Cuprins

Cap 1. Covasna –prezentare generală..........................................................................................................2

Cap 2. Resurse naturale ale regiunii şi staţiunii......................................................................................4

Cap 3. Tradiţii şi turişti celebri................................................................................................................6

Cap 4. Viaţa culturală............................................................................................................................17

Cap 5. Pachete sau produse turistice pentru toţi şi fiecare.....................................................................23

Cap 6. Proceduri balneoclimaterice generale.........................................................................................26

Cap 7. Proceduri balneoclimaterice specifice........................................................................................35

Cap 8. Standardul ridicat al serviciilor medicale oferite........................................................................40

Cap9. Atmosfera specială a regiunii şi a staţiunii..................................................................................43

Cap 10. Puterea , magia naturii ca parte a staţiunii................................................................................50

Cap 11. Sportul ca modalitate importantă de petrecere a sejurului........................................................53

1

Cap 1. Covasna –prezentare generală

Orasul Covasna se situeaza în partea estica a judetului Covasna (fostul comitat cu acelasi nume,

Covasna), la poalele nordice a muntii Bretcului. Orasul, având asezare centrala în Scaunul Orbai, a avut

rol important în viata Scaunului, desi nu a avut nici statut de oras de târg. Din punct de vedere istoric

localitatea se poate compara cu comunele mari din apropiere: Ghelinta, Zabala si Zagon. A devenit

centrul administrativ al Scaunului Orbai maitârziu; în 1952 a primit statut de oras si în prezent este cea

mai importanta statiune balnearadin judet.

Poate cea mai frumoasa descriere a cadrului natural din Covasna provine de la Hankó Vilmos:

„O parte a satului se situeaza pe câmpii, cealalta parte este plasata pe muntii acoperiti de paduri. Este o

priveliste senzationala care îmbratiseaza veselia câmpiilor si maretia muntilor”.

Orasul si împrejurimile acestuia sunt populate din timpurile cele mai vechi, dovezi pentru aceasta

fiind ramasitele cetatii situate în padurea Miske la o distanta de aproximativ doua ore si jumatate de

mers, de la oras. Se afirma în mai multe lucrari ca aceasta cetate ar fi fost o cetate dacica. În partea de

est a vaii pârâului Miske s-au gasit ramasite de cladiri romane, construite în a treia treime a secolului al

II. dupa Hristos (între anii 150- 158). Aceste vestigii sunt importante din punctul de vedere al invadarii

romane care a durat putin mai mult de un secol. În teritoriul orasului s-au gasit ramasite de sabii si de

topoare de arama. Conform traditiei populare în aceasta zona a Carpatilor Orientali se afla cetatea zânei

Ileana Sânzeana - dupa care a fost numit cea mai frumoasa vale, Valea Zânelor.

Prima mentionare scrisa a numelui localitatii se dateaza înca din anul 1548 sub numele de

Kowazna, iar numele CsomakVrös (Kewres) apare în anul 1464. În partea estica a Covasnei se gaseste

Valea Voinesti, care a fost a localitate distincta de Covasna dar care din secolul al XVI. este amintit ca

fiind o unitate administrativa comuna cu Covasna.

Covasna este a zona geografica foarte bogata în ape minerale si

terapeutice, respectiv în

bioxid de carbon. De aici provine si numele localitatii nu întâmplator din cuvântul

slav kvasz ceea ce înseamna acru. Prima aparitie documentara a apelor mineralele

din Covasna se dateaza din 1567. În 1773 deja se dateaza analiza chimica a

2

izvoarelor, iar în 1818 localitatea apare deja ca statiune balneara. Apele acre sunt

folosite cu scop curativ pentru diferite boli (de stomac, sistemului digestiv,

probleme renale, etc,), iar sub forma de baie pentru boli cardiace. Pe lista

resurselor naturale din Covasna se înscrie si bioxidul de carbon care se foloseste

sub forma de tratament de mofeta. Ionizarea aerului din aceste munti este,

deasemenea, importanta.

Orasul se compune din doua parti oarecum distincte: Covasna si Voinesti.

Fiind în present un cartier rezidential cu aspect rural, sau mai bine-zis cu aspect de

oras-gradina, cartierul Voinesti face tranzitia spre Valea Zânelor, zona cu caracter

recreativ si curativ-balnear, marcata de prezenta spitalului cardiologic si statia

inferioara a Planului Înclinat, monument de istoria industriei de exploatare a

lemnului.

Suprafata administrativa a orasului este de 15.800 hectare, din care 796

hectare teren

intravilan. Teritoriul orasului se întinde de la sesul Râului Negru pâna la vârful

Lacauti, din Muntii Vrancei (1.777 m). De oras apartine si satul Chiurus, aflat la 2,5

km catre sud.

Teritoriul administrativ al orasului se învecineaza cu cele ale comunelor

Comandau la est, Zabala la nord, si Zagon spre sud, Brates la vest. În partea de est

zonele paduroase de pe crestele Muntilor Vrancei fac legatura cu teritorii atribuite

comunei Gura Teghii din judetul Buzau, si Nereju din judetul Vrancea. Judetul

Covasna, care si-a capatat numele dupa orasul

Covasna, s-a înfiintat în urma reorganizarii administrative din 1968. Judetul

Covasna a

mostenit teritoriul fostului comitat si mai devreme scaun numit Trei Scaune, iar

comuna Covasna, atestata documentar în 1548, a fost sediul scaunului Orbai, unul

dintre subdiviziunile scaunului Trei Scaune (alaturi de scaunul Kézdi si scaunul

Sepsi, toponime pastrate în denumirea municipiului Tg. Secuiesc/Kézdivásárhely si

Sf. Gheorghe/Sepsiszentgyörgy).

Asezat în partea estica a judetului Covasna, orasul Covasna este al doilea

centru urban din Depresiunea Tg. Secuiesc, aflat la 20 km sud de municipiul Tg.

3

Secuiesc, si la 35 km est de municipiul Sf. Gheorghe, resedinta judetului. Asezarea

si-a capatat statutul de oras în 1952,’ datorita mai ales functiilor sale turistice si

industriale, având în prezent o populatie de 11530 locuitori (2005).

La Recensamântul populatiei din 2002 orasul a avut 11207 locuitori din care

maghiarii au avut o pondere de 66,58 % (7462 locuitori), românii 32,03 % (3590

loc.), iar 1,38 % (155 persoane) fiind de alte nationalitati. Din punct de vedere

confesional populatia locala apartine la biserica reformata (5211, 46,49 %),

ortodoxa (3224, 28,76 %), romanocatolica (2316, 20,66 %), baptista (67, 0,59 %)

si unitariana (47, 0,41 %).

Orasul se afla, ca si celelate asezari mai mari din vecinatate (Zagon,

Zabala, Ghelinta, Ojdula) la contactul dintre munte si depresiune, pe conul de

dejectie al pârâului ce iese din zona montana. Formatiunile piemontane au facilitat

formarea vetrei asezarii, darorita prezentei apelor freatice aproape de suprafata,

totodata fiind adapostit de influentele climatic nefavorabile (îngheturile mai

frecvente în zonele mai joase ale depresiunii, vânturi puternice (Nemira dinspre

nord-est), precum si de inundatii.

Resursele naturale ale depresiunii (soluri relativ fertile) si ale zonei montane

(paduri de amestec si rasinoase; piatra pentru constructii) sunt completate în mod

fericit de resurse ale subsolului: emanatiile de gaze mofetice si ape minerale

folosite pentru tratamente balneare respectiv pentru consum alimentar. Pe baza

pasunilor montane, submontane din zona, oieritul si prelucrarea produselor de

lactate, si produselor din lâna sunt îndeletniciri traditionale ale oierilor români din

Voinesti.

Ceea ce a creat reputatie orasului este turismul balnear bazat atât pe factorii

terapeutici

naturali, dar si pe procedeele teraputice, competenta personalului si dotarea

materiala-tehnica

a spitalului de cardiologie, înfiintat în anul 1977 în Valea Zânelor. În anii 1970 s-au

construit câteva hoteluri balneare cu capacitati apreciabile (totalizând peste 2200

locuri cazare). În dezvoltarea turismului din ultimul deceniu se remarca înmultirea

pensiunilor turistice, care ofera atât servicii de cazare, cât si agrement.

4

Pentru explicarea numelui localitatii au fost create mai multe teorii, cea mai plauzibila fiind insa

originea slava a denumirii: in limbile slave, "cvasna" inseamna "acru", posibila referire la apele minerale

acide (cu dioxid de carbon). Aceasta varianta este sustinuta de frecventa mare in zona a numelor de

origine slava: Lisnau, Borosneu, Dobolii, Papauti, Cernat etc, care atesta ca, inaintea sosirii secuilor pe

aceste meleaguri, aici locuiau slavii.

Distanta pe sosea de la resedinta de judet, orasul Sf. Gheorghe, este de 35 km, de la Targu

Secuiesc 20 km, de la Brasov 60 km, iar de la Bucuresti 250 km.

Cap 2. Resurse naturale ale regiunii şi staţiunii

Covasna beneficiaza de resurse turistice importante, cu precadere naturale. Varietatea resurselor

hidrominerale si carbogazoase, cu mare valoare terapeutica, a dat posibilitatea dezvoltarii turismului balnear dar

s-au dezvoltat totodata turismul montan si cel de sfarsit de saptamana.

Cine ajunge in statiunea Covasna, aflata la cca. 60 de kilometri de Brasov, va intalni un cadru

natural cu totul extraordinar: munti vulcanici cu culmi domoale si pline de verdeata, dar care ascund in

maruntaiele lor lava incandescenta, sute de izvoare cu ape minerale de toate tipurile, vulcani noroiosi,

mofete cu gaze vindecatoare. Intreaga asezare este un adevarat miracol al naturii in care sanatatea vine

concomitent din adancurile pamantului si din... cer. Din cer, pentru ca aerul Covasnei este unul dintre

cele mai bune din lume. E suficient sa inspiri adanc, o singura data, si puterile iti revin. Greu de crezut,

dar adevarat: in aceste locuri, sursele de sanatate tasnesc la tot pasul. Sa le cunoastem pe rand.

Relieful

Relieful prezinta pronuntate diferente de altitudine, fiind alcatuit din masive muntoase bine

împadurite, ce înconjoara ca o cetate zona depresionara a Covasnei. Culmile domoale, vârfurile tesite,

pantele prelungi si uniforme ale muntilor, acoperite de paduri si pasuni strabatute de nenumarate poteci

si drumuri, sunt locuri deosebit de pitoresti. Prin gama larga a aspectelor peisagistice si usoara lor

accesibilitate, masivele muntoase din zona (Muntii Întorsurii, Bretcu, Penteleu si Vrancei) creeaza un

cadru potrivit pentru odihna si recreere, precum si posibilitati multiple pentru practicarea drumetiei si

sporturilor de iarna (zona Comandau).

5

Valea Zânelor este o zona de un pitoresc aparte, situata pe cursul superior al pârâului Covasna, la iesirea

din Voinesti (în prezent cartier al orasului Covasna). În apropiere se afla Dealul Zânelor, pe care s-au

descoperit vestigiile unei cetati.

Ape minerale, mofete

Apele minerale carbogazoase, bicarbonatate, clorurate, sodice, feruginoase si

gazul therapeutic de mofeta, fenomene postvulcanice, prin calitatile lor

terapeutice fac din Covasna o statiune de valoare europeana, axata în principal pe

tratamentul afectiunilor cardiovasculare. Concentratia ridicata în CO2 situeaza

mofetele din Covasna pe primul loc în Europa, depasind cu 24 % - 34 %

concentratia în CO2 a gazelor de la Grota di Cani - Italia, una din cele mai

cunoscute pe plan european. Specificul emanatiilor de gaze, numarul mare al

surselor, debitul total, asocierea lor cu ape minerale si amplasarea într-un cadru

natural si climatic cu efecte terapeutice importante, creeaza un potential

balneoturistic de exceptie, neexploatat la valoarea lui reala. Bogatia teritoriului în

gaze este reprezentata de dimensiunile mofetelor care pot gazdui simultan mai

multe grupuri; precum si de aparitia unor mofete private în pivnitele caselor

private.

In statiune au fost descoperite 12 tipuri de ape minerale: carbogazoase, arsenicale,feruginoase,

iodurate, sulfuroase, oligominerale, radioactive etc., aceasta in conditiile in care cele mai vestite statiuni

balneoclimaterice din lume au maximum 4-5 tipuri de izvoare minerale. Aceasta bogatie coplesitoare a

statiunii face ca aici sa poata fi vindecata aproape orice afectiune, de la cele cardiace la cele endocrine,

de la cele reumatice sau gastrice la cele psihice. Doar descrierea indicatiilor si efectelor acestor izvoare

ar ocupa, fara exagerare, cuprinsul unei carti de cateva sute de pagini.

Cert este ca, deocamdata, din motive care nu fac obiectul acestui articol, nu au fost puse in

valoare sistematic decat foarte putine izvoare, a caror principala actiune este tratarea bolilor

cardiovasculare.

         Cantitatea uriasa de ape carbogazoase care tasneste din pamant face posibila practicarea pe scara

larga a bailor de ape minerale, care maresc lumenul vaselor de sange cu peste 40%, repun in functiune

circulatia, stimuleaza si armonizeaza activitatea sistemului nervos central. In cura interna sunt folosite

relativ putine izvoare, deoarece, continutul de minerale al apei fiind variabil, exploatarea acestora ar

6

necesita un control extrem de riguros al continutului lor, control pe care deocamdata nu are cine sa il

faca.

Izvoarele din Covasna mai sunt folosite in prezent pentru tratarea obezitatii si a afectiunilor

endocrine, pentru ameliorarea gastritelor hiper- si hipoacide, pentru tratarea afectiunilor neurologice si

psihice.

 

Cap 3. Tradiţii si turisti celebri

Covasna este cunoscută şi sub denumirea de 'Staţiunea celor 1000 de izvoare de sănătate",

datorită climatului blând, a aerului puternic ionizat negativ, a cadrului natural deosebit de pitoresc.

Numele vine de la cuvantul slavon - cvaz -, ceea ce inseamna acru-acrisor (referire la gustul apelor

minerale).

In centrul orasului poate fi gasita Balta Dracului, ramasita a unei eruptii vulcanice din trecut. In

secolul al XVIII-lea au fost inregistrate mai multe eruptii.

In imediata apropiere a orasului se afla Valea Zanelor, zona renumita pentru sanatoriile ei si pentru

privelistea minunata “Cetatea Zanelor”, se afla pe un deal in apropierea localitatii ce margineste valea

cu acelasi nume, ea atestand prezenta dacilor si romanilor pe teritoriul actual al localitatii - a trezit

interesul istoricilor, cetatea fiind construita la mijlocul secolului I B.C. in timpul domniei lui

Burebista.Cetatea dacică de la Covasna a trezit interesul unor istorici şi cercetători români, cum ar fi: I.

