 sfi-I iea In ills?

TARGOVETUL I

jupfin vätave... maria ta i stfiptme...Eu nu 9tiu chiar nemicuta... de nu-i a§a, sfi. fiu cane...Eu am sosit acu§ica... Sunt omul cel mai smerit...

10 Eu nu oiu carte, jupâne... Nu eu, altul a citit...

(RAzvan, intand pe nesin4ite, se amestecl tn gloatA.)

BA$OTA

A citit? Dar cine-anume? Care dintre tori? Arata!

TARGOVETUL I (aratA la Dascill)

Acesta, jupfin vfitave...

BAOTA

A! Fiin0 blestematfi!

DASCALUL

Da, da! Cam a§a, juptme! Ce s5. zic? Eu am citit.15 Dar nu cu voie veghiata: chiar dumnealor m'au poftit...

Cerceteazfi-i intreabfi... Nu sunt eu cel cu pricina.A citi când nu te lash, de! a cui sfi fie vina?

BA$OTA

Oameni buni! Acuma darà, ca sfi vfiz ce-i de fficut,Vfi mai intreb, cum anume a citit acest limbut?

s

Iarta-ma,

0-i.

174 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

TARGOVETUL I

Curet pe moldovenie...

TARGOVETUL H

NegreOt! Cum se citeOe!

B.A$OTA

Drace! nu-i aci 'ntrebarea. Eu oiu ca moldoveneTte,Dar citit-a oare jute? Fara a se 'nvalma§a?

5 Resfirat? Limpede? Neted? Repede?

MAI MULTI

A§a! lap!

BAWTA

A§a-i, holule? Ei bine! Acuma ce-mi vei raspunde?

DASCALUL

Hot ! rviiOs, aavniv, jupfine. Eu nu doresc a m'ascunde.Citit-arn cum este rostul; vezi bine ca nu'n zadar

lo Am -tot Invfilat la buche. Sunt dascal! Sunt cfirturar!

BA$OTA

Ticalosule! Cum, doamne, nu 0-e greu, nu 0-e ru0neSa-mi spui mie la palavre, cfind vorbeoi tocmai cu mine?...Eu! eu vatavul cel mare, ma 'Inelegi tu cine-s eu?Mina dreapta a lui Hatman, carele la rfindul sfiu

Is Este O el mane dreaptfi a lui Voda... Prin urmare,Vreau sfili spui, cap ffir' de crieri! cfi eu, vfitavul cel mare,N'a§ putea citi prea iute ceea ce alTii au scris.S'apoi tu! tu s'o po0 face? Ar fi un lucru de rfisUn dascfila§, o nemica, tu sa ma 'ntreci chiar pe mine?

20 Aceasta-i peste putinVa! Aceasta nu se cuvine !...Deci, judecata 0-e scurta, fiind foarte 'nvederat,Ca cine-i foarte obraznic este foarte vinovat.

RAZVAN I V1DRA

Tu ai scris cfintecul Asta Te cuno9ti dupA spranceantt:Un nas asculit de vulpe, o bArbiura vicleankOchi mici 9i buzA chiar un chip de fariseuVezi cA te-am ghicit? Pe mine nu ma 'Nell tu, fAtul

5 Slujitorilor, luaci-1! E bun de spfinzurAtoare!

RAZVAN

Mai stali ! De c e-i a9a pripa? Turd, Thad sunteli voi oareDe sari/i dintr'o nAvalA grabnic a ne spanzura?Jupan vAtav, Wing dreapth 1 Ma rog nu te supAra!SA fie oare cu cale, In Tara moldoveneascA,

to A omorl pentr'un cantec o fiimA omeneascra

BA$OTATigan ! CioarA Faraoane !

RAZVAN

Fie toate cum vei vra,Dar pe bietul om, jupane, iarta-1, nu-1 mai spanzuraEl nu-i faraon, nu-i cioara ; e Roman, tti este frate...

175

TARGOVETII

15 Are dreptate Tiganul ! Tiganul are dreptate!

BAKITA

0 sà-1 invAl eu 1ndatà! SA mA 'nfrunte eun netot?Pe-arnfindoi ! SpanzuraIi-i bot la bot !

RAZVAN

ZAu ? Ce spui? A9a-i povestea ? De minune! Foarte bine...Atunci 1480-1 pe dascAl, 9i pe mine;

20 El nu-i vinovat, sarmanul ; cantecul fAcut-am eu ;L-am scris, 1-am lipit 9i pace ! De nu-i bun, hid pare rAu...Ce priviçi a9a la mine ? DoarA nu-s o arAtare...

MAI MULTI

Tu ai scris ?

sublire...meu!... .

Mimi!

luati-mä

176 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

RAZVAN

Chiar eu, firqte.

BA$OT.A.

Lucru vrednic de mirare.Un Iigan sa scrie stihuri, n'a§ fi crezut-o... Ce-i drept,Mutra-i oarecum arata suflet ager 0 de§tept...

5 Vrea sa zica, Vacea doina din saptamAna trecuta .. . ?

RAZVAN

Foaie verde magheran,Logofotul e "viclean...

Da, da, jupAne vatave! Tot de mine 6 facuta...

TOTE

Bre!

BA$OTA.

10 Ciudat! Sa §tie carte o jivina de Iigan!

RAZVAN

Ba poate crentrec, jupAne, pe mul/i boieri din Divan...

BAWTA

Slujitori! lasaIi pe &seal, macar ca. eu cu arcanulPe tori dascalii i-a prinde §'a§ spAnzura cu toptanul;Cad ei razvratesc norodul, ei invala pe cei mulii

15 C'ar trebui ca boierii sa umble goi 0 desculIi;Si chiar ast Iigan n'ar merge astazi la spAnzuratoareDe n'ar fi fost nici un dascal ca sa-1 pun& la scrisoare...Cata dar, dascale, cata! Scapat-ai cum ai scapat,Dar paze0e-te de dracul, c'o sä dai de vr'un pacat !...

20 Acuma tu, faraoane, raspunde-mi dar d'ocamdata,De ce te-apuci tu d'o treaba poprita qi neiertata?0 faci oare dela tine? sau cineva Ii-o fi spus?

RAZVAN 1 VIDRA _171

RXZVAN

Apoi de, jupan vAtave, Stan e jos iii Oprea-i sus!Dumneata mereu ne spfinzuri, §i-astfel trAie9ti boierwe;Eu fac doine 0 doinile, ca sA-mi petrec ligAne9te;Fiecare cu ce poate!... Nu-i dat dreptul ori9icui

5 SA punA 'n qtreang omenirea In mijlocul targului!...i-apoi acest drept, juptine, dacrt mi s'ar da §i. mie,

Eu n'a§ omori niciunul, ca sa pot ierta o mie.

B4OTA (surizind)

iret Tigan!... Dar nu-i lesne a scApa pe-un osandit!Fapta ce tu ai fAcut-o e un lucru de gfindit.

10 A necinsti cirmuirea, a batjocori Divanul,Poate numai doarA VodA, sau maria sa Sultanul...Totu§i, dragul meu, o lege, un vechiu §i sant obiceiu,Te-ar scoate din gura morIii... E9ti Insurat sau holteiu?

RAZVAN

Ba nu-s Insurat, juptine...

BA$OTA

15 Mare noroc! Egti ferice!Ai putea sa scapi cu zile... In pravila Virii ziceCum-cA de-osAndA se iarta pe cine-1 ia de barbat0 copilà, o fecioath, un suflet nevinovat...A§a-i obiceiul nostru, datina cea stramo9easca.

20 Acuma rAmilne numai vr'o fata sA se gäseascgt...

(cAtil targovele)

Printre voi nu este oare?

FATA I

Sunt eu.

FATA II

i eu.

12

'178 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

B4OTA

Minunat!Doti A fete cum se cade? Nu-i a§a? De maritat?

FATA I

FATA II

BA$OTA

5 Prea bine. Spuneli-mi darA,Care dintre voi, de milk nu va 15.sa ca sä piaràDe-o caznA foarte cumplitA acest bAiat priceput?Insu0 eu voi face nunta, dupã cum am mai facut,Mi-eli fi ciraci... .

Negre0t!

FL% 'ndoialA!

FATA I

10 IertAciune! Eu una nu vreau, jupAne!...Un bArbat Tigan! 0 Doamne! Cum se poate!... E ru0ne!

FATA II

Si nici eu!... FereascA StAntul!... Mai bine foc 0 potop!S'ajung de povestea lumii? Eu, fatá de potropop?...

RAZVAN

A§a-i? Atunci de ce dara e0t-ati voi amfindou5,15 Ras grind In sus deodatà, ca ciupercile and plourt?

Ca sil ne cantaIi cu ison cli sunteIi de mAritat?

FATA I

De ce!... lath' !... Sa se §tie!...

FATA II

Ce Tigan neru0nat!

RAZVAN §I VIDRA

RAZVAN

Mai! Le-ati auzit cu tolii dela mic pi pan' la mare IAstfel dar, de-acu 'nainte yeti fti bine fiecare,Spunand-o 'n toga Moldova, spre 9tiinla tuturorDela Nistru pan'la munte, a cine sunt dumnealor IMirese de porunceala ce-ar vrea barbaIi Bali gaseasa...sIar dumneaei mai cu seama, o feta potropopeasa!

(TO rdd cu hohote)SBIEREA (intrAnd)

Ce oameni lipsiIi de minte. Sa rfizli chiar de prisos:$i fara nici o dobanda, pi farà nici un folos.

RAZVAN

Ai vazut, jupan vatave, ca nu-i nici o fata 'n lumeio Ca sa nu se infioare, and aude de-al meu nume...

Frumoasa-i legea strabuna, ce iarta pe-un vinovat,Daca poate sa-1 iubeasa un inger fara pacat;Frumoasa-i legea strabuna, care pricepe c'o cealaSe pierde, and o rAzbate o raza de diminea15.;

15 Frumoasa-i legea strabuna, care crede a nu-i rauAlesul unei fiinte curate ca Dumnezeu!...Frumoasa-i legea strabuna... dar dansa nu-i pentru mine,Precum inteo florarie nu-i loc unui maracine,Precum Inteo sarbatoare nu-i loc unui cerOtor.

20 Precum In svonul de rasuri nu-i loc plansului de dor;Caci numai cerul primqte, sub strea§ina-i milostiva,Scaiu §i floare, catifeaua si sucmanul d'o potrival...Eu Tigan! eu... o, jupane! Decat vai, decat amar,Mai dulce-i spanzuratoarea 1 Nu mai wepta'n zadar !...

(In acest interval Sbierea, zArind capiaul pungii iegit din cilmaga lui Rlizvan,se pipae cu Ingrijire la chimir.)

BAWTAas Pentru cea de 'ntai greseala, moartea qtreangului e mare...

Slujitori, acum d'o data... duceli-mi-I la 'nchisoare.

12*

11W

180 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

SBIEREA (smulgand punga din sinul lui RAzvan)

Sacul meu, jupan vatave t Iata-1, saculeIul meu!

(se pune a nurara banii)

BASOTA

Cum? Ap sa fie oare? L-ai furat? Tu?

RAZVAN

Ba nu eu.

TARGOVETUL I

Tiganul la mal se 'nneaca!

TARGOVETUL II

5 Tiganul f§i dete 't.t petec!

TARGOVETUL III

Zi ca-i un Tigan, §i pace!

TARGOVETELE

Un ticalos! Un besmetec!

SBIEREA

Fost-au doua-zeci de galbeni... Numai noua-spre'ci mai sAnt!....Unde-i unul? unul? unul?... DaIi-mi-I de sub parrant!

io Unde-i galbanul, Tigane?

BMOTA

SBIEREA

Un gtillAna, rupt din scare,Stealucitor, fara gauri, ferecat... M'auzi tu oare?

BASOTA

De ce nu raspunzi, Tigane?

RARITAN §I VIDRA

SBIEREA

De ce ma nenoroce0i?

RXZVAN

Apoi de !... iarta, jupane... Galbanu-Ii nu-I mai gase9ti...In locu-i va fi o paine inteo colibfi saraca...

181

SBIEREA

Eu nu te 'nleIeg ! Eu nu 9tiu!... Scoate-mi-1 din piatri seaca 1

BAWTA

i Tiganul e prea obraznic. Am fost cu dansul prea bMnd.Slujitorilor, luati-1! Spanzur4-1 mai curand!

SBIEREA (apueand pe Bavota de mini)

Mai sthi, jupane vatave ! Nu te grabi! Mai apteapth...Spanzura-1, dar mai 'nainte M-mi o judecata dreapta.

BASOTX

Ciudat, boierule drags ! Apoi ce-Ii pot face eu?

SBIEREA

Cum ce? Vreau sfânta dreptate... Cum ce? Da-mi galbanul meu !..Uitat-ai pravila carii? obiceiu? canoane? lege ?...

DA SCIIAJL

In ce guH Incape legea!

SBIEREA

Ih gura mea, se 'nlelege!...Asculta, jupan vatave... Nu ma lasa paguba9!...

15 Sau Tiganul sa-mi intoarca acel galban... galbanat,...OH de nu... atunci, jtipane, stapanul A mi-1 plateasca ...Astfel este obiceiul, pravila moldoveneasca...

io

182 SCRIM LITERARE, MORALE $1 POLITICE

BA5OTA

Al cui e9ti tu, mai Tigane? Cine e stapanul tau?

RAZVAN

Sunt Tigan iertat, jupane; Tiganul lui Dumnezeu I

SBIEREA

Iertat? cu atat mai bine! Dup'a legii gla.suire,Baiatul mi se cuvine In kc de despagubire,

5 Ap-i, jupane vatave!... Pravila zice curat:Furul sa se dea acelui dela care a furat.Da-mi-1 rob.

Eu rob?RAZVAN

SBIEREA

Vezi bine.

BA5OTA

to Adeca, oricum sa fie,Vrei, boierule, sa-1 capeIi jidove9te In robie.Stii c'un Tigan, chiar de laie, se p1ate9te ori9icandPeste doua-zeci de taleri, pe and asta nu-i de rand:E frumos gi 9tie carte...

15

SBIEREA

Stie carte?

BA5OTA.

Foarte bine.

SBIEREA

Tocmai ap rob Imi trebui. Este tocmai pentru mine.Imi va Tine catastile, socoteli 9i daraveri.Da-mi-l' dupa legea Iarii...

RAZYAN $1 VIDRA

DASCALUL

Cea fficutrt de boieri!

SBIEREA

Nu oiu de cine-i filcutfi, dar oiu foarte cu cale.

BA$OTA

Atuncea se schimbii treaba... Sá4i spui verde dumitaleC'a§ avea eu nevoie de-un Tigan ap de rar.Cam cutelator, cam -taircq, dar deoept i carturar.Nu 'xiteleg, nu pot pricepe 0 nu vreau ca el sfi fieBunrt pradä pentru altul, pe and tmi place 0 mie...Deci, ia-si galblinul din parte-mi, iar eu pe Tigan mi-1 iau.

181

SBIEREA

Nu, juptme! Niciodatà! Nu, nu, nu! Nu vreau! Nu vreau!...to Vinovatul sa-mi pläteasa! Nu altul! Na ori0care!

BA*OTA

Boierule! tii prea-bine, cine-i vatavul cel mare?...

SBIEREA

Dec! i eu la visterie fost-am ftori-camara§!

BA$OTA.

Boierule! AfI dal% câ postelnicul mi-e na§...

SBIEREA

Dar apoi ci eu, juptme, cu logoffttul stint ruda...

BA.50TA.

15 Boierule! Nu m'aprinde! Ma faci stt plesnesc de ciudtt!

SBIEREA

Plesneoe I Eu nu te 'mpiedec ... Dar Tiganu-i tot al meu !...

ca-i

sies

5

184 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

BA$OTA.

Boierule! Tad din gura, crtci mrt jur a eu... eu... eu...

RAZVAN (eAtre popor)

CAinii osul ca s'apuce, corbii stiirvul ca sa' 'mpartà,Boierii ca s6 robeasa, unii cu a4ii se cearal...

Se 'nlelege!

A§a este!

TAR GOVETUL I

TOTI

SBIEREA

Ii vezi, jupilne vatav!Taie-i pe toli I Nimicqte mojicimea cu nfirav!Dar pe Tigan dà-mi-1 mie.

RAZVAN

StaTi, boieri! Vorba-i degiaba!10 Nu m'e/i robi voi pe mine! Nu m'eli robi! Mai de graba

Veli pune 'n lanluri furtuna, cu tunete §i cu ploi,Dectit s'ajung eu veodatá rob la unul dintre voi!...Juptine! Eu cer osanda. SpAnzurãtoarea m'a§teaptd.Mi-am batut joc de Domnie: e cea mai grozavrt faptal...

15 Cineva poate sä ilea de sfinIi 0 de Dumnezeu,Dar de Vodá, nu... Ei bine! DA-mi, jupane, 9treangul meu!

BA$OTA

Slujitorilor, luaIi-1!... Ba nu...

(lui Sbierea la o parte)

Boierule drag4.Ilia cearta, caci, pe cinste, am glumit, a fost o pga,

20 Un nemic. Dumneata, frate, cu logofrttul e9ti neam,

ILLZVAN I viDAA

chiar la logofelie eu o judecata amCu nqte raza0... Un petee... Nu-i toemai o treabrt mare...Ma SA fim prieteni... 0 pricina de hotare..,

(se string de miini cu ciaduri)

RAZVAN

Ce mai weptali voi dara.? Ce stali? Ce va mai gandiii?...5 Calfii ce pe robi ucidei, pe cei slobozi

10

TOTI

Are dreptate Tiganul! Tiganul are dreptate!

BAKITA

Slujitori! afara toate gurile caseate!

(Slujitorii gonesc poporul, care se depätteazi cu nemultumire.)

TARGOVETUL I

jupAn vAtave, su vAz cioroi spAnzurat!

Si eu i eu!. . .

CEILALTI

BAWTA

Ba la naiba!

SBIEREA

Afara dela mezat!

185

BA5OTA

A§a-i! Acum santem singuri! Nimeni nu-mi mai stA la spate,Ca srt strige ca-i cu cale sau ca nu este dreptate...Slujitorilor, la lucru!... Apuca/i-1 pe Tigan!

RIZVAN (llisfindu,se miinile slujitorior)

15 Ma dau eu singur, juptme.

Si

Si robili!

In

'ntelegi...

Doti-1M

Last-mg,

186 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICS

BANTA

Treaba merge gaitan.LegaIi-mi-1 §i duceli-l!...

RIZVAN

Intins la spanzuratoare !Omul om, sä fie slobod, deck rob, mai bine moare ;

5 'apoi moartea-i Inviere pentru eel desprquit I

SBIEREA

Aleu! Vorbe§te 'ntr'aiurea... Necum sa fi 'nnebunit !...

BANTA.

Prietene ! Ia-ti Tiganul, §i nu uith mai cu somaPricina cea de hotare...

RAZVAN (sbuciumindu-se cu disperare)

Unde e§ti, o ! mama! mama!

CANTUL II

RAZBUNAREA

FETELE:MOS-TANASEHOTUL IHOTUL IIHOTUL IIICIOBANULHAIDUCII

RAZVAN, Clipitan de haiduciRAZASUL 1VULPOIU

ceau9i de haiduci

VASCAN GANEA, boierVIDRA, nepoata vornicului MotocSBIEREA

Tiganui 0 eldrugutAu foss gdndirea mea ;Sleipdnul, arendagul,.5i legea lor cea grea...

C. BOLLIAC.

Un crfing In codrul Orheiului in Basarabia. In fund un päriu.Mai incoace un trunchiu rästurnat. In laturi stfinci.

HOTUL I

Ian sh-rni spuneli, ce sh facem ca sã mai scurtam din vreme?

HOTTJL II

Face-vom ce face frunza, and prin codru vintul geme;Ori vom face izvorul, and fauna spuma lui,Schphrând argint din undh, pe verdeala crfingului;Sau A facem ca securea, and fieru 'n copaciu lovepte,Iar copaciul nu se lash, luptindu-se barbhtepte;Frunza, securea, izvorul, toate ne cânt cu dor:Sh cântam pi noi ca frunzh, ca secure, ca izvor !

HOTUL III

Cfintecul A fie freamht, troscot, poapth, toate 'nteuna;Bland ca shrutarea mumei, crunt i groaznic ca furtuna!

HOTUL I

Sh ante Razapul dard!

RIZAWL (oftând)

De ce nu, de-ap avea cui,Stergandu-mi plfinsul cu plfinsul, cum se- scoate cuiu prin cuiu!..Dar ce zic! Nu %Ant eu numai, care sufere i plfinge;

5

to

T90 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

N'oiu fi singur eu, in care doina-mi cugetul va frange ;Tot ca mine varsa lacrami, despuiali 0 nevoia0,Tori acei ce 'n sara noastra se mfindresc a fi raza0,Pastrand ca o moa9te sfantfi, crisoave, peceli, urice,

5 Putrezite de vechime 0 'n caH cu fala se ziceCA, scaldandu-se hi sange, mo0i 0 striimo0i lorAu ca§tigat ca rasplata cate-o brazda de ogor !...Tune, fulgere, trasneasca, cu potopul 0 pojarul!Mult-mare mi-este mania! Mi-este mare-mult amarul !

HOTUL I

10 Eu am auzit, badiO, c'adeca 0 la MunteniAr fi raza0 ca 0-ai no§tri, numiIi a colo mo§neni ...

HOTUL II

Sant 0 'n Ardeal, mai fartate ; ba 0 'n tam ungureasci ;Le zice chineji, dar este chiar o breasla raz4easca.

HAZOUL

Apoi oriunde sa he, tot o soarta, tot un drac !15 Tot vecinii mi-i In§eala, tot vecinii mi-i desbrac ;

Vecini de cei cu putere, cu caftane daurite,Numai fir, numai matasa, numai cu samur blanite ;Vecini dintr'aceia care, c'o 'mbrancire, c'un cuvânt,Satul intreg plin de viewca mi-I prefac intr'un mormant !

20 Vecini dintre caH acuma, de-i vaz fn cale-mi, ii spintec,Si hohotesc spintecandu-i ...

HOTUL III

Dar tu ai uitat de cantec.

RAZAWL

Ba n'am uitat. Vrut-am numai sangele-mi sa-I pui In joc,Si-astfel, pomenind trecutul, sa pot canta mai cu foc.

(Iqi drege glasul, Ili apasa eurima pe frunte ci eintii)

s

10

15

20

RAZVAN $1 VIDRA

Frunzä verde de Rade IBat-o sefirba razatie 1Eu credeam ca-i boierie,$i-i curata calicie!Ani Intregi m'am judecat,Sanfitatea mi-am mama,$i nimic n'am caltigat.Eu umblam la judecata,Copiii-mi pltingeau pe vatra,Nevasta-mi era ultata I .

Dar aeuma DumnezeuA facut pe gindul meu,Ca sa-mi mai razbun fi eu !Pentru dalba haiducie,Pentru mandra voinicie,M'am lasat de razalie,S'am ales judecatori,Cei stejari nestrambatori,Ca sa-mi fie fra/iori I

TOTINumai codruletul dragDA dreptate la same!Numai arcul dupa spateDa saraeului dreptate!

HOTUL I

Zi, Razaple 'nainte! Zi 'nainte! Nu mai sta!25 Ca sa qtiu ca piere lumea, tot cu drag te-q asculta!

30

HOTUL II

Zi 'nainte! Zi 'nainte! Sa te-auza sfântul scare!

HOTUL IIIUf, uf, uf ! Rau ma framanta! Mi-e qi cald, mi-e §i racoare!

RIZA.51.1L (ia areul In mina §i einta)Frunza verde lemn sueit!*i de cand m'am baiducit,Dragu-mi-i drumul cotit

de umbr' acoperit.

191

$i

5

to

15

192 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Cand vaz pe ciocoiu viind,II la lac broasca pe pamant.Imi gez sageata 'n vant,Si mi-I iau la cautare,Dela cap pan' la picioare,Fara ah, Uri crutare 1Si chitesc, §i socotesc,Si cuget, §ii ma gandesc,Pe unde sa-1 nemeresc:La retezul parului,Din dosul i§liculuiUncle-i greu ciocoiului!

TOTI

Las' sa moara ca un caneCa mult te-a casnit pe tine!Las' :A moara ca o fiara,Ca mult geme biata taral...

(Se arata, trecand puntea paraului, Ganea qi Ciobanul)

HOTUL IUn boier aice 'n codru!

CEILALTI (apucand armele)

Un caftan !... SAntem tradali!

CIOBANUL

Lin4ti-ci-va, crt doar ne cunoqtem, inAi fârtati!20 Eu vi-1 aduc pe credintii: eu vi-s cheza §i povap ;

Voi aveli lips& de galbeni, el are lipsa de brap....

GANEA

Care-i capitanul vostru?

RiZVAN (igind dintre tufe)

Cell trebue? Ce poftqti?

GANEA

Pe Capitan...

RAZVAN I VIDRA 193

RAZVAN

Capitanul? stint eu; dar tu eine eqti?

GANEA

Dumneata? SA fie oare? Sabia cea de vApaie,De care tremuri tare?

RAZVAN

Numai pe cei rAi ii taie.

GANEA

5 Dumneata Ftkzvan?

RAZVAN

Ei bine, 9tii acuma cine-s eu;Spune-mi dar 0 tu, jupAne, cum se chiamA ciocul tAu?

GANEA

Nu-i vorba de nume...

CIOBANUL

Ladd Ii-oiu spune eu, apitane.10 Din botez VAscan ii zice, iar dupA porecIA Gene;

Feciorul lui Osip Gane ce fusese aminar...

GANEA

Eu n'am venit in pAdure, ca A vorbim in zadar.Lucrul, care nu zore9te trebui isprAvit indatfi...Nu 'ncape nicio zAbavrt... Aflä cA iubesc o fatA...

RAZVAN

15 Atunci du-te la vr'un popA, dintre cei ce pentr'un zlotCununA SOFA cu frate tii matugt en nepot!N'ai ce ate pe la mine,Preolit de cruda soarteCa sA cunun al-de tine

13

1% SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

Numai cu duhul de moarte!Aa dar pleaca, jupâne; plea* vesel c'ai seapat...Insa de-ai venit aice cu vr'un scop fnveninat...

(pune mtma pe pumnal)

CIOBANUL

Nu-I speria, capitane...- Boierii sant slabi la fire:5 Bra Tul, haina, mintea, fala, inima, totu-i sub-Pre.

RAZVAN

Urmeazali vorba, jupane. Te-ascult...

GANEA

Apoi i spuneamC'am Indragit pe-oarecine, fire§te fata de neam;Din nenorocire totu§i ea n'are mama, nici tata,

10 S'unchiu-sau vrea rapeasca mo§tenirea cea bogatfi,Lutinduli de gfind s'o 'nchiza ca1ugfiri-V1 la schit...0 faptä nelegiuita! Un lucru nepilduit!

RAZVAN

Sarmanal... Dar zestrea-i mare?...

CIOBANUL

Avuii nenumarate !...

RAZVAN

15 Sfirmanal... Mori dupa &lima?

CIOBANUL

Lfinga Nistru patru sate !...

GANEA (dând lui ll'azvan o punga)

Iata trei sute de galbeni. Alp trei sute, negre9it,0 sa-li aduca ciobanul, dupa lucrul savar§it...

stt-i

RAZVAN I VIDRA 195

RAZVAN

Cum o chiama pe sarmana?... Pe iubita cea bogata?

GANEA

Nu-i vorba...

CIOBANUL

0 chiamA Vidra... *tii? A lui Motoc nepoata...cin' oare n'o cunoa§te I

RAZVAN

5 Da! Am auzit i eu...

HOTUL II

Un fatoiu ce chlare§te i 'mpu9crt chiar ca un smeu.Intr'o zi am Intalnit-o alergand la vanatoare...E voinica, n'am ce zice! frumoasa ca o floare...

RAZAWL

*tint ! Dupa ce-i din osul acelui vornieto De care Moldova 'ntreaga mi se temea ca de foc !

GANEA

Capitane! Noi In vorbe pierdem vremea fAra treaba...

RAZVAN

Se 'nlelege! Tu ai sete s'apuci zestrea mai In grabA !...Spune-mi Insa mai 'nainte, pentru banii ce ne-ai dat,Ce fel de marM anume dea codru 'ntunecat?

GANEA

15 Chiar acuma, capitane, zece cAlara§i In silaThaw la calugarie pe nefericea copila...Manastirea nu-i departe... S'o smulgi din mAinile lor...DA-mi-o rnie...

13 *

$i

$i-i

Mope,

sAqi

196 SCRIERI LITERARE, MORALE /3I POLITICE

RXZVAN

Te iubeoe?

CIOBANUL

A§a! Nu-i ceva u§or!Vidra-i o fata semealtt, bâcsittt cu fudulie,Care n'o A bage 'n samti nici cliiar pe sfântul lie!...

5 Sfi iubeascti pe juptmul? Dec! SA-0 punfi pofta 'n cuiu...Boierul §tiu c'o iube§te, dar nu ea pe dumnealui!...

GANEA

Duptt cununie, lasa! §i iubirea o A vie...Dar grabe§te, apitane...

RXZVAN

A§a-i! Duptt cununie!10 Adevttrat. Eu uitasem c'asta-i lege pe la voi:

Numai zestrea inainte, iar iubirea mai apoi!Mai apoi? ba nu! iubirea nu mai vine niciodattt,Unde dintre douà iMmi, una-i boartfi cumparatä!...Dar, mai in sfttr§it, ce-mi pasfi!...

CIOBANUL

15 Curat a§a zic §i eu:De nu se iubesc boierii, pentru d'an§ii e mai rail.

RXZVAN

MeV! Merge Ti cu jupanul. AV auzit ce pofteoe.Simbria-i destul de bunii: faceli treaba voiniceoe...

Sanätate, capitane!...CIOBANUL

GANEA

20 Niciodatfi n'oiu uitaSlujbuliTa cea frumoasa ce-o mi-i face dumneata,

RiZVAN 13I VIDRA 197

Si --ci fagaduesc pe cinste, a daa din intamplareVei fi prins de carmuire, te scap eu din suparare:Sant cumnat cu paralnbul, iar vornicii amandoiMi-s cam rude de departe...

RAZVAN

s Ciocoii sant tot ciocoi!

10

(cAtre Rfizasu 1 care yrea sii plece en ceila10)

Razasule! Mai asteapta...

RIZAFTL

Porunceste.

RAZVAN (luAndu-1 de-o-parte)

Cata bine.De-i pricepe a miroasa...

RAZAWL

A tradare? Las' pe mine!

rt.XZVAN

Dar nu v'atingqi de Vidra... E femeie.

RAZI4UL

Chiar sa vrei,Razasul nu se pogoara la bataie cu femei 1

(Ganea, Ciobanul gi haiducii ies)

RAZVAN

Femeie!... Precum pojarul se naste dintr'o santeie,15 Asa m'aprinde pe mine ciudata vorba: femeie!...

Femeie! De calla pe dansa o facuse Dumnezeu,El nu mai face nimica, fermecat de luerul sau,

198 SCRIERI LITERARE, MORALE [31 POLITICE

privind cu mullamire la lumea cea zambitoare,Zice: eu sant radacina, dar femeia este floare!...Femeie!... i tottuji omul, de lacomie tarit,Iubeoe nu pe femeie, ci auru-i cantarit...Pentru dansul e femeie mo9ia cea masurata,0 scula preleluita sau o punga numaratal...

(Se aude afara un glas, strigand: Rdzvan! RIzvan!)

Ma chiama?... Cine sa fie...

TANASE (arAtandu-se dintr'o parte)

A.! Iata a te-am Osit!

RAZVAN

Stai!... Tu e§ti... Mi-aduc aminte... Eti acel nenorocit,to Care le la Iai pe poduri oboseai strigand s jupane s,

Pan' sa cape.ci o lescaie sau o farama de pane!...Te cunosc, dei de-atuncea trecut-au un veac intreg:Trei ani cumpliti de robie...

TANASE

Robie? Nu te 'aceleg!to Te §tiam slobod, baiete; sprinten ca o randunica;

Batandu-ti joc de necazuri... Mu! nu mai pricep

RAZVAN

Da! 0 robie de spaima, cum numai duhul cel rau,De-ar putea sa biruiasca, ar robi pe Dumnezeu!Fost-am prb, fost-am in lanori, 9'acum suspina

2o Intalnindu-te pe tine, caci tu, tu ai fost pricinal...

TANASE

Eu?

nemica....

inima-rni

RXZVAN /31 VIDRA_ 199

RAZVAN

Tu, mo§ule! Tu singur! Asta 'n veci eu n'oiu uita...iata-ma-s in codru, haiducind din vina ta ;

de-mi va fi ursita s4 mor pe spAnzuratoare,Ti-o voiu datora tot Tie...

TANASE (fland semnul crucii)

5 Poznal... Nu glumeoi tu oare?...Sa Oiu c'a9a-i adevarul, o clipa n'a§ zabovi,DAnduli pieptul meu drept Oak sä te poftesc a lovi!...

RAZVAN

Tu! da, tu eati o unealta a puterii fara nume,Care tese nevazuth toate lucrurile 'n lume,

to Astfel c'ades muritorul, bun ca blAndulFace rele peste rele, far' s'o oie singur el!...

TANASE

Dar ce spui?...RIZVAN

Ti-aduci aminte nenorocita de punkDin care luaai un galban, zicAndu-mi c'o sa-ti ajunga,

15 sunt multi sarmani in Tara, ca nu-ii place de prisos,Pe cand se sbuciuma fra%ii, simtind cutitul la os?...Mople! FacAnd aceasta, puteai s prevezi tu oareC'o s ma cufunzi pe mine in robia 'ngrozitoare?...Ei bine! cazut in hare pentr'un galban ce-a lipsit,

20 De primeai tu punga 'ntreaga, eu scapam nepedepsit !...Ha, ha, ha! 'apoi mai strige capatinele 'ntelepteC'omul oie tot ce face, oie tot ce-o sa-1 aatepte,UitAnd c'un flutur de seara, ce trece repede '11 sbor,Este 'n stare sà rästoarne toata prevederea lor !...

25 0 fapta cat de frumoasa, ca o floare cu otrava,Tainueoe cateodata peirea cea mai grozaval...In sffir§it, tu eoi pricinA

$'apoi$i maini

mieliqel,

Ca

200 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

TANASE

Dar de ce, copilul meu,SA nu mik vesteOi In clipA, läsandu-mA 'n locul tauInsu0 eu sA 'ncarc robia pe aruntelele mele,Si scApandu-te pe tine, sA port lanluri cat de grele?...

5 Un Tigan ce milueoe pe-un neputincios batran,zia tot ce-i place lumea, este chiar ca Vim Roman...

10

RAZVAN

Haide! Ce-a fost, se trecuse... Spune-mi acuma, iubite,De ce-Ii tarAoi tu la codru oasele cele 'nvechite?Cum de Vi-ai hisat copiii?

TANASE

Ba copiii m'au lAsat.

RAZVAN

Te-au lAsat? Nu-mi vine-a credel...

TANASE

SAracii au rAposat.In Tara noastrA cea mare 0 bogatA, mAi bAiete,Sant Romani ce pier In foame! sant Romani ce mor de sete!...

15 Astfel In toatA Moldova, pAcAtosului TfinasNici un sprijin, nici un razAm, nici un scut n'a mai rAmas,Decat numai sA-0 insemne pieptul cu cea sfantA cruceSi zicanduli 4 Doamne-ajutA ! 0 calea codrului s'apuce;Caci de-o bucatA de vreme, cer0torind pe meidan,

20 Auzeam mereu tot vorbe de cApitanul RAzvan...

RAZVAN

Cum? La Ia0?...

TANASE

La Ia0, bAiete, se vorbeoe despre tineFelurite verzi 0 uscate, eke nici in cap nuli vine!

RAZVAN I VIDRA 201

Unii te lauda foarte, ca pe-un stralucit viteaz;MTH, adica boierii, te sfagie cu necaz;Iar Tiganii iertare! 0 sa-mi pui kat la limba,C'alta mice i-av mai face, degiaba! tot nu se schimbal...

RAZVAN

5 Zi, movule! Zi 'nainte... Eu nu ma supar de loc.

TANASE

Ei bine, Tiganii sbiarl Ca tu evti al lor proroc:Tu o sa-i scoli din catuve, tu o stt-i speli din pacate,In tine-i toata nadejdea, flieã tine dreptate;0 nebula de Tiganca le-a spus c'a visat prin somn

to Ca tu o s'ajungi odata nu numai jude, ci Domn!...

RXZVAN

Ciudat !

TANASE

0 blestemalie! Auzi eine sa domneasca!Insuvi dracul nu croevte minciuna mai liganeasca.Dar nu-i vorba de Tiganca... Apoi precum spusei,

15 Ramaind singur In lume, ffira copilavii mei,Fara mila vi 'ndurare, fara capätfiiu I vatra,Mai rau de cat chiar Tiganii ce colindeaza cu vatra,M'am pus pe ganduri, baiete: ganditu-m'am, razgandit,

'acum iatti-md-s aicea, bucuros a te-am20 Nu cata ca-s vechi de zile: In tinerelele male

M'am batut cu multe litfe care de care mai rele,Ba Levi, ba pagttni, ba Unguri, ba Francii de-ai lui Despot,

ce-am invalat atuncea, n'am uitat Inca de tot...Ma vezi prapadit, dar altfel aceasta mana secata

25 Tot ar mai putea trimite duvmanului o sageata...Decat sfi mor In orave de cruzimea calor rai,Mai bine vroi In padure prin mine sa piara ei!.

tai...

nu-i

Ili

gash...

.i

202 SCRIERI LITERARE, MORALE41 POLITICE

0 fiinla cat de slaba spore§te &and 10 razbuna!Incearca-ma 0 pe mine... Sant haiduc 0 pace bunk!

RAZVAN

A§a te vreau, mo§ Tanase! 'o sa vezi peste pulin,C'ora§u-i o leghioana 0 numai codru-i cre§tin...

5 In ora§ totu-i robie; cel mai mic 0 cel mai mare,Tori ca unul poarta larquri, to-0 ca unul gem In fiare;Fiecare slugare§te, 0 niciunul nu-i stapan;Insu0 Domnul cu ru§ine pleaca fruntea la pagan!...Pe and aicea stejarul Fang& buruiana cre§te,

10 Dar fie cat de puternic, el pe &Ansa n'o robe§te ;Iar salbaticele fiare, ce flamande ratacesc,Omoara sarmana jertfa pe care mi-o nemeresc,Dar n'o 'njuga cu napaste, ca fiara cea omeneasca,Care prada-i n'o ucide §i n'o iarta sa traiascal...

15 In ora§ totul se 'ngroapa §i putreze§te de viuIn locuinla-i ingusta 0 rece ca un sicriu,Unde suflarea se curma, unde vazduhul lipse§te,Unde caramida, lespezi, lut 0 piatra te ' nvale§te :Pe and aicea verdeaTa ne Tine loc de pareli,

20 Ne-acopere numai frunza 0 numai cerul marel,Iar jos s'a§terne covorul, vapsit cu mil de vapseleCe singura firea-1 lese din ierburi 0 floricele!...Lumea totu§i de departe ne nume§te cu fioriUciga§i, impu§ca 'n-luna, hoTi, talhari, omorltori...

25 0 nu, mo§ule! Nu crede! A§a fost-au totdeaunaCa de cel gonit se leaga clevetirea 0 minciuna,Precum mu§chiul se lale§te pe-un copaciu pe care-1 tai,i nu-1 lasa pan' ce viermii nu-1 prefac In putregaiu!

Saracul Taran ce-§i perde vitiparele sau plugul,so Robul osandit ce fuge, blestemand biciul 0 jugul,

Toti cei slabi, izbili de soarta, de nevoi Inconjurali,Afla 'n codru mangaiere 0 ne dau nume de fraci.Gaud prive§ti Moldova 1ntreaga parasita In jaf 0 'n silk

RAZVAN */ VIDRA 203

Pe cei buni in neputinla, pe cei rai MA de mild,Veneticul 0 paganul, cel de neam 0 cel bogat,Numai ei având dreptate 0 la Voda 0 la sfat,Caciulici de toata lumea, Fara grija de nemica...

s 0! atunceli pare bine când deodata se ridicaSpaima de haiduci in Tara, nascuci din al tarii chin,Precum o durere crud& na0e 'n piept cfite-un suspin!

TANASE

Urmeaza, frate Razvane! Mai vorbe0e! Mai vorbe0e!Focul cuvintelor tale m'alina, ma racore0e!

to Sant vorbe de sus, baiete, iar nu de-un om pamantean!0 Doamne! Sa iasa tocmai dintr'o gura de Tigan!...

VULPOIU (de departe)

Capitane ! Capitane I

RAZVAN

Ce veste?

VULPOIU (tetrind dui:4 &maul pe Sbierea)

0 caracuda!115 Am pescuit-o acuma pe-uscat fara multa truda...

RAZVAN

Sbierea? In mainile mele?

SBIEREA

Chiar Razvan!... Vai!... Sant topit !...

TANASE

Te cunosc §i eu prea bine!

SBIEREA (azitnd in genunehi)

dumneata?... Am murit !...o Sfinte Petre!..... Santa_ Anal... Mucenice Spiridoane !...

i

204 SCRIERI LITERARE, MORALE I POLITICE

Scapa li-mä din peire!... 0 sä va dau trei icoane,Tot de aroma poleite cu aur... sau cu argint!...

VULPOIU

Drace! Nu oiam eu singur c'am pus mana chiar pe un dant!L-am gasit in drum la stanga, carula stricata;

5 De gras ce-I vezi, de departe mi se paru ca-i o roata ;Dar fiindca vrea sa fuga, Ii dadui un bobarnac,

atunci de-aproape ca 'n roata-i ascuns un sac.Deci acuma, capitane, poi sa-i dai rava9 la dracul,Ca tot ce-a fost bun inteinsul, nu mai este: iata sacul!...

SBIEREA (frângoindulti miinile)

10 Taleri trei mfi patru sute cincizeci i apte" 9'un ort!Sant pierdut !... Prea sfanta Troi.ca ! Maid]. precistal... Stint mod I

TANASE

cineva9i o arma, cad poftesc cu pofta mareSa-i numar, tot unul unul, vr'o zece mfi pe spinare!

RAZVAN

Eu Tigan, i iata cine se lauda ca-i Roman...is Fraiilor ! PriviV-1 bine: eu sant rob, dansu-i... stapan !..

TOT!

Stapfin?

RAZVAN

Boierule, scoalal... Nu-i frumos i nu-i cu caleSa 'ngenunchezi de ' naintea unui rob al dumitale.Jupanului, ce-i cu dreptul d'a 9edea chiar In Divan,

20 Nu se cade sa se plece de frica unui Tigan...Scoala dar ca Valtadata, scuipa-mil i pfilmueoe,Ca Voda cere sama, qi pravila nu te-opreOe!

Intr'o

sinnii

Dati-mi

nu-li

RAZVAN 51 VIDRA 205

ScoalA dar ca 9'a1tAdatA, 0 pune pe-argacii traCa sa-mi dea 0 dfin0i palme, ca sfi ma scuipe 0 ei!Tara 'ntreagrx nu-i a voastra?... Codru sau crap, ce-Ii pastaOricand §'oriunde, jupAne, sAnteci tot la voi acasil

(Sosesc Vidra, Ganea, Rfizasul 0 ceilalli hoti.)

RAZAWL

5 Capitane! 4i aducem pe nepoata lui Motoc.E cam cu nArav ciocoaica: n'o auzi vorbind de loc...

VULPOW

Bre! Ce de mai boierime! Doi jupini §,. jupAneasA I

HOTUL I

Parca-i la curtea domneascA!

HOTUL II

0 adunare aleasA!

RAZASUL (privind la Sbierea)

10 Haida-de! Dar rota cine-i?... De cAnd maica m'a facut,N'am Intfilnit niciodatá om mai pocit 0 mai slut!

0 gadina!HOTIJL I

HOTUL II

0 §opArIA!

HOTUL III

0 nApArch 'nveninatA.

RIZVAN

15 raccre I SA fici cu totii raarturi la o judecad.list boier, pe care-acuma II vedeci IngenunchiatSi care la Ia0 se plimbA mAndru ca un tmpfirat...

206 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

SBIEREA

Nu, nu, nu...

VULPOIU

Taci, caracudà!

RAZVAN

Ast boier prin rgutateIntrece gadini, §opttrle §i napiirci Inveninate...

5 Ca painjinul ce Iese pe furi§ vicleanu-i ciur,5i-1 Intinde, 0-1 aning, 0-1 acaret pe 'mprejur,5i drept din mijloc pande§te, pironit In neclintire,A§tepttind sn-i intre gaza In capcana-i cea sub-Pre,Apoi lacom se repede, bucuros c'au In§elat,

10 1-C1 tot rumpe, §i-o tot visa% In stomahu-i desfundat,5i iar 10 cArpe§te ciurul, 0 iar la pfindà s'a§eazfi,

iar oche§te 'n tacere, nouà prada sa-i mai cazaAstfel 0 boierul fista e painjinul snubGata sä-0 mai dreag6 cursa, tot strigAnd crt nu-i destul!

15 Nu, nu...SBIEREA

VULPOIU

Taci, cä te ia naiba!

HOTUL I

Nici iadul n'o sà-1 primeascal

RAZVAN

Insa din jertfele sale, nu-i alta ca sil-1 urascaCu furie mai cumplitä, cu foc mai Inver§unat,

20 Decum Rizvan 11 urrt§te, setos de-a fi fazbunat !Pentr'un galban, ce pe drumuri 1-am gAsit pe nea§teptate,El, cu pravila-i In mAna §i pe buzrt-i cu dreptate,

RXZVAN *I VIDRA. 207

Ma ia rob,.. rob pentr'un galbgn, gi ma face nevazutIntr'un beciu, de mucezeala in mocirla prefacut,Unde ma legase n zgardA, ea pe-un cAine'n batatura...Il urfisc cu cea mai crunta 0 nepovestitfi ural...

(Vidra face o mi§care de groazA)

TANASE

5 Razbunare! Razbunare!

MTHFurca!

RAZVAN

Da! voesc gi euSa-mi razbun ; dar moartea 'n furca i-ar fi prea min...

SBIEREA (cAzAnd jos)

Valeu 1

RAZVAN,

10 Cruce, leapa, glonc, sageata... Nu-i destula rAzbunare!Vreau o altfel de pedeapsa; o pedeapsa gi mai mare...

I:W.4UL

Capitane ! Ian sfArgegte i Ca de cat sA mai agtept,Mai bine-acum dintr'o data sa-i Wig maciuca In piept!

RAZVAN

Mai Vulpoiule, rildica-1!...

SBIEREA (and 11 scoa11 Vulpoiu)

15 V ai mie ! . . . Razvane frate!...MA jur c'am lasat acasa catastige ne'neheiate...Iarta-mal... Tocmai pe tocmai!... Fost-ai rob, te iert gi eu...De vrei, 10 voiu da g'un zapis, . k Martur mi-este Dumnezeu!...

208 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

RAZVAN

Vulpoiule, du-1 din codru! Scoate-mi-1 pan' la aspante,Araa-i drumul cel mare, 0 zi-i aceste cuvinte:lath dreapta, iaa sanga, iatti jos §i iaa sus;Alege la deal, la vale, la rharit, la apus;

5 Ftlizvan te-avusese ' n palmil, 0 numai c'un semn de mfin4Ar fi putut sit te facä praf, pulbere 0 aanii...Totu§i uite! Nu-li lipse§te nici un fir din perii ai...Sh trttiased codrul verde 1. . . Pleaca slobod unde vrei...

(Vidra e foarte migcatA)

TANASE

Cum? I.1 ierli? E la9i sa scape?...

RAZASUL

to Capitane! Mi se pareCa tu-Ii cam petreci cu glume, qi-ai uitat de râzbunare!

RAZVAN

Ilázbunarea cea mai crudh, este and du9manu1 auE silit a recunoa§te ca qti bun §i dânsu-i au!...

RAZAWL

Astea nu se tree la mine! Doara nu-s o faa mare,15 Ca a cred ea azbunarea nu-i deck o sArutare!...

Noi 1-am prins, al nostru-i dara, al codrului, nu-i al au!Nu-1 iert eu, baa-1 sli.-1 baal...

VULPOIU

nici eu nu-1 iert!HOTUL I

Nici eu!HOTUL II

20 Baga sama, capitane! Noi nu te-am ales pe tine,Ca sa te pupi cu boierii §i sti ne dai de r4ine!

RAIvAN til VIDRA

Tiganul se prea-gurgultt!0 VOCE

ALTA VOCE

Se cunoa0e ca-i Tigan !

MAI MULTE VOCI

Tigan! Chiar Tigan!...

RAZVAN

Tiganul nu mai este ciipitan!

(Scoate din brAu o bardit poleitA)

5 Gaud voi m'ati pus peste codru dfindu-mi In mina securea,Juratu-mi-4 sa m'asculte lunca, drumul 0 pfidurea.Iatrt barda ce-a pfitat-o juramântul eel viclean ;Dali-o unui alt mai vrednic, care nu va fi Tigan!Puneli dintre voi pe-acela care-i meoer A vi 'nveje

io A a-Vali 'n slfibiciune, a vA izbi 'n batrfinece,Sau pe-o singura furnicii sfi dati iurfq ate doi!Ap capitan va trebui, dar Rfizvan nu-i pentru voi!

(AruncA barda fi voqte a ie9i)

RAZASUL

Haide, haide, cápitane ! Te itrofti peste mfisurtt!Nu te pierdem noi pe tine pentru astii pociturti!

(privevte lncruntat la Sbierea, apoi ridicA de jos seourea ci o dA lui RAzvan)

9.5 Iatfi barda, iali-o iari10, ffi ce-si place, ffi cum 0ii...Dar eu unul... of, maicural... l-a0 Ulla ffi0i-fgqii!

SA trfilasca apitanul !

VULPOIU

TOTI

Cfipitanul sfi trfiiasci !

14

209

MO SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

'MUSEDa, da! i de liganie sa nu se mai pomeneasca!

RXZVAN (eitre Sbierea)

Stapane, acuma pleacal...

SBIEREA

Sa plec?... Cum?... Adevarat !...0, ce om! Ce piatra scumpa! Ce millet de matostat!...

5 Dar fiindca scapi de moarte pe-un cre§tin foarte cucernic,0 sit te blagosloveasca Dumnezeu a-tot-puternic!...

RAZVAN

Fugi, boierule, de-aice! Fa-mi 0 tu pe placul meu!...Mi-e Barba' s'aud din guragi numele lui Dumnezeu!

VULPOIU (bnpinglind pe Sbierea)

Mi9011.1 Mirk caracuda!

SBIEREA

10 Ba nu... Ma rog! Fara pripal...Mai avem o socoteala... Numai un cuvant... 0 clipal...DaIi-mi sacul meu!... Razvane!... Nu ma saraci de tot !...Taleri trei mii patru sute cincizeci 0 qapte §'un zlot!

(iese ghiontit de Vulpoiu)

VIDRA (Inaintând si hitinzand mina atm Rfavan)

A§ fi mandra, capitane, ca sa strang o mana, care15 Nu voe§te sa-§i razbune decât numai prin iertare!...

RAZVAN

Mana mea?... Aceasta mana, desmierdata de cutit,Arsa de foc 0 de vanturi batuta necontenit,Spalata de ploi 0 grindini, aspra qi neagra din fire,Cuteza-va ea s'atinga manali alba 0 sublire?...

RAZVAN §I VIDRA 211

VIDRA

De and oamenii din codru rapitu-m'au dupa drum,N'am oftat, n'am zis o vorba, fost-am mutfi pan' acum,Oprind lacrima pe geana 0 'nnecand In piept suspine,Ca sa nu pogor pe Vidra pan' la ei 0 pan' la tine...

5 Dar nu-i pasare pe lume A nu ante mai cu dor,Cand ziva-i plina de soare 0 cerul e gra nor ;Nu-i femeie sa nu-0 simla inima-i In turburare,Cand s'a9terne de 'nainte-i luminand o fapta mare !...Rob, Tigan, haiduc, de-oriunde soarta sii te fi adus,

to Un suflet c'al dumitale 10 va face Joe In sus !

(RAzvan rilmitne atintit)

TANASE

Aferim ! Ce mai mueire ! De-ar fi mulp boieri ca tine...

GANEA

Ce faci, draga jupaneasa ? Cine-ar crede !... E =One !Nepoata marelui vornic 0 fiica unui spatar,Dumneata sa stai de vorba ... ce 'njosire !... c'un talhar !....

RAZAWL

25 Capitane ! Capitane !.... Fali cu mine o pomana:Da-mi voie macar dintr'insul sali fierb de pranz o tocana I

HUTH

Da, da ! Sa-1 taiem indatal...

RAZA5UL

SA-1 bucalim marunIel,Ca sa nu se mai cunoasca de-a fost boier sau viIel !...

RAZVAN (iegind din gandire)

20 Cum? De ce-i a9a urgie ? ... Lasaii-1 In bung pace !...El nu v'a facut nemica ...

14*

212 SCRIERI LITERARE, MORALE $I POLITICE

RAZAWL

Nu cumva! Iata ce-mi place !Doar n'ai fost surd, capitane?... Nu-1 mai apara 'n zadar !...Nu l-ai auzit tu singur a te numeOe tAlhar ?...

RAZVAN

Eu tAlhar?... Dar cine-a zis-o?... Razvan nu putea s'auza.Is t aci simlirea-i se pierduse, ratacindu-se pe-o bula

Din care sorbea cu 'ncetul cuvinte ce-mi par mereuCa tot Inca sunk suna 0 rasuna 'n jurul meu!...0 tu, femeie märeala! tu un Inger! tu o zana !Tu, ivire minunata ce-mi rasai ca o lumina!

to Sa te mai auz o data ca locul meu este sus...A01 c'ai spus-o? Mai spune-mi ! Mai spune-mi inch !. .

VIDRA (cu sfialE)

Am spus...

RAZVAN

Ai spus !... Eu credeam ea 'n lume nu va fi nicio fiin0Ca sa-0 cufunde privirea sub gunoiu de umilinta,

15 PAn' la omul care 'n vieala-i n'a gustat de nicairiDeck desprel 0 nemila, batjocura 0 loviri !...Dar oii tu oare puterea ce-o au cuvintele tale,Luminandu-ma ca raza stracurata jos in vale,Unde de-ale nopIii umbra, supt un val intunecos,

20 Ascundeau in adormire tot ce-i bun, tot ce-i frumos?...Tu mi-ai dat o lume noua, mi-ai deschis o noua cale !C'un cuvAnt, c'o vorba numai, cu suflarea gurii tale,Ca Domnul Hristos pe Lazar tu din moarte m'ai sculat!...Ce putere ! Ce minune !...

RAZAWL

25 Capitanu-i fermecat !

RAZVAN IN V1DRA 218

RAZVAN

Dar tu stai 0 taci acuma?... Ili pare rau dumitaleC'ai picurat o Weide peste un noian de jale?Poategi mai aduci aminte, cine e9ti?... Ei bine dar,Nici eu n'o sa uit atuncea a Razvan e un data!

(cAtre Ganea)

5 Sant talhar ! ... A9a-i jupane? Ei da! Sant talhar 1 Fire0e !. ...Am InIeles cum mik chiama, 9'o sa ma port ta1hare0e...

(aruncAnd jos o pungA)

Na, boierule! Ia-li pungal...

GANEA

Ba nu! Iaqi-o dumneata...Ili mai datoresc trei sute... Crede-ma ea n'oi uita...

ta Ciobanul o sali aduca.

15

20

25

RAZVAN

Nu-mi pasa de datorie 1.Tata banii tai, jupane! Da-mi o altfel de simbrie!0 simbrie talhareasca! Las' prin cfintec IA -ci-o spui:Numai cantecul deschide cugetul haiducului 1

P'un deal, p'un colnicMergea un voinic,Voinicul voinicilorIn taxa piticilor:Cu fata voinicA$'o inimA mica!LangA el mergea$i la el privea,

mereu ofta,Poate cA-I iubea0 copilA dalbACu galbeni In salbA,

$i

5

10

15

20

25

30

214 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

0 dulce fetititCu flori In cositA,Cu raiu In gurita!AmAndoi mergea,Si mergand graiaSi gritind zAmbea,Cand iatAD'odatAPe drum mi s'aratA,Stand In calea forVAtavul haiducior,CApitanul hotilor,Groaza veneticilor 1Si curn mi s'aratit,Priveste la fatA,0 vede si iatA:I se face milaDe biata copilit!Si zice apoiCita% cel ciocoi,CfitrA eel voinic,Voinic de nemic:Calea e a ta,Mandra e a mea,Si de nu mi-o dai,Hai la luptA, hai!

(Vidra fili puue mtma pe frunte)

TANASE

Uf, uf, ce inima mare! Neat, zau, ca nu-i cre9tin!...

GANEA

Eu nu 'nIeleg, cripitane... Ce vrei? Ti-oi plati deplin...

Nu 'melegi ce este lupta?RAzmuL

GANEA

Lupta?

RAZVAN *I VIDRA 215

RAZA$UL

Lupta voiniceasca:Unul pe altul sa-mi apuce, 'apoi sa mi se tranteasca!

GANEA

Dar capitanu-i mai tare... mai umaros... mai cu piept...Lesne poate sa ma bath nu se cade... n'ar fi drept.

RAZVAN

5 Al jupanului, pe semne, ii place lupta nenice§te?Da Ii-i sabii dumisale: sali aleaga ce pofte§te!...Pentru mine-i chiar tot una: ne vom bate cum va vrea;De-oiu muri, nu-i mare treaba, iar de nu, Vidra-i a mea !

(scoate palosul, pe and Raza§ul cla pe al au lui Ganea)

Apuca spata, jupane!...

GANEA (scotind paloquI)

so Din dragoste!

CIOBANUL

Patru sate!

RAZVAN (nAvalind)

Apkra-te!...VIDRA (descoperinduli fata §i punindu-se Intre anandoi)

Nu, Razvane!... N'ai cu cine!... Nu te bate!...

CANTUL III

NEPOATA LUI MOTOC

RAZVAN, natal lapse

VIDRA, iubita luiRAZAWLVULPOIU j tovarA§ii lui

SBIEREA, prins n rArboiHATMANUL

SA nu S. bldsteme eineva:s'ajungi slugd la cai albi

stdpiln femeis s'aibilANTON PANN

FETELE:

MINSKIPIOTROWSKI } aPitaniISCOADA MUSCALEASCAOSTAWL IOSTA$UL IIOSTA$UL IIICAPITANI I OST4I LE$E$TI

0 tabArfi le9easch la marginile trii muscalefti: corturi, tunuri,arme.

1

pi

(Trei osta§i, din cari I gi II due pe eel al treilea, greu ranit)

OSTAWL I

MulTi Muscali ucis-ai oare?

OSTAWL II

Cu sabia?

OSTAM, I

Cu ce vrei!

OST4IJI, II

Cu sulita doua sute §i cu palopl vr'o trei!3 Opt sau noua-zece sute... Poate 9i mai mutt !...

Dar tu?

OSTAFIL I

OSTAFIL II

OSTAFM I

De sigur!

N'am ucis niciunul. Nu-mi place. N'am vrut eu singur!...Ranit-am insa vr'o mie... Tu ma 9tii ca-s cam voinic:

to Tot rani de cele mai grele, dela cap pan' la buric...

220 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

OSTASUL II

Vezi, a§a sAntem noi Le§ii !

OSTASUL I

TrAiasa Tara le§eascA IMuscalul de-ar fi cu dracul, tot nu-i chip s'o biruiascA !...

OSTASUL III

Of !... Eu mA sfAr§esc cu zile... §i voi ca ni§te nebuni,5 CAnd nu tremurali in tufe, vA desfAtali In minciuni !...

AM duce-ci-mA la doftor; incai moartea sä mA scape ...(Cittesitrei ies la dreapta, pe and la stinga se aratii Mineki iii Piotrowski.)

MINSKI

Uite, mai ! Inima'n mine plesneoe, gata A crape !SAngele mi se rAdicA 0 se suie In obrazDe ciudA, de 'nthrAtare, de durere, de necaz !

10 Cum 0 se pare, iubite ? Intr'o tabArA crAiasa,Tocmai in mijlocul nostru 0 'n sara noastra. le§eascA,Un strAin, o veniturA, un om fax% cApAtili,Un nAtArAu din Moldova sa fie tot cel de'ntAiu ?Pe cAnd eu zac la o parte, lásat fArrt nicio treabA,

15 Uitat ca o jucArie, ca un copil, ca o babA !

PIOTROWSKI

Ce vrei ! Ut verum dicamus, mArturiseoe §i tuC'acest vir Valachus este strenuissimus...

MINSKI

Ba nu!Eu nu recunosc aceasta! Nu se chiamA vitejieA nu se teme de moarte numai din obrAznicie !

20 Un nu oiu cine ca dAnsul, un mojic necunoscut,Nu-i este iertat a face lucrurile ce-a fAcut !SA cuteze el s'apuce steagul muscAlesc cel mare ...Aceasta m'aruncA 'n friguri, In furie, In turbare !...

RIZVAN 131 VID RA 221

Sfi pfitrundt chiar In cortul voievodului rusesc...0! aceasta-i grozfivie! Ma gata sii 'nnebunesc!Spune singur tu, ffirtate, dacrt nu era mai bineNigte astfel de izbande sä se fi fkut de tine?

5 Sau de-un altul origicare... iar de mine mai ales!...Spune, spune tu!...

PIOTROWSKI

Fireoe! Non est in dubio res.Insa, carissim' amice, aqa va fi totdeaunaCa virtus nu-i alta 'n lume deat prospera fortuna.

a o Rfizvan e felix ad casum! Totu-i merge &tan!E noroc. Venti faventes I

MINSKI

Tot Räzvan! Ritzvan! Razvan!Tabgra legeasea 'ntreaga mi-I inalifi 0-1 ridica,Iar despre noi nu s'aude, nu se vorbegte nemical...

15 Dreptu-i oare, ea 'ntr'o Iarii, in care eu sant nfiseut,Un venetic farfi nume sä fie mai cunoscut?!...Zici ca-i noroc?... Nu-i aceastal... Nici noroc, nici vitejie IEste altceva, iubite, e. A Ii-o spun numai Tie...Eu sunt sigur g'ag fi gata chiar sii jur c'acest Rfizvan

20 E frate...PIOTROWSKI

Frate cu cine?

M INSKI

Cu...

PIOTROWSKI

Dic quaeso !

MINSKI

Cu satan!

222 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

PIOTROWSKI

Ce spui, Domine mi Deus I... Dar de-unde s'o gtii aceasta ?...

MINSKI

0 vei gti gi tu ca mine... Spune-mi, vazut-ai nevastaImbrficata barbategte, haine negre, chip Man,Care Intovaragegte ne 'ncetat pe acest Razvan?

PIOTROWSKI

5 Am vazut-o.... E frumoasa ! Virgo facie concina,Perdecora, pervenusta. ..

MINSKI

Ha, ha, ha! Asta-i pricina!Razvan zice ca-i e sork dar eu pot sali dovedescC'acea muiere-i chiar dracul, numai botu-i femeiesc!

io Dansa-i o fermecatoare ce cu farmecele saleAre puterea pe-oricine sä 'ntunece, sa-1 ingale,Sa-i iea vazul, sa-1 orbeasca, sa faca noapte'n amiaz,Incat s'o crezi ca-i frumoasa gi pe Razvan ca-i viteaz !...

PIOTROWSKI

Ce-i drept, Sanctissimus Thomas in Summa Theologiae15 Firmat asemenea fapte, iar Petrus Hispanus scrie

Cum cil foemina 0 dracul sant affines oarecum:Dracul e foc, iar femeia iese dintr'insul ca fum...

MINSKI

Crede-ma c'acea muiere, orice-i spune, orice-i zice,Orke-i vrea, e Insugi dracul...

PIOTROWSKI

20 Taci, ca iata vin aiceAlii duo V alachi, ce-i tot vad mai-mai de-un anConjunctissime vivendo nedesparIiIi de Razvan...

nXzveN 1 VWRA. 223

MINSKI (privind In partea de unde vin RAza§ul §i Vulpoiu)

Piha! Ce ffipturi ciudate! Ce fiin0 nesuferite ICe miscari respingfitoare! Ce obrazuri necioplite!Eu unul 1i spui atata efi de-oi fi veodata craiLucrul este cu putincd, ei bine, de trei ori vai

5 Ce legi aspre n'as mai face, ea sk dau peste hotaragonesc inteo clipa. to-0 Moldovenii afar& !

Insä tori! Tori pan' la unul! Niciun om! Niciun piciorNumai pe Razvan, el singur, !Asa.. . ca srt-1 omor!

RAZAWL (cantAnd de departe)

Vona Imblitt la sicarA10 PAnA 'n mandra primAvarA

ievi la codru iarA,In capAtul §esului,La marginea drumului. -In calea Armeanului I

MIN SKI (dulce)

15 S triii, voinici!

VULPOIU

Prea bine; multumim...

RAZASUL

sfinfitate,Cfici In lume sfinfitatea e mai bunfi deceit toate!

MINSKI

prea-bucur5. 'ntalnirea... Doream sfi vfi vfiz de malt...20 Eram s vfi 'ntreb un lueru...

R.XZ4UL

De nu-i fi lung, eu te-ascult,Fiindefi noi, Moklovenii, oim asa a vorba lungfiE nebunie de crieri i sfirficie de pungti.

-

$i s41

1-as

'om

$i

Ma

224 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICK

MINSKI

A.9 dori s'aflu... Pe cinste, Razvan al vostru mi-i dragi.... vorbind c'un oarecine... fficut-am un rtint4ag...

Ca sa nu-I pierd... ma pricepeIi... vreau sa zic... imi trebui mie...In sfargit, ce fel de slujba sau ce fel de boierie

5 Va fi avut In Moldova viteazul cel stralucit,Osta 9u1 cel mai de frunte, barbatul cel mai vestit,Podoaba taberei noastre, un luceafür, o minune!....

VULPOIU

Drace! Vrei numai atata?...

RAZAWL

Taci, Vulpoiule! Nu-i spune...

VULPOIU (zimbind)

to Ba sa-i spui! Dece sa piarza saracul un ramapg?Mai vartos cand §tiu acuma ca Razvan li este drag!..Inva%4 dar dela mine, ca slujba ce-o avuseseIn sara Moldovei este dintre cele mai alese ;0 treapta add de 'naltii, bleat era mititel

15 Boierul eel mai puternic, and se punea langa el...

Admiranclum !

PIOTROWSKI

MINSKI

Dar ce slujba? Cum se chiama?

RAZAS1JL

Mai, Ii-ajunga!Ca ne-am Inieles odata de-a nu face vorba lunga...

20 Sant cam iute. Baga samal...

RAZVAN $1 VIDRA 225

VULMIU

Las', Razasule!... Eu vreauLa toate cite doreste, sa-i pot rfispunde pe sleau.Ca doar nu ne cereeteaa cu vr'un scop de rautate,Mai cu searna cind iubeste pe Razvan ca si pe-un frate...

5 Asa dar, ma 'ntrebi ce slujba? Cum se chiama?... Fel de fel!Unii capitan Ii zice, zice vatasel...Dar treapta-i mult mai de frunte, prin putere i simbrie,De cum pe la voi aice este chiar o

PIOTROWSKI

Capitaneus pedestris?

VULPOIU

10 Ba i chiar Ware ades:Pedestrime la strtuntoare i calarime la ses...In codru se pedestreste, pe camp Inca lea iara:Astfel este randuiala ostilor la noi in Tara.

MINSKI

Dar avea mosii?VULPOIU

15 Ha drace! L'asta eu nu m'am &Ida L..(dupi o tAcere)

Cat poate da o mosie, Rfizvan capata 'nzecit...Adeca cevasi ca dijm, In bani, In grille i 'n vite,Ce trebuia la porunca sa-i dea tori pe negfindite...

PIOTROVSKI

fi avut multe pugnas, videlicet batalii?

VULPOIU

20 0 ! se 'ntiimpla cfiteodata si 'ntr'o zi doua sau trii,Cat lima vremea de vara, cdei in urma, la iernatec,Ne hodineam cum fac Turcii ; obiceiu Indemânatec I

15

hatmanie!...

226 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

MINSKI

Dar spune-mi, acea femeie...

La nouä sute !.

RAZ4I.JL (cu furie)

La dracu! La .noug draci!

MINSKI

trebui? Ce vrei, voinice?.,,

RIZMUL

5 SA' taci!Batg-te mama padurii! Te mai legi i de muiere?

MINSKI

Ba nu; doream sa 9tiu numai...

RAZA.51.1L

Z5.u, mai bine fg-mi plgcere,Ori ne lasg tu aicea, sau noi te làsám aici!

MINSKI (cAtri Piotrowski)

10 Haidem, tovarg§e!

PIOTROWSKI

Ergo...

MINSKI

Sa fici sangto§i, voinici!

