Marketing Agro Turistic

of 48 /48
Marketing agroturistic - concept, caracteristici MARKETING AGROTURISTIC 1 - Concept, caracteristici Turismul rural cuprinde atat activitatea turistica ca atare, cat si activitatea economica, de regula agricola, practicata de gazdele turistilor (activitati productive de prelucrare a produselor din gospodarie si de comercializare a acestora catre turisti sau prin retele comerciale), precum si modul de petrecere a timpului liber. Turismul rural este o forma de turism ce se desfasoara in mediul rural, valorificand resursele turistice locale (naturale, culturale, umane) ca si dotarile si echipamentele turistice, inclusiv pensiunile si fermele agroturistice. Agroturismul reprezinta o forma particulara de turism rural organizata de fermieri in cadrul pensiunilor si fermelor agroturistice beneficiind de un mediu nepoluat si pitoresc, de atractiile turistice naturale, de valorile cultural-istorice, traditiile si obiceiurile specifice. agroturismul face referiri la diferite forme de turism legate de activitatile agricole si/sau amenajarile agricole. Aceasta activitate este organizata, de obicei, ca o activitate secundara, agricultura ramanand principala ocupatie si sursa de venit. Agroturismul mai este cunoscut si sub numele generic de 'turism verde', ceea ce incadreaza notiuni cu caracter general care vizeaza: punctul turistic (in ceea ce priveste resursele existente si infrastructura necesara punerii in valoare), centru turistic (care contureaza spatiul a mai multor resurse atractive), zona turistica (care include puncte si centre turistice ca o entitate), regiunea turistica (in cadrul careia

Embed Size (px)

description

Marketing agroturistic - concept, caracteristici

Transcript of Marketing Agro Turistic

Marketing agroturistic - concept, caracteristici

MARKETING AGROTURISTIC1 - Concept, caracteristiciTurismul rural cuprinde atat activitatea turistica ca atare, cat si activitatea economica, de regula agricola, practicata de gazdele turistilor (activitati productive de prelucrare a produselor din gospodarie si de comercializare a acestora catre turisti sau prin retele comerciale), precum si modul de petrecere a timpului liber.Turismul rural este o forma de turism ce se desfasoara in mediul rural, valorificand resursele turistice locale (naturale, culturale, umane) ca si dotarile si echipamentele turistice, inclusiv pensiunile si fermele agroturistice. Agroturismul reprezinta o forma particulara de turism rural organizata de fermieri in cadrul pensiunilor si fermelor agroturistice beneficiind de un mediu nepoluat si pitoresc, de atractiile turistice naturale, de valorile cultural-istorice, traditiile si obiceiurile specifice. agroturismul face referiri la diferite forme de turism legate de activitatile agricole si/sau amenajarile agricole. Aceasta activitate este organizata, de obicei, ca o activitate secundara, agricultura ramanand principala ocupatie si sursa de venit.Agroturismul mai este cunoscutsi sub numele generic de 'turism verde', ceea ce incadreaza notiuni cu caracter general care vizeaza: punctul turistic (in ceea ce priveste resursele existente si infrastructura necesara punerii in valoare), centru turistic (care contureaza spatiul a mai multor resurse atractive), zona turistica (care include puncte si centre turistice ca o entitate), regiunea turistica (in cadrul careia activitatile turistice se desfasoara in intreaga lor complexitate).Marketingul agroturistic are in vedere valorificarea integrala a mediului rural cu potentialul sau agricol, turistic si tehnico-economic. In acest sens, marketingul agroturistic prezinta unele caracteristici, ce-l diferentiaza de turismul traditional, respectiv: consumul turistic are loc in mediul rural, unde esentiale sunt: calitatea primirii si serviciilor de primire la fermieri, cunoasterea mediului natural, uman si cultural, originalitatea produselor turistice; oferta turistica este autentica, diferentiata, multipla in diversitatea sa, organizata si condusa de fermieri, deci de oamenii satului; este o activitate economica complementara exploatatiei agricole si nu o alternativa sau o substitutie a acesteia; ofera populatiei cu venituri reduse posibilitatea de odihna si recuperare, de petrecere a timpului liber, in peisajul pitoresc al mediului rural, cu valori cultural-educative si cu o ospitalitate specifica; nu necesita investitii foarte mari pentru amenajari de infrastructura si suprastructura turistica sau pentru alte dotari de profil; se evita marile aglomerari turistice de pe litoral sau din statiunile balneare sau montane; este un turism 'difuz' prin specificul ofertei sale diversificate si de mare diseminare in spatiu (referitor la aceasta problema trebuie mentionata necesitatea de a se tine seama de un anumit 'prag ecologic' si 'prag fizic'); nu este compatibil cu turismul de masa.Dezvoltarea agroturismului in etapa actuala este inca legata de actiunea concomitenta a unor factori cu caracter obiectiv si subiectiv. existenta unei infrastructuri adecvate in satele romanesti; turistul doreste ca durata transportului pana in zona aleasa pentru petrecerea timpului liber (sejurului) sa fie cat mai scurta; modificarea raportului cerere-oferta in cadrul pietei turistice rurale; aceasta este legata, pe de o parte, de cresterea disponibilitatilor de timp liber a populatiei - durata concediului de odihna, posibilitatile de fragmentare a vacantei etc. Dar, la aceasta cerere, este solicitat si un nivel calitativ din ce in ce mai ridicat al produsului turistic, la care in actualele conditii oferta nu reuseste sa o satisfaca. Se pot face referiri, in special, la: gradul de confort oferit de actualele locuinte, asigurarea activitatii auxiliare (transport, excursii etc.), gradul de sezonalitate ce se manifesta printr-o concentrare sezoniera a activitatii turistice pe care actualele capacitati turistice nu o pot satisface (o buna parte din timpul perioadelor de sejur corespunde cu activitatile desfasurate in agricultura, uneori chiar suprapuse cu campaniile agricole); activitatile de informare si de promovare au un rol deosebit in cunoasterea ofertei turistice in mediul rural (cu referire mai ales la produsul turistic). Acolo, unde aceste elemente sunt cunoscute - mai ales prin publicitate - exista