Nestor, A. Ferenczi şi C. Daicoviciu, care au încadrat-o în şirul cetăţilor dacice din estul Transilvaniei,

apreciind că cetatea a fost construită la mijlocul secolului I î.e.n., în timpul domniei lui Burebista.

Pe dealul Cetatea Zanelor se gasesc ruinele dezvelite aproape integral ale unei mari fortificatii a dacilor,

cu ziduri din piatra dispuse in terase.

Atractii turistice

Nedeia Mocănească

Tradiţia păstorească, pe cuprinsul întregii ţări, a dat

românilor nu numai celebra Mioriţă,dar şi o salbă de

sărbători cunoscute sub genericul de Nedei. Acestea

sunt cunoscute sub diverse denumiri şi sunt legate de

7

mari sărbători religioase, precum Sfântul Petru, Sfântul Ilie sau Sfânta Maria. Au devenit deja familiare

românilor Sâmbra Oilor din Maramureş, Nedeia de la Novaci în Gorj, ca să nu mai vobim de vestitul

Târg de Fete din Apuseni. Pentru mocanii din zona noastră, sărbătoarea Sfântului Ilie s-a impus ca cea

mai îndrăgită şi populară dintre sărbători. Aceasta s-a datorat faptului că ea era legată de momentul

crucial din viaţa comunităţii, acela al căsătoriei. Căci de Sfântul Ilie, în rânduiala vieţii mocăneş coborau

la vale feciorii, îndeosebi cei de însurat, dar şi alţii, pentru primii sărbătoarea rostindu-le viitorul.

Cercetările arheologice mai recente au condus la emiterea unor consideraţii preliminare.

Locuirea din epoca bronzului a fost sporadică, pe când cea din prima epocă a fierului a fost mai intensă,

când este posibil să se fi efectuat anumite amenajări. Lucrările de amenajare au fost importante, ele

incluzând obţinerea unor terase de circa 10.000 m2, ca şi ridicarea unor fortificaţii de apărare sau de

susţinere a teraselor de peste 700 m. Suprafaţa relativ mare a teraselor, de circa 1 ha, şi masivitatea

liniilor de fortificaţie indică un centru dacic important, poate o reşedinţă zonală şi un loc de refugiu

pentru comunităţile dacice din depresiunea Sf. Gheorghe. La acestea se adaugă rolul militar - de control

al întăririlor şi ieşirilor în/dinspre sud-estul Transilvaniei spre/în Moldova. Rămâne ca prin cercetările

viitoare să se stabilească structura, cronologia şi rostul celor cinci linii de fortificare identificate până

acum, ca şi stratigrafia.

8

     

Una din curiozităţile Văii Zânelor este Planul înclinat, sau, cum îl mai numesc localnicii,

"Şiclăul". Este vorba de o instalaţie deosebit de ingenioasă (nu se ştie exact data construirii ei, dar în

1899, ea era deja în funcţiune), care asigura odinioară transportul unor materiale, încărcate în vagonete -

"ambarcate" pe un plan -, ce se deplasează pe şine, pe o distanţă de 1232 m şi la o diferenţă de nivel de

327 m, fără a se folosi vreun motor. Acest tip de transport se realiza prin utilizarea forţei degajate de

coborârea platformei încărcate de obicei cu material lemnos şi care trage astfel, printr-un cablu gros,

platforma de jos, mai puţin încărcată. Cam pe la mijlocul traseului platformele se ocolesc, la capătul de

sus existând un sistem de frânare a cablului ce le deplasează. Ajunse la extremităţi, vagonetele sunt

coborâte de pe platforme şi ataşate garniturii trenuleţului forestier care porneşte la drum spre Comandău,

respectiv spre gara Covasna. Partea de sus a planului înclinat se află la o altitudine de 1113 m, iar

mijlocul acestuia, "cumpăna", la 1068.

  

   Valea Zânelor este în sezonul turistic estival şi scena unor manifestări devenite tradiţionale

cum ar fi "Ziua forestierului" (luna septembrie).

 Ziua forestierului, care coincide cu deschiderea noului an forestire, prilejuieşte desfăşurarea

unor întreceri la un complex de probe de îndemânare, de stăpânire a tehnicii de exploatare a lemnului.

9

Mâncăruri tradiţionale şi produse legate de obiceiuri

Mâncăruri tradiţioale din produse lactate

Pe lângă produsele lactate omogene, păstorii la stână sau gospodinele în sat au preparat şi unele

amestecuri de produse lactate. Acestea se consumă cu pâine, mămăligă sau chiar goale, dacă au fost

pregătite cu făină.

Bulz. Cocoloş de mămăligă caldă în care s-a pus brânză sau urdă de oaie. Adesea, bulzul astfel

pregătit este copt în ceaun (Buzăul Ardelean), în alte părţi este fript pe grătar, plită sau direct pe jar.

Produse legate de obiceiuri. Tradiţia pastorală românească şi continua interferenţă între viaţa de

stână şi viaţa agricolă a obştei săteşti au dat naştere unor frumoase obiceiuri şi în domeniul îndustriei

laptelui. Astfel, din caşul nedospit, s-au preparat unele caşuri speciale, utilizate în relaţiile de rudenie,

vecinătate, prietenie. Această tradiţie s-a mai păstrat până de curând în Ţara Vrancei, Moldova,

Râmnicul - Sărat, Muntenia, Ţara Bârsei şi Transilvania. Este vorba de unele feluri de caş presat în

tipare de lemn de tei. În funcţie de forma şi decorul acestor tipare, poporul român deosebeşte patru tipuri

de caşuri legate de obiceiuri.

Păpuşi de caş. De obicei sunt de formă dreptunghiulară şi imprimate cu o ornamentaţie bogată şi

variată pe ambele feţe, în stil geometric. Tematica lor cuprinde elemente fitomorfe, zoomorfe,

antropomorfe şi cosmice, redate cu multă exigenţă. Se prepară din caş verde nedospit, care se punea într-

un ceaun cu zer proaspăt, amestecându-se bine cu o lingură mare, sau se introduceau felii de caş verde

într-un vas cu apă clocotită şi se frământa până se obţinea o cocă căreia i se putea da forma tiparelor de

păpuşi. După câteva zile caşul era scos din tipar şi pus câteva săptămâni la fum.

Păpuşi de caşcaval. Se prepară din caşcaval nou făcut, în păpuşare din lemn sculptat, cu aceeaşi

decoraţie bogată, forma rezultată fiind de obicei rotundă sau dreptunghiulară.

    Legate de problemele industriei lactate în păstoritul românilor, au existat ori s-au practicat -

mai ales în trecut - o seamă de credinţe şi obiceiuri, a căror cunoaştere analitică ar prezenta un deosebit

interes etnografic, nu numai pentru istoria culturii populare româneşti, dar şi pentru înţelegerea acestor

vechi şi ample relaţii între popoarele din regiunea balcano - carpato - danubiană. Acestea vor face

obiectul unui studiu special.

    Produsele casnice textile, confecţionate de femei, au fost întregite cu cele meşteşugăreşti, pe

care oierii le treceau legal peste graniţă. Ele nu participau la viaţa de la stână, în Ţara Bârsei exista

superstiţia că dacă o femeie rămânea la stână oile înţarcă şi nu mai dau lapte.

10

Vestigii arheologice. Pe teritoriul localitatii au fost descoperite importante urme arheologice.

Din neolitic a fost identificat un topor de piatra, cu gaura inceputa si neterminata si doua topoare de

cupru de cate 0,12 m lungime, cu gaura transversala, decorate pe partile laterale cu spirale. Pe baza

stratigrafiei si a materialelor descoperite se poate spune ca zona a fost locuita sporadic si in epoca

bronzului. In prima varsta a fierului, locuirea a fost mai intensa si foarte probabil ca o parte din

amenajari sa se fi facut atunci."Cetatea Zanelor", izolata din trei parti, reprezinta una dintre cele mai

puternice si bine conservate cetati dacice din estul Transilvaniei. Noile cercetari arheologice au pus in

evidenta rolul important al cetatii, ce strajuia asupra depresiunii si facea parte dintr-un lant de asezari

dacice aflate in vecinatatea Covasnei. In urma sapaturilor din vara anului 1942, au fost identificate

urmele unui mic edificiu din epoca romana.

Pe teritoriul dintre Covasna si Zagon, s-au gasit trei monede de la Constantin II, una de argint si

doua de bronz. Din alte puncte ale orasului mai provin: fragmente ceramice neolitice apartinand culturii

Boian, faza Giulesti; doua fragmente dintr-o spada de bronz din epoca bronzului; o urna de la sfarsitul

epocii bronzului; o cana de lut, cu gura larga, de tehnica superioara, de caracter dacic, apartinand epocii

La Téne; o ceasca dacica; ulcior, fragmente de vase, fusaiole, datand probabil din Hallstatt; un varf de

sageata, tipul III de sageti din La Téne-ul tarziu; tetradrahme din .asos; follis bizantin anonim. Dintr-un

tezaur de monede romane de argint descoperit in 1968, s-au gasit sase denari republicani din sec. I i. Hr.,

un denar roman de la Vespasian si o piesa de la Hadrian.

De la prima atestare si pana astazi s-a pastrat denumirea de origine slavo-romana (de la cuvantul

cvasana - apa sarata). Astfel, intr-un document din timpul domniei lui Mihai Viteazul, se mentioneaza

ca domnitorul, fauritor al Unirii din 1600, nu l-a putut gasi pe prefectul de Huedin, acesta fiind plecat la

bai la Covasna. Mai tarziu, incepand cu secolul al XVIII-lea, apar numeroase scrieri consacrate apelor

minerale din Covasna. Printre acestea se afla si lucrarea medicului roman Vasile Popp: Despre apele

minerale de la Arpatac, Bodoc si Covasna, aparuta in 1821, prima lucrare de balneologie in limba

romana.

Medicul balneolog Vasile Stroescu din Covasna este autorul lucrarii Covasna ilustrata

geografica si economica, geologica, balneara, medicala, industriala, turistica si arheologica, aparuta sub

egida Societatii de Hidrologie si Climatologie Medicala in perioada interbelica.

In anul 1800 a fost descoperita o baie de namol ("baia" sau "balta dracului"), despre care

documente din anii 1837, 1856 si 1885 mentioneaza ca se comporta ca un adevarat vulcan (se agita,

"scuipa" noroi, elimina gaze, "mormaia").

11

In anul 1881, Covasna intra in randul statiunilor balneo-climaterice. Potentialul balnear al

locului a fost cercetat de cunoscutul balneolog Marius Sturdza, care a numit statiunea Covasna drept

"Minunea Transilvaniei".

Pe teritoriul localitatii curg apele Copotului si Miscaului, in care se varsa Horgaza si Conderia.

Muntii cei mai apropiati poarta numele Copotu, Ceratu, Coportu, Tilis etc.

La mijlocul sec. al XIX-lea, un negustor din Brasov a infiintat o societate pe actiuni pentru

exploatarea minereului de fier din muntele Copot, dar afacerea nu a fost rentabila. Indeletnicirea

principala a locuitorilor a ramas cresterea animalelor, industria casnica (de prelucrare a laptelui si lanii

de oaie) si industria forestiera.

Partea de sus a orasului se numeste Voinesti (de la familia de romani Voina - ce provine de la "voinicii

aparatori ai cetatii" - razboinici.) si este locuita aproape exclusiv de romani. Voinestii Covasnei,

impreuna cu Bretcu si celelalte asezari din curbura interioara a Carpatilor a facut parte din cunoscutele

asezari ale oierilor transhumanti, "barsanii din Secuime", fiind la fel de vestiti ca si cei din Marginimea

Sibiului, Bran, Sacele sau cei din zona Toplitei. Un document din anul 1602 pomeneste in Covasna pe

romanul Anton Bogdan.

In lustra din 1614, ordonata de principele Gabriel Bethlen, sunt consemnati romanii: Anton

Bogdan (Bogdan Antal), probabil acelasi din 1602, primpil, Andrei Lung (Hozzu Andras), iobag,

Dumitru Vasile (Vazili Demeter), iobag, Ioan si Stefan Cizmarul originari din Muntenia (Czizmasia

Janos, Hauaselui fy, Czizmasia Jstuan, hauaselui fy), jeleri, Mihai Bucur, originar din Fagaras (Bokor

Mihaly Fogarasi fi), slujitor. Desigur ca "muntenii" vor fi fost cizmari in localitate.

In 1750, in Covasna sunt inregistrate urmatoarele nume de familii romanesti: Paltan, Urszuj,

Kretzuj, Bretzkan, Vrancean s.a. Un document din anul 1785 mentioneaza pe un Vasile Baci (Bats),

roman ortodox din Covasna.

Din totalul populatiei romanesti inregistrate in 1819-1820, 39 de familii locuiau grupate in cartierul

Voinesti, fiind barsani: Brassovany, Toma, Gyaka, Berszan, Berkuj, Oltyan.

Documente inedite, pastrate la Centrul Eclesiastic de Documentare "Mitropolit Nicolae Colan"

din Sfantu Gheorghe, atesta faptul ca la 1829, in Covasna existau 92 de familii cu 481 de suflete, dintre

care: Stratulat, Buga, Borosneu, Zburlan, Bercheu, Teaca, Muntean, Sarbu, Batranu, Casuneanu,

Japescu, Ceanga, Ovesea, Acru, Munteanu, Preja, Ciurea, Serban, Cocos, Doicu, Urzica, Stochici,

Papuc, Borcan, Teaca, Padurateanu, Vranceanu, Busceanu, Furtuna, Dobrosu, Cosneanu, Brasoveanu,

12

Popa, Tuglea, Cosneanu, Manea, Cata, Dan, Peter, Coaciu, Morari, Moraru, Stanciul, Berchea, Covaci,

Briceag, Bacicoru, Rusul, Tradaburu, Contrasu, Radui, Lingurari, Ursul.