(Iese cu Piotrowski)

RitZASUL

Bung treabg!... Pizma, ura, zavistia, vrajm4ia,nici un pai de rgsplatg pentru toatfi vitejia,

Celi

5i

BIZVAN VIDRet 227

Iata caoigul cel mare, ce Razvan 1-a dobanditDe and parasise Tara i codrul blagoslovit!Vai de dreptatea 1e9easca ! Vai de bunataci streine!Ne-am pacalit, mai fartate! Rau ne-am pficalit!...

VULPOIU (gAnditor)

Vezi bine !...

lamp",Mai lacelept mo Mime, and zicea oftand cu foc:Tu fa ce-/i place, Razvane, dar eu o sa stau pe loc.Nu las Moldova, §i pace! foamete, sete, ruOne,Aice sa sufar toate, caci e cuibul meu!...

ULPOIU

10 Vezi bine !...

RAZAWL

eu, Vulpoiule draga, trebuia verde sa-i spui,Iar nu sa caut orbeoe buricul pamantului,Uitandu-mi de raza0e!... Poate ca prin judecatii,De mai ramfineam In Tara, tot o caoigam o data.

15 Hrisoavele mele iata-s!

(scoate din min o legatura)

Aici trei urice santDela Alexandru Voda §i dela *tefan cel Skint,Pe cari le stropesc cu lacrirni, le oerg de praf cu suspine,

le oiu pe din afara, far' sa fi citit!

VULPOIU

20 Vezi bine !...

RAZAPL (Banda i apoi ascunde legatura)

Ii ziceam : mai Razvane, nu pleca! nu fi nebun!Decfit orke traiu In lime, traiul codrulu-i mai bun!...

15°

I

is

V

$i

228 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Of ! Nu vru si mfi 'nteleagii L.. i tu §tii a cui e vina?Aqa-i and tace cocoquI, lästind si ante grtina ;Ap-i and capra-i In frunte, poruncind in kc de tap ;Aqa-i and barbatu-i coada ; ap-i and muierea-i cap !

5 Din dobitoacele toate numai matca la albineN'are cusur ca stipini... Celelalte, vai !

VULPOIU

Vezi bine !

RAZAWL

Dracul ne trimise 'n cale pe nepoata lui Motoc !Sarmanul Mayan acuma nu-i om, ci-i un nápirstoc,

to Pe care Vidra mi-1 mipi 0-1 intoarce fit% preget,la dreapta, 0 la stinga, nu cu mina, ci c'un deget !...

'apoi eu nu dau cu gindul, oricfit de mult chibzuesc,De ce Vidrei nu-i plicuse obiceiul haiducesc?

VULPOIU

M'am gfindit §i. eu l'aceasta, §'am ajuns drept incheiere15 sa cred ca Vidra-i smintiti, ca oriOcare muiere,

Iar Mayan, de-a fost odatri cu o minte de barbat,De and asculta pe Vidra 0 dânsul s'a deochiat ;Cici nebunia s'acati mai rau ca un maracine

trece ca o ciscare dela om la om. , .

20

RIZAWL (ginditor}

Vezi bine !

VULPOIU

Este 'nvederat a Leahul nu face haz de Razvan...Tapoi de-ar mai §ti, o Doamne ! crt nu-i cre§tin, ci-i Tigan...Oho ! L-ar goni departe ! Ba cu dânsul i pe tine ...Iata cum ne duce Vidra, tragindu-1 de nas !

5i

RXZVAN SI VIDRX 229

RAZ.OUL

Vezi bine!

VULPOIU

Lesii au o lege-anume: un om de neam tigfinescSA nu calce cu piciorul pe pAmfintulAlte neamuri sa pofteasck nrisicfind sau orisicine.Iar Jidovii, mai cu seamk sfint ca 'n Iara bor...

RiZ4UL

Vezi bine!

ISCOADA (arAtAndu-se din fund)

Crestini cucernici...

VULPOHJ

Ce-ti trebui?

20 Umblfind cu RAzvan...

ISCOADA

V'am vAzut, de nu

RAzEpL

La naiba! Nici tu nu te 'mpaci cu el?

ISCOADA

Nu mrt 'mpac? Iartà-mk Doamne! Eu nici nu 'nIeleg ce-i urA:A iubi pe to-ci crestinii mit 'nvatà Sffinta ScripturA...Asa dar, va rog sä-mi spuneli intr'un chip cuviincios

15 Unde pod oare sA-I aflu, in numele lui Hristos?...

(zArind pe Rilzvan, care se apropie)

Dar ce vAd! Iata chiar dfinsul!... Dumneata esti, mi se pare,In toatA cre§tinkatea lupatorul cel mai tare?Ca sabia lui Arhanghel, ca toiagul lui Aron,Prastia lui David prorocul, buzduganul lui Samson...

ce lesesc,

ma 'nsel.

230 SCRIERI LITERARE, MORALE EX POLITICE

RXZVAN

Stint Mayan...

ISCOADA

E de nevoie, nimenea ca s n'o qtie,SA vorbim precum vorbise Moise cu Iehova...

RAZVAN (cAtre Vulpoiu si RAzasul, fAcAndu-le semn sa. plece)

Fie!

RAZ AwL

Crede-MA c'ar fi mai bine ca i pe noi sá neAi multi dupnani... Chiar Muscalii nu-ti sunt ap de vrAjma0Ca Leahul cel pizmktaret, care alta nu viseazaDec At el sA se ridice i toatà lumea

RAZVAN

N'aveti grijA! Fii In pace!... Puteti s'a vA. dephrtati:to Brawl meu e lAngA mine 0 sabia-i lAngA. brat...

15

VULPOIU (depArandu-se cu Rfizasul)

Haidem, RAza§ule dragA! SA-i spunem Vidrei aceasta:Cine pe noi nu ne-ascultA, o s'asculte pe nevasta...

SAntem singuri. Ce vrei?

RAZVAN

ISCOADA

Jura de-a nu spune nimänuiTaina cea de mAntuire ce-am venit ca sä i-o spui

(RAzvan face un sernn de Invoire)

Nu-i ap! Eu vreau anume pe crucea prea lAudatfi,Pe cei doisprezece apostoli i pe maica cea curatà,Pe cele §apte biserici, pe cei patruzeci de sfinti,

5

sh

laai.

cad)...

RetZVAN 01 VIDRA 231

Pe soborul din Nikeia cu trei sute de parinIi,Pe-o sua eincizeci de psalrnuri, pe c)aptezeci de tedcovnici,Pe toIi fericiIii pusnici 0 mucenici 0 duhovnici,

pe ieslele, la care se 'nchinarä cei trei crai,s Sa-mi juri mai intiii de toate crt Le01or nu mrt dai...

RAZVAN

Tu nu eqti Leah prin urmare?

ISCOADA (Wind cruce)

Dumnezeu srt mrt prtzeascrtDe-a fi eretic ca Le 0i de legea papistrt9eascá!...Dar dumneata, ca 0 mine, e§ti pravoslavnic curat,

10 slujind In astrt Iar5, faci cel mai mare Om;Precum zice sfântul Pavel...

RXZVAN

Ap! Iarqi cele sfinte?Tu e§ti Muscal! Numai d'an0i sunt mqterf cu jurAminteTot cruci 0 tot evanghelii O. 'n0re ca din fuior

15 Chiar atunce cfind li-i gandul srt ne 'nrle mai ulor!...Ce vrei? Ce cauli pe-aice! Dela cine vii 0 de-unde?Ce faci In oastea le§eascä 0 ce-ai cu mine?... Ftrtspunde!...

ISCOADA (vfizand pe Vidra, care se apropiase 0 se pusese In fact( lui)

Acest om... asta muiere... muierea nu-i tocmai om,Duprt cum mArturisqte fericitul Chrisostom...

RAZVAN

20 Taci!

ISCOADA

Femeia-i cam limbuta: ea nu pricepe ce-i taina;Vorba-i lungrt ca 9i coada, coada-i lung& ca 0 haina,Precum arata prorocul !...

232 SCR1ERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

RAZVAN (apticAndu-I de barbA)

Mu, nu ma mai stapfinesc!

ISCOADA

Nu ma necinsti!... Sunt preot 0 parinte sufletesc...

RAZVAN

Zici ca eoi preot?... Dar spune-mi, popei i se cade oareSA-0 arunce jos ve§mántul, caland rasa sub picioare,

5 i prin fapta cea mai neagra sa mfinjeasca sfiintul dar,Iscoada 'n intreaga lume, preot numai in altar ?

ISCOADA

Fiule! Eu nu vfid raul de-a lucra cu staruinlaPentru sfintul -tar 0 pentru pravoslavnica credinla.Pacatu-i al dumitale, care, fiind Moldovean,

10 41 dai sufletul in ghiara Leahului celui viclean,Popor departat de lege, oi ratticite din turmaSi pe cari o sa-i striveasca judecata cea din urina,La un loc cu Filistenii 0 cu Gog 0 cu Magog...S'apoi factindu-le astea, unde-i folosul, ma rog?

RAZVAN

15 Eu caut numai la cinste...

ISCOADA

Fleacuri! Treaba de cuvinte!Folos, cinste, tot aceea, de0 se chiama altminte!A§a dar, ce fel de cinste dolAndit-ai, de cand eoi,Ca Nemvrodul din Scriptura, floarea cetei diavoleoi?

VIDRA

20 Are dreptate, Razvane! Iat' a treia batalie,In care bralul tau varsa ploi de siinge pe câmpie,S'apoi unde-i multumirea 0 rasplata ce-o primeoi,

RXZVAN I VIDRA 233

Radicand pe brazda mortii cMi de starvuri duganesti?...Pe cand tu goneai vrajmagul, dancl cu pieptul la !Ayala',Altii multi s'ascund in umbra. de-unde rasarind cu fala,Ii vezi mari, fi vezi in frunte, laudati, s1ávii, alegi,Iar tu ramai tot in urinal ca o slued printre Legil

RIZVAN

tu, Vidro?

ISCOADA

Jupfineasa vorbit-au dumnezeegte!Cate-o data prin femeie Duhul cel Stant ne vorbegte;De pilda, Ana, Iudita, Estera... mai in sfargit,

10 Este 'nvederat c Leahul de loc nu te-a rfisplatit...Rusul gtie mult mai bine a dea origicui dreptate...

Taci! Destul!

Vorbegte!

RAZVAN

VIDRA

ISCOADA

Tarul Ii daruegte trei sate...

VIDRA (cu dispret)

15 BogliVe ? Nu-i aceasta!

ISCOADA

Trei sate HMO Kazancat va tine razboiul, o treapat de apitan...

VIDRA (mi§cata)

Capitan?

5

234 SCRIERI LITERARE, MORALE 51 EOLITICE

ISCOADA

Mai pe d'asupra, pentru cregtineasca fapta,Dupa moarte fericirea g'un locag In raiu te-agteapta...

RAZVAN

VIDRA

Nu primesc!

Ce spui, Razvane! Dar de ce sa nu primegti?..5 Nu-i pufn capitania In ogtile muscalegti.

Tu nu egti nascut aicea ; po/i sa mergi in lumea 'ntreaga.De Legi n'ai nicio nevoie gi nemica nu te leaga.Catali norocul aiurea, daca nu-1 gasim aici!

Am jurat !

RAZVAN

ISCOADA

10 Dar juramantul nu se da la eretici.Deci, mitropolitul nostru pe data o sa-1 deslege,Judecand duptt soboare gi dumnezeiasca lege,Precum anume se aerie In sffintul Nomocanon,Citegte cap paisprezece soborul din Chalkedon,

15 Cap treizeci i trei sau patru sobor din Laodikia,Asemenea capul doua sobor din Antiohia...

RAZVAN

Fugi, poptt fara credinIa, ce legea iai In ras !Fugi, i spune celor javre ce la mine te-au trimisCa Razvan nu vrea sa guste dreptatea voastra ruseasca,

20 Pentru care lumea toata-i o marfa negustoreasca,Iar omul se socoteoe ca vita, ce-un precupet0 cumpara 'n agteptare s'o desfaca mai cu pre% !Numai la voi vrednicia prin cumpana se cunoagte,Depringi a vinde cu dramul pan& i sfintele moagte,

.

ItAZVAN I VIDRA. 35

cu mane pangarita rilm504a unui dantA schimba, dupa tocmeala, pe aur sau pe argint!...Fugi de-aci

VIDRA

Dar uii, iubite, ca de ar Ii oricum sa fieMuscalu-ti da chiar indata cinstea de capitanie...Vei fi capitan, Razvane ... Capitan, aceasta4 mult !. . .

trei sate marl...,ISCOADA

RAZVAN

Lipse0e! Mi-e greu s te mai ascult!...

VULPOIU (venind jute, turburat)

Topenie Grozavie ! Bazaconie !...

RAZVAN

Ce este?

VULPOIU

Lucru nevisat in vise, nepovestit in poveste !...Vezi pe hatmanul acolo, stand la vorba 0 la sfat,De toata capitanimea ocolit i 'nconjurat?

(Iscoada se uiti uncle arati Vulpoiu si fuge fn partea cealalta)

RAZVAN

Ei bine, ce ma prive§te?

VULPOIU (cu necaz)

15 Ei bine! Ba zau mr-i bine!...Ei vorbesc qi pun la cale §i se 'ntreaba chiar de tine...

RAZVAN

De mine? Ce nalucire!

io

$i

I

236 SCRIER1 L1TERARE, MORALE I POLITICE

VULPOIU

Capitanii inteun gaudIci tot cauta pricinti 0 te defaima pe rand;Unul cere sa te scoata din oaste, altul din Tara,Al treilea chiar din lume te-ar da bucuros afara,Iar hatmanul mi-i asculta, neclintit ca un butuc;

5De multe ce tot aude, s'a fficut 0 el nauc!

10

VIDRA

Vezi, Razvane, ce grepalti de-a ne vesteji aice,Pe and inteo alta_parte ai putea sa fii ferice?Hai in oastea muscaleasca! Atka ne-a mai ramas...Te-a0eapta capitania, de-i face numai un pas...

VULPOIU

Vine hatmanul... Priveqte! S'au oprit In douti randuri...E posomorit batranul: se cunoa§te ca-i pe ganduri,

RAZVAN

Fie ce-a fi, las' sa fie!... Eu unul tot ce-am juratPfistrez cu fruntea senind Ig cu cugetul curat!

15 Juramantul nu-i o gluma, nascuta printre pahareSi, de-o data cu belia, rasuflata prin uitare;Juramantul -pentru mine este mandrul curcubeu,Ce leaga josul cu susul 0 pe om cu Dumnezeu!...

VIDRA

Ba mai bine-i o unealta, o papuO, o momeala,20 Prin care cel ce nu crede pe tori ceilalti ii inpalal...

(Se pune de o parte. Vin Hatmanul, Piotrowski, Minski, mai mulIi cApi-tani, 0 In urma lor Rfizacul).

MINSKI

Stiu bine, sunt foarte sigur 0 de tot incredinlatCa tabara n'o sa guste hotarirea ce-ai luat...

RAZVAN $1 YIDRA. 237

PIOTROWSKI

Asciscere peregrinos, multe primejdii educe:Pe straini lasa-i in coada, sapientissime duce...

HATMANUL

Cine pentru noi se lupta, nu-i strain, ci-i pamântean...Eu te cautam pe tine, viteazule capitan.

RAZVAN

s Poate ma iai drept un altul, hatmane prea-luminate.Eu nu-s capitan., .

HATMANUL

Aceasta-i cam pucin; dupa dreptateAr trebui sa fii hatrnan, caci chiar batalia de-azi,Nu eu, tu ai ca§tigat-o, viteazul cel mai viteaz !

RAZVAN

to Iarta-ma...

HATMANUL (ridicAnd buzduganul)

Deci, in puterea semnului de hatmanie,Rasplatind macar in parte minunatali bfirbfilie,Capitan pe ampul luptei te ra'dic §i te vestesc,In fata taberei mele §i prin numele craesc!

(Muzica militarA intoneazA un mar§ triumfal. Vulpoiu sare In sus,Rfizalul tii freacii mainile.)

RAZVAN

15 Eu?.. Dar cum... In ce cuvinte...

MINSKI (ell cAldurA)

Capitane, eu a§ cereSa te faca chiar polcovnic! A§ le§ina de... placere!0 dorinta 'nvfipaiata ma tot roade ne 'ncetat,Ca dup' atfitea razboaie sa te vad... inaintat!...

238 SCRIERI L1TERARE, MORALE $1 POLITICE

PIOTROWSKI (sArutand pe Rfizvan)

Satisfactionis causa, i eu te sarut acuma,dignum esse chiar amplitudine summa

HATMANUL

Inst nici capit'ania, ma jur pe acest buzdugan,Nu-i ceva destul de mare pentru brauI lui Razvan.La seimul cel mai de-aproape, -Ora o sá te primeasca,Spre mai deplina rasplata, n boierimea leseasca...Voi starui i eu nsumi i tori prietenii mei...Dar pan' atunci, capitane, spune-mi singur,- ce mai vrei?

RAZVAN

Nu pot mullumi... n'am vorbe, hatmane prea luminate...

HATMANUL (zAmbind)

to A, da! Mi-am adus aminte! Printre prazile luateIn tabara muscaleasca, gasit-am un moldovan,Un boier, un om de frunte, judecand dupa caftan,Desi de- mulat vechime nu mai are nici o faIA,Iar din ceaprazuri sclipeste ici-colea d'abia vr'o

15 Ti-I claruesc...

(RAzvan se InchinA, Hatmanul gi cApitanii bleep a iegi.)MINSKI (Intorcandu-se iute)

Capitane! In veci nu m'oiu saturaToate bunurile lumii cu toptanul ura,

vazandu-te pe cale la o treapta si mai 'nalta,Inima-mi de bucurie salta, salta, salta, salta...

(lege. RAzvan incrucigeazA mAinile pe piept i rAmAne nemigcat pegAnduri. Vidra 41 privegte In tiicere.)

VULPOIII

20 Iata ' n sfar0t, capitane, esti chiar capitan acum !'n padure, capitane, fusi capitan oare cum,

Asta-zi insa, capitane, esti mai cu capitanie!

Stiindu-te I

a1a...

aliSi

Si

RAZVA51 1 VILMA 239

RAZAUL

Bata-1 norocul sa-1 beta! Hai sa facem o belie!

(tArA9te afar& pe Vulpoiu, cAntAnd)

Frunzi verde de caftanCApitanu-i cApitan !Tan I tan ! tanTan ! tan ! tan !CApitanu-i cApitanFrunzA verde de castan 1...

RAZVAN

Iartaina, scumpo iubital... Chiar fericirea ne-apasa,Cand deodata, ca un fulger, pe sarmanul om se lasal...

io Siml In mine-o greutate... Doresc 0 nu pot s'o crez...Nu-i cumva vr'o nalucire? Poate dorm? Poate visez?...

VIDRA

Cum? Atka veselie? Pentru ce?... Pentr'o nimica?Capitan! Ce mare treabal... Capitanu-i o furnica I.Veseleasca-se Raza§ul sau Vulpoiu, fapturi de rand,

15 Care pentru-un paiu sunt gata a se tavali cantand!...Dar tu?... Tu s'o faci, Razvane?... Capitanii infeo casteSunt ataIia, ca 'n mullime se lovesc coaste la coaste...Capitan!... 0 jucarie!... Capitan!... E un covrig,Dupa care colindeaza bieii copila0i pe frig.

RAZVAN

20 Ce? Capitanu-i o gluma? h&c) tabara craiasca?Dar ce fel de lucru-Ii trebui, care &à te mulcumeasca?...Au nu infi tu, Vidro, a merge chiar la dupnan,Ca§tigand prin viclenie tot- cinstea de capitan?...Nu-mi spuneai tu dineoare, cu manie i mustrare,

25 Ca 'ntr'o tabara domneasca capitanu-i lucru mare?...,Lamure§te-ma, iubito, unde vrei tu sa m'aduci?Nu-i de mult de cand in codru, cu 0 ceata de haiduci,

s

.

'nvalai

240 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Numele-mi suna prin Iara, ca o secera ce sunaCand reteaza buruiana sa crease& iarba cea buna!Eu credeam atunci ca 'n lume nu-i chip sa fie pe-aiuri0 zodie mai ferice ca traiul unei paduri,

5 Uncle brazii si stejarii, uriasi din vremea veche,Infruntand mii de furtune, viteji far& de pareche,Mi se 'nchinau cu rabdare, m'apara si m'asculta,Pan' ce din sanul lor verde nu m'a smuls voin.ta tal...Te vazui... iubirea sterge tot ce-i place ca sá teered:

10 Lasat-am carari inguste s'am iesit la calea larga,Uitat-am codrul, Moldova, tot ce-a fost, tot ce-a trecut,Venit-am n -tari straine, cum ai spus si cum ai vrut.Astazi norocu-mi zambeste: sant capitan i pe cale...

VIDRA

De-a fi boier ca to-ti o boierime de jale !

RAZVAN

15 Hatmanul ma socoteste, de ceilatti stint cautat,Numai tu pe bucuria-mi tragi un val intunecat,Pe cand c'un ceas mai 'nainte erai de-o alta parere...Nu sant un copil, de care sa-si beta joe o muiere !

VIDRA

Da! 0 muiere din neamul acelui groaznic barbat,20 Care numai c'o 'mbrancire patru Domni a rasturnat,

caruia falnic sange clocoteste cu putere,Ca talazurile marii, n pieptul meu de muiere !Ah, asculta-ma, Razvane ! i 'ntre firile de josFoarte multi sunt tari de mana s'au un suflet

25 Dar totusi raman ca broasca cea cufundata 'ntr'o WO,De-unde numai cateodata, iesind pe uscat, tresalta,Priveste la mandrul soare, se 'ntinde pe-un verde strat,Sughita 'n sine eu pofta vazduhul lin si curat,

Le§ii:

inimos,

RAZVAN I VIDRA 241

Incat ai crecle, vazand-o, c'a priceput ce-i luminanu mai poate sa guste intunerecul.O tina,

Pe cand n'a trecut o clipa: iata broasca inapoiSe 'ntoarce iara§i in noapte, in mocirla O'n noroi!...

5 Vitejia cea mai mare; inima cea mai aleasa,Mii de bunatali cu care nu oiu cine te 'nzestrasa,Sant, iubitule, ca fierul ruginit ji fret prel,Para cand Incape 'n mana lucratorului iste%Ce-1 apuca strans In cle§te, 11 curacit pe carbune,

to i dintr'o gramada neagra mi-1 vezi scoland o minune,Stralucita ca oglinda, ging* luck suflandSuflarea-i Intiparita pe luciul cel plapand!Acel lucrator, Razvane, se nume§te...

RAZVAN

Se nume§te?

VIDRA

15 Setea de-a merge 'nainte... lath ceea ce-Ti lipseoe,Acea sete care frige §i 'nghieala inima mea!Dar trebui s'o. aibi, Ràzvanel. Eu voiesc, §i-o vei aveaAtunce .cand buza Vidrei obrazu-Ii parlit 1-atinge,Ochii mei in catg, mana mea pe manaii strange,Sufletul meu desfaqoaraCate-o particea mereuCe pe furi§ se strecoaraAdam in sufletul tau!Vidra-i pentru tine 'n lume'Ca izvoarele de munteCe fac Dunarea sa spumeDin parade marunte...

VULPOIU (vine §oviind)

Hi, hi! Dunare !... Departe !... Capitane, eu sunt beat,.S'Eq vrea säli spui, cfipitane, un lucru foarte ciudat...

16

$i

'20

242 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

Adeca-te, capitane... zau, n'are nicio pareche...Dar lasa-ma, capitane... ea sa spui la ureche...

RAZVAN

Spune...

VULPOIU

Apoi, capitane, tii Leahul cel blastamat?...5 cela ce-/i strfingea Capitane, eu sent beat !...

Stii, se vara 'n om ca musca?... tii, chiar cu nepusa masa?...Hi, hi! Stii Leahul acela? Iubqte pe jupfineasa!

Vidra?

Eu?

RAZVAN

VIDRA

VULPOIU

to Da, da, da. Vidral... Mi-a spus place- de foe!Zau a9a! Chiar acuOcal... Ha, ha, ha! Ce dobitoc !...

15

(Minski se aratA In fund)

Dar iata-1! Intreaba-1 singur! Bata-1 nabadaica Leahul!Hi, hi, hi !... Mi-e somn!... Mi-e lene !... Ba nu! Ma doare stomahul !....

(iese)

RAZVAN (mergAnd iute fnaintea lui Minski i apucAndu-I de mAnA)

Asculta-ma, cum te chiamal... tii un lucru? tii sau ba?Noi trebue sa ne batem!...

MINSKI

Dar pentruce?

mfina?...

ca-i

tbo

Stii

RAZVAN I VIDRA 24i

RAZVAN

Nu 'ntreba !...Pentru Pentru ca... pentru... pentru ca, privind la tine,SimIesc un fel de simlire... mai in sfar§it nu mi-e bine I...-0 sa ne batem chiar astazi... chiar Emu§ ! M'ai auzit?...

MINSKI

Cum ap? Nu pot pricepe, tovarape prea-iubit...5 Eu nu Ii-am facut nimica... Sfi ne batem nu-i cu cale...

Spune mai Intai pricina ?

RAZVAN (eu furie)

Nu-mi plac ochii dumitale!Ma supara, ma 'ntarata, m'aprind... Nu mai pot vorbi!...

MINSKI (zambind cu duleealA)

Numai. atata? Ei atunci, calla ne-om Intalni,20 Ma jur a-mi inchide ochii... 0 stt ma feresc de cearta...

Dar sant grabit... Am o treaba... Ma duo Iarta, iarta, iartal...(fuge)

'RAZVAN (eu desgust)

Ce mi§el!...

VIDRA

Ma mir, Razvane, vazandu-te temator.Nu cumva m'ai crede 'n stare pan' la viermi sä ma pogor?...

RAZVAN (Itand-o de mitnA eu aprindere)

25 palaturi aurite, §'un acoperis de paie,Cand flacara le cuprinde, fac tot un fel de vapaie:Iubirea-i un foc, iar focul, oricat de jos ar veni,E grozav cand izbucnefte, lesne a izbucni!Mi-qti drag& i 'n toata lumea &en cu putinta toate,

20 Dar dragoste fara teama, nu se poate, nu se poate!...

16*

ce?...

§i-i

244 8CRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

VIDRA (arAttind In urma liii Minski)

Cugetal scum, iubite, de-i cinste pentr'un Fthzvan0 biatit cirtpitanie: i dfinsul e capitan!

oSTMUL (aduand pe Sbierea, care vine cu capul plecat i nunaära pe degete)

Robul dela batman. .

(se inchini si iese)

RAZVAN

Sbiereal...

SBIEREA (ridiciind tapul, cu bucurie)

Tu e§ti, Ram/ilia draga?.. ,

dumneata, jupâneasa?:.. Para vad o pung5. Intreagal..

RAZVAN

Te rog s ne spui i nou5., prin ce minune 'ncapu0,Aa departe de lark tocma 'n talifira la Ru0?

SBIEREA

IncApui ca dola 'n patru... Ce intrebare! Nu 0,ii oareio Cii tabttra muscàleasca este foarte incapatoare?

S'apoi, mai având necazuri, slabisem mai mult de-un §fert:Carnea spanzura pe mine curat ca un sac deqert...

15

RAZVAN

Eu te 'ntreb prin ce 'ntamplare te gase§ti In asta Tara?Cum de te-au luat Muscalii?

Dar ritarii?

SBIEREA

Dela 'Mari m luara...

RAZVAN

RAZVAN V VIDRA 245

SBIEREA

Ma robise mai an-tar/, cfind au trecutPrin movia mea Flämanzii, o movie langa Prut.Asta n'ar fi fost nimica, a nu fi luat cu mineUn chimir cu trei fivicuri pline, pline, pline, pline:

5 Cel dintai era cu taleri, altul numai cuAl treilea galbeni, galbeni de cei ungurevti cuCe chimir!... De piele neagra, i baga bine de seama,Avea 'n juru-i aca/ate zece. nasturavi de-alama...

RAZVAN (zambind)

Tatarul dela Moldova, Muscalul dela Tatar,Dela Muscal te ia Leahul, 0-ar fi cu putin/a iarDela Leah a te ia Neam/ul, bleat astfel inteoDeodata cine mai vtie prin ce /ara te-ai trezi!...Oare nu era mai lesne, cu pu/ina cheltuiala,Sa te rascumperi din lan/uri vi sà scapi de tarbaceala?

SBIEREA

15 Cum? Sa mai platesc? Vai mid Ar fi mai bine a crap!0 asemenea prostie nici nu mi-a trecut prin cap!Ce-mi pasa a nu sunt slobod, and stapanul ma hranevte?Iar pan' atunci in Moldova venitul men crevte, crevte...

eu am totdeauna & nadejde 'n Dumnezeu20 Ca sfantul mereu ma scapii, fara sa-i dau nici un leu,

Deck numai cateodata vr'o lumanare de ceara,Care, de frica scumpetei, o fac la mine la sara...

RAZVAN

Du-te, boierule, du-te! Nadejdea te-a mantuit...Intoarce-te la Moldova, fara sã fi cbeltuit!

25 Te iert pentru-a doua oara...

SBIEREA (Maud cruce)

In sfarvit, o Doamne sfinte!

florinV,

ao

zi

246 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

RAZVAN

Te-am mai iertat In padure...

SBIEREA

Bine ca-mi aduci aminte.Razvana§e, cer dreptate! Ar fi un pacat sa tac...Ho IR tfii atunci in codru ma despoiara de-un sac.

a Fii 0 tu om oum se cade, fa-1i o pomana deplina:Nu te bucura, dragul.a, de-o avulie straifitt.. tDa-mi Inapoi saculelul! tu qtii c'a fost peste totTaleri trei mii patrusute cincizeci §i 9apte Vun zlot...

VIDRA (luAnd pe RAzvan la o parte)

Vezi! Invala dela dansul patima ce vrea sa zica!to Acest om pentr'o lescaie, acest om pentr'o nemica

Va suferi cu placere far' sa scoata un suspin,Robie, larori, ru§ine, Magi, inchisoare, chin...

O da, da...SBIEREA (zambind cu mAndrie)

VIDRA

]i-orice adaos, orice spor de bogalie15 In loc ca sa-1 margineasca, Ii da o pofta mai vie,

O dorinla mai setoasa 9'un avant mai arzatorDe-a vedea lucind In lada-i sunator pe sunator!

SBIEREA

O ap... a§a...VIDRA

4terne de 'nainte-i ca zapada20 Covoare cu pietre scumpe, aur 9i argint gramada...

SBIEREA (cu deefAtare)

RAZVAN I VIDRA

VIDRA

Dansul tot n'o zic5: stai! acuma-s multumit!

SBIEREA

Hai-de-de-de! Na! Firqte! Doara n'am tnnebunit!

VIDRA

0! dac i tu, Razvane, ai sinni ap de tareMândra patimil de-a crqte tot mai mare 0 mail) mare,

5 Precum Sbierea mii de galbeni din nemic a secerat,Tu dintr'o capitfinie ai ajunge imparat!...

SBIEREA

Atunci mi-ei da i dobanda... Acum Insa, deocamdata,S. ne rafuim cu sacul. Fii datorthe bun de plata...Razvanica, sufletele, sa nu uiti c qti

io Numai canard& s'ar face not& sute pe

RAIVAN

Nu!... Departe dela mine toate patimile careCu lacomia lui Sbierea au vr'un fel de-asemanare4

VIDRA (respingindu-1 en dispret)

Fugi! Mi-e mila ci mi-e jale! Mic, tot mic i kali mic!In desert din Injosire eu ma 'ncerc sa te radio!

is Du-te dar de te 'nvartecte In ingusta-ti vizuina:Geared mintea 'n intunerec, scalda-ti sufletul in tina!Eu te las! Te las, Razvane! Om tampit i sfiicios!0 prapaste ne desparte: eu prea sus 0 tu prea jos!

(Vrea sit iasA, RAzvan se repede dup& &Ines. Sbierea meu !sacul meu!)

Textul este: tot mai mare fi mare [Ed.]

247

Bali

crestin...puIin...

strigA: Sacul

1)

CANTUL IV

INCA UN PAS

RUVAN, polcovnic legescVIDRA, nevasta luiRAZASULVULPOIU

Pentru figant eau de matte, ea ell nu fie primtftCdei ?wine Eteriei a fi cu Tigant until,Cdci ludndu-se Elada, de vor ii, ft et ostaelVor cere cu tot =dubs! ei ei sd fie pdrtafi...

BELDIMAN, Jalnica tragodie.

F ETELE:SBIEREAHATMANULBA$OTA

RAZAWL

Nu mai pot, bata-1 napastea! De-atatica timp in §irSa nu vezi o sarmaluta, ci tot numai bor§ cu §tir IDestula strainatate!

(aratii la eit)

M'am saturat pan' aice:s De amarlta ce mi-e view, .nu mai §tiu cum i-a§ mai zice!...

Vase veri 0 ierni vr'o §apte, nu o luna sau un an,De cand parc'a§ fi o umbra dupa pa§ii lui Rdzvan;Ba zau, chiar umbra fartate, and e lumina, s'ascunde,Pe &and eu raman cu dansul, amandoi oricand q'oriunde!...

10 Haiducit-am Impreuna §i 'mpreun.a' am trecutIn asta -card le§easca, unde dracul s'a nascut!Cu Muscalii, cu paganii, nu vr'un an §i nu vr'o luna,Vase veri 0 ierni vr'o §apte batutu-ne-am Impreuna!

VULPOIU (cu despliceer)

Haide! Cineva te-ar crede ca numai voi amandoi15 Ali facut 0 mari 0 late! Dar uitat-ai pe Vulpoiu?

RAZA*UL

Orice-i zice tu, acuma, fostul nostru haramba§5Ajuns-au obraz de cinste, cat un vizir sau un pa§4;

252 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

E polcovnic, e om mare, 0 ca maini o sgt-1 privimInältânc lu-se deodata 0 mai ceval.. , Aferim!Nu-i vorbfi... I se cuvine!... N'a c4tigat de pomanä!Chiar sAptamana trecut 5. a mai apritat o ran4

5 In lupta cea cu Tfitarii...

VULPOIU

AO D'abia i-au sgAriat!Sarutare de sägeatá... Nu-i lucru de speriat...Dec! A fost rAnit 0 ansul inteo singurg, bataie,Dupa ce trecuse teafár prin douazeci de razboaie.

RAZAWL

io Dar sil litsam toate astea... Nu 0iu ce voiam sa-li zic...Aa! Uite pe fereastral... Prive0e!... Nu vezi nimic?...

15

20

(cAntA, arAtAnd cu maim)

Cu miros de vioreleTrandafiri qi miqunele,Bate vfintul prii mele!Bate-ai, vAntule, curat,SA alini al meu oftat!Bate-ai, vAntule, usor,SA-mi mai treacA din cel dor!Bate-ai, vantule, cu focSA ma muti din acest loc!

A§a-i, Vulpoiule dra0! Tare ma furnica dorulTaripara-i prea aproape: de-i asvfirli cu toporul,Dai de brazda romtmeascal... Nu mai este pe-unde fui:Pe la Muscali, pe Ia dracu, pe la tattil dracului!

25 .$i-apoi astilzi in Moldova nu mai e nid Petrea $chiopul,Prietenul ciocoimii, bat'o focul 0 potopul!Alt vod5. satuse 'n locu-i, un stfipiln mai omenos,Care §ade sus, dar Tine cu norodul cel de jos!Cia-1 cbeama Aron-Voda... un voinic, un flacaiandru,0 vila lapu9neneasa: feciorul lui Alexandru...30

RAZVAN $1 VIDRA 253

tii? Cel Alexandru-Voda ce =Inca boieri de vii,Incat ii facea de groaza bejenari pe la pustii!...Asa dar, pe-aci mi-e drumul. Tree prin foc si prin furtunfi !Sa mai stea Razvan si singur....Nu ram& si pace bunk !, ..

3 ma due la Tasi cu hrisoave...

(scoate din sin o legatura)

Iata-le! Aice suntIspisoace si direse chiar dela tefan cel Sfant!...E cam veche legatura, de mare mult ce-i purtatä,Dar n'o las de rang& mine, n'o las cu capul o data!

to 0 voiu strange tot la sanu-mi, cat voiu umbla pe pamant,'n urma eland ortul popei, o voiu duce si 'n mormant!

(Anita legatura 11'0 ascunde)

Voiu merge iar eu protapul, o sa vorbesc cu domnia,Doar.a va da Sfantuletul sa-mi tntoarca razasia...

VULPOIU

Drace! Nu cumvasi ai crede c'o sa ramai nurnai eu?45 Culca-te pe-acea ureche ! Nu cunosti tu gandul meu.

Orice tipenie 'n lume un sfant are sau o sfanta:Pe tine, vezi bunaoark, razasia te framanta,Pe mine ma prigoneste frumusetea codrului,Cand sedeam cantand din frunza la umbra stejarului.

20 Tu a tale, eu a mele, fiecine ale sale!...Uite, zau, cand mi se 'ntampla de 'ntalnesc viind In caleUn ciocoiu ca o fetita, mitirel si curatel,Lins la ceafa, dres la fata, sprintenel pi spalatel,In sfarsit, o pocitura dintre cele guri caseate,

25 Mil 'nvoalta, ma rasuceste ca sa-i dau pe dupa spate ! . . 1Cand privesc inteo livada copacelul ofticos,Cu crengi tocite de-omida si cu trunchiul gaunos,Hotomanul meu de cuget ma gadila si-mi sopteste:

ai

254 SCRIERI LITRRARE, MORALE $1 POLITICE

Nu-i aqa a 'n codrul nostru ciuperca mai bine cre§te?Cfind aud o pfisfiruicfi ciripind pe vr'un zaplaz,Mi se pare ciripirea-i cfi, zfiu, n'are niciun haz,Cad mi-aduc aminte bine... of, of, of, mi-aduc aminte

5 Cum ciripea dineoare, cum ciripea mai 'nainte,Cum ciripea la padure prin rfiri§ul cel din crfing...,5i and mi-o aduc aminte, -pe loc imi vine srt plfing!

Polcovnice!

(intrà Ritzvan, cu bratul fang oblojit)

RAZASUL

RAZ VAN

Ha? Ce treabá?

RAZA$UL

10 Dfi-mi drumul sa plec de-aice.

i eu...VULPOIU

RAZ VAN

Ma läsali pe mine?

VULPOIU

Ba nu... totu§i... cum am zice...

RAZVAN

Ce? Nu vl mai place (lath al armelor me§te§ug?15 In loc de sabia lath vreli la sapa Oi la plug?

Vi s'a urit cu rfizboaie? PofiIi odihnä?...

RAZ4UL

Nu Inca...

RXZVAN SI VIDRA 255

RAZVAN

Poate vi-i foame? Vi-i sete?... N'avep cupah sau opincA?

VULPOIU

Nu...

RAZVAN

Atunci care-i pricina!

RAZA$UL

Apoi &A, ce s vorbescs5 Mi-e dor de iara Moldovei, de câminul strAmo§esc...

VULPOIU

mie...RAZVAN (furios)

nemernici!... Cum? Vona' vi-i dor de Iaral...Dar eu? Ce-s eu? Ce? RAspundeli!... SAnt o gadinA? 0 fiarä?Oare inima-mi cernitA, ca o razA dup' un nor,

10 Nu plAnge 0 ea, sarmana, de focul acelui dor?Numai voi iubili Moldova?... Dor de -vitt !... Dor de IarA!...RAndunicele and plea* se gAnclesc la primAvarkCa sA se 'ntoarcA voioase iar In cuiburile kr,

numai omul, el singur, sà nu simt a. niciun dor!15 Lipsi0 de 'nainte-mi...

VULPOIU

Polcovnice...

RAZVAN (lovind cu piciorul In pimint)

Dor de Isla!

RAZAPL (scArpinfindu-se la cap)

n'ai cuvAnt sA te superi...

Si

A9a,

SiFugici!

nu,

256 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITI,CE

RAZVAN (punind mina pe sabie)

Ie0 afara! Ie0 afara!,.,(Rizzi. qui §i Vulpoiu les prin o ulli; pe cind Vidra intri prin alta)

VIDRA

Ce 'nsemneaza asta larma?

RXZVAN

De 'ntai, sa ma liniOesc!

VIDRA

Eoi turburat?

RXZVAN

5 Nu-i nemica... Nu pot sa ma stApanesc, ..Dor de Iaral... Sant cam iute...

(stria

10

Mai, Razaple ! Vulpoiu!...

VIDRA

Dar ce vrei sa faci, iubite?(Vulpoiu intri cu sfiali)

RXZVAN (dindu-i mina)

Fie pace intre noi!...Celalalt de ce nu vine?...

VULPOIU

AO El fulgera, trAsne9te,Dupa cum ti.i ca-i e firea: cand se supArA, plesneOe!

RAZVAN

Spune-i ca-1 rog sA MA ierte... Mi-ali vorbit intr'un ceas rAu.Cat despre plecarea voastrA, o sA vedem mai tarziu.

Sa traie9ti!

RAIVAN 1 VIDRA 257

(ieee)

VULPOIU

VIDRA

Al vrea sa aflu 0 eu cu tot dinadinsulCe-i 0 cum?

RAZVAN

Am fost la hatman...

VIDRA

5 A! i ce-ai facut la dansul?

RAZVAN

Draga, o saii spui in urma lucrurile ce-am grait:Ajungaii acum d'odata ca ie0i foarte mfihnit...M'arunc pe cal ca vartejul, infig In coasta-i un pinten,Murgul scutura din coama, sboara vesel, fuge sprinten,

10 i cu cat Alta mai tare, 0 cu cat mai mult Area,Mi§carea-i cea furioasa simleam ca ma racorea,PAna ce-1 lasai In voie, asvArlind din math capastru:Calul, nascut In Moldova, ma duse drept pan' la Nistru.Nistru, apa romaneasca, ce spumega printre stAnci,

15 IngropAnd du§manii Orli In valvorile-i adAnci!Nistru, ale carui unde altadata 'n zile greleAparau in loc de tunuri hotarele Tarii mele!Nistru!... Nistru!... Pan' acuxna §tiut-am A ma ferescDe-a trece pe lAnga iarmu-i, ca A nu ma ispitesc!

20 1 Sri nu-mi aduc aminte ca ramai In Iari straine,Pe mind scumpa mea Moldova nu-i departe dela mine!Astazi lima de nevoie ma simIii impins la mal,Caci dorul Iarii razbate pan' 0 sufletul de cal!, ..Nainte-mi se desvelira, 9erpuind ca un balaur,

25 Holde 0 cAmpii, in care, jucand pintre spice de-aur,

11

258 SCRIERI LITERARE, MORALE fig POLITICE

Se zfireau, ca pietricele presgrate pe-unBosoioe i garofiik toporag gi ghiocel,Iar prin ele 'n dep6rtare, un flomtm muncind la soare,Falnic, ruman, plin de viealk se 'Area gi el o floare !...

5 Le vlizui acele locuri gi din VAz le sarutai,Tara-mi, uncle Insugi iadul par-ca se preface 'n raiNumai tu poti InTelege, nunmi tu, Vidro

cu ce durere am trecut eu prin ispitascaldând calul In spume, dela Ormul fermecat

io Eu gi dânsul, fara voie, amândoi ne-am departatViu acasà... d'abia Insti pus-am piciorul, gi iataVin Razagul gi Vulpoiul de 'naintea mea d'odatkNegtiind ca 'n pieptu-mi arde cel pojar Ingrozitor,Si-mi vorbesc de Iara noastrk gi-mi graesc de-al -Orli dor 'Ei sfi plece la Moldova! Dor de -carA ! Dor de Iaral...Iarà sAngele meu ferbe! Furia m'apuch' iará !...

VIDRA

Vrea sà zick tu, Razagul, calul vostru i Vulpoiu,Santeti tocmai de-o potrivk tot un fel gi tot un soiu?

Cum aga?

RXZVAN

VIDRA

20 Inima voastrà se vaieta suspinaDup' o pulbere degartk o bucatá de Oriinti,Un pilmgmt uscat i rece, de ierburi acoperit,Printre cari o floricica de 'ntAmplare a rasäritAsta-i iubirea de Tara? De-aga iubire mi-e jale,

25 De-aga fiin0 mi-e mila...

RXZVAN

Tu iar cu visele tale!...

iubita,

gi

inel,

Picti simbi$i,

L..

RAZVAN 131 VIDRA 259

VIDRA

Vise! Nu oricine poate sa viseze-al Vidrei vis!...Cand te-em Intalnit In codru 0 'ntalnindu-te mi-am 'zis:Acest haiduc o sa 'ntreaca trandavita boierime,Eu visam... 'astfel de vise altul nu viseaza nime!

s Gaud te-am smuls la lumea larga din ascunsuqi adapost,Impingandu-te 'nainte, iara0 visiil meu a fost!Si-acum eu visez, Razvane, and mi se pare ciudataIubirea Orli ce numai prin buruieni se desfatal...Omul celi iubqte -care cu adevaratul dor,

lo Nu-i pasa de lutul rii, ci de-al iarii viitor!Nazue§te pan' la stele, fa-te tot 0 tot mai mare,Si slavali o sa mareasca %era ta din departare,Precum luminosul soare,Din locap-i departat,

15 Sparge far' s'a se pogoareValul nopIii 'ntunecat !Fie Razvan oriOunde, el tot lara 9i-o iube9te,Daca prin faptele sale se ridica 0 uimqte,Incat Imprejuru-i face pe strain 0 pe pagan.

20 Sa 9opteasca cu mirare: multe poate un Roman!...(Sbierea se era-a in usä)

RAZVAN

Tu, Jupane? Cum? Si-aice?...

SBIEREA (frectindu-si mAinile)

Da, da ! S'aice! S'aice!De ce nu? Viu din Moldova ca sa te fac mai ferice...Jupaneasa foarte scumpa, nu tii Inca, negre0t,

25 C'uncheplul dumitale nu mai este?... S'a sfar0t:Si-a incheiat catastihul, ispravind de cheltuiala,Cad 0 viewca omeneasca-i tot un fel de socoteala...

VIDRA (en rAcealã)

A murit? Ce spui, jupane? Si dumneata cum o §tii?

17*

260 SCRIERI LITERARE, MORALE Z POLITICE

SBIEREA

De vr'o catva timp Incoace eram vecini la mosii...Cand ma 'ntorsei din robie, cu dobanzi intarziateCumparai pe lânga Nistru nioe campuri nelucrate...Apoi bine, jupaneasa, dumneata acuma estiDeplina stapanitoare mooenirii parintesti:Patru sate, dot& iazuri, mii de vite ramatoare,

apte mori, o herghelie, padure... Nu vinzi oare?

VIDRA

Dumneata ai vrea sfi cumperi?

SBIEREA

Ieften; bani In Tara nu-s;ao Cu Turcii, cu bir, cu dajdii, to-pi galbanasii s'au dus...

RAZVAN

Nu! Noi nu vindem nemica! Voiu lasa pe Lesi mai bineTo sa m'asez romaneste, In Tara mea i la mine...

VIDRA

Asa? Nu cumva, Razvane, s ne 'nchidem Inteun sat,Gustand viewca de campie i vazduhul cel curet

15 Intr'o cusca mojiceasca, plina cu miros de varza,In casa gramezi de teancuri i pe-acoperis o bared?Tu o sa petreci, iubite, vanand potarnichi si lupi,Eu purtand grije de turme, de iarina si de stupi,Iar vatavii, parcAlabii si vecinii de mosie,

20 Vazandu-ne, o sa ce bun& gospodarie !...Frumos traiu! placuta soarta! Noi, o Vida% si-un Razvan,Sa 'nlemnim stand la o parte, nemiscaii ca un bustean

SBIEREA

Este foarte potrivita socoteala dumitale:Decat a sta la movie, mult mai bine cu parale...

*

vi-o

zicfi:

L.

RAZVAN 131 VIDRA. 261

RAZVAN

Dar asculta, draga Vida, 9i 'n Moldova ca 9'aiciSe da cuvenita cinste la osta9i 9i la voinici...

SBIEREA (clAtinAnd din cap)

Hem! s'ar putea ca Vacolo sá te primeasca polcovnic...Ina la Romani o slujba nu-i tocmai lucru statornic!

NIDRA

5 Sa \Tad eu, cum se 'ncovoaie cu sfiala un RazvanPe langa cei mai din coada boiera§i dela divan,Pentru ca dintein9ii unul, c'o inima mai miloasa,Ca la un &aim din curte sa-i arunce ni9te ()ash?Ba poate ea i pe Vidra, pe nepoata lui 'Mo Toe,

io 0 sa ma. trimiçi, cu lacrimi sa ma duc intr'un noroeLa nevasta vr'unui vornic sau la vr'o logofeteasa,Care n'ar putea la mine sa fie nici fata 'n casal...A9a se capata slujba, cand tu te pleci ca s'o cei,In loc d'ai sili prin fapte sa te caute chiar ei!

15 Nu, nu! Las' ca %ant noastra sa simla durerea crudaC5 'n sanu-i omul de frunte in de9ert Ii vezi c'asuda,Si. din cupa desnadejdii band ocara, band amar,Lucreaza i zi 9i noapte, lucreaza tot in zadar,Caci mi9eii, ea o straja, carma ãrii impresoara,

20 Si pe-oricine nu-i mi-1 resping i mi-1 doboara

SBIEREA

Ca unul fac doua, vorbit-ai drept 9i frumos:Pe mine, zau, tot mi9eii din visterie m'au scos.MulP mi9ei sant in Moldova! Dumnezeu sa te fereascaEu 9'oricare om de treaba poate sa se prapadeascal...

(cAtre RAzvan)

25 A9a dar mo0a, sà n'ai bataie de cap...Uite, eu ca un prieten, a9 vrea numai sa te scap

vindeli

262 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

RAZVAN (luAnd pe Vidra la o parte)

Iubita Vidra, mai lasa... De ce-i asta graba mare?Eu nu ri-am spus Inca toate... Mai este o 'mprejurare.

(cu r5cea1ä atre Sbierea)

Vino mai tarziu, jupane... Mai tarziu!

SBIEREA (cu umiling)

V. las... Va. las...5 Ma 'ntorc Inteo jumatate, ha nu! Intr'un Oert de ceas.

(se departeaza, apoi se opregte In mil, se mai inchini odatri i iese)

VIDRA (cu tarie)

Fie! Eu si-am spus, Razvane, eacum ii voiu spune iaraCa Vidra nu vrea sa plece ca sa se 'ngroape la Tara' ...

RAZVAN

Bine! Nu ne vom intoarce! Vreau i eu sa--ti dovedescCat de mare puterea i cat de mult te iubesc...

VIDRA.

Dar oare vieqa-mi Intreaga nu-i destul sa-/i dovedeaicaIn toata clipa, ca Vidra stie §i. ea sa iubeasca?Eu nu ma gandesc, Razvane, en nu mai pot cugetaEu nu mai pricep nimica decat inalIarea ta.

RAZVAN

Nu vom pleca la Moldova; ma supun voinlei tale;15 Dar lumea-i Incapatoare; s'alegem o alta cale;

La Nemli, la Turci sau aiurea, oriunde-mi vei porunciAtata-i cu neputinia de-a mai ramanea pe-aci...

VIDRA

de ce-i cu neputirica?

Ii-e

10

*i

RAZVAN $1 VIDRA 263

RAZVAN

-tii c'am fost la hatman.

VIDRA

Bine...RAZVAN

Acum el n'o mai ascunde Vo spune la ori0cineC'o sa fie cu Moldova un razboi infricopt...

5 Astazi la clansul acasa ne-a chemat pe to0 la sfat,Ne spuse de 'ntai ca Le 9ii sant eau cu Iara nenrceasca,

'avand legaturi cu Turcii ar dori sa le ptizeasca iNe mai spuse c'Aron-Vocla, noul Domn moldovenesc,Tine 'mpotriva Turciei cu 'mparatul cel nenrcesc;

10 Ne-a mai spus altele multe, In0rand vr'o patru oare,'nsfar0t, drept Incheiere, ne-au aratat o scrisoare,

In care craiul ii zice sa fie gata pe locA trece hotarul -carii cu sabie 0 cu foe...M'ai lam tu oare, Vidro, ca bra-cul meu sa izbeasca

15 Un piept de Roman? S'aprinza o colibfi româneasca?

RAZA$UL (intrAnd apAcit)

Vine hatmanul! El 1nsu0!...(iese)

VIDRA

Eu te las a cugetaCa... lovincl pe-un Domn netrebnic, vei scapa chiar Tara ta...

(Vidra iese prin o usA, pe cAnd prin aka intrA hatmanul)

HATMANUL (privind in urma Vidrei)

Este sora dumitala? Acea femeie viteaza20 Ce te 'nsoIe§te 'n razboaie, Infrunta moartea, vegheaza

Pe campul de batalie, In rand cu osta0i mei,Pe caH ades ii intrece?... Minune dintre femei!

.

264 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

RAZVAN

Este Vidra...

HATMANUL

Astadattt cerul a fost cu dreptate,Dând o asemenea sort( la un asemenea frate...

(se ape* se gandefite, apoi duptt o tAcere)

Mind dimineatti ne certasem oare-cum,Tu nu te-asteptai, Ant sigur, sa ne mai vedem acum?...

RAZVAN

Nu, hatmane. Neasteptatà e numai cinstea cea mareDe-a te vedea 'n locuinTa unui om ffir4 'nsemnare...

HATMANUL

In intillnirea ce-avuram, pare-mi-se ctt-mi spusesi... ?

RAZVAN

/i-o mai spui inc'odata ca-mi dau vieata pentru Levi10 Toriunde nt vor trimite, le voiu sluji cu credinta

Dar nu mil bat cu Romfinii... nu; asta-i peste putintä!...

HATMANUL

Polcovnice Bagtt seama eh', mai mult ca orisicand,Esti dator tocmai acuma sá te jertfesti chiar nevrând.Ajutorul dumitale, deck altul orisicare,

15 Ni-i cu totul de nevoie In aceasa 'mprejurare.Dumneata cunosti Moldova; 1.ara s'oamenii cunosti,Locurile, rtinduiala, tot ce trebui pentruEttizboaiele se astiga nu numai prin vitejie;Ades mai mult ca prin brate se face prin dibacie...

RAZVAN (posomorindu-se)

20 Am Inleles! Prin urmare, vouà vi-i trebuitorUn om vtindut, o iscoada, un mieI, un tradator...

c'astfizi

I

osti...

5

RAZVAN $1 VIDRA 265

HATMANUL

A, polcovnice! Se poate sa-mi faci astfel de dojene?Dumneata eoi Leah acuma, cfici patria ubi bene,Dupa cum zice Latinul, 9i nu mai eoi Moldovean:Poi sa te baTi cu Moldova, far' a te numi viclean...

RAZVAN

Hatmane, Latinul zice... dar fii bun de-mi talmace9te,In cuibul meu, la Moldova, nu se 'nvala latine9te...

Tara este unde-i bine.. .

HATMANUL

RAZVAN

A9a?... Pacatos LatinCine iubea de-o potriva pe-un fraie 9i pe-un strain,

10 Zicand cà Iara-i o turta, Incât s5 poatä stomahulLeah a ma face pe mine, sau Muscal sa faca Leahul!Nu, hatmane! Niciodatal... Fie painea cat de rea,Tot mai dulce mi se pare, and o oiu din Iara meal...

HATMANUL (sculându-se)

Vrea sa zicà, eti statornic n hotarirea luata15 De-a ie9i din sfinul nostru?

RAZVAN

Da. Si-o mai spun Inc'o data:Dar ma jur ca de nevoie 9i cu parere de rau:Dumneata singur ai face tot a9a la locul meu...

HATMANUL (apzandu-se chip& o Were)

Pe castelanul Piotrowski II cunooi; ruda cu mine,20 In razboaie totdeauna s'a batut destul de bine,

Fiind dintre cei de frunte i la lupta 9i la sfat.Nu-i batran, nu-i fara stare, este foarte invaIat . . .

266 SCRIERI LITERARE, MORALE ,I. POLITICE

Ei bine! eu, cum s'ar zice, aq putea sa pun la caleCa nepotul meu Piotrowski sa ia sora dumitale...

RAZVAN (sculându-se)

Pe Vidra? El o iubqte? Ti-a spus?

HATMANUL

Nu...

RAZ VAN

5 El nu li-a spus?...

HATMANUL

Piotrowski o sa m'asculte: tanarul e prea supus...

RAZVAN (1ini9tindu-se)

Bine! 0 sa 'ntreb pe Vidra... Vom vedea ce-o sa ne zical...El nu li-a spus ca o iubqte? Sa fi spus... Dar nu-i nemica...

HATMANUL

'aceasta nu-i inca totul. Ca sa leg cu Iara meato Pe viteazul cel mai mare din caIi am putut vedea,

Eu, eu hatmanul, sant gata agi dau in casatoriePe fiica mea...

RAZVAN (miqcat)

Cum? pe fiica-Ii...

HATMANUL

Ap, polcovnice...

RAZVAN

15 Mie?

HATMANUL

Nu ma mir ca te uime§te...

RXZVAN 1 VIDRA. 267

RXZVAN

Da! 'o s'uimeasca pe tolilHatmane! Eu In Moldova 9tii oare ce am fost?

HATMANUL

RXZVAN

HATMANUL (sculindu-se cu mirare)

z Hot? 0, Doamne !...

Ce?

HoI f

RAZVAN

Hol de codru! Sa rapeasca 0 s'omoare,Nu facea braIul meu alta... Imi mai dai pe fiicali oare?

HATMANUL

Trecutul nu ne prive9te... Sa privim ce este azi:Eu te lead boier, polcovnic, ostapil eel mai viteaz ;

io Cfind Tara mea-Ii datoreaza izbande stralucitoare,Iar eine cauta pete, le gasqte chiar In soare,Eu fp dau pe fiica-mi!

RXZVAN

Ina... gande9te-te...

HATMANUL (aqezandu-se)

M'am gandit.

RXZVAN (dui:a o Were)

15Hatmane prea luminat! In Biblie ai cititCa Faraon din Eghipet s'a 'nfundat cu pacato0iDin voia dumnezeiasca In undele Marii RoOi?

268 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

HATMANUL

Dar ce 'nsemneaza 'ntrebarea?

RAZVAN

Astfel pieri Faraon;PuIini dintr'ai Ai scapara din acel grozav canon;Totu0 o alta pedeapsa dela urgia cereascfi,

5 0 pedeapsa 0 mai cruda, au trebuit sa primeasca.Dumnezeu fi osandise in urma celui potopMii de veacuri a colinde, fara Tinta, fara scop,AlungaIi din Iara'n Iara, din loc In kc ca o turma,Dispreluiti de noroade ca lucrul cel mai din urma,

10 51 'nvartindu-se pe drumuri, parka la groaznica ziCand trambila judecalii din cer o vor auzi,Si-atunci lumea despletita, ca muierea vinovata,0 sa strige: Doamne! Doamne! mai iarta-ma 9'asta-data!

HATMANUL

Polcovnice! Vino 'n fire...

RAZVAN

15 Acel neam nenorocitLa Dumnezeu in osanda 0 la oameni huiduit,Slifer& cu nepasare mania ursitei sale.Barba Iii lor nu 9tiu alta, deck sa fure, sa 'n§ale,Tavalindu-se 'n minciuna, In mi§elii cufunda/i,

20 kr femeile ajuta, 0 chiar Intrec pe barbati,Vanzand druma01or floarea tinereTelor plapande,S'apoi sufletul Satanei, cand alta nu se mai vinde,Caci soarta lor e sa vanza... nu le pasa, ce 0 cui!

HATMANUL

Tigani?

RAZVAN I VIDRA. 269

RAZVAN (stergind sudoarea de pe frunte)

Tata dumitale a fost Leah?

HATMANUL

Ce vrei sa-mi spui?

RAZVAN

Ins& maica dumitale, se zice c'a fost Maghiara?

HATMANUL

Polcovnice I Ce 'ntrebare? Unde mergem?

RAZVAN

5 Ap darkEoi Maghiar?

HATMANUL

Ba Leah; dar totu0 prea-ciudate mi se parAceste vorbe far& noima...

RAZVAN

Eoi Leah! Vai, nu e9ti Maghiar I...to Neamul se ia dupa taica! Dupa taica! Biata mama

De kc nu se socoteoe, de loc nu se baga 'n samfi!...Sarmana maica ce poarta copilu 'n sangele sau,Ca sa-i dea suflare viepi duce chinul cel mai greu,Cu cantecul ei ne 'nvala, cu laptele-i ne nutreOe;

15 Cand plangem noi, ea, dragula, c'un zambet ne liniOeoei plange de bucurie, vazandu-ne ca zambim;

Maica, cea dintaiu fiirrca pe care noi o iubim.Cea dintaiu ce ne iubeoe, nu-i nemica! Totu-i 'tata!0, dreptate omeneasca! 0, dreptate blestematal...

HATMANUL (cu tngrij ire)

Polcovnice! Tu ma sperii... Eoi bolnav... Eoi ratacit ...

270 SCRIERI LITERARE, MORALE 0I POLITICE

RKZVAN

Maica-mea a fost Romanca. Tata-meu.. , Mai in sfar0t,Eu... eu sant Tigan!

HATMANTJL

0 Doamne! Tu Tigan?... Nu-mi place glumal...

RAZVAN

Da! Tigan, Tigan!... Ei bine, sa te mai vedem acuma!

HATMANUL (Ili pune mina pe frunte, se gandegte, apoi dupi o tficere,In cursul cireia Rfizvan il privegte atintit)

5 Intreaga lara le§easca...

RAZVAN (apucindu-I iute de mini)

Taci, hatmane! Nu uitaCine-s eu, q'adu-Ii aminte §i eine e§ti dumneatal...In vieara numai o data IntMnii In neagra-mi caleUna singura hint& cu simtirea dumitale,

10 Ce din falnica 'nilTime a nwerii boierwiPrivind cu ochii cu care tu, hatmane, ma prive0i,Cu mana-i Imi stranse mana §i-mi vorbi cu omenie.Acea fiinla e Vidra... nu soru-mea, ci so-P.

HATMANTJL (sculandu-se gi. rezemindu-se de umerii lui Rizvan)

Am facut, ca Leah §i hatman, tot ce 'n putin-ca mi-a stat,is $i nemic, nemic In lume, din parte-mi n'a fi cruIat,

Ca sa ca§tig Tarii mele pe iubitul meu tovara§...Dar nu-i chip ! SA fim prieteni! Walla tal... spuindu-li iara9iCa primeam cu bucurie un ginere ca Razvan!...

VULPOIU (intrind jute)

Polcovnice! Dela -tar& un boier... Un Moldovan...

(Lasi si intre Rapti gi ieee. Räzvan face o migcare de mirare. Ballots,vizind pe hatman, se opregte In ugi.)

RAZVAN I VIDRA 271

HATMANUL

Boierule din Moldova! Nu te cunosc pan' acuma,totu0 te rog da-mi voie ca sa-li spun o vorba numa...

Norodul vostru se zice c'oare0cand ar fi venits'ar trage tocma-tocma din Ramul cel prea-vestit;

5 Dar cum oare vreii ca lumea sa v'asculte, sa va creaza,Cand Intreaga firea voastra cu totul se departeazaDin obiceiul acelor oameni ageri i varto0,Pe care voi cu trufie ni-i aratali ca stramo0?Rârnlenii cei din vechime cautau fara 'ncetare

10 Ca sa scoaIa la lumina tot ce-i bun 0 tot ce-i mare,Incat la plug 0 la sap& gaseau adesea barbaliCu cari se falepte lumea: pe Catoni i Cincinati...La voi insa, &and o razaDe soare patrunde 'n Tara,

15 To 1i se scoala, toi turbeaza,Toi voiesc s'o dea afara ! . .

(arata la Rtavan i iese)

BA$OTA (Inchinându-se)

Cer iertare; viu d'a-dreptul dela drum 0 plin de pray,Ma chiama...

RAZVAN

.tiu cum te chiama, jupane mare vatav!20 Ne cunotem foarte bine.

BA$OTA (Inehimindu-se)

Luptandu-te cuUmplut-ai Moldova 'ntreaga de numele dumitale,$i slava ce-o ca§tigase0 nu pu/in a mai crescutPrin vestea ca mai in urma i pe Tatari i-ai batut;

25 Deci, icoana matalulei, la Cracovia lucrata$i care, cum qti acuma, intocmai astfel te-arata,Stapanul meu Aron-Voda o Tine 'n palatul sau.

$i

Mvccalii

272 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Uncle cu multa placere putut-am s'o vrid 0 eu;.5i cum o vazui, pe data zis-am: mare, mare, mare!Nas de 9oim! o frunte 'naltift! din ochi inima tresare!Mai in sftir§it, toatrt faIa numai duh 0 numai foc!...

5 Caci pe cei a1e9i de soartä eu unu-i ghicesc pe loc.. ,

RAZVAN

Nasul meu, ochii 9i fruntea vor fi fost de tot altminte;A9a dar nu-i de mirare a nu-li mai aduci aminte!...$'apoi altceva mai este; eu eram atilt de mic,hick viitavul cel mare, zfirind un slirman pitic,

to Nu vrea nici sit-1 bage in seam& sau d'aproape sil-1 priveasca,Far fi putut cu piciorul ca pe-o musca s'a-1 turteasa 1Piticul insti de-atuncea, speriat de-un vis grozav,N'a uitat 0 n'o sa-1 uite, pe-acel puternic vatav...Dar 15.stind acestea toate, spune-mi cinstite jupilne,

15 Ce 'ntamplare, ce furtun5 te-o fi aductInd la mine?

BA$OTA (Inchinandu-se)

Maria sa Aron-Voclgi, din voia lui DumnezeuMcIteanul cdrii Molclovei, domnul 0 stap"anul meu,Ba §i na§, ciici mai deunazi, din parinteasca sa mila,Mi-a facut nespusa cinste de-a-mi boteza o copila,

20 Ma trimite cu solie la polcovnicul Razvan,Ca s'a-i spui ca-1 chiama -Ora, clandu-i un loc in divan...

RA.ZVAN

In divan?...

BAWT.A. (inchinandu-se)

Sintem in luptil cu puterile pagâne,$i dup4 ate se spune, o s'a' mai vedem ca mane

25 Ca 0 Leahul trece Nistril Turcului in ajutor.Un rifizboi atilt de stra§nic nu-i tocmai lucru u§or!

RAZVAN I3IVIDRA 273

Degi Nem/ii gi Muntenii sant lega/i cu noi fralegte,Degi ogti avem destule, dqi hrana nu lipsegte,Totugi este trebuia/a gi de-un hatman ispitit:Stapanul meu Aron-Vocia, la dumneata s'a gandit...

RetZVAN (iute)

6 Cum ai spus? Ce zici? Eu hatman? Mai spune dar inc'o datal...Hatman?... Hatman in Moldova?... Ce 'ntamplare neafteptata I

BAWTA. (Inchinfindu-se)

Sarut maim. Merg la gazda gi stau gata origicandLa porunca dumitale... Cred c'o sa plecam curand?...(Iese cu multi umiliatfi, pe mind Vidra se arata In altit usti, oprindu-se

fftra a fi vizutä de Rfavan.)

RAZVAN (duptt a tacere)

Acest om MI% dreptate de nu m'arunca 'n robie,10 Eu n'ag fi catat lumina la codru gi 'n haiducie;

De nu ma ducea norocul in umbra negrei paduri,Pe minunata mea Vidra n'ag fi 'ntalnit-o aiuri;De nu iubeam o femeie cu o inima semeala,N'ag fi gäsit in razboaie un nume gi-o nourt viealal...

15 Acest om, fara s'o gtie, m'a ridicat pan' aci:0 Doamne ! caile tale cine le poate ghici!Tu, ce pe dugmanii nogtri ades ni-i faci o unealta,Prin care ne 'mpingi cu 'ncetul la Oita cea mai inalta!

VIDRA (apropiindu-se)

Jul:4nel Jul:411e hatman!

RAZVAN (stringlindu-i mina)

20 Tu o oii?

VIDRA

Ti-a mai /limasSA faci pe calea maridi un singur, un singur pas !

18

274 ECRIERI LITERARE, MORALE I POLITICE

Un pas?

RAZVAN

VIDRA

Ca s'apuci cu fald scaunul lui Stefanpatruzeci mu d oaste s te-aqtepte 'n

Bucuro9i a 'nfige lancea, tn ce parte-i Va5 Un deget al mânii tale, o vorbfi din gura

RAZVAN (turburat)

Scaunul lui Stefan cel Mare?

cel Mareascultare,indreptata!

VIDRA

Stefan cel Mare, iubite!

RAZVAN (punind mina pe braIul eel legat)

tii tu oare c Tätarii poartä sàgei otrgvite?...Astg

VIDRA (zimbind)

to Astg ran'a' ?... Ei bine?... Ce-i?... Sfi vedem?Te temi de moarte, Rgzvane?... De când asta?...

RAZVAN

Da, mg tern !...Nu ma temeam mai 'nainte, pang ce cu desfatareNu gustai, Vidro iubitg, din fagurul de-a fi mare!