si o extindere si chiar o permanetizare a multitudinilor forme de turism rural. Ca urmare a promovarii initiativei de angrenare in cadrul circuitelor agroturistice si a profitului inregistrat de acestea, numarul gospodariilor agroturistice a fost din ce in ce mai mare; circulatia turistica in mediul rural este foarte mult influentata de elemente de natura psiho-sociala: nivelul veniturilor, structura pe varste etc. si de dorinta de a cunoaste natura, tezaurul cultural-folcloric, elementele de agrement ale zonelor rurale etc., elemente care imprima o anumita predilectie in atractiile rurale; sprijinirea de catre stat a gospodariilor taranesti - sustinerea investitiilor printr-un nivel accesibil al dobanzilor pentru infiintarea si/sau modernizarea unor obiective agroturistice. Frecvent, producatorii agricoli din zonele cu vocatie turistica evita sa se angajeze la asemenea credite tocmai datorita dobanzilor exagerate. Creditele acordate prin diferite programe internationale, de cooperare si parteneriat au influente benefice in dezvoltarea agroturismului (de exemplu Programul SAPARD).In acest context, delimitarea principalelor functii ale agroturismului au in vedere urmatoarele: reducerea si chiar oprirea migratiei populatiei, mai ales in zonele montane; asigurarea pentru populatia din unele zone montane a unui nivel de trai si civilizatie comparabil cu cei din zonele de ses sau mediu urban; valorificarea complexa a resurselor naturale din anumite zone; protectia mediului si combaterea tuturor factorilor de poluare; valorificarea resurselor hidroenergetice si piscicole; armonizarea raporturilor dintre subramuri si sectoare agricole si mestesugaresti din zona.Evaluarea potentialului agroturistic se face prin prisma agreerii zonei, a existentei unei infrastructuri minime si a unei integrari in cadrul natural, a posibilitatilor intensificarii si realizarii unor programe de odihna si agrement, care sa activeze traditia si mestesugurile ce pot constitui elemente de atractie pentru turisti.Capacitatile agroturistice se pot evalua conform unor proceduri specifice, in urma carora gospodariile amplasate in puncte centrale, zone si regiuni turistice sunt situate pe o anumita treapta care trebuie sa corespunda unei clase de confort.Gospodaria rurala care materializeaza oferta de cazare si de servicii agroturistice poate crea motivatia gospodarului pentru a pregati si amenaja interiorul si exteriorul gospodariei in scopul obtinerii de venituri, stimuland in acelasi timp proprietarul din mediul rural sa investeasca in propria gospodarie, sa dezvolte activitati complementare preocuparilor sale. In acest fel gospodarul care va intra in competitie isi va desfasura activitatea intr-un mediu concurential si va fi obligat sa devina competitiv, sa ridice calitatile serviciilor si a produselor proprii pentru a fi solicitat. Totodata dezvoltarea turismului rural si in special a agroturismului, contribuie la amplificarea si diversificarea activitatilor economice ale satului prin: perspectiva dezvoltarii satului pe termen lung, in stransa legatura cu agricultura, infrastrustura, protectia mediului; posibilitatea de a deveni un suport pentru noi afaceri si locuri de munca care sa determine dezvoltarea pe plan local; incurajarea activitatilor locale, cu precadere artizanatul, dar si cele care pot determina dezvoltarea unui comert specific si crearea de noi locuri de munca; cresterea veniturilor locuitorilor din localitatile rurale, prin valorificarea resurselor locale, produse agroalimentare ecologice pentru consumul turistilor sau vanzarea catre acestia; cresterea calitatii vietii in mediul rural.Practicarea agroturismului are si efecte de natura psiho-sociala si culturala, cum ar fi: cresterea nivelului de cultura si civilizatie a locuitorilor din zona rurala, respectiv, largirea orizontului de cunoastere a acestora; sporirea confortului interior si imbunatatirea amenajarilor pentru casele taranesti; punerea in valoare a peisajului natural, a obiceiurilor, traditiilor si obisnuintelor din diverse zone ale tarii; valorificarea in interes turistic si introducerea in circuitul international a aptrimoniului natural peisagistic romanesc si a patrimoniului construit, constand din monumente istorice, de cult si memoriale, schimbul de cunostinte si experiente intre sat si oras.Agroturismul cumuleaza astfel o experienta inedita pentru cei doi parteneri care intra in aceasta relatie: gazda si turistul.2 - Piata agroturisticaMarketingul agroturistic reprezinta ansamblul activitatilor privind crearea si adoptarea produselor si serviciilor, strategia comerciala si utilizarea mijloacelor necesare pentru aplicarea acestei strategii in spatiul rural. Totodata piata agroturistica include o multitudine de elemente constitutive specifice diferitelor forme de agroturism intre care se pot delimita: ofertantul de produse turistice, cererea de produse turistice, actele normative in vigoare, canalele de distributie, mijloacele de informare pentru oferta turistica, mijloacele de transport, concurenta de produse turistice, mediul ambiant (care include existenta si modalitatile de manifestare a multitudinii conditiilor naturale, economice, sociale, politice etc.). Caracteristica celor doua laturi ale pietei agroturistice consta in faptul ca acestea sunt separate in spatiu, ceea ce face ca realizarea actelor de vanzare-cumparare sa fie posibila numai printr-o deplasare a cererii spre oferta, adica spre zonele de interes turistic.Totodata, piata agroturistica evolueaza sub influenta a numerosi factori: volumul, structura si calitatea resurselor agroturistice care exprima potentialul agroturistic al unui anumit teritoriu. Un potential turistic ridicat determina o capacitate ridicata a pietei agroturistice, dupa cum un potential redus determina o capacitate scazuta. Aceasta capacitate poate fi numai potentiala, ea trebuind sa fie pusa in valoare prin lucrari de amenajare; gradul de amenajare agroturistica care diferentiaza piata agroturistica. Un teritoriu amenajat insuficient ofera posibilitati limitate de extindere a pietei, in timp ce un teritoriu amenajat integral ofera posibilitati mai mari de crestere, cu referire la caile de crestere intensiva; nivelul de dezvoltare a infrastructurii ofera posibilitati mai mari