In timpul primului razboi mondial, numerosi romani din Covasna participa la luptele de peste

munti purtate de eroica Armata Romana pentru reintregirea neamului. Astfel ca, intr-un raport al

primariei comunei Covasna catre Prefectura Treiscaune din 15 ianuarie 1931, sunt amintite numele a 20

de tineri din familii de vaza din Voinesti, voluntari in Armata Romana, printre care: Cosneanu, Baila,

Nitu, Vranceanu, Giulea, Enea, Poteica, Preda, Papuc, Muntean, Oltean, Toma, Sandulea, Vlad si

Brasoveanu. Din cei mentionati aparandu-si glia strabuna au murit la Marasesti: Gheorghe Maior,

Constantin Ioan Stefan si Dumitru Dobrot. Pentru activitatea sa patriotica si solidara cu romanii din

Tara, pr. Gheorghe Furtuna a fost inchis la Brasov in perioada 10 octombrie 1915-26 decembrie 1915,

apoi deportat la Sopron, in perioada 15 august 1916-25 iulie 1918. Pentru eliberarea sa, la 5 mai 1917,

Ion N. Serban si Gh. Papuc intocmesc un memoriu catre Arhiepiscopia Sibiului, intrucat credinciosii nu

puteau sta fara preot. La 14/27 noiembrie 1918 s-a constituit cercul electoral Covasna. S-au ales pentru

delegatia de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918: Alexandru Ciuncan, Alexe Teculescu, Ioan Sarbescu si

Nicolae Jurebita. Presedinte: inv. Nicolae Dobros; secretar: Nicolae Jurebita. In textul hotararii pentru

Alba Iulia, romanii din Covasna declara: "Voim sa fim alaturati, impreuna cu teritoriile romanesti din

Ardeal, Banat, Ungaria si Maramures, la Regatul Romaniei, sub stapanirea Majestatii Sale, Regelui

Ferdinand I". La aceasta hotarare au subscris: 155 persoane, printre care invatatorii Alecsandru Ciucan,

Nicolae Dobros, impreuna cu romani din familiile: Furtuna, Hulpoi, Sorescu, Papuc, Cosneanu,

Muntean, Oltean, Moldovan, Cojan, Barla, Stefan, Teaca, Urzica, Ciubuc, Casunean, Serban, Porumboi,

Smadu, Vrancean, Lungu, Manea, Teculescu, Basarab, Dobros, Sandulea, Enea, Manole, Preda, Perta,

Costea, Cianga, Manole, Moroianu, Brasovean, Sbarcea s. a.

Intre cele doua razboaie mondiale printre pretorii, primarii si notarii orasului s-au aflat: C.

Tanasescu, N. Furtuna, Gheorghe Serban, D. Saveanu, Gheorghe Colan, Nicolae Boiu.

In perioada interbelica, in oras functiona tipografia "Patria", care executa lucrari de legatorie, avand si

o librarie proprie.

Imediat dupa semnarea Dictatului de la Viena (1940) si in Covasna s-au petrecut acte tragice

pentru populatia romaneasca. Acest act odios a deschis drumul unor grele suferinte: peste 310 persoane

adulte si copii sunt izgoniti din vatra strabuna peste granitele vremelnice si doi voinesteni cad victime

bestialitatii hortyste: Dumitru Gavrila si Ion Cimpoi. In noaptea de 13-14 septembrie 1940, unii locuitori

de origine maghiara din Covasna s-au constituit in banda, au sfaramat crucea de piatra din comuna si

13

apoi au navalit in casa lui Balea Ionel Trandaburu, pe care au devastat-o. Trei femei din sat, din cauza ca

nu au trecut la o confesiune maghiara, au fost puse in genunchi pe boabe de porumb si tinute astfel ore

intregi, cruzime care se practica pe tot cuprinsul Transilvaniei ocupate.

Dupa retragerea admnistratiei romanesti din zona, incepand din 15 noiembrie 1944, romanii au

fost supusi la noi si grele incercari, generate de atmosfera de nesiguranta exercitata de autoritatile locale

de etnie maghiara. In timpul celor patru ani de Dictat, dar si dupa 1944, parintele Aurel Babiciu a trecut

printr-o adevarata odisee. El facea parte din lotul de invatatori trimis in zona de Episcopul Nicolae

Colan al Clujului pe timpul ocupatiei Ardealului de Nord. In ianuarie 1945, pe fondul diverselor pretexte

ale noilor autoritati, preotul Aurel Babiciu a fost inchis timp de zece saptamani. In urma unui asa-zis

proces cu ascultare de martori si prezentari de dovezi este eliberat in schimbul unei sume de 200.000 lei

garantie. Regulile existente nu admiteau eliberarea, chiar daca cel arestat se dovedea a fi nevinovat, asa

incat devenea obligatorie plata unei sume de bani.

Din zecile de romani voinesteni care au luptat in cel de-al doilea razboi mondial, 14 nu s-au mai

intors acasa niciodata, jertfindu-se pentru idealurile Romaniei Mari. Prin asezarea sa geografica intr-un

cadru natural admirabil, la poalele muntilor Vrancei si ai Bretcului, prin climatul placut, ferit de curenti

si prin resursele geologice deosebite, localitatea Covasna are mari perspective de dezvoltare ca statiune

balneo-climaterica.

La Covasna s-a desfasurat, in 1866, conferinta invatatorilor din protopopiatele Brasov II si

Treiscaune. La conferinta a participat si "arhimandritul de Buzau", care a fost impresionat de

frumusetea costumelor nationale romanesti. Conferinta s-a desfasurat sub credinta ferma de "a propaga

lumina intre poporul nostru si mai cu seama in Treiscaune, unde cea mai mare parte dintre romani au

uitat limba si numai religiunea ii leaga de corpul cel mare al natiunii".

In prezent, in Covasna functioneaza sectia in limba romana a Liceului "Körösi Csoma Sándor" si

Scoala generala "Avram Iancu" din Voinesti. In anul scolar 1999/2000 au fost inscrisi la sectia cu

predare in limba romana 1069 de copii, repartizati astfel pe cicluri scolare: prescolar - 175, primar - 236,

gimnazial - 379, liceal - 148, profesional - 17, complementar - 20 si postliceal - 94.

Din anul 1878 pana in 1900 a functionat in Covasna Reuniunea invatatorilor romani ortodocsi

din Districtul X Brasov, cu 4 despartaminte: Despartamantul I si II Brasov, III Bran si IV Treiscaune, si

avea ca deviza: "cultura ulterioara pedagogico-didactica a invatatorilor si ridicarea scolii noastre

populare la o stare mai buna si la o reala (autoritate) mai mare".

14

La 1 Decembrie 1935 a vut loc in Covasna o mare manifestare antirevizionista, la care au

participat 3000 de romani din oras si imprejurimi.

In 1935, Sextil Rusu reediteaza lucrarea Despre apele minerale de la Arpatac, Bodoc si

Covasna, scrisa in 1840 de Vasile Popp. Brosura este considerata drept cea dintai lucrare medicala in

limba romana.

In perioada interbelica, la Covasna a aparut prima publicatie literara denumita Flux, care,

desi de scurta durata, era deschizatoare de drumuri. In jurul anilor 1970, apare revista scolara Cavalul,

editata de elevii scolii generale din Voinesti, iar dupa 1990, revista scolara Liceenii a elevilor de la liceul

din localitate.

Covasna a fost vizitata in 1939 de Silviu Dragomir, ministru minoritatilor si de generalul Danila

Popp, rezident regal al Tinutului Mures.

Romanii covasneni s-au remarcat prin perfomantele realizate in oierit si prepararea branzei. In

1930 existau 4 fabrici de tors, trei de scarmanat si 4 piue pentru ingrosatul paturilor si al postavului de

lana. O marca de prestigiu o constituie vestita branza Penteleu. La primul Congres al oierilor din toata

tara, tinut la Sibiu la 21 noiembrie 1935, in comitetul Uniunii Oierilor pe tara au fost alesi si Ion Gh.

Papuc (oier) si Ion Cianga (notar), ambii din Covasna. In Voinesti, in anul 1938 existau 96.000 de oi,

iar in 1950 in jur de 75.000 de oi. Voinestenii au creat vestita rasa de oi "tigaia de munte", adaptata la

conditiile specifice si raspandita apoi in intreaga tara. Elita locala economica a cuprins de-a lungul

anilor, nume de oirei si gospodari fruntasi din randul carora mentionam: Nicolae Jurebita sen., Dumitru

Olteanu (Rusu), Nicolae Olteanu, Staicu Olteanu, Gheorghe Papuc (Gatej), Ioan Papuc (Tica), Ioan

Costea, Ioan Badea, Constantin Negut, Ioan Trandabur, Constantin Neculai Munteanu, Ioan I. Sandulea,

Ilie Olteanu, Dumitru Manole, Gheorghe Cojan, Ioan Cojan, Ioan Lungu sen., Nicolae Enea, Nicolae si

Constantin Barla s.a. Aceste familii vestite de oieri voinesteni au facut eforturi deosebite pentru a-si

trimite copiii la scoli. Din randul lor si a celorlalte familii din Voinesti s-au ridicat intelectuali in diferite

domenii: Gheorghe Serban, Nicolae si Ioan Ceanga, Ioan Sorescu, Ioan Ghe. Serban, Ilie Olteanu, Dan

Jurebita, Nicolae Enea, Codrin Munteanu s.a.

Dintre personalitatile orasului Covasna care au imbogatit patrimoniul cultural si spiritual

national, se numara si cei mai jos prezentati: Episcopul Iustinian (Ioan) Teculescu, nascut la 1 noiembrie

1865 in Covasna. Urmeaza studiile la Liceul "Andrei Saguna" din Brasov. Este inscris apoi la Institutul

Teologic din Sibiu. In 1901, Mitropolia din Sibiu il desemneaza protopop de Alba Iulia, functie in care

15

va ramane timp de 22 de ani, avand o activitate exceptional de bogata si de rodnica, atat pe taram

bisericesc, cat si scolar si national. La sfarsitul anului 1922, Ioan Teculescu se calagureste, primind

numele de Iustinian si devine Episcop al nou infiintatei Episcopii a Armatei (la 1 aprilie 1923). In

decembrie 1925 este ales Episcop al Eparhiei Cetatii Albe si Ismail, eparhie pe care o va conduce timp

de 7 ani si 7 luni. Isi gaseste sfarsitul intr-un spital din Brasov, la 16 iulie 1932, fiind inmormantat in

cimitirul din orasul natal.

Nicolae Jurebita (1898-1991), jurist, s-a nascut in 1 iunie 1898 in Covasna, intr-o familie foarte

atasata de biserica din mosi si stramosi. A urmat studiile la scoala primara in Covasna, gimnaziul la

"Andrei Saguna" din Brasov, Seminarul "Andrei Saguna" din Sibiu si Scoala militara din Veszprem,

Ungaria. A fost, initial, ofiter in armata austro-ungara, dar renunta, chemat de idealul national, si

organizeaza garzile nationale din Trei Scaune. Participa la Marea Adunare de la Alba Iulia in delegatia

covasneana. Se inroleaza in Armata Romina, fiind printre primii soldati romani care au intrat in

Budapesta. Este decorat pentru faptele sale de arme. A fost primul invatator roman la scoala de stat din

Sfantu Gheorghe. A studiat Dreptul la Cluj si si-a dat licenta la Cernauti. A profesat avocatura in

Covasna, Targu Secuiesc si Brasov, iar dupa al II-lea razboi mondial a fost comandantul Centrului de

informare aeriana din Brasov.

Ilie Olteanu (1903-1968), medic, sportiv de performanta, om de cultura, luptator pentru

drepturile romanilor din curbura Carpatilor. In studentie, la Cluj, a fost campion national la schi fond

si fotbalist la "U". Pasionat culegator de folclor, a fost conducatorul unui ansamblu de jocuri populare de

aproape 100 de persoane. Colaborator apropiat al prof. Iuliu Hateganu, s-a specializat in Pneumologie si

Balneologie. In anii 1938-1968 a fost medic specialist la Sfantu Gheorghe. In noiembrie 1940, in urma

situatiei create de cedarea Ardealului de Nord, este silit sa se refugieze cu familia la Petrosani. In luptele

din razboiul impotriva Uniunii Sovietice este decorat cu ordinul Mihai Viteazul. A fost primul in

Romania (poate si din Europa) care la inceputul anilor 1950 a introdus gimnastica in aer liber si

ergoterapia in tratamentul bolnavilor de TBC.

Nicolae Vleja, invatator, s-a nascut in 1907 in Poiana Sarata. A fost secretar de redactie al

revistei Era Noua, si autorul volumului de nuvele si schite In slujba neamului si al unei monografii a

localitatii Covasna (aflata in manuscris), unde a fost mult timp invatator. Este membru de onoare al

Despartamantului ASTRA Covasna-Harghita.

Nita Buzea, invatator, a fost director al Scolii primare Voinesti-Covasna. Intre 1934-1937 este

revizor scolar (inspector-sef al judetului Treiscaune), iar intre 1938-1940, revizor scolar al judetului

16

Ciuc; intre anii 1940-1944 a fost revizor scolar la Brasov, apoi, in perioada 1944-1964, inspector in

cadrul Ministerului Invatamantului. Din initiativa sa si a altor covasneni a fost inaltat un nou monument

al Ostasului Roman in orasul Covasna.

Marcel Condor, grafician, s-a nascut in Covasna, la 3 iunie 1906. Urmeaza scoala de arta la Baia

Mare (1925) si scoala de arta grafica din Budapesta (1928). Participa la expozitii de grafica din 1956 si

expozitii personale la Bucuresti (1971, 1973). A executat ilustratie de carte, grafica de sevalet si

publicitara.

Matei Jurebita, profesor, s-a nascut la 10 februarie 1908 in Covasna. Dupa studiile scolare

primare din localitate a urmat Liceul "A. Saguna" din Brasov, apoi Liceul "Principele Nicolae" din

Sighisoara (1929) si Seminarul Pedagogic Universitar (1937), luandu-si licenta la Academia de Muzica

si Arta dramatica din Bucuresti, in 1938, an din care lucreaza ca instructor muzical in Armata. Din 1946

este profesor titular in invatamant, iar din 1950 profesor la Scoala speciala de muzica din Bucuresti; a

editat manuale de muzica si solfegii, din care unele se mai folosesc si azi.

Sublocotenent erou Ioan Teculescu, economist, nepot al Episcopului Iustinian Teculescu, s-a

nascut in 1920 in Covasna. A facut studii la scoala primara din Covasna, Liceul ,,Andrei Saguna" din

Brasov, Academia Comerciala din Bucuresti, scoala de ofiteri in rezerva din Sfantu Gheorghe. In ajunul

trecerii Prutului, pentru eliberarea Basarabiei, isi scrie testamentul in care isi arata dragostea pentru

familie si pentru tara.

Cap. 4. Viata culturala

Cultura si societatea civila sunt destul de greu urmarite, fiind deseori activitati „invizibile”, în

sensul ca de multe ori se desfasoara fara un sediu stabil sau chiar în afara oricaror organizatii cu

personalitate juridica. Exista mai multe biserici, o biblioteca, un muzeu (la Chiurus) si doua camine

culturale, si de fapt nici unul. Aceasta însemna, ca structura cladirii destinate noului camin cultural, din

piata Libertatii a primit o alta destinatie (Hotel Spa International ****), iar cladirea bibliotecii, unde

momentan se îndeplineste aceasta functie, nu are o sala mare pentru spectacole. În cladirea

cinamatografului, în care se planuieste mutarea casei de cultura functioneaza momentan o discoteca.