VIDRA

15 A9a-i, Razvane, ca-i dulce?

RAZVAN

0, nepoata lui Mope!Sufletul rneu Para de tine n'ar fi cunoscut de locAstg simire ciudatg, ce-I indeamng sà doreascgJos la picioarele sale toatg lurnea sa priveascg!...

rang...

RAZVAN Eg VIDRA 275

VIDRA

Si numai tu ca un munte ce primqte cel de'ntaiMfindrul soare, pe când noaptea stä culcata peste vrti!...

RAZVAN

0 da! Voiesc a fi mare, precum Sbierea cu gramaddVoiqte movile de-aur numai la dânsul in lada!

(Sbierea scoate capul prin uga din fund)

5 InsA rana! Bralu-mi arde... 0 sfigeata cu venin!

SBIEREA (hiaintand)

VindeIi? Daea daIi mai ieftin, eu platese acum pe§in.

18*

CANTUL VMARIREA

Asa s'a WWI 0 lui Raman rduiCe-1 /douse pi ei lui Aron-Vodd.

MIRON COSTIN, Cap. IL

FETELE:RAZVAN, hatman moldoveneseVIDRABASOTASBIEREA

TANASERAZASULVULPOIUSOLTUZUL }

cap itani

UN COPIL

MAI MULTI CAPITANI SI TARGOVETI

Palatul lui Mayan in Ia 9i

(Rfizasul sade ganditor, fluierând o doia, cu capul plecat pe mita.Mark se aud din departare Impuscrituri de tun.)

VULPOIU (intaind)

Buna ziva, capitane

RIZAWL

Ziva rea, nu ziva buna:Unde vezi tu bunatate, &and tot fulgera i tuna?Mai Vulpoiule, nu-i bine...

VULPOIU

Te prea poftesc mai intaiuSA te 'nveti a nu mai zice nici Vulpoiule *, nici o mi *1Sant capitan ca si tine, si nu-s capitan degeabtt:Te rog dar sa-mi zici de-acuma: capitane...

RAZA$UL

Mare treabrt I

to Nu cumva zic o jupane* sau c boierule Ce Simi!Mai asteapta! Deocamdata pune-ti, draga, pofta 'n cui!Leahul ne trimete 'nteurta ghiulele peste ghiulele,Noi stam fnch4i in cetate ca dobitocul In piele,

5

1

o

sail 0

280 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

Merinda se 'mpulineaza, iarba de pupa ma temCa peste doutt-trei zile de leac n'o sa mai avem,

tu te gAndeOi acuma, moara-stricata! dihane !A da lege i porunca ca eu zic: capitane?...

VULPOIU

5 Te sperie Leahul?... Asta-i?... Apoi pe pace sa fii,Noi ne-am Infralit cu dân§ii.

RAZAWL

Dar tu de unde o Oii?...

VULPOIU

Drace ! Vulpoiu ce nu Oie? Asculta, spui pe fa0,Maria sa Aron-Voda trimis-au azi dimineala,

10 Chiar pe Bapta vatavul drept la hatmanul

crezi tu?...RAZAWL

VULPOIU

Cu buna seama! Nicidecum nu ma 'ndoiesc !...Le§ii sunt gata la pace... Vrei dovezi? Ei bine, iatal....Dintâi cetatea Sucevei nu s'a luat niciodata

15 i, prin urmare, nici astazi nu se ia u§or ;Apoi Barn vatavul e un faimos vorbitor,

deci, indrugand ía fleacuri, pe Levi o sa-i ameleasca,Ca-i oiut ce fel de poama-i inlelepciunea lepasc5 ;In sfar9it, du§manul vede ca nu-i gluma cu Razvan,

20 Cunosclindu-1 din aproape ca-i suflet de holoman!...A§a dar la dracu lupta, duca-se naibei vrajma§ul,Tfirgu-i rupt, pacea-i facuta, n'ar strica nici aldama§u1;Cfir§mfireasa nu-i departe: o masura doi §alaiCotnar din via domneasca...

Si

sa-/i

lesesc...

RIZVAN V VIDRA 281

1XZA.51.714

Mai Vulpoiule...

VULPOIU

Iar 4 mai 5?Nu po/i sa zici: 4 capitane O... Tau c'o s'ajunga la ce anal..

RiiZAWL

Bre, n'am vazut pan' acuma o faptura mai de§arta,5 Trasni-te-ar capitania, capitane mare fleac!

Sant sute de semne rele, iar bune nu-s nici de leac.Hatmanul nostru, de pilda, cand intra, cand vrea A iasa...Mereu se tot poticne§te, intrand §i ie9ind din casa...

10

VULPOIU

Dec I Astea sant semne bune!

RAZAWL

Semne bune ?

VULPOIU

Negre9it!Este rail and omul cade, iar nu and s'a poticnit...

RAZAWL

Vezi a §'altceva mai este...

VULPOIU

Oriqicate mi s'ar spune,15 Talmacind cum se cuvine, toate semnele sant bune!

TANASE (intrand)

0 veste, copii!... 0 veste !

282 SCRIERI LITERARE, MORALE *I POLITICE

VULPOIU

Capitani, iar nu copii!Te rog, capitan Tanase, ca 0 dumneata s'o §tii...Am ajuns 0 eu ()data A fiu un obraz In lume,

tocmai acuma nimeni nu vrea sa-mi Zia pe nume I

RAZASUL

5 Ce veste?

TANASE

0 veste mare. Vatav Ba§ota 'n sffir0tImpaca treaba cu Le0i, 0 Domnul a iscalit...Avem pace chiar la vreme: ne lipseau hrana 0 pravulNu era chip a mai merge...

VULPOIU

10 IsteT mai e 0 vatavul!

15

RAZASUL

Cu Le0i? Asta-i nemical... Mai este Turc 0 Tatar

VULPOIU

Haida-de ! Ei sint departe... Grije le porii in zadar...

TANASE

Ba nu-i vorba ca-s departe ; dar Le0i se 'ndatoreazaA ne tocmi 0 cu dan0i...

RAZAWL

Cine-i nebun ca sa-i creaza!

(Afara se aud strigate: O. trAiaseA Aron-Voda)

VULPOIU

Aron-Voda sa traiasca... Auziti, ce chiu? ce zvon?Mult mai iube§te norodul pe Maria sa Aron!

RAZVAN $1 VIDRA- 283

TINA SE

Adica, orice s'ar zice, e un Vocra cum se cade;Pe sArAcimea o cruO, pe cei cu caftan Ii rade,Iar nu lasA pe ciocoiul, far& fund 0 Ara dop,SA despoaie toatA Tara, cum fAcea Petrea cel Schiop!...

5 InsA nu-i lucru temeinic a norodului strigare,Skit bAtrAn. Vfizui cam multe... Strigan al-pi 0 mai tare:SA trAiascA LApupeanul, viclenirA urit;Despot-Vodà s'A trAiascA, §'apoi mi I-au omorit;SA trAiascA Stefan Tom§a, gonira ca pe-un cane;

to Ioan-Vodà sA trAiascA, dete 'n ghiare pfigAne...Intr'o clipà Lapu§neanul, Tom§a, Despot 0 IonFurA sus 0 jos d'odatä... Vai 0 de VodA Aron!Una crede Vali& gpune, iar face din zApAcireNecrezute nespuse: a§ari.RoniAnul din fire.

RAZ E$UL

15 Bine-ar fi s'avem odihna! Dupà ce dela divanMi-am cA§tigat judecata, multumitA lui RAzvan,Cum a§ mai sbura, bdi%à, srt-mi mai vhz de rAzA§ie!...

VUIPOIU

Nu este greu, capitane, ca sA spui o nerozie?Eu unul, din ziulica de cAnd m'am cApitAnit,

20 Uitat-am nu fazA§ia, ci chiar codrul inverzit!...S'aice-s ca i 'n piklure, avAnd puterea de-a face,Fara fricA de pedepse, tot ce vreau 0 tot ce-mi place.Neghiobii, ce nu m'ascultA, stau la panda' de-i ochesc,S'apoi mi-i iau la bAtaie, mi-i inchid i mi-i globesc...

25 &Intern oameni, cApitane, pentru cari totul e lesne,CAci lumea cea mai mAruntA nu ajunge nici la glesne.Venit-au apa la moarA! Vom mAcina cat putem:Sâ ne folosim de timpuri cAnd de noi se tem!...Ce sA te mai plAngi atfita penteun paiu de rAzA0e,

SO CAnd acuma Tara 'ntreagA e pentru noi o movie !...

0-1

i

5i-1

pi-1

8

altii

284 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

RXZVAN (intrA foarte turburat)

Bine a santeli aice!... Unde-i Vidra?... AscultaIi!...Mergeli!... Pe tali capitanii pe data sa mi-i chemali!...Eu v'arn fost ca eun parinte!... Adunali-i mai In pripal...Timpul sboaral... Mai de grabal.., Inteo clipa! Inteo clipal...

(iese prin up din stAnga)

VULPOIU

5 Ha, ha! InIeles-a0 oare vr'un singur cuvant macar?MA tern a hatmanul nostru e cu trei roate la car...

R./124UL

Ce-ti spuneam eu dineoara? Tot la vorba ceea vine:Poticneala-i mare lucru... Mai Vulpoiule, nu-i bine!...

VULPOIU (furios)

Mai? Iar mai?

TXNASE

10 Noi pierdem vrernea, tot la fleacuri In§irand...Haidern! Pe toci capitanii sa-i adunam mai curand,Hatmanul oie ce face. El Invala, el raspunde.Este datoria noastra ca sa-I ajutam oriunde...Eu oiu ca 'n iara Moldovei unul e Razvan, ma jur!

15 Neat ca-i Tigan... La dracu!... Asta-i singuru-i cusur!(Ies toni prin up din fund, pe and pe cea din stAnga intrA RAzvan ili Vidra.)

RXZVAN

Da! S'au Impficat cu Lqii...

VIDRA

i cu paganii?...

RXZVAN

Fireoe!

RAZITAN I viDRA 285

VIDRA

Trebuia tu sa-i dai sfaturi. , .

RAZVAN

Dela mine nu primeOe...Atfita-i mai rau! Iubito, cata drept In ochii mei 1Drept !... A§al... Spune-mi acuma, nu citeoi nimic In ei?

VIDRA (cu nedumerire)5 Sant tulburi...

RAZVAN

Tulburi?... Atka?... Foarte bine! Vrea sa zicaNici Aron-Voda in ochii-mi n'a putut citi uemicOchii mi-au fost cu credinVa...

(stranglind pumnii si cu glas tnnecat)

Vidro ! Vidro !... Eu voiesc10 Negre0t una din doua: sau moarte, ori sa domnesc

VIDRA

Asta-i i dorinta Vidrei... Insa trebuie amanata...Nu-i timp...

RAZVAN

Astazi, asthzi, ast-azi; sau astazi, ori niciodata !Aron se 'inpaca cu Le0i l cu ajutorul lor

15 Se 'ntareoe la domnie, pe cand eu sughic i mor !Aron se 'mpactt cu Le0i, i sabia-mi nu mai poatePrin du§mani sä m släveasca, iar slava duce la toate!Aron se 'mpaca cu Fara nume, far5 tron,Ce fac ,eu? Raspunde-mi, Vidro!... Aqa dark jos Aron!

VIDRA

20 Nu te grabi, ma 'ngrijeoe o presimIire ciudata,presimprea femeii nu se 'npala niciodata.

Le0i...

Si

286 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

RAZVAN

Vorbe seci !

VIDRA

0 nu, Razvane! Chiar astazi eu am visat0 vedenie grozava, un lucru infricoptMaica ta 'n haine cernite din mormant papa spre mine,

5 Ochii-i se 'nnecau in lacrimi, pieptu-i gemea de suspine,durerea-i plamadita cu mania la un kc,

hni striga din gura-i moarta: piei, nepoata lui Mope I

RAZVAN

Vise! 0 nimica toata! Luptatorul, care 'n vieaàIntalnwe la tot pasul Insa0 moartea fala 'n faVa,

10 Incat i se par acuma d'o potriva morp i vii,Nu-I tulbura o naluca ce sperie pe copii I...

unde-i acea Vidra, care-mi tot spunea odataDe-a nu fi ca mici parae, ci ca Dunarea cea lata?Unde-i acea Vidra, care zi i noapte ma 'uvala

15 Ca pan' i iubirea rii e pofta de-a se 'nalTa ?Unde-i acea mare Vidra, ale careia cuvinte,Ca o samanta marunta, imi cruleau adanc in rninte,$i din tainicele brazde ale sufletului meu,Prinzand radacini cu 'ncetul, desvelindu-se mereu

20 acuma deodata, pline de suc 0 de vie*,Razand de viscoli, ca bradul incins cu sute de brala ?Unde-i Vidra ?... De 'nainte-mi sta un chip trenturator,Ce de spaima crede 'n umbre i plange de spaimaAp ? Tu, ce-ai fost in stare, cu 'mbranciri necontenite

25 Pan' la marginea maririi sa m'aduci pe nesim/ite,Tocmai astazi, cand ajungem la doritul nostru mal,Te 'ngrozqte faIa marii ce ridica val pe val?...Afla dara, ca degeaba unda muge, vantul geme ;Razvan, impins pan' aice, de furtuni nu se mai teme,

lor...

Tapoi

IeBie

RiZVAN $1 VIDRA 287

Si efilcand cu desperare peste undfi, peste vant,Va vti sfi meargfi 'nainte: sau la tron, oH la mormânt!...

(Intra Rampl, Vulpoiu, Tlinase ci mai multi capitani)

VIDRA

MA due sa. ma 'nchin, Rfizvane... Numai In zile de goanaOmul uitfi necredinIa vi 'ircelege o icoanal...

(lose)

CAPITANII

5 Sa. träiqti!

RAZVAN

Nu-i tiznp de vorbe!... Pe calla viteazul MihaiuSca Ida' Tara Munteneascii, dela Giurgiu pfinla plaiu,In sangele de nal:larch' al urdiilor pfigane;Pe cand Jigmon Ungureanul, la hotarele romane,

10 Pas Cut cu noi impreunA de varpcle veninos,Ivi pune pieptul In luptà pentru crucea lui Hristos ;Pe cand Neangul, Francul, Papa, Ifirile erectine toate,S'au unit ca sa doboare spurcata pfiganatate iNumai Levii cei sburaalnici sant cu Turcul Inlelevi,

15 Iar Domnul Aron al vostru s'a tocmit argat la Levi!Sante-0 Romani, vi Romfinii n'au suferit niciodatäPe fruntea Domnilor ca'rii macar o singua patà!Un Vodd-i un fel de doftor, vi norodul, fraIii mei,Nu-i dator sa fie jertfa doftorilor celor rfii!...

20 M1141 bomni avuse Moldova ; cei buni au domnit o vienfi,CeilalIi au purtat cununa o singurà dimineala ;Cfici fficându-se luminfi vi soarele fiind sus,Poporul da jos pe-aceia pe cari poporul i-a pus !...Un Vodfi, ea orivicine, Ivi ia plata dupà fapta...

52 M'ati Inteles? Vremea trece...

288 SCRIERI LITERARE, MORALE 131 POLITICE

CAPITANII

Jos Aron!...

RAZVAN (arAtand uga)

Tara v'a§teaptA!

(CApitanii ies, afarA de Vulpoiu 0 de Tanase)

VULPOIU

SA-1 ucidem?

RAZVAN

Nu, lAsati-11... Domnii and nu mai domnesc5 S'aseamfinA cu strigoii: ei umbra', dar nu trAesc...

VULPOIU

Bine!...

RAZVAN

Dup4 ce-1 yeti prinde, sa daIi semne din pistoale!

VIJLPOIIJ

In-ce1eg!... 'apoi srt facem ca norodul A se scoaleS'adunAndu-se cu gloatà, mic 0 mare pe maidan,

to SA sbiere dobitocwe: trAiascA Vodà RAzvan!...

RAZVAN

Pe BartA...

VULPOIU

$tiu! Cu dânsul voiu avea chiar eu a face:De mult 11 pfindesc de-aproape, ca nici de fricA nu-mi place!...,

(iese)

TANASE

0 A plec 0 eu indatä, numai o vorbA Ali spui...15 Faci rAu!...

RXZVAN SI VIDRA 289

RAZVAN

De ce?

TANASE

Apoi bine, nu se cade orivicuiA vedea pe scaunul larii...

RAZVAN

Ce 'nsemneaza?...

TANASE5 Proasta minte

Ar vrea sa 'ndulceasca vorba vi. nu gasevte cuvinte...Da-mi voie sa-li spui pe faVa ...

RAZVAN

Spune verde, mov Tams!

TANASE

Despot fu Grec, Ioan-Voda fu Armean vi Iancu Sas...10 Dar orivicum pan' acilea, din mila dumnezeiasca,

Noi n'am avut niciun Voda... vtii! Tara o sa carteasca.Ce sa-i faci!... Mai bine batman. Sa nu fi fost tata-tau... !

RAZVAN (incruntat)

Cum?...

TANASE

Apoi de! BatrfineIe!... Sa ne ierte Dumnezeu!...(iese)

RAZVAN

(se arazA cu capul plecat pe mAini, apoi se scoalA, face In Were citivapasi prin odaie, se opreote pe loc)

15 Nu-i greu Inca patru zile de-a fie mai lupta 'n cetatePan' ce tabara lui Jigmon va lovi pe Levi la spate...

19

290 SCRIERI LITERARE, MORALE I POL1TICE

D'ocamdatk pan' atunce, nu ne temem de pagani:Ramazanul lor mai Sine tocmai dou5. saptamani...M'am gandit bine la toate... Cate griji 0 cite trudeNumai ca s'apuci domnial...

(en tulburare)

5 Dar pistolul nu s'aude!...(ascultAnd)

Nu!... Tot nu!...(Isi freacA fruntea, se aseazA iarAsi pe divan si pleacA capul pe m Aini)

VIDRA (intrAnd bleat)

Acum, iubite, nu-i timp a mai cugeta!Steaua lui RAzvan e mare: increde-te 'n steaua tal...Fii bfirbat in orice soarta; 0 'n ctidere, §i 'n izbandà,

113 Privind cu sangele rece la rasplatii sau osanda I

RAZVAN (sculandu-se)

Tu n'ai auzit pistolul?

VIDRA

De nu vei avea noroc,Blästemul o sä izbeasa pe nepoata lui Mosoc,Care din cupa maririi s'a strlduit sa te 'mbete.

15 Si nici ea nu-i vinovata! Nu!.... Sant neamuri cu peceteIn cari Dumnezeu sh.'de§te vr'un bine sau vr'un plicat,S'apoi tori d'acelaqi singe 11 mo§tenesc ne 'ncetat!Neamul lui Mosoc nu poate s'aibri alta.' cugetare,Deck numai-numai-numai vapaia s'ajunga mare !...

RiZVAN

20 Tu n'ai auzit pistolul? ... Pistol !... Nu 1-ai auzit?Spune 1

(cu furie)

Ureche! Ureche !...

ItAliZVAN $1 VIDRA 291

(afar% se aude o ImpusaturA)

A! De-acuma s'a sfar9it!Sant Domn! Traiasca domnial...

(eu anwirleiune)

Cat de lesne, cat de iuteSe rastoarnä Domnii rarii, cel mult in zece minute!

(etttre Vidra)

5 Dar tu nu mai spui nemica? Mai dinioara mi-ai zisNu vtiu ce... ba mi se pare... de!... imi povesteai un vis...Mai spune-mi-1 Inc'o data...

VIDRA (Ingenunehind)

fp mulomesc, Doamne Sfinte,C'ai auzit cu 'ndurare o rugaciune fierbinte!...

(se scoallt)

to Crezut-ai dark Razvane, ca se poate speriaDe ni§te de§erte vise chiar o inima c'a mea?Gandit-ai oare, iubite, c'o naluca muiereascaAr putea glasul maririi in pieptu-mi sa-1 nabu§easca?...Vantulewl, ce-adiaza printre vile din lästar,

15 Rämane Mit' putere in faTa unui stejar,Pe care numai furtuna II sgudue 0-1 sfarama.. 4

Furtuna?

RXZVAN

VIDRA

Cea nlai cumplita!

RXZVAN

Evti Doamna, Vidro...

19*

292 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

VIDRA

Mut marnal...Aici copilul se misca... Singindu-1 In semul meu,Uit toate :pi vad acuma, vad ca-s femeie si eu!...

(afarA se aud strigate: sli trAiascA RAzvan-Voda)

RAZVAN

Asculta, iubito Vidrà! Asculta, scumpo solid...5 SAngele nostru din leagan va mosteni o domnie!...

(intrA oltuzul gi mai multi tArgoveti)

'OLTUZUL (inchinAnd lui RAzvan pe o tabla de argint struguri §ispice de grail)

Dupa datina strabuna, ramasa dela mai mari,Eu, soltuzul ot-Suceava cu cei doisprezeci pArgari,Alesi ca sa fim In fruntea targovetilor d'aice,Dorim Mariilor Voastre ani mul-ci si vieaca ferice,

10 kat A 'ncingqi Moldova, asemenea unui brau,Numai cu livezi de struguri, numai cu cAmpii de grill;Caci norodul, &and domnia, se multumeste cu poame,Ca sa nu piara de sete si A nu mom% de foame,

RIZVAN

Primesc din mAinile Noastre prinosul de bun ogur,15 'a fi parintele lärii fagaduesc si ma jur:

Nu voiu uita- niciodata, c'a RomAnului tarieEste plugul si cAntarul mai pre sus de boierie...

$OLTUZUL

Tot dupa vechi obicee, pastrate din veac in veac,Ales-am din sAnul nostru baiatul eel mai sarac,

20 Pentru ca Mariei Tale din gura-i copilareascaSA dea, MI% sa se teama, o povata batrAneasca...Copile, saruta poala Imbracamintei domnesti,Si cum vei putea mai bine, oraIia s'o citesti!

5

10

15

20

25

30

35

R1ZVAN SI VIDRA 293

BAIATUL (dup l. ce szlruta mana ce-i Intinde RAzvan)

Maria Ta!Nu te supara,Ci fii bun a ne asculta!Ii vom spune cam multe

marunte,Dar tot lucruri plficute,SA fie drag ori6icui sA ne cumuli%0 suta de ani sA domne6ti,Pe du6mani si-i birue6ti,Pe vrAjma6i s1-i pedepsepiPe -TurciSA-i pui n furci,Pe 'MariSA-i pui In pari,Pe Legi i pe CazaciSA-i dai la draci,Alta sA nu le faci;Pe Unguri i pe NemtiTot acolo sA-i trimeti:S'a la mai depute,Ca toti aibA parte,S'a6a InainteCa toti sA 'nvete minte,S'a6a randuri-rinduriCa tori sA se puie pe gAnduri!...Dar cu Moldovenii tai,MAcar de-o fi i rAiMaria Ta sA fii bun cu ei;

de-i vedea unii i desculti,Maria Ta tot sA-i asculti;CAci norodul e cam nazdrAvan:Face multe pozne Inteun an;

tara-i cam nebunA:Face multe pozne i 'ntr'o lunA.Ba la 'ndemilnit

'ntr'o sAptamanA;Iar de nu te-i pAzi,Chiar Intr'o ziMulte-i auzi!

$i

5i

294 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICS

RXZVAN (clindu-i o punga)

Destul! Sa traiqti, baiete !...(intri RAzagul, Tánase 0 mai multi capitani)

RIZASUL

Maria Ta! Sfinatate!Ispravit-am toata treaba fara multi greutate;P'Aron-Voda la raboare In spatarie 1-am pus;

a Boierii, Mitropolitul, pe to-0 la palat i-am dus;Mai In sfar0t, lucru-i gata!

RXZVAN

Unde-i Barth?

RlizA.5m,El are

Pe Vulpoiu cu toata ceata de vanatori in spinare.RXZVAN

10 Bine, dragii mei tovar501... Stapanirea-mi in curandLa to-ci 0 la fiecare va da rasplata pe rand...SBIEREA (intrand iute, speriat, pierzind rtisuflul, cu o Mita in mtua)

Jupane!... Marite Doamne!... Scapa-ma! Norodul prada!Sinete, zapise, sara, lumea-i In aceasta lad& !...

RXZVAN

Lini0e0e-te jupane, Avereali chiar pe maidan15 0 poli rasa fara grija In zilele lui Rfizvan...

SBIEREA (rAsufland mai ufjor §i. fAcind sernnul crucii)

In lada tot e mai sigur!.... Para luIa cere paza:Mai bine s'o /ii sub cheie, ca nimene s'a n'o vaza...

VIDRA

Doamne, solule, stapane! Nu ma mai pot opri!...Intr'un glas cu sara intreaga, viu ali ura 0 a-si dori

RIZVAN E}I VIDRA 295

0 domnie fericita... Ba Inc' aq mai vrea ca maneTu sa legi inteo cununa. toate Ifirile romane,Incat dela Marea Neagra pan' la falnicul CarpatStt nu domne§ti ca un Voda, ci ca Razvan fmparat!

CAPITANH5 Da, da, da! Imparatie!...

TANASE (trist)

Ar fi bine d'ocamdataSa ramânem cu Moldova!

SBIEREA.

Ce om fara judecatil IDar Moldova-i saracita 1 Nu-i chip altfel s'o carpeoi

10 Decat unind laolalta mai multe tari romane0i...Dotal. 0 doua fac patru: cea mai dreapta socoteala...

RAZAWL

Vulpoiu avuse dreptate... Nu mai cred In poticnealal...Toate semnele sunt bune!... Maria Ta, la palatNe-a0eapta Mitropolitul cu toti boierii din sfat...

RAZVAN

15 SA' mergem! Voiesc acuma din gura domniei meleTara s'auda nadejdea d'a scapa din zile grele.,

SBIEREA (cu umilin0)

Stapane prea-milostive, unde-i merge, merg 0 eu:Lacla mea e 'n siguranca numai langa Domnul meu...

(Tap se pregitesc a iesi)

VTJLPOIU (intra eu spaima)

Pierduti!...TOT!

20 Ce veste?

296 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

VULPOIU

Vatavul...

TOTI

Ce-i?...

VULPOIU

TOTI

Barth...

Zi!. ,.

VULPOIU

5 Tradare!Scapa din mainile mele, deschise poarta cea mare,Le§ii au umplut cetateal...

(Sbierea cade mort, fulgerat de apoplexie)

RXZASUL (clätind din cap)

Poticnealal...

TANASE

Eu 9tiam10 Ca nu se cadea s'apuce scaunul Tarii mice neam.

VIDRA (lutind pe Rfizvan de minA)

Iubite! Nu sta pe gancluri... Mid soarta te prigonqte,Fii mandru chiar in cadere!...

CAPITANII

Maria Ta! Porunce§te!...

VIDRA

ce s'a§tepta/i voi oare dela viteazul Razvan,15 Deck palo§ul in mana, §i 'nainte la dupnan?

Si

RXZVAN SI VIDRA 297

RAZVAN (scWind sabia)

Sa traiasca neagra moarte! Ne cunoWem foarte bine !...Cine vrea s'o stranga 'n brate, iata calea! Dupa mine !...

Moartea-i mireasa,Mormantu-i cask

5 Vierrnii sant nagiHai la vrajmagi I. . .

(iese urmat de apitani)

VIDRA

Moarte !... Moarte !... Dar se poate? Moult' oamenii cei mici,Precum calcaiul turtqte muproiul de furnici;Omul Irma, care lumea pe palma-i ar vrea s'o poarte,

10 Zodia-i, scrisa pe frunte, respinge pismap moarte !...

(se gandegte)

Dumnezeule puternic ! De ce mai faci uria§i,Daca 'n rand cu tori piticii, prada morlii vrei sa-i la§i?Cum? Cereasca ta dreptate se pogoara pan' la fiara:Vulturul trae§te veacuri, iar musca de-abia o vargt,

15 numai omul cel mare, stapane, Tu-1 osande§tiCa sa moara d'opotriva cu mu§tele omene§ti!...

(se cutremura)

0, nu, nu! Razvan mi moare !... Oxide paiu In asta lumeTrebui s'aiba vr'o ursitä, o lintà, vr'un scop anume,La care-i dator sa mearga, de vantul sorlii Impins,

20 i cade numai atunci &and este semnul atins !...Calea lui Razvan e lunga §i. cle-abia se desfapargt:Pan' la capat e departe... Razvan nu poate a moara!Nici chiar Dumnezeu el Insu0 nu schimba ceea ce-i scris !...

(iute)

25

In genunchi, Vidro !...(Ingenunchiarli gi ridica ochii In sus)

Iertare !...

298 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

(cu spaimi, punind mina la ochi)

Visul men !. , . Grozavul vis 1...

(sculindu-se cu tide)Si de ce eu stau aici, cand Razvan fnfrunta focul ! ? ...Da/i-mi arma ! Langa dansul, In primejdie mi-e locul.. .

(se repede la armitura de pe perete gi se opregte)Dar copilul meu, o Doamne !

(se cutrernuri)5 Ce-aud ?

(Din spatiu risuni o voce ca un ecou:)Dar copilul meu ?

(Vidra cu groazi Igi intoarce fata spre uga, ca gi and ar vedea pecineva acolo)

Muma lui Razvan !... Ma 'ntreaba ... Si ce-i pot raspunde eu ?

(Maud semnul crucii)

Piei, naluca, piei ! Sant mama!

(face un pas Indirit)Nu te-apropia !

(risuni iarigi ecoul):10 Sant mama !...

(Vidra sdrobitä de emotiune se aruna pe divan)Ea vrea dinte pentru dinte ! Muma mumei cere sama !. ..

(face o migcare gi se scoali cu energie)

Oare nu mai sunt eu Vidra ?

(abituti)E cumplit al mumei dor !...

(Pe prag apare Rizvan, greu rinit, tinut de Vulpoiu gi de Rizag. Vidra serepedc inainte-i)

A 1 Scapat ! Ce fericire ! Tu!

RAZVAN I VIDRA 299

RAZVAN (cu glas slab, pe- and Vulpoiu i Ritzaful fl pun pe divan)

Am biruit i mor1._ .

(arAtind la cadavrul lui Sbierea)

Nu-mi ziceai tu oare Vidro, sa fiu Intocmai ea Sbierea ?Eu cu cinstea 9i marirea, el cu prada i averea!

(Vidra Ingenunchiaza 0-0 ascunde &tit in miini)Dar ce-i mai trebuie acuma mii de galbeni in gramezi?

5 Ce-mi folose9te domnia2 Pe-amandci aci ne veziPraf, pulbere i cenu9al... Nebuni ce din lacomie,

pentru o biata lescae, eu penteun ceas de mandrie,Necruland nemica 'n lume, ne9tiind nemica dant,Uitam ca viaIa-i o punte dintre leagan i mormant I

(eu durere)

to Mi se 'ntuneca vederea, dar vad ceva de departe...0 jumatate din mine de cealalta se desparte...

venici cu Unde-i batranul Tams?

RAZMUL

Aparându-te pe tine, mort In lupta a amas !(Vulpoiu plinge)

IlliVAN (in agonie)

Tigan!... Tigan!... Apal... AIA!(wide mort peste Sbierea)

RAZASTJL

15 Deck o a9a domnie,Mii de tunete, mai bine-i un petec de raza9ie!Smeul smeilor sa 'neapa Inteo 9chioapa de mormant!...

VULPOIU (cu spainatt)

Nu vezi ca-i moart i Vidra? N'a zis un singur cuvant,Nicio vorba, niciun tipat, privind pe Razvan ea moare!...

El

Ah, veni%i,

300 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

VIDRA (sculAndu-se linigtitA)

Voi putei vorbi 'a plange!.

VULPOIU

Doamnfi

VIDRA

Pe voi nu va doare!...

RAZAWL (en furie)

Dar tu 1-ai ucis, ciocoaich! Tu la moarte 1-aduse§i!3 0 sfi mi-o plAtwi acuma, tune-fulgere!

(Scoate cuitu1 i voiegte s'o loveascA)

VIDRA (cu sling() rece arAtAnd la ugA)

SA 141

(11Azagul lAsA raAna In jos gi, pleacA capul)

ALEXANDRU HASDEU(1811 1872)

Portret in uleiu, coleqia Academiei Rom lite

°

t

, P

. ;", "

ES

p

ADDENDA

POEZII

ELOGIUL CASTRATIUNIP)D. Flechtemnacher e rugat a aranja muzica, aci attlel...

Intr'o istorie turceaseiCitit-am pe'ntre flori de cue,C'oricine burta vrea si-§i crease&Pe data faci-se eunuc.

5 D'aceea, domnilor, d'aceeaSunt nacajit ,i tulburat:De mult z22.5 sbuciumg ideeaCu orice pre% sli fiu castrat!

Un pfintecu% ce nu te lasaio S'aibi alta grija de nimic,

Ili di un aer, ca nuli pasaDe omul slab, celi pare mic.D'aceea, domnilor, d'aceeaSunt nacajit 0 tulburat:

15 De mult ma sbuciuma ideeaCu orice pre% sfi fiu ca... Strat !

Istoria turceasca ziceC'au fost eunuci viziri §i pali,$1na1ta Poarta fu ferice

20 Având la dam& oameni gra§i.

2) AghiuKt, an II, n. 10 [8 Ianuarie 1866], p. 78; semnat: u.u o

304 SCRIERI LITERARE, MORALE *I POLITICE

D'aceea, domnilor, d'aceeaSunt nActijit 0 tulburat:De mult mA sbuciumfi ideeaCu orice (pret] et fiu castrat f

5 S'apoi eu unul crez ca'n dogma,CA individul rotofeu,Murind, In rai va merge toema ...Si raiui nu e'n drumul meu..,D'aceea, domnilor, d'aceea

to Sunt nAcijit 0 tulburat:De mutt mA sbuciumA ideeaCu orice pre% sA fiu ca ... Strat!.

Soria in ziva de St loan.

ADDUNDA 805

UN VIS1)Miezul nopcii s'a lyit

prin lume-a reispanclitCeata vieurilor &Lae:Visuri negre, V8uri albe,Ce Inge; Ind pllnifen zoriPe armanii muritori.

Arecsandri.

Deputatii vin la treabli,Ca EA primeascACâte doi galbeni pe zi;In dealul Mitropoliei

g Viitorul RomAnieiCurand se va limpezi.

De grabs usa'n laturiintre domnii deputaIi!

De 'nal, ei nu vor si creadi10 Ca %am se administreazi:

Voesc un aspru control!Comisii parlamentareSe trimit din AdunareSA dea Guvernul de gol.

15 De grabil usa'n laturi dati,intre domnii deputa-ci!

Camera ipä cà StegeFinaniele nu 'ncelege,Deqi-i altfel bun Met;

Aghiufd, an II, n. 11 [16 Ianuarie 1864] p. 81-82.

20

,Fi

degiaba,

dati,SA

1)

SS

306 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Dela el dan/ul se 'ncepe...Cauza lesne se pricepe:$ti-0 cri banii-s cu magnet 1

Degraba uria'n laturi da/i5 SA intre domnii depute-0 !

Apoi se trece la Culte,Unde se zice cii multe$i mari abuzuri s'ascund ;MonAstirile 'nchinate

10 Trebuie din scurt apucatePanfi'n al lazilor fund.

Degrabil liven laturi deliSA intre domnii deputa0 I

Acuma haidem la trupe,15 Catà a nu ne 'ntrerupe:

Faci poate vom gasiDela fan, dela ciuboate,Dela remont, dela toate,Vr'un clenciu d'a ne folosi.

20 Degraba usa'n laturi da-0SA intre domnii deputa/i !

Nici chiar Orbescul nu scapi !Ii vine rAndul sä 'ncapaSi dansul la rAfuiri:

25 SA dea Camerei pe seamilSpre-a se zeciui la vamil$osele, poduri, clAdiri.

Degrabl tqa'n laturi da/iSA intre domnii deputa/i!

30 Acuma dup'atata trudàBoierii crapà de ciudaCa nu mai au ce cfita ...Cer cuvant unul strigarAPartea penitanciarA

35 Uitargm a constata.

ADDENDA 807

Degraba usen laturi dali,Sa intre domnii deputaIi I

Cinci comisari se trimete,Panu, Sturdza si Rosetti,

s Iancu Ghica si Stirbei ;Inchisorile s a vaza,De-s bune, de aunt in pa za,Si costa pe an call lei.

Degraba usen laturi dali,so Si intre domnii deputa/i !

Visul aci se sfarseste :Un purice ma trezeoe :Incat chiar f ara sa vreauAm lasat in puscarie

15 Cinci capi din Oligarhie,Inchisi prin refrenul meu I

Degraba usa'n laturi chili,Sa intre domnii deputati !

20*

808 SCRIERI L1TERARE, MORALE ki1 POLITICS

EVLAVIA1)

Sunt un calugar pacfitosAscuns supt trista rag:

Imi place vinul spumegos&Unbind colea pe mass;

5 Beau eel local din poloboc,Din sticlgt malvazie...

*i toate astea la un kcFac eii-la-vie !

Stint un calugär cersetor10 Purtfind desagi pe spate:

Intrec in efirti pe-un cartofor,Intrec pe zece, hate !Lanscnetul, stosul, orice jocPrimesc cu veselie...

15 *i toate astea la un locFac eii-la-vie !

Sunt un calm& umilitIn cap cu comiinacul:

Supt chip de puica de iubit20 Ma 'mpac cu insusi dracul;

Pe Tinca o sfirut cu foc,Pe Safta cu belie...

toate astea la tin kcFac eii-la-vie !

1) Aghiuld, H, n. 13 [Februarie 1864], p. 97-98.

Si

ADDENDA 309

Sunt un &Mugr ar' de neamIn mânii cu metanii ;

Nemic mai slant pe lume n'am,Nemic mai sant ca banii;

5 Cfici banii imi aduc norocIn orice-mi place mie...

Si toate astea la un locFac eii-la-vie!

310 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

D. COGALNICEANIP)1..

Lui RossetZice el:

0 sa veziZice el

5 Ca al menZice el

MinisterZice el

Va urmato Zice el

Orice sfatZice el

Ce-mi va daZice el

10 Foaia taZice el.

2.

Lui BoleacZice el:

Sa ma crezi20 Zice el

C'ori,icandZice el

Fit oriceZice el

1) Aghit4d, II, n. 14 [13 Februarie 1864J, p. 111.

-

-

ADDENDA 3t A

Cu RossetLee el

Bunt du§manZice el

5 lar al ttiuZice el

Serv plecatlice el!

3.

La boieriit: lice el:

Sunt boierlice el:

La -Omnilice el:

15 Sunt Oranlice el:oricuiZice el:

Tiu cu voi -20 lice el...

mereuZice el

Zice ellice ell!

$i.

312 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

0 DO INA PO STUMA 1)

Nu aveam o 9chioapa de parnant sa-mi fieLocul meu... acuma-mi stapanesc mormantul;5i nu Indraznelte ciocoiuI sa vie

Sa-mi stoarca pamantul!

5 Alergam ca vita, manat de porunca...Ma desfat acuma'n ticna boiereasca:Ar vrea nu poate ciocoiul la munca

D'aci sa m'urneasca!

Ma lakea boierul... acum nu ma bate10 Nici vantul, nici raza fierbintelui soare;

Timpul n'a 'tars Inca semne de pe spate,Dar nu ma mai doare!

Imi lipsea cama9a pe ger i pe ploaieGaud 9edea ciocoiul rang& calda-i vatra;

15 Acum port o haina, care nu se moaie:Tarana i piatra!

copiii, ce-au ramas In Okra,Din a lor durere auzindu-mi cantul,Dela ciocoime atata sa ceara

20 Cat mi-a dat mormantul.

1) Aghiulii, an II, n. 15 [20 Februarie 1864], p. 113.

9i

FraIii i

ADDENDA 313

DRUMUL DE FIER 1)

FrunzA verde buruiene,Sfi traiascfi Mavroghene!

De cAnd drumul cel feratDe Camera s'a votat,

5 Fiecare deputatVr'un pepheq a cAoigat 1

Frunza verde treanca-fleanca,,Sfi traiased Salamanca!

Nu-i destul c'avem ciocoi;10 Ne mai trebui laniuri noi:

Sfi tot curgfi ca 9iroiCArduri de straini la noi!

Fruned verde buruiene,SA traiasca Mavroghene!

15 wild la plata inzecitDecum alIii au plfitit,0 s'avem un drum pocit,Cum nici nu s'a auzit.

Frunzfi verde treanca-fleanca,20 SA traiasca Salamanca!

Tara strigi pAn'la cer,Oameni'n robie pier:Cerem legi dela boier...El ne da un drum de fier !

1) Aghiug, an, II, n. 17 [5 Martie 1864), p. 129.

31( SCRIERI LITERARE, MORALE t3I POLITICE

ODA LA PLECAREA D-LUI BOTEZ-FLORESCU,SUPRANUMIT 0 TOLOLOI #1)

De astrizi inceteaza toate,Si Camera nimic nu poate:

Nici sa mai cerem in zadar !Deci luni patru pin'acuma

5 Ea a lucrat la drojdii numaSi i-a ramas de lucru spuma...

DarCum oare Camera sit facaCand Tololoi la /eara pleaca?

to D'acuma chestia ruraleS'a spravalit d'a dura 'n vale:

Nici sa mai cerem in zadar !Desi mereu taranii sbiara,Desi de mult intreaga .ceara

Is E in primejdie sa piar5...Dar

Cum oare Camera sa facaCand Tololoi la Vara pleaca?

Ma creaza cineva, nu creaza,20 Budgetul nu se mai voteaza:

Nici sii mai cerem in zadar !Desi Guvernul nu mai stiePrin ce minune sfi se VeFfir'o lescae 'n visterie ...

1) Aghiugi, an II, n. 17 [5 Martie 1864], p. 131.

.

ADDENDA 315

DarCum oare Camera &a faciCând Tololoi la Tear& pleura

Reforma cea electorali5 ,51 cea constitutionalfi...

Nici sli mai cerem In zfidar ISta Adunarea 'n nemiscareLipsindu-i omul sttu cel mareCu capul gol ca o spinare...

io DarCum oare Camera sit faciCand Tololoi la %Rail pleaci?

316 SCRIERI LITERARE, MORALE tg POLITICE

TREISPREZECEP)0 balacki in genul lui Schiller

1.

Dela Gala0 la KfirtimtiCând drumul dfirâmatu-s'au,El cu condi%ii boiere§tiIn antrepriet datu-s'au,

5 Ca sti se &di o losea !

2.

Coconul Lascar Catargiu,Mufluz c'un mare pfintece,Tot pltmuia de timpuriuCum punga A §i-o vindece :

10 El antreprizti a luat !

3.

Ministrul, ce p'atunci a fost,Ceruse o gareinVe ;Dar Catargiu nu-i tocmai prost,Ctici dete drept cvitantie :

15 Mispunde toatii starea mea ! 6.

1) Aghiugi, II, n. 18 [12 Martie 1864] p. 143-144.

ADDENDA 317

4.

D'aci el banii a primitDin visteria Statului,S'acum se pune pe ganditLa tactica furatului:

s. SA dreaga ffir'a cheltui!

5.

Pe'n fabrice dela Gala '0Sunt case ce se leapaclii,$i care dela fabricantiOricine vrea le capata

10 Cu preluri ca 0 far' de preI!

6.

Coconul nostru cum sosea,Ia case dela fabrica,Si face, frate, o pseaCiclopica, cantabrica,

15 Numeasc'o singur cum va sti!

7.

Dar oase lucru indracit!Tot nu ajung de-a-binele ;Si drumul nu s'a ispravit:Mi-I rad pan' si gainele...

20 Habar nu are Catargiu!

S.

Istoria nu s'a curmat ;D'aci sa vezi frumoasele !Ministrul eau s'a tntartat,S'au 1ntartat si oasele...

25 Ce-a fi, n'o sa ghiciii In veci !

318 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

9.

Guvernul cere bani mereu:Dar Catargiu cu zambeteMi-1 tot amana ca OvreuDin Sambete tn Sambete,

5 Zicandu-i: eu avere n'am ! *.

10.

Iar oasele mi-1 mustra 'n visSupt chipuri prea-fantastice;Am auzit Ca el le-a zisCuvinte cam sarcastice:

to Sunt came, 0 de oase rad ! *.

11.

Deci, pan'acum nici minister,Nici stafiile Iadului,Nu 'nfricoceaza pe boier,Semet ca varful bradului !

15 Dar a§teptati 0 yeti vedea!

12.

Caci este scris 'in prorocii:41Coconul cu coseleleIn casa pentru datorii0 sa-1 manance ielele s.

20 .4a-i 0 scris, aca-i 0 drept !

13.

Dela Galati la Mara§ecti,Nici iernile, nici verile,In veci sa nu calatorwi,Nici noptile, nici serile:

25 Cad vai de capul tau!

s

I

ADDENDA 319

CONJURATIUNEA LUI FIASCO')Epopeie In 156 de persuri

Sumar: Sa prfing sau sa rfid? Si tac sau sa spui? Ce stint boierii 0unde e liens al d-lui Rosetti? Enumeratiunea luptatorilor Romfini 9i ...Ovrei, dar nu Turci, 9i nici Turlaci. Un nume Iiganesc, care nu se impacacu poezia. Cum oglinzile servesc la formarea poporului. Discursul d-lui

5 Manolache Epureanu din care se na§te un nor... fried ploaie. Discursuld-lui Costafor, care se sffirmte prin cuvantul in War I t. Discursuld-lui Arsachi, alunecos ca 9i capul d-lui. D. Boierescu desleaga nodullui Gordias. D, Cogalniceanu e responsabil chiar pentru pacatele luiAdam. Situaliunea d-lui Docan faca cu çampania, 0 efectele acestei

10 situaliuni. Cine a ramas de rfis?

15

20

Imi vine a pMnge ; dar trebui sa rod:Cad lucruri ciudate in Camera yid ;A9 tace... dar pofta-mi puind-o in cui,Cfind vorba-i de /eara nu pociu sa nu spui.Am limba, am gura, am voace, am piept:Voi rade, voi spune... ce dar mai (wept?

Si 9tiii ca ciocoiul, in fapta'n cuvfint,Ca dracul, imeala supt forma de sfânt;*'ades, judeand de pe imbletul sau,Biet omul mi-1 crede cii-i chiar Dumnezeu!Rosetti, bun'oara, odata ni-a spus,Ca vede'n Bibesco un alt lisus ;

, tare'n credin.ta-i, urmeaza d'atunciLa zece,... mai multe zecimi de porunci I

1) Aghiufa, n. 19 [19 Martie 1864], p. 148-150.

i

320 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Rosetti-i o pada: aunt alti mai cu cap,Cari, toate ca toate, de laturi nu scap ;Deunazi poporul intreg romanescEra si se... lasii sa vá povestesc.

5 Boierii in tainfi tinned divan:Otetelesano i Iancu Docan,Arsachi, si Cornea si cel CostaforPe care Ovreii de rabin 11 vor,Un domn Niculesco, un domn Boieresc,

10 Doi frati Epureni (frati, nu ma 'ndoiesc),altii, pe care tu daca-i cunooi,

*tii bine ca nu sunt nici ageri, nici prosti,Dar ceea ce se zice: nici-turc-nici-turlac,Ce dara ?... proverbul o spune, eu tac I

15 S'aduna boierii la OteteleUn astfel de nume e chiar o bele:In dreapta, in stanga, U stramb, ii sucesc...Degiaba ! ca versul e tot tiganesc !Voi spune dar numai, ca locul vestit,

20 In care ciocoii acuma au venit,Era un salon cu atatea oglinzi,Incat nu vedeai nici parete, nici grinzi !

Se uita boierii in sus si in jos,Se uita din feta', se uita din dos :

25 Oglinzile fac ca oricare ciocoi,Rasfrant de lumina, se schimba in doi,In patru, in zece ... mai multi Niculesti,Mai multi Costafori si mai multi Boieresti!Sarmanul Arsachi privea in oglinzi

30 Vr'o zece ca dansul plesuvi si Mr' dinti,Iar fratii-Epurenii de sigur ca'n veciN'au dat pan' acuma de alti douazeci !Boierii se 'ngamfa si striga in cor:t Aci in salon e intregul popor !

35 Apoi cel mai mare dintre doi EpureniIncepe : i Boieri moldoveni si munteni!Pan'azi cu Guvernul am fost noi prea buni,Facand11-1 o suma de concesiuni.

ADDENDA. 321

Nu-i vorba, ca buna credinta eraD'a nu da nemic 0 nemic d'a lucra,

(1Nu-i vorba... dar fie oricum, e probat,Ca multe am dat 9i prea mult am lucrat!

5 Acuma va 'ntreb: de-om merge tot a9a,Ei tot vor mai cere, 0 tot vor lua ;Lida la sfarOt vom ajunge cci noi

e A fi patrioti... cople§iIi de nevoi !*

Tacere. Pe frunIi se Ifileqte un nor.to In fine, cuvantul li-1 ia Costafor:

Eu crez, ca pozilia noastra oricumNu-i tocmai a§a de grava acum.De 'ntAi sa vedem: ce-am fiicut? multe legi,Din cari pentru leara nimic nu alegi!

15 Control? pensiuni? posturi? drumuri de fier?4 Acestea-s rnenite chiar pentru boier !

Mo§ii inchinate?... ne pasa inrcin,4 Cii doare p'un popa, 9'un popa strain !

Instruclia ?... vorba ! n'or merge la Icoli20 Claca0i batuci, fall parte 9i goli!

Din legea penala am scos la pustiiConstrangerea pentru... o 9tici... datorii!In fine, o zic, o repet, o deelar:

4 Sri nu desperain de p'acum In zfidar !*

25 Vorbi Epureanul, vorbi Costafor ;Vorbeite Arsachi de vorbele lor:De'ntai recunowe a ei arnandoiSunt vrednici d'a fi 'mbrtuco9aIi de ciocoi;Ca unul li altul au spus adevfir,

90 De0 se cam iau in opinii de par ;Apoi el urmeaza: In oricare cas,

Mai mult de fficut de p'acum a ',tunas.E legea rurala, e votul intins...D'om da noi §i. astea, curat ca ne-am stins !

35 e Dar e §i mai eau, sa se afle cumva,Cii noi legi acestea nu vrem a le da.A9 vrea a le da, §i al vrea sa nu dam:Politica cere mereu s'amanam !

21

a

a

o

a

o

322 SCRIERI LITERARE, MORALE 51 POLITICE

Adfinca tristeTe cuprinse pe to-0,Cfici tali d'opotriva sunt marl patrioli.D'odatfi se scoalfi cel om BoierescSi zice: 41 Al vostru eu chiar ma numesc.

5 a Admir ce-au vorbit oratorii tus-trei,* $i are dreptate oricare dintre ei.* Noi mult am lucrat... ne-am fficut populari ;

Dar joeul a fost tot cam joc de colcari.Poporul repeta ca un papagal,

10 C'al &Au Parlament e nespus liberal.Da-ci jos ministerul, zicfind orice'ci vrea :Gfisirea de clenciuri, nu-i sarcinfi grea.Din noi sfi elegem un nou Cabinet,

4 $i atunci vom lucre ... vom lucre la buget ;15 * Iar legea ruralfi si votul lfirgit

Vor sta 'n aoeptare d'un timp fericit ;* Si Camera tot din plamani va sbiera :

Guvernul s'opune, Guvernul nu vra ! *.Aplaude ffisunfi. Oglinzile crap.

20 Halal Boerescu! ce cap, bre ! ce cap ! *Indatfi se scrie trei coale de blam,In care 'ncepfind dela tata AdamPacatele toate fficute pan'azLui Cogfilniceanu s'aruncii 'n obraz !

25 Boierii citesc, recitesc, iar citesc,Adaoga, schimbfi, ImbunfitdIesc,Pun virgule, puncturi, exclamaliuni ;In fine, fac sute si mii de minuni,Voind ca sfi fie perfect al lor op,

30 i astfel s'ajung6 d'a-dreptul la scop,S6 cazfi ministrul, sfi mei in praf :CAci sufere teara prin lipsa de jaf,Cáci geme poporul vfizand cu fioriCa i se anurk/fi un alt viitori !

35 Acuma ciocoii la masa se pun 1):Bucatele-s bune si vinul e bun !Sfi bea, sfi mfinânce : hrisovul din ceriAtfita de lucru a dat la boieri !

1) In text:'Acuma ciocoii la masa 83 pun [Ed.].

4

*

a

ADDENDA 328

Pe stridii Iampania curge spumAnd,Butelcele iute despare pe rand,$i iata, pAn'ce ea adus bla-rnanja,Docan bini9or sa 'mbatase deja,

5 $'atuncea promite, crezAndu-se treaz,Ca'n Camera el va citi, ca viteaz,Chiar mAini matiunea ... Facestea zicAnd,Se plea pe masa Vadoarme curind !In vis ii apare ministrul primar,

to Ce-i cade 'n genunchi 9i-1 tot roagi 'n zfidar,Sa nu-1 vedepseasca, cii-i mare plicat...Dar mAndrul Docan doarme ne 'nduplecat !

Aci ma opresc, caci am vrut sa descriuAceea ce alTii oH *tiu, oH nu ytiu ;

15 Pe cAnd rezultatul e prea cunoscut:Ciocoii degiab'au mâneat Ili-au baut!A doua zi'n Camera, dupa-al lor plan,Citeqte propunerea bietul Docan$i cere ca blamul sa fie votat...

20 Atunci prim-ministrul zAmbind s'a sculat,$i-a 9ters ochilarii, din ochi a clipit,$i zise: *mit credeti ca sunt fericit;

De nu WI mai plac §i de nu ma mai vre0A merge p'acasa de indata puteci !*

25 Ciocoii In clipa se moaie de tot$i blamul In fala muri fai' de vot,Incat chiar de rAs au ramas tuturor:Arsachi, Docan, Epureni, Costafor ...

21*

e

a

324 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

SA VORBIM ROMANESTE!

Cugetarea romaneascaAre portul romanesc:Nu lasaIi dar s'o ciunteasciiCei ce limba ni-o pocesc.

5 Gaud Romanul se 'ndarje5teDin IaVana cand mi-1 scoti,El-li toarna romane5teUn blfistem de iiteapte colio.Cand de dragoste s'aprinde

to El vorbe5te lin 5i bland,beat dorul te cuprindeDulcea-i vorba ascultfind.

Niciodata aka limba,De pre buze romangti,

15 Nu se 'ndoaie, nu se schimbaDupl.& gandul ce gande5ti.

La manie, la iubire,La suspin 5i chiuit,Dupa chiar a noastra fire

20 Graiul nostru e croit.La iubire, la manie,La chiot 5i la suspin,România-i RomaniaCu fagur 5i cu pelin.

P.

I)

9 Amicut Farraliei (Gherla) cursul III, semestrul II, 4116 Decemvrie 1879,94-95,

ADDENDA 325

Sucind limba romfineascfi,Stricfind graiul striimorsc,Dupfi moda fran/uzeascift,Sau cu modul latinesc,Ne-am strans mintile cu fraculSi simIul ne-am ImbrficatCu haina, de unde draculCopiii 9i-a in/fircat.

Românimea cat trfiielteGraiul nu 9i-1 va rasa;Sec vorbim dar romdnefte.Orice neam in limba sal

326 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

ALEXANDRINAE NUGAE 1)

Poetul nu mai este bunDealt la regi sä fie slugfiSi sfi-i tot spele cu &SpunDe lingu5ire §i. de rugs,

5 Fficfind din pupfizi pfiun !

Iar de cumva el nu se 'njugfiA. eerie versuri kiar pe-un tunSau pe vr'o brânzfi de Azugfi,Atunci semeltil cfipcfiun

10 Se vede 'mpins cEi o svarlugfiSi Curtea-i striga cfi-i nebun ...

Indrugá dar prostii, indrugfi,Trecand ca fumul de tutun ;Dar NeamIul tti va zice : Pun !

C.0 Baailtaxog

9 0 copie transcrisi cu litere majuscule ca sa nu se recunoasca grafia auto-rului se gfisegte In Mapa I din manuscrisele lui Hasdeu, depuse la AcademiaRomani. Nu avem de gtire daca aceastä poezie a fost publicata undeva. Dupacontinut, pare a fi scrisä Intre anii 1869-1871, cand Hasdeu purta cunoscutelepolemici antidinastice in Traian vi Columna lui Traian. (Ed.).

APARAREA LUI B. P. HASDEU IN PROCESUL DEPRESA AL NUVELEI DUDUCA MAMIJCA*

In procesul de presa, intentat * de catra d-1 procuror al cur%iicriminale, pentru epizodul Emiliei, in§irat in romantul s Duduca Mamuca t;pronunlat In 3 Iunie 18613.

Maxima de nihilo nascitur hietorie . . .Propergius; II, I

Dupre toate legile lumii, D-lor, o singura villa, fie ea cAt de grea, numea-sca-sä ea crima, delict, contravenlie, sau altfel ; o singura villa, fie ea etade pipaita, nu poate atrage asuprali douft pedepse. BazAndu-ma pe acestprincipiu juridic universal, a§ fi In dreptul meu a respinge din capul locului,

5 in cAteva cuvinte, procesul, ce mi se ofere§te prin bunatatea d-lui procutor.A§ putea sa vii spui ca, fiind profesor la Colegiul Superior de aice, am fostdestituit, Inca dela 18 a lunii trecute, tocmai din cauza pasagiului foii mele,pentru care voi%i sa ma mai judecaIi o data ; nenorocitul pasaj despre Emilia§i muma-sa! nefasta pagina 43 ! Destitucia mea, D-lor, este o amenda mai

£0 mare decAt toate cAte le prevede o lege de presa, §i, pe de-asupra, ea estepentru mine chiar un fel de pedeapsa de moarte. D-voastra §tilicardupre legilescolastice, profesorii colegiali se numesc pe vieucti. Oare-i zip ? Deci, desti-tircia unui asemenea este curmarea lui, ca §i taierea capului. Tot dupreacele legi, ca profesor colegial superior, eram indreptatit a avea Oat la

15 moarte cAte 1000 lei pe luta. Am acuma 26 de ani §i, prin urmare, dupreteoria probabilitàii i dupre table de mortalitate, lesne pot sa mai traiesc,cu voia d-lui procuror, cel ptrcin 24 de ani. Aqa dark destituTia mea esteca §i o amenda de 280.000 lei, cuveniti pe 24 ani. Unii din D-voastra nu

o mi-ar ingadui, poate, decAt 12 ani de viatil de acum Inainte ? Fie, D-lor,§i znai jos ! fie numai 6 ani ; §i tot Inca legea presei nu statornice§te nicipPntrn o criinä o amenda de 70.000 lei ! Iata ceea ce mi-au facut Emilia

1) Lumina III, n. 17, p. 65-74; Apdrarea Redactorului.

1)

vietii

328 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

9i cu mumg-sa! AO avea tot cuvfintul, D-lor, numai &mak a mg jell; iarnu ca sä mg aruncaIi colac peste pupget inteo pricing de mai 'nainte jude-catg 9i osanditg, ba Inca ce fel!

Totu9i, D-lor, am trei puternice motivuri pentru a nu ma margini cu5 argumentul de mai sus: globirea 9i inmormfintarea mea prin destitutie.

1. Am fost dat afarg larg 3 fi intrebat 9i ascultat, fail a se fi Implinit forma-litg/ile prescrise, hurduz-burduz, cum nu se mai face nici peste Dungre !Nu recunosc dar aceastg purtare a d-lui Ministru de Culte 9i. a feluritelorconsilii 9i comitettui de instruc/ie publica mari 9i mici, dincoace 9i dincolo

lo de Milcov ; n'o recunosc, fitrii numai ca un act ab irato, cum zic 1egi9tii, Incontra cgruia Imi rezerv dreptul a protesta la oportunitate. 2. Procesul defaIä este pentru mine cel dint& proces de presg, adica, pentru un jurnalistel este ca 9i cea dintAi batalie pentru un osta9 sau cea dintai punere in aeu-zare pentru un procuror. N'a9i dori ca lupta mea sg se parg a fi prea uqoarg.

15 Voesc eu insumi a-mi inchipui =leer, ci acuzatorul meu e un adversarprimejdios 9i plin de putere ; 9i cg, pentru a veni la capgt, imi trebuie9tetoatfi ghibacia unui bun gladiator ! 3. A fi acuzat nu este Inca a fi criminalist.Cine ar mai fi slant, deed o singurg para ar ajunge la rostirea osandei ; ziceaimpgratul Julian. A9a dar, un acuzator prime9te asupr5.-9i o sarcing foarte

20 grea 9i adesea nepracutfi, citand pe cineva inaintea tribunalului: el trebuiesfi dovedeasea vine, sau altminteri devine vinovat el insu9i ! Nu ma voimul/umi, D-lor, cu absolulia D-voasträ dacg ea nu va fi inso/itg de tragereala rgspundere a d-lui procuror pentru neintemeiata cglcare a lini9tii unuicad-teen. Mai pe scurt, din cele spuse vg incredinla/i, nu numai a nu ma

25 acac de destitu-cia mea din postul de profesor, ca de un mijloc de a scapade nepgrtinitoarea D-lor voastre judecata, ci, tocmai din contra, Inca cereu insumi a se desbate cu toatg scumpdtatea procesul, care mi-a procuratplacerea de a ma afla Inaintea acestui respectabil tribunal ; o cer, D-lor,pentrucfi resping cu desiivfir9ire validitatea destitirciei mele ; pentruca

30 prin apararea mea se va reinal/a caracterul foii mele; 9i, mai in sfar9it,pentru a cadea nevinovatia mea pe capul invinovittitorului meu.

D-1 procuror zice cà pasajul de pe pagina 43, In Nr. 15, in care eu descriu,in ce mod o mama a economisit pe fiica-sa Emilia, inlocuind-o pe 'ntuneriein privirea amantului ; d-1 procuror zice cd acest pasai d la Paul de Kock,

35 in9irat In romantul meu Duduca Mamuca *, ar fi contrar moralitacii pu-blice, qi s'ar osfindi prin un articlu oarecare din legea presei. Deocamdatii,sa lasam insu9i articlul de o parte, pentru a reveni asupra-i mai in urmacu ni9te arme tot a-at mai lovitoare.

Dintru intai sli cercetam numai: pasajul este el oare moral sau nemoral?40 §1 &keg voi isbuti si va probez, D-lor, ca el nu e nici decum nemoral, apoi

atunci las pe to-ci d-nii procurori sa-mi gEseasa articli, prin care s'ar puteaopri... ce? ceiace nu este nemoralitate ! Aflgm o singurd cale, pe care e cu

e

ADDENDA 329

putinta a se constata moralitatea sau nemoralitatea publica a pasajuluidespre Emilia oi muma-sa ; anume sã cautam In ce mod primeau alte pasajuride acest soiu popoarele vechi i noun, strainii i RonAnii. Aveti, D-lor,vreun alt mijloc de constatare? Cred ca nu mi-1 pute.ti arata ; cad, dad'

5 pasajul in chestie are nenorocirea a mr placea in minutul de fall unui domncutare sau cutare, aceasta e Inca departe i prea departe de a fi un argumentde nemoralitate publica, ci numai de gust individual. Istoria literaturiloroi judecata cea sling/tolled, iata ceiace ma va ajuta a dovedi onorabiluluitribunal ca lucrurile nu sunt atilt de negre, precum ele s'au phut a fi res-

it) pectabilului d. procuror ; i apoi, dupa aceia, bucuros voi trece i la legeapresei, i la raspunderea acuzatorilor, 0 la orice yeti voi, D-lor !

Ar trebui sit vorbesc trei zile i trei nopti in oir, pentru a putea enumerao a miie parte din pasajurile analoage i Inca mult mai descoperite,..me_ne'n-tfimpina In literatura veche Exemplul cel mai oboteote cunoscut i, totdeo-

15 data, cel mai cu .greu_ de a se osAndi., este, faraindoiala, Cântarea Ciin-tarilor a a inteleptului Solomon. Citit-ati, D-lor, pe Grecul Aristofan?srtnu-1 citi cumva. caci yeti fi siliti altminte a inienta un Faces de presacenusii celebrului comic. Din Latini, Ovidie, Petronie, Apuleiu, P1autratc.,vor trebui amendati cu nu otiu eke mii de lei 0 surguniti l monastire pe

28 nu otiu efite lunLpe temeiul articlilor d-lui procuror ! Apoi treand la lite-, raturile moderne, nici yeti fi In stare a inchipui vreo pedeapsa destul de

aspra pentru Francezul Rabelais. Italianul Boccacio, Englezul Shakespeare,Neamtul Goethe, etc. i cu toate astea, aceoti autori se numesc perexcellentiam clasici §i se recunosc de toata lumea, ea modeluri, ca urieoi,

25 ca luminile literelor ! In literatura romfina ao putea sa vä citez, D-lor, maimulte nemoralitaii din Bondarul *, din Niehipercea a, din scrierile d-luiV. Alexandrescu-Urechea, etc. ; dar ma tern, ea sa nu le tagaduiti, cam cudrept, insuoirea de literati 0 sa nu vi se para poznao a auzi aceste numeobscure dupa ce am insirat pe capeteniile literare antice oi moderne. Ala

30 dark D-lor, voi alege numai pe fruntaoii. junei noastre literaturi: d-niiAlexandri, Negruzzi, Eliad, Beldiman, Conachi. . oi, fara a ma multumicu o simpla mentionare a opurilor acestor genii nationale, voi aduce chiartextele lor, deoi aunt sigur ca. nu se aflfi aice nimeni care sa nu le fi cititadmirat in mai multe randuri. Eu unul otiu bine, D-lor, ea a, preferi a

35 petrece in iad cu un d. Alexandri, Negruzzi, Eliad, Beldiman, Conachi...,cleat sã casc gura In imparatia cerului in societatea unui Bondar s, Ni-chipercea a sau d-1 Alexandrescu-Urechea! Totuoi, mai inainte de a incepecu citatiile mele, sunt dator a va preveni, D-Ior, ca mi s'a fost harazit preaputin timp, abia cfiteva zile, pentru a pregati apararea mea contra unei

40 acuzatii care, de ar fi ea temeinica, rn'ar aduce la o osAndi de mai multeluni, in puterea articlilor d-lui procuror. Astfel, imi era de tot cu neputinta,inteo singura saptamana sau ceva mai bine, a extrage din autorii români

,

a a

91

a S

330 SCRIERI LITERARE, MORALE N POLITICE

toate pasajurile de felul celui incriminat in foaia mea ; am cules dark' numaiprecilt imi adusei aminte in repejune ; doufi trei insi tot Inca preadeajuns, pentru a demonstra deplin una din douA: sau pasajul meu e nevi-novat i atunci e vinovata acuza/ia lui; sau pasajul e vinovat i atunci sunt

5 vinovaci toi autorii noori cei mai de frunte, prin care se ffileoe literaturaromini, ffiri care ea ar semana cu *Kea irocheza sau otentotfi, i cu carebucuros a impfirti, D-lor, in mice imprejurare, i laurul, i culpa!

De curind s'a tipfirit aice, in E9i, vodevilul d-lui Alexandri, representatde mai 'nainte pe seen& i intitlat: *Rusaliile in satul lui Cremene*. Prive-

10 ghetorul Resvrfitescu e zugravit curtenind pe frumoasa vätiviVa Susana.hart dialogul:

Respratescu. Susano, tii una?Susana. Ba nici doufi.

15 Resvratescu. Imi vine sfi mfi prind argat la voi.Susana. Pentru ce?Resvnitescu. Pentru vorba ceea: Decit a bfirbatului mai bine a arga-

tului *.

D-voastrfi tnçelegeçi foarte bine, D-lor, ce vra sfi zici: cleat a bfirba-20 tului, mai bine a argatului *. Ma mir, zau, cum de nu strigfi d-1 procuror:

acesta e un principiu anti-social ! iffirbaIii se desmooenesc in favoareaargalilor ! ian sä cfiutim la articlii legii presei ! ian un proces ! etc. *.

In Cirlanii *, vodevilul d-lui Negruzzi, jucat la teatru ielean in 1849reprodus prin tipar in 1857, adicii deja sub aspra domnie a legilor de presa,

25 un taniir cucona9, Lionescu, cere In versuri dela o tânfird Iarfinculi,ca si-i deie... iatfi sa vedeli ce anume sfi-i deie:

Voichica. Nu te 'nteleg. Spune ce vrei dela mine, cuconalule?Lionescu. Cfind babaca la neneaca

Vre un mic favor cerea,30 Neneaca cu. bucurie

Dorinça Ii implinea ;Tu fä cum fficea neneaca,Eu voi face ca babaca *.

Iati, D-Ior, in piesa d-lui Negruzzi, inca o neneaci ca i in55 romainul meu; ba Inca o heneactt, care face nu qtiu ce cu babaca, a9a ca

s'o oie i copiii! Acest pasaj este el oare mai moral deck quasi-nemorali-tatea mea ? Si insemna%i, D-lor, cá elevii gimnaziali au jucat in ist-anaceastfi pies& sub direclia d-lui Maiorescu!

Dupfi d-nii Alexandri i Negruzzi, se cuvine un loc9or d-lui Bolintineanu,40 primul poet de peste Milcov, cum zic unii Ei bine ! in romantul sfiu

bucati....

siVoichita,

intalniti

si altii.

a

a

331

Manoil i, tipfirit la Iaçi nu tocmai a5a de mult, eroul este zugrivit primind inodaia sa un card de acele fete ce n'au nume in societate, in urrnfitorul chip:

e Abia intrartim In casti, i lacheul imi anunVii sosirea unei fiice a Vinerei.Zisei sk intre.