sau mai reduse de valorificare a unor resurse turistice. Astfel, un teritoriu cu o oferta potentiala va fi mai usor de valorificat in conditiile unei infrastructuri dezvoltate si ca urmare posibilitatile de extindere a pietei agroturistice vor fi mai mari. Intrucat acesti factori sunt intr-o continua evolutie, apare necesitatea studierii permanente a pietei agroturistice in profil teritorial. Aceasta constituie un imperativ major al mecanismului economiei de piata si este determinat si in spatiul rural de urmatorii factori: dezvoltarea, diversificarea si adancirea specificului si complexitatii agroturismului; exercitarea simultana a influentei asupra pietei agroturistice a multitudinii factorilor economici, demografici, politici, culturali, conjuncturali etc. (strategiile actuale privind dezvoltarea rurala constituie rezultate care implica in mare masura activitatile de agroturism); marea varietate a metodelor, tehnicilor si instrumentelor oferite de managementul si marketingul modern, a carei alegere si utilizare reclama, printre altele si o cunoastere aprofundata a pietei agroturistice; necesitatea alegerii celor mai adecvate strategii de penetrare pe piata.In urma prezentarii acestor factori este necesara determinarea si cunoasterea functiei turistice a zonelor, aceasta fiind rezultatul unei analize complexe prin care sa se cuprinda toate elementele ce genereaza atractivitatea turistica. Succint acestea pot fi considerate urmatoarele: pozitia geografica fata de zonele turistice, cai de comunicatie, puncte de frontiera; infrastructura generala cu referire la situatia si accesibilitatea cailor de comunicatie; cadrul natural-economic cu referire la populatia zonei (urbanizare, structura), industrie (tip, nivel de poluare), agricultura (structura ramurilor agricole etc.); mediul si calitatea ecologica cu referire la sursele de poluare si degradare, tip si nivel de poluare, existenta unor elemente perturbatorii privind turismul-mediu sau economic-mediu-turism; resursele turistice ce pot fi naturale (peisaj, relief, ape minerale, fond cinegetic si piscicol, rezervatii stiintifice etc.), entropice (de etnografie si folclor).Legat de aceasta problema si in tara noastra dupa decembrie 1989 a aparut un nou concept de turism si anume, turismul rural ecologic.Avand in vedere functia turistica si factorii care o determina sub aspectul ariei pietei, pot fi conturate principalele forme de agroturism ce pot fi de tip national, tip international si tip imbinat (national si international). Totodata trebuie tinut seama ca o crestere a capacitatii agroturistice presupune in primul rand organizarea pe plan local a aprovizionarii cu produse animaliere si vegetale obtinute in cadrul gospodariilor taranesti din microzona, iar in al doilea rand existenta unor conditii de confort in linie acceptabile privind mai ales perioada sezonului estival. 2.1 - Cererea agroturisticaCererea agroturistica reprezinta totalitatea persoanelor care solicita si utilizeaza servicii de turism rural sau persoanelor care se deplaseaza in alte scopuri in mediul rural si sunt si beneficiarii unor astfel de servicii. Cererea agroturistica are un mare grad de mobilitate datorita faptului ca turistul trebuie sa 'migreze' pana la zona de existenta a produsului turistic.Intrucat si cererea agroturistica exprima nevoi de ordin superior, aceasta isi manifesta elasticitatea fata de actiunea factorilor de influenta. Factorii de actiune specifica in cererea agroturistica pot fi considerati: durata concediilor, programarea vacantelor, marimea veniturilor, amplasarea si atractia unor zone cu vocatie in agroturism, legatura cu satul pentru persoanele care au migrat de la sat la oras etc.De aici concluzia ca cererea agroturistica are un caracter foarte eterogen, care este dat tocmai de diversitatea categoriilor de purtatori ai cererii turistice (diversitatea care este generata de nevoile exprimate si zonele din care provin solicitatorii). In aceasta situatie este necesar a fi cunoscute segmentele cererii in piata agroturistica.Un segment al cererii agroturistice incadreaza acei turisti care doresc sa revada meleagurile natale, obiceriurile traditionale ale satului, preocuparile si realizarile celor mai varstnici etc., aceasta cu atat mai mult cu cat pot sa le arate propriilor copii.Un alt segment al cererii turistice este format din copii si tineri in formare care pot sa cunoasca activitati agricole traditionale in mediul satesc, (activitati cum sunt pascutul animalelor, recoltatul fructelor sau strugurilor, strangerea plantelor medicinale, pescuitul, etc.), care nu presupun un efort deosebit si in acelasi timp fac placere tinerilor si chiar copiilor, acestia putandu-se simti utili si responsabili.Un al treilea segment al cererii agroturistice cuprinde oraseni care au sau nu origini rurale, dar care sunt plictisiti de ritmul citadin, obositi de agitatia existenta mai ales in marile centre urbane. Aceasta categorie de cetateni doresc sa fie departe de zgomot si praf, sa se poata bucura de un regim alimentar sanatos si care solicita pentru o anumita perioada liniste si relaxare sau odihna activa.Un al patrulea segment al cererii turistice este reprezentat si de turistii cu posibilitati financiare deosebite, acestia dorind ceva nou. Aceasta categorie de turisti sunt cazati in hoteluri care dispun de servicii si oferte de programe speciale (uneori organizate chiar in fermele agricole).Un ultim segment al cererii turistice incadreaza persoanele cu venituri mai mici care nu-si permit un concediu intr-o statiune balneo-climaterica, motiv pentru care apeleaza la aceasta forma de turism care este ieftina si accesibila.Dar odata cu solicitarea serviciilor de agroturism, consumatorul are si anumite drepturi privind protectia cererii turistice si anume: protejarea impotriva riscului de a achizitiona un produs sau de a li se presta un serviciu care ar putea sa le prejudicieze viata, sanatatea sau securitatea, ori sa le afecteze drepturile si interesele legitime; sa fie informati asupra caracteristicilor esentiale ale produselor si serviciilor prestate; sa fie despagubiti pentru prejuduiciile generate de calitatea necorespunzatoare a produselor si serviciilor, folosind in acest scop mijloacele prevazute de lege.2.2 - Oferta agroturisticaCapacitatile