Ca institutii, cultura nu este reprezentata abundent, neavând formatiune de teatru oficiala,

insitutii de arte plastice, galerii, formatiuni de muzica clasica sau populara, etc. de altfel necesare într-o

statiune turistica.

17

Sunt câteva asociatii care au activitati sociale, îngrijesc batrâni, organizeaza actiuni caritabile sau

culturale, sau chiar o gradinita engleza, acestea sunt: Diakónia, Asociatia Socioculturala Fábián ErnV,

Asociatia Szent Alajos, Asociatia Mayflower.

Exista si o asociatie sportiva (A. Carpati), care mai ales se ocupa cu sprijinirea echipei locale de

fotbal, dar momentan nu este activa.

O alta asociatie pentru tineri, INFINITY însa organizeaza multe activitati sportive pentru copii

din zona. Pe lânga acestea exista urmatoarele asociatii si fundatii: Asociatia de Culturala KVrösi Csoma

Sándor, Asociatia Cultural-Crestina "Justinian Teculescu", Asociatia Inimi Curate (Tisztaszív) - cor de

copii, Asociatia Pastorala –cor, Clubul Vânatorilor si Pescarilor din Covasna si uniunea de cercetasi.

Fara personalitate juridica functioneaza grupa de actorie al elevilor, corul bisericesc al bisericilor

reformate si romano-catolice si un grup comunitar ce are ca prioritate dezvoltarea pe termen lung a

orasului Covasna.

Se poate aprecia astfel, ca Covasna dispune de o infrastructura culturala slab dezvoltata, lipsesc

câteva elemente importante din cultura artistica, mai ales în ce priveste artele plastice, dar se poate

mândri cu numeroase initiative locale, care depasesc statutul sau de mic oras din provincie, si dovedesc

o evolutie dinamica a societatii civile din Covasna.

Evenimente culturale, traditie, arta populara

Orasul Covasna:

Toamna culturala covasneana

Zilele Orasului Covasna, în perioada 14-16 septembrie 2007.

“Nedeia mocaneasca de la Voinesti” se desfasoara anual, pe 20 iulie, de Sf. Ilie; au loc

manifestari legate de vechi obiceiuri si traditii, o parada a portului popular din aceasta zona,

precum si programe artistice cu cele mai cunoscute formatii folclorice de amatori.

În localitate se pastreaza si se mai utilizeaza instalatii tehnice populare (moara de apa).

Întâlnirea Trabantistilor, organizata de Asociatia Autocrono

competitie sportiva automobilista off-road

întâlnirea fanfarelor din zona, în perioada verii

concerte si muzica de promenada a diferitelor fanfare ocazionale

Comandau:

creatie artistica populara (renumit centru de cusaturi si tesaturi populare).

18

Zabala:

creatie artistica ( dansuri populare secuiesti).

Zagon:

instalatie tehnica populara (moara de apa).

Cernat:

arta populara (prelucrarea artistica a lemnului),

manifestari traditionale: “Festivalul folcloric de la cetatea Ika” (se desfasoara în luna iulie) si

carnavalul “Fresaug” (se desfasoara în sezonul de iarna).

Edificii, constructii monumentale

Orasul Covasna:

Biserica reformata din centru construita între 1812 – 1815, pe locul fostei biserici care a fost

construit în 1754 si demolat dupa cutremurul din 1802.

Biserica ortodoxa “Sf. Nicolae”, construita în anul 1800. Pastreaza picture murale originale;

Biserica catolica a fost construita între 1914 - 1922

Planul înclinat, o instalatie deosebit de ingenioasa, conceputa de firma “Obach” din Viena. Data

exacta a construirii acestuia nu se cunoaste, cert este ca, în anul 1890, Planul Înclinat era deja

inaugurat. Acesta asigura transportul unor materiale, în principal masa lemnoasa, încarcata în

vagoane, ce se deplasau pe sine, pe o distanta de 1.231m, la o diferenta de nivel de 327 m, fara a

se folosi vreun mijloc de tractiune. Deplasarea vagoanelor se realize prin utilizarea energiei

degajate de coborârea platformei încarcate, de obicei, cu material lemnos si care tragea astfel,

printr-un cablu, platforma de jos mai usor. Pe lânga avantajele economice evidente ale acestui

sistem de transport gravitational, el era si ecologic, fiind un mijloc de transport silentios si

nepoluant. Planul Înclinat reprezinta unica instalatie de acest gen din România si printre putinele

din Europa. Conectat la o retea de transport industrial de circa 200 km, prin care se realiza

legatura între Covasna, Comandau, Negoiu, Muntii Vrancei si Întorsura Buzaului, Planul Înclinat

si-a dovedit în timp eficienta economica si utilitatea publica. A functionat pâna în toamna anului

1999

Monumente istorice, muzee

19

Orasul Covasna:

La biserica reformata putem gasi doua porti secuiesti care au fost construite pentru comemorarea

de 150 de ani a Revolutiei din 1848, respectiv pentru comemorarea reunirii Transilvaniei de

Nord cu Ungaria din anul 1940. În fata bisericii este un parc comemorativ.

Pe cladirea parohiei reformate este amplasata o placheta comemorativa, iar în parcul central se

afla statuia comemorativa a scriitoarei Ignácz Rózsa, nascuta în oras;

În centrul orasului este amplasata statuia lui KVrösi Csoma Sándor, pionier de

reputatie mondiala a explorarii estului si a maghiarilor; el a scris dictionarul Engleza – Tibetiana si

prima carte despre gramatica tibetiana;

Galeria orasului este gazduita de casa Kádár.

Vestigii arheologice

Orasul Covasna:

rezervatia arheologica Cetatea Zânelor, cetate dacica, construita în sec. I î.Hr. – I d.Hr.,

fortificata cu ziduri realizate din lespezi de piatra unite cu pamânt, late de 2 m, strajuite pe

turnuri de aparare. În interiorul cetatii au fost descoperite arme si unelte de fier, monede

romane, ceramica dacica. “Cetatea Zânelor” a fost una dintre cele mai importante fortificatii

a sistemului defensiv. Construirea ei a presupus un efort social si economic deosebit.

Suprafata relativ mare a teraselor si masivitatea liniilor de fortificatie indica un important centru

politico-militar, poate chiar o resedinta zonala, dar si un loc de refugiu pentru comunitatile din imediata

apropiere. Asezata la rascruce de drumuri, cetatea a avut si un rol de supraveghere a cailor de

comunicatie între sud-estul Transilvaniei, Moldova si Muntenia.

Stralucind prin amplasare dar si prin vestigiile pastrate, cetatea a inspirat de-a lungul timpului

admiratie si teama, de numele ei legându-se numeroase povesti si legende. Toate acestea au atras, pe

parcursul anilor diversi cercetatori si oameni de cultura, dar si cautatori de comori si antichitati

Cultura locala

Functia culturala a unei oras-statiune trebuie sa prezinte anumite specificitati fata de orasele

mici care nu au functiuni turistice, mai ales balneare. În statiunile balneoturistice serviciile culturale se

adreseaza oarecum separat pentru clientii caselor de oaspeti si ale uniitatilor balneoturistice. În acest

sens prestatatorii de servicii culturale sunt contractati de firmele de turism, pe de alta parte în

20

infrastructura lor hoteliera si de agrement sunt amenajate spatii pentru sustinerea unor spectacole, sali de

dans, de jocuri, de lectura, pavilioane de muzica, promenade etc. care au servit la petrecerea mai placuta

a timpului dintre procedurile terapeutice. Spatiile comune au trebuit sa faciliteze contactul dintre

oaspeti, si acest aspect devine mai interesant când clientela unei statiuni, sau a unei unitati este

multiculturala, provenita din diferite tari, regiuni, din diferite etnii. Un aspect aparte a culturii balneare a

constituit milieul oferit de arhitectura specifica, bai, piscine, pavilioane cu ornamente dantelate,

turnulete, foisoare etc. Acest stil însa nu s-a mai pastrat la Covasna. În Covasna aspectul arhitectural al

unitatilor balneare este specific stilului modernist, comun statiunilor balneare dotate cu mari hoteluri în

anii 1970. Foisoarele pentru fântâni si izvoare au deasemenea un stil modernist. Daca complexul

Montana se evidentiaza de la mari departari, având o locatie deosebita, cu un fundal natural al muntelui

Pilisca, hotelurile situate pe strada Unirii se confunda cu blocurile de locuinte. Hotelurile din centrul

orasului deasemenea domina peisajul urban, nesugerând nici o apropiere de natura. Hotelul Bradul si

Spitalul Cardiologic, însa au si ele macar locatii remarcabile. Hotelul Bradul se apropie din punct de

vedere arhitectural de un stil adecvat zonei montane. Caracterul vietii balneare, interactiunea dintre

oaspeti pe de o parte si dintre oaspeti si populatia locala pe de alta parte, poate fi influentata, prin

amenajarea unor spatii, zone comune de agrement. Una dintre problemele de imagine a statiunilor

balneoturistice, specifice si Covasnei poate fi detasarea „oamenilor sanatosi” de „bolnavii” tratati la

bazele de tratament, oaspeti ai hotelurilor balneare, mai ales ca clientela specifica din aceste stabilimente

sunt oameni vârstnici, pensionari, nu neaparat din strate sociale bogate. Pentru schimbarea acestei

imagini nu este necesara neaparat schimbarea clientelei, care tine oarecum de strategiile private ale

firmelor balneoturistice, ci diversificarea ofertei de agrement, divertisment si de cultura. pentru aceasta

conditiile actuale nu sunt satisfacatoare, cu toate ca în centrul orasului se afla cinematograful Victoria,

Casa de Cultura Oraseneasca, Biblioteca Oraseneasca si Muzeul de Arte Plastice din casa Kádár László.

Caminul cultural de la Chiurus gazduieste o mica expozitie ce ilustreaza viata si opera savantului

KVrösi Csoma Sándor, lingvist si orientalist, autor al primei gramatici tibetane si a vocabularului

englez–tibetan. Fiind unul dintre cei mai ilustri personalitati nascuti pe meleagurile covasnene, KVrösi

este recunoscut si prin denumirea liceului din Covasna, respectiv, cei doi busturi reprezentând savantul,

aflate în centrul orasului si a satului natal.

Alaturi de institutiile sustinute de administratia publica locala, un rol de baza revine

organizatiilor non-guvernamentale, care initiaza, organizeaza si deruleaza evenimente culturale.

Asociatia Culturala "KVrösi Csoma Sándor" îsi axeaza activitatea pe îngrijirea memoriei lui KVrösi

21

Csoma Sándor, organizarea de comemorari, manifestatii de popularizare operei savantului. În afara ei,

mai sunt si alte organizatii socio-culturale cum ar fi Asociatia Socioculturala "Fábián ErnV", Asociatia

"Sf. Aloisiu", apartinând bisericii romano-catolice, Asociatia "Mayflower" care administreaza o

gradinita în limba engleza, Asociatia "Inimi Curate", sustinând corul de copii. Mai exista corul din

cadrul Asociatiei Culturale "Pastorala", precum si corurile apartinând bisericilor reformate si romano-

catolice. Asociatia pentru Copii si Tineret "Infinity" se preocupa de organizarea unor competitii sportive

cu ocazia unor manifestatii culturale, cum sunt Zilele Covasnei. Comunitatea româneasca se poate

mândri de Asociatia Cultural-Crestina "Iustinian Teculescu", principalul organizator al manifestatiei

etnofolclorice renumite „Nedeia mocaneasca”, care reînvie traditii legate de alegerea miresei.

Episcopul Iustinian Teculescu (1865-1932) a fost o mare personalitate a comunitatii române din

localitate, s-a nascut la Covansa, unul din artizanii Unirii de la 1 dec. 1918. Asociatia ce-I poarta

numele, desi nu are personalitate juridica, are o continuitate de 30 de ani functioneza un grup de teatru al

elevilor. Asa cum s-a mai mentionat la capitolul 2.3. cultele sunt deservite de 9 biserici/lacase de cult

(bisericile reformate din str. Dózsa Gy. si din Voinesti, respectiv cea din Chiurus, bisericile ortodoxe Sf.

Nicolae si noua biserica ortodoxa din Voinesti, biserica romano-catolica de pe str. Stefan cel Mare.

Desi în centrul orasului a început o constructie destinata realizarii unei noi case de cultura, lipsa

fondurilor financiare pentru terminarea investitiei poate rezulta schimbarea destinatiei constructiei

începute, cu mare probabilitate pentru o noua unitate hoteliera si de agrement.

Valorile de patrimoniu construite din Covasna sunt: ruinele Cetatii Zânelor de origine dacica,

biserica reformata din 1812–1815, biserica ortodoxa în stil vechi, „Sf. Nicolae” din Voinesti (1798–

1800), biserica romano-catolica (1914–1922) si nu în ultimul rând Planul Înclinat (sfârsitul sec. 19.),

monument din istoria industriei de exploatare si transport a lemnului. Desi exista proiecte pentru

repunerea în functiune a caii ferate cu ecartament îngust în scopuri turistice, prin introducerea cursei de

agrement cu trenulete de nostalgie, deocamdata continuarea proiectului este suspendata de problemele

legate de regimul juridic al terenurilor aferente, societatea care a detinut si acest stabiliment cu Planul

Înclinat fiind în lichidare. În cartierul Voinesti exista o serie de case cu caracter de monumente de

arhitectura: casa taraneasca din str. Cuza Voda, nr. 53., casa taraneasca din str. Eminescu nr. 8, casa

parohiala a bisericii ortodoxe (str. Eminescu nr. 19.), iar monumentele de arta plastica si cu valoare

memoriala sunt statuia ostasului român si bustul episcopului Iustinian Teculescu, nascut la Voinesti,

busturile lui KVrösi Csoma Sándor din fata Casei de Cultura, respectiv de lânga biserica reformata din

Chiurus.

22

Cap 5. Pachete sau produse turistice pentru toţi şi fiecare

Infrastructura turistica poate fi identificata, ca fiind concentrata în 3 mari grupuri, fiecare într-o zona

diferita al orasului (conform delimitarii folosite PUG din 1996):

Prima este în Valea Zânelor, si este compusa din campingul din aceasta zona, hotelul Bradul

cabana turistica, noul Hotel Clermont de lânga hotel Bradul si celelalte obiective turistice (terenuri de

sport, baza de tratament, restaurant Odisea etc.).

Cealalta zona este zona centrala, alcatuita din cele trei mari hoteluri (Caprioara, Covasna

siCerbul), baza de tratament si restaurantele din incinta, hotelul Turist, hotelul CARP, hotelul nou în

constructie (în locul structurii casei de cultura proiectata), pensiunile Kádár si Casa din Parc,

restaurantul Ca La Mama Acasa, mofetele din strada PetVfi Sándor, precum si celalalte obiective din

piata Libertatii (banci, unitati comerciale, atractii precum „Balta Dracului”, etc.).