5 Cum te chiamä, draguliVi? * intrebai...Din ce taramuri vii, neiculita ? imi rtispunse ea. Aoleo ! una este Zlatca

Evreica, dela munte pani la Dunfire, in %am Romaneasci...Dupfi aceasta veni una, Inca copi15, 1nc5 novice: timidfi i sperioasä ca

o pfisfiricii prinstt in la/. Ea pleca ochii 5i 'Area cä ro5e5te de meseria ceto uneltea. Aceasta veni insolita de murnfi-sa. 0 mumfi ce-O aducea copila,

stt o sacrifice pe altarul viciului! oU5a se deschise ; toatii adunarea batea in palme.Era Mfirioara.

Cine-i stapanul casei? mtt Intrebti ea.15 easpunse unul; Manoil...

Vede? intreba ea pe un june.Vede, ii rfispunse acesta.Loveoe colea! imi zise Mfirioara, intinzandu-mi maim.Ce af intrebat de vtid?

.2o Nu imelegi limbajul nostru?... ai bani? iati ce am intrebat. DarRita* Crea-ca, Despinca, Fata-Cucoanei !... Sà traiasci Sultanul !... ah ! catam si te iubesc!...

De maine inainte.De maine ? nu voiu... din astä *.

25 0 mama, care-O vinde fata, e mai nemorali deck acea care sejertfeoe gratis in locul ei, ca in romancul incriminat din foaia mea I D'apoiZlatca, Marioara, Crewca, etc. !! De ce dari nimeni nu s'a sculat O nu sescoalà contra nemoralitaIii d-lui Bolintineanu? De ce d-le procuror ?

Am ajuns acum 5i la ilustrul Eliad, until din parin/ii literaturii gi fun-30 datorii jurnalismului la Romani. Intr'una din foile sale, d-lui satirizeazg

sistemul ortografic al unui oarecare ministru de finarrce, zicand:4 D-1 Sarsaila cu iataganul de brim scrise intr'o zi cantata, 5i dete unui

subaltern s5 citeascti. Acesta era mai a5a de p5ctutos la scris O la citit cad-1 Sarsail5 (pentructt: tel maitre, tel palet, zice Francesul). Vorba li era despre

.35 criza financialti ci despre crecterea dobanzilor sau a cametei; pe hartie erascris: se intinde foarte mult camata... *. Subalternul citi: e se intindefoarte mult ca mka... *. 4 Ba ca mtai, strigi infuriat d-1 *.

Iatti dar, sub pana d-lui Eliad, o femee 4 care se intinde foarte mult *;ba Inca tocmai o mama, ca i In pasajul romanlului meu, cel ctizut in ochiuld-lui procuror ! Ce obscenitate ! Ce nemoralitate ! Ce delict Revolta-se

ADDENDA_

*

-

mumal...

- Iata-1! ii

-

scarf ...

Ei-lor,

9i

Senate_

sty 1

a

332 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICS

acuzatorul meu i teargfi pe Alexandri, Negruzzi, Eliad, de pre falainlocuindu-i prin doctori i 1icen0a0 de acei cari n'or sfi aibfi in

veci procese de presfi dintr'o cauzfi foarte simplA: ei sau nu scriu nimica,sau scriu nimica! Inc At li se aplicA maxima cea strfibunfi: ex nihilo nail fit.

Sunt acum doi ani, D-lor, de and d-1 ban Alecu Balica publicfi din ma-nuscriptul rEteria* [al] celebrului nostru poet epic Beldiman. Nu mai departedecAt pe una din cele de 'ntAiu pagine, ma intampinfi urmfitorul portretal junelui fiu al postelnicului Rizu:

4 Ingthnfat in a sa slava, ades la curte mergea,10 Iar maica-sa dupa dAnsul in gura mare plAngea ;

Bocindu-se ruga grecii i pe mare i pe mie,SA nu-1 lase di se culce noaptea far& ghigilic,Franzolfi, pui de Oink ciorba sfi-i dea de mAncat,i noaptea doua saltele a9tearnA de culcat ;

15 4 Un pruncar a9a in oaste, ce dracul ar fi lucrat ?tiu, prindea Turcii prea mult s'ar fi bucurat s.

0 Doamne ! i legea presei sfi fi suferit In 1861 o astfel de apologie aobiceelor turce9ti ! i editorul, venerabilul d. cavaler Balica, n'a fost trasinaintea fe-cei procurorului de atunci ! E vederat, D-lor, ea in doi ani RomAnia

20 a facut un mare progres juridic: mai cleunAzi se trecea cu vederea dragosteaturceasca ; astäzi se pune in acuza/ie pAn' i o intrigfi curet europeanfi, caacea din Duduca MAmuca sI

Dar cea ce intrece toate eitapile de mai sus, lAsAnd departe in urnifi ped-nii Alexandri, Negruzzi, Bolintineanu, Eliad, Beldiman... ; cea ce covar-

25 Sqte cu o mie de po9ti istoria Emiliei i cu mumii-sa ; sunt faimoasele poeziiale lui Conachi. Cine oare nu le cunowe ! Voi BA recitesc, D-lor, numai unadin ele:

30

35

40

Aseara, de-un veac trecut,SA gust hazul m'ai

0 ! doamna mea cea miloasfi ;4 Si. s cred efi n'ai oprit

Nici un lucru nejertfit4 Din cAte ai mai frumoasä:

Ochi, gurita, piept 0 sin,4 Voi la care en ma 'nchin,

4 i tu rai ascuns prea tare,4 Pomeni0 necontenit4 CAt sbucium i vAnzolit

avut cu luptA mare.

pfi-mantului,

5

sa-i

t cfi

fiicut,

Ai

dact-1

e

o

e

ADDENDA 333

Cum simteam cã se bäteae Inima ei subt a mea,

Cu rfisufluri Indesite:Piept pe piept tot apasfind,

5 s Gurita guru muscand,Titisoare .

Poezia lui Conachi, precum vedati, D-lor, nu e o sadea-descriere a dra-gostei, ci Insl mecanica un curs practic $'apoi stiti oare cinea fost editorul? o damit, principesti Vogoride, al direi simtfimant moral este,

10 in ori-ce caz, mai desvoltat deck al ori-si-carui blirbat, fie si al mini...procuror.

Scrierile lui Conachi sunt in mainile tuturor si nimeni nu se scandah-zeazi Fost-a vre-o-datfi macar o vorbfi despre procese de press, desprearticlii legii, etc.? Intreb pe 1118110 acuzatorul meu si d-lui... tace !

15 Dupre ate am spus, judecati, D-lor, dacfi bietul pasaj de pe pagina 43a foii mele ar fi cfilcând cht de putin asa numita moralitate publicfi? Unromanist, un poet, un istoric sunt portretistii societfitii: vinovati-s ei oare,zugravind-o cum ea este? In vodevilul d-lui Alexandri e nemoral priveghe-torul Resvrfitescu, iar nu d-1 Alexandri; In piesa d-lui Negruzzi e uemoral

20 cuconasul Lionescu, iar nu d-1 Negruzzi; in epopeea lui Beldiman suntnemorali Turcii, iar nu Beldiman; si ET( mai departe. In romantul meueine oare este nemoral? acel tip studential, care e infaticat ea eroul intrigii ;tip, ce 'icor se poate adeveri, din nenorocire, in toate universitfitile Europei ;iar nici de cum romanistul! Desvfilind In toatfi golitatea lor, inaintea popo-

25 rului atenian, mfirsavele desfranfiri ale lui Timarc, Eschin zice: Nu e vinamea, dacii In tabloul unei asemenea vieti mi este cu neputintii a alegetrasfituri i culori morale... o s fiu snit a-une-ori a-mi ingloda graiul *I

lath' teoria scolii realiste in literaturii! Iatri pentru ce Cantarea cantfirilor,kristofan, Ovidie, Petronie, Apulei, Plaut, Boccacio, Shakespeare, Rabelais,

so Goethe, Alexandri, Negruzzi, Eliad, etc. nu sunt rfispungitori pentru ca-racterele, depinse in opurile lor ; nu sunt si nu pot fi nemorali ! Nemoralisunt aceia ce se recunosc pe sine In atari caractere si le prigonesc sau de-faimfi din egoism ! Nemorali sunt aceia, ce n'ar voi ca lumea sä-i afle cinelsunt !

35 Mai 'nainte de a pfisi in materie, o sfi vfi fac, D-lor, o observatie de primaimportan, prin care se -va proba vfizAnd cu ochii, ce pret poate sh aibeacuzatia de nemoralitate publicfi, intentatfi pasajului despre Emilia si mu-ma-sa. Dupa teoria d-lui procuror, ar fi nemoral a scrie despre lucruri ne-morale. Oare puteti tgdui, d-le acuzator, acest rezumat al cuvintelor

4o d-voastre? Nu puteti. 0 stiam de mai inainte! Ei bine, D-lor ; dacii d-voastreyeti gasi cu cale parerea d-lui procuror, apoi atunci parch inciva nu

desvfilite....

voluptfitii: !

!

I

334 SCRIEEI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

inscrien si publican pe toata ziva actele cele mai neertate, atfirnate de juris-dictia tribunalului. Eu am scris numai despre dragoste, pas grand'chose;pe and d-voastre desfasuran omorurile, furtisagurile, otravirile, incestele,etc., etc. Oare cine ar fi mai vinovat? Au de ce d-I procuror nu vfi inten-

5 teaza d-lor voastre un infricosat proces de presa? Oricine ma acuza pe minepentru a fi depins devergondajul unei babe cata numai cleat sli acuze sipe judecatorul, cel ce inregistreaza sute si mii asemenea petreceri ! D-voastresunten confran ai mei, D-lor! D'apoi Inca insusi d-1 procuror, acuzandscrierea nemorafitanlor, scrie despre nemoralitan si, prin urmare, se acuza

10 pe sine Insusi ! Iata la ce urmari conduce invinovanrea ce mi se face ! Oareva mai da mama, D-lor, a crede in nemoralitatea publica a paginei 43?

Din desvoltarile de mai sus decurge, fireste, acea necesara consecinta,ca o lege de presa sau ca se zadarniceoe, lasand sa se furise In ea un articolopritor de a scrie despre vinurile societani; sau ca ea isi Imelege cercul de

15 activitate, pastrand tacere asupra acestui punt. Legislana romana ne tufa-nseaza in treptata sa formare ambele aceste faze. Legea presei din 1856datorita lui Ghica Voda, opreste pe autori, § 44, lit. j a a ataca moralitateapublica s, si statorniceste la caz de delict, § 45, art. 9, inchisoare la mona-stire dela 5 zile pana la 5 luni, iar arnenda dela 50 lei pana la 1000 lei *.

20 Aceasta lege a avut puterea sa numai pana la promulgarea unei noua la1. Aprilie 1862. Intre 1856 si 1862, In curs de 6 ani, intamplatu-s'a vr'unsingur proces de presa pentru scrieri nemorale? Nu! si nici a putut sa seintample, precum an vazut, D-Ior, caci ar fi trebuit sa cazii sub aceiasiosanda ton can scriu, mari si mici ! Legea presei de an a inlocuit pe acea

25 veche, si astazi ea este singura in vigoare. Pastrat-a ea dispozinile § 44lit. j si § 45 art. 9 din legiurea lui Ghica Voda? Nici catu-i negru suptunghie ! Va intreb acuma, D-lor, care e mai bun argument al neaplicabilitaniunei legi, cleat acela, cand ea se anuleaza fark a se fi aplicat vre-o-data?Aceasta e o recunoastere oficiala, D-lor ! Asa dar, si judecata cea sanatoasa,

90 si istoria literaturilor, si pana si votul Obsteoii Adunfiri apara pe autoricontra unei acuzani procuroriale de a fi atacat moralitatea publica. E curiosacuma A aflam, pe ce oare s'ar fi bazand invinovantorul meu?

§ 50 din legea presei din 1862 se rosteoe: Publicarea sau reproducereafacuta cu rea credinIa a unor veoi mincinoase, a unor documente inchi-

35 a puite, falsificate sau pe nedrept atribuite altora, cand niste asemeneavesti ar fi de natura a tulbura linistea publica, sau a vatama morala pu-Mica, sau ar fi de natura a aduce disprq asupra agennlor autoritani publice,va fi pedepsita cu o inchisoare de la o luna pana la un an, si cu 0 amenda

a dela 50 pana la 1000 lei *. Iata pravila, D-lor, ce buna voinIa a d-lui pro-ao curor, in lipsa altora, a aplicat-o catre pasajul despre Emilia si muma-sa.

Articolul repeteste de dour' oH cuvantul Ilve9ti si apasa asupra ziceriidocumente s: un romanI ca Duduca Mainnca o, fire-ar el, D-lor, o colecne

s

a

a

a

e

0

ADDENDA 335

de vefti 0 de documente? Uncle e glosarul juridic, care ar fi inzestrat pe d-Iprocuror cu aceastg curioasi definiIie? Articolul hotareste o pedeapsaminimum o Iunti 0 maximum un an, pe &And legea cea veche pentru atacuricontra moralitg/ii publice, rgsuflatil WA a se fi aplicat, nu cere cleat mi-

5 nimum 5 zile 0 maximum 5 luni. Intre 5 zile si o lung, intre 5 luni si un an,ce mare deosebire, doveditoare totalei deferinli !titre delicte ! i nici e demirare, D-lor, o pedeapsfi atAt de asprg pentru vela mincinoase 0 documenteinchipuite, falfificate sau pe nedrept atribuite altora: §i nu numai atata, ciInca publicate sau reproduse cu rea credingi 11 Acest delict e previzut prin

10 insusi Codul Penal, § 253, Nr. I., 2, 3... *despre plastografie, jurgmfintulmincinos, mfirturia mincinoasti si vicleang *. Pentru mila lui Dumnezeu,

D-lor, lgsaIi A se mai citeascg o datg, de doug, de zece ori pasajul incriminat !Citici-1 din scoarVA 'n scoarftt, din stAnga in dreapta, din dreapta In stAnga,de sus in jos, de jos In sus, In toate direcliile putincioase... Cuprinde el

15 oare mgcar o umbra de toate aceste imputfiri?!Acuma, D-lor, judecaIi intre mine si d-1 procuror. SfArsesc prin cuvintele

lui Demostene in procesul &Au cu Mob: Cer si rog, o ! judecatorilor, sit' vgamintiIi legile si jurgmAntul, ce 1-a1i depus mai 'nainte de a vil urca petribung !*.

20 B. P. H.

NOT.X.La rostirea acestei apgrgri a fost faIg un public nepilduit pang acuma

in sala Curcii Crirninale, In cauze de presg: toads smintiina Esului, dupeespresia unui din auzitori ; peste doug sute de persoane, a cfirora simpatie

25 pentru paritul isbucnea la tot pasul prin murmure de mulIumire.Dupg o desbatere, urmatfi in doug zile consecutive, 3 si 4 Iunie, majo-

ritatea tribunaluhti, respingand pAra d-lui procuror, a venit la urmgtoareaincheere:

eCurtea Criminala cunoaste pe D-I 1-1A5deu nevinovat de acuzalia,30 # ce i s'a Intins, si prin urmare, hotArecte: ea sA rAmAie liber de

q reispundere in acest caz.4 Membrii: D. Gherghel, L. Catargiu,

V. Forescu, S. Mano o.

Intreb acuma pe toli RomAnii amici si neamici: cu ce drept destituitu-m'a35 D-1 fast ministru de Culte din postul de profesor colegial, pentru o scriere

judecgtoreste recunoseutA ea nevinovatra Ina', acest tel ne pregAtim a-1descurca mai cu adinsul in unul din numerii viitori.

B. P. H.

I

MICUTATREI ZILE SI TREI NOPTI DIN VIATA UNUI STUDENT

Un an mai thrziu, !In 1864, la Bucuregti, Hasdeu publicA In revista humoristiclipe care o conducea, Aghiuld, o noul versiune a nuvelei Duduca-Mamuca ; de astAdatit, sub titlul Micufa. Trei zile i trei nopii din vieala unui student. In acelag an,nuvela apare In volum, la i Typografia Cesar Bolliac unde se tipArea vi Bu-

b ciumul i Aghiuld. Este un volumag In 16 , de 102 pagini, care poarta sus, de-a-supra titlului, indicatia: t Povegti d'a lui AghiutA *. Tot pe copertA, se gAsesc dot&citate:

Da mihi fallere, da justum sanctumque videri...Horatius

10 Was ever woman in this humour won?I'll have her... but I will not keep her tong 1

Shakespeare

0 scurtii prefatA prezintA aceastA not& versiune.

Doamnelor i Domniloarelor!

15 FiindcA nu vA mai pot Ingela eu, invidia i egoismul nu-mi permit a lasa casA vfi ingele altii: aga darA m'am decis a vA Inchina o doftorie contra vicleniiorbArbAtegti.

Darurile, eroismul i suferinta sunt trei magnete pentru a atrage simpatiafemeii. Ei bine! Feriti-vA a da peste daruri false, peste eroism fals, peste sufe-

20 e rintd falsA...SA nu o pAtiti ea Micuta, sau gi mai rAu!

AutorulDoctor Artis amandi s.

s,

*

«

to

s

POVEVI D'A LUI AGHIUTA.

MICUTA.

'FREI OLE SI TREI NOPTIMIL.V.I-1 UnTIIR LU171113:NT

DE

BOGDAN PETRIEIGO-INDEI

Da mihi fallere, da justum sanetumque vediri.,HORATIUS.

Was ever woman in this humour won?I'll have her. . . butt will not keep herlong

SHAKSPEARE.

e` 0.1.

1864

Tqografia CesarBolliac Strada Scaune Nr 40.

BUOTHESTI

Coperta volumuluiMICUTA

3I1DT. ,

_

-1

I Eh

!fp.10,,E;ri

ADDENDA 337

Micufa a fost republicata In foiletonul Epocei Literare In 1896.1i a aparut hie&o data In volum, cu ortografie hinoita, In 1923. In i Biblioteca Universala s, pre-cedata de clout( notite ale lui Caragiale (54 pagini, petit in 8°). Textul este Ingeneral corect reprodus, cu exceptia catorva grave erori, care mutileazi uneori

5 Intelegerea pasajului Intreg (cl. ex te salut In asteptarea a treiei schimbdrila tap s este tiparit: te salut In asteptarea a trei schimböri la fag *, p. 25) .

Reprr1/,,,em versiunea din 1864., pastrand cat mai mult din particularitatilede lima sl de ortografie pe care le accepta Hasdeu atunci. Am pfistrat, tip dar,formele: Incungiurata, sum (sunt), catat (cautat), oara (oia), ochilari, giumatate,

to dupre, lampele, etc. N'am pastrat anumite monstruozitati grafice care nu cores-pundeau nici unui particularism fonetic demn de a fi mentionat (.z. din t do;

i # si se # mut; diftongurile prin accent, etc.). Dealtfel, chiar Hasdeu, In vprsiunea1864, are ortografia nesigura i incoherenta. Scrie t frances si i franceza *;.

cupea si cupeui, etc. Greselile de tipar abunda; o parte din ele s'au transmis15 i retiparirii din 1923.

22

I

S 4

M I CU TATREI ZILE SI TREI NOPTI DIN VIATA UNUI STUDENT

ZIUA INTAIAAveam saptesprezece ani; eram student in drepturi la o Universitate

germana oarecare, si Iineam cu chink trei odai au premier in casa d-nei AnaPacht, veche actori/a in demisiune, a card unica fata, domnigoara Maria,copili/a de sasesprezece ani, aparuse atunci de curand pe scenfi, culegand

s din capul locului aplauzele publicului iubitor de... domnisoare.Eu o numeam *Micula *, de9i era Nemloaieti, ba poate chiar pentru a

era Nem/oaica: pe de parte, ca om, o iubeam; va sa zica o iubeam pe de oparte; pe de alt.& parte, ca Roman, nu-mi placeau lucrurile si chiar fetelenem/esti si, numind pe frumusica mea Micupi, prin inslisi aceasta o roma-

10 nizam si o iubeam oarecum si pe de alta parte.Ce-i dreptul, era frumoasfi! Era frumoasä ca o Romanca! Avea niste

ochi, .. culoarea si marimea nu imi aduc bine aminte ! Avea un par...de seama ochilor. Avea o guri/a... dar de atunci au trecut mul/i ani, si 'nmul/i ani am uitat multe feluri de guri/e ! n'am uitat numai ca Micula mea

15 mi se parea a fi foarte frumoasii, neinchipuit frumoasa, frumoasa strasnic !Contractul de chink se rostea ap: D-1 Ghi/a Taciune va plati d-nei

Ana Pacht &ate patruzeci de fiorini pe luna, pentru trei odai si pentru atecinci feluri de bucate la pranz pe zi, intre care s'un aluat ; idem cate o man-care serile *.

20 A doua zi dupa mutarea mea in casa stimabilei doamne Pacht, intraiin apartamentele dumneaei, despar/ite de ale mele prin un lung, ingustsi 'ntunecos coridor, facui o profunda reverinVi, zambii si...

ADDENDA 339

Ce mai faceci, cucoang?Sunt bine ; iar d-voastra ?Nu mai pulin.Mfi bucur.

5 Duduca nu-i acasii?1i la repetiIie.Ma rog, cucoana ; la cite ceasuri sede-ci la masa?La doll& nesmintit.i mancati, ?

10 Se incelege!Eram s va 'ntreb daca mancali tot aceea ce-mi trimeteti si mie?Da.MancaIi cu gust?Ce intrebare !

15 0, cat suntevi de fericita de a putea manca Cu gust !D-voastra, pe semne, aye/IL stomah desorganisat?0 nu; dar imi lipseste gustul de mancare.Poate bucatele nu sunt bune ?Nicidecum; din contra... dar este un lucru la mijloc, cucoanii. Nu

20 suM deprins a manca singur: in societate mancarea se pare a fi mai gustoasii,gustul se pare a fi mai mancacios... A vrea dara. , .

Sa sedeti la masa cu noi?Daca nu va fi cu suparare?Putem incepe chiar de astfizi. fost aseara la teatru?

25 Am fost.Cum vi s'a parut Maria mea in rolul Gertrudei?Nu mi-a placut.Pentru ce?Domnisoara joaca cu prea mult foc.

so Si de aceea nu va place?Da ; artistul ar trebui sa fie totdeauna rece, rece ca dreptul positiv,

rece ca litera legilor, rece ca pandectele, rece ca...Dar fi-va el atunci natural?Pentru mine.

35 Cum asa pentru d-ta ?

22*

AO

I

340 SCRIERI LITERARE, MORALE glI POLITICE

Natura mea fiind rem, receala pentru mine e naturalfi.Doamna Pacht trecuse paste patruzeci de ani; cu toate acestea, ca veche

actorica *Pune *, ea se socotea capabilfi a juca ori-gi-cand un rol tartar ;aga dar, pentru a vedea dacfi sofismul meu e sincer, ea imi puse maim pe

a umfir gi, clipind din ochi, zise cu o voace foarte quasi-dulce:Oare nu glumegti, amice? Egti rece?

Am lásat ochii in jos gi m'am inchinat cu cea mai mare seriositate.Plecaciune, cucoanfi.Ira dump?

10 IertaIi-ma, cucoanfi ; avevi prea mult foc.Eu?Nu sunteti naturala.

Intrand in odaea mea, aprinsei o -cigar& gi ma pusei a medita asupraprincipiilor juridice ale lui Bentham, care cel dintai a descoperit ca omul

15 poate sa facfi tot ce-i place ; de odatfi uga a scartiit gi s'a degchis ; intorccapul gi yid... un nas ! un nas in crapatura ugei, un nas antediluvian,adeca un nas a cfirui mfirime covargegte in acelag grad mfirimea nasurilorvulgare, precum mastodontele covargea pe elefante. Eram sfi ma sperii ;dar auzii tot inteo vreme, rfisunand de sub baldachinul nasului, o voace

20 sau, aga zicand, o sbierare bine cunoscutfi, gi care ma fficu sfi ghicesc peloc pe proprietarul colosalului nas.

Aicea geade Tficiune?Intrfi, intra, feldegule ! raspunsei din odae, gi baronul Rosen se afla

deja langa mine.25 Baronul Rosen, student jurist gi coleg al meu, era un june bogat, scurt,

gros, alb, nfisos, gi cunoscut obgtegte In societatea universitarfi sub poreclade felde9*. Cine nu mai avea porecle ! Pe mine, bunaoara, tovarfigii manumiau spiker 5, zfiu nu gtiu din care causa: sau pentruca iubeam parfu-murile gi pomazile, sau pentruca aveam cam adesea nevoe de feliurite dof-

so torii, ca unul ce ma deosibeam din copilarie prin slabidunea constituVunii ;sau pentruca curtasem pe doamna Benedeck, frumoasa spi/ereasa vfiduva,dela care mi-au ramas pana acum, ah! drept suvenire, treizeci-gi-gapteflacoane, mari gi mici, colorate gi necolorate...

Rosen s'a pus inaintea mea intr'o posa foarte eroicfi, cu maim stangazs in gold, cu maim dreaptfi intinsfi deasupra capului meu, cu piciorul stang

4

e

6

ADDENDA 341

Ina poi si cel drept Inaintat in departare ca de o palma; cu nasul radicatsi gura cascata. Apoi convers4unea s'a inceput asa:

Siretule!0!Desfranatule!A!Craiule!E lVicleanule 1U!Dobitocule !I! I! Mai stai si tu. Am sfarsit toate vocalele si am nevoie a recurge

la consune. Mai, ai Inebunit tu?Cum de ai indraznit, spi/erule, sa te muli in casa Anicai?

15 Ma tem cali place cucoana Ana?Te provoc la duel.Si la duel, si la quadrile! Desprquese numai solo si trio.Ia Iasi gluma la o parte; zise baronul asezandu-se. Iti place made-

moiselle Marie?20 Quelle idée !

Nu-/i place?Cum vrei sii-mi plea o copila, un ce nedesvoltat, necopt, neformat,

nematur, nedeplin, nesfarsit, nefinit, nepractic, nepragmatic... ça fait pitié IDe ce dar te-ai mutat in casa Anicai?

25 Trebuia, frate, sa ma mut undeva.De ce n'ai fames In casa lui Klumpen?Vrea sa zica tu nu stii nemica?Despre ce?0 ! o istorie foarte lungfi! Afla ca Klumpen a capatat un gust foarte

SO estetic, de cand i-a murit femeia, care era modelul urfciunii: les extremitesse touchent. El line numai o slujnica, dar frumusicli ca o cadilnil mahozne-tana, 0 nu numai c'o line, dar Inca Tine prea mult la (Musa. Se pare ins&ca si Frosa lui are un gust nu mai pu/in estetic; bleat Klumpen, pe carenumai doara tu il poli intrece In privin/a fisica, nu placea nicidecurn bietei

S5 copile. Mutandu-mil in casa lui, sum norocos cu grisete ! veni, vidi,

-

-

a42 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Pici ; mai pe lung vorbind, chiar dela cea dintai zi mi-am insusit ills servitutisquae in faciendo consistit asupra Frosei. Trei luni de zile Klumpen nu stianimic despre co-proprietarul sail, si Incepeam deja a spera ca voiu capitaIn curand jus preseriptionis, cand deodatii. asa mai departe. Precum

5 vezi, Feldesule, mutarea mea In casa doamnei Pacht n'a fost de buna voe.M'ai recorit la inimii, spi/erule !Mi-am facut datoria, ca spicer ; desi in faculta%i nu se 'nva%a farma-

copeea feldesilor. Mai adaug a zice, ca sum atat de departe de a iubi pe pa-pusica ta, Meat voi fi gata a-i vorbi in favoare-ti, a-i iperboliza meritele

10 tale, iperbolice numai in profil ; a... a propos, de and oare te-au smintitgratiile ei ?

De aseara la teatru.La teatru... Hm ! tii c'ar trebui sa-i faci un prezent ?Parbleu! dar n'o cunosc pan'acum. Introdu-ma.

15 Mai tarziu. Nu esti frumos (c'est peu dire !) si deci, pentru a placeaunei femei, trebui mai 'nainte de toate s'o previi far' a fi viizut, s'o facis'admire caracterul si generozitatea ta, sa apari ca un ideal sublim ImbroboditIntr'un real urit. De 'ntru'ntai trebui sa-i faci un prezent anonim, läsandu-miipe mine a-i desvälui la ureche, par'ca un secret, numele galantului adorator,

20 adliogand din parte-mi un lung comentariu despre ilustrele tale merite.Minunata idee ! Vino, spicerule, sa te strang in bra-W.Bucuros: numai Tine nasul mai departe.

Ne-am sarutat, si Rosen, departe de a ghici pe buzele mele vicleanaimbratisare a lui Lida, esi sau, mai de graba, sbura din odae, riimaind ca

25 sa-mi trimica MI% zabava, spre inmanare, cadoul In cestiune.Dupa ce tovartisul despiiru, m'am uitat la ciasornic: era dotia fara un

patrar.Domnule Ghila! cucoana Ana va pofteste la masa.Ah ! nici n'am auzit cum ai intrat, Cati ! Duduca s'a intors dela re-

so petiçie ?Da.Vorbitu-s'a ceva despre mine ?Cucoana Ana a spus ca i se pare cli nu sunteIi... adeca...In toate mimile ?

35 Da.

i

ADDENDL 343

$ cc a rfispuns duduca?Ca aceasta nu se poate spune despre un poet.Si ce a rfispuns cucoana?Ca inviilaIii sunt totdeauna nebuni.

s Si ce a raspuns duduca?A tacut.Si ce a rfispuns cucoana?A neut.

La masa gasii pe cucoana Ana gi pe duduca Micuilt gezand cu gervetelepe genunchi.

Am auzit, domnule, c'ai fi avfind o natura foarte rece, incepududuca.

Natura mea nu va place?Deloc.

15 - Atunci nu sunteti femee.DaTi-mi voe a nu Ira 'nIelege, domnule filosof.Strabunei d-voastre, Evei, placuse gerpele, cel mai rece din toate

fiinIele. In orice cas, daca natura mea nu WI place d-voastre, am fost destulde fericit pentru ca ea sa placa neneacai matale. Sii fi vazut azi dimineaTa

20 cu ce ochi dulci...Cucoana Ana, langa care gedeam, m'a pigcat de genunchiu.

De ce ma pigauci, cucoanii?Intrebarea men a fost pronunciata cu o naivitate perfecta. Duduca

tficea, dar ochii ei, trecand dela mine la mumii-sa gi vice-versa, esprimau25 0 curiositate tragi-comicfi.

D-ta vorbegti azi negte lucruri... incepu cucoana Ana.Ei bine ! sa vorbim despre alt-ceva. Curcanu-i minunat!Ii iepure, domnule! nu-i curcan ; intampina duduca.Se cunoagte ca n'aIi studiat filosofia.

so De ce?Gustu-i subiectiv; gustul s'afla in noi; gi prin urmare, iepurele

d-voastre e curcan pentru mine, de vreme ce subiectul meu simte in acestminut un gust curcanesc!

Cucoana Ana, degi cam bosumflatii, n'a putut relinea rasul.35 - Ai un spirit de contrazicere nepilduit, domnul men.

344 SCRIERI LITERAREy MORALE SI POLITICE

Contrazicerea e cu neputincl in naturii, doamna mea. D-voastri,citit pe Hegel !

Inta Ditrich a9a se numea feciorul meu.A venit sluga dela domnul baron.

5 - Ma ierta%i, cucoanelor ! sum silit a ma lipsi de societatea d-voastre ;sä lasiim pe maine discuOile noastre filosofice.

Inca nu inchisei bine u9a, and am auzit asunAnd voacea doamnei Pacht:Ce natarau!Lucrurile merg bine. Norocul ajuta pe natarai ! lmi zisei 9i 'ntrai

10 in odaea mea.Baronul model de bunomie imi trimise, dupre vorba noasta, un

prezent superb ; un necessaire femeesc d'eben, incrustat cu aur *smaltat.Ii rAspunsei priq urmAtoarele rAnduri:

4 Feldeple !

15 MAini la oara dreptului penale Içi voiu reporta despre resultat.

Spi-cerul, inanu proprio

P. S. Trimite-mi chiar acum sania ta: a vrea sA es niIel la aer.Stiu c'ai sA 9ezi la mask apoi o sA dormi... trfisura va fi liberA ; prin urmare,;wept *.

20 PAnfi la acea zi, baronul nu acordase incA nimerui favoarea, ce-i cereamprin scrisoare. Peste o jumAtate de oarA o sanie sta la u9a mea.

La bariera Blinde-Kuhi strigai viziteului.Prin acea barierA am fost facut prima mea intrare in ora9, viind a studia

la universitate teoria Drept4ii, pentru-a nu o aplica apoi niciodaa in vieqa25 practia.

In cei dentAi doi ani ai studiului juridic, m'am mutat de papte ori dincasA 'n casA. Voiam acum, pe conta baronului, a revedea cele 9ease locuinçitrecute, reamintindu-mi en passant istoria petrecerei mele in fie-care din ele.

Stanga !30 Trecui lAng'o casA cu douA anduri a arei rez-de-chausee era ocupat

prin cinci blAnArii. In andul de sus, cele douA ferevti din capAt, am 9ezuteu trei luni fArA patru zile. Celelalte odAi ocupa proprietareasa, femee fru-rnoasA, dar de patruzeci de ani ; viduva unui bogat negutitor. Am iubit-o

*

s.

n'ati

a

a

ADDENDA 345

doufi luni; gi m'am jurat de atunci a nu mai iubi In veci to femee de anipatruzeci, sau itt genere o blfinfireasfi.

Dreapta!Iat'o casfi, care nu voiu uita-o niciodatfi. D'asupra gedeam eu, dedesupt

5 Enrieta, modistfi fiance* creature oftigoask dar atfit de inefintfitoare,inefit m5 fficea a crede, di oftiga e boala ingerilor. Intr'o searfi trimite lamine, rugandu-mi a nu face vuet, d-ei fiind bolnavfi. Aga s'a inceput cuno-gtima. 0, zeilor ! ce isvor de. volupaci, purure noue gi din ce in ce mai ferme-cfitoare ! Ea a murit, sau, znai bine zicAnd, s'a stins peste geapte septimfini

to pe braIele mele. Enrieta a fost singura femee, pe care mi pot lfiuda a fi iubitpetal la moarte.

Stfinga ! .

Ha! iatfi gi fericita locuintfi a d-lui concilier-titular ! realisarea falan-sterelor lui Fourier. In casa din curte gedeam doi studen0 gi un impiegat,

15 91 to.0 ne bucuram deopotriva, ffirfi gelosie, ffirfi certe, ffirfi intrigi, de nese-cabilele favoruri ale doamnei, al cfirei bdrbat era al patrulea tovarfig -0 celde pe urmfi !

Destulfi plimbare ! inapoi !IntorcAndu-mfi acasfi, am gfisit un nou revfigel dela baron:

20 41 Spicerule !

a Am gfindit mult despre modul, in care ai putea face mai nemerit, ea4 zina mea sfi poatfi ghici numele adoratorului sfiu. Dacfi ea Ili va putea4 conveni, iatfi-i esenIa. Vei pune in nicessaire aláturata aici march' a nea-o mului meu, ceea ce lesne va putea stfirni curiositatea ei, g'atunci ti vei

25 putea esplica, efi, dupre cunoccintele tale eraldice, ea n'ar putea fi decfito a baronilor Rosen.

Al tfiu pfinfi la moarte R. *.

Scrisoarea o pfistrez pAn'acum ca model de originalitate gi de stil, maicu seamfi de stil: ceva a la d-1 Rosetti!

30D'acum nu mai este indoealfi ca Feldeful iubegte pe Micuis : un om

teaffir n'ar fi intrebuin/at atfitea pot s. Islicessaire-ul ci saniea, lucruri lacare nici m'atn agteptat din parte-i, vin a sprijini aceastfi evidenca.

11

a

346 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

M'am uitat la marca lui R., intiparita pe un capeIel de hartie parfumatacouleur rose. Scutul stemei nu presinta dealt o stea §eptegrana, figura foarteordinara In eraldica rezeascil.

Am tras clopotelul.5 Marca mea, ca 0 numele meu, ca §i natura mea, infe%i§eaza un tliciune.

0 intiparii pe ceara tare d'asupra scutului baronului, care, adeca scutul,iar nu baronul, s'a ascuns fript; 0 'nchisei 11'4'1,614a in nécessaire.

Aceasta idee poate nu mi-ar fi venit in minte fara scrisoarea Feldeluluiimi zisei in mine. Adevfirata dragoste e inventiva! Acum trebue A mai

to pun lucrurile la cale a§a ca baronul sa fie incredin/at, ca Micula a primitdarul &du, ca-1 iube§te (pe dar sau pe baron tot una!) incognito, ba cii ela 0 vorbit cu ea... 0 aot mistificaliune nu e tocmai grea ; sa recurgem lavre-o grizeta, care maini la bal-masgue... Ah, Doamne, ce inspiraIie ! Rosenare o amanta... Flea ma gandi mult, ma grabii a seri urmatoarea epistoll

15 polona:

Moja Kochana Pani !

4 Am dovezi autentice despre necredinIa amantului d-tale. Permite-mia veni chiar indata, §i-li voiu proba lucrul, ba Inca iIi voiu da mijloace d'ate incredima in persoanfi. In a§teptarea raspunsului, care te intereseaza,

20 crez, mai mult decal pe mine, sum al d-tale Anonim le.

Intriga e legata de minune, par'ca intr'un roman dumasian. SermanaLe§cula va juca rolul Micutii.

Au intrat Ditrich §i Cati.AO tras clopotelul? intreba Ditrich.

25 - Da.Sfi v'asluc mancarea de seara? zise Cati.Nu, draga ; dar bine c'ai venit tocmai acum. Eram sii trimit sa te

cheme. Iat'un lucru§or, CatincuIa: trebui sisi-1 dai in mana duducii. Spune-ica si-a Inmanat pe 'ntuneric, in coridor, un om pe care nu 1-ai putut vedea

30 0 care a fugit, rostind numai aceste cuvinte: La mademoiselle Mariepentru representaIia de aseara *. Tine secretul pan' la o vreme, adaoseivarindu-i in mana o bancnota de cinci fiorini.

Cati e§i cu nécessaire 0, fireoe, cu bancnota.

e

ADDENDA. 347

Tu, prostule, du-te in ulita Lorch ; cauta casa nr. 86, intreaba pedoamna Victoria Przikszewska, cli-i In maul, auzi: In tank aceasta scripsoare, cerand sa rfispundfi. Ce Ii-am spus?

Ca-s prost.5 Adevarat ; s'apoi?

Ca A ma due in ulita Lorch.Minunat ! mai departe ?Sa ma due mai departe ?na spune mai departe !

to Sa caut casa nr. 68.86, gogomanule.86, cuconasule.Si ce mai faci?Sa'ntreb pe doamna Chiftoria Siesicsieska.

15 - Victoria Przikszewska, mfigarule.Chiftoria Siscsicsicska, cuconasule.Intreabli dar numai de o doamna vaduva polona; crez ca doara n'o

fi douli vaduve polone sub acelasi acoperimant.Vaduva polona nr. 86.

20 - Casa, iar nu vaduva, nr. 86, tna'n%elegi acum?Si s'aduc un raspuns.Sa nu spui cumva cine te-a trimis.Atka ?Fuga 1

25 Doamna Victoria Przikszewska sau, cum o numia Ditrich, ChiftoriaSicsicsicska, al patrulea personagiu principale al romanului meu, egofiind cel dintai, vaduva unui capitan austriac ucis In Ungaria, primiadela recunoseatoarea ocarmuire o pensiune atat de mica, in cat, pentru anu muri de foame spre economia financelor Statului, ea era silita a intreprinde

30 negolul frumsacelor goale si lenge. In acest mod trecand, asemenea cascarei,dela om la om, Victoria, Inteuna din zile, a dat peste Feldef, ci. Feldefultot atunci dete peste Victoria. Ah ! zise vieleana Polona, uitandu-segales In ochii ceIui mai slut si mai bogat student al Universitacii, ah ! Inzadar am catat pan'acum un barbat, care sa ma 'ineleaga! Oh ! rfispunse

35 bunaticul baron, topindu-se de focul cochetarielor celor mai rafinate, oh,

348 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICS

In desert am visat pnà azi o femee, care sà m lubeascfi! Nu sum custare! Nu sum frumos ! Ai sim/iminte dulci, caH sunt destule pentrua aprinde amorul femeei ! Ai un chip ingerese, care e deajuns pentru ainvfiptiia dorul barbatului!... Victoria a lesinat i Feldeful s'a apucat s'o

5 trezeased prin o detunfiturà de eandfiri, inso/ite, fireste, de gfidilitoareafreed-tura a piramidalului sfiu nas. Resultatul melodramei a fost, c baronutspre a inlfitura sfiracia Polonei, o lufi in Intrecmere cu doufi mii de fiorinipe an, o trfisurfi de birjfi si daruri neprevfizute in budget ; iar Polona, vice-versa, spre a inlfitura diformitatea baronului, Ii hfirfizia de poruncealfi ceea ce

10 s le beau sexe s, dupre dreptul naturei s'al nomenclaturii, ar trebui sfi harii-zeased numai bfirbalilor frumosi sau, cel pu/in, nostimi.

Rosen de mai multe oH invita pe intimii sai amici, intre cari eu eramprimul actor, actor in ambe in/elesurile acestui cuvfint, la ceaiu, la Victoria.Polona cfinta din piano si din guru; vre-unul din musafiri o ajuta din flaut.

15 sau din violinä ; vr'o doufi-trei amice con-breslase ale gazdei, Intovarasite .de nenorocitorii kr, incingeau o poled sau un va4; vr'o studen-ti saumilitari se puneau la pichet sau la stos, si seara trecea pe nesim/ite spre-mulcumirea tuturor. Nu stiu clack incungiurata fiind de o societate atfitde variatfi, i scutitfi de gelosiea baronului, omul cel mai lesne-crezfitor

20 din lume; nu stiu, zic, dacfi Victoria, alunecfindu-se pe calea virtu/ii s'adu-candu-si aminte trecutul, n'a avut cumva ali aman/i, secundari, intâm-pMtori sau gratis. Presum/iunea juridicä ma face a o presupune ca idealde credin/A femeeased. Eu unul, pe cinste, nu i-am facut niciodatfi curternu din amicie pentru baron, nu pentruca frumusica vfiduvill nu mi-ar fi

25 pläcut, ci simplu de lene; Victoria sedea prea departe. Odatii numai, duprea sa dulce rugfiminte, i-am scris In album un sonet ex promptu, in care zi-ceam, pare-mi-se, cu o pompfi prea poeticfi, cä fericirea cea mai fericith,este de a fi fericit in fericire.

Ditrich imi aduse dela Victoria un cu cuvântul Czekam adecä,.30 leseste, astept *.

Ad o birjfi !Aveam pe masfi o masca: m'am mascat, am pus in buzunar scrisoarea

baronului cu 4 pot *, din care am sters cuvântul spiler 8, fiinded porecal meaera cam universalmente cunoscuth, am aruncat pe umere blana ; si... iatfi-

35 mA inaintea intrigatei Polone, intr'un salon baroneste imbrficat, tête-cl-tête.

si

c4i-va

bilecel t s,

I

ADDENDA 30

Doamna mea! eine sum, vei 9ti mai pe urma. Deocamdati, sa nuperdem timpul in vorbe. Cungti aceastli slova?

Ii aratai scrisoarea.0, Doamne! slova lui Rosen.

s Cite9te.Domnule! eine eoi? Spune eine e9ti? Om sau dimon?Sum prea moral pentru a fi drac; condiIia de om Imi convine mai

degraba ; dar vorba nu e despre personalitatea mea, ci numai despre necre-dinIa baronului: maini sau poimaini, doamna mea, ai sii fii delasata; o sa

10 perzi acele mii de fiorini; ai sa ram& cum ai fost mai 'nainte, in intervalulvie.cei d-tale intre capitanie 9i, baronie... Eu unul sum in stare a &Irmaplanurile lui Rosen 9'ali intari pozilia ; dar trebui sa-mi dai o ascultaredeplina 9i nemarginita. Te invoe9ti? Maini este balul mascat. Trebui sa fiiacolo. Baronul are fa vie de asemenea, din indemnul meu, pentru a intalni

55 pe noua sa amanta, pe care tot eu o voiu impiedeca a e9i din cask% Costumullui voi 9ti maine 9i 0-1 voiu arfita in bal. Ceea ce ai et vorbe9ti, vei 9ti totatunci. Dupa ce vei veni, abordeazil-mrt 9i spune-mi cuvantul czekam wpentru ca sa te pot recunoa9te. E9ti blonda ca 9i, iubita lui Rosen, esti deacee4 staturfi... lucrul va merge bine! Vino la noua oare tocmai; m'ai

lo vedea plimbandu-ma cu mainile pe piept a la Napoleon, 9'apoi am sa fiunecostumat, cum ma vezi acuma.

Asculta, masa. Daca vei izbuti a-mi inlaqui pe Rosen, apoi...Apoi?Cum /i se pare, oare sum eu frumoasa?

25 Sa presupunem ca-i a9a, pentru a ne feri de dispute economico-politicedespre valoarea relativa a doled mii fiorini...

ZIUA A DOUAToatti noaptea am visat ni9te nazdravanii 9i fantasmagorii de cele mai

curioase, precum se intampla, in genere, dup'o zi plina de agitaIiune. Mise parea a fi soil cu doamna Przikszewska ; duduca Micu%a se metamor-

30 fozase In barbat, ceea ce, in adevar, i se cam prilejuia cateodata pe seen& ;baronul Rosen ma curta pe mine, adeca pe exemplarul meu femeese ; duducaMicuta, se 'nlelege, ca un tanar ce era, curta pe Victoria. Nu mi-amintesctoate peripeVile dramei ; 9tiu numai ca ea s'a incheiat prin dour' cununii

350 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

de tot in caracterul visurilor; Micu/a s'a luso/it cu Przikszewska gi eu cuFeldeful.

La 9 ceasuri me 'ndrumai spre universitate. Aveam oara dreptuluipenale. Profesorul nil june cu ochilari pe nas, cu nasul redicat in

5 SUS de Mei se nu-i pice ochilarii, ceea ce redicarea nasuluiii era lesne de flicut din causa uguritiqii cepfilanii intregi, pro-fesorul ni esplica acum importanta cestiune de adulteris, i ne des-volta, ca de pe carte, teoria celebrului criminalist german Feuerbach,cumcd violarea unei femei e fisiceoe cu neputinp. Spre incheiere, el a

10 sures gi a zis cu un aer de profunditate: eu unul, domnilor mei, meunesc cu opinia lui Feuerbach numai intrucfit privegte pe berbatiifisiceoe neputinciogi *.

Domnule profesor ! mi4i da voe a cere o deslegare? deslegare in in/e-lesul juridic al cuventului ; zisei redicAndu-me.

15 - Mai ales, domnule.Legile romane, in casul adulteriului, vorbesc numai de jure patris

vel =rid. . . prin urmare, este iertat a viola o fate, adece o femee fere bfirbatcare, totodate, ar avea numai o mume-veduvii?

nand aceaste intrebare, eu gendeam firegte, la duduca20 - Cestiunea e foarte gravel respunse profesorul, apesfind ochilarii

care se pregeteau, pare-se, a sari de pe nas, pentru a intempina la cazulmeu prin un alt caz. Cestiunea e foarte grave. In leeciunea viitoare o voidesbate exegetic cu ajutorul testurilor positive gi filosofice.

In acest moment resunà clopo%elul, i profesorul egi din clue buiguind25 fraza: cestiunea e foarte grave, foarte grave... . Pe semne, gi el avea

vre'o duducti MicuIa!Ei bine, spicerule ! fecut-ai ceva ? gopti baronul Rosen abordendu-me.Mai mult decet s'ar fi 'putut agtepta ; ea 10 de un rendez-vous deseare

la bal masque.90 Est-ce possible?

I-am spus cä esti frumos ca un Persian, ce esti infocat ca un Arab,c'o iubegti ca un Turc, nici mai mult nici mai pu/in ; in fine, te-am prefficutinteo minune orientale. Spre a nu ma desmin/i, trebue se fii mascat gi se-ticunosc costumul de mai 'nainte, pentru ca s'o pot preveni.

35 - Voi fi drapat in flutur.

a

Mieut.a.

ADDENDA 351

Admirable ! Vino 1)1a 9 trecute ; ea te va a§tepta. La bal te voiu lamurimai bine despre toate.

Prezentul i-a plicut?E Incantatil.

5 -,- Nu §ezi azi cu mine la znasa ?Iarta-ma ; am mai multe trebi.. , uitat-ai amorul meu pentru Frosa

lui Klumpen ?Fi dont i o slujnica, . ,

De gustibus non est disputandum. Mie imi plac florile campe§ti ;10 lie florile cu miros: nasul tau u§or inghite orice aromate, al meu se teme

de guturaiu! Adio !A revoir, mon cher ! a revoir !

Mai tfigaduiasca cineva cum ca norocul nu e causa cau,sans a tuturornoroacelor ! Abia fficui caliva pa§i dela columnada universitaIii, intrand

15 in uli.ca Milchbrei, cum deodata zaresc pe Micula e§ind dintr'un magasinurmata de Ceti, care lima inteo mfina o legfitura §i in cealaltä o parechede papuci. Aleasa inimii mele mergea repede Inainte, Ifisand In stratul dezipada urmele unui picioru§ fabulos, ci ascunzanduli nisucorul in mo§on

asemenea pasfiruicii, and hi adaposte§te capu§orul in cfildura aripioarei.20 Precum vedeTi, 0 iarna are o poezie a sa, diminutivii ca a lui Alecsandri,

pe care trebui s'o cautam in zapada §i in mocon.1mi pare bine ca te-am intalnit, domni§oara. Sum sigur ca insuti

ai fi dorit sa ma vezi in tete-a-tete, pentru ca sii-mi poli face doted intrebaridespre care ai gandit Vai visat toata noaptea.

25 - CUM ctii dumneata gandurile §i visurile mele, domnule Ghit.a? intrebaMicuIa cu o voace tremuranda, care dovedia ca zisa mea, basata in parte peun fapt positiv §i'n parte pe o indicare psicologica, a lovit-o drept in inima.

Va-sa-zica am ghicit? nu-i aca ? zisei zambind.Eu n'am spus aceasta, apucii inainte Micu/a, lasend ochii In jos...

30 Insa aerul de siguranIa cu care m'ai abordat a putut cu tot dreptul sa maminuneze.

Sa nu frifarnice§ti in zadar, domnicoara ; eu sum un feliu de nazdravan ;e prea greu ca nectine sa ascunda ori-§i-ce dela mine. D-ta ai gendit c'ai

') In text: vine [Ed.].

352 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

visat toatii noaptea despre nécessaire d'eben, ce l'ai primit aseari si desprecurtea ce mi-ar fi Mcut neneaca dumitale eri diminea0, cand erai la repeti/ie.Trebui sfi recunosti adevgrul.

Dumneata ma sperii, domnule ! Cum de ai putut patrunde in cugetul5 meu ? Cum de ai aflat despre nécessaire? De unde aceastg schimbare in

manierile dumitale? Eri as fi jurat crt esti....- 11 Poet *, cum m'a numit doamna Ana. Eri nu fAceam deose-

bire intre curcan si iepure, si astgzi eitesc in fundul inimilor ; eri malgudam cu rgceala naturii mele sezand inteo odaie cAlduroasg si astgzi

to vorbesc cu foc Oland pe ghiatii... Vrei oare sg-ti lgmuresc aceastäcimilitura?

Cu orice preI!Seara la bal masque intreaba-ma si vei afla, cam pe la zece oare.

Eri mg credeai prost, acum mg socoli geniu; peste puline ciasuri mg vei15 vedea nici una nici alta, dar ceva mijlociu. Asa dar te salut in asteptarea

a treiei s schimbfiri la face e.Micula Imi intinse nafinnia sa, palpitind de frig sau de emoTiune, nu

stiu ; o strânsei cu aprindere si ne desparIirtim pentru a nu intra in casempreung.

20 Tactica mea ostAseasci In privinTa duducgi MicuIei se baza pe-o obser-vaIiune filosoficA foarte veche, ce o cunosteam in teorie prin studiu mai'nainte de a fi adeverit in practicA prin un gir de esperimente. Bfirbalii,afarg doarg de poqi, si Ina de poqii cei fameni, cand iubesc o femee,o iubesc numai ca pe o femee, si adesea o iubesc chiar mai pwcin ; femeile,

25 din contra, iubesc deobste un ideal, un ce mai pe sus de natura omeneascg,un Inger sau un drac, ca Jannele d'Arc din veacul de mijloc, dar niciodatgun bArbat cum sunt bArbatii. Scelerateta cea mai neagrA atrage mai degrabiamorul unei femei, decit o onestitate mediocrg a unui nici-turc-nici-turlac.De aceea holilor si tglharilor celor vestiti nu le-au lipsit amante de foc, pe

so and un presedinte de municipalitate sau un prefect de poli/ie ordinarmintenu sunt iubili nici chiar de legiuitele lor jumatAIi. Voesti, oare cititorule,ca sA te iubeascg sexul, sau, cum zke d-1 Cipar, sepsul frumos ? o voecti ?fii totdeauna prea; prea in dreapta, prea in stânga, prea in mijloc, preade 'nainte, prea de 'napoi, tot prea §i prea, in bunfitate in rgutate, in idei,

s5 in fapte, in vorbe, in aprindere, in ricealfi, in omnibus rebus et aliis quibusdam I

ADDENDA 353

Credincios sistemei mele, la masa am fost prea -Mout ; i mersul conver-sqiunei samana, prin monotonie i delicate%ã, cu al unei tragedii franeesein versuri ; bunaoarli:

MICUTA (ccitre mine) VI duceti deseara la bal?5 EU (cäare Micup) Da.

ANA (dare mine) Veti fi mascat?EU (ctitre Ana) Nu.MICUTA (dare mine) Sosu-i prea sarat, nu-i ma?EU (clitre Micula) Da.

10 ANA (care mine) Poate vrevi mai bine castraveIi.EU (ciitre Ana) Nu.MICUTA (Are mine) Dimineata a fost foarte rece.EU (atm Micufa) Da.ANA (care mine) Ave.ci obiceiu de a dormi dupa masa?

15 EU (cáare Ana) Nu...Dela masa la universitate, dela universitate la biliard, dela biliard acasg:

sunt aqiunile care au umplut timpul meu panii la opt oare de searti. A9teptamcu nerilladare minutul bataliei, din care speram a e§i incununat... ba tocmainu, caci cununiile nu-mi plac de fel: speram, cum ar zice Francesul, avoir

20 le dessus: cu un simplu le dessus ma multamiam mai bine decit cu o miede cununii ! Locul bataliei era planuit la bal masque, care se Ikea obipuitin cele trei saloane ale clubului ; du9manii mei, de naIii deosebite, eraunumero§i: baronul, Przikszewska, Micuia ; stratagema mea consta, ca atuturor hatmanilor mari, incepand dela Codes, intru a-i combate in timpuri

25 §1 cu arme diferite dupre oportunitate ; sau, potrivit politicei lui Machiavelli,de a face astfel, ca ei sa se scarmene unul pe altul, ramaind ca eu sä culegapoi folosurile luptei.

Punct la mat ciasuri stam lânga u§a salonului de'ntAiu. Aveam pe fun domino. Purtam paltonul, in care visitasem aseara pe Victoria, §i iineam

SO mânile pe piept a la Napoleon. Deodata rasuna la urechea mea cuvântulczekam *.

Te wept, draga.Baronul e aice ?Trebui sa vie indatk o sa fie costumat in flutur.

35 Aceea n'are sa vie?

23

35 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

Amanta baronului se cbiama Maria Pacht, actorita,totodatä, lucru de mirare, domni9oara. 0 cunooi?

Ma mai intrebi! Cine nu cunoa§te creaturi de-acelea!Fii cu stmge rece. Baronul ti tramise en un scump nécessaire d'eben

a incrustat cu aur. Para acum el e cunoaoe numai din vedere i n'are dela eaniciun sernn de intelegere. Cata sii joci bine rolul Mariei. Spune-i c'ai primitcadoul, multumeoe-i, fagfiduieoe-i, Ocaneaza-1, intrigheaza-1, fa ce-i vrea,eoi mWeri; numai...

Numai?10 Vei strica totul de 'ndata ce 11 vei intreba despre numele meu; tre-

bueoe numai atata, pentru ca el sa priceapa ca joci un rol strain.Si numele tau, oare nu-1 voi afla niciodata?Uitat-ai fagaduinta de aseara? Cand voiu cere implinirea ei, atu

vei oi cum ma chiama.15 Ma iubeoi dara?

Ba.Apoi nu vei cere niciodata ceea ce ti-am promis.Nu t.e.iubesc, dar Imi placi; 0 dela placere pen' la iubire e un singu

pas; dar pune-te ceva In laturi: nu vezi cum ma cauta fluturul nostru?20 Victoria s'a departat.

Iubite, domino! nu efti cumva spiter ?Tocmai, sum opiter din casa Anicai tale.Ea-i aici?Cine ? Anica ?

25 DA-o dracului! mademoiselle Marie.Acum vad ca eoi un flutur din cuno0intele mde ; vreau sa zic, Un

fe1de9 metamorfozat In flutur, un *avatar s, cum ar zice profesorul nostrude limba samscrita.

Bravo! acum recomanda-ma, frate spitere, la ingerul meu.so Trebui sa te previn, mai 'nainte de toate, despre un lucru de prima

importanta.Spune.

aduci aminte istoria mea cu Frosa lui Klumpen?Scuteoe-mii I pentru mila lui Dumnezeu! mi-o repeti de treisute de

35 on pe zi! nu te pot intélni fara ca sa auz indata numele acelei nenorocite!

c--- Fii linioita. 9i

,

I/i

ADDENDA S55

Ce sa fac, drags Feldese ! o iubesc. Dar sa venim la vorba noastra.Mutfindu-ma in casa cucoanei Ana, ma temeam ca nu cumva s'ajunga lastirea-i scandalul meu cu Klumpen. Tu ca, al/rid o fata mare, ean'ar fi suferit pe un locatar... Deci, in contractul nostru mi-am schimbat

5 personalitatea, incat muma i fataima cunosc sub nume porecla i profesieimaginare de Teopomp Perepetuevici, student de medicina. Cant& dara,pentru propriul tau interes, a nu ma desmin/i.

promit.Mai bine de toate, nici sa vorbesti despre mine.Fie si asa.Parola ?Parola.

II luai la bra% s'am inaintat la Przikszewska.Frumoasa masca! iata generosul tau adorator, celebrul flutur ina-

orat de floarea nurilor, tai, i insetat de dorinIa de a Intindesplendidele sale aripi.

Domino 1i-a spus adevarul cel mai pur, idolule inimii mele.DA-nii dar bra/ul tau, incantatorule fluturas, i uita pentru aceasta

seara origina ta orientalk pentru a vorbi cum se vorbeoe In Europa.Va las sa gustati placerea dialogului: m'asteapta alte maoi mai pu/in

poetice.Zicand acestea, ma repezii in stalã unde ma aoepta Ditrich.

Lasa blana in garderoba, Imbraca paltonul meu, pune pe fa-0 acestdomino, si plimba-te prin saloane: dar sa nu vorbeoi et; nimene niciun cuvant,chiar de ai asurzi de intrebari. Ma'n/elegi?

Apoi reaparui in salon, ca un personaj din nou venit, lasand pe amwcitulDitrich a juca bine-rau, dar In tacere, i prin urmare inteun mod foartefilosofic, vechiul men rol.

Am trecut in salonul al doilea, ferindu-ma fra fi insemnat de dare Feldes,30 cape soptea nu stiu ce la urechea falsei sale Mime.

Poete ! vous cherchez des iujets ? ma'ntreba o masa.J'en trouve un bien mauvais devant moi.

Incongiurai salonul al treilea.Spi/ereasa Benedeck moare dupa tine, imi zise in fuga un

35 domino.

23°

it

firfelegi

to

asuptivi

-

m

356 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

N'are cleat sa citeasca pe BolnetPul itnaginar a lui Moliere: saignare,purgare, clystaelisarel

Ma 'ntorsei in salonul al doilea.Vrei sa-Ii povestesc via/a ta dela leagan si pana'n seara de astizi?

5 Imi zise o Circaziana.Te iert pentru departatul trecut: spune-mi numai ceea ce am fficut

de eri si pana astazi. Vezi ca taci? esti dar mufluza de parolfi, si te las ca sate indrep/i in opinia publica.

Apropiindu-mti de usa salonului intaiu, vazui intrand doua mfisti proa-to spete. Una, mai inalta si mai grasa, purta o rochie lunga de atlas mohorit

s'avea pe cap un feliu de coroana aurita cu din-0; cealaltii, mai sub/ire simai mica, era imbracata In rochie scurta de atlas verde deschis, cu unspen/er de catifea pimbie s'o cununa de flori artificiale pe cap. Cate-vacuvinte, intrauzite din gura mascu/ei verzi si adresate catre masca mohorita,

15 ma fficura a ghici pe ambe.Lasa-ma sa intrighez un pic pe nataraul dumitale, zice cea de'ntaiCum i/i place, dar sum incredinlata ca peste cinci minute o sfi incepi

a casca ; raspunse cealalta, departandu-se.Apucai bra/u1 mascu/ei.

20 Ai venit sfi-mi ceri seama, Marie?M'ai recunoscut ?

Apoi luai bra/u1 Micu/ei, iertandu-mi, drept precuvantare, a-i strangemanula, care tremura in palma mea, dupre o espresie nouft in asemeneacasuri, ca un peoisor prins in re/ea ; si ne asezartim inteun col/ al salonului,

25 unde o uriasa columna arunca asupra-ne binefacatoarea sa umbra.Mimi/a Vacea.Cand o femee amuleste deodata in ajunul unei rastalmaciri amoroase:

cand, vesela si glumea/a Flank' atunci, ea pleaca ochii in jos, sau se face ajuca cu aliseda ceasornicului... e semn bun ! ea au deja iubeste, au pre-

so simte rasaritul dragostei. Crescut in scoala poecilor latini, adapat la adanceleizvoare eroticd ale lui Ovidie, Petronie, Propegie, etc., eu cunooeam dincopilfirie, ca pe tatal-nostru, ineteorologia amorului ; si, vazand tulburareafetei, imi zisei in gand: o am !

Manula Micutai se afla tot Inca in a mea. Ma uitai in jur si, insemnand35 numai dosul a doted masti cenusii, cari steteau mai aproape de locusorul

ADDENDA 357

nostru, prin o repede mipare, o mioare, a cfirei repejune se poate alfituradoarfi cu lovitura unui pumnar italian, Intipfirii pe degetele copilei o sfirutarede foc, ca toate acelea prin cari se 'ncepe o iubire 0 cari, vai! aunt cu nepu-tin/I in urmfi.

s Micuta iute I9i retrase mâna 0 se sculfi in picioare:Viz, domnule, ci nu meriii increderea mea ; adio.

Atka numai aOeptam, pentru a pine In lucrare planul, artisticeoeconcertat de mai 'nainte.

Adio ! Ti-am spus ffirrt cuvinte, prin o singurfi sfirutare, ceea ce trebuia10 sfi Oii: te iubesc ! Adio ! adio ! Marie!

Zicând aceasta, mrt radial cu demnitate §i despfirui In vfilmii9agul mfi9-tilor ce nfivfileau din ce in ce mai numeroase cu apropierea miezului nopIei.Apoi intorsei capul §i zfirii pe Micula rea9ezAndu-se ganditoare in misterioasanoastrii pozitie din dosul columnei.

15 Tocmai atunci trecu langfi mine Feldeoll cu Przikszewska.Vi-to no-ta ca-ta am-tu sii-ta Ii-to spun-tu ce-to va-ta ; zisei baronului

In argotul studemilor, care se cuprindea in aceea, ca silabele sii se despartfiO dupfi fiecare din ele sii se adauge unul din aceste trei postpuneri: to, ta, tu,anume: to dupfi vocalele e O i, ta dupä celelalte vocale ; Oi tu dupti consune ;

20 inat frazul. meu insemna simplu: vino c'd am sa-ti spun ceva. Numai opt-sprezece burfi In Intreaga universitate vorbeau In perfectie O cu o iulealiineauzitO in aceasta limbä, ce o numeam totatuticii. Eu 0 Feldelul eramrecunoscuti ca doctori Intre ceilalIi.

Cum sil las pe Maria ? rfispunse baronul.25 Trebui si-mi faci aceastfi slujbfi pentru zece minute.

Dar, scumpul men...Lasà-mfi darfi pe mine sfi-i spun eu oarece la ureche.

5i trecfind din partea Victoriei, ii 9optii le9e9te:Domino o czekam s te aoeaptii In salonul al doilea, lângfi a treia

so fereastrfi.Vra-sä-zicil d-ta Imi cunoOi secretul, domnule Chip?SO vede cfi a9a. Lasd braIul lui Rosen.

Victoria simIi cli oriee impotrivire la cererea mea ar fi fost primejdioasfi0, strfingfind mina Feldeplui, ea li zise:

35 A revedere, amorapl men ; Oa la viitorul bal mascat.

358 SCRIER1 LITERARE, MORALE" al' PaL/TICE

Cum? pan'atunci nu ne vom mai intalni, ingerul xneu?Nu etiu ; nu pot ffigadui: nu atarn de mine.Neomenosule ! cum sfi nu ai tu mita de patima mea, de focul meu,

de chinul meu, de.5 Indatorire pentru indatorire, iubite Feldeee. Ti-a venit randul a-mi

pruba amicilia ta. Vezi acea mama, verde-pimbie din dosul columnei ?0 viz; dar ce-mi pasa mie, , ,

Tie nu, fireete ; eaci ea , .ea nu este Micu/a! dar mutt Imi pasa mie,fiindca Incep a o iubi 0 trebue sa-i dovedosc amorul meu, pana acum respins,

to prin nn ce eroic, care rfipeete ei supune inimile femeilor. Abordeaz'oei fii scandalos cu ea ; eu ma voiu apropia atunci ei te voiu provocala duel; tu-mi vei da carta 0 eu qi voiu raspunde cu a mea. Delasine se 'n-celege di duelul va fi numai imaginar ! Se cere efectul 0nemica mai mult !

15 Vei fi mulcumit!$i baronul merse repede spre Micuta, pe cand eu insumi ma furieai dupa

columna, auzind ei pandind totul, dar fiind totodata nevazut de clitra biataplisfiruica.

Te cunosc, mfiscula, zise Rosen, acezandu-se langa MicuIa. Ce de mai20 fiorini stors-ai dela mine ! Ae vrea sa ne reinnoim cunoetinta, ..

Sarmanul baron nu etia cu cine vorbeete. Auzindu-1, eu abia imi puteamracinea rasul.

Te 'neeli, domnule ; raspunse Micuta cu o voace desprquitoare 0voia sa se scoale.

25 Ia la* puica, marafeturile la o parte, Intampina baronul, apucand-ode talie.

In acest moment apfirui eu, parca trecand din Intamplare, ffirli insi ama uita la actorii scenei.

Domnule Ghila! zise cu tulburare Micuta. D-ta ma cunocti ei, prin30 urmare, eeti dator a mA apAra.

Para la moarte, domnicoara! Cine eeti, domnule ? adausei, puindmana pe umarul baronului ei masurandu-1 cu mandrie dela cap pana lapicioare. Cine eeti? raspunde !

Ia sum o masa, precum ma vezi, ei te poftesc, prietene, sii-mi sla-35 beeti umarul, cfici, zati, nu sum prea rabdator !

.

ADDENDA 359

Ma jur, ca nu te Voi lasa A faci un pas, auzit-m'ai ! mai 'naintede a-mi declara numele tau.

Aceasta declarare oare va avea ea urmari? Trebui s'o stiu pentru casa nu-mi pierd vorba in vAnt, domnul meu.

5 Baronul itni intinse carta sa, si eu, lasfindu-i umarul, ii detei p'a mea.MAini la opt ceasuri ne vorn intAlni, domnule baron.Pentru placerea dumitale, domnule Taciune.

Am ramas iarlisi faIa 'n fala cu Micuta ; dar, mulcumita politicei mele,impregiurfirile s'au schimbat cu desavArsire. Acuma frumoasa mea privea

to in mine pe un cavaler din evul-mediu, gata a jertfi zilele pentru o singuraslahfi miscare a manucei sale. Cine stie gAndea ea in sine, daca-1 voiumai vedea vreodata! eine. poate ghici daca mAini dimineala gloncul sausabia adversarului nu-1 vor intinde mort pe climpul luptei: si eu, numai eusum causa...

15 - Ghila! zise cu 'nduiosare Micuça, tu nu trebui A te bali, eu nuvreau, eu nuli dau voie.