agroturistice au un caracter familial si de regula sunt de mici dimensiuni. Nivelul calitativ al capacitatilor agroturistice este dat de structura familiala si artizanala a gospodariei, factor de atractie a turistilor potentiali. Oferta turistica este dispersata, dispersare data in primul rand de formele diversificate de relief si apropierea sau incadrarea teritoriala in anumite zone cu vocatie turistica sau rezervatii naturale(.Structurile capacitatilor oferite de agroturism in ceea ce priveste cazarea pot fi materializate in principal prin pensiuni turistice (cunoscute in Franta sub denumirea de 'gite'), amenajate in special in zonele rurale echipate in vederea inchirierii pentru o vacanta in toate sezoanele, pentru copii, adolescenti sau tranzit (forma de inchirieri cu ziua). Din punct de vedere al structurii calitative, aceste tipuri de capacitati trebuie sa indeplineasca anumite criterii calitative: situarea spatiilor de cazare si amenajarilor exterioare (priveliste, spatii verzi, flori, etc.); conceptia spatiului (dispunerea pieselor, incalzire); mobila si echipamentul (mobilierul, echipamentul, decoratiuni interioare).Oferta agroturistica urmareste punerea in valoare a produselor agroalimentare regionale. Sub acest aspect se poate defini produsul turistic agroalimentar** ca notiune legata de forma circuitelor turistice pentru cunoasterea produselor agroalimentare traditionale, in cadrul regiunilor cu vocatie in obtinerea si prelucrarea traditionala a unor produse agroalimentare. Astfel prezentarea sub forma de oferta a unui produs agroalimentar din punct de vedere tehnic in cadrul gospodariei/pensiunii agroturistice se poate face tinandu-se seama de patru elemente majore: dimensiunea in timp (cu referire la perioada de productie), tehnologiile ce pot fi vizualizate, cunoasterea termenilor tehnici si de piata in comercializarea produsului etc.Totodata prin oferta turistica tendintele motivationale de investigare a calitatii produselor pot fi inca adancite si prin cunoasterea patrimoniului culinar in zonele cu vocatie in obtinerea si prelucrarea produselor agroturistice. Insusirile alimentelor poseda pe langa calitati nutritive, higenice, psihosenzoriale si calitati simbolice, specifice regiunilor turistice cu vocatie in obtinerea si prelucrarea produselor agroalimentare. Acest patrimoniu culinar incadrat in structura simbolismului alimentar se poate manifesta in diferite forme ale ofertei agroturistice: prin cunoasterea patrimoniului culinar al regiunii care se identifica cu comunitatea locala, marcandu-se in acest fel un aliment emblematic; prin nominalizarea produselor in cadrul unei clasificari care sugereaza (indica chiar), stilul de viata al comunitatii locale si alte elemente sociale, semnalandu-se in acest caz un 'aliment marcat - de clasa'; prin transmiterea unor informatii semnificative, concomitent cu consumul alimentului; in acest caz semnalandu-se denumirea de 'aliment ca semn de comunicare'; prin prezentarea anumitor alimente care constituie elemente importante si ca un prestigiu simbolic, constituind astfel un 'element simbol'.Patrimoniul culinar trebuie prin urmare sa fie considerat un produs turistic, care, in acelasi timp, constituie un reper alimentar teritorial ce va fi incadrat in oferta turistica.Ca atare, protectia si impulsionarea ofertei agroturistice trebuie sa gaseasca corespondenta in sprijinirea tuturor factorilor care concura la dezvoltarea gospodariei taranesti.Structura ofertei la nivel teritorial incadreaza frecvent centrele teritoriale,la care se adauga multitudinea si diversitatea formelor de sate turistice etnografic-folclorice, de creatie artistica si artizanala, climaterice si peisagistice, pescaresti si de interes vanatoresc, viti-pomicole, pastorale, pentru practicarea sporturilor etc.De aici rezulta ca problema agroturistica trebuie abordata in conformitate cu particularitatile potentialului turistic al spatiului rural si anume: valoarea si varietatea resurselor turistice existente, ocupatiile agropastorale si traditiile etnofolclorice din zona; pozitia favorabila pe o artera turistica importanta si in apropierea unor centre si statiuni montane renumite; apropierea de masive montane de mare atractivitate si circulatie turistica; dezvoltarea socio-economica ridicata a satelor care conduce la un nivel de trai confortabil al gospodariilor, cu efecte benefice pentru primirea si gazduirea turistilor, inclusiv a celor din strainatate; trasaturi psihostructurale ale populatiei ce-i confera un grad de ospitalitate, cinste si moralitate; gradul mai inalt de emancipare a locuitorilor din sate (cunoscatori si de limbi straine).Oferta agroturistica reprezentata de gospodaria taraneasca necesita actiuni sustinute de asistenta, consultanta si fonduri pe tot parcursul dezvoltarii sale ca entitate agroturistica. Pe langa sprijinul educational este necesar un sprijin material. Sprijinul material trebuie concretizat in acordarea de credite destinate modernizarilor, amenajarilor si constructiilor de locuinte in mediul rural. Conditiile pentru acordarea creditelor trebuie sa fie avantajoase pentru intreprinzatori (dobanzi subventionate, termene lungi de rambursare).In prezent este necesara stabilirea unor criterii pentru determinarea potentialului turistic la nivel microteritorial, respectiv a satelor, pe baza carora se poate face evaluarea cantitativa si calitativa a ofertei turistice. In mod sintetic criteriile pentru identificarea ofertei materializata in satele turistice sunt considerate urmatoarele: existenta unor gospodarii/pensiuni agroturistice, care sa asigure servicii de cazare si de servire a mesei corespunzator normelor in vigoare; cadrul natural, pitoresc si nepoluant; traditii etnografice, folclorice si arhitectura populara specifica zonelor etnografice; resurse turistice variate (locale si imprejurimi), care sa permita realizaea unei ofete diversificate de programe turistice; accesibilitate usoara si o infrastructura adecvata; dotari tehnico-edilitare, comerciale, de comunicatii, culturale si sanitare.Dezvoltarea ofertei de cazare prin consolidarea gospodariei taranesti conduce si la imbunatatirea aspectului arhitectonic al satului. Apar de asemenea mutatii in concentratia constructiva a spatiilor de locuit, precum