A treia zona este deja legata de cea din centru, prin strazile II. Rákóczi si Unirii, si se

compune din hotelurile Hefaistos si Dacia, pensiunea Andrea’s, hotelul Montana din capatul strazii Tóth

si fundatia de beton al unui hotel proiectat pe lânga hotelul Montana (daca va fifinalizata, deocamdata

lucrarile treneaza).

Pe lânga aceste zone sunt câteva pensiuni dispersate în localitate, 3 dintre ele (Schneider,

Jánó si Bíborka) pe strada Stefan cel Mare, si o pensiune în valea Hankó (Gál-lak).

În orasul Covasna avem astfel urmatoarele unitati de cazare în functiune, cu

capacitatile respective:

Denumirea si tipul unitatii Numar decamere

Numar delocuri

Numar delocuri(stele)

Hotel Caprioara 140 265 * * *

Hotel Cerbul P 210 * *

Hotel Covasna P 235 * *

Camping “Valea Zânelor” 42 168 *

Hotel CARP 37 83 *

Hotel Bradul 85 160 * *

23

Hotel Montana 252 500 * *

Hotel Turist 2 20 44 *

Hotel Hefaistos(corp A + corp B)

130 250 * *

Pensiunea Schneider 6 15 * *

Pensiunea Egyed 4 10 * *

Pensiunea Jánó 3 5 * *

Pensiune Andreas 3 7 3 7 * *

Pens. Biborka 2 4 2 4

Pens. Gál-lak 4 10 4 10

Pens. Casa din Parc 8 16 8 16

Pens. Casa Enea 6 12 6 12

Pens. Adriana 2 4 2 4

Se poate vedea de mai sus, ca exista o baza de cazare destul de voluminoasa în statiune, cuaproape 2000 locuri, inclusiv cele sezoniere din campingul respectiv. Se poate

observa, ca în structura locurilor de cazare predomina hotelurile. Doar în cele 3

hoteluri ale societatii S.C. Turism Covasna S.A. sunt o treime din totalul locurilor

din statiune, iar toate hotelurile cuprind circa 90% din totalul locurilor, ce

înseamna oconcentrare foarte puternica. Practic unele categorii nu exista, cum

sunt vilele, specifice de altfel statiunilor si activitatii balneare, sau hotelurile pentru

tineret, hostelurile. Si unicul camping este considerat de dimensiuni reduse, si

ofera un comfort modest, chiar si în

categoria sa.

Conform datelor statistice (Fisa localitatii 2008), la Covasna exista în 2008 un

numar de 2269

locuri, în doar 12 unitati de cazare, din care 9 erau hoteluri. De mentionat, ca din

aceste structuri foarte putine au clasificare superioara, doar doua având 3* si nici

una dintre ele nu au mai mult de atât. Categoriile de 1* si 2* sunt

necorespunzatoare din punct de vedere calitativ si al cererii existente pe piata. Din

24

pacate este binecunoscut ca majoritatea locurilor din statiune deservesc turismul

social, ce constadin bilete de odihna si tratament finantate partial din bugetul de

stat, destinat în principalpentru a treia categorie de vârsta. Acest segment, mai

ales daca mai este si un segment dezavantajat din punct de vedere material, va

cheltui extrem de putin în afara serviciilor incluse în pachetul biletului de odihna.

Acest fapt va bloca functionarea buna amultiplicatorului de consum si a celei de

venit, celelalte furnizori de servicii si bunuri din statiune si împrejurimi

nebeneficiind de nici un efect economic al turismului.

Pachete turistice

Sejur tratament Covasna - Hotel Hefaistos** 1254 LEI / 10 zile de persoana

Durata :10 zile Punct de plecare :Oricare Date plecare :Oricand Categorie cazare :Hotel 2** Transport :la cerereMasa:pensiune completa Descriere: Sejur pentru tratament la Covasna. Structura: 148 camere duble si 4 apartamente. Dotari camere: baie proprie, balcon. Facilitati: restaurant cu preparate specifice ardelenesti; gradina amenajata cu foisoare, masute de lemn si gratar; baza de tratament. Baza de tratament este dotata cu aparate diadinamice, aparate pentru electroterapie, ultrasunete, aparta aerosol, aparate magneto-diaflux, bai galvanice. Servicii incluse:Cazare cu pensiune completa meniu fix si tratament. Tratamentul include 2 proceduri bai CO2 si mofeta. Reduceri copii: 0 - 7 ani cazare gratuit in camera cu parintii daca nu se solicita pat suplimentar; 7 - 14 ani beneficiaza de reducere 50% din tariful de cazare si vor avea pat suplimentar.

INIMA SANATOASA Covasna Hotel Clermont**** - 2420 LEI / 12 zile de persoana Durata :12 zile

Categorie cazare :Hotel 4**** Masa demipensiuneDescriere:Programul “O INIMĂ SĂNĂTOASĂ” se adresează cu precădere persoanelor suferinde de afecţiuni cardiovasculare şi a celor cu hipertensiune arterială. Respectarea perioadei minime recomandate precum

25

şi repetabilitatea în timp a tratamentului (de 2 ori pe an) cresc foarte mult eficienţa tratamentului prestat în cadrul Health Center Clermont. Studii de specialitate arată că persoanele cu presiune arterială crescută sau hipertensivii care se tratează la Covasna, trăiesc cu 5-6 ani mai mult datorită reducerii numărului de accidente vasculare precum infarctul sau atacul cerebral. Procedurile efectuate au la bază resursele locale unice la nivel european: aerul puternic ionizat negativ, gazul mofetic şi abundenţa apelor minerale de calitate regăsite în întreaga staţiune Covasna. Obiective: tratarea bolilor cardiovasculare instalate, educaţie privind efectul nociv al fumatului şi al consumului de alcool, alimentaţie ratională, mişcarea în aer liber. Recomandari medicale: hipertensiune arterială uşoară/medie, tulburări circulatorii arteriale/venoase. Cazare la Hotel Clermont****. Dotari camere standard: sistem de acces pe baza de cartela, climatizare, TV satelit, telefon, baie cu cada si dus, telefon in baie, uscator de par, minibar, seif. Facilitati: Restaurant, Cafe Clermont, Bar & Club, Crama. Serviciile Wellness & SPA oferite de catre acest cetru de sanatate se bazeaza in primul rand pe calitatea deosebita a resursele locale unice la nivel european (gazul mofetic, apele minerale, aerul puternic ionizat), dar si pe procedurile si aparatele de diagnoza / tratament moderne. Sport & Fun: 2 piste bowling, 2 mese biliard, tenis de masa, karaoke, discoteca, jocuri distractive (rummy, table, sah, carti de joc), tenis de camp, fotbal, drumetii cu: ATV-uri, snowmobile, biciclete (in functie de sezon, paintball, tir cu arcul, plimbari cu trasura sau sania trasa de cai (in functie de sezon). Servicii incluse:PACHET SERVICII: cazare 12 SAU 18 nopti in camera standard cu demipensiune SAU pensiune completa, tratament 10 SAU 15 zile, taxa de statiune, acces piscina, sauna, jacuzzi si fitness. Tratamentul include: consultatia medicala si 4 proceduri balneo stabilite de către medicul balneolog. Copiii sub 12 ani au gratuitate la cazare (în cameră cu parinţii, fără pat suplimentar). Tariful pentru pat suplimentar este de 50% din tariful de cazare fără mic dejun. Procedurile ce pot fi recomandate de medicul balneolog în urma consultaţiei medicale de specialitate, pentru fiecare pachet în parte sunt: mofeta (emanaţii de bioxid de carbon), hidroterapia (băi carbogazoase cu apă minerală, duş subacval, înot), electroterapia (curenţi diadinamici, curenţi interferenţiali, curenţi Trabert, magnetodiaflux, raze unde scurte, ultrasunete), masoterapia (masaj manual uscat), kinetoterapia individuală sau de grup, vibromasaj, jacuzzi, climatoterapia sedativă (aer puternic ionizat negativ), crenoterapia (cura internă), aromoterapiPentru o inima sanatoasa la Covasna - Hotel Montana** - 750 LEI / 12 zile de persoana Durata 12 zile Punct de plecare :Oricare Date plecare : Oricand Categorie cazare :Hotel 2** Transport la cerereMasa pensiune completaDescriereOferta speciala de tratament la Covasna - Pentru o inima sanatoasa. Cazare la Hotel Montana**.

26

Capacitate: 248 de camere 507 locuri. Facilitati: restaurant, bar, baza de tratament, farmacie, lift, bagaje, sala de gimnastica, teren de sport, frizerie & coafura, agentie de turism, magazin. Camere: baie cu dus, frigider, seif, telefon, TV cablu. Servicii incluse:Pachet servicii: cazare 12 nopti, pensiune completa, tratament 10 zile, 2 proceduri/zi, pe baza trimiterii de la medic.

Cap 6. Proceduri balneoclimaterice generale

Romania poate fi destinatia europeana de referinta in domeniul balnear, al turismului de

sanatate, putand genera oferta specializata pentru diferite tipuri de subiecte medicale, preocupari

personale, dar si nivel de servicii dorit, de la solutii exclusiviste costisitoare, pana la solutii

economice, dar eficiente ca rezulatat al curelor sau procedurilor balneare.

Populatia Romaniei si Europei se afla intr-un proces de imbatranire cu nevoile specifice ale

inaintarii in varsta  iar, in ciuda aparentelor, noile generatii sunt extreme de pragmatice si preocupate de

autoconservare, aspect ce trebuie retinut, aprofundat si utilizat in dezvoltarea noilor concepte de turism

de sanatate.

In anumite circumstante, hotelurile balneare pot fi gazda unor conferinte, seminarii reuniuni

internationale, in masura in care si-au, sau isi vor dezvolta astfel de facilitati, prilej cu care vor avea

posibilitatea sa distribuie informatie catre participantii la conferinta despre oferta balneara, ba chiar sa

ofere “mostre” gratuite de proceduri, cu perspectiva de a convinge asupra ofertei balneare.

Romania dispune de un fond bogat si variat de factori naturali terapeutici:ape minerale, apa si namolul unor

lacuri, gaze etc.,raspanditi cu generozitate pe aproape intrega suprafata a tarii, in diferite zone climatice.Varietatea

mare a acestor factori se datoreaza asezarii geografice si structurii geologice complexe a scoartei pamantului tarii

noastre.Prezenta lor a permis ca acestia sa fie folositi pentru tratament din vremuri stravechi.

Au fost intrebuintate in scop terapeutic izvoarele cu ape minerale termale de la Baile Herculane .In

decursul timpului si alte statiuni balneare ca Baile Felix si Vatra Dornei si-au inscris numele alaturi de Baile

Herculane, reprezentand prin virtutile curative ale apelor lor minerale, centre de tratament cu renume in zona

central-europeana.Mai tarziu, o alta statiune din Romania, Calimanesti-Caciulata, capata o faima internationala,

apele minerale de aici fiind recomandate in tratamentul bolii renale.

Dezvoltarea statiunilor balneare a aparut in conditiile solicitarilor crescande de cure cu factori naturali

27

terapeutici si imbogatirii si innoirii continutului medicinii balneare moderne, care isi gaseste astazi o

fundamentare stiintifica pentru multe din metodele traditionale folosite in trecut in mod empiric.

Curele balneoclimatice devin parte integranta a sistemului de ocrotire a sanatatii, factorii

terapeutici naturali sunt considerati in present, pe de o parte , remedii cu valoare deosebita, in unele situatii fiind

indispensabili, de neinlocuit in realizarea unor efecte profilactice, terapeutice sau de recuperare, pe de alta parte, o

alternative a terapiei cu mijloace farmacologice medicamentoase.

Balneologia moderna si medicina fizica din tara noastra dispun de o fundamentare stiintifica

solida.Metodele fizicale, parte integranta a arsenalului terapeutic folosit in statiunile balneoclimatice, respectiv

metodele de hidroterapie, kinetoterapie, pneumoterapie, electroterapie sunt fundamentate pe date moderne de

fiziologie neuromusculara, a circulatiei periferice, a termoreglarii, a respiratiei si schimburilor gazoase.

Metodele balneoclimatice reprezinta metode traditionale, bazate pe observatiile indelungate ale

multor generatii de medici balneologi, care au tinut seama de caracterul particular, specific, de individualitate

alfiecarui factor natural in parte bioclimat , ape minerale, namoluri etc.

Tara noastra dispune in prezent de peste 160 de statiuni si localitati cu factori naturali terapeutici. In

multe statiuni s-au construit unitati moderne de tipul hotelurilor de cura si complexelor sanatoriale, in care

serviciile de diagnostic si tratament sunt oferite in cadrul aceleiasi cladiri, de exemplu la Baile

Calimanesti,Caciulata,Baile Govora,BaileTusnad,Baile Olanesti,etc.

In cercurile medicale de specilitate din lume este binecunoscut faptul ca Romania dispune de o mare

bogatie de resurse cu valoare terapeutica: ape minerale, mofete, namoluri si lacuri terapeutice, raspandite pe

aproape intreaga suprafata a tarii, in diferite zone climatice.

Pe teritoriul tarii noastre exista aproape toate tipurile de ape minerale oligominerale, alacline, alcalino-

terose, clorurate sodice, iodurate, sulfurose, carbogazoase,termale etc.- cu o mare varietate in privinta compozitiei

chimice, a gradului de mineralizare si a temperaturii lor.

Namolurile terapeutice sunt de tip sapropelic, de turba sau minerale, iar mofetele-emanatii naturale de

gaze terapeutice- contin bioxid de carbon sau hidrogen sulfurat.

O alta particularitate consta in repartizarea geografica a factorilor naturali de cura, ceeace determina ca in

zone relativ restranse teritorial sa intalnim numeroase surse de apa minerala cu concentratii si compozitii chimice

diferite, fapt ce permite tratarea simultana la acelasi pacient, a mai multor boli asociate.Pentru exemplificare

citam statiunile unde se pot trata mai multe categorii de boli: Covasna- boli cardio-vasculare, digestive si

metabolice; Calimanesti ,Caciulata boli ale aparatului renal, ale aparatului digestiv, ale cailor respiratorii si ale

aparatului locomotor; Baile Olanesti boli ale aparatului digestiv,ale aparatului renal si boli alergice.

Asocierea individualizata a medicatiei adecvate si alimentatiei dietetice, precum si asigurarea unui regim

sanatorial corespunzator profilului terapeutic al fiecarei afectiuni dau posibilitatea efectuarii uni tratament comlex

si ridica statiunile balneoclimatice de pe Valea Oltului la nivelul unor centre curative-profilactice de o deosebita

28

importanta pentru imbunatatirea starii de sanatate a populatiei.