Precum vedeVi, intr'o scurta minuta, din Domn * am devenit Ghita ;din Dumneavoastra *, tu.

Ce auz, Marie? Nu ma 'nsel oare? Tu ai vrea sä traiesc? tu ma iubesfi?20 - Fagadueste-mi ca nu te-i bate.

E cu neputinta! onorul mai presus de toate ! fi-voiu demn de dragosteata, daca m'ei vedea tremurAnd s'ascunzandu-ma de 'naintea armei unuiom, provocat de catre mine insumi ?

Dar dacii el te va ucide?25 - Voiu peri voios, ducAnd cu mine in mormAnt credima, ca mor iubit

de tine !0 Doamne !Aceasta intAlnire, oh ! poate sa fie pentru noi cea de pe urtni, Marie ;

de acea, am o rugaminte...30 Ce sa fac ! nu stiu ce sa zic !

Daca baronul ma va ucide, tramite la tatal meu, a carui adrestio vei gasi intre hArtiile mele, acest Mel cu marca familiei, care

trece in nearnul nostru dela parinTi la fii. In saltarul de sus al biroului,vei afla zece mii de fiorini in bilete de banca si actul de danie pe

35 numele tau...

a

360 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

Si nu ganditi, domnilor, cum ca, in adevar saltarele mele ar fi vazutvreodata macar zece mfi de parale ; insa, in ajunul unei morti care nu erasii se 'ntample, interesul meu cerea ca sa dau o idee cat mai frumoasa desprestarea mea financiara. In asteptarea biletelor promise in nefiinta, presintai

5 acum Micutai inelul meu ; ceea ce era inert o viclenie; cad de pe taciunelemarcei, iubita mea recunostea, Para ca sa i-o fi spus eu Insumi, calcandu-mioarecum fireasca modestie, cine anume e daruitorul celebrului nécessaire.

Micuta plangea sub masa.Recondu-ma acum la mama ;

to Aici glasu-i s'a rupt ca o coarda, din care artistul voeste a scoate nestesonuri mai presus de puterea instrumentului,

? ai zis sufletul meu ? n'ai sfarsit.i daca moartea te va cruta.

voiu jertfi ramasita15 - Nu-ti vei intoarce cuvantul?

Nici in asta, nici in acea lume !Dupfi un juramant atilt de pompos, incepuram a cauta prin saloane

pe ratficita doamna Pacht, pe care am glisit-o, In fine, intrigand pe un con-siliar-de-stat cu capul alb si plesuv ca al sfintilor.

20 Aci ne-am mai strans de mann ea nealtadata, si ma departai, dupa ceauzisem cuvintele catre d-na Ana:

Hai acasa! ma doare capul...Bravo ! eata ce se cheama a face-treburi ! Ulise in Odisea n'a fost mai iste%

in nfiscocirea i gruparea stratagemelor25 Astfeliu cugetam eu cu mandrie, cautand pe feciorul meu in toate un-

ghiurile clubului, 'Ana ce-1 zarii, tocmai In salonul al treilea, stramtoratInteun col; de efitra amagita Victoria, care, luandu-1 de pre costum dreptmine, ii povestea ruseste, fran/uzeste, leseste i nemleste conversatia sacu Rosen, si'n zadar cerea dela el povetuiri mai departe ; cfici ascul-

so tfitorul Ditrich, %find aminte porunca, nu raspundea nici prin cel maimic cuvant.

Ah, iata si d-ta, domnule ! Fiindca-mi cunosti taina, spune-mi,pentru mile lui D-zeu, ce s'a imtamplat oare cu prietenul d-tale?

ca &e doua ciasuri intrebuintez In desert toata elocvinta mea pentru25 a scoate din gura lui maces un singur son.

ci.

§i s,

,

Micuçi

Inchipu-iegte-0,

vie56.

!

ADDENDA 361

Afa-i politica amicului meu, draga milscucti. El va vorbi la timpuloportun, iar pana atunci nu vei putea stoarce dela dAnsul nemic, cfici amiculmeu e mare diplomat !

plecandu-ma la urechea lui Ditrich, care asculta ci uimire laudele5 ce-i dam fi cari el nu le inlelegea, Ii zisei:

Ia blana f'afteapta-ma afara.Ditrich ei fuga.

Ciudat Iucru ciliar de necrezut! zise Victoria, vazAnd alergarealui Ditrich. De pe modul, in care el vorbi asearit si'n ia-searii, nu l-af fi

10 putut socoti ca unealta unui alt ; fi cu toate astea, vfiz c d-ta, un copil,iarta-mi aceasta franche/fi, i-ai fi poruncind !

El e Mefistofeles al meu, neneaca! Citit-ai Faustul lui Goethe? Adio !Si ma Mad nevazut.Efind aka, gasii pe Ditrich fara palton fi fara domino, afteptAndu-ma

15 cu blana.Striga o birja ; iar singur du-te acasa fi culca-te: eu voiu dormi in

tArg.

tii unde fade doftorul Negus? intrebai pe drofcar, suindu-DA in sanie.Cum sa nu ftiu, cuconafule ! Chiar acum am dus la d-lui un boier la car/i.

20 - lute dara!lungindu-ma in sanie, intonai antecul studen/ilor, fficAnd sa rasune

pustiitele ulite fi sergen/ii sa despere de a nu ma putea opri ca peun pedestru...

ZIUA A TREIADoctorul Negus, un tAnar de donazeci fi trei sau patru de ani, naltut,

25 sub/ire, smolit la fa/a, coroiat la nas, cu ochi mari, sprAncenat, cu o fruntedestul de bine desemnata ; avea una din acele figuri care plac fi se par fru-moase la intAia vedere, mai cu seama pentru un nefizionomist, dar reapingpe un cunoscator prin un nultiu-ce egoistic, mArfav, viclean ; un nu-stiu-cesapat in liniile frunlii, in indoitura nasului, in trasaturile buzelor, in schi-

30 mositura zAmbetului, in focul ochilor ; mai in sfArfit, un nultiu-ce intiparitIn toate deodata fi cu neputin/a de a se analiza in amanun/ime. Nenorocireafemeilor e de a nu aprofunda nemica. JudecAnd lucrurile numai pe d'asupra,,

poli/iei

362- SCRIEILLLITERARE, MORALE 31 POLITICS

ele strigau: Monsieur Négus est charmant !* 0 monsieur Negus devenise,in cAteva luni, doctor favorit al damelor.

Negus finea cursul de medicina, cAnd eu intrai la drepturi. Ne-am cu-noscut la baronul Rosen, la care teci parazi0i universitii0i aveau facul-tatea lor... de a mAnca, fiindu-le urit sa pada la masa singuri... cheltuinddin punga. De atunci incoace Negus, care n'a zabovit de a recunoacte inmine o naturà cu totul necapabilA de a crede in filosofia moralA, s'a %cutprietinul meu eel mai intim, deci nici-odata nu-1 invitam la masa, dincauza... ca budgetul nu prevedea cheltueli estraordinare ; ci peste o sAptA-

to meta el imi descoperi din amicie o tainA, cunoscutA de toata lumea, darcare m'a adus mai tarziu la descoperirea unei alte, necunoscuta de nemine.

Negus avea o amantli, de care nu itia cum sA se desfaca. Am pro mis,zicea medicul nostru ca o voiu lua a doua zi dupa doctorizarea mea

am promis Inaintea marturilor... incelegi, c'ar fi o neiertatA nebunie din15 parte-mi d'a-mi inchide viitorul pentru totdeauna... Ea-i cusutoreasii...

cum oare sA facem? Pentru ca sa te pot sffitui in cuno0in/a causei, artrebui s'o Wad, pAtrund caracterul, Ac fi fericit de ai putea Inca

placi... sa ma prinzi ; nu-i ace ? Hai la dAnsa! Sofiica era ofrumucica copila de 9asesprezece ani, delicata, melancolicA, sentimentalfi.

20 Ea iubia pe Negus ca o nebuna. Dintru'ntAi, voiam s'o curtez; dar vazAn-du-mi munca zadarnica, ma hotArii, cu o generositate cam silitA, a fi numaiamicul bietei fete, cel pu%in pAn' la o vreme: Peste o bucatii de timp, Sofiicase irnbolnlivecte. Viind tocmai atunci, din intAmplare, eu ma acezai intr'ocamfirulA invecinatA, cu capul plecat pe mAnA, pentru a nu auzi de aproape

25 vaetele copilei §i plinsul mumei. luta Negus, scrie o recetfi i trimite pebfitrAna la spicerie. SA iai, dragfi SofiicA, cAte o linguritA de ceaiu lajumAtate, numai decal la jumitate de oara ; iar eu ma due, voiu veni de-seara, ma grAbesc. ZicAnd acestea, Negus sarutfi pe Sofiica c 0, faila fi visat miicar despre presenIa mea. Dupa ce se 'ntoarse muma cu o sti-

30 clu/A, ccii ci eu, promi/And a le revedea cat mai curAnd. Peste o zi mA abatla Sofiica! ea era moarta. Pe fereastra se afla sticluIa cu receta de-asupra.Azardul m'a impins a-mi arunca ochii pe eticheta elite o lingurifdde ceaiu dimineaya fi seara. Crime lui Negus apfiru intreagA Inaintea ochilormei. Imi adusei aminte cuvintele lui: nu 0iu cum sA seep de ea! Fara a rosti

us un cuvAnt, ma svArlii din odae afarA c mA repezii drept la locuinTa lui Negus.

5

sii-i

i

sticlu/ei:

ski i

ADDENDA- a6

Stiu totul, Negus ! oiu totul! Ce fel de ton ? Sofiica a murit ! Fa-talitate ! o iubeai? Si iai, dragit Soflica, ate o lingurita de ceaiu la ju-mfitate.. , Aici Negus a sant de pe scaun ca oparit i m'a apucat de mina.

Cine ti-a spus aceste cuvinte ? Mai oiu csi altele: eke o lingurita deceaiu dimineata ci seara,

Alergand In goana calului dela Sofiica la Negus, eu ma aflam sub Maw-rirea unei voci interne, strigAnde: ritsbuna peirea nevinovatei jertfe. Eramo simpla unealta a sentimentului. Cugetarea n'a avut nici o parte, cat demica, in purtarea mea, pana la minutul, cAnd ma vfizui fata cu Negus 9i

20 pus in trista alternativa: sau de a4 acuza inaintea dreptatii, cerAnd autopsiaraposatei, sau de a mistui in sAnu-mi cunoctinta crimei, devenind parta§prin interesata mea tficere. Presupuindu-se ca legile vor pedepsi pe Negus,au din aceasta va urma invierea Sofficai? Ca acusator al doftorului, In casulde fata, in loc de a doiga in opinia publica, oare nu voiu fi eu inca banuit

itS pentru nefasonabila mea familiaritate cu nioe cusutorese? i apoi, oarejudecatorul nu ma va intreba: de ce n'ai cercetat receta lui Negus chiar andai auzit cuvintele lui? de ce o aot idee venit in cap tocmai dupa moarteaSofiicai ?.. , Mi-a trebuit ateva secunde pentru a vedea realitatea pozitieiin care m'am vArit. Propriul folos mai 'nainte de toate ! imi zisei dreptincheere. Vieata sociala decurgAnd din combinarea intereselor individuale,

urmai mai departe in mine datoria omului e d'a-0 pazi cameaca sa ;treaba Provediutii e d'a face ca pazitorii cameOlor individuale art aibenevoe unul de altul. Eu unul mi-oiu implini misia ; Provedinta implineasca-0pe a sa, cunt va cti mai bine, Acuma lutelegeti, in ce mod, ingropAnd

25 in mine misteriul sticlutei, am ajuns a fi creditor de nu iubit ceea ce arfi contra naturei, cel putin temut i ascultat.

IntrAnd in salon, vazui numai tot Mese de joc. Stosul, pichetul,vistul, domniau despoticecte in aceasta societate, impacandu-seurmAnd unul dupa altul, ca boerii adunfirii oboecti. CautAnd un lo-

30 cupr mai retras, zfirii inteun colt al odaii un individ, care se carac-terisa prin aceea ca in toata vieata sa el n'a fost nemica alta decknumai sadea jurnalist.

Nemine n'a putut afla vreodata, unde 0 din ce parinti s'a nfiscut, sauunde ci and a studiat, sau ce oia 9i ce nu 9tia domnul Wahlstimme. CAnd

35 d-lui scrise primul sau articol inteo foaie periodica oarecare, lumea a citit

a

s

ti-a

9i

no

364 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

cele dintki rfinduri, apoi a aruncat ochii asupra iscaliturii, ,i asvarli numarulziarului, ziand numai atata: ce secatura!

Wahlstimme a urmat a seri, oamenii au urmat a nu citi scrierile lui;9i cu toate astea, el ajunse in fine ali face 6 reputa/ie de jurnalist ! ajunse

5 la aceia, ca semnatura lui sa devina in ziar un hicru tot atilt de neaparatca titlul sau ca indica/ia tipografiei I ajunse a fi respectat chiar de acei0 mai cu seama de acei cari nu 1-au citit niciodata!

Atunci Wahlstimme a inceput a purta pantaloni infinitamente scurti0 plete infinitamente lungi, ca semne de liberalism estrem; a inceput a

io nu raspunde la nemica 0 a intreba despre toate, dupre obiceiul oamenilormari; 0 s'a otarit a funda o foaie a sa proprie, in care se cuprindeau regulaturmatoarele:

1. 0 revista politica interioara, al carei in/eles era: &di nu ma yetiasculta, ve/i peri.

is- 2. Un articol de fond, care voia sa zica: veli peri, daca nu ma ve/i as-culta.

3. 0 revista esterioara, in care se afirma, pe basa depe§ilor telegraficesau a foilor straine celor mai veridice, ea, bunaoara, Garibaldi a incetatdin view/a.

20 4. Corespondinle, adeca minciuni iscalite de catre autorii lor, ceea cedovedeoe, ori9icum, un mare curaj moral.

5. Indemnari de a subscri in favoarea, de pilda, a Beduinilor cari n'aumijloace de a infiima o Opera in centrul Africei; dar mai adevarat numaiin favoarea redacliunii.

25 6. Facte-diverse...Eu credeam a nu fi de prisos, ca duelul men cu Rosen sfi figureze in

factele diverse ale domnului Wahlstimme; aiadar il abordai cu aerul deacea profunda admiraliune, ce se cuvine unui mare literat, mare patriot,mare om de Stat, mare filantrop !

30 Imi pare bine ca va intfilnesc, domnule Wahlstimme ! poate nu nevom mai revedea.

De ce?MAini diminea/a ma bat in duel.Cu eine?

35 Cu Finlandezul baron Rosen, coleg al meu de facultate.

ADDENDA 365

Nu-1 cunosc.

Un june temerariu, care a cutezat sa susIina odati in societate, eadumneata ...

Ce?s 0! dar lucrul nu meritti d'a fi raportat.

Din contra, din contra! a sustinut, zici d-ta, ca eu...Voiu repeta darfi chiar cuvintele baronului: d-1 Wahlstimme a

isbutit sa putt a fi ceea ce nu este i.Jurnalistul s'a facut a nu aude cuvintele mele, si reincepu interoga-

to toriul:Cu ce arma va bateIi?Cu carabina.Curios! si la cati pasi?La zece.

115 Care e motivul duelului?Baronul a cutezat si fure dela mine papucul amantei mele.Cine e amanta dumitale?0 junil Albinosä, cu ochii rosii ca trandafirul si cu pfirul mai alb

decat crinul!20 Imi dnci voe a anunin evenimentul chiar in foaia de maine?

Daca aceasta va face placere !Eu voi presupune in articolul meu ca d-ta ai ucis pe baronul Rosen;

intamplandu-se cumva altminte, voiu rectifica factul in foaia de poimaini.Atunci sa presupuneli mai bine, a baronul m'a ucis pe mine.

25 Ma unesc si cu asta.Wahlstimme ceru o bucata de hartie, scrise cateva randuri, si rugi pe

Negus de a le trimite pe data la tipografia ziarului...lath dar, ca dela a doua zi eu nu mai esistam pentru publicul Germaniei

intregi, si chiar pentru oricine citea nem/este !.30 Dupa ce to-0 musafirii s'au imprastiat unul ate unul; dupa ce slugile

au strans mesele verzi si lampele, si au asezat scaunele in giurul odaii; dupace am ramas numai eu si doctorul, i-am povestit scurta mea intrigicu Micuta, scopul falsului men duel cu Feldesul, si cerui stt-mi faca oamputa-cie.

35 Amputalie? Innebunit-ai, spiterule? d'apoi nu esti ranit?

366 SCRIERI LITERARE, MORALE 1 POLITICE

Vrei s zici, doctore, ca am o rant'. imaginarfi? Ei bine ! ffi-mi o arnpu-taVe tot a-at de imaginarfi ! Inchipuievteli, bunfioarfi, cfi vezi o gaurfi cat-colea in fruntea mea, vi urmeazfi cu regularitate dupre cum te invath chi-rurgia. Tapoi indatfi, ffirfi zfibavfi ; sunt acum vase ceasuri i la opt vi gin-

s mfitate trebue sfi ma' duci acasfi in cupeul tfiu, lungit fàrA miveare ea GustavAdolf dupii bfitfilia dela Lutzen. Apucfi-te, parbleu! Micua ma avteaptfircum te aoepta inteo vreme raposata Sofiica

Numele Sofiicfii a produs un efect nedescris. Din negru, Negus deveniradficiniu. Ffirfi a intampina prin un singur euvânt, el evi In odaea de alfituri,

to aduse un plastir, o bucatfi de panza ceruita vi bortelith ca o sitfi, corpii,comprese, bandaj peste cateva minute eram imbodolit la cap ca unpava turcesc cu trei cozi, vi mfi studiam cu macumire pe mine insumi intoate oglinzile salonului, zicand, ea junele d-lui Maiorescu in cursul supublic: s Lumea este o ilusiune !*. Erau doi ini amputali, unul in oglinda,

15 celalalt inaintea oglinzii vi niciunul rfinit !Mai trebuevte ceva, Negus? Sum prea rumen la fath pentru un rfinit

in frunte ! N'ai cumva vr'o bilosealfi?Doctorul aduse o sticla cu prafuri i ma prefficu inteo mumie din timpul

lui Ramses: ma vfizui galben ca vi c5nd imi mai ramaneau numai trei secunde-20 de viath.

Nu mai era timpul de a ne culca ; soarele s'a radicat sus. Ni s'a servitciocolath vi Negus ordonift a se inhfima caii. Tocmai atunci un curieriu neaduse ziarul Wahrheit (Adevfirul), foaia celebrului Wahlstimme, unde amgash intre altele:

25 t Un evenement deplorabile a avut loc chiar in momentul in care scriemaceste randuri. Doi studerrp sträini, Finlandezul baron Rosen vi Moldova-lahul Ghith Tficiune s'au certat din causa papucului unei june Albinose.Lucrul a ajuns la o provocaliune, i duelul a urmat asthzi in zori dezi, la zece pavi cu carabina. D-I Tficiune a cfizut mort. Noi de-

30 plAngem aceastà catastroffi, cu a-at mai mult cfi nenorocitul june Mol-dovalah a fost un arnic intim al nostru i un admirator sincer al ideilornoastre politice s.

Abia avui timpul a striga bravo !* vfizandu-ma ucis cu atilta sange-rece de catre viteazul jurnalist, cum iatfi sosind o alth novitate: un jandar

35 cu dou5 scrisori, una de o marime i culoare ordinara, alta in o mica coperth

si

.

4

ADDENDA 367

trandafirie 9i pecetluitä cu o inimei de bulinfi. Doctorul deschise pe ceade 'ntAi §i citi cu glas:

Iubite Esculape!

Femeea mea se aflã un peu mal de cfiteva zile; simte une migraine5 terrible ; gise§te dar là-dessus o oarà liberfi pour la voir.

Al Domniei Tale amic §i serv,Mapppsch*

Spune ca voiu veni la 9 O. jumAtate, zise Negus jandarului, care etjiindatä, cu toatA vederata sa dorin/fi de a studia mai indelungat cadavroasa

10 mea faca 0 legfitura dela cap.Ascultfi, badit.fi; urma el cfitre mine, eu ii-oi citi 0 celfilalt

eaves, nu-i vorbfi; insA te rog din amide, sa /ii secretul.Fireoe! cum se /in toate secretele de amor intre prieteni.

Negus amirosi scrisoarea, zicfind: mine fleurs !* 0 apoi citi:

15 Tiranule,

\Paz, cum ma rasp1ate9ti pentru sacrificiile mele. Iatfi o sfiptamfinfidecAnd nu mai vii. Te a§tept sau... te voiu desprqui!

PAnA acuma a ta credincioasfiFani*

20 Postscriptum. Stii ea bArbatul nostru se duce la tribunal dela 9 ciasuri.Te sarut de o mie de ori, scumpul meu!

F. s

Scrisorile procurorului cu so.cia sa ne sosesc foarte la timp; rise Negusdupa o pausa de rasgfindire. Falsul täu duel §i. imaginara ta ranfi o sfi feat

25 munai dead o mare zvonfi prin tArg; deci, pentru ca ea' nu urmeze cumvavreo cercetare legalä, eu voiu auta sii previu pe Mapppsch, cum Ca totule o glumfi, un ramapg, o jucarie... Ginditu-te-ai la aceasta, bre?

Ba n'am avut and, frate; 0 ma 'ncredinIez, cfi eram sfi fac cAt pece o stra§nica dobitocie, cu toate ca sunt legist !

30 Negus sulfa clopoIelul.

41

s

4

I

368 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Tu, Max, t}i cu Johann ve/i merge cu mine; dupil ce vom ajunge lacasa d-lui, 11 veli scoate din cupeu 9i-1 ve-ci duce pe sus, ca 9i and ar tragede moarte. MI 'n-celegi? zise el caraerdinerului, care-1 asculta cu guracfiscatfi, ca pe un predicator latinesc dela biserica papista9ii. Hai acuma!

5 adause Negus &titre mine, 9i am e9it.eztind in triisurfi, am improvizat urinfitorul cAntec In felul tuturor

improvisaVilor, 91 care zugriivia planul meu in priviqa Micmei:

Dracul, petrecdnd pe'n lume,,i-a facut un groznic nume:

to Tori fugia, fugia, fugiaCum de dzinsul auzia I

15

20

In sfdrfit, de ciuda mare,El se zise bolnew tare,,Yi, lungindu-se pe pat,Pielea popii a fi dat !

Oarnenii cu bucurie,S'au grabit pe loc sa' vie,ii ' ngropeindu-1 cu alaiu,L-au trimis departe'n rails /

De atunci, cu-ocaua micaEl se plimba fara fried:

i lucranduli dupa plac,Striga: doara nu sum drac I *.

Aci am ajuns la poarta casei doamnei Pacht.25 PAnfi acum n'am avut trebuinifi de a descrie edificiul respectabilei mele

gazde 9i personalit4ile celorlalci chiria9i, amabili ai mei megie9i. UrmAndinetodului matematic, am definit mai 'nainte de toate centrul; de aci nu-miva fi greu a plimba o mei imprejur, din punt in punt, 91 'ndatii veTi aveao circonferinci!

30 Zidirea intreagfi se alciituia din rfindul de jos, rfindul de sus 9i o man-sardfi. In rAndul de sus locuiam peste salfi eu 9i lns5.9i stfipfina casei cuprfisila. In rAndul de jos se afla sub mine o bficfineasii vfiduvil dupfi trei

ADDENDA 369

blicani, dela care toti studencii -cfartalului luau pe datorie âri, sardele,etc. ; sub d-na Pacht un Frances parfumar cu sofa, §apte fete §i trei

vristaci treptat, itneepAnd dela patru luni §i p&n la nouisprezeceani. In mansardi petreceau eu locuin%á, deasupra mea: floui modiste, §i

5 deasupra d-nei Pacht: trei studenci dela §coala veterinari.CAnd cupeul lui Negus s'a oprit la poarti, parfumarul, Monsieur Jules,

deschise ua, scoase capul dela care se rispindea mirosul a nu §tiu citesute de essence, li aptisä pe ceafi scufica de lint( albastri, i rosti cu unaer de Talleyrand: s ç doit etre que' que chose! Tot atunci o mini nu

to tocmai de cele mici a inceput a §terge de sudoare unul din giamurile delao ferestruici a mansardei, §i apoi zirii migfilind ea In lampa magici figuraimei modiste, Fraulein Gretchen, cea cu ochi-de-bou, dupti cum bitrinulOmer numia pe blonde Minerva.

Max al lui Negus deschise portica cupeului.15 - Mai Incet ! striga doctorul. Nu vezi in ce stare se afM rinitul, dobi-

tocule ? Mon cher monsieur Jules ! adause el; pritez-nous votre secours0 mon Dieu! quel malheur !

Que vois-je ! M'sieur Ghitza blesse !In acest minut amindoui modistele, cite §i trei veterinarii, propriet5.-

20 reasa trilor, cei zece mo§tenitori ai parfumeriei cu mancele §i muma lor,Cati §i feciorul meu erau deja afarfi !

Bietul Ditrich, ce-§i inchipuia acuma pe stfipinul siu In gura morcii,Ii fringea minile §i i§i smulgea parul, aducanduli aminte, pe semne, ciriposatul nu i-a plitit leafa pe trei luni.

25 Veterinarii au Inceput a esplica modistelor diferenca dintre un om glut§i un cane Impu§cat.

FraMuzimea nficäjia pe Negus pentru a afla le pourquoi al ranei.Cati alergi ca o ciprioari sus §i se 'ntoarse cu doamna Pacht §i Mictica.

Dar stirmana duduci nici a avut cind s watt' bine pe cavalerescul siu api-o ritor dela balul-mascat: ea a le§inat pe pragul u§ii, cizind ffirfi simciri pe

scari; §i Indatti grupa privitorilor s'a frnpilit in doui: modistele, biefineasaci Francezele au rfimas lingi mine, veterinarii §i Francezii s'au aruncatsi ajute Micucei: atraccia sexului fiind o lege fisici ea §i atraccia newtoniani!

Max m'a ridicat de suptsuori, Johann m'a luat de picioare, Negus Imi35 sprijinea capul, Fraulein Gretchen imi linea mina dreaptii, uitindu-se la

24

bAeci,

b.

370 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

mine cu o nespusa ingrijire, plink' de o sensibilitate curet nengeasca ; FräuleinAnnehen, modiste cea mai tanara, Mae ca un pudel, Imi %inea mane stanga,strangand-o convulsiv din o prea mare simpatie ; Francesele ciripiau; Mei-neasa sforiiia: cu astfel de alaiu am fost scos din trasurii, Micula, Cati 0

5 d-na Pacht se facurA deja nevAzute odatA cu partea bArbAteascA a societa/ii.Cu ochii aproape de tot inchi§i, fui suit in odaea mea li. lungit in a0ernut.Negus a rugat apoi pe toti si iasa, a tras zfivorul u§ii, 0 am rAmas numai noi.

Nebun de beucurie, am sfirit din pat.M'ai in datorat, Negus, Oat la mormant ! ii zisei, sarutandu-I in gurfi

10 CU incantare. Ha, ha, ha! era sti mor de ras ... nu de mai ! Deacuma madesbrac 9i mA culc. Tu sit treci la d-na Pacht §i s'o rogi, s'o rogi foarte multa mA priveghea In lipsa ta.

Las' pe mine !Poate -ti se va infA/i9a prilejul de a 9opti vr'o doui cuvinte la urechea

15 Micupi. Spune-i di presinIa sa mi-ar utpra durerea ... cA-ti e cunoscutAcausa duelului.

Si celelalte !Eram deja desbracat 0 intins pe perne, cand Negus luA ziva buni, imi

dori isprava, 0 e9i.20 Ditrich, intrand pe varful degetelor, se apropiA de mine.

Cuconaqule !Of !

Cuconaqule !Uf !

25 - Cuconaple !Ah !

Cuconapie !Tu... e0i... chiama ... pe... Ca-ti ... Oh !

Ditrich reveni peste un minut cu slujnica d-nei Pacht.SO Fficui lui Ditrich semn cu mane ca sA iasa.

Ce nenorocire s'a Intamplat cu d-voastrA, domnule ! a inceputCati, oergand lacrimile ce-i curgeau din ochi, caqi &and ea ar fi mancat o,oca de hrean. Cine ar fi crezut ! De ali oi cat de mult sufere duduca! D-ei,de asearil mi-a spus tot ! n'a dormit toati noaptea ..., astfizi vfizandu-v4

85 emit, a leqinat ; se pare c'o sfi aiba friguri, de slfibiciune nu poate sta in,

ADDENDA 371

picioare... Doftorul, care v'a adus pe d-voastrA, fi randueste acum nistadoftorii . . .

Doftorii?

Eram cat pe ce sa ma arunc din pat, auzind despre doftoriile lui Negus5 0 reamintindu-mi In o clipa istoria Soflicai ! Abia m'am putut stapani,

qi urmai cu vorba mai linioit, tragand glasul cu limba de moarte *:Dra-ga ... a-du... rece-ta ... s'o... vad... ca ... sa ... nu... oie...

nime... D'ar... veni... du-du-ca ... de... seara.Sprintioara Cati n'a zabovit a-mi aduce receta. Fiind prea bolnav pentru

10 a o putea lua in mana, rugai pe frumoasa mea sa mi-o lie fnaintea ochilorsi apoi citii:

Bp. Ambrae levant.Scrap. 1.

Pulp. Cantharid.

15 Scrup. jfl.Acet. Morph.

Drachm. jfl..Sacchar. albi.

Unc. j.

20 M. f. atque divide in XII partes aequales.D. u. La un cias un praf.18 7 XII Dr. Negus.

Pana aci am reprodus din cuvant In cuvant, chiar din litera fn litera,25 manuscriptul lui Ghita Tficiune, coleg al meu dela universitatea ***, carele

s'a Impuscat sunt acum cateva saptamani, si cum s'a Impuscat! tocmaiin noaptea cununiei sale cu o domnisoara, frumoasa ca un Inger, de spiritca un demon, si fnzestrata ceea ce lipseste si Ingerilor si demonilor,cu cincizeci mi.' de galbeni in numaratoare !!

ao 4 Micula * s'a gash pe masa rfiposatului, fnteo coperta sub adresa measi cu urmatoarea epistola:

24*

872 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Prietene,

Sinuciderea mea este un anacronism. Adevfiratul ei moment a trecutaunt deja geapte ani. Deatunci eram mort tn idee, i clack' nu mg ucideamIn realitate, cause era ca nu voiam ca lumea sg poatfi presupune din parte-mi

5 mficar o umbra de pusillanimitate. Oamenii ar fi zis: el s'a ucis pentrucanu gi-a putut face o positie In societate, pentruca suferia de lipse, pentruca...gi aga mai departe. Ei bine! Imi trebuia cincizeci mii de galbeni; imi trebuiao setie ca fecioara cariia Ii las numele meu, i nemica al meu afara de mine ;imi trebuia toate astea pentru ca sa capat, In fine, dreptul de a ma impugca.

to L-am castigat scump acest drept ! Ce va spune lumea ? A9 dori prea mults'o pot ghici. Nu-i ramane pan/ nici clenciul de a ma declare de nebun,caci atunci o vor desminti lungile mele diplome de doctor in legi i licentiatIn litere !I Aga dar, oamenii vor fi siliçi a crede, farg alte comentarie, cgm'am Impugcat simplu pentrucfi am obosit de a trgi. Causa ti se pare, poate,

15 a fi cam curioasa? Crede-mg, amice, cine trgegte prea-repede, osteneoeint9cmai aga, ca acela care alearga prea iute ; gi unul gi altul ajung la scopullor mai curand deck broaoele testoase ale umanitatii ! dar odatg ce auajuns la scop, ei nu mai au ce face ...

Ili las un manuscript pe care nu 1-am sfgrgit, fiindca m'am oprit, din20 Intfimplare, pe descrierea recetei; gi atunci mi-a venit ideea de a ramanea

comic pang gi In ajunul sinuciderii: e foarte natural a muri vorbind derecete ! Tu ai cunoscut toate personajele Micutei r; deci, aduna-ti suve-nirile, i sffirgegte singur acest scurt epizod din scurta mea vieata!

Al tau vorbg di fie Ghitg ! s.

25 Am primit cu bucurie amicala insarcinare a nenorocitului meu vorbasil fie Ghitg, gi, cu ajutorul hirtiilor sale postume, am reugit a complectacele Trei zile gi trei nopti din viata unui studinte s.

Mimica a clizut in latul lui Tgciune chiar in ziva imaginarului duel cubaronul Rosen. Receta lui Negus, compusg din opium gi gandaci de turbat,

so a fficut minuni in aceastg imprejurare.A doua zi, Táciune s'a sculat teafgr din pat, dar n'a egit din casa vr'o

doua zile, pastrind astfel buna cuviintg legatura dela cap. Acestecloak zile au fost pentru el un adevarat paradis al lui Mahomet, redus lao singurfi hurie.

In a treia zi Micuta incepu sfi-i aminteasca despre necesitatea cununiei

si...

5

a

ADDENDA 878

Ai uitat, iubito, a nu am varsta legiuita; sti mai agtepttim un an,sau... doi ani.

Promite-mi inaintea mamei: cer altceva, scumpul meu IS promit?... bine !... cbiar maine o sä vorbim cu cocoana Ana.

5 Dupti mask Ghi/rt lgi deslegil capul gi alergil la baronul Rosen.Ce nou, Spiterule? Tot targul vuegte despre duelul nostru gi despre

rana ta. Vgzut-ai astäzi pe Maria?Ai un noroc fabulos, Feldegule!Spune mai degrabil!

10 - A9teapt-o pe ea azi In odaia mea, pe la unsprezece de searl.Pe ea?Ti-am spus odatLNu glumegti?Pe cinste;

15 ?

Sfi nu cumva si aprinzi lumtmarea.Oare s fiu aga de urit?

crede, ca eu unul nu te voiu maguli in astäFie cum zici; ma invoesc; n'am ce face!

10 Mai este ceva.Mai este?Sri nu vorbegti cuNu te pociu trgelege!La bal-mascat toate glasurile sunt acoperite gi se par deopotrivii;

25 acolo sub masa', ai putut scripa cu una cu douL.. dar trebui spuicu franchecd, cã ai o voace foarte nemusicalift, gi mil tern ca domnigoara sinu se sperie ! E cam deprinsii a legina.

S'apoi tot aga are sa fie?Ba numai la Inceput, bàdi, pinti ce-ti vei face o cale

30 Primesc gi asta; lnsä, clack ea singuri va incepe a vorbi?Urmeazfiii drumul frtrà a rilspunde!0 dragoste originala!Cu Wit mai romanticalDar tu, unde vei dormi? eu unul te previu plistrez postul pilna

38

A la bonne heure! eu mfi voiu pitula unde va da targul gi norocul

nu-/i

totusi...

MA poti privinIA.

Micula.

sfi-li

bAtutti...

cfi-mi

dimineaca.l

874 SCRIERI LITERARE, MORALE t3I POLITICE

Baronul, parfumat ca o calfa de negulator, intra intr'amurg in aparta-mentul lui Ghita, unde-1 a§tepta Ditrich, prevenit de catre stapanu-sau ;pe and lnsui Ghica juca in biliard, palavragia §i radea ea un nebun, curtandtrei arfoniste in cafineaua Chateaux aux fleurs C

5 La unsprezece ore punct, Micula ei pe varful degetelor din odaia sa, trecucu mare paza coridorul, deschise inceti§or o u§a O iat-o cuprinsa in bracelebaronului. Tot atunci, Ghitã e§ia din iChdteaux aux fleurs *, cantand:

Marlborough s'en va-t-en guerre,Miroton

10 indrepta pa§ii acasa!Dupfi ce se sui pe scara, eroul nostru avea inaintea sa doufi u§i: cea din

dreapta ducea in odaile lui, cea din stanga in odaile d-nei Pacht. El seopreoe, pare a sta pe ganduri, apoi bate de trei ori la u§a vechei actori/e,care odihnea de un ceas pe salmi Morfeului.

15 Cine-i acolea ? rasuna dinfiuntru o voace speriata.Ghiti deschise u§a, §i d-na Ana il recunoa§te la slaba lucire a candelei

dinaintea icoanei sfantului Sigfried, eel cu istoria zmeului.Ce sä fie; Domnul meu? o tragedie !Ba numai o melodrama, doamna mea!

20 Ghica Ii arfita cu mama patul de§ert al Miculei.Unde-i Maria ? o Doamne !Fiica d-voastre e in odaia mea, in convorbiri misterioase cu baronul

Rosen.Doamna Pacht sari din pat, uitanduli de tot costumul de noapte, vreau

25 si zic lipsa costumului, §i se rapezi la u§e.Ghirti o

Inca un pas perde pe sarmana fetila, care se afla acuma foarteinaintata pe calea norocului.

Adevarat spui ! voiu strange pe to-ci chiria§ii, voiu intra cu marturiSO inleles de minune ; Insa mai este ceva la mijloc. Mai 'nainte

de a fi a baronului, Maria a fost a mea §i chiar acuma ea i§i inchipueoe,pe 'ntuneric, ca se afla langa mine ! Eu am vandut-o baronului, am vandut-odoamna mea, precum se vinde un faeton puin usat, dar e§it din moda.Necessariul de abanos a fost din partea baronului §i eu I-am presintat in

Si-§i

-

re%inu.

-- §iii

- M'a0

...

ADDENDA. 375

numele meu; duelul de mai deunlizi a fost o- poveste; in starlit, am Intre-buintat mii de viclenii pentru a ajunge la scopul meu... Baronul nu trebuis'o 9tie! Catati ca Maria sa nu ma dea de gol: altfel, ea este perduta.

D-na Ana isbi up 0 sbura pe scara ce duces la mansarda; de aci ea se5 pogori in randul de jos, O'n cateva secunde reaparu insotita cu doua mo-

diste, trei veterinari, bacaneasa 0 Monsieur Jules cu tot neamul! Se in-lelege dela sine ea' hainele nopturne ale acestei societati nu erau nici decum 4 ca Inteo zi de sfirbatoare *.

Ghita redeveni nevazut: el merse liniOit Inapoi la 4 Chateau aux fleurs 610 pentru a dal* o partida de chegle, cantand astadata: 4 Te souviens-tu?

disait un capitaine... #.Cand gloata chiriaOlor doamnei Pacht se ivi cu o multime de lumanari

inaintea baronului 0 a Micutei... simtul de pudoare 0 frica legii de presanu-mi permit a descri starea in care se afla tocmai fericita pareche. Ovidiu

15 a zugrfivit-o de mult latineoe:

4 Nunc juvat in teneris dominae jacuisse lacertis;Si quando, lateri nunc bene juncta meo est... 0.

Duduca a leOnat, dupre obiceiul pamantului. Felde§ul se Invalatuci Inplapuma, se scull in picioare ea status lui Dante, 0 Incepu:

20 - Protestez...Nu §tiu ceea ce s'a petrecut mai departe, dart' numai de resultatul care

a fost indatorirea baronului de a lua pe Micuta de so-tie.Pe la dour* dupa miezul noptii, Obi-0, obosit ca un cal de pooh' 0 tacut

ca un peoe, reintra In stapanirea apartamentelor sale, porunci lui Ditrich25 sa afume, nu oiu pentruce, in toate colturile iatacului, 0 adormi

apoi, planuind modul in care o sa vorbeasca deacum Inainte cu baronul,cu Micuta, cu Victoria, etc.

Feldeplui nici In cap i-a plesnit vreodata d'a se indoi de buna-tredintaa amicului sau: interesul d-nei Ana 0 al Micutei a fost, fireoe, d'e a nu-1

30 desminti in aceasta privinta. Peste o saptamttna, Baronul zice adio uni-versitatii 0 se cununa cu duduca. Ghita a asistat la -biterica, a jucat 0 abaut la nunta, a fost cel intaiu a ferici pe tineri.

Oricat de nepasatoi In alegerea inijloacelor, eroul nostru avea o inimabuna. Cununia Micutai era o fatalitate pentru vechea amanta a FeIde§ului,

376 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

ei el, Ghi/a, se simlea a fi singura causa a fatalita/ii. Peste cateva zile, elvine la noua baroneasfi, pe and baronul sfiu nu era acasii.

A, vicleanule! tot nu ma uili?Nu uit niciodatfi pe amicii mei ei tocmai de aceea am venit la tine

5 cu o rugfiminte.Refuz, orice sa fie.Vom vedea, cuctr/o, daca 1i-a da metna. Mai 'nainte de a te lua, baronul

a avut o Intre/inuta...$i d-ta cutezi a-mi povesti nioe asemenea marefivii?

10 Fara D-ta ei Fara mirgwii*, dragfi baroneasa: ne cunoaoemde aproape. Aeadar, biata Intrelinuta, ki povera ragazza, a rfimas acuma,din pricina ta, lipsita de paine ei murind de foame. Pficat ! Cer dela tine,dela d-ta, dela d-voastrfi, sfi faci sau a' face/i ca baronul sa-i dea pentruasigurarea viitorului_ ease mii de fiorini!

15 $1 oare cum crezi tu ca eu voiu starui In favorul unei...Te Intreb odata pentru totdeauna: vrei sau nu? da ori ba?Nu; de o mie de oH, nu!Chiar astazi voiu descoperi Feldeplui adevfirul intrigei noastre: ne

vom bate, vei ramânea poate vfiduva... eu unul Iiu prea putin la viea/a ...20 GhicEi s'a sculat sa iasfi.

Opreoe-te ! Inca un minut! cat eeti de sfilbatic!Dupfi mai multe vorbe ei rfisvorbe, Micupt s'a Indatorat a stoarce dela

barbatu-sfiu cele vase mii de fiorini. Ghi/a a fost Insa'rcinat din partea Fel-deeului d'a duce banii la Victoria.

25 Peste noufi luni dup'acest eveniment, frumoasa Polonfi a nfiscut un fiu,care fu botezat sub numele romanesc de $erban E.

Ghi/a n'a trait cu Victoria mai mult de-un an ei a lfisat-o, drept mogte-nine, lui Negus. Inteo zi, and ea era dusa de-ac asa, doctorul deschise cuo cheie falsa sipe/elul de sub pat, scoase cele ease mii de fiorini, ei de atunci

30 n'a mai dat cu ocliii de sfiraca jertfii. Astazi ei se judeca. Cu aceasta oca-siune, un mare numar de Invinovii/iri, pana acum dosite, s'au gramaditasupra capului lui Negus. Unii zic ca se va osandi la lucrfiri publice ; al/iisus/in, cumca va scfipa, fiind sprijinit de cucoanele cutare, cutare ei cutare.

Jurnalistul Wahlstimme e unul din aparatorii lui Negus pe calea pu-35 bliCitriiii . .

-

s

a

NOTE $1 VARIANTE

POEZIIHasdeu publica cea dintai culegere de poezii in 1873. Este un volum de

IV + 140 pagini, in 160, intitulat: Poesie (Bucuresci, Typographia Labo-ratorilor Romani, 19 Strada Academiei). Pe coperta se aflä urmlitorul mottodin Pettifi: S ki IV utat tiir ; gaz es alike vdrja... Cine rumpe o cale nouti,

5 a§teaptii pulbere 0 scae/i...*. Volumul se deschide cu o Prefagi a autorului,pe care o reproducem:

* Niciodata n'a fi cutezat a scoate la lumina aceasta anatomie asuferiucelor mele, daca nu 9tiam ea unora le place sumbra 0 violentapictura a lui Caravaggio, in care vezi numai oase 0 mu§chi in loc de

to frageda 0 catifelata came.Genul imperios al inspira%iunii mele poetice ofera aspra idee sub o

forma dull.Mai multe buca-ci din colecIiunea de falii, bunioara s Viersul *, i Lui

N. Nicoleanu*, 0 altele, explica /Ana la un punct Vitânele sociale, pe15 cari se mi9ca acest fenomen psihologic.

De ate ori mi s'a intamplat a fi dulce 0 molatec, ma miram eu in-sumi.

Tata o prefala, in care un autor se face fara milli propriul Mu critic !*

In edivia noastra am publicat textul definitiv, a§a cum se afM el in cube-= gerea de Poesie. Variantele care urmeaza arata deosebirile dintre versiunile

prime tiparite in periodice 0 volumul din 1873.

MUZA. Tiparita in Foifa de istorie f i literaturd, Ia0 1860, p. 117. N'afost publicata in volum. Dupa 9tiinca noastra, n'a mai aparut in'alta revisalcondusa de Hasdeu, sau la care colabora el.

5

10

15

20

25

SO

380 SCRIER/ LITERARE, MORALE glI POLITICE

IONAKU VODA. Cea dintfii versiune publicatti in Din Moldova, vol. /(lagi, 1862), P. 12:

Sdngele rofefte cdmpul din belfug,Otomanii fugIata ca-i ajunge oastea romdneasca 1*Zmeilor, ucicle;i1 * suna tot mereu :

Vai, amar ?alert!D'o a§ct neivala I3omnul te fereasceil

Robi sa nu se prinze i : nu voiu P ma'ncurc lTaie tot ce-i turd *

Astfel Ionafcu-Voda poruncefte.Pala duce hora, al sagetei cdnt

S'acordeaza'n veinti in piept de dufman falnic amulefte :

Nu mai vezi pagelni ; prau sa zic, de-i caci,Ii privefti culcaçi

larba innegrita d'azi li-i afternutull...Inima-mi tresare, cdnd in carli citesc,

Cdt de barbeitescFostu-ni-a odata', fostu-ni-a trecutull

D'uncle 'Ana unde un boier :Zanea vistier,

Aducdnd eu sine un vizir eau pap.41 Doamnel D catre Vocla zice umilit

Focu-i potolit:t Sit' deschidem dares' punga cea Priiimapi I

Bogatalul ista, capuli spre-a pastra,Poate numara

Pietro scumpe, aur f i argint comoare 1 *Domnul cu iulealei striga : Miii fartayil41 Dracului sa da;i

Turcul ci boierul pe-o spdnzuratoare 1 *

FEMEIA INNECATA. Prima varianti, publicatti in Din Moldova,an. 1 (1862), n. 2, p. 27-28:

e

2

10

15

20

25

20

25

10

NOTE $1 VARIANTS 381

Era Bahluiul mare.Pe f arm 9ezand,In gand,Pe rand,

Treceam niajunsurile vieIii solitare,- 4 D'a§ fi casatorit I*

Spusei atunci destul de tareCe traiDe rai

Si tot iubeoi O tot sa fii iubitNeadormit !Ce dulce armonie !

e De-acuma dar, oricum sr: fie,Imi trebui mie

4 0 suckNurhe,Durdulie,Hazlie,

e Vie,e In scurt, cu merite o mie:

Si mor de bucurie ! *

D'o dataIata

C'alearga in spre malUn oarecine,

Dand busna peste mine:La fal.fi om, la fuga cal,Altminteri nilt5.räu 1

Bre, ce-ai patit, vecine ?Pe semne doagele nu si-s depline ?

Rau 0 eau(Raspunde calfitorul meu)Nevasta mi-a luat-o dragutul de park::S'o dus ! tot mari-dus !

Si-i caut trupul eu 1Ti-a fi, prietene, cam greu ;

Cad trebuia s'apuci la valeA cursului batuta cale,lar nu pe-aici in sus !

InvaIti alcii, mai ;

4

II

382 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

Doar pe MaiCa tine !

Femeea mi-o cunosc prea bine !Ziceam ea t sant *, /ipa ca e nu-s I;

5 Mergeaxn spre rasarit, striga ca spre Apus *;L'amiaz i se prima ca-i noapte ;$i astfel pentru toate!

DeciSa '14e1egi

10 Ca ea pe veciNu poate

In chip obicinuit sli 'nnoate ;$i rfiul si fi fost oricat de furios.

Saracul val15 Fu nevoit s'o traga nu in jos,

Ci tot la deal:Sa scape bucuros.

Versiunea pe care o tiparim noi a aparut in Columna lui Traian, an. III,Nr. 11, (13 Martie, 1872), p. 81, 0 a fost republicata in volumul Poesie (p.

20 122-124) cu o singurisi varianta:

p. 7, r. 12: InvaIa allii, mai,

ADEVARATUL POET. Publicata in Din Moldova (Lumina), H, n. 7,p. 9-10.

STEFAN TOM$A VODA. 5! VORNICUL ION MOTOC. Publicatfi25 intaiu in Lumina, II (Ia0, 1863), n. 11, p. 84-85.

BRADUL. Prima versiune publicata in Lumina, III (Ia0, 1863), n. 17,p. 80, republicatri intocmai in AghiuKt, n. 24 (Bucure0i, 3 Mai 1864), p. 182:

Vfizut-a0 mandrul brad in plaiuStand verde 'n orice vreme,

SO Sau arde soarele de Maiu,Sau vantul iernei geme !

35

El falnic sufere pe rand$i ar0ca 0 ghiala,$i fulgerul pe 'n stanci sburand,$i viforul 0 ceaia ...

NOTE $1 VARIANTE 383

Acuma 'n douazeci de aniDe chinuri ne'ntrerupte,El s'o deprins cu-ai sal dusmani,S'o inrudit cu lupte !

Sa-i daçi odihna 'n locul ses,In linistita vale...Lipsit de traiul ski ales,El s'ar usca de jale !

Versiunea din Poesie (p. 119-121), pe care am tiparit-o in edicia noastra,is a aparut intaiu in Columna lui Traian, an. III, n. 17, 24 Aprilie 1872.

TABLOU FLAMAND. Versiunea din Lumina, III, n. 17, P. 80 inti-tulata Un tablou Flamand a fost reprodusii si in Aghiuld, n. 24 (3 Mai,1864), p. 181, sub titlul: Un tablou de familie. FaVi de textul din Poesie(p. 107-108), care se afla in ediçia noastra, versiunea din 1863 prezinta

ts urmatoarele variantep. 14, r. 4: Osdndea pe Turcul, zicand ca-i un

r. 5: Franta se preface de azi 'Ana maine,r. 6: Neamiu-i jár1 cuget, Moscovitu-i hoI.r. 9: Care 'n nerdbdare himala mereu.

20 r. 11: Ii rusine, draga, gura sa taca!r. 12: Apoi zetu, Jujucti, nu fii asa ran ...

Restul poemei p. 14, r. 13-20, p. 15, r. 1-4 este complet schimbat:

Fata, dulcea floare, neatinsii de-albine,$edea tang' o masa, cu faca in mine,Cu foc de purpura pe obraji de crin ;Eu -cineam in man& o carte uitata:Cand priveam la mama, and pandeam pe tata,

'nnotam cu ochii 'n al popilei sin !..

Tablou Flamand a mai fost publicat in Columna lui Traian, an. III, n.30 18 (3 Mai 1872), de asta data inteo forma foarte apropiata de cea pe care

o va avea in volumul Poesie. Sunt numai doua variante:p. 14, r. 16: Privia pe fereastrd in mica gradina,p. 15, r. 2: Insit and bdtrdnul nu bdga de seama,

LUI N. NICOLEANU. Aparuta intaiu In Satyrut, n. 5 (Bucuresti, 695 Martie, 1866) sub titlul Amicului meta San-Huang-Ki i semnata Puang-

Hon-Ki. (Dupa cum se stie, San-Huang-Ki era pseudonimul chinezescal lui N. Nicoleanu, iar Puang-Hon-Ki, al lui Hasdeu). Reprodusfi apoi in

5

dine,

null

Si

*

to

a

5

10

15

20

25

384 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Familia, V (1869) n. 29, p. 338-339, sub titlul Amicului meu N. N. Fa lade textul din Poesie (p. 138-140), versiunea din Satyrul prezinta nrma-toarele variante:

p. 16, r. 1: Cdt e june, omul pldnger. 2: Rdde omul, cdt e juner. 4: El in dintec pldnsu-i *tinge,r. 5: Rdsu-i in ctintec depune:r. 7 : Rdsul e speranta plinar. 8: Plansu-i razd de sperancar. 9: Pdnii n'a opusr. 11: D'unde Cantecul se ' nalidr. 18: Oare cum sd cdntPr. 19: Dar eu sum... eorice fiinçar. 20: Are-un env in armonier. 21: Cu destinulr. 22: Desbracat de suferinfd,

p. 17, r. 1: Nemilcat in bucurier. 2: Voi 8O cuget eur. 4: Care altd soartd 'n lumer. 5: Vrei sd-mi nimereftiPr. 6: Fdrei numai, tot ce trecer. 12: Nu e astfel cum se parer. 13: Totul are or. 20: Ies din carnaval!r. 21: Pdn' atunci, En rds fi 'n jale,r. 22: Prin sperançoi te imbatar. 24: Cantecul deschide cale

ODA LA CIOCOI. e In Februarie 1869 Oda la boieri a fost publicatii inziarul Romdnul ; coaliciunea cu aristocralia din 1868 se rupsese i acea din

30 1870 nu se Incordase Inca.Reprodusa In brosura, aceasta poezie s'a vandut atunci numai in Bucu-

re9ti in trei mu de exemplare.Acum este timpul scoatem din nou la lumina, de astadata In Co-

lumna lui Traian, un organ decis a nu se contrazice In vecii vecilor s.35 Cu aceste cuvinte era prezentata Oda la boieri In 4 Columna lui Traian *

an. I, nr. 23 (28 Mai, 1870), p. 2. Inteadevar, aceasta satira politica avuseseun deosebit succes la apari/ie. Textul din Romdnul (19 Februarie 1869,)fusese retiparit inteo bro§ura aparte: Oda la Boiari. 1848-1869 de B. Petri-ceicu-Hajdeu (Bucuresci, Tipografia C. A. Rossetti, Str. Colcei No. 42;

40 14 pagini in 1.6°). Pe coperta, se afla urmatorul citat din Ioan Neculcea:

sdu:

!

mfisurti!

s'o4

NOTE SI VARIANTE 885

Acia socotescg eg cu firea mea acesta prosti: candO va vré Dum-neslefi se faca se nu fie ruging pe felt, ci Turci in TarigradO se nu fie,ci lupif se nu minance oile in lume, atunci pâte nu vorti fi nicl Fanarioll-in Moldova ci nici In Ora Muntenésca, nicT vort fi bear!, nici 'volt pute

5 manca aceste doue %err acia cum le minanca... *.,

Paginile 3-4 ale brocurii cuprind justificarea politic& a autorului:In ultimele cedinte ale fostei Camere, ajungand ci eu a inIelege

perfecOunea nouei sari de lucruri in Romania, am aparat cu mult zelministeriul actual.

to Am demonstrat atunci, cu procesele-verbale ale Parlamentului inmana, cum ca cabinetul d-lui Dimitrie Ghica pacatuise la fiecare pascontra naliunii ci contra ConstituOunii, numai din dorinca de a-ci realizaprograma primitivii, impacand toate partidele.

Astfel amicii politici ai d-lor Beust ci Andrassy au fost trimici si ne15 reprezinte la Paris ci la Constantinopole: naliunea romana insultati

pentru impacarea partidei austro-maghiare.Astfel desfiintarea districtului de Bolgrad, propusa ci patronata in

modul cel mai imperativ, pan'a a face din ea o cestiune ministeriala:constituliunea roman& insultatil pentru impicarea partidei guberna-

20 torului dela Chicinau.Astfel d-1 Macedonski pus contra legii in capul armatei ci devenit

apoi singura cauza a dizolvarii unei reprezentgiuni nalionale: tam cipactul fundamental insultate pentru impacarea unei particle anonime,in misterele careia iniIiase pe 4-1 prim-ministru o epistola oculta dela

25 Paris...Incetand de a fi deputat ci persistand totuci in simpatiile mele pentru

oamenii astazi la putere, de vreme ce nu-i mai pot apara de pe tribuni,m'am decis da a le adresa o oda *.

Inainte de a fi republicata in oColumna lui Traian *, Oda la Boiari a30 fost reprodusä de revista Familia i, an. V (1869), n. 9, p. 98-100.

FaIii de versiunea din Poesie (p. 48-55) unde este intitulati Odala Ciocoi s, ci pe care am tiparit-o in edipa noastra Oda -la Boiari prezintaurmatoarele variante:

p. 18, r. 5: Boiarule 1 cinci Yeacuri, cinci yeacuri fi mai bine35 r. 7: Sugeai tu 'n frunza sucul ci sangele din vine

r. 11: De jaf f i umilinVa,p. 19, r. 1: Ce vede capul jertfei sburat dintr'o izbire,

r. 5: Cad nu credeai c'un suflet se face mult mai tare,r. 15: Ca un satrap, /a umbra lungit intr'o gradina

40 r. 17: Privind cum se ivecte mind ziva e seninfi

25

it

386 SCRIBE! LITEEARE, MORALE I POLITICE

r. 21: i iati intr'o elipd furtuna sparge cerulr. 22: Cu flacara urgiei.r. 19: Afa din adormire nesocotea boiarulr. 20: Suspinul Romaniei!..

a [randurile 19-20 din versiunea definitiva sunt, in prima versiune, randu-rile 21-22, si viceversa].

p. 19, r. 26: Un abure ce piere!..p. 20, r. 1: Un abure 6 norul, suspinu-i o suflare

r. 51 A doud zecea iarna, a doudzecea vara10 r. 8: Raspunse lumea toata

r. 19: Cad vremea este totul:r. 21: A doudzecea vara 'mbracase ieri campiar. 22: In busuioc 0 'n gramr. 25: A cloudzecea iarnii in haina-i de mireasa

p. 21, r.15 9: Dar ce privesc, o Doamne! Eu cant 0 deodatdr. 13: Boierii se raclica, ca hoituri invechite

p. 22, r. 1: Cand teancuri de verdeaça, din mfi de flori lesute,r. 2: Cdmpiile asterner. 6: a5i teama inceteazd I ..

20 r. 15: Sau poate a cadaprul se 'ntampla cateodatar. 23: 0 nu! E viu boiarul I Nu-i vis, nu-i rtricire,r. 25: Nu-i spaima sburatoare, nascutfi 'n zapacireT. 26: Grabitif sa dispara!r. 27: Nu-i chiar nici letargia ldsdnd o paloare

25 p. 23, r. 1: 0 nu! E viu boierul I La trai 0 la culoarer. 6: Si pripasi/i p'aice ;r. 7: Aceea0 goliciune de inina, de minte,r. 8: De tugete romane;r. 11: 0 nu! E viu boierul I Nu-i mumie, nu-s moaste!

30 r. 23: N'om mai gresi d'acuma! Trecutul !fa ne'nveIer. 25: La vanatoare! Insfi... nu pustele si bele:

La sfarsitul Odei la boiari este indicata data precisa a compunerii: 11Februarie 1869.

Versiunea publicata in 4 Columna lui Traian * cuprinde cateva noi va-35 riante, In afara de acelea pe care le-am notat mai sus; se observa insa si

forme care au fost pastrate in redactiunea definitiva. Pentru simplificare,vom Insemna cu A textul Odei la boiari, ci cu B textul definitiv, care sedia. In editia noastra.

p. 48, r. 5: varianta A40 r. 7: * *

r. 10: * *

P.

5

10 P.

15

20

SO

35

40

P.

P.

NOTE gI VARIANTE 387

r. 17: Si tu radeai jupane; rddeai cu fericire19, r. 1: var. A

r. 2: Se bucurii i rader. 5: var. Br. 8: Sau p'un polog de spice,r. 15: var. Ar. 17: * *

r. 19-23: var. Ar. 26: var. B

20, r. 1: Un abur este norul, suspinu-i o suflarer. 5: var. Ar. 7: De and prin mii de glasuri suspinului din tagr. 8: var. Ar. 19: Caci timpul este totul: o oarii dinteun secolr. 22: var. Ar. 23: * *

r. 25:21, r. 8: i cu puterea noua

r. 9: Dar ce Viresc, o Doamne! Eu cant 9i deodatir. 13: var. Ar. 25: Au nu cumpa natura, sarind din cai batute,

22, r. 1: Cand teancul de coPoare, din mii de flori /esute,r. 2: var. Ar. 3: Si filomela cânt, i soarele clipefter. 6: var. Ar. 12: Din bolta 'ngrozitoarer. 15: var. Ar. 23: var. Ar. 25: Nu-i spairna sburfitoare, nascdnd din zapacirer. 26: var. Ar. 27: Nu-i chiar nici letargia ce'nfige o paloare

P. 23, r. 1: var. Ar. 6: * *

r. 7: * *

r. 8: *

r. 12: * *

r. 17: Chemand Evrei i Unguri sá salts pe morminter. 20: Locusta cea 'ngropata,r. 21: De nu-i strivefti chiar oul, din fundul negrei groaper. 22: Reisare mai turbate Ir. 23: Am mai OP adesea Trecutul sä ne 'nve/er. 26: Ci sacra libertate!..

25*

* i

*

I

9.3

888 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

COMPLOTUL BUBEI. Intaiul titlu al acestei balade era: Congiura-liunea leprofilor. A9a se tipare9te in ziarul Traian, n. 97 (31 Decemvrie1869), p. 391-92. Titlul Complotul Bubei apare la publicarea celei de adoua versiuni, in Columna lui Traian, an. II, nr. 20 (82) din 24 Mai 1871.

5 Aceast& versiune, cu o singura modificare, trece In volumul Poesie (p. 37-45).Congiuraciunea leprofilor, din Traian, incepe cu o stroM care a fost su-

primati in versiunea ulterioara:

0 cronicii, sctisd de manesPe-un petec de piele beitrdnd,

so Ni spune un lucru ciudat.Cinci Peacuri f i tease decade,Din care un an se mai scade,Cu 'ncetul de-atunci au sburat.

p. 24, r. 1: Era 'ntr'o peche padure,15 r. 7-12: [complet schimbate]:

In cuibul acel nefericePrecum cronicarul ii zice

La leatul mai sus arei tat,A lost o petrecere mare ;

20 Leprofii din patru hotareVenires' in cdrduri la sfat l

p. 25, r. 8: Trecand pintre ele in dungar. 13: Ca 'n lume sa nu mai domneascir. 15: [se termin& cu un semn de intrebare]

25 r. 22: Se umfla sea scoagi cuvantul,r. 30: [lipswe]

p. 26, r. 5: [lipse§te]r. 10: pipse§te]r. 15: [lipse9te]

SO r. 16: Unde-i sfdntul ca s'aruncer. 21: In codrul cel uitat;

p. 27: r. 3: Pe ldnga os de caner. 13: StrigaIi cu bucurie,r. 14: SaltaIi cu veselie,

35 r. 23: Acum se mai ascundeStdpdnul tremurand:

r. 32: Cad lepra e pe tron !p. 28, r. 22: Se va porni din data

r. 23: Pe lumea cea curet&

NOTE 1 VARIANTE 389

r. 24: .Rebelul nesupusr. 28: Cfind buba este sus!

Versiunea publicati in Columna lui Traian, 24 Mai 1871, are urmatoareaindicatie: Se dedicti d-lor Costaforu, Maprogheni, Maiorescu, 1Vegruzzi, Pogor,

s etc.Singura variantfi a acestei versiuni este:

p. 26, r. 16: Unde-s sfinlii ca s'aruncer. 17: Cu pietrele 'n poi?. .

S.KRACIA. Pub heath In Columna lui Traian, an. I, nr. 14 (20 Aprilieso 1870), p. 4. Fa/fi de textul din Poesie (p. 59-61), o singurfi variantfi:

p. 30, r. 2: stei ca un pygmy la /Ana,

VORNICUL IANCU MOTOC. Publicatii in Colurnna lui Traian, an. I.nr. 16 (30 Aprilie 1870), P. 2-3. Republicatfi, fried variante, In Poesie (p.62-65).

15 STEFAN SI RADU. Publicat4 in Columna lui Traian, an. I, n. 41 (23August 1870), P. 2-3. Este una din pircinele poezii pe care Hasdeu le da-tealfi: Puscdria din Vticcire.si, 16 August. Asupra arestfirii sale ilegale,Hasdeu a scris In Columna lui Traian, an. I, n. 40 (19 August 1870) un articol,pe care il reproducem in al doilea volum al acestei edilii. Numfirul 40 al

2o Columnei, apfirut cu mare intfirziere nunfarul precedent poart4 datade 2 August 1870 educe aceastrt informa-cie abonaIilor: $ In curs de optzile d. frasdeu a suferit toatrt rigoarea arestului. Nu voim totuv's ca abona/iinovtri sti se poatii plfinge s, etc. Se oferfi Istoria tolerangi religioase abonacilorpe un an 0 vase luni, 0 Rayon fi Vidra celor pe trei luni.

1 25 Versiunea scrisfi in Puvcfiria din Irficarevti e are urmrttorul motto din, Cid-Campeador ;

Asis' parten unos d'otroscomo la unia de la carn e...,

pe care tot Hasdeu 11 traduce: a Ava se despart unii de altii, ca unghia dela50 came ...e.

tefan fi Radu, Inteo nourt versiune, apare In RePista Nouti, an. I, nr. 5(15 Aprilie 1888), purtfind data: s Mfircivor 1888 it. Aceastfi forma, In afar'fide o singurk neinsemnatk modificare, se retipfirevte In volumul Sarcasmfi. Ideal (Bucurevti, 1897), p. 160-166. Fa/rt de versiunea definitivk pe

35 care am reprodus-o In edicia noastrk textul din Columna lui Traian prezintfiursn'atoarele variante:

390 SCRIERI LITERARE, MORALE 13I POLITICE

p. 35, r. 15: Ii pune 'n calep. 36, r. 1: Mare 0 mare

r. 2: E fiecarer. 7: In loc d'a bate

5 r. 10: Vor sa se beta...Inainte de r. 11, un vers care Jipseoe in versiunea definitiva:

Frunza verde de bujor !r. 14: Pan' ce kat a lovefter. 15: Intalneoe §i lovefte

10 r. 17: Cu cumplitu-i buzduganr. 19: $i.-1 izbefte, mfiri drept

[rAndurile 21-22, inversate]r. 24: Cdci la piept e infasat

Cu pieptarul ferecat15 r. 25: Ferecat 0 fa'rmecat;

r. 26: Buzduganul aboard 'n vantr. 28: Iar pe unde se proptear. 29: Pfimantul se desfetcea,

p. 37, r. 2: I9i aruncd mane jos20 r. 4: 0 mliciucti s'a gi dus,

r. 6: Ca un lemn de radficinfi,r. 8: Ci strabate pliseirefte

Dupa r. 10: De nimene biruit,r. 19: Mficiuca s'a potrivit

25 r. 21: De o datar. 26: $i pe unde se trdntear. 27: La pdmiint toate turtea,r. 28: Pdn' ce s'a turtit fi ea l

Dupfi r. 28, urmatoarele versuri care lipsesc in versiunea definitiva:so Ca tulpina bradului

Buzduganul Radului ICa trunchiul stejaruluiMliciuca $tefanului !Dar sa fie mud brazi,

35 Nu se teme un viteaz;$i stejarii la voinic,De-ar fi nota, tot nemic;

r. 29: Cii pe cine-i puiu de zmeup. 38, r. 1: Pe un pisc, pierdut in nor,

40 r. 3: Carele finea aminte

NOTE ga VARIANTE 391

r. 6: De and mi-sa I-a ndscut,r. 8: In munti 0 'n luncir. 13: &imuleanul cel Martinr. 15: Se uita cu he de jale

5 r. 17: ,i gdndea En gdndul sdur. 19: Nici Munteanr. 20: Nici MoldoPean

[lipsesc r. 21-22]r. 23: Inca nu oiam En lume

10 r. 24: Cáci aPeau un singur num...

Versiunea aceasta, din Columna lui Traian, se Incheie cu rindul 26.Lipsesc, a9a dar; 59 de versuri ; aproape douA pagini din textul editiei noastre.Hasdeu avea dreptate faili dateze a doua versiune din Repista Noud4 Mar'cipr 1888 e, cAci era, inteadevfir, nu numai o redactare revizuiti,

15 dar rti o considerabili sporire a acestui cAntec bAtrAnesc i.Textul din .RePista Noud are o singurA variantri bilk' de forma definitivA:

p. 39, r. 2: Cil 0 foimii plang de jale !