si a gradului de confort, de acestea beneficiind atat turistul cat si proprietarul.Pentru prezentarea in detaliu a ofertei agroturistice atat la nivel judetean cat si national este necesara realizarea unor cataloage realizate pe baza unor documentari cu informatii de detaliu (cunoasterea locuintelor, gradul de confort, natura serviciilor oferite etc.) si informatii generale (pret, preferinte, certificate de atestare agroturistica etc.).3 - Politica de produs si politica de pretProdusul turistic cuprinde un ansamblu de produse si servicii valorificate in cadrul unei ambiante specifice create de factori naturali intr-o anumita regiune (Ion Ionescu, 2000). Rolul produsului turistic este sa corespunda nevoilor multiple ale turistilor, asigurand un beneficiu pentru organizator, indeplinind doua functii inseparabile si complementare: functia obiectiva (concreta) - legata de performantele fizice ale produsului; functia subiectiva (psihologica) - determinata de satisfactiile oferite prin consumul produsului turistic; Produsul turistic rezulta din imbinarea de bunuri materiale si servicii, oferite de catre personalul turistic si din serviciile adiacente, care, punand in valoare elementele patrimoniului turistic si ale infrastructurii generale si turistice, avantajele cadrului institutional urmaresc satisfacerea unor motivatii specifice si generale ale consumatorilor turistici.Asigurarea unui produs turistic de calitate necesita punerea in valoare a patrimoniul turistic, prin combinatia factorilor naturali si antropici; a infrastructurii generale, determinata de dezvoltarea economica a zonei de destinatie; a infrastructurii turistice (facilitati de transport, cazare, alimentatie publica, asezaminte de sanatate etc.), precum si de calitatea personalului din turism.Produsul turistic poate fi alcatuit pe baza informatiilor prealabile privind: clientela - segmentata in functie de varsta, profesie, resedinta, venituri, obiceiuri, gusturi turistice etc. concurenta - din necesitatea de adaptare a elementelor ce compun produsul in scopul diferentierii de oferta concurenta si din necesitatea unei promovari optime; resursele turistice existente in zonele de destinatie: naturale, valori culturale, infrastructura, agrement etc.Componentele fundamentale ale unui produs turistic (oferit spre vanzare de touroperatori, printr-o retea de distributie):a) elemente de atractivitate: climatice, peisagistice, istorice, culturale, servicii turistice - motive puternice de revenire la o destinatie;b) infrastructura de comunicatii: cai de acces, mijloacede transport, telecomunicatii, servicii de transport - ce pot fi cuprinse in pachetul de servicii sau lasate la alegerea clientului;c) echipamente (structuri) de primire si restauratie: receptie, cazarea si alimentatia publica - reprezinta componenta primara a produsului turistic si premisa retinerii in sejur a vizitatorului;d) echipamente complementare: permanente: instalatii recreative, sportive si culturale, dotari proprii ale unui centru turistic pentru petrecerea variata si atractiva a timpului liber (turistic); ocazionale: manifestari culturale, artistice, comerciale (targuri, expozitii, festivaluri etc.); elemente umane: educatie civica, cunostinte tehnice, profesionale si culturale, educatie estetica, ospitalitate (turismul fiind cunoscut ca o industrie a ospitalitatii).Pentru realizarea produsului turistic este necesar, in prealabil: contractarea unui numar de locuri de cazare in localitatile cuprinse in traseele avute in vedere si in unitati cu grad de confort variat; contractarea mijloacelor de transport optime produselor turistice proiectate; servicii de asistenta, corespunzatoare gradului de autonomie a turistilor avut in vedere; datele, orele si etapele de parcurs privind derularea programelor turistice; serviciile complementare necesare in derularea consumului produselor turistice.Produsele turistice, ca pachete de servicii specifice, pot fi alcatuite cu caracter permanent, ocazional sau potrivit cererii unor grupuri sau clienti.Produsele turistice destinate acestei categorii de turisti presupun, in prealabil: segmentarea pietei in functie de specificul activitatilor profesionale, nivelul veniturilor, varsta, aria de relatii a grupului (efectiva sau potentiala); analiza oportunitatii formarii de grupuri mixte (din unitati de referinta diferite), care au mai calatorit sau nu impreuna; efectuarea unor discutii cu liderii de opinie ai grupurilor si/sau realizarea unor anchete privind anumite actiuni turistice, prin chestionar (cu data de plecare, durata, variante de transport, pret, facilitati, termen de plata etc.).Produsul turistic se realizeaza pe masura ce se manifesta consumul, neputand fi stocat. Consumul are loc la locul producerii, fiind usor substituibil, deosebit de sensibil la factorii conjuncturali, politici, psiho-sociologici etc. si avand, in general, un caracter sezonier.Politica de preturi in turismul rural..Pentru produsele vandute cu amanuntul si expuse la vedere (spre exemplu, produsele comercializate la ferma) este obligatorie indicarea pretului de vanzare unitar, folosind etichete sau afise. In privinta camerelor de oaspeti, este necesar sa fie indicat pretul camerei, atat la receptie cat si in camere. Serviciile de servire a mesei trebuie, de asemenea, sa aiba preturile afisate vizibil, potrivit cartii de meniuri, precizand daca bauturile sunt sau nu incluse in pret. Catalogul de bauturi trebuie sa indice continutul, provenienta si pretul fiecarui sortiment. Vor fi delimitate vinurile de masa, vinurile de tara si cele care beneficiaza de AOC (Appellation dOrigine Contrle). In camping vor fi afisate vizibil, la intrare, capacitatea de primire, provenienta si calitatea apei, insemnele de securitate s.a. Fermele ecvestre trebuie sa afiseze, la receptie, preturile tuturor prestatiilor, precum si diplomele instructorilor.EtichetareaUrmareste evitarea falsurilor si ambiguitatilor, fiecare cuvant trebuind sa fie bine formulat. Spre exemplu, formula fara aditivi sau conservanti poate fi utilizata numai daca produsele respecta legislatia in vigoare. Indicatiile de compozitie si greutate trebuie sa fie exacte.Ambalajele trebuie sa poata fi identificate prin nume, adresa producatorului, natura marfii, lista ingredientelor - in ordinea descrescatoare a importantei -, cantitatea sau greutatea neta, continutul, data fabricatiei, data limita de consum (termenul de valabilitate). Aceste mentiuni trebuie sa fie scrise lizibil si sa fie usor de inteles. Cuvinte ca pur, natural, nou, biologic, afumat etc. nu pot fi utilizate decat in sensul definit prin reglementari. Cuvinte ca sanatos, varful gamei, calitate inalta etc. - care nu au o semnificatie precisa - sunt interzise.Cuvinte ca ferma sau fermier trebuie sa faca referire reala la o activitate agricola: produsele sa fie realizate de un agricultor, la ferma, ingredientele trebuie sa provina de la ferma, iar modul de fabricatie trebuie sa ramana artizanal sau traditional.In ceea ce priveste branzeturile fabricate la ferma, vor fi utilizate tehnici traditionale, de un producator agricol care provine din exploatatie. Data limita de consum, care indica data pana la care bunurile perisabile sunt consumabile, trebuie sa fie clar indicata: se va consuma pana la . Este obligatorie pentru produsele susceptibile a reprezenta un pericol pentru sanatatea consumatorilor, dupa o scurta perioada de pastrare. Continuarea valorificarii acestor produse dupa aceasta data se sanctioneaza penal.Data limita de utilizare optima este precizata prin mentiunea a se consuma de preferinta inainte de . Aceasta face referire, cu precadere, la conserve si are un caracter indicativ. Produsele biologice pot fi calificate sub forma produse ale agriculturii biologice. Insemne de calitateMarcile sunt insemne private, chiar daca sunt colective. Etichetele (engl. - labels) sunt identificatii colective, oficiale si certificate. Daca o marca poate dobandi, in timp, o notorietate incontestabila, principiul etichetei (care garanteaza ca produsul poseda anumite calitati) este acela de a aduce, mai usor si mai rapid, informatii pentru client, precum si recunoasterea produsului (ea are, deci, rol de promovare). Fizic, se exprima printr-un logo care identifica in mod unic produsul. Trebuie evitata avalansa de decoratii fanteziste, care orneaza provocator unele produse, inducand confuzie si indoiala in spiritul consumatorilor - limitand eficacitatea etichetelor veritabile.In Franta, AOC (definite prin lege) garanteaza provenienta geografica stricta a produsului, fiind legata de cunostintele locale si de o serie de criterii de productie precise. Exista un organism (INAO) care elaboreaza reglementari, delimiteaza ariile geografice vizate, conditiile de productie si de agreere si propune organismelor publice deciziile de recunoastere. Certificatele de conformitate sunt atribuite, cu avizul Ministerului Agriculturii, de organisme independente, acestea garantand respectarea anumitor caracteristici specifice.La nivel european, exista reglementari menite sa incurajeze calitatea produselor. Pe langa AOC, exista IGP (Appelation dOrigine Protge) si AS (Attestation de Spcificit). AOP s-a inspirat din AOC, aceasta necesitand existenta unei legaturi directe intre produs si teritoriul sau. AS desemneaza produsele traditionale. IGP, mai putin limitative, stipuleaza ca, fie productia, fie transformarea trebuie sa se realizeze in cadrul ariei geografice de referinta.Numeroase insemne de calitate sau de promovare identifica produsele alimentare: Label Rouge, label national - si care nu se aplica decat produselor alimentare (este o marca inregistrata, atribuita prin intermediul organismelor de certificare). Acestea garanteaza o calitate corespunzatoare, potrivit unui caiet de sarcini.Insemnele care identifica produsele zonei montane urmaresc sa diferentieze produsele acestei zone, subliniind calitatile proprii ale acestor produse. Stampila provenienta montana garanteaza locul de fabricatie (originea geografica a produselor) si specificul local. Marca agricultura biologica caracterizeaza produsele rezultate din agricultura biologica, care exclude produsele chimice si de sinteza. Acest insemn de calitate este agreat de Ministerul Agriculturii si recunoscut la nivel european.Printre multiplele insemne care insotesc produsul exista stampile legale care pot avea un impact comercial, dar acestea nu aduc garantii reale produsului. Acestea sunt inscriptionate fie de producator (marca colectiva, decoratiuni, mentiune de distinctie etc.), fie de distribuitor sau de magazinele de comercializare.AsigurareAsigurarea bunurilor. Vizeaza spatiile de locuit, cladirile si anexele, septelul si materialele din gospodarie. Acestea trebuie asigurate contra incendiilor, distrugerilor cauzate de intemperii, furt, catastrofe naturale - la valoarea lor reala.Asigurarea de raspundere civila. Responsabilitatea civila, care reprezinta obligatia de a repara pagubele pricinuite de o terta persoana, poate fi angajata cu titlu privat sau legat de activitatile profesionale. In general, contractul nu acopera in mod expres riscurile antrenate de activitatile turistice. Pentru anumite activitati cu riscuri ridicate, ca echitatia sau sporturile pe apa, masurile de precautie trebuie avute in vedere cu mai multa atentie. Respectarea termenului de declarare a accidentului (cinci zile) se dovedeste necesar. De altfel, pentru pensiunile care gazduiesc tineri, orice accident grav trebuie sa faca obiectul unei declaratii la politie. Parintii sunt considerati, in principiu, responsabili pentru accidentele cuzate de copii, dar lipsa de supraveghere poate transfera responsabilitatea catre persoanele care ii gazduiesc.Asigurarea impotriva incendiilor. Este necesara asigurarea cladirilor impotriva incendiilor, precum si impotriva distrugerilor provocate de ape; trebuie verificat daca turistii vor beneficia de despagubire in cazul distrugerii bunurilor care le apartin. Trebuie asigurata accesibilitatea vehiculelor de interventie si luarea tuturor masurilor de evacuare si protectie, in caz de incendiu.Alte asigurari: asigurare auto, asigurare contra accidentelor sportive (pentru inchirerea de materiale sportive sau de animale, inclusiv in cadrul activitatilor de instruire). Se intampla, frecvent, ca turistii sa doreasca sa participe la activitatile agricole desfasurate in cadrul fermei agroturistice. Aceasta este posibil, insa este necesara o prevedere speciala la contractul de baza de responsabilitate civila. De asemenea, asigurarile pot viza o serie