Evolutia balneoclimaterica in Romania

Statiunile balneoclimaterice pentru cura si odihna au cunoscut in perioada postbelica o dezvoltare

fara precedent atat in tara noastra, cat si o serie de state europene cu traditie in acest domeniu.

In tara noastra s-au construit in statiunile balneoclimatice si pe litoralul marii negre hoteluri

moderne, cu baze de tratament complexe, echipate cu instalatii si aparatura din cele mai noi timpuri

destinate aplicatiilor balneo si fizioterapeutice, pentru utilizarea in scopuri terapeutice si de odihna a

bogatiei factorilor de cura existenti in Romania.

Numeroase statiuni balneoclimatice modernizate au intrat in circuitul international balnear si sunt

cautate, anual, de zeci de mii de straini din tari europene sau de pe alte continente. In acest context s-a

acordat o atentie deosebita, pe de o parte, valorificarii factorilor naturali terapeutici (ape minerale,

namoluri terapeutice, mofete, climat), iar pe de alta parte, cresterii si perfectionarii continue a asistentei

medicale balneare, prin numirea in policlinicile medicale balneare a unor cadere medicale si medii de

specialitate cu pregatire cat mai buna.

Dezvoltarea economica si progreselor stiintelor medicale au determinat o foarte accentuata largire si

imbunatatire a asistentei medicale in numeroase tari in epoca postbelica, correlate cu cresterea continua

a cheltuielilor destinate sanatatii si cu o importanta socializare a asistentei medicale in numeroase tari cu

sisteme economico-sociale diferite.

In conditiile de viata oferite de societatea moderna, industrializata si urbanizata, alaturi de bolile

cronice degenerative urmare a prelungirii duratei medii de viata , au crescut in importanta, in tabloul

morbiditatii, bolile de nutritie, afectiunile determinate de tulburarile psiho-vegetative, generate de

solicitarea ritmurilor biologice, precum si afectiunile si starile determinate de reducerea capacitatii de

efort, datorate micsorarii cantitatii de miscare.

Fata de modificarile rapide si fundamentale ale structurii morbiditatii, medicina clinica, medicina

de spital si de cabinet, cu toate progesele tehnice si farmacoterapice extraordinare inregistrate in ultimele

decenii, nu au putut si nu poate face fata problemelor complexe ale asistentei medicale a populatiei

diferitelor tari dezvoltate economic si social sau aflate in curs de dezvoltare rapida ,ea ramanand

deficitara, mai ales, in domeniile preventive si de recuperare. Dezvoltarea acestor ramuri ale medicinii

actuale este strans legata de progresele tehnice in domeniul evaluarii diferitelor functii ale organismului,

de fundamentarea stiintifica adusa de fiziologia moderna patologiei functionale.

29

In acest context medico-social, dezvolatrea si modernizarea statiunilor balneare intr-o serie de tari

europene, intre care si Romania nu apare ca un fenomen conjuctural, cu valente exclusiv economice, ci

ca o consecinta a solicitarilor crescande de cure balneare si climatice, respectiv de cure cu factori

naturali terapeutici.Explicarea trebuie cautata si in continutul imbogatit, innoit al medicinii balneare

moderne care isi gaseste astazi si o fundamentare stiintifica pentru multe din metodele traditionale

folosite in trecut in mod empiric.

Frecventarea statiunii balneoclimatice din multe tari bogate in factori naturali terapeutici, cum este

in cazul Romaniei, atat de populatia statelor respective, cat si de numerosi curanti in alte tari are o

pondere semnificativa in cadrul actiunilor de sanatate si, deaceea, O.M.S. s-a sesizat, in ultimii cativa

ani, de aceasta problema,intrata, incepand din anul 1977, in preocuparile sale prin intermediul

comitetului european al organizatiei. Interesul pentru remediile naturale este in crestere si datorita

costului extrem de ridicat al metodelor farmacoterapiei, eficacitatii limitate a multora dintre produselor

industriei farmaceutice, toxicitatii si efectelor secundare ale altora , puse in evidenta si subliniate tot mai

clar de studii controlate si initiate de O.M.S.

Intr-unul din rapoartele elaborate de o comisie de experti ai O.M.S. in anul 1977 s-au discutat atat

conditiile necesare pentru recunoasterea statiunilor balneoclimatice, cat si nevoile de dotare, echipare si

incadrarea complexelor de tratament din statiuni.

Conditiile respective se refereau la cunoasterea, studierea si acceptarea factorilor naturali

terapeutici, instalatiile de tratament pentru utilizarea lor si pentru aplicarea metodele de fizioterapie,

instalatiile necesare pentru supravegherea bolnavilor si asistenta de urgenta, incadrarea cu personal

medical si paramedical calificat.

Toate aceste aspecte sunt cuprinse, in detaliu, in documentele intocmite de Federatia Internationala

de Balneologie si Climatologie,(F.I.T.E.C.), in special in cel referitor la Principiile moderne de tratament

in statiunile balneare si climatice.

Interesul terapeutic si social pentru curele in statiunile balneoclimatice, intr-o continua crestere

in numeroase tari, inclusiv in tara noastra, a determinat dezvoltarea balneologiei international,

explicabila, in primul rand, prin eficienta acestei cura la categorii largi de bolnavi cronici. In afara

rezultatelor imediate, postcura, care dupa statistici medicale romanesti sau straine indica procese

impresionante de ameliorari ale simptomatologiei subiective si obiective, un ecou insemnat l-au avut o

serie de studii asupra rezultatelor in timp ale unor cure repetate, folosindu-se indicatori economici de

eficienta, respectiv incapacitatea temporara de munca determinata de bolili pentru care se practicau

30

curele balneare.

Medicina baneara este inztegrat cu medicina fizica si reprezinta o specialitate metodica

terapeutica ce studiaza si plica in practica medicala mijloacele fizicale terapeutice (caldura, lumina,

energia electrica, electromagnetica, mecanica etc.) si factorii terapeutici naturali (climat,ape

minerale,namoluri etc.).

Ca oricare specialitate midicala, medicina fizica si balneologia au astazi o fundamentare stiintifica

moderna si se incadreaza in gandirea medicala despre boala , stare de sanatate, terapie.

Resursele balneare ale Romaniei

Apele minerale

Inca din cele mai veche timpuri, apele minerale au fost considerate ca resurse balneare valoroase,

epoca moderna sporind necesitatea folosirii lor pe o scara cat mai larga, datorita sedentarismului,

poluarii si abuzului de medicamente. Pentru a fi considerate minerala, o apa, conform definitiei

internationale, trebuie sa contina cel putin 1g saruri minerale dizolvate la un litru de apa, elemente

chimice sau gaze cu actiune farmacodinamica sau sa aiba la izvor temperatura de cel putin 20şC si

desigur sa posede o actiune curativa stiintific recunoscuta.

Tara noastra foloseste o clasificare ce se bazeaza pe proprietatile fizico-chimice ale apei minerale si care

tin cont de bogatia si varietatea acestor ape pe intreg intinsul tarii.

Apele oligominerale

Aceste ape slab mineralizate sunt ape de infiltratie cu circulatie prin roci care contin substante

minerale solubile in apa de infiltratie. Daca apa de infiltratie patrunde la mari adancimi, aceasta se

incalzeste proportional cu treapta geotermica atinsa, iar apa este impinsa spre suprafata ca apa termala.

Daca rocile strabatute de apa sunt vulcanica, termalitatea apei poate fi castigata si la adancimi mici. De

exemplu, la Baile Felix apele termale provin de la o adancime de 1100 metri.

Apele incalzite astfel se numesc acratoterme. Apele minerale acratoterme se gasesc la Baile Felix,

Geoargiu-Bai, Moneasa, Calacea,Calan etc. Apele acratoterme se folosesc in special, sub forma curei

externe, in bazine sau cada. Ele au un efect general sedativ, calmant asupra durerilor,relaxant pentru

musculatura si resorbant asupra proceselor inflamatorii cronice.

Apele oligominerale reci , denumite si acratopege, au ca efect principal spalarea tesuturilor prin

traversarea compartimentelor de apa ale organismului, cu antrenarea metabolitilor rezultati din

catabolism, datorita diurezei provocate de cura interna cu acest tip de apa minerala. Curele interne cu

31

ape acratopege se folosesc in litiaza urinara, infectii urinare, sechele dupa glomerulonefrite, guta,

sindrom hiperuricemic, obezitate. Aceste ape se intalnesc la Calimanesti(izvoarele 7,14), Slanic

Moldova(izvorul 300 Scari), Baile Olanesti(izvoarele24,10,11,12).

Namolurile terapeutice

Namolurile se impart in : sapropelice , turbe si namoluri minerale

Namolurile sapropelice sunt depozitele negre bogate in hidrosulfura de fier coloidala , care se

gasesc pe fundul lacurilor sarate si al marilor si care au luat nastere in timp indelungat sub actiunea

microorganismelor din substanta anorganica a solului, din flora si fauna bazinului acvatic.

Namolurile sapropelice se formeaza pe fundul bazinelor de apa ale lacurilor (Amara, Fundata,

Lacu Sarat,etc.) sau a limanurilor(Techirghiol) si in lacurile sarate(Sovata, Ocna Sibiului).

Namolurile de turba au luat nastere prin descompunerea resturilor vegetale acumulate de-a

lungul timpului pe fundul unei mlastini sub actiunea microorganismelor.

Turbele sunt bogate in substante organice , continand procente ridicate de acizi humici,

bitumine, grasimi, ceruri,pectine, celuloza si substante proteice. Depozitele de turbe se gasesc la

Mangalia-Nord(turba marina), la Covasna, Borsec, Poiana Stampei etc. Uneori este necesar ca inainte de

folosire, turba sa fie fin macinata pentru a putea fi aplicata pe piele.

Namolurile minerale iau nastere la emergenta izvoarelor sulfuroase (Sacelu) sau nesulfuroase

(Sintgeorz-Bai). Slicurile (namoluri de rauri, delta ,limanuri) si nisipul (psamitele) sunt si ele folosite,

mai rar, in practica medicala. Tratamentul cu namol este pentru organism un excitant general nespecific,

o procedura terapeutica de intensitate mare , cura cu namol folosita de judiciozitate, avand efect

terapeutic obisnuit, in special, prin antrenarea si calirea organismului .

Ungerile generale cu namol, in aer liber, asa cum se practica in sezonul cald, pe malul

lacurilor continentale sau pe litoralul Marii Negre, sunt cele mai solicitante proceduri, deoarece ungerea

se face cu namol relativ rece, care se incalzeste si se usuca la soare.Corpul se supraincalzeste si

transpira, iar spalatul ce se face in apa rece a lacului, urmat din nou de uscarea corpului la soare,

constitue proceduri alternante termice solicitante, la care se mai adauga si miscarea aerului de pe

plaja.Din aceste motive nu se indica aceasta forma terapeutica la bolnavii hiperreactivi, la debili sau la

cei cu varsta inaintata.

O alta forma de namoloterapie- asa numita procedura calda- o constituie baile cu namol diluat

(deobicei chiar cu apa lacului de unde a fost extras); tot proceduri calde sunt si impachetarile partiale sau

complete cu namol, precum si tampoanele vaginale cu namol. In ultimul timp se folosesc in practica

32

medicala si preparate din namol(pelox, pellamar) aplicate sub forma de injectii sau pomezi.Efectul lor

curativ se bazeaza pe actiunea metabolica a constituientelor chimice din preparatul respectiv, de mare

valoare terapeutica fiind substantele biogene ce iau nastere in cursul maturarii namolului.

Apele carbogazoase

In tara noastra intalnim deobicei ape carbogazoase-alacaline, alaclino-teroase,

feruginoase,clorurate,sodice etc. Bioxidul de carbon se gaseste in apa minerala in stare libera si la

presiune mare se dizova in apa sub forma de acid carbonic; acesta este gazul care se degaja la

deschiderea unei sticle imbuteliate ce contine apa carbogazoasa.

Daca izvoarele carbogazoase pure sunt extrm de rare in schimb izvoarele ce contin saruri

minerale dizovate de apa carbogazoasa sunt foarte frecvente. Astfel de izvoare intalnim la: Borsec,

Zizin, Covasna, Biborteni, Vatra Dornei, Buzias, Lipova etc. In unele statiuni (Covasna si Baile Tusnad)

bioxidul de carbbon se degaja din sol sub forma de gaz, fiind folosit in terapeutica ca atare(mofete).

Tehnica bailor cu ape carbogazoase trebiue sa evite inhalarea gazului ce se degaja la suprafata

baii, gaz care daca este inhalat produce efecte vasoconstrictorii si de cresterea tensiunii arteriale.Pentru

aceste motive bolnavul va sta linistit in apa baii, capul fiind protejat de inhalarea bioxidului de carbon

printr-un cearceaf asezat deasupra baii. Incaperea de baie va fi bine ventilata.Apa din baie nu va mai fi

calda de +34°C, pentru a nu accelera pierderea gazului dizovat in apa.

Apele minerale alcaline

In natura , apele alcaline pure sunt extrem de rare. Intalnim, de obicei, ape alcaline mixte(calcice,

magneziene, feruginoase, carbogazoase).Efectele farmacodinamice ale apelor alvcaline sunt imprimate

de prezenta si ponderea diferitilor ioni din apa minerala, fapt ce explica individualitatea fiecarui izvor

mineral.

Cura interna cu apele alcaline are efecte coleretice, fluidifica bila, ajuta depunerea de glicogen in

ficat, scade colesterina si alcalinizeaza urina.Apa minerala ingerata produce efecte de stimulare a

secretiei pancreato-intestinale, actionaeza diferentiat asupra enzimelor digestivei si asupra florei

intestinale.Cand apa minerala alcalina contine calciu si magneziu, au loc procese de sensibilizare la

factorii alergenici.

Tara noastra este deosebit de bogata in ape alcaline de o varietate remarcabila:Lipova, Slanic-

moldova,Tinca,Tamaseu,Singeorz-Bai, Valea Vinului,Zizin, Bodoc,Biborteni,Racosul de Jos, Malnas-

Bai,Borsec,Stoiceni,Sapanta.

33

Apele minerale clorurate-sodice

Sunt ape minerale in care predomina clorura de sodiu cu limita minima de 1g /l, respectiv 393

mg sodiu/l si 607 mg clor/l, originea lor fiind legata de rocile sedimantare bogate in sare.

Alaturi de izvoarele clorurate-sodice pure (ex. Hygeea de la Baile Herculane), apele de acest

tip mai pot contine anionul bicarbonic(Slanic-Moldova, Singeorz-Bai) sau anionul sulfat(Baltatesti si

Ivanda). Apele minerale clorurate sodice pot avea concentratii uneori foarte mari . Acestea sunt apele

sarate concentrate, care sunt folosite in terapeutica numai sub forma curei extene(bai). Ele actioneza

asupra organismului prin osmolaritatea mare a apei din cada sau din bazin, precum si prin sarurile ce se

depun pe piele, formand o adevarata manta de sare, cu deosebite calitati terapeutice. La aceste calitati

specifice apelor sarate concentrate se mai adauga si termalitatea baii, atunci cand apa este incalzita

pentru proceduri calde.