DORUL. Publicatii in Columna lui Traian, an. I, nr. 52 (19 Octomvrie1870), p. 4. FatA de textul din Poesie (p. 56-58), prima versiune prezinti

20 urmiitoarde variante:p. 41, r. 12: Din care 1-am primit,

r. 17: CAnd razele din soare,p. 42, r. 15: 5i unda cea d'azur,

LUNTREA. Publicatá in Columna lui Traian, an. I, nr. 53 (25 Octomvrie.2s 1870), p. 2. Variante fatii de textul definitiv (Poesie, p. 66-67):

p. 43, rAndurile 2, 3, inversatep. 43, r. 6: Afa leganatli

r. 7 : Ajunge odatdr. 9: ii sulletu-rni are o tintA, dar timpul ce sboard

so r. 14: CAnd luntrea se 'ntAmplA ca groaznicul vAnt o doboara,

MUNTELE I VALEA. PublicatA in Columna lui Traian, an. I, n. 55(19 Noemvrie 1870). Variante fata de textul din Poesie, (p. 33-34):

p. 45, r. 6: D'abia rode,te cu shallr. 18: Poporul care geme jos

FRUNZELE. Tipäritfi in Columna lui Traian, an. II, nr. 7 (69), 1535 Februarie 1871. Republicatä, fag nicio modificare, in Foaia Societdiii Roma-

nismul, an. II, U. 2-3, p. 149, apoi in Poesie, p. 1-2.

t

392 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

FEMEIA CU CATELUL. Apare Intaiu hi Columna lui Traian, an. II,nr. 32 (94), 30 August 1871 ; retipfirito. in Foaia Societagi Romdnismul, an.II, n. 2-3, p. 150. Variante fara de textul din Poesie, (p. 26-27):

p. 48, r. 10: Fara ajutor de nime

5 Dupfi r. 14, urmAtoarele doufi versuri:

.5i pe ea o priveghiaSa nu para numai ea,

C.A.INII 1 LUPIL Apare intaiu in Columna lui Traian, an. III, n. 4(24 Ianuarie 1872). Fa/5 de textul definitiv din Poesie (p. 116-118), pe

10 care 1-am reprodus in edi/ia noastrfi, versiunea din Columna prezinti urmi-toarele variante:

p. 50, r. 7: Buldogi, dullii, prepelicari, zAvozi,r. 18: Ce-i mogtenità

p. 51, r. 9: i ei stint cdni15 r. 12: Avand strAmog pe mopsul, ce-a scapat

r. 23: Frumos En teorie,Ultimele doted versuri lipsesc.Pentru a arfita legfitura dintre Eviei gi Nem/i, Hasdeu in Poesie

scrie: Kestia israelita.

20 VIERSUL. Tipfiritfi intaiu in Columna lui Traian, an. III, n. 15 (11)Aprilie 1872), p. 1.13. Retiparitil in Poesie (p. 23-25). Variante:

p. 52, r. 6: eu ate odatfi smulg harpa-mi din tficere

OVIDIU LA GURILE DUNARIL TipAritfi in Columna lui Traian, an.III, nr. 29 (15 August 1872), p. 233; apoi tot acolo, in textul Istoriei Critic&

25 (4 Columna , III, nr. 34, p. 318-319; 1 Decemvrie 1872). Retipariti inFamilia, an. IX, nr. 32 (19/31 August 1873), p. 369-370. Fa/5 de versiuneadefinitivfi (Poesie, p. 111-115), textul din Columna lui Traian prezintfi urmri-toarele variante:

p. 54, r. 8: Nedemni sa le rdepunza un echo 'n versul meu!30 r. 9: Cat mai adie vantul ricoritor al verii,

p. 55, r. 7: Cat din a lui ffiptura abia se vfid obrajii,r. 14: i 'n loc a soarbe spuma, rainanci bucrili de yin!r. 17: $i-atunci din obosealfi de vrei sali stdmperi setear. 18: C'un strop de apa' vie, spargi IntArita ghia/fi

Bs p. 56, r. 1: De necrezut, gi totugi sunt martorul pe careNemica nu-1 impinge s'ascunza adevarul,$i trebui sa ma crezi ; eu am vfizut chiar marea

$i

xoTE g VARIANTE 393

r. 5: Pe culmile marine calcind ca pe /arinar. 16: Vezi pectii ce se 'ncrusteazd, ci unii mai Wiese!

Textul din Familia prezinta variantele: P. 55, r. 17-18; P. 56, r. 1, 5,16. Varianta p. 56, r. 1 este ucor modificatA:

5 Si trebui sa ma credefi ; eu am vazut chiar marea...DARUL DUNARII. Tipirita intaiu in Columna lui Traian, an. III, nr.

30 (1 Septemvrie 1872), P. 249; ibidem, nr. 34, (1 Decemvrie 1872), P. 319,in textul Istoriei Critice. Fairi de textul din Poesie (p. 129-131), versiuneadin Columna are urmatoarea varianta:

10 p. 58, r. 17: Hameiul singur numai inform imbraca tlesulCIOCARLIA. In volumul de Poesie, (p. 127-128). Nu §tim daci, ci

unde, aceasta poezie a mai fost publicati inainte.MATER DOLOROSA. Tiparita in Reyista Nola, an. I, nr. 2 (15 Ianuarie

1888), p. 76; republicata in Amicul Copiilor, an. II, nr. 5 (August 1892),15 p. 159. FaIrt de versiunea definitiva (Sarcasm 0 Ideal, 1897, p. 159), textul

din &piaci Nola prezinta urmatoarele variante:p. 61, .r. 2: Prin moartea ce dli yiard la noile idei

r. 8: Piroane, ea le simte; ofetul, ddnsa-1 bea 1r. 12: Inaripat In sboru-i, spre sferele de sus.

20 r. 14: Ca din acele picuri albina s'a nascutALB SI NEGRU. Publicata, sub titlul Din lanai, in Reyista Nouk

an. 1, n. 3 (15 Februarie 1888), p. 103; tiparità din nou In Amicul Copiilor,an. I, m.. 13 (Octomvrie 1891), p. 306. In volumul Sarcasm fi Ideal (p. 154),are titlul Alb f i Negru.

25 Variante din Reyista Noud ;P. 62, r. 3: Moarta-i lumea sarbezitd, peste care, lira fa/rt,

r. 7: In eider priyirea mai negre bengiuri in albeala!MULTIPLICAMINI. Tiparita in Reyista Noud, an. I, nr. 4 (15 Martie

1888), p. 149; are subtitlul e Baladi realist& c Fali de textul definitiv (Sal,.30 cam )ci Ideal, p. 155-157), versiunea din &vista Nola are urmitoarele

variante:p. 63, r. 2: Si-a logodit acuma fata;

r. 3: Caci, de era de mult ea gata,r. 4: Si-o cere mai ales un graf.

35 p. 65, dupa r. 4:« De cdt un mare capital,i Mai dulce-i camdta, chiar mica,a Cita fard muncei se rádicd,Crescdnd ca spuma /gra val.o

394 SCRIERI L1TERARE, MORALE SI POLITICS

p. 67, r. 7; Un striinepot acum dore§te

A$TEPTAND. Tipriritii hitaiu In Revista Noud, an. II, nr. 3 (15 Martie1889); republicatä in Sarcasm fi Ideal, p. 170-178. Este cea mai realizati9i mai Intinsii poemi scrisli in desnfidejdea mor/ii Iuliei pe care Hasdeu

5 se 'ndurii s'o publice. Din aceea9i epoci dateazi §i poezia inediti Afardvdfdia furtuna (t Flaciira s, 17 Ianuarie 1913 ; reprodusi de Barbu Lizfireanu,Umorul lui Hasdeu, p. 132-33, notri). De fapt, se poate considera Afar&vdfdia furtuna ca cea dintAi ciorni a poemei tragice de mai tarziu, Afteptdnd.Dar attä deosebire 1ntre versurile sillbatece, crude, exasperate din Afard

10 velidia furtuna §i. forma dull, 9i impficarea filosofici, din Ayteptdnd I

Mari vAjaia furtunaLucind zigzaguri de scantei;El cugeta, ca 'ntotdeauna,Cu ochii pe portretul ei,

15 Portretul moartei lui copile,Portretul 1ngerului sfiu!El cugeta: De-atAtea zile,De-atAtea nomi chem moartea eu!

Cfici moartea-i viea0 pentru mine,20 Oki vieqa-mi este un blestem,

Caci vreau sit' mor, 9i nu mai vineDorita moarte ce-o tot chem !

25

SO

.35

Furtuna vaitlia mai tarefulgeri mai indesat ;

El cugeta cu 'nduio§areLa triisnetul ne 'nduio9at:Ah, doar i se va face millDe chinul meu nemärginit !Mai roagfi-1 tu, a mea copili,Sii-mi curme dorul cel cumplit.

Caci moartea-i vieafa pentru mine,Caci viewca-mi este un blestem,Cifici vreau si mor 0 nu mai vineDorita moarte ce-o tot chem !

Furtuna urlä mai turban'fulgerele se 'ntacesc ;

El cugeti la dulcea-i fatfiPrivind la chipu-i ingeresc

$i

*i

NOTE 131 VARIANTS 395

Si murmuri; De-ar vrea tri deeDin cele trisnete ce sbierIn pieptu-mi numai o santeie,Atata rog, atAta cer !

3 Ctici rooartea-i yieapi pentru mineClici vieata-mi este un blestem,Cad vreau stt mor §i. nu mai vineDorita moarte ce-o tot chem!

Furtuna iata a 'nceteazi10 Si-acum pe cerul lirnpezit

Se plimbä 'nvoiosat o raztiA soarelui desbrobodit.Dar mai grozav in pieptu-i tuna,Ii sparge inima de tot

15 i strigfi mintea lui nebunti:Trisneasca-mtt, aci nu mai pot !

Clici moartea-i vieaVa pentru mine,Ctici viewca-mi este un blestem,Caci vreau sii mor 0 nu mai vine

20 Dorita moarte ce-o tot chem !Variante din Revista Noud, fatet de textul definitiv:p. 66, r. 13: Un Or de ani, ca rindunici

r. 14: Pe varrt tu veneai la noi.p. 71, r. 14: Si dinIii mei ed-i simgi scrAsnind In capul lull..

25 p. 73, dupti r. 6, urmeala aceste versuri, care au fost suprimate hi ver-siunea definitivg :

Cea de pe urmei foaie din nutndrali moftenireSli fie f i din vieafti-mi cea de pe urmä zi;

.i cdnd voi pune . Fine IP,oo S'adorm cu fericire,

Ca numai sus cu tineSei mei mai pot trezi I

LA CASA DE NEBUNI. Publicatti in Revista Noud, an. II, nr. 8 (15August 1889), p. 287-291; datatti 17 Septemvrie 1889 (?). Versiunea aceasta

95 prezintti, fa-cil de textul definitiv (Sarcasm f i Ideal, p. 179-185) urmtitoarelevariante:

p. 74, r. 2: Mei sui teictlnd, ri-alt semn mai facr. 5: Ctici dobitoacelor cu minter. 6: La ce ad le mai 'pi un spiciu

40 r. 8: Pricep din deget sau din biciu ?

396 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

r. 10: $i plec la casa de nebuni,r. 11: La f alansteru 'n care uniir. 12: Sunt mari poeli gi mari tribuni.r. 13: Eu n'am venit la dumneata;

5 r. 14: Din cei cu mints n'am ce face,r. 15: 5i-a9 vrea pe toli sa-i pot uita!r. 18: Cu flori si pomi, amestec din umbra si lumina ;r. 19: Iar printre ele falnic, fneet, nepasatori,r. 20: Parse, albind ca spectri, mdrefii visfitori.

10 p. 75, r. 1: In fund, tot alb la !mind, saleamul Infloreste.r. 2: Nebun si el, mirosu-i degeaba-1 rdspdndegte.r. 7: 0 frunte mai mareata, in care cu fiorir. 11: Dar totul gingas, palid, electro-straveziu...r. 12: Il vdd fi-acuma 'mi pare, fi nu pot sti-1 descriu I

15 r. 14: Ramai ca stan de piatrd. El gales ma priveste:r. 15: Fun glas ce te strabate prin noate-i fecioregtir. 16: Ma 'ntreaba: Vii la mine? Ce vrei gi cine evil'

[r. 20 In locul r. 21, si viceversa]r. 28: Ndramze, trandafiri fi crini !

20 p. 76, r. 14: 41: sd md 'nfigd iar pe crucer. 15: Iubesc gi sufdr, cdci sunt Crist.r. 17: Prin moartea-mi omul se 'nnoester. 18: Si tu sd-mi lii evanghelist.r. 25: In cer ne-agteaptd plata.

25 r. 30: Mil ' nnal; la Taal meu!..p. 77, r. 8: E numa 'n capul meu ; grddind, casd, poi,

r. 9: Eu vd PLsez pe to/4 pd les ca 'ntr'o poveste ;De nu m'ag degtepta, c'ali gi pierit apoi.

r. 11: Ce-s eu? Nu prea gdsesc cuvinte.30 r. 12: [Ali spune tocmai ce-s,... lipseste]

r. 17: In vis m'am sdturat gi nu m'auzi urland.r. 21: Atunci visez ca tree pe Mnga cel brutar.r. 24: 0 jimbla i-o gtersei. Ma prinde 9i m'apuca.r. 25: Md duc la comisar. in judecii prin vis.

ss p. 78, r. 7: Ca-i vis, o oiu, dar totugi e nostimd ideear. 11: Tapoi visez c'adorm visand vai ! ca mi-e foame.r. 16: S'adormi si tu. Rdzdnd, de nu m'as destepta !r. 20: Pe-un Capsa sa-I visez cleat p'alde Isus !r. 23; De-aci goptegte'n aer, privind cu ochii Iinta

40 r. 26: IV'am auzit ye nimeni...p. 79, r. 5: Tu nu stii, caci -karana te 'nlän/ue 'n Musa,

r. 10: E fiul meu, pe care 'n bdtaie la Vidin

NOTE *I VARIANTE 397

r. 12: Din ceasul morcii, clasul traie§te mai deplin.r. 20: Ca firea si-a dat ochii sa vezl cum A mananci !r. 23: Nu-I vezi ?" E falnic, mandru, cu nimbul tot lumine,r. 24: Pe-o frunte-cer sub care doi gemeni curcubei

5 r. 27: Sub stele... ah! ce zambet ! 0 piatrii Ificrameaza,r. 29: Dar ar zdmbi 9'o piatra, de i-ar fi dat sa vaza

p. 80, r. 2: Sunt buze 'n care ifi pare cd vezi Intregul Mai!r. 3: Iar ca parfum cuvfintul se 'ntinde it i te 'mbatd ;r. 11: De fiu-sau el Imi vorbea

to r. 15: Plutind ufor cdtre plimdritr. 21: Lan jos corpul pe pamantr. 30: Cum Inca nu-s nebun l

GAUDEAMUS. Tiparita In Revista Noud, an. II, nr. 9 (15 Septemvrie1889), P. 335-36. Variante faca de textul definitiv (Sarcasm fi Ideal, p.

15 168-169):p. 81, r. 1: Cdnd o fi ca se& duce0 la criptd

r. 2: Nu pe mine, cad eu nu ma las,r. 3: Dar pe vasu-mi, in care-i Infiptifr. 4: Cea *lie sclipind din cel vas

20 r. 9: De iubire, sau altfel oricum,r. 10: Ce se fin la tofi pa. morminte,r. 11: Ba la unii se spun f i pe drumr. 15: AI dori sti paz fele voioaser. 18: i din care scApat-a cel gaud

25 p. 82, r. 9: Ce de lacrimi vfirsai pan 'sft pledTABLE-D'HOTE. Tiparita In Sarcasm fi Ideal, p. 187.DUMNEZEU. Aparuta intaiu In Revista Noud, an. VII, nr. 3 (Decemvrie

1894), p. 83-84. Faca de textul definitiv (Sarcasm fi Ideal, p. 193-201)aceasta versiune prezinta urmatoareIe variante:

30 P. 84, r. 2: i5i cel mai de pe urma, ascuns ca un copilr. 3: Ce nu se poats nctfte ,i totu§i, plin de vieaTar. 6: Ca Fat-frumos din basmul c'o baba §'un morteagr. 8: Miratei lumi sii-i zicii; dinteinsul m'am nascut.

P. 85, r. 8: Ca zidul cel ciclopic durat far' de ciment?35 p. 86, r. 12: Cel mic se 'nzorzoneaza, cad este mititel

p. 87, r. 16: Ce-adie peste capu-mi, 9optindu-i: s omu-i musca )1p. 88, r. 2: Cu toate ce-s in ele 9i printre ele sunt,

r. 11: Miracol fara care in veci nu s'ar priceper. 24: Dar nu-i Intreg: finalul riimase pribegit.

40 p. 90, r. 5: 4 Mi-e draga chiar o piatrA; dar un arhanghel! carep. 91, r. 6: Le raspandea prin suflu-i, 9i fiecare punct.

898 SCRIERI LITERARE, MORALE I POLITICE

RAZVAN I VIDRA[Razvan-Voda incepe sa apara in foiletonul ziarului Perseveranca Joi

23 Martie 1867 (an. I, nr. 6), si continua Oat in nr. 33 (29 Iunie 1867).Se tipfireste In volum in cursul aceluiasi an. Nu cunoastem cleat ediciaa II-a: Razvan-Voda. Drama istorica in 5 acte in versuri (Bucuresci, Tipografia

5 Lucratorilor Asocia/i, 1867; VI + 152 pagini, in 8°). Cu toate incercarilenoastre, n'am putut gig un exemplar din edi-cia I ; in bibliografiile publicate'Anti in prezent, nu sunt indicate decfit ulterioare. Dealtfel, raman cateva lucruri turburi in ceea ce priveste prima tiparire aacestei drame istorice ; ediçia I I este indicata pe o bucata de hartie, lipitil

10 pe coperta interioara, deasupra urmatoarelor cuvinte: Edicia II, revazuta,indreptata gi adausa cu arii ronuinegti de d. Flechtenmacher.

Intr'adevar, textul acestei a II-a mi difera prea mult de versiuneapublicata in foiletonul Perseverancei. Revizuiri radicale si adaugiri impor-tante apar de abia cu ediiia a III-aj unde pia.* i titlul este schimbat: Razvan

15 ci Vidra, Poema dramatica En cinci canturi (Bucuresci, Typographia Luca-torilor AssociaIi, 1869; VI+ 186 pagini, in 160). Dupa salsprezece ani.Hasdeu publica o noua edi%ie, cu mici schimbari de text: .Razvan giVidra, Poenta dramatica in cinci cdnturi (Ediciunea IV, Bucuresci,Editura Librariei Socec, 1895; 203 pagini, in 160). Aceasta ultima redac-

20 iiune a fost reprodusa in edilia noastra. Dupa moartea lui Hasdeu, Razvangi V idra a mai fost reeditata, dar aceste reeditari (in special cea din Biblio-teca pentru toi 8) cuprind grave erori.

Toate aparute in timpul vieii lui Hasdeu Bunt insolite de note.In edicia II, aceste note se gasesc in josul paginilor ; in ediIia III si IV, notele

25 aunt tiparite la urma. De asemenea, edicia III 9i IV cuprind, tot la urmavolumului, un: Apendice. Modeluri de vechea limbt ci ersificaçiune romdniz.Sunt publicate texte din Psaltirea Diaconului Coresi, Miron Costin, Dosoftei

Varlaam. In ediIia noastra n'am mai reprodus acest Apendice. Am tiparitinsa integral toate notele din ediIia II, III si IV, indicand in care ediIie au

SO fost introduse fiecare din ele.EdiIia a II-a are urmatoarea Prefala :

4t Aceasta drama este, sau cel pu/in a fi dorit sa fie, o producere literara,psihologica si istorica.

Din punctul de vedere literar, am avut a ma lupta cu dificultatea ver-sifica%iunii, sporitä asta data prin o altä dificultate si mai mare, anumeacea de a seri in limba romaneasca din secolul XVI, ffira neologisme 9i farainversiuni moderne.

In privinla psihologica, ma ingreuia varietatea caracterelor ce le introduseiin cadrul dramei mele: caracterul infocat, generos, eroic si impresionabil

edi/ia II si ediciile

edicii

ediliile

si

sa

I

NOTE ei TARIANTE 399

al lui Razvan ; caracterul ambitios, imperativ si orgolios al Vidrei;caracterul avar si las al lui Sbierea ; doua caractere de Oran romanese,personificate in Mos-Tanase si in Razasul; in fine, nu oiu claca am -reusit,dar intentia mea a fost de a da fiecarui personagiu, chiar si dintre cele mai

5 secundare, cite o nuanta proprie si obiectiva.In fine, in privinta istorica, avui In vedere doll& preocupatiuni de o po-

triva importante: istoria epocii In genere si istoria lui Razvan In parte.Din cronicarii noon noi oim numai atata, ca finitul seoolului XVI a fost

unul din perioadele cele mai oligarchice din analele Romaniei. Aceasta lupti10 de urii intre boieri si popor, Intre cei avuti si cei saran, intre cei apasati si

cei ce apasau, eu m'am Incercat a o face pe cat se putea mai plastici Inactele I si IL In zadar ar voi cineva sfi ma acuze de aluziuni la actualitate:mai repet o data, eu am voit a depinge aristocratia si democratia romaneascadin secolul XVI, iar nici de cum maraiturile partidelor de astazi. Mara

15 de aceasta, pentru a eompleta tabloul istoric al epocii, am gasit loc de aschita unele institutiuni si obiceie, neatinse de cronicarii nostri, dar con-servate, din intimplare, in documente, in legislatie, sau in traditiuni.

Cat priveste istoria lui Razvan In specie, raposatul Balcescu scrise InRomdnia Literard o biografie foarte erudita a acestui bray aliat al lui Mihai.

20 I-a scapat insa din vedere dourt Imprejurari destul de interesante ; anume,de 'ntai ca muma lui Razvan fusese Romanca ; si al doilea, ca Rfizvan a fostpe Monet Aron-Voda nu aga, ci batman, dupti marturia lui Miron Costin.

In sfargit, ma vor intreba unii: de ce n'am Meat pe Razvan sa domneasclicinci luni, precum a domnit in realitate? si de ce nu i-am permis a mun

25 in teapa?.. Rfispunsul e lesne de facut. Pe de o parte, Inteo drama cinciluni este un singur moment, iar pe de alta parte nemic nu poate fi mai putindramatic cleat o teapa. Istoria ne spune in bloc ca Razvan domni foartepufin ci muri Enteun mod tragic in urma and heitalii cu inpazia polond; exbine ! opera mea nu contrazice deloc aceste doua fapte sintetiee 1 *.

SO In editia a III-a, Hasdeu renunta la aceasta interesanta Prefafd, muitu-mindu-se numai cu cateva randuri de prezentare:

4 0 opera curat literara, care dobandeste onoarea unei a treia editiunidupa un interval d'abia de un an, nu are trebuinta de o prefata ; caci chiardaca scrierea ar fi rea, si tot Inca autorul se multumeste, ca opiniunea publica

95 s'a inselat de 'mpreuna cu clansul si, prin urmare, nu are cui face scuze,obiectul ordinar si stereotip al tuturor introductiunilor P.

Editia a IV-a are urmatoarea Prefald:

a A treia editiune din Reizpan f i Vidra de vreo zece ani si mai bine nuse mai afla In vanzare. Acuma, and Casa Socec et Cie mi-a propus de a

40 scoate aceasta a patra editiune, fusei intrebat daca nu cumva doresc a face

400 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

o noun prefali. Atunci mi-am adus aminte cli am o veche socoteali delimpezit cu 4-1 P. P. Carp, de pe vremea &And domnia-sa fficea pe gro-zavul * in literaturn. Sunt aproape treizeci de ani, amAndoi tineri Inca, noiam lucrat fiecare ce a oiut §i cat a putut: eu scrisesem pe loan-Vodii cel

5 Cumplit 0 pe Rasvan ; iar d-1 Carp le-a criticat pe ambele, asigurand cuseriozitate cli ele 9i autorul lor nu pretuesc la un loc douA parale. Este in-vederat ca eu nu puteam sA mA supiir 5i n'am rAspuns. Cu timpul, Than-Vodel cel Cumplit a devenit o carte clasicA, pe care invalA elevii in rota.Raspan, la rAndul sfiu, ajunge la a patra edi/iune, dupa ce mai in to.ci anii

to s'a reprezentat pe scenfi, rtimAnAnd pAnA Astlizi in repertoriul teatral. S'aintamplat insA inteun mod sistematic o poznii: de cAte ori se afi9a Rdsvan,se ghee la moment vreo foiIri care, chiar in ajunul primei reprezentaIiuni,reproducea articolul d-lui P. P. Carp, ca BA hien adeci cunoscut CA: Ari-stotele 0 Schopenhauer au spulberat pe Hasdeu. Pentru ca foicele de acest

15 50111 sti nuli mai dea in zadar o asemenea ostenealfi, public eu insumi, infruntea editiunii de faIii, acel memorabil articol; 0-1 public intocmai, dinliterA in literfi, cu logica lui, cu erudiciunea lui, cu stilul lui, cu ortografialui, cu toate ale lui, iarligi farti a-i rAspunde. CiteascA-1 oricine, citeascA-1o dati, de douA ori, de trei ori, pentru a se monta astfel sub impresiunea

20 hii, o impresiune direct& 0 imediati, 9i apoi montat si citeasci pe Retsvanfi Vidra. SA vedem, ce o sA se zicil atunci despre pretinsul verdict al luiSchopenhauer 0 al lui Aristotel, pe langa cari, cu aceia9i drept, s'ar maiputea invoca autoritatea lui Confucius. Eu unul, mai de 'nainte, nu mAsfiesc de a mulIumi d-lui Carp, platindu-i cu legiuta dobindii, acum &And

25 amAndoi suntem bAtrâni, o polill din tinere-ce ; plAtind-o cu aceea9i franchevli0 cu ace1a0 cavalerism care ne-au distins boier-boiereoe totdeauna peamAndoi, fie in bine, fie in rAu, fie cu 9tiinIA, fie cu pospaiu, dupa cum e§i boierul *.

Incepand cu edi-cia III care, repeam, prezintA mari deosebiri fel& de30 textul anterior, 9i poate fi consideratfi ca o versiune noun Reizyart fi

Vidra poartii pe coperta 0 pe pagina de gardA urmitorul motto din Cazania(1644) Mitropolitului Teofil: Märirea defartei f i iubirea de argint, acesteasunt neve neputinfe ii4i ale sufletului motto care se pAstreazA 0 in ediIia IV.

FaIii de textul definitiv ediIia IV, reprodus intocmai in edicia noastrA95 existA deci trei texte anterioare, pe baza cfirora am alcfituit variantele:

1) textul din Perseveranta care in Iipsa unui exemplar din edilia I,poate fi considerat ca reproducAnd aidoma aceastA edilie ;

2) textul din ediIia II (1867) ;3) textul din editia III (1869).

NOTE SI VARIANTS 401

Versiunea din Perseveranca si versiunea publicatii In edicia a II-a suntaproape identice ; acelasi lucru se poate spune despre versiunile ediciei IIIsi IV.

In variantele care urmeazi, am notat intdiu deosebirile Intre edicia II fi5 textul de/initiy; cid toate aceste deosebiri se giisesc Intocmai si In textul

din Perseveranca. AcoIo unde textul din Perseveranca prezinti variante PO deedicia II, le-am indicat prin paranteze [ 3, indicind Intotdeauna titlulrevistei, d. ex.: [Perseverança, p. ... r. ...]. Deci, de cite ori se intfilnesteo indicaVe la Perseverania, sa se stie a forma aceasta este mai veche decal

10 edicia II. In ceea ce priveoe variantele textului ediVei III faIi de versiu-nea definitivii, le-am notat tot in paranteze: [Edi%ia III].

Textul ediViei noastre este reprodus aidoma dupi editia IV. Am pfistratcat mai multe din grafiile care aveau o justificare fonetici; d. ex. caliu,pfirfiu, vitav, rims, sant (Bunt), litvi, etc.

15 Dedicaliune. Se tipireste de abia In el:14k III-a, ea lipsind in edi-Iiile anterioare. Fatii de textul definitiv al acestei poezii, asa cum il aflimIn ediiia a IV-a, versiunea ediciei III prezinti urnatoarele variante:

p. 155, r. 5. Tu insi, ca o lampii rismasii'n mfingaierer. 13. In oarele d'acelea de sumbri poezie,

20 r. 17. Precum se 'nchiagii unda, de veacuri picuratip. 156, r. 9. Ai unor viscoli rani, cu tine de'. mpreund

r. 10. Atuncea le-am simfit?

Editia a II-a, spre deosebire de cele ulterloare, are la inceputul dramei,imediat dupa prefutii, tabloul tuturor personagiilor ( Persoanele; in editiile

25 ulterioare, Fefele) ; in timp ce la celelalte edicii se indici personagiile fie-cfirui Cdnt in parte (edicia a II-a cunoaoe Acte, nu Cdnturi).

Rizvan, /igenVidra, nepoata lui MotocSbierea, boier bfitrfin

30 Mos rinaseBapti, mare vititafRizasul f

1Vulpoi Holi

Hatmanul polon.85 Minski I

Piotroski oficeri poloni

Un boier tfinirUn spion muscalescUn cioban

26

402 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Un 9oltuzUn copilBurgezi, burgezeHaci, osta9i poloni, etc.

5 Actia se raporta la anii 1580-1595. Actele I, H gi V se petrec In Mol-dova ; actele III gi IV In Polonia.

ACTUL I

Ed. II: Scena reprezintii o piagi in Ialti. In fund latada unei biserici destil bizantin bastard. Pe avantscend, de'naintea bisericei, o piatrei. In laturi

to se zdresc edificii de arhitecturd tura

TANASE (9ezand pe piatra, cu capul plecat fi cu desagii la picioare)SBIEREA (venind incet 0 numeirdnd pe degete).

p. 159, r. 1. Miluefte-mei jupdne ; nu 'ntoarce privirea tar. 2. Pentru una, Cd ce vede cu inzecit tçi va da I

15 SBIEREA (oprindu-se):

r. 3. Ce spui P Zece pentru una? 0 cameitei minuner. 4. Insii altfel este fapta, fi altfel in vorbd se spune .. .

Aflii dard cd, &Ind una, n'o mai vezi, n'o mai gfise§ti ![Ed. III: p. 159, r. 3. Cum? Ce spui? Miia la sutei? 0 camatri minunatii 1.]

20 TANASE (sculfindu-se 0 stdnd in lap lui Sbierea)r. 6. fin blintz; Ina va ajunge, di de trei zile in gurei

SBIEREA: r. 9. De trei zile ? Ce minciuna !.. ,Fapoi eu nu-s vinovat !r. 11. Un Minn% ! Cum nu! E lesne !.. Banii'n vdnt nu se aruncd Ir. 12. Decdt sec' cerfefti, mai bine ia toporul §i la mune&

25 [Ed. III: r. 10. Pentru mine-i chiar tot una, de-ai mfineat sau n'ai mancat...]Ed. II lipseqte: Rfizvan se arata In fund 0 se opre9te din dosul lui Sbierea.

r. 14. Cdt mai are'n cap o lintel sau vreo nadejde 'n san ![Ed. III: r. 15. Nu cerqe9te cat mai are vreun pai de nadejde 'n san !]

p. 160, r. 1. Am lucrat 0 en, jupane, cad avusei vitipare,BO r. 4. ,,Tacum, vai jupdne 1 d'abia cu zile am rdmas 1..

r. 5. Copi1a9ii plang de foame, trei beiieçi 0 o fetid IDupa p. 160, r. 5, In ed. II se indica:

Scene IITOT ACEIA 0 RAZVAN (venind cu un aer distrat 0 oprindu-se din

35 dosul boierului):

NOTE BI VARIANTE us

r. 6," lipseste In Ed. II.r. 8. Auzi! Ili trebui copii!r. 9. Un neam de calici I ..

TANASE (cleitindnd din cap fi reafezdndu-se).a (Sbierea face trei cruci mari de 'naintea bisericii si se depirteazi fancof...)

Inainte de r. 11, indicalia:

Scena IIIMOS TXNASE ci RAZVAN

RAZVAN (arlitdnd in urma lui Sbierea)so r. 11. Asa cruci evlavioase, asa fa/A umilitd.

r. 12. Ala ?nchineiri prea-plecate, /Ana la bthu si mai jos.r. 13. Nu fficea nici sffintul Petre, nici chiar lisus Christos Ir. 15. Pe cfind dracul dupfi &maul cu limba scoasfi aleargl L.

[Ed. III, r. 15: Pe cAnd dracul dupA dfinsul cu limba scoasfi mi-aleargA !..)15 r. 16. Aoleu! 0 punguliffi !.. Ba un sficule/ cam greu!..

r. 17. 11 va fi pierdut jupdnul cu /rim lui Dumnezeu...(strigei tare)

r. 18. Mfii, opreste-te, jupfine L. Jupdne, steii de m'ascultfi L.r. 21. Fugi ! N'am bath ! Du-te incolo I N'am nemic, nemic, nemic!

20 RAZVAN (cu ironie)r. 22. N'are nemic sfirficulul ! TrAui 8114 crez I.. Prin urmarer. 23. Omul neputfind sA piarzfi tocmai lucrul ce nu are,

p. 161, r. 1. Punga nu-i a lui? El insufi mi se leapddei de ear. 2. lar alt stlipan nu s'aratei... Sci fie darei a mea I ..

25 r. 3. Galbeni doutizeci, din care cei geiuriçi sunt de veste,r. 4. C'or fi fest ei alai data in salba unei nevester. 5. Sau pe sinul unei puice dela card... ci apoir. 6. Au trecut prin jaf gi silei in sacul unui ciocoi I ..r. 8. Pe cei albi i-ar face negri, ca cel mai negru ciirbune I ..

so [Perseverança, r. 8: Ar face pe omul alb negru ca cel mai negru carbime ! . .]r. 10. Painea, ce mi-ac cumpeira-o cu doi bani, m'ar otrfivi !. .

(Cdtre Teinase)

r. 15. TANASE (considerdnd pe Mayan cu atencie)Dela un Tigan pomanfi ? Nu /

35 r. 16. RAZVANCum ? .. Si p'acel boier

26*

404 SCRIERI LITERARE) MORALE SI POLITICE

r. 17. Pentr'o singurii grofitd fi sldvit pdn' la car?[Perseveranca, r. 18: E Roman, oricum sei fie]

r. 19. Ciocoiul e Roman? Vai, ce ocara![Perseveranca, r. 19: E Roman? Vai, ce ocarii]

5 r. 20. Te 'n§eli, mo§ule! El este ori o piatrd, sau o fiard,[Perseverança, r. 20: El Romtin? Te'npeli ! El este sau o piatra, sau o

fiara]r. 21. Dar Romdn nu, niciodata I .. Mai Romiln, o da, sum eu 1..

p. 162, r. 1. Nu cata ca este oache i parlit obrazul meu,10 r. 2. C qi noaptea nu e alba, dar pamantul odihne§te,

r. 3. Ca §i painea de secara nu e albd, dar hrane§te[Perseverança, r. 3: Cad. §i painea de secara nu e albd, dar hrane§te

r. 4. 'apoi, mo§ule, eu nu sum un Tigan de rand, ma jur !r. 5. Nu, nu, crede-ma! In pieptu-mi bate-un suflet de vultur!

15 [lipsesc r. 10-15].r. 15. 0 porumbila ad' ai6 un barbat cioroi...

[Ed. III, r. 15: 0 porumbi/a aibe de barbat cioroi...][Perseveranfa, r. 17: Taci, mofule I Taci I].r. 19. N'atinge trâna mamei, ca nu oiu, zdu, ce-o sa fie:

20 r. 20. Nu mai rdspund pentru mine, and sum cuprins de manie[Ed. III, r. 20: Mi se 'ntampla multe pozne, cdndu-s cuprins de manie !..]r. 21. Eu nu sum Tigan... spus-o!.. Nu mei mai nediji I ..r. 22. Mai pe scurt, na, iata banii!.. pleaca odatii d'aci!..

r. 23. TANASE (cu despre025 Dela un rob nici voiu cere, nici voiu lua vreodata :

r. 24. Soarta mea e neferice, dar a ta e blastemata!r. 25. Sd Oiu c'oiu muri de foame, mama mea nu voiu pfitar. 26. Primind mila dintr'o mana, care nici ea nu-i a ta!

p. 163, r. 1-9. Eu rob? Dar bata-te focul, eu sum slobod ca oricine !30 Kir Anastase vlddicd, murind, m'a iertat pe mine,

d'atunci, mofule, Lad cloud erne 0 trei veriGust mandria d'avea aripi, ca o pasere in ceri 1Sbor la sttinga,.sbor la dreapta, ca voioasa ciocarlie,Pe care n'o mai popre§te ferecata colivie !..

r. 13. Mai este ceva. Vaut-ai vreun Tigan grdmeitic?r. 16. Gramatic?.. nu!.. Sd-fi spui verde, ca n'am vazut pdn' acunza...r. 17. Gramatic in ;am noastrd este om I chiar om ! .. nu gluma !

r. 19. TANASE (cu indignqiune)p. 164, r. 2. Dar gramatici, nu L. Ei bine ! eu avui parte

40 r. 3. La monastire la Putna sá ' vat tot felul de carte

l-ai

L.

sali

/i-am

$i

35

..

afla ca

NOTE SI VARIANTE 405

r. 4. Serbeasc i româneasca, i-astfel fusel de micr. 5. La kir Nastase pldict cel mai iste% gmmatic!..r. 7. Ti-am dopedit cd eu nu sum un Tigan ca to.ci Tiganii...

[Ed. III, r. 7: Si te rog a nu ma pune d'ardndul Cu. Tiganii!..]5 r. 8. Dar acesti bani, mai baiete, por fi nu-s ai tei

r. 9. Vor fi furafil Ai dreptate... Vor fi furafi de aceir. 10. Ce tot furd dela card, dela mine, dela tine ;r. 11. D'acei ce mandrecd mierea mun.citoarelor albine ;r. 12. D'acei ce ne store pimp ; eapoi unui biet sdrnian

10 r. 13. Nu se'ndurd sd-i arunce n obraz un gologanL.r. 14. Vor fi furc4i. 1 Ai dreptate Vor fi furaci de acelear. 15. Japre la cari omeneascd este numai doard pielea,r. 16. Iar sufletul cu dobfinda e luat dela Satan,

[Ed. III: r. 16: Iar sufletul En dobancla fu luat dela Satan].15 r. 17. Pentru ca ad se 'ntoarcd mai murdar j mai viclean!..

TANASE (emocional)

r. 19. RAZVAN (continudnd)Vor fi furati 1 Ai dreptate!

r. 20. Insa nu sum eu acela care fur dela un frate!20 [Ed. III, r. 20: Insa n'oiu fi eu acela care despoaie p'un Irate!]

r. 21. Mama, buna maiculi%a, ar tresdri In mormdnt,r. 22. Dacd m'ar crede in stare a fura mdcar prinr. 23-24. 'apoi judecd tu singur, nu furd nimeni in lame

Pentru ca sd dea la altul, fdrd sd-I tie pe nume,25 Fdrd ca preodinioare sd-1 fi pcizut undepa,

Fdrd ca din toatd punga sdli lase 'ncai o pard I..Dar zdu, nu mei tot aprinde I Ce sã mai porbim degiaba!Iata banii: multumeste, du-te qi catd-fi de treabli!

[Perseperanca, r. 23: Dar ce sd porbim degiaba 1 Sdngele in cap mi se urea30 r. 24. Ian mu1cume9te, du-te fi nu md incurcd I..]

(pdzdnd indoiala lui Tdnase)r. 25. Mofule spui attita: de-ar fi banii chiar fur*r. 26. Copi1a9ii tai te-a9teapti goi, fldrndnzi

165, r. 1. TANASE (ludnd punga)p.35 Bogdaprosti, mai baiete Ce pdcat, ce raiz mi pare,

r. 2. C'un Tigan poate sd aibe un suflet a9a de mare!r. 4. (strdnge dasagii 0 se scoald)

Tat'-tau va lost, bbiete, un ftrengar, un blastematr. 5. De s'a aprins md-ta sdrmana in lingusirile lui!

to%i

fungi...

I

gdnd I..

Ibanii:

sei-cif}ii Insetaii!..

fi

406 SCRIERI LITERARE, MORALE 61 POLITICE

[Ed. III: De-au intortochiat pe mii-ta 'n lingufiturele lui!..]r. 7. Dragoste I curat o boalci, ce de om and se lipeoer. 9. Toate lucrurile 'n lume puns cu susul in jos :r. 10. Ingerul urit se pare, dracul se pare frumos 1 ..

5 [Perseverança, r. 9: Toate lucrurile 'n lume mi le reistoarnti pe dos 1..1[Ed. III: r. 9. Toate lucrurile 'n lume pune cu susul in jos].r. 11. (vrea sel piece, apoi 88 oprefte) :

Dar eram IA uit, baiete, a te 'ntreba cum te chiama!r. 13. Muri an... ba nu! traie9te ! trilieoe 'n inima rnea

10 r. 14. 8i va trai totdeauna ca intr'un leaglin in ea ! ..r. 15. Dumnezeu sei te ajute, precum tu m'ajuti pe miner. 16. Zilele tale sei fie tot zile lungi 9i senine ;r. 20. Mi-ajunge un singur galben, zau, a9a Razvane dragii!r. 21. Mai sunt mulci saraci, 9i nu poiu ca eu sei am de prisos

15 r. 22. Pe cand se sbuciuma alcii, simtind cutitul la os.r. 23. RAZI(AN (cu despleicere) :166 dupa r. 2. (Ia o monetei 0 clii punga lui Razvan)r. 3. Fa cum eu gi spui, cfici altfel, zau, nu primesc nici un ban...

P.

Scena IV20 RAZVAN (singur) :

r. 5. Bietul om!.. Ce fudulie! Ce apuceituri meirete Ir. 6. Cineva 1-ar putea crede, ca-i un imparat in zdrenle I ..r. 7. Ce desprel! Ce Porbe late I .. Tatii-seiu n'a fost Tigan L.r. 8. Lumea-9i bate joc de mine! Lumea nide de Razvan!..

25 dupa r. 10 (Lipeoe hartia de un stalp fi se retrage, pe cand u9a bisericii sedeschide, iefind mai multi burgezi fi burgeze).

Scena VMai mulci burgezi fi burgeze

[Inainte de ediIia III, : Dascalul * nu era notat aparte printre personagii;so el era Burgesul I s. A9a dar, In primele redactiuni nu erau trei I targove/i I,

ci patru burgesi *; gi anume:

burgezul I Dascalulburgezul II targoveIul Iburgezul III targoveIul II

35 burgezul IV targovetul IIITrebue sai se Iinfi seama de aceasta intervertire de personagii, pe care noinu o putem semnala la tot pasul, ci numai in acele pasagii unde am repro-dus varianta versului. Ed.].

a

NOTE SI VARIANTE407;

(Burgezul I se oprefte kingli placard, iar cella4i formeazd grupe).BURGEZA I

r. it Uf. Nu mai sthu pe picioare de obositii ce sant!r. 12. Mu, nu-mi prea place abava, fie locul at de dant!

5 r. 13. Pdrintele Ionicd est un preot cu minter. 16. In douii vorbe calea ,/a iad i La vaiu;r. 17. S'apoi ici zice: alege I i cu aceasta sMrgegte.[Ed. III, r. 17. S'apoi 4i zice: ia mama I i 'ntr'o suflare sfatle§te I

intre r. 17-18 (BURGEZUL I, stdnd ldngX placard,lncepe a rade cu hohot).

10 p. 167, r. 1. BURGEZUL II (abordlind per Burgezul I)Ma I Dar tu ce rdzi acolo, singur, chiar ca un amintit?

[Ed. III, p. 167, r. 1. Dar tu ce-mi rdzi, mai ffirtate, singur, chiar ca unsmintit?].

r. 3, Spune, ce scrie acolo?15 r. 5. Nu cumva iar Pr'un nou cantec, rdzand de biata Domnie?

BURGEZUL I (cu ironic)inceleggi, qi atunci o 8 edefi.

*intro r. 11-12. BURGEZUL IIINici eu nu prea.

20 BURGEZUL IV

Ba eu de loc I

BURGEZUL IHa I ha I Nici unul?

r. 13. Nu, vezi bine!25 p. 168 dupti r. 5. CELELALTE BURGEZE

intre r. 6 9i p. 169, r. 12: BURGEZUL IMinded voi nu sti-ci carte; fiinda voi faceti gurd ;

fiindcli, din plicate, a Romtinului fdpturdEste d'a fi mai obraznic, eine e mai nlitlirliu ;Mi-e mild de voi...

TOTISO

Ei bine?BURGEZUL I

Ei bine, voiu citi eu ;

Ii-arata

Veni7i, eititi,

Ri

408 SCRIERI LITERARB, MORALE SI POLITICE

BURGEZUL HCiteste I

BURGEZUL III

Da / da !

5 BUR GEZUL IVIncepe I

BURGEZELEAscultare ! Ascultare I

BURGEZUL II10 Eu port land En ureche ! Rddicd glasul mai tare...

BURGEZUL IIIDar nu sbiera, cd pe mine md cam supdrd la cap ...

BURGEZUL IVMai En sfdrsit, tu citeste nici prea tare, nici prea slab !

15 BURGEZUL I (tuseste, apoi Encepe a citi)

170, r. 3. Petru-Voda schiopfiteazil ; dar slut nici de cum nu este![Perseveranfa, r. 3 ; ... dar slut nicidecum nu este 1.r. 5. Ba e frumugel la fa-0, chiar ca Fiitul din poveste I

p. 171, r. 1. BUR GEZUL I20 Mai l Vre0 s'ascultafi sau nu prefiP

r. 2. BURGEZUL IINegresit ! Ce mai Entrebi I

r. 4. BURGEZUL IVEi bine 1 De ce nu 'ncepi?

25 r. 5. BURGEZUL I (citeste)

r. 11. BURGEZUL I (citeste)

p. 172, r. 1. lath.' I .. Iar50 frunzi de nägará ?r. 2. Ce Doamne ! Tot numai una ? Par'cli n'ar fi Intl.%) vari.r. 4-9. BURGEZA II

30 Rosmarin sau busuioc I

BURGEZUL IIPe semne cd la muiere limba nu-si afla un loc I

P.

NOTE El VARIANT);

r. 10. BURGEZA I (cu indigna;le)r. IL BURGEZUL IV

Bre! Doar! nu Pei fi o doamnd 1p. 173, r. 1. BURGEZUL I (citefte)

5 r. 7. BURGEZUL IIMai! oare Porba la dracu scl nu fie /carte groa?

r. 8. BURGEZUL IIINu, nu ! Nici decum! La dracu!

r. 10. BURGEZUL II10 Fie 0 la draeu, totiqi n'ar strica cuvinte dulci ;

[Ed. III, r. 10: Fie 0 la draeu, totufi mie-mi plac porbe mai dulci]r. 11. De pildi: la cel cu coarne fi cu coadd si te duci;r. 12. Se 'ntelege cri-i tot dracul, dar vorba e mai cioplitii...

r. 13. BURGEZUL Iis Ba cu coarne §i cu coedit poate si fie 9'o vita!

r. 15. BURGEZUL IIIMai bine, pre legea mea I

[Ed. HI, r. 15. Mai bine, pre legea mea!].r. 16. Ho ! Ineet! Vine vfitavul!.. Sii nu dam de vet) belea 1

20 p. 174, r. 1-2. BURGEZUL ISose§te nenorocitul, toemai cind vorbeam de viteSe 'ntdmpla cdte o data vorbe foarte nimerite I

409

Scena IVdupi r. 2. (Tot aceia, BA5OTA. mai multi slujitori),

25 r. 3. Oameni buni! Ce stali aice? Ce este? Ce v'aIi oprit?r. 4. Cu ce scop?.. A! o hirtie!.. Si vedem, ce afi citit?[Ed. III, p. 174, r. 4. Cu ce scop?.. A! o !Artie !.. Si vedem, ce-i de

citit ?].

BURGEZUL II30 r. 5. la, o porunca domneasci.

r. 9. Sunt sigur, di este iargsi vr'un cintee neru9inat!..r. 10. BURGEZUL II

Ba nu, .zau I..

410 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

r. 11. BURGEZUL IIINu mai citeste !

r. 14. Voi toti sunteli laolaltd partasi ai nelegiuirii!p. 175, r. 1. V4 am in mdinile mele I .. Vi-i draga vieata sau nuP

5 r. 2. Spunefi-mi dar adevfirul! lute 1 .. Mdi, rdspunde tit /r. 3. Tu ai o faVi cam proasta ; fruntea jos, gura cascati,r. 4. Semnele cele mai bune d'o inimi nestricata...[Ed. III, p. 175 r. 4. Semnele cele mai bune d'o inima nestricata ...]r. 5. Pune dar mama pe cuget, f i spune-mi, eine a scris

10 r. 6. Acest cantec, ce cuteazi pe Voda si-1 ia In ras?[Ed. III, p. 175 r. 6. Acest cantec, ce cuteaza p'un Voda sfi-1. ia In ras ?]r. 8. Eu nu 9tiu nemic... zdu nemic... de nu-i asa, BA fiu caine !..r. 11. A citit ? Care anume? Cine a cititP Aratii !r. 12. BURGEZUL II (aräkind la BURGEZUL 1)

15 Acesta jupan vatave... chiar acesta 1 .. uite, iatei 1..r. 15. Dar, zeiu, nu de buns voe: tot dumnealor m'au silit...r. 16. Cerceteazei 0 intreabii... Nu stint eu cel cu pricind 1[Ed. III, p. 175 r. 16. Cerceteazet §i-i intreabti . . . N we eu acel cu pricina I]r. 17. A citi and nu te lasa, nu crez ed fie veo vinei!

20 [Ed. III, p. 175 r. 17. A citi and nu te la* a fie oare (leo vineiP]

dupa r. 17: Scena VIITot aceia fi RAZVAN (mestecandu-se in grupa burgezilor)

BA*OTX (ceitre popor)

25 p. 176, T. 1. A citit moldovena,9te...r. 3. Nu e aci intrebarea. Eu oiu, a moldoveneste !3. 4. Dar citit-a oare iute? Far' a se impedeca?[Ed. III, p. 176, r. 4. Dar citit-a oare iute? Fara d'tt se 'nvalmasa?]r. 5. Ingirat? Limpede? Neted? Repede ? Cu foe?

30 r. 6. Da, da !r. 7. BASOTA. (cdtre Burgezul I)

Cu foc, hofuleP.. Ei bine! La asta ce-mi vei rhspunde?Cu foe? Auzi I . .

r. 8. HoI, jupane ! Eu nu vreau a met ascunde !35 r. 9. Am citit cum se cuvine, at' doarg nu in eider

[Ed. III, p. 176, r. 9. Citit-am cum este rdndul ; vezi bine, ca nu 'n zadar]r. 11. Obraznicule I Cum, Doamne, nu Ii-e greu? Nu Ii-e rusiner. 12. Sa-mi spui tu aste palavre ? Sei vorbeoi astfel cu mine? ..[Ed. III, p. 176, r. 12. Sa-mi spui tu mie palavre, and vorbesti tocmai

40 cu mine?)

NOTE $1 VARIANTS

r. 13. Eu! eu vatavul cel mare! mi 'n/elegi, cine sum ad[Ed. III, p. 176, r. 14. Mane dreaptfi a lui Hatman, earele la locul sfiu]r. 17. Eu nu pociu eiti prea iute ceea ce un altul a saris![Ed. III, p. 176, r. 17. N'as putea citi prea iute ceea ce tin altul a &Cris 1

5 r. 21. Deci, judecata e scurtfi. Este foarte vederat,[Ed. III, p. 176, r. 21. Deci, judecatali e scurtfi, Rind foarte vederat,1r. 22. Cd tu efti foarte obraznic fi esi foarte vinovat,

p. 177, r. 1. Tu ai scris cantecul fista! Te Pad eu dupfi spranceanfi!r. 2. Tu ai nas ca de vulpe, ai o barbie vicleaiii,

10 r. 3. Ochi mici, buzd sub/ire... chiar un chip de fariseu!r. 4. Vezi, di te cunoscP Pe mine a rra'rtfela este greu 1 ..r. 6. RAZVAN (cu naivitate):

Mai stali! De ce a§a grad? Turd, Tfitari sunte/i voi oare,r. 7. De vit ardtaci Indatd gata a ne spanzura?..

15 r. 9. Sfi fie oare cu cale, pentru'o goald secdturdr. 10. A spdnzura afa de lesne un puiu de mit? o fiipturd?..[Ed. III, p. 177, r. 14. El nu-i faraon, nu-i cioarti; fi Roman, Ili este

frate...]r. 16. 0 sfi-1 invfil eu dreptate 1 sr, ma 'nfrunte un netot?..

20 r. 19. Atunci ldsaci dar pe dascfil si lua/i-mfi pe mine;r. 20. El nu-i vinovat, sfirmanul; cantecul i-am fficut eu;

p. 178, r. 1. Chiar eu, yezi bine !r. 3. Un Tigan sfi scrie stihuri, eu n'af fi crezut ! .. Ce-i drept,r. 4. Mutra ta par'cli aratfi ceva ager si destept...

25 r. 6. RAZVAN (intre)updndu-l)Foaie verde maieran,

r. 10. Ciudat! si stie carte un blasternat de Tigan!r. 15. C'ar fi bine ea boierii sä umble goi si desculli;r. 17. Sli nu fi fost nici un dascfil, ca sfi-1 tnveça scrisoare!..

30 [Ed. III, p. 178, r. 17. S'd nu fi fost aid un dascfil, ca sfi-1 punfi la seri-soare!..]

r. 18. Cats dar, ditscfiIe, cats! Ai acapat cum ai scapat,r. 19. Dar pfizeste-te de mine, c'o sit' dai de vr'un pleat!"r. 20. Acuma tu, faraoane, raspunde-mi deocamdatd,

35 r. 21. De ce te-apuci tu d'o treabii oprita si neiertatfi?r. 22. 0 faci oare de la tine, sau cineva ge-a fi pus?[Ed. III, p. 178, r. 22. 0 faci oare de la tine, sau cineva fi-a fi spus?]

p. 179, r. 1. RAZVAN (cu bonomie)Apoi de, jupan vfitave, unui-i jos altu-i sus !

4 0 (Ed. III, p. 179, r. 1. Apoi de, jupan vfitave, unu-i los, altu-i sus 1

41'1

412 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

r. 2. Dumneata mereu tot spanzuri Vastfel trgeoi boierefte,r. 3. Eu fac cdntece i doine, ca petrec Iigiineoe;r. 4. Fiecare cu ce poate!.. Nu este dat ori§icuir. 5. Dreptul d'a ucide oameni n mijlocul tfirgului!..

5 (se scarpind la cap)r. 6. Vapoi acest drept, jupane, uite I de mi s'ar da mie,r. 7. Eu n'a, ucide niciunul, ca sã pociu ierta o mie![Ed. III, p. 179, r. 7. Eu n'aq omori niciunul, ca sá pociu ierta o mie!r. 8. iret Tigan L. Nu e lesne a ierta p'un osandit!

10 [Ed. III, p. 179, r. 7. iret Tigan!.. Dar nu-i lesne d'a sciipa p'unosandit!]

r. 9. Fapta, ce tu ai fäcut-o este un lucru cumplit I[Ed. III, p. 179, r. 9. Fapta, ce tu ai ti un lucru de gAnditr. 10. A necinsti cirmuirea, a nesocoti divanul,

15 dupii r. 11. (dupd o pauzei)r. 12. Cu toate astea o lege, un vechiu i dant obicei,r. 14. Nu sunt insurat, jupane...r. 16. Ai putea sfi scapi cu zile !.. Este o lege, ce zice,[Ed. III, p. 179, r. 16. Ai putea sâ fii cu zile !.. In pravila Wei zice,1

20 r. 17. Ca de osAndri se iartri, pe cine-1 prea de bfirbat[Ed. III, p. 179, r. 17. Cum-ch de osandil se iartrt, pe cine-1 urea de

bfirbat]r. 19. Aga este obiceiul, datina cea striimo§eascrt!r. 22. FATA I (iese inainte, complimentdnd)

25 r. 23. FATA II (iese Enainte cu rndiniie in folduri)p. 180, r. 2. Suntefi fete cum se cade? Nu-i aok? De mfiritat?

r. 7. D'o moarte grea fi grozavii p'acest baiat priceput?[Ed. III, p. 180, r. 7. D'o cazni foarte cumplith, acest bäiat priceput?]r. 10. FATA I (ldsdnd ochii in jos)

30 r. 12. FATA II (cu mdndrie)nici eu!.. Fereasat Sfântul !.. 0 copfand I un rob I..

[Ed. III, p. 180, r. 12. i nici eu!.. Fereasa Sfântul !.. 0 batjocurd Iun rob I..]

r. 14. Acct? Atunci de ce doarä aui iefit voi amfindouii,35 r. 15. Cu atdta fudulie, ca 8ä ne rdspunde-fi

r. 16. Cdntand din lobe fi surle, cd sunteii de intiritat?

r. 17. FATA (cu confuzie)De ce!.. afa !.. sà se oie

s5-mi

f5cut-o,

noud,

6

NOTE SI VARIANTS US

r. 18. FATA II (cu insolengi)p. 181, r. 1. RAZVAN (there popor)

r. 2. Afa dar d'acum'nainte sd Oiti bine fiecare,[Ed. III, p. 181, r. 2. Astfel dar d'acum' nainte, veci §ti bine fiecarej

s r. 3. ,i sci mai spunefi f' altora, spre 9tiiiria tuturor,[Perseperanp, r. 3: Sri spunefi fi altora ad fie Oiut tuturor].r. 5. Fete de neam f i de cinste, ce-ar vrea 1)160 ott-gi gEtseascA...]

r. 7. Scena VIIIto Tot aceia fi SBIEREA

SBIEREA (intrdnd)r. 8. Fara dobdndcl, degiaba, fiat nici un folos !

r. 9. RAZVAN (cu melancolie):Ai vfizut, jupfin vatave, a nu este fatil'n lume

ts r. 10. Care sci nu s'oferascd auzind de al meu nume I..[Ed. III, p. 181, r. 10. Ca si nu se 'nfioreze, and aude d' al meu nume !..]r. 11. E frumoasci acea lege, ce iartii p'un vinovat,[Ed. III, p. 181, r. 11. Frumoasfi-i legea stribuni, ce iartit p'un

vinovat,]20 r. 13. E frumoctsd acea lege, care oie, a o ceaVi

r. 14. Se pierde, când o strdbate o raza de dimineapi;r. 15. E frumoasd acea lege, care erede, crt nu-i rftur. 16. Omul ales d'o fiinfri, curatd ca Dumnezeu!..r. 17. E frumoasd acea lege . dar nu este pentru mine,

25 r. 18. Precum Inteo florfirie nu-i loc penteun mriracine 1..[r. 19-22 lipsesc].r. 23. Eu Tigan ! eu... o jupâne ! Deat tot vai fi amar,r. 25. Pentru cea de 'ntiiiu gresalii moartea'n streang ar fi prea marer. 26. Slujitori ! deocamdata ducefi-1 la lnebisoare !

30 p. 182, r. 2. BA*OTA. (cu asprime, clitre Rtizvan)Cum? A§a eft fie oare? Ai furat? Tu?..

r. 3. RAZVAN (cu linioe)r. 5. Tiganul iqi dil in petec!r. 7. Un ticalos ! Un desmetec!

35 [Ed. III, p. 182, r. 7. Un tictilos ! Un desmetec l]r. 8. Au lost dou5zeci de galbeni... D'abia nouti-spre'ci mair. 9. Unde-i unul? unul? unul ? .. Sri mi-1 dai de supt prunant:r. 11. Un ga1bana9 ca un soare !

sant !..

414 SCRIERI LITERARE, MORALE tig POLITICE

P. 183, r. 3. In locu-i este o paine Inteo colibi.r. 7. SBIEREA (iute apucdnd pe Ba.gotei de wind)r. 9. Ciudat, boierule dragi ! Apoi ce vrei sei-fi fac euPr. 10. SBIEREA (cu aprindere)

CUm ce? Vreau sfAnta dreptate !.. Cum ce? Vreau galbinulmen !..

r. 12. In ce gurrnceipu legear. 13. SBIEREA (gesticuldnd)r. 14. Jupdn vatave, ascultI.. Nu m läsa pAgubag!..

10 r. 16. Ori de nu; atunci, jupAne, stapdnu-sau sei-mi plateasca 1..[Ed. III, p. 184, r. 1. Al cui e9ti tu, mäi Tigane? Cum se chiamd domnul

tifuel

r. 2. RAZVAN (cu mdndrie)r. 3. SBIEREA (cu bucurie)

15 r. 4. Sci mi-1 dai rob chiar pe &mut n kc de despAgubire !..r. 6. Furul se dd aceluia, dela care a furat !r. 7. RAZVAN (cu groazei)r. 9. Firefte I[Ed. III, p. 184, r. 9. Fireftel]

20 r. 10. Vrei, boierule, sA-1 capeti foarte ieften In robie.[Ed. III, r. 10. Vrei, boierule, sA4 capeli oarte lesne ' n oblicie I]r. 16. .tie bine.r. 18. SBIEREA (cu mulfumire)r. 20. Apt este legea %firei...

25 [Ed. III, p. 185, r. 5. Cam cutezator, cam falnic, dar destept i cArturar.]r. 6. Nu 'n/eleg, nu pociu pricepe, 0 nu voiu, ca el at fier. 7. BunA pradA pentr'un altul, pe and Imi place 0 mie I..r. 8. Deci, Içi dau eu acel galben, i robul a fi al meu.[Perseveranfa, r. 8: Chilipir, 4i dau eu acel galban, i robul vs fi al meu!)

33 [Ed. III, p. 185, r. 8. Deci galbAnul din parte-mi, f i robul pa lial meu]

r. 9. SBIEREA (cu iufeala)r. 11. Boierule! tii prea-bine, ca sunt vtitavul cel mare...r. 12. Decl i eu la visterie am lost ftori-ctimiira§!

35 r. 13. Boierule ! Aflä ins, ca postelnicul mi-e nay L.p. 186, r. 1. Boierule ! Taci din gura, cd mei fac leu-paraleu

[Ed. III, p. 186, r. 1. Boierule I Taci din gura, cá ma fac un paraieu 1 ..]

sfiraci...

5

I ..

NOTE 4I VARIANTE 415

r. 2. RXZVAN (cu amardciune clitre popor)r. 4. Asa este Ir. 5. TOP (cu sgomot)r. 7. Taie-i pe toIi! Nimice5te p'acefti mojici en narav !

5 r. 10. Nu m'e/i robi voi pe mine! Mil jur cd nu 1 Mai de graba[Ed. III, p. 186, r. 10. Nu m'e-ci robi voi pe mine! Mci jur cli nu 1 Mai

de graba]r. 16. Dar de voda, nu... Ei bine!.. Voesc sd-mi dal: streangul meu 1r. 18. (1u4nd pe Sbierea la o parte)

to r. 19. Sd uitdm cearta I Pe cinste, a lost o gluing, op. 187, r. 2. Cu nwe raza0!.. Un petec... Nu-i tocmai un lucru mare...

r. 4 (se strang de maini en afectatie)RXZVAN (iritat)

[r. 6 lipse§te].15 r. 7-8: A pedea trebele tdrei d'aproape nu li se cade 1

(Slujitorii gonesc pe burgezi si burgeze, cari se depar-teaza cu nennillumire).

BURGEZUL IILasa-ma, jupan vatave, sa viz Tigan spanzurat I

20 r. 11. Ba afarti ! afard, neam bldstemat 1

dupa r. 11: Scena IXTot aceia, lard burgezi si burgeze

r. 13. Ca sa fipe c'd-i dreptate sau ca nu este dreptate...r. 14. Slujitorilor; la lucru!.. ApucaIi p'acest Tigan!

25 r. 15. RXZVAN (cu liniste dandu-se In mainile slujitorior)Ma las eu singur, jupâne !

p. 188, r. 2. Legati-mi-I gi sa-i duceli drept...r. 3. RXZVAN (pe cdnd slujitorii tl leagd)

Drept la spanzuratoare !SO r. 4. Un orn ce vrea om sd fie, decal rob mai bine moare !..

[Ed. III, p. 188, r. 4. Omul ce ()Iva orn sd fie, cleat serb mai bine moare !]

r. 6. SBIEREA (cu trigrijire)Pdcat 1 Vorbe9te 'ntr'aiurea I.. &I nu fi innebunit 1..

r. 7. Prietene ! Ia-Ii Tiganul, f i sd aibi de ddnsul parte...95 [Ed. III, p. 188, r. 7. Prietene ! Ia-ri Tiganul, c'asa i-a lost scris tn soartd 1

r. 8. Ducefi-1 drept la boierul 1. .

sag.,

416 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICS

[Ed. HI, p. 188, r. 8. Duceri-1 drept la boierul I..]r. 9. Cum? Eu rob? 0, moarte, moarte I[Ed. III, r. 9. Cum? Eu rob? 0, moarte, moarte I]

ACTUL II

5 Scena prezintii un crdng in codrul Orheiului in Basarabia nordicd. Infund se vede printre arbori un pdrdu, curgdnd de pe o sands', iar pe apaneceniiun trunchiu, rdsturnat in chip de la94ei.

Scena IMAI MULTI HOTI (lungici pe iarbil)

to p. 191. r. 1. Ian spunefi-mi, ce si facem, ca et* mai treacd din vreme?r. 2. Sil facem ce face frunza, and prin codru vantul geme;r. 3. Ori sd facem ca izvorul, and arunca unda lui,F. 4. Scaparand argint din spume, pe verdea-ca codrului;r. 6. i copaciul nu se Iasi, luptandu-se harbate0e !

15 dupa r. 8. HOTUL IISd trdieoi I Afa imi place.

[Ed. III, p. 191, r. 10. Bland ca dulcea sarutare, crunt 0 groaznic cafurtuna!]

r. 9-11. HOTUL I20 Dar cine din noi sd cdnte?

HOTUL IICine? Mai incape vorbd ! Cine arde mai fierbinte I

RAZA$UL (sculdndu-se)Eu.

25 TOT!Da. Si cdnte Razaful I

r. 12. Jalea mea o sd 9d spui,r. 13. Ca sa-mi oerg pkinsul cu pldnsul, cum se scoate cuiu cu cuiu,r. 14. Dar ce zic! Nu sum eu singur, care sufere 0 plange ;

30 p. 192, r. 1. Nu sum singur eu, pe care doina mea il va atinge ;[Ed. III, p. 192, r. 1. N'oiu fi singur eu, In care doina-mi inima va

frange ;]r. 4. Toli acei ce, ca o moa9te, plistreazd in sdn urice,r. 6. Cei streimofii lor, in lupte rduri de sdnge veirsdnd,

NOTE SI VARIA/4TE 411

[Ed. III, p. 192, r. 6. Ca strarnofii /or n lupte, rduri de sdnge Parsdnd,]r. 7. Au castigat ca rfispIata cate-o brazda de parnetni L.r. 9. Mu lt mare mi-este mania ! mutt mare mi-este amarul 1..r. 10. Eu am auzit, blidiVa, cum ca ci pe la Muntenir. 15. Tot vecinii Ei inseara, tot vecinii Ei desbraca!r. 16. Vecini de cei cu putere, cu caftane auriter. 18. Vecini dintr'aceia care, cu o yorba, c'un cuvfintr. 19. Un sat Entreg, plin de vieala, El prefac intr'un mormant!r. 20. Vecini, dintre cari acuma de Wiz pre unul, mi-1 spintec,

io r. 21. Si tot zdmbesc spintecdndu-l...r. 23. Ba n'am uitat! Am prut numai sa-mi puiu. sdngele In foc,r. 24. Vorbind de trecut, ca astfel sa pociu -Uinta mai cu foc!193, r. 27. HOTUL III

Uf, uf, at 1 Rau ma framing 115 HOTUL IV

Mi-e c cald mi-e c racoare

p. 194, r. 17. Scena IITot aceia, un boier tartar c1 un cioban, apoi Razvan

HOTUL I (sdrind n picioare)20 r. 18. CEILALTI (sculdndu-se c1 apucdnd armele)

r. 19. LinistiIi-va, c doara ma cunoafteci... suntem frayi 1r. 20. Eu vi-1 aduc pe credinta: eu sum cheza i povaIä!

P.

r. 22. BOIERULCare este capitanul?

r. 23. RAZVAN (iefind dintre arbori)

p. 195, r. 2. BOIERUL (cu mirare)Dumneata ? Aca set fie? Dumneata biciul de spaima,

[Ed. III, p. 195, r. 2. Dumneata? Si fie oare! Biciul de groaza f i despaima.1

30 r. 3. De care se temer. 4. Numai cei rai set se teamd.[Ed. III, p. 195, r. 4. Numai rail sei se teamed.r. 6. Ei bine, acum stii cine sum eu;r. 7. Spune-mi dar si tu, jupfine, cum este numele tauP

ss r. 12. BOIERUL (cu impaciença)r. 13. Lucrul, carele m'aduce, trebue ispravit[Ed. III, p. 195, r. 13. Lucrul, carele m'aduce, trebue ispravit indatfi., .]

21

i I

25

o

fara?..

418 BCRIERI LITERARE, MORALE *I POLITICE

p.

r. 15. RAZVAN (intrerupdnd)r. 19. Ca sal cunun d'al de tine numai cu duhul de moarte !..196, r. 5. La ei haina, mintea, fa%a, inima, totu-i subOre!..r. 6. RAZVAN (liniftindu-se)

5 r. 7. Apoi 1i ziceam,r. 8. Ca iubesc pe oarecine, fireste fata de neam.r. 9. Din nenorocire Irma, ea n'are mama fi tata[Ed. III, p. 196, r. 9. Din nenorocire totusi, n'aveind nici mama, nici

tata,]to r. 10. *i unchiu-sau, vrdnd s'apuce o avere insemnata,

[Ed. III, p. 196, r. 10. Unchiu-sau vrea sfi-i rapeasca mostenirea ceabogata,]

r. 11. S'a hotdrit s'o Enchiza calugarifa la schit...r. 12. Ce faptd neomenoasd I Ce lucru neauzit !