de riscuri cum sunt furturile si erorile comise de personal, moartea animalelor, pagubele pentru anumite materiale specifice (atelaje, biciclete, canoe etc), situatii de accidentare, deces.4 - Politica de distributie si politica de promovare in turismul rural..Colectivitatile rurale sunt de cele mai multe ori, de mici dimensiuni, dispun de capacitate financiara redusa, motiv pentru care sunt nevoite sa caute parteneri atat pentru finantarea echipamentelor, cat si pentru promovarea si comercializarea produselor turistice*. Totodata pietele turistice prin sistemul evolutiv al economiei de piata isi maresc aria, isi diversifica produsele agroturistice etc., motiv pentru care aceste piete trebuie sa se integreze intr-o imagine de marca spatiala. De aici, rezida existenta intermediarilor in distributia si vanzarea produsului agroturistic care se incadreaza intr-o multitudine de retele specifice. Astfel, pot fi delimitate retele profesionale, teritoriale, bancare, de consumatori etc. Principalii agenti economici in filierele de agroturism poarta numele de tour-operatori Acestia investigheaza toate componentele cererii: locuinte, servicii, loisir (petrecerea timpului liber), elemente de animatie sau de organizare a programelor specifice (manifestari cu caracter de eveniment, vizite la ferme), circuite culturale etc. Turoperatorii cauta acele produse turistice din spatiul rural care se incadreaza in anumite norme de calitate, certificate si care fac parte dintr-un sistem de rezervare informatizata, vanzarea fiind directa sau indirecta.Prin actiunea de informatizare, turoperatorii desfasoara activitati privind difuzarea de informatii turistice, editarea de documente, actiuni de promovare si de comercializare a produselor turistice. Cheltuielile de promovare, rezervare informatizata etc., rezultate din prestatiile turoperatorilor sunt recuperate prin preturile de vanzare ale producatorului sau intermediarului.Vanzarea directa de produse de la fermaVanzarea directa reprezinta cel mai scurt circuit de comercializare. Aceasta imbraca forma vanzarii la ferma, vanzare ambulanta, vanzarea in cadrul pietelor locale, livrarea la domiciliu; in fiecare caz, producatorul si familia vor fi direct implicati in vanzarea sau livrarea produselor. Vanzarea directa necesita o declaratie catre Directia sanitar-veterinara locala (DSV).Vanzarea la ferma necesita existenta unor localuri curate, in buna stare de intretinere, care sa asigure o igiena ireprosabila produselor comercializate. Stocarea produselor direct pe sol este interzisa.Vanzarea in afara exploatatiei se poate face si ambulant, ceea ce necesita un certificat veterinar de autorizare pentru vehicul si o autorizatie-permis de transport.

De mentionat faptul ca actiunile de promovare a produsului turistic de catre turoperatori sunt conditionate de calitatea si volumul ofertei, de experienta si profesionalismul sau, precum si de marja comerciala necesara acoperirii cheltuielilor de comercializare si obtinerii de profit de catre toti partenerii din circuit etc.Complexitatea activitatilor de agroturism necesita un program sustinut de promovare la toate nivelurile:La nivelul gospodariilor populatiei rurale, problemele privind concretizarea activitatilor promotionale sunt limitate de posibilitatile financiare. In situatia in care se dispune de posibilitati financiare, se pot prezenta materiale publicitare privind situatia gospodariei, conditiile de cazare si transport, informatii despre bucataria familiei, mestesuguri etc. Pentru situatia in care gospodaria nu dispune de resurse financiare suficiente pentru intocmirea unui astfel de material, datele informative se vor limita la intocmirea unei fise, care insotita de o prezentare grafica va fi inclusa intr-un material mai amplu la nivel teritorial (zona, judet etc.). La nivel de sat, zona turistica, promovarea se poate face prin intermediul unui material publicitar scris (ghid turistic), casete video etc. Acest material trebuie sa inventarieze totalitatea gospodariilor care sunt amenajate pentru agroturism, fiind incluse informatii referitoare la ansamblul teritoriului, elemente inedite ce pot fi intalnite etc. La nivel regional, se va avea in vedere elaborarea unui material mai amplu, care sa surprinda mai multe elemente caracteristice (de exemplu, Tara Oasului). La nivel national, se poate concepe un ghid, un indrumar agroturistic ce poate orienta asupra unei arii cu un anumit potential turistic. Informatiile oferite vor fi de ordin general, urmand ca amanuntele sa fie oferite de agentiile teritoriale specializate (ghidul respectiv va cuprinde lista acelor agentii, adresele si numerele de telefon etc.).De mentionat ca informatiile agroturistice trebuie sa contina, in mod obligatoriu, urmatoarele: prezentarea cat mai amanuntita a gospodariei agroturistice (numar de camere, amenajari etc.); prezentarea modului cum se poate ajunge in satul/zona respectiva (distanta fata de cele mai apropiate orase, mijlocul de transport etc); prezentarea celor mai interesante elemente ale programului agroturistic.Alte modalitati specifice de promovare a agroturismului vizeaza organizarea de expozitii cu imagini din gospodarii, publicitatea facuta cu prilejul unor targuri, sarbatori legale, manifestari prilejuite de anumite obiceiuri (agricole indeosebi), precum si organizarea unor anumite mese pe anumite trasee turistice, cu mancaruri traditionale sau degustari de vinuri, fructe etc. Cu prilejul tuturor acestor situatii pot fi distribuite materiale publicitare reprezentand zona si posibilitatile de practicare a agroturismului.Publicitatea comerciala este strict reglementata. Aceasta trebuie sa fie obiectiva si trebuie sa respecte regulile concurentei; pe de alta parte, din considerente de eficienta economica pe termen lung, trebuie sa exprime realitatea, nu sa flateze produsul peste masura.In privinta imaginilor si a ilustratiilor (chiar si a etichetelor), daca nu exprima realitatea, pot sa insemne publicitate inselatoare, care este sanctionata.In distributia si promovarea produsului agroturistic un rol important revine identificarii relatiilor parteneriale, considerate o forma caracteristica a legaturilor intre nivelul local si central (se pot enumera: natura acordului de parteneriat, partile implicate in