Tara noastra este bogata in ape minerale clorurate-sodice: Ocna Mures, Rodbav, Sarata-

Monteoru, Baile Herculane, Someseni, Vulcana, Gura Ocnitei, Sacelu, Praid, Ocna Sugatag, Singiorgiu

de Mures, Baltatesti, Telega, Bazna, Ocna Sibiului, Cacica-Bai, Baile Govora, Ocnele Mari,

Vizanteu,Jitea.

Apele minerale sulfuroase

In apa minerala sulfuroasa, sulful se gaseste sub mai multe forme (hidrogen sulfurat liber, grupe

sulfhidrice, si acizi polisulfidrici). Toate acestea sunt forme instabile, usor oxidabile, oxidarea lor

ducand la forme matastabile ale acizilor tiosulfurici. Ingalbenirea,opalescenta si depunerea uni precipitat

albicios pe fundul sticlei cu apa minerala sulfuroasa pe cale de oxidare indica intensitatea procesului

oxidativ al apei prin oxigenul din aer.

Apele minerale sulfuroase simple sunt mai rare(Mangalia, Sinaia), in timp ce foarte frecvent intalnim

ape sulfuroase alcaline sau alcalino-teroase(Caciulata si Calimanesti).

Ape sulfuroase clorurate sodice se gasesc la Calimanesti, Baile Govora, Nicolina, Sacelu, Vizantea.La

Baile Herculane se afla apele sulfuroase termale folosite in cura externa:Bradet(Ages),

Homorod(Brasov), Fisici(Buzau), Baile Herculane(Caras Severin), Baita(Cluj), Puciosa(Dambovita),

Sacelu(Gorj), Nicolina,Strunga(Iasi), Bala(Mehedinti), Sinaia (Prohova), Bizusa,Caciulata, Calimanesti

(Salaj Valcea), Baile Olanesti(Valcea).

Apele minerale feruginoase

Apele feruginoase se prescriu in cura interna, efectul lor farmacodinamic bazandu-se pe

34

prezenta fierului bivalent, foarte usor asimilabil si activ metabolic-enzimatic, cu conditia ca aciditatea

sucului gastric sa fie normala. Curele cu apa minerala feruginoasa se recomanda in anemii secundare, in

covalescente.

Avand in vedere efectul congestiv al fierului asupra mucoaselor, se contraindica o astfel de

cura hidro-minerala in gastroduodenitele cu tendinta la hemoragii (chiar microscopice). Este

contraindicata, deasemenea, cura in glomerulonefrite cu hematurie.

In tara noastra ape feruginoase exista la Lipova, Homorod, Malnas-Bai, Ozunca-Bai, Vilcele, Biborteni,

Baile Tusnad, Vatra Dornei, Brosteni, etc.

Apele arsenicale

Arsenul din apa minerala provine din spalarea unor roci cristaline de origine eruptiva ce

insotesc filoanele metalifere. Apele arsenicale contin, de obicei, si fier. Apele de la Saru Dornei si unele

ape de la Covasna contin arsen si sunt folosite numai in cura interna

Efectele farmacodinamice ale acestui tip de apa minerala sunt legate de reducerea proceselor metabolice

oxidative din organism, cu predominenta proceselor de asimilatie. Apele arsenicale stimuleaza

hematopoeza.

Apele minerale iodurate

Apa minerala sarata-iodurata concentrata se foloseste numai in cura externa. Baile sarate-

iodurate sunt indicate in bolile reumatice degenerative, in reumatismele abarticulare sau in bolile

neurologice periferice. Afectiunile ginecologice cronice, unele boli de piele beneficiaza, deasemenea, de

cura cu apele sarate-iodurate. Statiuni cu astfel de ape minerale sunt: Bazna, Baile Govora, Baltatesti,

Sarata Monteoru. Ape ce contin iod si care sunt folosite in cura interna se intalnesc la Baile Olanesti,

Calimanesti si Cozia.

Apele minerale radioactive

In tara noastra apele minerale de acest tip sunt sub limita minima internationala ceruta pentru

definitia lor ca ape radioactive. Desi in concentratii mult sub aceste limite internationale, unele izvoare

de la Baile Herculane, de la Singeorz-Bai sau Borsec pot fi appreciate ca actioneaza asupra organismului

si prin componenta lor radioactiva. Folosite sub forma de baie sau inhalatii, contactul bolnavului cu

emanatia radonica este mai eficienta.

Emanatia radonica are afinitate pentru organele bogate in tesut gras, pentru glandele

suprarenale, sistemul nervos si in general pentru orice membrane biologica.

Baile radonice stimuleaza functia sitemului vegetative simpatic si cresc permeabilitatea

35

barierei hemato-tisulare. S-au constatat si unele efecte metabolice, cum ar fi reducerea glicemiei si

uricemiei.

Cap 7. Proceduri balneoclimaterice specifice

Cea mai importanta activitate economica si functie a localitatii se poate considera turismul

balnear si serviciile de sanatate din cadrul spitalului cardiologic. Covasna si-a putut primi statutul de

oras în 1952 tocmai datorita functiei turistice, desi functiile industriale (produse alimentare, textile,

exploatarea si prelucrarea materialului lemnos) sunt/erau deasemenea importante.

Turismul balnear are traditii de peste un veac, dupa utilizarea empirica si rudimentare a apelor

minerale si a mofetelor, în anul 1891 o societate pe actiune a concesionat baile pe o perioada de 25 ani.

Zona centrala, unde si în prezent se afla „Balta Dracului” un fenomen geologic, o clocotitoare

rece prin care namolul format din nisipul fin este îmbibat de apa si clocotit de gazele de dioxid de

carbon ce ies la suprafata, având un aspect de vulcan noroios. Acest „izvor” a avut eruptii în secolul 19.

umplând piata central cu gaze, apa si noroi.

Amenajarile turistice din Covasna au cuprins pe de o parte zona Balta Dracului, dar si în

Voinesti, în gradina Mikes si Apor s-au construit vile. În valea Meses sau Hanko deasemenea au existat

bai sarate-alcaline succedate de baile calde de la fântâna Hanko. Tot aici a fost si uzina de îmbuteliere de

apa minerala numita Naturalis si care a functionat pâna la momentul nationalizarii. În anii 1970 s-au

construit acele hoteluri care constituie si în prezent tabloul de oferta balneoturistica al orasului-statiune,

completate de pensiunile turistice înfiintate în ultimul deceniu si jumatate.

Resursele turistice de baza pe care se sprijina activitatile turisice sunt factorii terapeutici

naturali: apele minerale, mofetele si bioclimatul.

Apele minerale care apar în zacamântul Covasna formeaza o entitate hidrogeologica în cadrul

zonei largi de hidrostructuri cu ape minerale carbogazoase frecvente în bazinul Tg. Secuiesc.

Aflat la contactul morfologic între depresiune si muntii Bretcului/Vrancei, zacamântul are

caracteristici hidrogeologice mixte, care apartin atât masivului muntos, cât si formatiunilor

intramontane. Apa minerala si bioxidul de carbon este acumulat atât în formatiunile de bazaapartinând

flisului cretacic–paleogen (eocen, oligocen), cât si în formatiunile acoperitoare, pliocen–cuaternare în

36

facies de molasa si continentala. Majoritatea forajelor executate au explorat apele minerale din

depozitele acoperitoare, care au grosimi de 100 m în vest, 20 m în zona Voinesti, respectiv apele din

alternanta de gresii, sisturi si marne cretacice.

Caracteristicile tectonice ale zonei sunt marcate de un sistem de fracturi, cu orientare N–S,

paralel cu structura fundamentului (falia Halom–Balta Dracului si falia Voinesti), apoi cu orientare V–E,

format în urma caderii în trepte ale fundamentului del a N la S, reprezentat de falia Covasna. Asadar,

aceasta compartimentare a generat o structura în blocuri ale formatiunilor cretacic-paleogene si pliocen–

pleistocene, ascunse de depozitele mai noi, pleistocen-superior–holocene.

În zona Covasna cercetarile au pus în evidenta doua structuri hidrominerale. Acviferul din

formatiunile creatacice si paleogene se acumuleaza în gresii, marnocalcare, sisturi argiloase si calcare cu

o circulatie a apei si a gazului mofetic în mediul fisural, la intersectarea stratelor permeabile cu fracturile

profunde. Aceasta hidrostructura a fost pus în evidenta prin foraje executate pe doua mici pârâuri

afluente Covasnei precum si prin izvoarele naturale care apar în zona filaturii de lâna (între Caminul

cultural si Oficiul postal).

A doua structura, cea din formatiunile pliocen–cuaternare este formata din trei orizonturi

acvifere diferentiate prin gradul de mineralizatie si prin regimul hidrologic. Orizontul superior, cu o

grosime de 20–30 m include si stratele freatice, este prezent în majoritatea fântânilor localitatii, având a

mineralizare relativ redusa de pâna la 2000 mg/l. Orizontul mediu este un strat acvifer de adâncime, cu

grosimi reduse datorita intercalatiilor de 25–45 m ale straturi impermeabile, dar de mineralizatie mai

ridicata, iar orizontul inferior se afla sub adâncimea de 45 m, acumulat în depozitele permeabile din

formatiunile pliocen–cuaternare.

Apele minerale de adâncime din Covasna sunt constituite dintr-un amestec de ape bicarbonatate,

sodice cu ape clorosodice iodo-bromurate, gaze de origine mofetica si ape acumulate în acviferul freatic

care au caracter bicarbonatat, calcic, magnezian. Continutul de CO2 liber din aceste ape minerale

variaza între 1,0 si 2,5 g/l, iar gazul uscat de CO2 apare în escavatii de câteva metri adâncime.

În statiunea Covasna sunt mai multe izvoare recomandate de medicii balneologi pentru cura

interna (pe cale bucala) si externa (prin bai). Izvoarele prezentate în continuare fie sunt naturale fie

provin din puturi si sonde, fie accesibile publicului larg, fie administrate de unitatile balneare.

Izvorul nr. 1. din fata hotelului Covasna are o apa bicarbonatata, sodica, magneziana, calcica,

carbogazoasa, hipotona. Mineralizarea ei totala este de 6107 mg/l, din care 1582 mg/l CO2.

Cura interna indicata în tratamentul tulburarilor tubului digestiv, de metabolism, boli ale

37

aparatului urinar, sub forma de aerosoli pentru rinite cronice, faringite cronice nespecifice, iar prin cura

externa pentru afectiuni cardiovasculare, dermatologice, reumatismael degenerative.

Izvorul nr. 2, aflat în spatele mofetelor apartinând S.C. Turism Covasna SA are apa

bicarbonatata, sodica, magneziana, calcica, carbogazoasa. Mineralizarea ei totala este de 7073,7 mg/l,

din care 2311 mg/l CO2. Indicatiile sunt identice cu cele ale izvorului nr. 1.

Izvorul nr. 3. (putul de la centrala de termoficare) este folosit la baile cu apa mineral

carbogazoasa, combinat cu apa de la izvoarele precedente. Are apa bicarbonatata, sodica, feruginoasa,

carbogazoasa, hipotona. Mineralizarea ei totala este de 7303,3 mg/l, din care 1720 mg/l CO2.

Fântâna Ördög situata în apropierea Hotelului Hefaistos are o apa bicarbonatata, sodica,

potasica, clorurata, calcica, magneziana, slab carbogazoasa, usor radioactiva (0,184 mμC/l).

Mineralizarea ei totala este de 5284 mg/l, din care 1531 mg/l CO2. Prin cura interna este

indicata pentru gastrite cronice hiperacide, boli ulceroase, stomac rezecat, boli endocrine, în

dispepsiile intestinale de fermentatie si în constipatie atona.

Izvorul Covasna a carui apa a fost îmbuteliata are caracter bicarbonatat, clorurosodic carbogazos,

hipoton, cu o mineralizare totala de 7136 mg/l. Având si caracter alcalinic, poate fi utilizata în cura

interna, în afectiuni gastrointestinale (sindrom dispeptic hipertonic, gastrite acide, boli ulceroase, stomac

rezecat, dispepsii de fermentatie), afectiuni hepatobiliare (insuficienta hepatica, sechelele dupa hepatite

virotice, hepatitele cronice, starile precirotice, starile alergice, diatezele urice, colecistitele cronice

simple sau litiazice, sechelele dupa colecistectomii). Se mai poate utiliza si pentru boli de nutritie, pentru

guta, litiaze urice, precum si pentru tratarea traheobronsitelor cronice.

Izvorul din fata vilei nr. 1 a spitalului de cardiologie are o apa asemanatoare cu Izvorul Covasna

cu aceleasi indicatii, dar mineralizatia totala depaseste 15000 mg/l.

Izvorul de la Unitatea de tratament balnear de la hotelul Dacia are apa bicarbonatata, usor

clorurata, sodica, slab carbogazoasa, asigurând debitul necesar pentru instalatiile de bai calde cu apa

minerala carbogazoasa si pentru buveta. Complexul sanatorial Montana este alimentat din apele aduse la

suprafata de forajele F13 si F16 efectuate în anii 1972–73 în zona Ördög–Árpád, având caracteristici

asemanatoare cu fosta Fântâna Ördög (momentan nu functioneaza).

Alaturi de apele minerale carbogazoase, statiunea Covasna este binecuvântata cu emanatiile

uscate de gaze mofetice, cu efecte terapeutice polivalente, recunoscute. Asemenea mofete se gasesc în

incinta bazei de tratament a Societatii de Turism Covasna (Complexul hotelier Covasna, Caprioara), a

Spitalului de Cardiologie, a Complexului Montana hotelului Dacia precum si mofetele particulare

38

Bardocz si Bene de pe strada Petofi. O analiza a compozitiei gazelor mofetice de la Complexul Covasna

a aratat urmatoarele concentratii ale unor elemente: Bioxid de carbon (CO2) 80,7 %, azot (N2) 16,4 %,

oxigen (O2) 2,9 %, apoi ioni mici si medii negativi 1,84 x 104 ioni/ml; radon 247,01 pCi/l, radiu A

115,3 pCi/l, radiu B 84,5 pCi/l, radiu C 18,1 pCi/l. Elementele radioactive (Radon, Radiu) prin actiunea

lor, produc un start de aer bogat în ioni negativi, care contribuie la intensificarea întregului

metabolism al organismului, acestea fiind absorbite la suprafata pielii genereaza vasodilatatie.