15 r. 13-16. RAZVAN (cu ironie)Sarmanal.. Dar zestrea-i mare !.. Iubefti prea multpe orfanaP..Sarmana I . . Mori dupa ddrzsa 1. . 0 vrei cu zestre?. . Seirmana /

r. 17. Iata trei sute de galbeni. Al%i trei sute, i mai mult,20 r. 18. 0 sa-ti aduca ciobanul, crind lucrul va fi facut...

p. 197, r. 2.r. 3.

BOIERUL (cu desplacere)CIOBANUL (intrerupdnd)

r. 4. Cine care n'o cunoaster. 6. Un fatoiu ce calarcste si impufca ca un smeu

25 r. 9. *tiut! Dupa ce-i nepoata acelui vornic Movie,[Perseverança, r. 10: De care tremura ;am i pgdnii ca de f oc I]r. 10. De care se ferea lara i pdgdnii ca de foc!r. 12. Negrefit 1.. Te arde setea s'apuci zestrea mai in graba !..r. 14. Ce lucru vrei tu anume dela codru 'ntunecat?

30 [Perseverania, r. 14: Ce fel dorefti tu anume dela codru 'ntunecat?[Ed. III, p. 7, r. 14. Care lucru vrei anume dela codru'ntunecat?]r. 15. Chiar acuma, capitane, zece calarasi cu sila

p. 198, r. 2. CIOBANUL (rdzdnd)Asa ! Nu-i lucru usor

35 r. 3. Vidra-i o feta semealfi, umplutd cu fudulie,[Ed. III, r. 3. Vidra-i o fata semeafa, ticsitd cu fudulie,]r. 4. Care n'ar belga in seeing nici chiar pe sfantul lie !..r. 6. Dumnealui stiu c'o iubeste, dar nu ea pe dumnealui...r. 9. Ha, ha 1 Dupfi cununie!

NOTE RI VARIANTE

r. 10. Adevarat! Eu uitasem, c'afa-i legea pe la voi:[Ed. III, r. 11. Numai zestrile 'nainte, iar iubirea mai apoi!..3r. 13. Unde dintre douit inimi una este cumparatal..[Ed. III, r. 13. Unde dintre doug inimi una-i martd cumpfirata !...]

5 dupg r. 18. Dar pe Vidra s'o aduceii dintru'nteli in acest kc,Ca sd vliz ci eu nepoata acelui vornic Moçoc,Ce-mi tot rdsturna En lard domnie peste domnie,Cum se rdstoarnd pldcinta dupd tavii pe tipsie I

r. 19. CIOBANUL (vrdnd a piece)

10 r. 20. Slufba cea mare, ce astazi mi-o 96i face dumneata.199, r. 1. Iti ffigaduesc pe cinste ca, daca din Intimplarer. 2. Vei fi prins de carmuire, te seep eu din inchisoare:r. 4. Imi sunt rude de departe...

r. 5. RAZVAN (cu desgust)

15 r. 7. Ce poruncepiP

r. 8. RAZVAN (incet, luandu-1 la-o-parte)

i. 9. De-i pricepe cà miroase a &Mare...

r. 10. RA.ZAWL (puruind mdna pe cugt)Las' pe mine!

20 r. 13. Razavul nu se pogoara a se bate cu femei!

(Rdzvan face semn cu nutria, ci tog ies).

13-

Scena IIIRAZVAN (singur)

r. 15. Ava m'aprinde pe mine numai cuvdntul: femeie!..25 r. 16. Femeie ! De and pe dome a facut-o Dumnezeu,

p. 200, r. 1. i privind cu mulwmire la inveselita lume,[Ed. III, r. 1. *i privind cu mulwmire cdtre 'nbobocita lume,]r. 2. Zice: eu sant ziditorul, dar femeia este culme I ..[Ed. III, r. 2. Zice: eu stint temelia, dar femeia este culme I ..]

30 r. 3. Femeie !.. 8i totuvi omul, de lacomie orbit,r. 4. Iubevte nu pe femeie, ci aurul cantarit...r. 5. Pentru dansul e femeie o mofie masurata.[Perseverança, 2-5: Ce-i femeia pentru &mut? o movie masurata]

419

27*

420 SCRIERI LITERARE, MORALE 13I POLITICE

r. 8. Scena I VRXZVAN gi MO5 TXNASE

TXNASE (aratAndu-se hi fund)

r. 9. RXZVAN (oprindu-l)5 r. 12. Te cunosc, de9i d'atuncea a trecut un veac intreg:

r. 14. TXNASE (migcat)r. 16. Bfitanduli joc de robie... nu! nu mai pricep nemica...r. 19. Am lost rob, am lost in lan/uri, s'acum inima-mi suspinar. 20. Intalnindu-te pe tine, carele ai lost pricind I..

10 [Ed. III, r. 20. Intfilnindu-te pe tine, carele fusegi pricind ..]

r. 21. TXNASE (cu mirare)p. 201, r. 1. Tu, mosule ! Tu singur ! .Fapoi tot din vina ta

r. 2. I ata-mil 's haiduc de codru, numai pentru a scdpa Ir. 4. Tot tu o sli lii pricina... tot ti 4. ! ..

15 r. 5. TANA SE (exasperat)Eu?. , Glumegti tu oare?..

r. 7. A-ti da pieptul meu drept fintil, rugdndu-te a lovi !..r. 8. Tu! Numai tu egti de vind, indemnat de oarba soarte,[Ed. III, p. 201, r. 8. Tu! Numai tu esti uneaLta, indemnat de cruda soarte,)

20 r. 9. Ce arnestecei; Impletefte fi Intortocheazd Zoate,[Ed. III, r. 9. Ce amestecd gi'npletegte gi'ncurcd faptele toate,]r. 10. Astfel cil adesea omul, bun ca blândul mielusel,r. 11. Face mii de fapte rele, far' s'o stie insufi el!..r. 13. RXZVAN (continuind)

25 Ti-aduci aminte afurisita de punga,r. 15. Ca sunt mul%i sarmani ; cd nu vrei, ca tu sá aibi de prisosr. 16. Pe and se sbuciuma allii, simiind cutitul la os ?..r. 17. Mosule ! facand aceasta, puteai a gdndegti tu oare,r. 18. C'o sa mai cufunzi pe mine in robie'ngrozitoare?..

30 r. 20. De luai tu punga 'ntreagfi, eu scapam nebdnuit ! ..r. 21. Ha, ha, ha! 5'apoi mai strige capetele facelepte,r. 22. Cd omul qtie ce face gi la ce sd se astepte,r. 23. Uitdnd cd'n luine adesea un fluture, ce trece'n sbor,r. 24. E in stare sfi rästoarne toata prevederea kr !..

35 r. 26. Invalefte cdte o datd o amdgire grozapd I ..

p. 202, r. 1. TXNASE (cu durere)r. 2. Tu nu m'ai vestit in clipa, pentru ca in locul tdu

NOTE SI VARIANTE 42!

r. 6. zica lumea tot ce-i place, este, zciu, ca v'un Roman !..r. 7. Haide ! Ce-a fost, nu mai este ! Spune-mi, mofule, mai bine,r. 8. De ce taravti tu la codru oasele tale beitrdneP

r. 10. TANASE (ldcrelmzind)

5 r. 14. Sunt Romani, ce mor de foame ! sunt Romani, ce mor de seter. 15. Astfel in toata Moldova lui piiceitos mof-Tdnasr. 16. Nici un sprijin, nici un razam, nici un scut nu i-a rämas,r. 18. i zicdnd s Doarane-ajuta! i calea codrului s'apuce !..r. 19. De o bucatii de vreme, cervitorind pe maiden,

10 p. 203, r. 1. Unii te lauda foarte, ea pe-un mare viteaz;r. 2. AAR, adica boierii, te oardsc cu Micaz;r. 4. CA orice alta i-a9 face, degeaba 1 ea nu se schixnbli[Ed. III, r, 4. C'alta orice nu i-a9 face, degiaba! tot nu se schimba I..]r. 7. Tu o sa-i eco.ci din rufirie, tu o sa-i speli de pttcate,

15 r. 14. Dar nu e vorba de asta !.. Apoi, precum Ici spuneam,r. 15. Ramaind singur in lume, fara copii, ftird neam,r. 18. M'am pus pe ganduri, Miete! m'am gdndit, m'am rdegdndit,r. 19. Vacum iatii-ma-s in codru, bucuros cä te-am gashr. 22. Cu Levi, cu pagani, en Unguri, cu Nenqii d'ai lui Despot.

20 [Ed. III, r. 23. i ce-am invacat p'atuncea, n'am uitat Inca de tot !..]r. 24. Ma vezi prapadit, dar altfel aceastii mânit uscatdr. 27. Mai bine aice'n codru prin mine sci moard ei I

p. 204, r. 1. 0 fiinVii cat de slaba, e tare cand Ii razbuna !r. 2. 0 sa m yezi i pe mine ! Sunt haiduc, vi pace buna

25 r. 3. RAZVAN (cu entuziasm)

Ava te Poi, barbd alba ! $'e sa vezi pester. 4. C1 l. ortqu-i leghioana i numai codru-i Romdn I ..[Ed. III, r. 5. In oras totu-i ferbie; cel mai mic i cel mai mare,]r. 7. Fiecare este slugd, i nici unul nu-i stapan ;

90 r. 8. Insuvi Domnul cu ruvine se robefte la pagan!..r. 12. Omoará sdrmana jertffi, pe care o nemeresc,r. 13. Dar n'o injuga 'n robie ca fiara cea omeneascfi,[Ed. III, r. 13. Dar n'o 'njuga 'n obacie, ca fiara cea omeneascii]r. 14. Care prada-i n'o ucide, i n'o lases' s trAiascal..

35 r. 22. Ce insafi firea 11 /ese din ierburi vi floriceler. 23. Lumea bad de depute ne numecte cu fiorir. 24. Holi si ucigaci de oameni, talhari vi omoratori...r. 25. 0 nu, movule ! Nu crede ! Ava a lost totdeauna.r. 27. Precum mucchiul se lacevte pe copaciu, pe care-1 tai,

40 r. 29. Saracul Oran, ce pierde vitivoarele sau plugul,

pu%in,

422 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

r. 30. Neferice rob, ce fuge bliisternand biciul gi jugul,r. 31. To li cei slabi, izbili de soartii, mai* gi apasayi,[Ed. III, r. 31.. To/i cei slabi, izbiii de soartA, de napdfti

Enconjurali,]5 r. 33. Cand priveoi toatd Moldopa aruncata 'n jaf 9i 'n silA;

[Perseverança, r. 33: Cand privegti intreaga lard aruncatd 'n jafp. 205, r. 5. 0! atunci gi pare bine, and d'o data se ridicil

r. 9. Unda euvintelor tale m'aling, ma linigtegte!..[Ed. III, r. 9. Unda cuvintelor tale m'alinA, mii linioegte L.]

10 r. 11. (cu un tel de nacaz)0 Doamne! set iasd ele din gura unui Tigan!..

15

r. 13. Ce este?r. 14.r. 16.r. 17.

Scena VTot aceia, VULPOIU, SBIEREAVULPOIU (de departe)

VULPOIU (tarand pe Sbierea)RAZVAN (cu mirare)

SBIEREA (speriat)20 r. 18. TXNASE (posomordt)

p. 206, r. 2. De aramei poleita cu aur... ba cu argint !..r. 4. L-am gAsit pe drum la stânga, Intr'o ciiruIfi stricatfi;r. 6. Dar fiindcA vrea sA -fugA, 1i dedei un bobarnac.r. 7. i simIii atunci d'aproape, di roata are un sac !..

zs r. 10. SBIEREA (murmurd frangandu-gi mainile)Taleri trei mii patru sute opt-zeci 0 9apte g'un ort!..

r. 12. TANASE (cu indignaçie)Dati-mi cineva o armi, cAci poftesc cu poftfi mare

r. 13. SA-i numAr eu cdte unul vr'o zece mii pe spinare!30 r. 14. RAZVAN (cu tristete)

[Perseverança, r. 14: Eu Tigan gi iatA eine e boier f i e Roman]r. 15. Eu rob la un om ca dansul, i el sa-mi fie stdpdnl..r. 16. TANASE gi VULPOIU (consterna;i)

DdnsulP..35 r. 18. Ca sa 'agenunehezi, stdpdne, ldngd robul dumitale!

r. 19. Un boier, ce are dreptul d'a cedea chiar in Divan,

§i sila]

f

NOTE $1 VARIANTS 423

r. 21. Scoalri dar ca altd data., scuipti-mfi '0. pfilmue9te,p. 207, r. 1. Scoara dar ca altd datd, 9i pune p' arga/ii trii,

r. 2. Ca pi cliinfii sd-mi dea palme! ca sfi mii scuipe li ei!r. 3. Tara 'ntreagri e a voasträ L. Codru sau ora9? Celi pasrt!

I r. 4. Orificdnd §i orifiuncle, efti tot la tine acasti!..

Scena VITot aceia, boierul cel tdndr, Vidra, mai multi kr*

(Boierul foptayte cepa Vidrei, care nu-i rdspunde nemica,ci se uitd cu sfiald fi cu curiozitate En toate pörtile)

to r. 16. Xst boier, pe care astdzi il pripili Ingenunchiat,p. 208, r. 1. SBIEREA (trernurdnd)

r. 2. VULPOIU (ameninidndu-l)r. 5. Ca painjinul, ce Iese Ent?' ascuns vicleanu-i ciur,r. 6. 11 Intinde, 9i-1 anink 9i-1 am-0 imprefur

15 r. 8. A9teptând a cazd musca in capcana cea sub/irer. 10. aFo tot rumpe eo Indeasci In stomacu-i desfundat,r. 11. Si iar I9i arpe9te ciurul, 9i iar se pune la panda,r. 12. Si iar ochecte o pradd sd &mai ca sei se princld...r. 13. Astfel boierul acesta, de-1 pedefi gray fi urnflat,

20 [Ed. III, r. 13. Astfel pi boierui dsta, de-1 vede;i plin f i rotund,3r. 14. Sci ftici bine, cd 0 ddnsul multe mum a nuincat I..[Ed. III, r. 14. Sti Ai bine, di f i 'ntednsul musculiple s' ascund 1 . .]r. 19. Cu nestampärul mai grabnic, cu focul mai dwmanesc,r. 20. Cu setea de rdzbunare, cu care eu It urdsc I

25 r. 22. El, cu pravila In mita pi pe buzii eu dreptate,p. 209, r. 3. Unde ma linea In zgarda, ea pe-un crtine 'n britatura .. ,

r. 4. I! urrise cu o nespusd 0 nepovestith ural..(Vidra face o rnipare (le oroare)

TANASE (exasperat)

30 r. 12. RAZASUL (cu bruschefe)r. 13. Mai bine acum indatii sa -i dau ea milciuca In piept!

r. 14. RXZVAN (ardtdnd la Sbierea)

r. 15. SBIEREA (cdnd it scoald Vulpoiu, cu desperare)r. 16. Ma jur c'am lasat acasá socoteli netncheiate I..

35 r. 17. Iarth-ma !.. Tocmai pe tocmai !.. Mi-ai lost rob: te iert 9i oil..r. 18. De vrei, Ili voi da c'un zapis!.. Martur este Dmnnezeu I..

424 SCRIERI LITERARE. MORALE R1 POLITICE

P. 210, r. 1. Vulpoiule du-1 din codru! Scoate-1 Oa la rtispânte.[Ed. HI, r. 4. Alege la deal, la vale, in rfisarit, in apusr. 5. Rtizvan te avuse 'n palmä i numai c'un semn de ininir. 7. Totuqi uite ! lipse§te un fir dintre peril taq!..

(Vidra e foarte emolionatd)

r. 10. RAZAWL (cu asprime)r. 11. Ca tu 4i petreci cu glume 9'ai uitat de razbunare !r. 15. Ca sa cred cà rázbunarea e un fel de sdrutare ![Ed. III, r. 15: Ca sã cred cã razbunarea un ileac de sdrutare !I

10 r. 16. Ciocoiul este al nostru fi nu e numai al tau !r. 17. Nu-1 iert eu, bata-1 ndpastea 1..r. 20. Tine minte, capitane, Cd noi n'am ales pe tine

211, r. 1. 0 VOC _1 DIN GRUPA HOTILORr. 4. RAZVAN (cu demnitate)

15 D'azi inainte Tiganul nu mai este capitan

r. 5. bdnd m'afi pus vatap de codru, clându-mi In mana securear. 6. Afi jurat, c'o sa m'asculte lunca, drumul i padurea!

(aruncd barda fos)

[Ed. III, r. 6. Jurardli c'o sã m'asculte lunca, drumul i paclurea!]20 r. 7. Iata arma, ce-a patat-o juramântul cel viclean ;

r. 9. Punqi dintre voi p'acela, cine-i me9ter sa vä Inveler. 10. A lovi in sldbiciune, a izbi in batranete[Ed. III, r. 10. A navali 'n slàbiciune, a se izbi 'n batrfinete]r. 11. Sau p'o singurà furnica a da iurq ate doi !

25 dupfi r. 12. (voefte a ie,7i)

r. 13. R.A.ZAUL (oprindu-l)

r. 1. TANASE (cu muliumire)

Da, da! i de Vganie sá nu i se mai vorbeasca !

r. 3. SBIEREA (cu neincredere)so Sd plec?.. E adevdrat !

r. 7. RAZVAN (cu indignare)

r. 10. SBIEREA (impotrivindu-se)

r. 13. Taleri trei mii patru sute optzeci i apte 9'un ort !

P.

I

fi

nu-fi

NOTE I YARIANTE 425

Scena VIITot aceia, fdrii Sbierea fi Vulpoiu

VIDRA_ (Inaintand cu demnitateatre Rfizvan)

6 r. 14. A§ fi mandrä, cdpitane, de a strange maw, carer. 15. .tie sd ierte dufmanul fi nu ftie sii-1 omoare...

RXZVAN (cu confuzie)r. 18. Spàlatà nurnai de ploaie, neagrd fi asprd din fire,r. 19. Sd cuteze a atinge albri §i subcire?

10 [Ed. III, r. 19. Cuteza-va ea s'atingfi dalbd i subcire?..]p. 213, r. 1. De and oameni din codru m'au rdpit mergand pe drum,

r. 2. N'am oftat, n'am zis o vorbd, am fost mutri pfind acum,r. 5. Dar nu-i pasdre pe lume ca sci nu ante cu dor,r. 6. Când ziva e luminoasli i cerul e Med nor;

15 r. 7. Nu-i femeie sd nu simla In inima-i o mifcare,r. 8. Când s'a§terne de 'nainte-i strdlucind o faptrt mare!..r. 9. Rob, Tigan, orice f'oriunde soarta sã te fi adus[Ed. III, r. 9. serb, Tigan haiduc, d'oriunde soarta s. te fi adus,1

dupd r. 10. (Rdzvan rdmane extaziat de emofie)20 r. 11. Aferim! Ce mai muiere! latd o Romanctl verde 1

[Ed. III, r. 11: Aferim! Ce mai muieri! Iat'o Rorniincup verder. 12. BOIERUL (cu indignatie)

Ce faci, dragd jupdneasfi? Ce rwine ! Cine-ar crecle!..[Ed. III, r. 12: Ce faci, dragd jupdneasfi? Ce rugine I Cine-ar crede!..]

zo r. 15. RAZAWL (cu furie)Cdpitane! Cripitane!.. Fd-mi i mie o pomand!..

r. 16. Dd-mi voie mficar dintr'finsul fac de prânz o tocand!r. 19. Aga ca sd nu se vazd, de-a lost boier[Ed. III, r. 19. lucid nici sd nu se pazd, d'a fost boier sau vi/el!..]

so r. 20. RAZVAN (ie§ind din distractie)

§i Intinzand 'Tana

r. 21.p. 214, r.

r. 3.95 r. 4.

r. 5.r. 7.

Cum?. . De ce astd urgie?..El nu ne-a fficut nemica...1. Cum nu ! Ce are a face.

L'ai auzit i tu £nsui, Ca teEu tfilhar ?.. Cine-a zis-o?..Caci simfirea-mi se pierduse,Cd tot mai rasund Inca f i ' n

(cdtre Vidra)

Lasati-1 in bunk' pace !..

nume§te talhar !..Rdzvan nu putea s'auza,

ratficita pe o buzrtmine i 'n giurul meu!..

mAna-Iimanaii

.]

siiiisau viIel!..

426 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

r. 14. Care s'arunce privirea-i, sub gunoiu de umilinla,r. 15. La un om, ce 'n toatd viap n'a gustat de nicairir. 16. Deat despre/ 9i. nemilk batjocura 0 ocdri 1..[Ed. III, r. 16. Dealt despre/ 0 nemila, batjocura 0 'mbrdnciri . . .1

5 r. 17. Dar 9tii tu oare puterea, ce au cuvintele tale,r. 18. Luminandu-ma, ca raza, ce pdtrunde Inteo pale,[Ed. III, r. 18. Luminandu-ma, ca raza, stracurata prtnteo Pale,]r. 19. Uncle umbra cea de noapte, sub pdlu-i intunecos,r. 20. Ascundea In adormire tot ce-i bun, tot ce-i frumos?..

10 r. 21. Tu mi-ai dat o viafd noug, mi-ai deschis o noua cale!r. 24. Ce putere! Ce putere Ir. 25. RA.Z4UL (cu nemulcumire)215, r. 1. RAZVAN (dupd o pauzd, cu descurajare)

Dar tu tad / Tu taci acuma?.. Ii pare rau dumitale,15 (Vidra intoarce capul)

r. 3. Poate cdli aduci aminte, cine e§ti? Ei bine dar,r. 4. Sd-mi aduc §i eu aminte, Ca Razvan e un talhar[Ed. III, r. 4. Sd n'uit dar nici eu atuncea, a Razvan ii un Valhar!)

E. . 5. (cdtre boierul cel tartar)20 r. 6. Acuma oiu cum ma chiamii, Vo A ma port talharqte...

r. 8. BOIERULBa nu!.. Ia-o dumneatal..

r. 10. Ciobanul ii-i pa aduce!..(urmeazd recitarea)

25 p. 216, dupa r. 10. Pciunalcul codrilor,r. 27. Uf, uf, ce inima mare! Neat, zau, ca nu-i romdn Ir. 28. BOIERUL (cu confuzie)r. 29. RAZA.8UL (frecdnduli indinile)r. 30. BOIERUL (cu naivitate)

so p. 217, r. 1. RAZA8UL Luptd voiniceascar. 2. Unul pe altul s'apuce, si apoi sd mi-1 tranteasca![Ed. III, r. 2. Unul p'altul sa-mi apuce, q'apoi sa mi se tranteasca 5r. 3. Dar capitanu-i mai tare... e mai spdtos... mai cu piept!..r. 4. Lesne poate di ma bata... nu se cade... nu e drept l ..

35 RAZVAN (cu ironie)r. 7. Pentru mine e tot una: ne vom bate cum va vrea ;r. 8. D'oiu muri, nu-i mare treaba ; de nu, Vidra e a mea l

P.

-NOTE SI VARIANTE 427

(scoate sabia, pe and Rfiza§ul da. pe a sa Boierului)r. 9. Apua arma, jupane L.[r. 10-11, lipsesc].

VIDRA (cu energie, descoperindu-fi fafa fi pundndu-se5 Entre Rdzvan 0 boier) :

Nu 1 Oprici-vd indatei 1Lupta voastrei pentru mine d'ar fi cdt de 'nfricofatd,Ea totufi e o nemica pe lagei lupta, ce eu0 simtesc cum rdsucefte, cum reidicei sdnul meu 1 ..

10 Nu, Retzvane 1 Nu te bate I Nu, Mei Vidra nu-ii a 908 1. .Las' boierul sei treliasce i : tu de moartea-i n'ai nevoe 1 ..Aruncli arma din matt 1. . Reavane, ici poruncesc 1..

RAIVAN (Wand jos sabia)Imi porunceftd. .

15 VIDRA (dupli o sforfare)Ah, Reizvane 1.. Reizvane, eu te iubesc I..

[Ed. II, r. 13. Nu, Reavane !.. Nu, Reizvane 1.. Nu te bate.. A

P.20

ACTUL III221. Scena prezintli un cdmp in apropierea unui loc de bdtdlie, in partea

nordicd a Poloniei, la marginile Moscovei. ln fund se vad corturi.

Scena ITrei osta9i poloni (din earl I §i II duc in litierd pe eel d' al treilea, greu

anit).[Ed. III: Trei osta§i, din cari 1 si II duc pe eel d'al treilea, greu rgnit.]

25 r. 1. Multi Muscali ucis-ai meadr. 2. Cu ce armedr. 4. Cu sul4a doug sute ci cu sabia vr'o trei !r. 5. Cinci-fease sute En totul... poate gi mai mult !..[Ed. III, r. 5. Opt sau noud sute 'n totul . . . Poate 9i mai mult!..1

30 r. 6. Suns sigur ![Ed. III, r. 6. Sunt sigur 13r. 9. Inset am remit vr'o mie... Tu mii ctii, a sum voinic !..

p. 222, r. 3. Muscalul de-ar fi ca dracul, tot nu-i chip 84 biruiasa 1. .

r. 4. OSTAWL III (Cu POGO murindd)

35 Of !.. Eu ma sfArcesc cu totul... 0 voi, ca neste nebuni,[Ed. HI, r. 4. Of ... Eu ma sfarcesc cu totul... 0 voi, ca nicte nebuni,)

428 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

r. 5. Cand nu tremurati in tufe, yd'ntrecefi spuind minciuni!. .r. 6. Ah! duceil-ma la doftor !.. Mai de grabd... mai de graba...[Ed. III, r. 6. Ah I duceli-ma la doftor !.. Incai sii mor mai de grabd I ..]

Scena I Is r. 7. Uite I inima in mine moare, plesneyte fi crapd I ..

[Ed. III, r. 7. Uite, mai ! Inima '11 mine plesneqte, fierbe 0 crapfi !..]r. 8. Sangele mi se ridica, mi se wed in obraz,[Ed. III, r. 8. Sangele mi se ridica 0 mi se suie 'n obraz]r. 9. De ciudii, de amdrire, de durere, de necaz!

10 r. 10. Cum 1i se pare aceasta l inteo aytire craiasca,[Ed. III, r. 10. Cum .cio se pare, iubite, ca Inteo tabara craiasca,]r. 11. Tocmai in mijlocul nostru, in ;am noastra 1e9easca,r. 13. Un Moldovean.. . el sti fie totdeauna cel de 'ntdi,r. 17. Ca acest Talaehus este vir fortissimus ...

15 r. 18. MINSKI (cu mdnie)[Ed. III, r. 23. Aceasta m'arunca 'n friguri, In furie fi 'n turbare !...]

13. 223, r. 1. Sa patrunza el In cortul voevodului rusesc L.r. 3. Spune singur tu, iubite, daca nu era mai biner. 4. Neste asemenea lucruri sa se fi facut de tine?

20 [Ed. III, r. 4. Ne§te asemenea izbande sa se fi facut de tine ?]r. 5. Sau de orificare altul?. . iar de mine mai ales !..[Ed. III, r. 5. Sau d'un altul ori9icare ... iar de mine mai ales !..]r. 8. Dar, carissime amice, aqa va fi totdeauna,r. 9. Ca virtus nu este alta cleat prospera fortunat

25 r. 10. Razvan e felix ad easum! Toate ii merg &tan !r. 13. Tabara noastra intreaga II inalfa 9i-1 ridica,r. 19. (se uitel in fur, apoi cu o poce misterioasd)

Eu sum sigur Vaq fi gata a jura, c'acest Razvanr. 23. PIOTROWSKI (cu curiozitate)

80 r. 24. MINSKI (incet)224, r. 1. PIOTROWSKI (speriat)

Ce spui, Domine mi Deus !.. De uncle o f tii aceasta ?..r. 4. & care 'ntovaYamte mereu pe acest Razvan?..r. 7. MINSKI (cu un aer triumflitor)

35 r. 9. Ca acea muiere este dracul sub chip femeesc!r. 11. Are putere p'oricine 4A 'ntunece, sa-I in§ale,

P.

NOTE el VARIANTE 420

r. 17. Dracul e foe, iar femeea se poate zice ca-i /um...[Ed. III, r. 19. Orice-i. vrea, ii Insu9i dracul...]r. 21. Alii duo Va loch') ce-i tot viz mai de un anr. 22. Conjunetissime vivere pe langa acel Rfizvan...

5 p. 235, r. 1. MINSKI (privind cu groaza In partea de unde Pin ReizayulVulpoiu)

r. 2. Ce m4criri neornenoase I Ce obrazuri necioplite!..r. 4. Lucrul este cu putin-ca - ei bine! atuncea vair. 5. Ce legi aspre a mai face, ca sa dau peste hotel%

10 r. 6. Si sá gonesc inteo clipa Moldovenii din card I[Ed. III, r. 6. Si sa gonesc intr'o clipa toi Moldovenii din ;aril I

dupa r. 8.

15 r. 15.

Scena IIITot aceia, RAZASUL VULP. IU

RAZASUL (fredonand de departe)

MINSKI (cu o voce duke)r. 18. Cfici sanatatea In lume e mai bunii deck toate!r. 19. Ma bucura intalnirea., . Doream sa va vaz de mult...r: 21. Intreaba, dar mai pe .scurt I[Ed. III, r. 21. Intreaba, dar mai pe scar t I]

20 r. 23. E saracie de crieri si saracie de punga!-p. 226, r. 1. A§ dori sa aflu numai I .. liazvan imi este /carte drag

[Ed. HI, r. 1. A9 dori s'aflu... Ei bine... Razvan al vostru mi-i drag]r. 2. Si vorbind cu oarecine, am facut un ramasag,r. 3. Ca sa nu-1 pierd... ma pricepe/i... adeca, Erni trebuie mie

25 r. 4. Sa-mi spuneci, ce fel de slujba sau ce fel de boierier. 5. Avusese in Moldova acest viteaz stralucit,r. 7. Podoaba otirii noastre, mai In sfarsit o minune I

r. 8. VULPOIU (cu naivitate)r. 10. Ba sa-i spui! Dece saracui sit piarza un ramasag

30 [Ed. III, r. 11. Mai vartos, tiind acuma, ca Rfizvan Ii este drag !..3r. 13. Este in %era Moldovei dintre cele mai alese;r. 14. 0 treapta atat de mare, luck era mititel[Ed. III, r. 14. 0 treapta atfit de mare, inefit era mititel I]r. 15. Boierul cel mai puternic, cfind se alla Mnga el!..

35 r. 18. RAZASUL (silindu-se a stapani mania)Mai, ajunga I

r. 19. Ca ne-am odata a nu face vorba lungal..

pi

!Melee

tir5i

I

430 SORIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

P. 227, r. 1. VULPOIU (cu ironie)r. 2. La toate cede mei 'ntreabli, sa-i pociu rfispunde pe chat' ![Ed. III, r. 2. La toate ate doreoe sa-i pociu rfispunde pe 91eau ffr. 3. Ca doar nu cearca ell afle cu vr'un scop de rautate,

5 r. 4. Mai cu seama ell iubegte pe Razvan ca pe un frate!..r. 7. Dar sluiba e mai de fnmte prin putere 0 simbrier. 8. De, cum pe la voi aice este o cdpianie...r. 10. Ba fi ceilare ades :[Ed. III, r. 10. Ba gi calare -i ades :]

10 r. 12. In codru se pedestreoe, iegind Incaleca iara:r. 13. Aga este randuiala ooilor la noi in vara l..r. 15. Ha drace! La asta nu m'am gdndit ! ..r. 16. (dupa o pauzii)

Cat poate da o mo0e, el cipata inzecit ...15 r. 17. Adeca ceva 0 ca dijma, in bani, En vite, in grdne,

[Ed. III, r. 17. Adeca ceva0 ca dijmii, in bani, En pite f i ' n grdne,1r. 18. Ce era dator pe dard sei-i numere origicine ! ..[Ed. III, r. 18. Ce trebuia la porunca sii-i dea pe too origicine 1.1r. 20. 0! se 'ntampla cateodata trite() zi cloud 0 trii...

20 r. 21. Cat %inea vremea de vara gi pe urmei, la iernatec!r. 22. Ne odihneam cum fac Turcii: obiceiu indemanatec![Ed. III, r. 22. Ne reposam cum fac Turcii: obiceiu indemanatec !]

P. 228, r. 2.r. 4.

RXZASUL (intrerupdnd cu furie)

MINSKI (cu mirare)25 Ce este? Ce vrei, voinice?..

r. 5. RAIASUL (lovind cu piciorul in peimint)r. 7. Ba nu; am vrut sa 9tiu numai...

dupa r. 12: Scena IVVULPOIU 0 RAZAWL

SO p. 229, r. 2. De cand peirdsi Moldova 0 codrul blagoslovit!r. 9. Aci o ell suffir toate, eaci e cuibul men!..r. 11. Aca se ceidea a face gi rnie gi origicui ;r. 12. lar nu sa caut orbeoe capiltul pamantului![Ed. III, r. 12. far nu sa caut orbeoe capiitul pamantului r]

95 r. 13. Sli-mi uit eu de rdzeigie ! .. Poate ca prin judecatä,r. 14. Hrisoagele mele iata-s ![Ed. III, r. 14. Hrisoagele mele iati-s!]

NOTE $1 VARIANTE 431

r. 18. Ce eu le tot spell cu lacrixni meitur de praf cu suspine,[Ed. III, r. 18. Pe cari le stropesc cu acrimi, meitur de praf cu suspine,1r. 21. Ii ziceam eu: mai Rfizvane, n'asculta ce alcii spun 1[Ed. III, r. 21. II ziceam eu: mi lifizvane, n'asculta tu ce spunll

5 r. 22. Decit orice traiu In lume, traiu'n codru e mai bun...p. 230, r. 4. Aqa-i and bfirbatu-i coada, fi muierea este cap!..

r. 6. N'are cusur ea femeie... Celelalte vai![Perseverança, r. 10: Pe care Vidra-1 tot miIca, invdrtindu-1 fara preget.]r. 10. Pe care Vidra Ii miqa 1ntoarce fara preget,

10 r. 12. 'apoi eu nu dau cu gandul, oricat de mult nu1 gdndesc,r. 14. M'am gandit i eu la asta, 9'am ajuns /a Incheere,r. 15. Cumcd Vidra e nebund, ca oriOcare muiere,[Ed. III, r. 15. i cred c Vidra-i nebund, ca ori9icare muiere,]r. 16. Iar Razvan, d'a lost vrodatd cu o minte de barbat,

15 r. 17. De and asculta pe Vidra, cu totul s'a deochiat;r. 21. Este vederat, a Lefii n.0 prea fae haz de Mayan-r. 22. Dar apoi ce-ar mai fi oare, sei mai afle cli-i Tigan I..r. 24. kali ce ne face Vidra, ducdndu-1 de nas !

p. 231, r. 2. Le9ii au o lege myth*, c'un om de neam ligfinese20 r. 4. Alte neamuri sà pofteasa, oriOcand ci oriOcine

dupa r. 6. Scena V-Tot aceia, spionul muscalesc, apoi Retzvan

r. 12. Nu ma 'mpac! Iarta-ma Doamne! Eu nu ftiu ce este urer. 15. Uncle af putea sa-1 aflu, in numele lui Hristos?..

25 (zdrind pe Razvan, care se aratei fn fund)r. 18. Ecti sabia lui arhanghel, efti toiagul lui Aron,r. 1.9. Piatra lui David prorocul, sau meiciuca lui Samson...

p. 232, r. 2. E de nevoie ca s'd vorbim fdrei marturi,[Ed. III, r. 2. E de nevoie, ca sa vorbim fdrei marturi,]

30 r. 3. Precurn vorbise Iehova cu Moise...[Ed. III, r. 3. Precum vorbise Iehova cu Moise...]r. 4. RAIVAN (ceitre Vulpoiu fi Reizaful)

Dafi-vei'n laturi.

[Ed. III, r. 4. RAZVAN (cdtre Vulpoiu fi reizgul) Dafi-an laturi.]95 r. 5. RA.ZAWL (cu o jumdtate-voce)

r. 10. Bra-cul meu e langa mine §i paloful langfi bra%...

gi-I

432 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

dupa r. 12. Senna VIMayan gi spionul muscillesc

dupa r. 15. (Mayan face un semn afirmativ)p. 233, r. 5. Sa-mi juri mai intai de toate, cd la Leg'i n'o s mTs dai.. .

5 r. 12. RXZVAN (intrerupdndu-l)r. 15. Tocmai atunci and li-i gandul sit ne 'nhafe mai ugor...[Ed. III, r. 15. Chiar atuncea and li-i gandul s ne ' nhaçe mai ugor!..]r. 16. De ce ai venit aice? Dela eine fi de uncle?[Ed. III, r. 1en Ce vrei? Ce cau/i p'aice? Dela eine vii i d'unde?]

10 r. 17. Ce cag in oastea legeasca? Ce vrei cu mine?.. Raspunde!..

Scena VIITot aceia i Vidra (imbriicata bürbilteyte)

SPIONUL (vazand pe Vidra, care se apropiase gi sepu.se in fain lui):

15 [Ed. III intre r. 17-18: Iscoada (valand pe Vidra, care se apropiase gi sepuse in fain lui.)]

r. 18. Acest om... asta muiere... muierea nu este om,r. 19. Pupa cum marturisegte sfdntul Ion Chrisostom...r., 20. RXZVAN (posomorindu-se)

20 r. 21. SPIONUL (continuind)Ferneia e limbutd : ea nu pricepe ce-i taina!

p. 234, r. 3. RXZVAN (consternat)

Zici cä egti preot?.. Dar spune-mi, un preot poate el oare[Ed. III, r. 3. Zici cã egti preot?.. Dar spune-mi, preotul iertatu-i oare]

25 r. 4. S'd lepede jos vesnnantul, cäland rasa sub picioare,r. 6. Iscoada in towel lumea, pop& numai in altar?[Ed. III, r. 6. Iscoadfi 'n intreaga lume, popd numai in altar ?]r. 8. Pentru Rusia i pentru pravoslavnica credinVit[Ed. III, r. 8. Pentru Rusia i pentru pravoslavnica credinVa]

30 r. 14. S'apoi fliednd toate astea ai vre un folos, ma rog?[Ed. III, r. 14. S'apoi fdcdnd toate-acestea unde-i folosul, ma rog?]r. 16. Cinste. Acestea aunt vorbe.r. 17. Folos, cinste, e tot una, judeceind mai de aproape...[Ed. III, r. 17. Folos, cinste, tot aceea, degi se numefte altminteg

NOTE 1 VARIANTE 433

dupa r. 21, Lovind ceata musaleascii, ce fuge d'un singur om,Cum se sparg stoluri cle vrdbii de'naintea unui foimSau precum o sligeard sboard la vdnettoare,Se izbesc din deal la vale iepurii fi cdprioare,

care e mulcumirea fi rdsplata ce-o prirnefti?[Ed. III, dupa r. 21. Lovind oastea muscdleascii, ce fuge d'un eingur om,

Sparta ca stoluri de vrdbii, de'naintea unui foim,Sau precum, cdnd o sageata sbdrndie la vdndtoare,Se trdntesc din deal En vale iepurii fi cdprioare I ..]

ul p. 235, r. 2. Pe cand tu Emprcifti spaima, dand cu pieptul la nfivalli,r. 3. Alti mai multi s'ascund In umbra, de unde iefind cu fala[Ed. III, r. 3. Alti mai multi s'ascund in umbra, d'unde rasarind cu fala]r. 7. Jupaneasa a vorbit dumnezaeste Ir. 9. Precum prin Ana, Iudita, Estera, mai in sfarsit

15 r. 13. VIDRA (imperios)

r. 18. VIDRA (emoçionatd)p. 236, r. 1. Si pe. d'asupra, pentru crestineasca fapta,

[Ed. III, r. 11. Deci, mitropolitul nostru pe data va sa-I des1ege,1r. 13. Precum sunt scrise anume /a sfantul Nomocanon

20 [Ed. III, r. 13. Precum anume mint scrise In Sfantul Nomocanon]r. 14. De pada cap. paisprezece soborul din Halkedom[Ed. III, r. 18. Fugi, si spune tzaurora, ce la mine te-au trimis,1r. 20. Pentru care lumea toata e marfa negustoreasca ;r. 21. Pentru care omul este o vita, ce-un precupet

5 r. 22. 0 cumparti f i pe urrnd o vinde 9i mai cu pre%r. 23. Pentru care vrednicia prin cumpinfi se cunoaoe...r. 24. Voi ce argui0 cu dramuI pana si sfintele moaste

p. 237, r. 1. Si cu mana vdnziitoare ramasita unui sant.[Ed. III, r. 2. A schimba, dupa tocmeala, En aur sau in argint l..1

30 r. 5. Muscalii Eli dau indata cinstea de capitanie[Ed. III, r. 5. Muscaliiii dau chiar Indata cinstea de capitanie I. .1

dupti r. 8. Scena V IIRdzvan, Vidra, Vulpoiu

[Ed. III, r. 13.-De toata cdpitdnimea-i ocolit si 'nconjurat?]-35 r. 14. Spionul se uita la dreapta uncle arta& Vulpoiu si disports

In partea opusd.[Ed. III, r. 17. De mine? Ce reitdcire 1

p. 238, r. 4. Al treilea chiar din lume ar vrea 85 te dea afardr. 5. Iar hatmanul ii asculta' neclintit ca un butuc;

28

5

434 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

[Ed. III, r. 7. Vezi Razvane ce greseala d'a ne vesteji p'aice,)r. 10. Te-asteaptii capitania, de-i face un singur pas..4r. -13. RAZVAN (decisis,)

r. 16. $i d'o data cu be/ia, rasuflata En uitarea:5 r, 19. VIDRA (sarcastic, pundndu-se la o parte) :

Ba mai bine o unealta, o pfipuse, o momeala,

dupa r. 20: Scena IXTot aceia, hatmanul, Piotroski, Minski, mai mulli of iferi poloni fi in urma lor

Riizapllo r. 21. MINSKI (continuilnd conversalia cu hatmanu) :

Sum sigur 9i. foarte sigur, hatmane prea-luminat,r. 22. Ca oftirea n'o sa guste Itotararea ce-ai luat...[Ed. III, p. 239, r. 1. Asciscere peregrines, multe primejdii ni-aduce:]r. 2. Pe straini lasa-i la urmd, sapientissime Duce.. 4

15 r. 3. Oricine apdril ;am, se numefte pamantean...r. 4. Eu te cautam pe tine, iubitule capitan ![Ed. III, r. 4. Eu te cautam pe tine, iubitule capitan !]

dupa r. 4. RAZVAN (salutdnd)

r. 7. Aceasta e pufin ; dupa dreptate.20 r. 10. RAZVAN (cu confuzie)

E prea mult...r. 14. In feta oftirei mele 0 in numele craesc!r. 15. (Auzind aceasta Vulpoiul sare in sus, Razaful ifi freacd

mdinile).25 [Ed. III, r. 15. Vulpoiul care in sus, Rdzaful ifi freacd mdinile.]

RAZVAN (pe cdnd ofiferii li strang ma*Eu?.. Dar cum... Prin ce cuvinte...

r. 16. MINSKI (co efusiune)r. 17. Ca sa te facil polcovnic !.. As lesina de placere...[Ed. III, r. 17. Sit te mai faca polcovnic! As lesina de placere L.]

so r. 18. 0 dorinVa 'nvapäiata ma muncia necontenit,r. 19. Ca dup' atatea rasboaie sit te vedern mulfumit l ..

p. 240, r. 1. Satisfactionis te sdrut f i eu acuma,

NOTE $1 VARIANTE 435

r. 3. Insii nici apitfinia nu mi se pare a fir. 4. 0 treapta' destul de mare pentru a te rdspldti;r. 5. La seinul cel mai d'aproape, %are o sä te primeascii,[Ed. III, r. 5. La seimul cel mai d'aproape, sara-mi o si te primeasc5,1

5 r. 6. Drept rdsplatii mai deplind, in boierimear. 10. A da! o sdli mai dau Med cevapi pe neafteptate...r. 11. In tabara muscilleasci.am geisit un Moldovean;r. 12. E de tagma boiereascd, socotind dupd caftan,r. 14. din ceprazuri rdmase d'abia yea cdte.Ya

io dupi r. 15 ( Rdzyan salutd. Hatmanul fi ofiterii incep a se retrage).MINSKI (intoredndu-se iute, cu o figura' radioasd)

r. 17. Toate bunurile lumii a-si dori i ura ;r. 19. Inima-mi de bucurie, uite ! salt, saki salti...

dupti r. 19. (Iese. Rfizvan Incruci5eazi mainile pe piept i rfinifine nemi5cat,pe gfinduri. Vidra 11 observd In acere)

Scena XMayan, Vidra, Vulpoiu, .1711utful

VULPOIU (cu gesturi de o satisfacge burleascd)20 p. 241, dupfi r. 1. (Tarfi5te afail pe Vulpoiu, fredondnd).

r. 6-7 [lipse5te].

dup5 r. 7: Scena XIRazvan ci Vidra

(Vidra se apropie)

RAZVAN (iefind din confuzie)[Ed. III, dupti r. 7, RAZVAN (iefind din uitare i ydzdnd-o pe Vidra)]r. 8. Iarta-mri scumpo fericirea ne apasi,r. 10. Sims In mine-o greutate... al yrea fi nu pociu sd crez...r. 13. C5pitan! Ce mare lucru ! Cfipitanu-i o furnicfi!..

so [Ed. III, r. 13. Cfipitan! Ce mare lucru I.. Cfipitanu-i o furnici!..1r. 15. Care pentr'un paiu sunt gata sä moard bdnd 0 cânteind!..[Ed. III, r. 15. Care pentr'un paiu aunt gata a muri band rti cfintAnd!..)

r. 17. Sunt aticia c 'n mulSime nici unul nu se cunoafte...[Ed. III, r. 17. Sunt atfisia cà 'n mulsime nici unul nu se cunoafte...)

ss r. 18. Capitan !.. 0 juarie !.. Capitan . E un cdrlig,[Ed. III, r. 18. Cripitan L. 0 jucSrieL. Capitan !. . E un cdrlig,]r. 19. Cu care se poate prinde numai peftele cel mic I ..[Ed. III, r. 19. Cu care se poate prinde numai peftele cel mic!..]

28.

i a fd...

15

25

a-li

. .

436 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

r. 20. RAZVAN (cu mirare)Cum? Ciipitanu-i o gIum ntio oftire crgiascg?

dupg r. 21. VIDRA:Cdnd omul, urcand o 8car5, ca 8'a7ung5 undeva,

5 N'a trecut dealt o treaptd sau cloud trepte d'abia,partea de sus a scdrei de trecut Ii mai thmilne,

S'oprefte el oare'n zicdnd: destul pentru mine?[Ed. III, dupg r. 21 VIDRA:

Cdnd omul urc5 veo scar5, 1)o/dud s'ajungli undeva,10 .Y a trecut d'abia o treaptd sau doud trepte d'abia

Iar partea de sus a sceirei de plifit ii mai r5mdne,El nu se poprefte'n zicdnd: destul pentru mine .1

r. 22. Dar nu mei'nvalai tu Ins*, ca s mergem la dusman,[Ed. III, r. 22. Dar nu ma'nvtiçai tu, Vidro, d'a merge chiar la &Ismail,'

15 r. 24. Nu-mi spuneai mai dineoare, cu mfinie si mustrare,r. 25. Cg 'nteo oftire domneascg capitan e lucru mare ?..r. 27. Nu e mult de cfind In codru, En fruntea .unor haiduci,

p. 242, r. 1. Numele-mi suna departe, ca o secerg, ce sung,r. 2. Cfind taie iarba stricatd, ca sa scape pe cea blind I

20 [Ed. III, r. 2. Când reteazd buruiana, de creste iarba cea bung !Jr. 3. Eu credeam atunci, cS n lume nu mai poate fi aiuri[Perseverenja, r. 3: i credearn lume nu mai poate fi aiuri.1[Ed. III, r. 3. Eu credeam atunci, lume nici nu poate fi p'aiurijr. 4. 0 zodie mai doritä ca vieaça unei pgduri,

25 r. 5. Unde brazii i stejarii viteji lard de pareche,r. 6. Ce ' nfrunta mu l. de furtune, uriafi din vremea veche,[Ed. III, r. 6. Ce ' nfrunta mii de furtune, viteji lard de pareche,]r. 7. Mi se ' nchina cu rgbdare, mSapgra si m'asculta,r. 10. Am ldsat cgrgri inguste s'am iesit la calea largg,

30 r. 11. Am uitat codrul, Moldova, tot ce-a fost, tot ce-a trecut,r. 12. ,Fam venit in can i. sträine, cum ai ("rut si cdnd ai vrut !..r. 13. Acum norocu-mi zambeste: sunt cgpitan si pe cale...r. 14. VIDRA (intrerupdnd)r. 16. Numai tu. pe bucuria-mi tragi un val neafteptat,

35 ' r. 17. Pe cand c'un ceas mai 'nainte erai de alai pgrere...[Ed. III, r. 17. Pe and c'un ceas mai 'nainte erai d'o aka parere...]r. 18. Nu sum un copil, cu care s5 se joace o muiere!r. 19. Dar acea muiere este neamul acelui barbat,[Ed. III, r. 19. Da! 0 muiere ce-i neamul acelui groaznic bärbat,]

40 r. 20. Carele in ;am noastra patru domni a disturnat,

cale-i,

ancfi

55100,

'n

NOTE V VARIANTE 437

r. 22. Ca talazurile ' n mare, in pieptul meu de muiere!r. 23. Ah, ascula-mi, Rfizvane ! Pintre oamenii de josr. 24. Foarte mu4i aunt tari la mâni ci c'un suflet inimos,r. 25. i totikyi stau ca o broasca, cufundatil inteo bah's,

5 [Ed. III, r. 25. Dar totu§i amân ca o broascci, ce-i cufundi 'ntr'or. 26. De-unde numai ateodatti iqind la raza cea calda.[Ed. III, r. 26. D'unde numai citeodatà iese La raza cea calda,]

p. 243, r. 2. i nu poate si mai guste intunericul i tina,[Ed. III, r. 2. nu poate sá mai guste Intunericul oi tina,]

to r. 3. Dar vai /.n'a trecut o uite broasea inapoi[Ed. III, r. 3. Pe and n'a trecut o iatti ca broasca'napoi]r. 6. Mii de bungtali cu care intdmplarea te 'nzestreaa,r. 8. Pfinr1 ce nu'ncape'n mana unui lucator istet[Ed. III, r. 8. Panfi and nu ' ncape 'n mana lucatorului isteI,]

15 r. 9. Care-1 apuca cu clayte, II curali pe arbune,r. 10. i dintr'o gamadfi neaga U peziscoVind o minune,[Ed. III, r. 11. Straluciat ea oglinda ci ging* 'ncdt suflând,]r. 12. Suflarea se 'ntipareyte pe luciul cel plripand!r. 16. Acea sete, care arde oi.'nghiea0 inima meal..

20 [Ed. III, r. 16. Acea sete, care fierbe i 'ngheacti inima mea I]r. 18. Atunci and buzele Vidrei de obrazul taw s'atinge,[Ed. III, r. 18. Atunci and buza Vidrei d'obrazuli parht s'atinge,1r. 19. Ochii mei in ochigi eatti, mana-mi pe mane ta strange,r. 20. Din sufletu-mi cate-o parte se deslipeote mereu,

25 r. 22. i pe furi, se strecoara adânc in sufletul au!..r. 24. Vidra este pentru tine ea izvoarele de munte,r. 26. Ce fac Dunarea spumoasa din paraiele milrunte...

dupti r. 27. Scena XIITot aceia i Vulpoiu (gopaind)

so p. 244, r. 5. *tii cela stangea mina ?.. un magar tncalfat?..[Ed. III, r. 5. *tii cela stangea mama ?.. tii, asinul incalcatP..r. 7. Hi, hi ! 9tii Leahul acela ?.. tii, c yrea pe jupaneasa?[Ed. III, r. 7. Hi, hi! ftii Leahul acela ?. tii, cil yrea pe jupaneasaP]

dupil r. 7. RXZVAN (turburat)r. 13. Hi, hi, hi !.. Mi-e somn... mi-e lene I. . Mai Leahule I Te ia dracul I

dupfi r. 13 (iese rdnjind ci ameninfand de departe pe Minski).

baltfi,]

$icbpfi:

;

ce-%i $tii00-51

438 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Scena XIIIRdzvan, Vidra fi Minski

RAZVAN (mergand iute inaintea lui Minski 0 apucandu-Ide mana cu violenpi)

is r. 14. Ascultit-xna, cum te chiamal.. Stii tu un lucru sau ba?dupa r. 15. MINSKI (speriat)p. 245, r. 1. RAZVAN (scuturdndu-1 de indal)

r. 5. Eu nu ti-am facut nimica... A ne bate nu-i cu cale..,r. 9. Numai atat? Ei bine... De ate ori m'oiu thri,

io Intre r. 10-11 (profitclnd de mirarea lui R'dzvan care ti lath mina).Intre r. 11-12 (iese jute cu salutdri repezite).

Scena XIVRavan, Vidra

r. 13. Ma mir, Razvane, vazandu-te rdvnitor I15 [Ed. III, r. 13. Ma mir, Rfizvane, vazandu-te rdvnitor I]

Intre r. 14-15. RATVAN (luand-o de Tana' cu pasiune)r. 17. Rdvna este foc, iar focul, d'origiunde ar veni,[Ed. III, r. 17. Myna este foc, iar focul, oricat de jos ar veni,]r. 20. Dar dragostea fara rdvnis nu se poate, nu se poate!..

20 [Ed. III, r. 20. Dar dragostea Rini rdvnd nu se poate, nu se poate!..1p. 246, dupa r. 2. E thpitan ca fi tine, ba incd mai cu vechime !

Vezi dard, cd bucuriali a lost chiar o micforime !

Scena XVTot aceia, un ostaf fi Sbierea (care intra cu capul plecat si numeirdnd pe

25 degete)

r. 3. kali robul, cdpitane, pe care in dar fi l-a dat.5'i li-1 trimite acuma hatmanul prea luminat...

(salutd fi se retrage).

30 Scena XV ITot aceiafi fard ostaf

r. 4. Sbierea! Rob al meu ! ..r. 5. Tu qti, Rdzydna.,se draga?..[Ed. III, r. 5. Tu wi, Reizvdnafe draga?..]

95 r. 6. Si dumneata, jupaneasa?.. Parca vaz o punga intreaga !..r. 7. Te rog sa ne spui si noua, prin ce poznd incapusi

NOTE $1, VARIANTE 489

r. 9. SBIEREA (cu naivitate)r. 10. Ca tabara muscaleasca e foarte incapatoare?r. 11. S'apoi, avlind f i necazuri, am gait mai mult d'un 9fert:r. 13. Eu te 'ntreb, prin ce minune te gase9ti In esti Tara

5 p. 247, r. 2. Prin mo9ia mea... grepald prin o mapie /a Prut[Ed. III, r. 2. Prin mo9ia , grepald I.. prin o mopie la Prut I]r. 5. Un numai cu taleri, altul numai cu[Ed. III, r. 5. Cel dintai numai cu taleri, altul nurnai cu florintijr. 6. Al treilea numai galbeni de cei ungureoi cu

to [Ed. III, r. 6. Al treilea numai galbeni de cei ungureoi cur. 7. Ce chimir !.. De piele neagra, eam 'Aga bine de seama,r. 8. C'avea'n juru-i acatate zece nasturi de Edema ,

[Ed. III, r. 8. C'avea'n juru-i acatate zece nasturi de alama...]r. 11. Dela Leah sa te ia altul, !neat astfel inteo zi

15 r. 12. D'odata eine mai gtie n ce te-ai trezir. 14. Sa te rascumperi din lanturi i s scapi de reivelleald.

r. 15. SBIEREA (cu spaimel)

Cum? SA mai platen? Vai mie ! /V'af fi facut-o tn vecir. 16. Sunt de doi ani En robie, i d'ar fi fi doudzeci,

Ao r. 19. 5'apoi eu am totdeauna nddejde En Dumnezeu,r. 20. Ca Sfantul o sci met scape, Vara sa-i dau nici un leu,r. 21. Decat numai doarei poate vr'o lumanare de ceari,

r. 23.

p. 248, r. 1.25 r. 2.

RAZVAN (cu ironie)

RAZVAN (continwind)

SBIEREA (iute)r. 3. Razvfinase, cer dreptate ! Nu este chip ca sa tac...r. 4. Ho-pi tái atunci in codru ma despoiarli de sac!r. 6. Nu te bucura draguta, de o avere streinar. 8. Taleri trei mii patru sute optzeci i apte s'un zlot

so intre r. 8-9. VIDRA (luand pe Razvan la o parte cu aprindere)

r. 14. VIDRA (continudnd)fiecare adaos de bogdfie

r. 16. 0 dorinta mai setoasa, un avant mai arzatorr. 19. Aruncd-i tot ce cuprinde

35 [Ed. III, r. 19. Aruncd-i tot ce cuprinde plimdntul,]r. 20. i pietrele nestimate, i aurul, i argintul...[Ed. III, r. 20. ,57. pietrele nestimate, auru ' n grdmezi, argintul . . .]

lug

I

I..

florinti,

oda:411..

$i

peinuintul,

440 SCRIERI LITERARE, MORALE POLITICE

r. 21. SBIEREA (cu voluptate)

si. fip. 249, r. 1. DAnsul n'o spuie : acuma sum mulIumit!

[Ed. III, r. 1. DAnsul tot n'o sA-ti spue : stai I acuma-s multumit!]5 r. 2. Haide-de-de-de I Fireoe ! DoarA n'am Inebunit!

[Ed. III, r. 2. Haide-de-de-de I Firegte ! DoarA n'am Inebunit !]r. 3. Daca f i tu, o Razvane, ai aga de tarer. 4. Dulcea patim d'a creoe tot mai mare gi mai mare,[Ed. III, r. 4. Dulcea patima d'a creoe tot mai mare gi mai mare,]

10 r. 5. Precum Sbierea mii de galbeni din nemic a adunat,[Ed. III, r. 6. Tu dintr'o cApitfinie ridicate-ai ImpArat I..]r. 9. RäzvAnicA ! Sufleiele ! Nu uita, ca egti cregtin...[Ed. III, r. 9. RAzvänicii! SufleIele! Nu uita, cA eoi cregtin...]r. 10. Numai canatfi ar face noted sute pe

15 r. 11. RAZVAN (cu salrba)dupfi r. 12, In edilia II, se terminA actul.

[Ed. III, r. 15. Du-te dar de te 'nvArtegte 'n pticatoasali vizuira:][Ed. III, r. 16. Ceara mintea 'n Intunerec, scaldöli sufletul in tinil.]

ACTUL IV

20 p. 253. Scena prezinta o camera modesta in locuinfa lui Razvan, intr'unorafel polon La hotarele Moldovei. 0 ufti in fund, alta la skinga,o fereastra la dreapta.

[Ed. III. Locuinça lui Razvan Elite un ortifel lapse la marginea Moldovei.]

Scena 125 Razaful fi. Vulpoiu

r. 1. Nu mai pociu batA-I nApastea, de attita timp in gir[Ed. III, r. 1. Nu mai pociu, batfi-I nApastea, d'atatica timp in gir]r. 2. Sfi nu Pa o sArmfilu/A, ci tot numai borg cu gtir ![Ed. III, r. 2. SA nu Jaz o sArmAlutà, ci tot numai borg cu oir !]

BO r. 5. De amara ce mi-e viewca, nu mai oiu cum i-ag mai zice !..r. 6. Sase yen qi fase ierni, nu o lunA, nu un an,[Ed. III, r. 6. Sase veri f i vase ierni, nici-o luna nici-un an,]r. 7. De cad, Entocmai ca umbra, ma lin lipca de Razvan ;r. 8. Ba chiar f i umbra, fArtate, &And nu-i luminfi s'ascunde,

35 [Ed. III, r. 8. Ba zAu chiar f 'umbra, fArtate, cad nu-i lumina* s'ascunde,]r. 9. lar eu tot amAn cu dAnsul, orificcind f i orifiunde !

eI

säli

simli

putin ...

NOTE SI VARIANTE 441

r. 10. Am haiducit £mpreun i 'npreuni am trecutr. 12. Cu Muscalii, cu paganii, nu un an gi nu o /and,r. 13. $ase veri gi vase ierni ne-am beitut tot fmpreuna I..[Ed. III, r. 13. $ase yen i vase ierni bitutu-ne-am impreuni]r. 14. Haide ! Cineva ar crede, ca numai voi amandoi[Ed. III, r. 14. Haide! Cineva te-ar crede, cumcei numai amandoi]r. 15. AO facut gi mari gi late) Dar uncle pui pe VulpoiPr. 16. Oricum st fie, acuma fostul nostru harambagar. 17. A ajuns obraz de cinste, cat un vizir sau un paga:

10 p. 254, r. 1. li polcovnic, fi om mare, gi ea maini o privim[Ed. III, r. 1. 1i polcovnic, h om mare, gi ea mani o privim]r. 2. lacatei afa d'o data mai de-hai, mai ajerimL.[Ed. III, r. 2. InalSandu-se deodata gi mai pe sus 1. Aferim I. .1r. 3. Nu-i vorba... i se cuvine... nu cdgtigei de pomana!

15 r. 4. Chiar saptamana trecuta a ceiplitat qi o rana[Ed. III, r. 4. Chiar saptamâna trecuta cdpdtat-a chiar o rani]r. 6. Ag! D'abia sgariat!r. 7. II seirutd o seigeatei... Nu-i luau de speriat !..r. 10. Dar sa lasam toate asteal.. Nu gtiu, ce eram sa-si zic...

20 r. 22. reirigoara e aproape: de-i arunca cu toporul,[Ed. III, r. 22. Tarigoara-i chiar aproape: de-i asvarli cu toporul,]r. 23. Dai de brazda romfineascal.. Nu mai sum pe unde fui:r. 25. .Facuma nici En Moldova nu mai este Petrea[Ed. III, r. 23. $'apoi astazi In Moldova nu mai fade Petrea $chiopul]

25 r. 27. Nu, nut Este un alt Vodd, un Vodei mai omenos,r. 28. Care gade sus, dar Sine tot cu norodul de jos!.[Ed. III, r. 28. Care degi-i sus, dar sine tot cu norodul de jos !]

p. 255, r. 1. $tii! Cel Alexandru-Voda, ce manca ciocoi de vii,r. 2. luck fi facea de groaz th fugei pe la pustii!..

30 r. 3. Aga dar, p'aci mi-e drumul! Nu reirnein 0 pace build Ir. 4. Sa mai stea Razvan i singur... Ce naiba tot tmpreund I...r. 5. Ma due la Iagi cu hrisoage...[Ed. III, r. 5. Ma due la Iagi cu hrisoage...]r. 7. Zapise gi ipisoace chiar dela $tefan cel Mut

95 r. 9. Dar n'o las de langa mine, ult.°, cu capul o data![Perseperanla, r. 11. i 'n urmá, Eland pielea popei, o voi duce gi 'n

mormant...]r. 12. Voi merge la Aron-Vodd, o sfi vorbesc eu domnia,[Ed. III, r. 12. Voi merge dar l'Aron-Vodei, o s vorbesc cu domnia]

40 r. 13. Doara va da Sfantulesul sa-mi dobdndesc rfiza9ial..[Ed. III, r. 13. Doara va da Sfantulesul ca sd-mi cdgtig razfigial..]r. 14. Drace ! Nu cumpa ai crede, c'o sa rfinafii numai eu?

sa-1sa-1

s'a

$cbiopul,

442 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

[Ed. III, r. 14. Drace! Nu cumva lu-i crede, c'o sti riimAi numai eu?]r. 16. Orice om En astd lume are un sfânt sau o sfantar. 17. Vezi pe tine, bunioare, riizrisia te friimantli,[Ed. III, r. 17. Aga bundoare pe tine rii zrt§ia te friimântii]

5 [Ed. HI, r. 20. Tu a tale, eu a mele, fie-cine 'fi ale sale !..]r. 21. Uite, lam, and mi se 'ntAmpli a'ntdlni cumm in cale[Ed. III, r. 21. Uite, zilu, and mi, se 'nttunplfi eel 'ntdlnesc cumpa 'gi

in cale]r. 23. Lins la ceafä, alb la faIii, sprintenel si spalgIel,

10 [Ed. III, r. 23. Lins la ceafti, slab la fao, sprintenel si spglfit,el,]r. 27. Cu crfingi roase de omidti §i. cu trunchiul gaunos,

p. 256, r. 3. Mi se pare ciripirea-i cd nu are niciun haz,r. 5. Cum ciripia altddatd, cum ciripia mai 'nainte,

dupii r. 7. (igi verge ochil cu maneca).

15 Scena IITot aceia f i Rdzvan (cu bra/ul stâng legat)

RAZASUL (intdmpinandu-1 la uga din fund)

[Ed. III, dui:4 r. 7. Intril Razvan cu braIul stfing legal]r. 9. Ha? Ce este?

20 r. 13. VULPOIU (cu confuzie)

Ba nu... ins'd... cum s'ar zice...r. 14. Ce? Acug nu WI mai place al armelor mestesug?

p. 257, r. 4. RAZASUL (cu bruschefd)

r. 8. Dar eu? Ce sum eu? licispundeçi I .. Sum o gadina? 0 fiari?25 [Ed. III, r. 8. Dar eu? Ce-s eu? Ce-s? Räspunde/i!.. Sunt o gadinft?

0 fiaril?]r. 10. Nu plange si ea, sfirmana, de acel puternic dor?r. 13. Ca silt se 'ntoarcfi voioase iar la cuiburile lor,[Ed. III, r. 13. Ca sfi se 'ntoarcii voioase iar la cuiburile lor,]

30 r. 14. ,i omul se poate oare sit nu simgi acel dor ![Ed. III, r. 14. ,5''omul poate oare singur a nu simIg nici un dor !..]

p. 258, dupg r. 2. (Rfizasul si Vulpoiu ies prin u.fa din fund, pe când Vidraintrii prin ufa din stdnga).

35

Scena IIIMizvan gi Vidra

dupa r. 8.

p. 259, r. I.

NOTE RI VARIANTE 443

Scena IVTot aceia i Vulpoiu (intreind cu sfiala)

RAZVAN (strdngdnd rnana lui Vulpoiu)VULPOIU (cu vesetie)

5 dupa r. 1. Scena VRdzvan fi Vidra

r. 6. Draga, o spui indatd lucrurile ce-am vorbit ;r. 7. Ajunga acum atdta, c iegii foarte mahnit...r. 1.5. Ingropand du5manii Orli in vellvoarele-i adanci !

10 [Ed. HI, r. 15. Ingropand dupnanii %aril tn vdlvoarele-i adanCi !)r. 16. Nistru, ale and unde n zilele cele greler. 17. Aparau in loc de arndi hotarele trei mele !r. 18. Nistru !.. Nistrul. . Pdnd astdzi am gtiut sa mA ferescr. 21. Pe cand scumpa mea Moldova e aice hingit mine

15 r. 23. Caci dorul Iarii razbate pdnd gi suflet de cal !.r. 25. Holde i campii, In care pintre spicele de aur[Perseveranfa, p. 260, r. 1, Se zareau, ca pietricele ce 'nconjoard un inel]r. 2. Bosoioc i garofitfi, rosmarin gi ghiocel,[Ed. III, r. 2. Bosoioc i garofica, rosmarin i ghiocel,]

20 r. 5. Le vazui acele locuri, 0 din Viz o sarutair. 6. Tara, unde Insu0 iadul s'ar putea preface 'n rail..r. 10. s$i eu i ei /gra (vie, amandoi ne-am departatr. 11. Viu acasfi d'abia insa pusei piciorul, i kVA[Ed. III, r. 11. Viu acasa d'abia insti pusei piciorul i iatii]

25 r. 12. Vulpoiu i Rdzagul vine In fa;a mea deodatit,r. 13. Ne5tiind ca. 'n pieptu-mi arde un pojar Ingrozitor,[Ed. III, r. 13. Ne5tiind ca 'n pieptu-mi arde pojarul ingrozitor,)r. 14. Si-mi vorbesc de sera noastra, de a! farii noastre dor ![Ed. III, r. 14. 5i-mi vorbesc de %era noastrii, gi-mi vorbesc d'alfdrei dor .9

30 r. 17. VIDRA (sarcastic)[Ed. III, r. 18. Sunteli to/i chiar d'o potriva, tot un fel 0 tot un soiu?]

intre r. 18-19. RAZVAN (cu mirare)

r. 22. Un pamant rece cj Limed, de ierburi acoperit,[Ed. III, r. 22. Un pamant umed i rece, de ierburi acoperit,)

35 r. 23. Printre care din tntiirnplare o /loam a rasfiritr. 26 RAZVAN (cu impacientd)

08.50

444 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

P. 261, r. 1. VIDRA (cu mAndrie)

Vise!.. Nu poate oricine d'a visa al Vidrei vis!..r. 5. Cand te-am smuls la lumea larga din ascunsul addpost,[Perseveranja, r. 9. Cela iubeste sera cu adevaratul dor]r. 10. Nu cata' la lutul %rei, ci carei viitor ![Ed. III, r. 10. Nu catd la lutul Varei, ci Virei viitor !]r. 11. Inalid-te, pte mare, rulzuefte pdn' la stele,[Ed. III, r. 11. Inalreke, fd-te mare, ncizuefte pdn' la stele.1r. 12. $i o sã se verse f i asupra ccirei tele.

10 lEd. III, r. 12. Si o sfi se verse f'asupra iffoldovei tele,)[Ed. III, r. 17. Sci fie Razvan oriunde, el tot iara si-o iubeste,]r. 19. Incat face Imprejuru-i pe strain i pe pagan[Ed. HI, r. 19. Incat Endeamnd 'mprejuru-i pe strain si pe pagan]

r. 21. Scena VI10 Tot aceia Sbierea (intrdnd pe lila din fund fi oprindu-se)

r. 21. Cum, jupane? i ice?..r. 22. i aice I i aice Ir. 25. Cd uncheful dumitale nu mai este? S'a sfarsit,r. 27. Caci si vieaia omeneascd e un fel de socoteala...r. 28. VIDRA (cu indiferenrd)

A murit? Ce spui, jupane? Dumneata de uncle ftii?[Ed. III, r. 28. A murit? Ce spui jupane? i dumneata cum d'o §tii?}

p. 262, r 5. Deplina stapanitoare a averii parintesti:r. 9. SBIEREA (iute)

25 Ba nu, nu ! Eu sum sdrac ![Ed. III, r. 9. Ba nu, nu ! Eu sunt sdrac I]r. 10. Af dori cu trup i suflet, dar vai I nu-i chip ca s'o fac...

Totufi s'ar gdsi indatd un altul, om mai cu stare,Care sd cumpere dacd... n'o sci c scumpili prea tare:

90 Acum timpurile-s grele, bani En ;ard nu-s ci nu-s ;Cu Turcii, cu una cu alta, tori gellbenalii s'au dus I..

[Ed. III, r. 10 : Af dori cu trup i suflet, dar nu gdsesc chip s'o fac...Tot*. s'ar afla prea lesne altul cineva cu stare,Inc& sea' cumpere dacd... n'o s scumpi0 prea tare:

sa Acum timpurile-s grele, bani En lard nu-s i nu-s ;Cu Turcii, c'una, cu alta, toçi gdlbenafii s'au dus I..]

r. 13. VIDRA (cu ironie)r. 14. Gus-rand vieaia de campie si aerul cel curat

ce-§i5 l'al

l'al

slavalislavali

fi

ao

vli

NOTE $1 VARIANTE 445

r. 15. Dintr'o cwa mojiceasca, plina cu miros de varzar. 18. Eu purtand grije de turme, de arie §i de stupi,r. 21. Frumos traiu! placuta soarta! 0 Vidrt i un Razvanr. 22. Sei 'nlemneascei la o parte, nemilca0 ca un bultean!..

5 In Moldova sunt En totul trei mii de boieri de card,Cari, ne aptind altei treabii, se ceartd pentru hotarCu tine o sei se facet' cu unul mai multifor...O sei fie trei mii unul I.. Ce strdlucit viitor I..

[Ed. III, intre r. 22 23. In Moldova runt in totul trei mii de boieride card,Care n'avdnd altd Ireabei, se ceartd pentru hotard:Prin tine cisla lor crefte c'un trdntor mai multifor :O set fie trei mii unul I.. Ce streilucit viitor

r. 23. SBIEREA (cu gravitate)Is Este foarte potrivita socoteala dumisale:

[Ed. III, r. 23. Este foarte potrivita socoteala dumisaler. 24. Decat a sta la molie, mai bine set' ai parale...

p. 263, r. 3. Hem! s'ar putea i acolo sa te primeasca polcovnic...r. 5. Sa pliz eu, cum se 'ncovoaie cu sfiala un Razvan

20 [Perseverança, r. 5. 0 I Da I sd se ceiciuleascii cu died. un Razvan]r. 6. Pe langa cei depe urmil boierali dela divan,r. 7. Pentru ca apoi vreunul, cu inima mai miloasa,r. 10. 0 sa ma trimii cu lacrimi sa ma pldng fi s m rogr. 11. La nevasta unui vornic sau la o logofeteasa,

25 r. 12. Care n'ar putea la mine sei fie fatd din cash' I ..r. 13. Asa se capata slujba, cand vii singur ca s'o cei,[Ed. III, r. 13. Asa se capita slujba, and vii insufi ca s'o cei,]r. 14. in loc d'ai sili prin fapte ca sd te caute ei I..[Ed. III, r. 14. In loc d'ai sili prin fapte sa te cats singuri eij

30 r. 15. Nu I Lasä ca /ara noastra sa durerea cruda,r. 17. Si din cupa desnadejdii band ocara i amarr. 20. i p'oricine nu le place, El respinge f i-1 omoard I..

r. 21. SBIEREA (zdrnbind ceitre Vidra)Ca unul fi unul cloud, ai vorbit drept 1i frumos!

35 r. 22. i pe mine tot mifeii din visterie m'au scar I..r. 25 (intorceindu-se catre Razvan)

dar, vinde molia, sa n'ai bataie de cap...264, r. 1. RAZVAN (cu confuzie luand pe Vidra la o parte)

lubito Vidra, mai lasa... De ce asta grabi mare?40 r. 2. Eu nu /i-am spus Inca toate... Este o imprefurare...

P.

I..)

simvi

Asa

446 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

r. 3. SBIEREA (salutdnd cu umilin0)r. 6. (se deptirteaz5, apoi se opreoe in uot din fund, mai salutil odat5

O iese).

Scena VIIRazvan 0 Vidra

5 VIDRA (cu energie)Fie! Eu si-am spus, Rfizvane, am spu..0 eo mai spui iara,

r. 9. Cat de mare e putereali, gi cat de mult te iubesc...r. 10. Dar vieala-mi intreaga oare nu-i destul sii--ci dovedeascrar. 11. La tot minutul, cil Vidra poate 9i ea el iubeasa?

10 [Ed. III, r. 11. In toatii clipa, cfi Vidra poate 0 ea sii iubeasc5?]r. 13. Eu nu ftiu, nu vreau nemica, cleat 1n51iarea ta...[Ed. III, r. 13. Eu nu ftiu, nu vreau nemica, decal infilçarea ta...]r. 15. Lumea e IncApatoare; s'alegem o altii cale;r. 16. La Nemii, la Turci sau aiurea, oriunde vei porunci,

15 r. 17. Dar este cu neputinVa d'a mai ramâne aci...p. 265, r. 3. Acura el n'o mai ascunde, ci o spune la oricine,

r. 4. C'o sit aibe cu Moldova un razboiu Infricopt...r. 5. Astfizi la dansul acas5 ne chema pe to0 la sfat...r. 7. &, avdnd pace cu Turcii, ar dori ca s'o pazeasci;

20 r. 9. Sta. impotriva Turciei cu imparatul nemIesc:r, 10. Ne-a mai spus altele multe, In Orand vr'o douli oare,r. 11. Si 'n sfarOt, ca incheere, ne-a arlitat o scrisoare,r. 12. In care craiul ii zice a fi gata, ca pe Mcr. 13. a poata trece hotarul cu sabie 0 cu foe...

25 r. 15. Un piept de Roman? Sa arza o colibil romaneascfi?dup5 r. 15. VIDRA (cu confuzie)

Nu, Razvane... inset... EwaRIZVAN

Atunci alta cale nu-i,30 Decat sa plecam departe.

VIDRA (cu o voce dulce)Ba mai 'nainte sa-mi spui,Dacii hatmanul nu poate... ca sali dea sTIO naintare?..

RAZVAN (cu indignalie)35 ..Yi de-ar da?..

VIDRA (cu sfiala)Atuncea... Atuncea...

NOTE SI VARIANTE 447

Scena VIIITot aceia fi Rau qui

[Ed. III, dupA r. 15: VIDRANu, Havana... Ens& .. Ens& ..

5 RAZVANAtunci alai cale nu-i,Deed sa plectim departe...

VIDRA (duke)Ba mai 'nainte sa-mi spui,

10 Dacci hatmanul nu poate... ca sali dea veo naintare?RKZVAN

i d'ar dai 1..VIDRA

Atuncea... atuncea...]15 r. 16. Polcovnice ! Lucru mare

Vine hatmanul! El insu§i![Ed. III, r. 16. Polcovnice ! Lucru mare

Vine hatmanul ! El Insu§i qr. 17. (iese, Wand ufa din fund deschisa).

20 VIDRA (cu o jumatate de voce)lubitul meu I Nu uita,

[Ed. III, r. 17. Eu plec, scumpul meu ! .. N'uita,]r. 18. al fi ramdind aicea, tu pofi iubi fara ta . . .[Ed. III, r. 18. Ca fi ramesind aicea, tu pog iubi lara ta...]

23 dupti r. 18. Scena IXRazvan, Hatmanul

( Razvan merge la ufa din fund Entru Entrimpinarea hatmanului.Hatmanul intreind saluta pe Vidra, care Ei Entoarce salutarea fi ieseprin ufa din stdnga, dupa ce facuse cu mina un semn persuasiv

30 lui Razvan).HATMANUL (privind cu admiralie in urma Vidrei)

r. 20. Ce te 'nso-mte in lupte, infrunti moartea, vegheazip. 266, dupfi r. 3 (se apaza, se gfinde§te, apoi dupä o pauza)

r. 4. Ffind ca azi diminewp ne certasem oarecum,35 r. 5. Nu te afteptai, de sigur, d'a ma mai vedea acum?..

[Ed. HI, r. 5. Tu nu te-a9teptai, sunt sigur, sii ne mai vedem eacumil

448 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

r. 6. RAZVAN (cu modestie)Hatmane I Nea9teptati e numai cinstea cea mare

r. 9. RAZVAN (iute)Fo mai spui Inca o data, ca-mi dau vieata pentru Legi,

5 r. 13. Eoi dator tocmai acuma a te jertfi chiar nevrand.r. 15. Ne este mai de nevoie in astd Imprejurare.r. 16. Dumneata cunogti Moldova ; tare, oamenii cunooi,r. 19. Adesea braftil nu face cdt poate o diblicie...[Ed. III, r. 19. Ades mai mult ca prin braIe se poate prin dibacie.]

lo p. 267, r. 3. Dupli cum zice Latinul, iar nu mai egti Moldovean,r. 4. ii. poli sti lovefti Moldova, far' a te numi viclean...r. 6. (aplisdnd asupra vorbelor )r. 16. 0 mai spui Inca odata:r. 17. Insufl dumneata ai face tot aga la locul meu...

15 r. 19. HATMANUL (realezdndu-se dupa o pauza)Pe castelanul Piotrowski El ftii, cd-i ruda cu mine;

[Ed. III, r. 19. Pe castelanul Piotrowski-1 cunooi, cd-i rudi cu mine,]r. 21. Este un ostaf de frunte gi la lupta gi la sfat,r. 22. Nu-i batran, are avere, este foarte invaIat...

20 p. 268, r. 1. Ei bine! eu, ca epitrop, ag putea sa pun la cale,[Ed. III, r. 1. Ei bine ! eu, ca epitrop, ag putea sa pun la cale,]

Intre r. 2-3. RAZVAN (cu turburare)[Ed. III, Intre r. 2-3. RAZVAN (ca turburare)]r. 6. Piotrowski o sa m'asculte: este un tdndr supus ...

25 r. 7. Bine ! 0 sa 'ntreb pe Vidra ... Vom vedea ce o sd zica! ..r. 11. Eu, eu hatmanul, sunt gata ct-ti da in casatorier. 13. RAZVAN (emofionat)

Cum? Pe filed ...[Ed. III, r. 13. Cum? Pe flica...]

N p. 269, r. 1. RAZVAN (dupd o sforiare)sd uimeasca pe toli!

r. 6. 1401 de codru! Sa rapeasca, sii omoare,r. 7. Braçul meu facea atdta I .. Imi mai dai pe fiicali oare?..r. 8. Trecutul nu ne privegte ... Sd cdtdm ce este azi :

35 [Ed. III, r. 8. Trecutul nu ne priveoe... Sd cdtdm ceea ce-i azi:]r. 10. Tara mea £0 datoreaza multe zile straluciter. 11. ,i ne efti de trebuingi f i de p'acum inainte...

,yo

NOTE RI VARIANTE 449

r. 15. RAZVAN (dupA o pauzii)[Ed. III, r. 15. Hatmane prea luminat! In Biblie-i fi cititjr. 16. Cum Faraon din Eghipet se 'nfundli cu pctoii

p. 270, r. 3. Numai vr'o &give scrtparA din acel grozav canon;r. 4. fried o altA pedeapsA dela urgia cereascA,r. 7. Mii de ani 85 colindeze, fArA Tina, Fara' scop,r. 8. Mdnati din Tara in Tara, din loc in loc ea o turma,r. 9. Despretuili de noroade ca lucrul cel dup5 urmir. 11. Cand trambita judecAtii din cer se va auzi

io r. 12. 'astil lume despletitii, ea muierea vinovattir. 13. 0 sal strige: Doamne ! Doamne! Inca o data I ..r. 17. Sufere d'atunci incoace mania ursitei sale!r. 19. Scdtddndu-se in minciunA, in migelii cufunda/i;r..20. Iar femeile ajutA ci intrece pe bArbati,

15 [Ed. III,, r. 22. S'apoi sufletul Satanei, cand nemic nu se mai vindejr. 23. CAci soarta lor e sA vanza orifice origicui I ..

p. 271, r. 2. Ce vrei sd spui?r. 11. De loc nu se socotegte gi nu se bag n seamA!..r. 13. Rabdd dureri nume, pedeapsa lui Dumnezeu Ir. 14. Cu eantecul sdu ne cu laptele-i ne nutregte Ir. 16. Si plange de bucurie, pe dind ne vede zAmbind!r. 17. Maica, ce iubind vegheazd I Maica, ce doarme iubind:r. 18. Maica I Maica nu-i nemica I.. Totu-i tatd, tatd, tag I

p. 272, r. & 0 Doamne! Tu Tigan?.. Ce prea th zicd?25 r. 5. Hatmanul pune mAna la frunte, se gandegte, apoi dupli o pauzd,

in cursul cAreia RAzvan i observA cu anxietate)Tara legeascd intreag5...

[Ed. III, r. 6. Taci, hatmane Taci t N'uita,]r. 7. Cine sum, g'adu-ti aminte gi eine esti dumneatal..

20 r. 8. In vieatii numai odatil intalnii in trista-ini calé.[Ed. III, r. 8. In vieatA numai o data intalnii in trista-mi cale]r. 9. Una singurA fiintA cu inima dumitale,[Ed. III, r. 9. Una singura rapture' cu sinrcirea dumitale,]r. 10. Ce din trufaga nAltime a nagterii boieregti,[Ed. III, r. 13. Aceastd fdpturd-i Vidra ... nu soru-mea, ci solie

intre r. 13-14. HATMANUL (sculandu-se i rdzemdndu-se pe umdrul luiRizvan).

[Ed. III, intre r. 13-14. HATMANUL (sculandu-se gi rAzemandu-se peumdrut lui RAzvan)]

40 r. 15. i orice alte mifloace din parte-mi n'ag fi crutat,r. 17. Dar nu-i chip !.. SA fim prieteni I.. Ldedndu-te, 4i spui

29

iartd-md

fi

lardto 'ovate,

35

s

(Iai

fat*,

450 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

r. 18. Ca primeam cu bucurie p'un ginere ca Razvan L.[Ed. III, r. 18. Ca primeam cu bucurie p'un ginere ca Razvan L.]

dupa r. 18. Scena XITot aceia, fi Vulpoiu

..

5 Intre r. 19 0 p. 273. r. 1 Scena X I I

(Razvan face o mirare de mirare la intrarea lui Bartel, care vazand pehatman, se opre§te In u0).

HATMANUL (abordand pe Rafael)

[Ed. III, r. 1. HATMANUL (apropidndu-se de Ba§ota)]le r, 2. i totu9i te rog da-mi voie a-0 spune o vorbli numa...

r, 4. i s'ar trage tocmai-tocmai dela Rdmul cel vestit ;[Ed. III, r. 4. *i s'ar trage tocmai-tocmai din Ramul cel prea vestit ;]r. 5. Dar cum oare vreIi ca allii sä v'asculte fi sa creaza,[Ed. III, r. 5. Dar cum oare vreli voi, alcii sa v'asculte f i sa creazaj

15 r. 6. De vreme ce traiul vostru cu totul se departeaza[Ed. III, r. 6. Pe cdnd toatii firea voastrd cu totul se departeaza]r. 7. Dela pildele acelor oameni ageri 0 varto0,r. 8. Pe care voi cu Engdmfare Ei socotici de stramoO?r. 11. Incat la plug i la sapa adesea &eau barbati,

ze r. 13. La voi frisk and un soare lucefte cum-va in larä,r. 15. Vd facqi punte f i Iuntre ca sd-1 dc4i afard ! ..

intre r. 16-17. (arata la Razvan 0 iese, pe and Ba.lotd strdnge din umericu mirare).

Scena XIII25 Rdzvan, Bafota

r. 17. BA5OTA (salutdnd)

r. 19. RAZVAN (intrerupdnd)

r. 21. B40Tet (salutdnd)r. 22. Ai umplut Moldova toata de numele dumitale,

30 r. 23. *i slava, ce-o caqtigase0 atuncea, a mai crescutr. 25. Deci, icoana dumitale, la Cracovia lucrata[Ed. III, r. 25. Deci, icoana dumitale, la Cracovia lucrata]r. 27. Maria sa Aron-Voda o line 'n palatul ski.,

p. 274, r. 1. Unde cu multi placere am putut s'o viz 0 eu;

NOTE $1 VARIANTS 451

r. 2. 8i cum o vzui, End-eta zisei : iata omul mare 1r. 3. Nas de 9oim! frunte inalta 1 En ochi inima tresarer. 5. Cfici pe cei aleli de soartil eu unul Ei ctiu pe loc,

Intre r. 5-6. Precurn tot pe loc descopar fi firile eels proaste...5 Dar ma mir, d'unde pe mine dumneata ma pofi cunoafte?

Nu ne-am vazut nici o data 1

RAZVAN (cu mirare)Nici o data?

BA$OTX (salutand)

RAZVAN (cu amaraciune)Crez di nu...Adevarat I Eu uitasem 1. . Cand boierul ma vazu,

[Ed. TH, intre r. 5-6. Precum tot pe loc descopar ci firile cele proaste...Dar ma mir, d'unde pe mine dumneata ma pofi cunoafte?

15 Nu ne-am vazut nicaireal

RXZVANNicairea?

BA8OTA (inchinandu-se)Cred ea nu...

20 RAZVAN (cu amaraciune)Adevarat 1 Eu uitasem Cand boierul ma vazu,]

r. 6. Nasul meu, fruntea ci ochii vor fi fost de tot altminter. 8. Tapoi mai este fi alta eu eram atAt de mic,r. 9. Inat viitavul eel mare, vazand un Barman pitic,

25 r. 10. Nu vrea sa-1 bage In seamli sau d'aproape priveasckr. 11. Tar fi putut cu piciorul ca p'o muscli si1-1 striveascdr. 13. N'a uitat i n'o sa uite pe acel mare vfitavr. 14. Dar lfisilnd toate acestea, spune-mi, cinstite jupaner. 15. Ce 'ntamplare, ce furtunii te aduce astazi /a mine?

so r. 16. BA80TX. (salutand)r. 19. Imi facts nespusa cinste de-a-mi boteza o copili,

r. 23. BA5OTA. (continuand)r. 26. Un rlizboiu atilt de strapic nu este lucru u9or

p. 275 r. 4. Maria sa Aron-Vodfi la dumneata s'a95 r. 5. Cum ai spas? Ce zici? Eu batman ?.. Mai spune Inca odatii

r. 6. Hatman ?.. Hatman in Moldova ? . . Cc soarta nea9teptati 1..

29°

!

10

sfi-1

1..

452 SCRIERI LITERARE, MORALE RI POLITICS

r. 7. BAKITA. (salutand)

Sarut mem. Merg la gazda, fiind gata origicand(iese cu multi umilin0).

Scena XIV5 RAZVAN gi VIDRA (care se arata fi se opregte pe pragut

wei din stanga ffirà a fi vazuta de Rfizvan).RAZVAN (dupd o pauzei cu emoge)

r. 10. Eu n'ag fi citat lumina Er/ codru gi 'n haiducie;r. 11. De nu ma ducea norocul in umbra unei paduri,

10 r. 12. Pe Vidra, /aril 'ndoialei, n'ag fi 'ntalnit-o aiuri;[Ed. III, r. 12. Pe mult iubita mea Vidrd n'ag fi 'ntalnit-o p'aiuri ;]r. 13. De nu iubeam o femeie cu inimä mare**,r. 15. Acest om fara sci oie, m'a ridicat pan' aci:r. 17. Tu, ce pe dugmanii nogtri ades ti faci o

15 r. 21. VIDRA (cu voluptate)p. 276. r. 3. Si patruzeci mii de oaste s'aftepte cu ascultare,

r. 4. Bucurogi a 'nfige arma, oriunde-i va indreptar. 10. Asta rani ?.. Dar ce este? SA vedem !r. 15. Afcs, Razvane, ca-i dulce?

29 r. 19. Jos la picioarele mac toata lumea sa priveascal..[Ed. III, r. 19. Jos la picioarele mele toatii lumea si priveascal..]

277, r. 3. RAZVAN (cu aprindere)r. 4. Voiegte a strange aur numai la dansul n lada

(Sbierea scoate capul prin uga din fund).25 [Aici se sfargegte ACTUL IV.]

[Ed. III, r. 5. Ina rana! rana ! rana I . . 0 sageata en venin !..]Bralu-mi arde ! . . Da ! . . Mei mufcei I . . Ca fi c.dnd ar fi un spin .

SBIEREA (inaintand)[Ed. III, r. 6. Hatmane prea luminate 1 0 sd-ci aduc eu in grabd

so Un vraciu iscusit f i ieften, sau fi mai bine vr'o babei,Care descantil 'ntr' o clipd orice urmei de venin,,Fapoi nici o lescae pentr'un pdhar de pelin ! . .1

p.

ACTUL Vp. 281. Scena prezintei camera lui Rdzvan in cetatea Sucevei. Doug

unealtfi,

uge

NOTE *I VARIANTE 453

Scena IRAZAFJL (singur)

(ade gfinditor, fluierand o doina cu capul plecat pe lama. Mara se audedin departare impuvcaturi de tun).

5 Scena IIVulpoiu

VULPOIU (intrdnd prin uga din fund)r. 6. Ca s te 'nveci a nu zice nici Vulpoiule), nici m51 *I[Ed. III, r. 6. Si te 'nvell a nu-mi mai zice nici 4 Vulpoiule *, nici I mai *!]

10 r. 9. Auzi treabd I..[Ed. III, r. 9. Auzi tread I..]r. 11. Mai avteapta! D'ocamdatii, tfi vei pune pofta 'n cui !..r. 12. Leahul ne trimite hojma ghiulele peste ghiulele,

p. 282, r. 2. Ca peste doua-trei zile nici de leac n'o & avem,15 [Ed. III, r. 2. Ca peste doua-trei zile nici de leac n'o Bes avem,]

[Perseveranfa, r. 4: Sci fac lege vi porunca, ca eu zic capitane?..]

r. 5. VULPOIU (£mbundndu-se)[Ed. III, r. 6. Noi ne-am InfraIit cu Aga-i I..]

hare r. 6-7. RAZAFIL (cu mirare)20 intre r. 7-8. VULPOIU (triumfgtor)

r.. 9. Maria sa Aron-Voda trimise azi diminea Va.r. 12. Cu buna seamil! Crez gi nu ma lndoesc!..r. 15. $i prin urmare, nici astazi a o lua nu-i uvor;[Ed. III, r. 15. i prin urmare, nici astazi nu se ia de tot uvor

25 r. 16. D'aci Bavota vatavul este un bun vorbitor,[Ed. III, r. 16. Apoi Bavota vatavul este faimos vorbitor,]r. 17. Incdt cu una cu cloud pe Levi o sa-i ame/easca,[Ed. III, r. 17. Incdt indrugand la fleacuri, pe Levi o ameleasca ;3r. 18. Ca-i oiut ce fel de poamd inielepciunea leveasca ;

30 r. 20. Cunoscandu-1 prea d'aproape ca-i suflet de holomanr. 22. Targu-i rupt, pacea-i facuta, mai lipsegte adahnavul;r. 23. Dar carvmareasa-i aproape: o masura doi valai,

p. 283, r. 2. VULPOIU (intrerupdnd cu supgrare)r. 4. Bre! N'am mai vazut pan' acuma o faptura mai devarta!

35 r. 5. Trasni-te-ar capitania, cd doar' oiu fi eu ce-fi spui:[Persevere*, r. 5: Trdsneascd capitania, cX doar gtiu fi eu ce-ci 3.194.[Ed. III, p. 5. Trasni-te-ar capit5nia, cd dote' oiu gi eu ce-fi spui:]

Rdzaful.

sa-i

e

Ali

elangii I..

464 SCRIERI LITERARE, MORALE 1 POLLTICE

r. 6. Sunt Bute de semne rele, fi bune nici unul nu-t[Ed. III, r. 6. Sunt sute de semne rele, fi buns nici unul !r. 8. Mereu se tot poticne0e, iefind fi intrdnd hi mi...[Ed. III, r. 8. Mereu se tot poticne9te, iefind fi intrdnd in casi...]

5 r. 10. RAZASUL (cu mirare)r. 12. Va rfiu mind omul cade, iar nu cand s'a poticnit...[Ed. III, r. 12. Este rliu and omul cade, dar nu and s'a poticnit...]r. 13. Insii altceva mai este...r. 14. VULPO1U (intrerupdnd)

10 r. 14. Ori0cAte Ina vei spune,r. 15. Talmácind cu dibdcie, toate semnele sunt bune ![Ed. III, r. 15. Tfilmficind cu diMcie, toate semnele sunt bune!]

r. 16. Scena IIITot aceia, mof Tlinase

15 p. 284, r. 1. VULPOIU (cu importanfd)r. 3. Am ajuns en odatfi a fi un obraz in lume,r. 7. Impaci treaba cu Leii, i Vocid a iscilit...r. 10. VULPOIU (cu bucurie)r. 12. Haida-de! Ei aunt departe!.. Le porfi grijd in ifidar...[Ed. III, r, 12. Haida-de! Ei aunt departe !.. Le porfi grijd in zfidar J

r. 13. Nu-i vorbd cd sunt departe, dar Le0i se 'ndatoreazfi ;p. 285, r. 1. Adeck orice s'ar zice, este Vod6 cum se cade:

[Ed. III, r. 1. Ade* orice s'ar zice, Ii un Voda cum se cade:]r. 3. Iar nu lasfi ca ciocoiul, venit din cer cu hrisob,

25 [Ed. III, r. 3. Iar nu 1as6 ca ciocoiul, venit din cer cu hrisob,]r. 8. Despot-Vod6 sà trfiiascrt, i d'aci 1-au omorât ;r. 9. S6 trfiiasc6 Stefan Tom,a, i.1 goniffi cu rufine ;[Ed. III, r. 9. Sfi triiiascá Stefan Tomga, gonir6 cu ;][Ed. III, r. 11. Intr'o clip6 Lfipu5neanu1, Tomga, Depotul ?Ion]

90 r. 13. Una crede, alta spune, v.. face din zapacirer. 15. RAZASUL (meditcind)r. 15. Bine ar fi s'avern pace I Dup6 ce dela Divanr. 17. Cum a9 mai merge acuma si-mi caut de r6z69ier. 18. VULPO1U (cu indignafie)

35 Nuii este greu, apitane a spune o nerozie ?..r. 20. Am uitat nu rfizfilia, ci insufi codru 'verzit !..

Inu-i

fi

20

rufine

9j

NOTE SI VANIANTE 455

r. 21. $'aici sunt ca 0 'it padure, avand puterea d'a facer. 22. Tot ce'n minte imi plesnefte, tot ce vreau si tot ce-mi place!r. 23. Orificine nu m'asculta, stau la panda de-1 ochesc,r. 24. Apoi mi-I iau la bataie, mi-1 inchid si mi-/ globesc!..

5 [Ed. III, r. 24. Apoi mi-i iau la bataie, mi-i inchid si mi-i globesc!..]r. 26. Cei ce nu aunt dintr'ai rwori nu ne (thing nici pdn' la glezne,[Perseveranfa, r. 26. Acei ce Illi-s dintr'ai noftri nu ne-ajung nict pdn'

la glezne !]r. 27. Ne-a venit apa la moara! Vom macina cat putem:

10 r. 29. Ce te mai plangi tu atata pentr'un paiu de razasie,

P. 286, r. 1. Scena IVTot aceia, Rdzvan

RAZVAN (intra' foarte turburat fi vorbind cu Intreruperi)r. 2. Merge/i L . Pe toli capitanii in data sa mi-i chemalil..

15 r. 3. Eu v'am fost ca un parinte!.. Aduna/i-i mai in pripal..

r. 5. Scena VTot aceia /cirri Illizvan

VULPOIUHa, ha! Inteles-aci oare un singur cuvant macar?..

20 r. 6. Ma tern, ca hatmanul nostru are trei roate la car I..r. 10. Noi pierdem vremea, verzi euscate insirand!...[Perseverança, r. 10. Nu ne privefte a'nfira toate pe rdnd...]r. 13. Datoria noastrd este a-I ajuta orifiunde...r. 15. Pacat ca-i Tigan... accasta este singuru-i cusur !..

ss intre r. 15-16 (ies tori prin usa din fund, pe &and prin cea din stanga intraRazvan si Vidra, continudnd conversafia).

Scena VIRdzvan, Vidra

r. 16. Da! S'a impacat cu Lesii...30 p. 287, r. 3. Cu atdt mai rau!.. Iubito, cata drept In ochii mei!

r. 9 (strangand pumnii si cu o voce neibufitd)

r. 11. VIDRA (cu confuzie)

r. 13. RAZVAN (iute)Astazi, astazi, astazi; ori mai bine niciodata!

35 [Ed. III, r. 13. Astazi, astazi, astazi; ori mai bine niciodata !]

456 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

r. 15. Se 'ntfire5te in domnie, pe and eu sughi% i morr. 17 Prin dwmani dea o slap, iar slava duce la toate !..

dupti r. 19. VIDRASteipdnefte-te Illizvane I.. Tu uiçi c'o astfel de faptdCere mulUi chibzuiald... lubite, mai afteaptd ITrebue mai intdi ca Lefii sei se poatii depdrta,Leisdnd p'Aron En cetate, cu tine fi'n volt& ta I.

[Ed. III, intre r. 19-20. VIDRA:Steipdnefte-te litizvane I. N'uita c'o astfel de faptd

10 Cere multd chibzuiald. lubite, mai afteaptei ITrebuie dinteuntdi ca Lefii a se poatd depdrta I ..Lösdnd p'Aron En cetate, cu tine fi'n poia ta I..]

p. 288 [Iipse9te r. 1.]r. 2. Douti nomi in fir, iubite, ieri fi astfizi am visat

15 r. 3. 0 vedenie cumplitli, un lucru[Ed. III, r. 3. 0 vedenie grozavfi, un lucru de ' nfricof at . . .]r. 4. Maicei ta, En haine negre, din mormânt papa spre mine,r. 8. Sunt vise, nemica alta I Luptfitorul care 'n viaIfir. 11. Nu-I supeird o naluca, ce sperie pe copii !..

20 [Ed. III, r. 11. Nu-1 suparei o nfilua, ce sperie pe copiir. 12. S'apoi unde-i acea Vidrfi, care End spunea odatfir. 15. Cti Enseifi iubirea Orli e pofta d'a se 'nfilta?r. 21. liddiciEndu-se ea bradul eel cu o stud de brace? I..r. 23. Ce de spaimfi vede umbre i plfinge de spaima lor !..

25 r. 27. Te 'ngrozqte fa-%a apei, ce anima val pe val ?..p. 289, r. 2. El va merge inainte sau la tron, ori la mormânt

intre r. 2-3. Scena V IITot aceia, Reizaful, Vulpoiu, Mof Teinase, mai mulci ceipitani

intre r. 4-5. Scena VIII30 Tot aceia, fra Vidra

r. 9. Pe and Jigmond Ungureanul, la otarele romfine,[Ed. III, r. 9. Pe and Jigmond Ungureanul, la otarele rom'fine,]r. 10. el de groaza Turciei strans cu Maul la os,r. 12. Pe and Nemfii, Frfincul, Papa, Virile cre0ine toate (ed. III, id.)

35 r. 15. Iar Vodei Aron al vostru este inchinat la Lefi I..intre r. 15-16. TANASE

Afa-i I

5

!

.

infrioosat...

1..

37

NOTE ei VARIANTE 457

TOTIAga-i 1 Ai dreptate I..

VULPOIU0 dreptate foarte mare 1..

8 RAZVAN111.4 o sd-mi spuneg, poate, cd aceastd impel:careVa fi smulsd färd voie de veun biciu Dumnezeesc?De pr'o urgie, la care bietul pitic omenescNu-i chip sli-i stea Empotrivd, gi ne avdnd at sd face,

10 Tace, primwe pedeapsa, gi de nevoie se pleaed?..Nu frafilor I Nu-i urgie I.. Nu frafilor 1 Nu e bic i I..Cetatea noastrd e tare gi'n cetate aunt voinici 1..Ajunge cd pdnd astdzi Swam mai sta'n picioare,Cdci peste doud-trei zile ne mai sosegte ajutoare...Vedgi dard, c'Aron-Vodd ne-a trddat fi ne-a vandutP

TANASESigur 1..

TOT!Ne-a ucis migelul 1

20 VULPOIUAcum ce-i de facutP..

[Ed. III, Intre r. 15-16. TANASEAga-i 1

TOT!23 Aga-i 1 Ai dreptate

VULPOIU0 dreptate foarte mare I..

RAZVANTotugi o sd-mi spunqi, poate, c' astd jalnicd ' npdcare

30 A lost smulsd feird voie de verin biciu dumnezeescPDe peo urgie, la care bietul pitic omenescNu-i mijloc sii-i stea'npotrivii, f i n'avdnd ce sit mai facd,Prirnegte cruda pedeapsd gi de nevoie se pleacd?.Nu, fracilor I Nu-i urgie I.. Nu, iubitilor I.. Nu-i bici I..

35 Cetatea noastra-i prea tare, gi 'n cetate sunt voinici 1 . .Slava domnului, pdn' astazi Suceava mai eta ' n picioare,

458 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

lar peste douli-trei zile ne mai sosesc ajutoare...Vedgi dard, c'Aron-Vodel ne-a trildat 0 ne-a mindut?

TANASESigur I..

5 TOTINe-a ucis mifelul

VULPOIUAcuma ce-i de feicutP. .3

r. 18. Un Vodfi este un doftor, gi norodul, fraIii mei,10 r. 20. Mul/i domni avuse Moldova: cei buni domnird o viealfi,

lEd. HI, r. 23. Poporul da jos p'aceia, pe care dasul i-a pus !..]p. 290 1ntre r. 2-3. (Cipitanii ies cu tumult, afarfi de Vulpoi vi mof Tfinase).

Scena IXRdzvan, Vulpoi, MSc Teinase

15 r. 5. S'aseamfinfi cu strigoii, ce umbra, dar nu trfiesc...r. 9. a'adunandu-se in gloatfi, mic vi mare pe maidan,r. 12. atiu! Cu dansul chiar eu voi avea a face:r. 13. De mult II pasc de departs, a nici de fricfi mi-mi place!..

Intre r. 13-14. Scena X20 Rdzvan, Mof Teinase

p. 291, r. 10. Dar orivicum pdn' acuma, din mila dumnezeeascrt,r. 11. N'am avut fried un Voda... vtii!.. Tara o si carteascri![Ed. III, r. 11. Noi n'am avut nici un Vodfi... vtii!.. Tara pa sfi

cârteascliq

25 r. 15. Scena XlRAZYAN (singur) (face cu agitafie caliva pavi prin

odaie, apoi se oprevte pe kc meditlind)Nu e greu veo patru zile a mai reibda in cetate,

r. 16. Pan' ce oftile lui Jigmond vor lovi pe Levi la spate...90 [Ed. III, r. 16. Pan' ce tabfira lui Jigmond va lovi pe Levi la spate...]

p. 292, r. 2. Ramazanul kr mai sine incd doufi sfiptfimani...

NOTE SI VARIANTE 459

Intre r. 6-7. Scena XIIRazvan, Vidra

VIDRA (intrAnd Incet prin ufa din stdnga)r. 10. Privind cu sdnge rece la rasplata fi osindfi ! ..

s [Ed. III, r. 10. Privind cu sdnge rece la asplatä, la osandA...]r. 14. Care din cupa maririi a ftiut ca sA te 'nbete!..[Ed. III, r. 14. Care din cupa miiriri s'au straduit sA te 'mbete L.]r. 16. In cari Dumnezeu sfideqte cdte un addnc pdcat,r. 17. Ce toli de acelafi sAnge 11 mo§tenesc neincetat ![Ed. III, r. 18. Neamul lui Mo-coc nu poate s'aibe nici o cugetare,]r. 19. DecAt numai-numai-numai pofta d'a ajunge mare!..

RAZVAN (distrat fard s'o fi ascultat)r. 20. Tu n'ai auzit pistolul? .. Pistolul n'ai auzit?..

p. 293, r. 1. A L . Acuma s'a sfAr9it !15 r. 6. Nu 9tiu ce... ba mi se pare... da, Imi povesteai un vis...

[Ed. III, r. 6. Nu 9tiu ce ... ba mi se pare... dec I imi povesteai un vis ...]r. 7. Mai spune-1 inca o data...r. 10. Crezut-ai oare, Räzvane, cr* se poate speria[Ed. III, r. 10. Crezut-ai oare RAzvane, ca se poate speria]

20 r. 11. De n4te vise delarte o inima ca a inea?[Ed. III, r. 11.. De niqte dgerte vise chiar f'o inima c'a mea ?]r. 13. Ar putea glasul maririi In pieptu-mi sic' nabu'eascii?.,

p. 294, r. 3. Uit toate, 0 via acuma, cci sunt femeie 9i eu!..r. 4. RAZVAN (cu exaltare)

25 ?nue r. 6. Scena XIIITot aceia, pltuzul 0 mai mulIi burgezi

SOLTUZUL (prezentad lui Rfizvan pe o tablä de argintstruguri §i spice de grin)

r. 16. Nu voiu uita niciodata c'a Ronufnilor tarieSO r. 19. Am ales din sAnul nostru bgatul cel mai sArac,

chip& r. 39. .i de-i zice: lasa-ma sa te las,0 sd paleoi fi'ntr'un

p. 296, r. 2. Scena XIVTot aceia, Razaful, Mo§-Tanase, mai mulci cdpitani

95 r. 3. Am ispravit toatá treaba fail multi greutate:r. 9. Pe Vulpoiu cu toata ceata de armafei in spinare !r. 10. Bine, dragii mei tovarAgi L. Domnia mea In curand

ceas . . .

460 SCR1ERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

r. 12. Scena XVTot aceia, Sbierea

r. 15. Sinete, zapise, Tara, lumea e aci n ladal..r. 16. SBIEREA (respirdnd mai u§or i facand semnul crucii)

5 r. 18. Doamne, squle, stapane I Nu mai pociu a md opri.r. 19. eu inteun glas cu cara ura dori

p. 297, r. 1. 0 domnie fericita... ba Inca a vrea, ca maner. 2. Sd'mpletelti Intr'o cununa toate /aside romfine,[Ed. III, r. 2. Sd se lege 'ntr'o cumma toate ri1e române,}

so r. 4. Sd domneascd nu un Voda, ci un Razvan Imparatr. 5. CXPITANIT (cu entuziasm)

Da, da! 0 impdrdçie I..[Ed. III, r. 5. Da, da, da ! 0 'mpdralie I . .]

Intre r. 7-8. SBIEREA (iute)15 [Ed. III, r. 8. Ce mai om far' judecatd I..]

r. 9. Moldova e sarficita! Nu-i chip altfel s'o carpeoi,r. 11. Unul §i cu unul cea mai dreapta socoteala!r. 12. RAZA$UL (meditdnd)r. 15. se.. mergem! Voesc ca astdzi din gura domniei mele

20 r. 19. Scena XV ITot aceia, Vulpoiu

VULPOIU (intrdnd cu precipitaliune, sufocat de spaimil)r. 20. Ce este?. .

p. 298, r. 5. VULPOIU (ludnd rdsuflare)r. 10. Ca nu se adea domnia s'o apuce orice nearn !..r. 14. care alai poruncd pa poate da un Rilzvan,r. 15. Dealt sabia in mana i 'nainte la dupnan !

p. 299, r. 1.r. 3.

RXZVAN (cu exaltare, scoVand sabia)

CXPITANII (in cor apucand armele)

30 Mormlintu-i casdMoartea-i mireasd

intre r. 6-7 (iese cu sgomot, repetdnd dintecul, care se mai aude cdtva timpapoi se pierde in departare).

25

Si o5i gi o.51

aid:

Si

gi

NOTE V VA.RIANTE 46i

Scena XVIIVIDRA (singurS)

r. 7. Moarte I Dar se poate oareP... Moare oamenii cei mici,r. 9. Inset, omul, care lumea ar urea pe palm& s'o poarte,

5 r. 11. (se gandeoe, apoi cu indignaçielDumnezeule puternic ! De ce fad tu uriaci,

r. 12. Daci in rand cu piticii prada morlii vrei sa-i la0?..r. 15. Si numai omul cel mare, tu, Doamne, il osandectir. 16. A muri des o potriva cu muctele omeneoll . -

to intre r. 16-17 (se cutremura ci dupti o pauzS)r. 18. Are un fel, o ursitti, un scop, o Ontti anume,r. 19. La care trebue di mearga, de oarba soarta Impins,r. 20. Si cade numai atuncea, ednd semnul este atins I..

p. 300, r. 2 (sculandu-se cu energie)15 $i. de ce a stau aice... Da;i-mi un arc o stigeatii :

[Ed. III, r. 2. Si de ce sii stau aice... Daci-mi un arc o stigeati i:]r. 3. Vidra etie sti se lupte, Vidra poate sa se batii I..[Ed. III, r. 3. Vidra etie sti se lupte, Vidra poate sei se bag I..]r. 4. Dar copilul meu!.. 0 Doamne ! e cumplit al mumei dor I ..

20 [Ed. III, r. 4. Dar copilul meu!. . 0 Doamnel Cumplitu-i al murnei dor I . .][randurile 5-13, lipsesc].

r. 14. (Pe prag in Ma Vidrei, apare Razvan, greu rani; sus;inut deVulpoiu §i. de Razac)

r. 13. A ! Scapat !.. Ce fericire I..is (apucandu-1 de mdnii cu efuziune)

Tu I . .

p. 301, r. 1. Scena XVIIIVidra, Ram», Retzasul, Vulpoiu

RAZVAN (cu o voce slabs, pe cand Vulpoiu rli Rfizasul10 11 depun pe divan)

r. 3. lubind cinstea ci marirea, precum el iubea averea?[Ed. III, r. 3. lubind cinstea 0 marirea, cum iubea ddnsul averea?..]r. 4. Ce-i trebuie lui acuma aural strdns in gramezi?r. 5. Ce-mi foloseoe domnia ? .. Aci p'amAndoi ne vezi

15 r. 6. Praf, pulbere ci cenuce, acei ce din leicomie,r. 7. El penteo biata Ifiscaie, eu pentr'un ceas de domnier. 9. Uitam ca viea/a-i o clipti intre leagan ci mormant L.[Ed. III, r. 9. Uitam ca via-ca-i o clipS dintre leagan 0 mormant !..]r. 10. Mi se 'ntunecti vederea ... Pieptu-mi arde, arde, arde I..

40 [Ed. III, r. 10. Mi se 'ntunecd vederea ... Pieptu-mi arde, arde, arde I..]

462 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

r. ii. Jumatatea rtt mele de cealaltä se desparte .

[Ed. III, r. 11. Junaltatea firii male de cealalta se desparte ...]r. 12. E grozav Nu-mi place moartea Ins% unde-i ma; TaaaseP[Ed. III, r. 12. Ah, venii, Veni%i cu . E grozav 1.. Unde-i Tdnase .]

5 dupli r. 13. Eu, n'am murit I.. Proasta vie* bat'o trasnetul s'o batd I ..Mult elf fi dat miculi, s mor eu d4nsul odata' I ..

(Vulpoiu phi ).

RAZVAN (in agonie)Nu mai vaz... Ah capul I.. Capul I.. Moartea... o privesc...

to ma chiamd IVidro I.. Iubito !.. ascultd... 0 rugdminte... Efti mamd...

(face o sforcare f i se scoald En picioare).I rward copilul nostru, ca sa nu doreasc'd ' n yeaBunuri ce sclipesc ca sticla, bunuri fragede f i seci !

15 (foviiind)Tigan !.. Tigan ! !.. Apt). !. . (cade mort laugh' cadavrul lui

Sbierea).[Ed. III, intre r. 13-14:

Apdrandu-te pe tine, mort de palof a rdmas I..20 Eu n'am murit 1.. Proastd bat'o tra'snetul .s'o batd I..

Mult fire-as eat, mdiculiça, ca s murim topi o datd 1 ..(Vulpoiu pMnge).

RA2VAN (in agonie)Nu mai vat/. . . Ah, capul I.. Capul I.. Moartea... 0 privesc...

23 M'd chiamd 1. .

Vidro I.. Draga mea... Ascultd... 0 rugaminte... Efti mama...(face o silinrd f i se scoald En picioare)

In9ard copilul nostru, ca s nu doreasca'n (JedBunuri ce sclipesc ca sticla, bunuri fragede f i seci 1 ..]

80 (for,dind)Tigan !.. Tigan !. , !.. !..

(cade mort peste Sbierea).r. 16. Smeul smeilor sfi 'ncapii Entr'un stdnjen de mormant !..[Ed. III, id.]

85 p. 302, r. 1. VIDRA (sculfindu-se palida, darr. 3. VIDRA (cu dispref)

Pe voi nu vä doare !..[Aici se sfar§este actul V]

[Ed. III, r. 5. 0 sii mi-o p1teti acuma, Enghicitea-ar iadul 1]40 [Ed. III, r. 6. Iefi I..]

I..

Apt

piafd,

I.. .to[ii

Apt

finittitt).

NOTE SI VARIANTE 463

NOTELE LIU HASDEIJ LARAZVAN 1 VIDRA

p. 164, r. 1. Adecel, nu-i porbei, nici caláii nu aunt rani...Despre aceastii ocupaIiune a Tiganilor, vezi: Toppeltinus, Origines Trans-

sylvanor., ed. 2 4 Vien. 1762, op. 6, p. 56. Benko, Transsylvania, Vindob.1778, t. 1, p. 502. Miron Costin, Letop., t. 1, p. 231. Grellmann, etc.

5' p. 165, r. 4-5. Tae-teiu va fi lost, beiiete, o groaza' de bldstematDe-au intortochiat pe in lingufirile lui I

Despre prinii lui Rfizvan, vezi:_ Heidenstein, Rerum Polonicar. lib.XII Francof. 1672, p. 315: Rozvanum quemdam, qui matre Valacha,patre fex eo, genere hominum, quos tiganos vulgo vocant, natus s.

io p. 170, r. 4, Petru-Vodd schiopliteazd, dar nu-i slut I..Despre frumselea lui Petru cM chiop, vezi: Crusius, Turco-Graecia,

Basil. 1584, p. 275. Hammer, Geschichte d. Osmanisch. Belches, t. 3, 205.

To'. 1.74, r. 9. Par'c'af fi sigur veun cdntec nerufinat I

In pravila lui Vasile Lupul, publicatri in 1643, dar bazati pe neste mate-rialuri cu mult mai vechi, se preVede deja pedeapsa pentru cela ce va scrieversuri sau va scoate cantece intru ocarà cuiva Misail, Epoca luiVasile Lupul, p. 54. E remarcabil cã asemeni satire au fost familiarestriibuniler noori chiar in timpii cei primitivi ai Romei; dovadfi cele XIITable: qui malum carmen incantasset.....

20 p. 178, r. 7. Logofeitul e viclean...Mare-logoffit era pe atunci Luca Stroici, unul din oamenii cei mai invii-

TaIi i cei mai perfizi ai timpului, despre care vezi monografia mea: LucaStroici, peirintele filologiei latino-romdne, Bucuresti 1864. [Nota aceasta lip-seste in ed. In.

25 p. 178, r. 18. Catec dar, dascdle, catei I ..

Vezi opiniunea lui tefan Tomsa despre oamenii cei Inväça%i, in MironCostin, Letop., t. 1, p. 231.-{In edicia II, se -reproduce 0 textul lui-MironCostin. Ed.):

p. 179, r. 16 Cum-cd de-oscindei se land, pe cine-1 ia de beirbat30 0 copilá, o fecioard, un suflet

ma-ta

ca-i iareifi

Vezi:

nevinovat...

D.

:ss.

e

464 SCR1ERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

Acest sublim obicei a existat in Moldova pana la itnceputul secoluluinostru, dupre cum Ii mai aduc aminte batranii. El se pare a fi o reminis-cinta a supremei veneratiuni ce avusese anticii Romani pentru virginitate.

p. 182, r. 4, 5. Tiganul la mal se'nneaca I..Tiganul fyi dete in petec.

0 multime de asemenea proverbe si anecdote despre Tigani, vezi in AntonPann, Popestea porbei. [In editia II-a, urmeaza: s 0 colectie si mai numeroasiiposedii In manuscript d. Fundescu Ed.].

p. 184, r. 6. Furul.se da acelui dela care a furat...10 Acest obicei a existat deja In pravila cea perdua a lui Alexandru eel

Bun, precum arata un calator, care trecut prin , Moldova in anul 1420.Vezi: Voyages et ambassades de Messire Guillebert de Lannoy, Mons 1840:les larrons jusques a neuf furent prins et a moy livrez la hart au col

Pasagiul intreg noi 1-am reprodus In Arhiva latorica, t. 1, part. 1, p. 12915 30. In documente scrise romaneste aceasta se numeste: t a da pe fur de gru-

mazl. Originea obiceiului se refera la legislatiunea romana din celle XII-Table. Vezi Gaius, Comment. II, § 189: liber verberatus addicebatur ei,cui furtum fecerat...*.

p. 192, r. 11. Ar fi raza.yi ca §i-ai noftri, numii acolo20 Rza i mosnean suit sinonime in toata puterea cuvantului. Razes

vine dela redire *, verb juridic, care inseamna la anticii Romani mooenireaaverii teritoriale in marginile unei singure familii. .Vezi:' Terentius apudHeinecc, Antiquitates Romanae jurisprudentiae, Argentor. 1734 t. 2, p. 11.[Ed. II, urmeaza: Din redire s'au format haereditas, adeca mostenire in

25 genere, si haeredium, un petec de camp J.

p. 192, r. 13. Le zice chineji, dar este chiar o breasla raztifeasca...Vezi Puscar, Dissertq. despre impargrea Ardealului, p. 15, 16, etc.

Kemeny, Ueber die ehemal. Kn.eien und Kenesiate der Walachen, In Kurz,Magazin, t. 2, p. 286-339. Vizsgálodfis az erdelyi kenézségekról, Enyed,

30 1846., etc. [In ed. II, nu exista deck referinta la Purariu. Ed.].

p. 192, r. 25. Doina Rriza'sului am cusut-o din fragmentele cantecelornationale, publicate de D. Alexandri in Romania Literara,.suplem., p. XIXsi XXIII. [Nota aceasta exista numai in 'ed. II. Ed.].

p. 197, r. 9. tiut I Dupes' ce-i din osul acelui Pornic

35 Despre acest Motoc, care a rasturnat unul dupa altul pe tefan Rares,pe Joldea-Voda, pe Alexandru Lapusneanu si pe Basiliu Despote, vezi Urechie,

5

*.

mayneni...

it

a

a

a

a

Motor

NOTE tg VARIANTE 465

Letopis., t. 1, p. 176, 182 etc Engel, Geschichte der Moldau, p. 192, 202,etc., $incai

p. 204, r. 8. Insufi Domnul cu rapine pleacd Iruntea /a pagdn....Botero, Rdazibni universali, Venezia, 1600, t. 2, p. 120: I Vaivodi di

Moldavia, di Valachia, e di Transilvania, si mantengono ne' loro principatit a viva forza di presenti, e si mutano ogni giorno quei di Valachia e di

Moldavia, perchè si danno a quel che pii offerisce, e per poter mantenert quel che si e offerto, consumano i popoli ...b.

p. 205, r. 7. Toate aceste principii ale haiduciei romthie din secolid XVI,to vezi-le in baladele na.cionale despre Codrean, Grue Grozovan, Mihu, i chiar

balada mai moderna despre Bujor, In Alexandri, Balade, t. I, p. 16, 31, etc.;t. 2, p. 41, 97, etc. [Nota aceastai numai In ed. IL Ed.].

p. 216, dupa r. 10. In ed. II acesi vers este:Stdnd in calea

15 Pdanaful codrilor.

Numai in ed. 11, Hasdeu are urmatoarea nota:Deja d. Alexandri observa, pa pauna,u1 codrilor deriva dela Pan,

divinitatea silvestra a Romanilor. Justificarea acestei opiniuni, vezi-o InDionys. Halle., lib. I, § 31 (ed. Kiessling):

20 inSyxcu B di WT8 TO Paoadav zdo,'Afloptyfvcov, naesilippeig (1)a&og., 'Awn16g palm, andyovoc, &Tie path Top ii2aas7J9lov seal oustelg, vat atkelv ths tar know-elan, zaa `Pwpalos dcuaóran, (bolas; 'cal Vick yeectleopatv.

p. 216, r. 26. Forma acestei balade aparline autorului ; idea Insi e luatadin -numeroasele poesii nalionale despre pduna,cii codrilor, din care unele

25 s'au publicat de D. Alexandri. [In ed. aota aceasta lipse§te].

p. 217, r. 6. La Romanii rimitivi insuqi resbelul fusese dinteuntaiu olupta intre doi, de unde i cuvantul duellum, din care mai tarziu s'a formatbellum : 4 duellum id postea bellum zice Varro, de lingua lat., VII, 49.Aceasta institulie se conserva la Romani sub feluritele forme de lupta va-

n niceasca, mocaneasca, dreapta, etc.; despre care vorbesc baladele popo-Jere. Insit duelul modern, bazat pe a§a numitul punta de onoare supusregulelor precise In privinta armelor, marturilor, nobleIei i altele, este deorigina pura germank i pfitrunse la Romani din Moldova prin intermediaPoloniei, unde In secolul XVI aceasta t lupti rieznleasca I luase n4te pro-

85 poqiuni irnense. Vezi Lelewel, Pojedynki w Polszcze, Poznan 1856, p. 12.[Note aceasta, numai in ed. H. Ed.].

si

III-1V,

*

*, si

30

e

ler,

e

466 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

p. 222, r. 17. C'acest yir Valachus este strenuissimus...A amesteca cuvinte, loeuTiuni si chiar fraze intregi latine, a fost in Po Ionia

o modfi de elegan0 si de erudiciune, mai ales pe la finele secolului XVI.Din acest punct de vedere, personagiul lui Piotrowski este un tip istoria.

5 p. 225, r. 3. Eu unul ffi spui atilta, cd de-oi fi yeo datd crai...In Po Ionia, dup5, stingerea dinastiei Jagellonilor, toli nobilii, pfinfi si

eei mai de jos, erau eligibili la tron. Proverbul favorit al acelei epoce erea:tIaranul nobil este egal Voevodului * (szlachcie na zagrodzie, r6wien woje-wodzie...). [In editia II, nota nu are cleat prima frazii. Dela Proverbul

10 favorit ...*, se adaogii in ediliile ulterioare. Ed.].

p. 225, r. 13, 14. La marginea drumuluiIn calea Armeanului...

Tot comerciul Moldovei din secolul XVI se afla in mfiinile Armenilor,ceiace explicti sensul acestei doine, publicate de D. Alexandri. Pentru

15 citqiuni, vezi scrierea mea: Istoria toleranfei religioase in Rorndnia, p. 6165. [In ed. II, nota are numai prima frazà. Ed.].

p. 227, r. 12. In codru se pedestreyte, pe cdmp incalecd iard.. ,

Vezi fralcescu, Arta militard la Moldoyeni, in Magaz. Istoric, t. 2, p. 52.

p. 229, r. 17. Dela Alexandru-Vodd fi dela .5tefan cel SIdnt...20 Asa munea poporul pe Stefan cel Mare. Vezi Ureche, Letop., t. 1, p. 145.

Strykowski, Kronika Polska, Warszawa 1846, t. 2, p. 320.

p. 231, r. 2. Lefii au o lege-anume : un om de neam çiganescVezi legile din 1565 si 1578, In Volumina Legum, t. 2, p. 608 si 691.

Cf. Czacki, 0 Cyganach in Dziela, Poznan 1845, t. 3, p. 300.

25 p. 231, r. 5. Iar Jidovii, mai cu seamd, sunt ca'n ;am lor...Despre Evreii in Polonia vezi o interesana scrisoare din 1601 in Bur-

mann, Sylloge epistolarum, Leidae 1727, t. 2, p. 69-71.

p. 233, r. 14. Dupd cum mdrturiseyte fericitul Chrisostom...Vezi Konigswarter, Hist. de l'organisation de la famille, Par. 1851, p.

30 337, unde mai citeazá un canon synodal: Mulier non est facta ad ima-ginem Dei i.

NOTE $1 VARIANT& 467

p. 234, r. 6. Iscoada'n tntreaga lume, pope% numai in altar...cum a greci si rusi din secolul XVI jucau In adevfir asemeni

roluri, vezi Akty Zapadnoi Rosii, t. 4, p. 1.59-160, 203-236 0 Acta Tomi-ciana, t. 1, p. 154. [Aceasta nota lipseste In ed. II. Ed.],

p. 236, r. 13. Precum anume aunt scrise In sfdntul Nomocanon...Vezi .Nomocanon Photii cum comment. Balsamonis, ed. Justelli, Paris,

161.5, p. 186-197.

p. 240, r. 6. Spre mai deplind rasplatd, In boerimea lefeascd...Despre aceastrt inaintare a lui Mizvan in armata polong sub regele Stefan

10 Batori, vezi Heidenstein, loco laudato: pro gregario primum milite interpedites meruerat, postea a Stephano Rege virtutis causa ad ordinem per,ductos fuerat ...*.

p. 246, r. 15. Dela Mari ma' luardDespre tot ce suferea Moldova in secolul XVI din cauza invaziunilor

tätgresti, vezi Gratiani, De Despota Vallachorum Principe, Varsaviae, 1759,p. 19, 75: senibus atque imbelli aetate occisa, aedificiis incensis, quindecim

millia capitum Christiani nominis in servitutem abduxere *.

p. 253, r. 2. Si; nu pa'd o sfirmalugi, ci tot borf cuPang la introducerea cucuruzului sub primul Mavrocordat, varza sau

so curechiul forma mancarea nalionala a Igranului roman, dupre cum ziceMiron Costin, Letop., t. 1, p. 9: 4 in toatg vitqa in mancare cu dulcettIa cure-chiului Despre origina slavonicg a borsului cu stir, vezi Golembiowski,Domy i dwory, Warszawa, 1830, p. 32-3.

p. 254, r. 20. A.ceasta sublimg doing, ceva modificatg, am luat-o din25 Grandee, Miosotis, p. 128. [Nota aceasta lipseste in ed. III si IV. Ed.].

p. 254, r. 28. Care fade sus, dar fine tot cu norodul de jos IDespre cruzimea lui Aron-Vodg in privinca boerilor vezi Urechie, Letopis.

t. 1, p. 205-209. [Nota aceasta, numai in ed. II. Ed.].

p. 254, r. 30. 0 vita leiptifneneasca: feciorul lui Alexandru...80 Asa se 1ntjtu1eaz hnsui Aron-Vocla in crisoavele sale. Vezi Wicken-

hauser, Moldawa oder ein Urkundenbuch, Wien 1862, t. 1, p. 93.

30*

preqii

a

o

a

pie

s.

468 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

p. 262, r. 3. Cumpdrai pe ldngd 1Vistru nepe dimpuri nelucrate.

Avt era pe atunci mai tot litoralul Nistrului din cauza invaziuniorprecum aratrt cratoria Olandeznlui Douza, De itinere suo Con-

stantinopolitano, Lugduni Bat., 1599, p. 16.

5 p. 262, r. 6. ... mii de vite rdmeitoare...Ufa din principalele resurse de bogatie in zona de mijloc n Basarabiei

nistrene. Vezi Kantemir, Beschreibung der Moldau, Leipz. 1771, p. 69.

p. 262, intre rândul 22-23; vers care lipse9te In ed. IV:In Moldova sunt in totul trei mii de boieri de fard.. .

10 Vezi notia statistia din 1566, pe care eu am publicat-o in a mea 4rchiviiIstoricd a Romdnieiot. 3, p. 14. [Suprimandu-se patru versuri in ed. IV,nota aceasta ca ci cea urpiritoare nu se gase9te dealt in ed. II, III. Ed.].

p. 262, intre rfindul 22-23:Care, n'avdnd alti treabd, se ceartd pentru hotard.. . ,

15 Aproape toate procesele la Romfini erau pentru hotare, sau e per for-,mulam finium regundorum a, dupre expresiunea dreptului-roman, de undeins'60 sentiaca judeatoreasa lua numele de s hotärfire *. Acest fapt, con-firmat prin mii de documente, probeaa ca la -strabunii noctri predominasistema proprietalii mice.

20 Despre Montesquieu observii Esprit des lois, lib. XVIII, cap. 13: a c'estle partage des terres qui grossit principalement le code civil , ...a. [Notaaceasta a fost suprimatã in ed. IV, suprimandu-se patru versuri ; cf.varia-nte.Ed.].

p. 267, r. 6. In cuibul meu, la Moldova, nu se 'nvalli ldtinefte.

25 Cantemir, op. land., p. 340. [Nota aceasta, suprimat5. In ed. III, IV, Ed.].

p. 270, r. 2. Astlel pieri Faraon, etc.Din aceasta opiniune poporanA despre origina Tiganilor a derivat la noi

numele lor a Faraon * sau a Baraon a. E remarcabil cã autorii romani deate ori vorbesc despre vechii Egipteni, parcà descriu pe Tiganii de. asazi,

30 bunã-oara: Amm. Marcell, I, XXII, § 6 gi 16, Ariston ap. Aula-Gell., I,XI, cap. 18 etc. Cronicarul gsesc Weyss, carele cunoscuse personalmentepc Rfizvan, zice: a Resovan war gewiss nationis aegyptiacae ...a. Vezi Trau-sthenfels, Deutsche Fundgruben z. Gesch. Siebenburgens, Kronstadt, 1860,p. 145.

atiirecti,

NOTE El VARIANTS 469

p. 282, r. 242. Tdrgu-i rupt, pacea-i lava, mai lipsefte alddmapil.0 belie asa zicand juridica, prin care se incheiau toate tocmelile la Romani.

Cuvantul e ungurese, insemnand 4\ bine-euvantare s, dar noi 11 gasith deja Incrisoavele romanesti din secolul XV. [Nota aceasta lipseste In ed. III, IV. Ed.].

5 p. 285, r. 2. Pe seirdcimea o crucd, pe cei cu caftan ti rade.

Asa desclie o cronica greeeasea pe Voda Stefan Tomsa, atat de maltratatin letopiseol eel aristocratic al lui Miron Costin: t Stefan, don= bun si ince-lept, cum aratara faptele 1n urma, bun mai ales pentru saraci, dar aspruokra', boeri, pentruca acestia erau nedrepji ctr sfiracime ; Stefan tns 9tiu

to sa-i uinblnzeasc i sa-i faci miei, taind din ei, averilesi desolându-le casele: saracii Mareau pe imparatul Christos, ert nu mai erausuparaj1 tle nimenea ...*. Vezi Papiu, Tesaur de monumentel t. i p. 338.Cf. cronioa saseasca a lui Peter Banfi, In Trauschenfels, op. laud.; p. 264,-Tot aceasta linie de purtare linurii in politica- lor interioara Petru Rares,

Aron--Voda. [Nota aceasp, suprimata In ed. IV. Ed.]:

p. '288, r. 4. Mdica-ta, In haine negre; din morytuint pdyia spre mine.

A se cerni este un euvant slavont care Insemneaza a se Imbrfica lo negru ;cu toate astea,-etrabunii,nostri au luat dela Slavi numai expresid, iar nu si

eare este curat Itii, cohsacrat prin 1nsui dreptul roman :. t quiluget, abstinere debet ab OW. veste *. Vezi J. Paul, Sentent., lib. I, tit. 21,§14. [Nota suprimata in ed. III, IV. Ed.].

15-

p. 289, r. Z. Poporul da jos p'aceia -pe cari poporul i-aCum ca la Romani rea existat nicialata aid mficar umbra asa numitului

clrept divin *, dovada cchiar Stefan cel Mare, desi cucerise tronul cu25 sabia hi mana i desi era fiu de domn, totusi a fost silit sä convoace adu-

narea poporului si i-a intrebat pe toii, este cu voia tuturora sa le fie domn?*Vezi Urechie, Letopis., p. 118. Mai multe alte probe, care nu pot avea acilocul lor, au fost desvoltate in Cursul public de dreptul constitujional alRomanilor, pe care 11 Iinusem in sala Ateneului Roman ln Septembrie-

SO Novembre 1866.

p. 294, r. 7. Eu, foltuzul ot Suceava, cu cei doi-spre-zeci pdrgari...

Despre soltuzi, pargari i -toata organizqiunea vechilor municipalitäjiromane, vezi In a mea Archivit istonica, t. 1., part. I, darea de seamä, p. VH--cVIII. Despre obiceiul de a oferi principelui la intrare In domnie struguri

55 i grau, cata Heidenstein, op. cit., p. 318.

lulndu-k

HI,

obiceijul,

pus.. .

20

Iosimael-Cumplit si

I

470 SCRIERI LITERARE, MORALE Ig POLITICS

p. 295, r. 39:Aceasta sublima orafie noi am auzit-o in Besarabia dela batranul boier

Vasile Cristea. Lipsa men/iunii despre Muscali demonstra ca ea este ante-rioara secolului XVIII, iar prezenla Nem/ilor se pare a face o aluzie anume.

5 la epoca lui Mihai Viteazul ci a lui Razvan. Cuvantul 4 ora/ie * este o curioasamostenire juridica dela Romani, care a lamas in limba noastra fara-a adoptaobicinuita finala ciure. Pang scum ne-am fost cunoscute numai 4,ora/iile *de casatorie, adica 4 oro uxorem *, chip& expresia lui Terentius ; .oralia insa,pe care o dam aci, este cu-totul politica. In privin/a formei, confrunteaz-o

lo cu acea publican de D. Fundescu in Calendarul lui Warta pe 1866, p. 8689. Plota suprimata in ed. III-, IV. Ed.].

TABEA DE MATERII

Pag.

Prefata . . . ...... .. . VCUrriculum vitae XIIntroducere XXXVII

POEZIIMuza 3Ionapu Vocla . 4Femeea innecata 6Adevaratul poet 8$tefan Tomp Voda ci Vornicul Ion Motoc 0Bradul 12Tablou flamand 14Lui N. Nicoleanu 16Oda la Ciocoi 18Complotul Bubei 24Sfiracia 30Vornicul Iancu Motoc 32$tefan 0 Radu 35Dorul 41

Luntrea 43Muntele ci Valea 45Frunzele 46Femeia cu catelul 48Cainii 0 lupii 50Viersul 52Ovidiu la gurile Dwarii .. 54Darul Dunarii 58

Ciocarlia 60

Mater Dolorosa 61

4'72 TABLA DE MATERII

Pag.

Alb ci negru i 62Multiplicamini P 63Acteptand 4 .4 66La casa de nebuni ., 74Gaudeainus 81

Table d'hateDumnezeu . . - 84

PROZA LITERARA

Duduca Manuca . 95

DRAMA

Razvan §i Vidra 151Dedicatiune 153Cantul I: Un rob pentr'un galben 155Cantul II: Razbunarea 187Cantul III: Nepoata lui Mo toe 217Cantul IV: Inca un pas 249Cantu! V: Marirea 277

ADDENDAPOEZII

Elogiul castratiunii 303Un vis 305Evlavia .. 308D. Cogalniceanu- 3100 doina postuma 312Drumul de fier 313Oda la plecarea d-lui Botez-Florescu, supranumit a Tololoi * 314Treisprezece ! 316Conjuratiunea lui Fiasco 319Si vorbim romanecte ! . . 324Alexandrinae Nugae 326

PROZAApararea lui P. B. Hasdeu In procesul de presa al nuvelei s Duduca Ma-

muca 327Micuta .- 336

f33