Efectul vasodilatator al gazului de mofeta este benefic pentru cord si pentru circulatia periferica,

dar influenta complexa a ionilor negativi, a radioactivitatii asociat cu baile de apa minerala carbogazoase

faciliteaza si tratamentul afectiunilor reumatismale, dermatologice, ginecologice si ale sistemului nervos

periferic.

Alaturi de procedurile naturiste bazate pe principalii factori terapeutici naturali (apele minerale si

mofetele) bazele de tratament din statiune ofera multiple proceduri cum ar fi: electroterapie (curenti

diadinamici, neuroton, ultrasunete, curenti interferentiali, magnetodiaflux, unde ultrascurte, aerosoli),

hidroterapie (bai galvanice, dus masaj, dus subacval, masaj subacval, afuziuni), termoterapie

(împachetari cu parafina), kinetoterapie (masaj, gimnastica), precum si aeroterapia bazata pe aerul

puternic ionizat negativ si bogat în aerosoli rasinosi generat de padurile de conifere din preajma statiunii.

Experienta bogata în combinarea diferitelor terapii a favorizat elaborarea unui program complex de

refacere a sanatatii, cunoscut ca „metoda Covasna”, destinat atât adultilor, cât si copiilor suferinzi de

boli cardiovasculare dobândite sau congenitale, dupa accidente coronariene, pregatire preoperatorie si

refacerea postoperatorie, si care foloseste factorii terapeutici naturali ca adjuvant în activitatea

cardiologica.

Turismul balnear din statiunea Covasna – pe partea de oferta – se poate sprijini, deci, pe

valoroase resurse turistice cu caractere de factori terapautici, pe infrastructura bazelor de tratament, a

bazelor de cazare si alimentatie, pe unele facilitati de agrement-divertisment, si pe existenta personalului

specializat al spitalului de cardiologie si a societatilor comerciale balneare.

Pe partea de cerere, trebuie avut în vedere, ca o pondere crescânda de populatie (atât din tara,

cât si din stranatate) sufera sau este expusa unor afectiuni care pot fi tratate pe baza conditiilor existente

(si viitoare) din Covasna. Desi rolul statului în asigurarea serviciilor de sanatate este din ce în ce mai

preluata de agenti economici privati specializati în medicina si în turism curativ-balnear, totusi, în afara

rolului direct în sprijinirea mentinerii si refacerii sanatatii, autoritatile administratiei publice centrale si

locale trebuie sa se implice si în mod indirect, în mod strategic în sustinerea dezvoltarii turismului

39

balnear si cel orientat spre profilaxie. Asadar, prin educarea populatiei privind atentia sporita acordata

mentinerii sanatatii poate sa aiba influenta benefica asupra cresterii interesului si a cererii pentru

serviciile de tartament balnear repsectiv serviciilor orientate spre profilaxie, activitati de

fitness si wellness.

În ceea ce priveste pietele turismului balnear traditional din statiunea Covasna, putem avea o

imagine de ansamblu despre acesta, daca enumeram acele grupe de afectiuni, care pot fi si

sunt tratate la Covasna.

Cap 8. Standardul ridicat al serviciilor medicale oferite

Covasna este posesoarea unor fericite si rarisime fenomene de care nu beneficiaza multe tari. Cercetarile

facute de-a lungul timpului de specialisti si cercetatori, precum si rezultatele curelor balneare au impus

definitiv Covasna în rândul celor mai importante asezaminte de sanatate. Deci Covasna este o statiune

balneoclimaterica cu traditie in tratarea bolilor cardiovasculare cu factori naturali.

Obiectivele terapeutice majore ale statiunii Covasna sunt cele de recuperare cardiovasculara

stabilite de o comisie medicala mixta formata din medici balneologi si cardiologi, sub indrumarea

Clinicii de Cardiologie a Spitalului Fundeni si a Institutului de Balneologie Bucuresti.

Varietatea factorilor naturali de cura, precum si dotarile din baza de tratament ofera posibilitatea

tratarii simultane a mai multor afectiuni, ceea ce confera marea complexitate a statiunii.

40

Indicatii terapeutice - COVASNA

1. BOLI ALE APARATULUI CARDIOVASCULAR

a. Arteriopatii: ateroscleroza obliteranta periferica stadiul I si II sau stari dupa interventiile chirurgicale

pentru aceasta boala în toate stadiile; trombangeita Burger

b. Cardiopatie ischemica cronica: angor de efort sau angor stabil, cardiopatie cronica ischemica

nedureroasa dar cu modificari de tip ischemic, sechele dupa infarctul de miocard la minimum 3 luni de

la episodul acut.

c. Hipertensiune arteriala esentiala stadiul I si II,

d. Valvulopatii : valvulopatii fara tulburari clinice hemodinamice ; valvulopatii operate fara tulburari

clinice si hemodinamice semnificative, la 3 luni de la operatie (trimiterile vor fi facute de medicul

cardiolog care stabileste momentul postoperator indicat pentru tratament balnear)

e. Sechele postaccidente vasculare cerebrale la bolnavii care se pot autoservi si deplasa

f. Boli cronice ale venelor - varice hidrostatice ale membrelor inferioare, sechele posttromboflebita

2. BOLI DERMATOLOGICE: psoriazis, eczeme cronice, afectiuni alergice cutanate, neurodermite

3. BOLI ALE TUBULUI DIGESTIV SI ALE GLANDELOR ANEXE (cura interna): gastrite cronice

hipoacide, gastrite cronice hiperacide, boala ulceroasa , sechele dupa rezectii gastrice, ulcere recidivante

ale bontului gastric, tulburari functionale si afectiuni inflamatorii cronice intestinale, enterite si

enterocolite cronice, dispepsii gastrointestinale, sechele dupa hepatita epidemica, sechele postoperatorii

ale caile biliare, dischinezii ale cailor biliare, litiaza biliara

4. BOLI ENDOCRINE: boala Basedow, hipertiroidism, insuficienta paratiroidiana, hipofunctiile

glandelor endocrine

5. BOLI ALE APARATULUI LOCOMOTOR: reumatismul cronic degenerativ, reumatismul

abarticular, reumatism de focar, bolile reumatismale inflamatorii (poliartrita reumatoida, spondilartrita

anchilozanta - in afara puseelor inflamatorii), afectiuni ale discurilor intervertebrale

6. BOLI ALE RINICHILOR SI CAILOR URINARE: glomerulonefrite cronice, pielonefrite cronice de

origine infectioasa, litiaza renala (urica , fosfalica , oxalica), boli inflamatorii cronice ale cailor urinare

7. BOLI ALE SISTEMULUI NERVOS: afectiuni ale sistemului nervos periferic (radiculita,

poliradiculonevrite, sechele posttraumatice ale sistemului nervos periferic), sechele dupa accidente

vasculare cerebrale, stari astenice sau reactii nevrotice

8. BOLI PROFESIONALE : boli profesionale cronice prin agenti fizici - dermatoze profesionale, reactii

alergice cutanate de diverse etiologii, afectiuni cutanate profesionale prin agenti fizici

41

Contraindicatii specifice: infarctul miocardic cu complicatii si evolutie severa în faza acuta,

cardiopatie ischemica cu crize frecvente, cardiopatie ischemica nedureroasa cu tulburari grave de ritm

sau conducere sau cu insuficienta cardiaca, valvulopatii cu fenomene evolutive sau insuficienta cardiaca,

accidente tromboembolice recente, unele valvulopatii ca: stenoza mitrala si aortica, leziuni

plurivalvulare, hipertensiune arteriala esentiala în stadiul trei sau hipertensiune arteriala cu complicatii,

insuficienta cardiaca, indiferent de cauza determinanta, ateroscleroza cerebrala cu tulburari psihice,

accidente trombotice cerebrale cu tulburari sechelare neurologice importante. Sunt indicate pentru

tratamentul balneofizical doar bolile in faza compensata.

Contraindicatii generale: afectiunile acute febrile ca si afectiunile cronice în perioadele de exacerbare

acuta, boli infectioase, purtatorii de germeni patogeni, tumorile maligne (indiferent de forma, sediu sau

stadiu evolutiv), boli hemoragice indiferent de natura lor, sarcina, epilepsie, bolile de sistem,

psihopatiile, alcoolismul cronic, toxicomaniile, boli dermatologice cu potential de contagiozitate,

insuficienta cardiaca, renala sau hepatica manifesta, bolnavii care nu se pot autoservi.

Dotare baza de tratament.

Baza de tratament a statiunii dispune de :

1. sectia de hidroterapie, dotata cu instalatii pentru : bai cu apa minerala, bai de plante, dus subacval,

jacuzzi ;

2. sectia electroterapie, dotata cu aparatura electrica de joasa, medie si inalta frecventa ;

3. sectia de masaj medical si masaj reflex ;

4. sectia de gimnastica medicala, dotata cu aparatura necesara pentru gimnastica medicala in grup sau

individuala ;

5. sectia de impachetare parafina ;

6. sectia aerosoloterapie, dotata cu aparate pentru aerosoli naturali.

Pentru rapiditate in inceperea tratamentului balnear este bine ca turistii sa prezinte medicului din baza de

tratament o serie de analize de rutina : VSH, glicemie, hemoleucograma, colesterol, lipidemie, examen

sumar de urina, radiografie pulmonara, electrocardiograma. In cazul in care turistii nu au aceste analize,

acestea pot fi facute in laboratorul bazei de tratament. Precizam ca baza de tratament (centrul de

sanatate) se afla in incinta hotelului.

Dupa consultatia medicala facuta la venirea in statiune, turistilor le este prescris un tratament,

individualizat in functie de specificul si stadiul bolii. Totodata se completeaza fisa medicala, care

42

contine programarea zilnica a procedurilor, numarul lor si orele de efectuare a acestora. Bolnavii sunt

consultati de catre medic in timpul tratamentului ori de cate ori este necesar.

La plecarea turistilor se efectueaza un control medical final si se elibereaza turistului un buletin

medical in care se specifica diagnosticul, tratamentul balnear efectuat, precum si afectiunile intervenite

eventual in timpul tratamentului.

In perioada tratamentului bolnavul beneficiaza de regim dietetic recomandat de catre medic si

supravegheat medical, in functie de afectiunea de baza.

Conform recomandarilor medicale, tratamentul poate fi repetat de 2 sau 3 ori pe an.

Cap 9. Atmosfera specială a regiunii şi a staţiunii

Balta Dracului

43

44

 

 

C

eta

tea

Ile

nei

Co

sâ

nz

en

e

P

e

cul

me

a

în

alt

ă a

pă

du

rii

Mi

sk45

Simbol al oraşului, Balta Dracului, o erupţie de noroi şi gaze (oxizi de carbon şi sulf), a

fost folosit la început pentru tratament. A fost deschis pentru public în anul 1881, sub numele de

“Pokolsár Fürdőintézet” (Instituţia de băi Balta Dracului), oraşul intrând astfel în rândul

staţiunilor balneoclimatice.

Conform tradiţiei, în anii 1700 acest miracol al naturii era mai spre nord, dar într-un

mod enigmatic s-a mutat în centru, lăsând în vehiul său loc un frate mai mic, “Mica Balta a

Dracului”. Dar ce este în fond Balta Dracului? După opinia geologilor, este vorba de o

emanaţie de dioxid de carbon: apa minerală izvorâtă din adâncuri şi cea freatică este

menţinută de gaze în vârtej, colcăind. În secolul al XIX-lea s-au produs mai multe erupţii: în

1837, 1857, 1864 şi 1885, cea mai mare fiind în anul 1837.

Eminentul cunoscător al zonei Covasna, Hankó Vilmos, care a şi făcut analiza chimică a

apelor minerale, descrie erupţia astfel: “într-o friguroasă seară de iarnă, pământul a tremurat, iar

oamenii au fugit înspăimântaţi din casele lor”.

Ultima mare erupţie s-produs în 1984. Noroiul a început să colcăie din ce în ce mai

tare, gazul a erupt cu mare putere. Zona s-a umplut cu un miros puternic, oamenii care locuiau

în apropiere s-au refugiat la rudele lor din alte cartiere. În câteva zile erupţia s-a potolit, totul a

revenit la normal. Vulcanul Balta Dracului este azi complet inofensiv, vizitatorul trebuie să aibă

un mare noroc să prindă o erupţie ceva mai serioasă. Dar: nimic nu este imposibil!

Vila lui Ceauşescu

   Ştia foarte bine dictatorul comunist, unde să-şi construiască vila: construcţia se află

într-o porţiune de o deosebită frumuseţe a Văii Zânelor, ascunsă de priviri curioase. Clădirea, şi

azi luxoasă, este folosită pentru scopuri de protocol de stat, dictatorul petrecând aici doar o

46

Simbol al oraşului, Balta Dracului, o erupţie de noroi şi gaze (oxizi de carbon şi sulf), a

fost folosit la început pentru tratament. A fost deschis pentru public în anul 1881, sub numele de

“Pokolsár Fürdőintézet” (Instituţia de băi Balta Dracului), oraşul intrând astfel în rândul

staţiunilor balneoclimatice.

Conform tradiţiei, în anii 1700 acest miracol al naturii era mai spre nord, dar într-un

mod enigmatic s-a mutat în centru, lăsând în vehiul său loc un frate mai mic, “Mica Balta a

Dracului”. Dar ce este în fond Balta Dracului? După opinia geologilor, este vorba de o

emanaţie de dioxid de carbon: apa minerală izvorâtă din adâncuri şi cea freatică este

menţinută de gaze în vârtej, colcăind. În secolul al XIX-lea s-au produs mai multe erupţii: în

1837, 1857, 1864 şi 1885, cea mai mare fiind în anul 1837.

Eminentul cunoscător al zonei Covasna, Hankó Vilmos, care a şi făcut analiza chimică a

apelor minerale, descrie erupţia astfel: “într-o friguroasă seară de iarnă, pământul a tremurat, iar

oamenii au fugit înspăimântaţi din casele lor”.

Ultima mare erupţie s-produs în 1984. Noroiul a început să colcăie din ce în ce mai

tare, gazul a erupt cu mare putere. Zona s-a umplut cu un miros puternic, oamenii care locuiau

în apropiere s-au refugiat la rudele lor din alte cartiere. În câteva zile erupţia s-a potolit, totul a

revenit la normal. Vulcanul Balta Dracului este azi complet inofensiv, vizitatorul trebuie să aibă

un mare noroc să prindă o erupţie ceva mai serioasă. Dar: nimic nu este imposibil!

Vila lui Ceauşescu

   Ştia foarte bine dictatorul comunist, unde să-şi construiască vila: construcţia se află

într-o porţiune de o deosebită frumuseţe a Văii Zânelor, ascunsă de priviri curioase. Clădirea, şi

azi luxoasă, este folosită pentru scopuri de protocol de stat, dictatorul petrecând aici doar o