decizie, dimensiunile obiectivelor turistice incluse in acordul de parteneriat, nivelul de decizie la care sunt stabilite obiectivele parteneriale, nivelul la care se afla partenerii si starea lor financiara etc.). Motivele de ordin administrativ, juridic, economic dar mai ales de ordin practic, in integritatea formelor de parteneriat in retelele de agroturism, rezida tocmai din asocierea intereselor si regruparea mijloacelor necesare pentru activitatile integrate in retelele de promovare si distributie agroturistica. Relatiile parteneriale se pot stabili si in vederea promovarii dezvoltarii agroturistice intre institutiile publice si cele private la diferite niveluri, pe plan local, national si international. In acest sens, legislatia va trebui sa aiba in vedere usurarea accesului partilor interesate la diferite resurse (financiare, materiale, umane, informationale) si in privinta modalitatilor de alocare. Pot fi exemplificate urmatoarele forme institutionale ca rezultat al cooperarilor in agroturism: asociatii profesionale (spre exemplu, sate turistice), gospodarii agricole familiale, alti agenti economici si grupuri de interese.Cunoasterea specificitatii structurilor parteneriale agroturistice in activitatile de distributie si de promovare agroturistica este indispensabila, si are in vedere: diversificarea activitatilor din spatiul rural, cu referire la agroturism, in scopul sporirii gradului de stabilitate sociala in localitatile rurale; surprinderea complexitatii legaturilor intre agroturism si sectoarele din amonte cu scopul diminuarii costului tranzitiei in spatiul rural; integrarea dimensiunilor ecologice ale habitatului rural in activitatile de turism rural.Prin organizarea si functionarea parteneriatului in retelele de promovare si distributie agroturistica si apoi de implementare in spatiul rural, este necesara cunoasterea a o serie de conditii specifice actualei etape de tranzitie din tara noastra si anume: fixarea clara a obiectivelor de agroturism la nivel de zona, bazin turistic sau localitate rurala; crearea unei situatii avantajoase pentru toti partenerii din cadrul retelei de distributie in arealul respectiv; responsabilitatea participarii partilor implicate in activitatile de agroturism.Propunerea de introducere in practica a 'Cartii pensiunii turistice' reprezinta un mijloc important in programele retelelor de distributie agroturistica. Prin aceasta se presupune instituirea unui sistem de colaborare intre mai multe institutii si organisme interesate; respectiv proprietarii pensiunilor turistice, primariile locale, institutele de cercetare, Centrele de consultanta etc. Existenta Cartii pensiunii turistice este astfel utila pentru toti agentii economici din reteaua de promovare si distributie agroturistica, mai ales in cunoasterea si analizarea unor date reale si operative.5. Strategii de promovare a produsului agroturisticTurismul este considerat un sector strategic, datorita posibilitatilor de dezvoltare economica pe care le ofera si totodata o componenta a strategiei de consolidare a pietei Uniunii Europene. Cu referire la sfera de activitate a turismului rural se poate arata ca acesta determina stabilirea unor legaturi intre componenta demografica si zona geografica; legaturi politice (cu referire la declinul care se inregistreaza in zona rurala), legaturi economice (diversificarea activitatilor in spatiul rural), legaturi umane (o mai buna cunoastere intre sateni si oraseni). Ca atare, politicile dezvoltarii si protejarii turismului rural urmaresc materializarea acestor strategii pe termen mediu si lung. In definirea strategiilor, o atentie deosebita se va acorda urmatoarelor aspecte:1) Elaborarea de planuri strategice pentru turism prin care sa fie examinate cele mai bune modalitati de dezvoltare si administrare a regiunilor, comunitatilor si ecosistemelor, nevoilor de infrastructura a acestora, tehnicilor de administrare agroturistica etc. Este totodata necesara masurarea eficientei strategiilor in functie de costurile de elaborare si de aplicare a strategiei, de succesul comercial, de eficienta conservarii mediului si comunitatii locale, de mentinerea si diversificarea locurilor de munca etc.2) La nivel tactic, aplicarea planurilor strategice cer o cunoastere precisa a problemelor si a sistemelor de gestiune, fluxurilor de vizitatori, de cunoastere si argumentare a potentialului patrimoniului agroturistic local, a mijloacelor de incurajare a noilor profesionisti in agroturism, a sistemelor de transporturi publice rurale etc.Elaborarea strategiilor de dezvoltare in turismul rural, (implicit si pentru agroturism) trebuie sa tina seama de urmatoarele elemente de baza: clientii care au cerinte crescande, solicitand locuri mai bine administrate pentru vacante; turismul rural, care este diferit de turismul in statiune, ceea ce presupune un mediu fizic si uman deosebit, ce poate fi regasit prin vacantele in ariile rurale; existenta in activitatile de turism rural (agroturismului) a unui numar mai mare de mici intreprinderi, noi si neexperimentate (cum sunt de exemplu gospodariile agroturistice), care necesita strategii specifice pentru planificarea activitatilor (cu referire la dezvoltarea initiala a acestui nou sector ce solicita frecvent subventii publice); activitatile de implementare a planurilor strategice care evolueaza de la simpla planificare a amenajarii teritoriului si a infrastructurii, spre o structura supla si orientata a gospodariei agroturistice.Chiar daca modalitatile de practicare a turismului rural sunt diferite de la o regiune (zona) la alta, este necesara in continuare cunoasterea factorilor implicati in realizarea obiectivelor strategice. Acestia pot fi considerati urmatorii: conservarea, crearea si diversificarea locurilor de munca, conservarea cladirilor si habitatului traditional, sustinerea comunitatii, modernizarea retelei de transport, sustinerea agriculturii si exploatarii forestiere, ameliorarea calitatii vietii pentru protectia rurala, crearea de noi functiuni, profesii pentru grupurile (colectivitatile) defavorizate. De mentionat ca insasi contextul politicilor de dezvoltare a turismului rural si a agroturismului delimiteaza laturile strategice de marketing cu specificitate regionala (zonala). Acestea se refera la urmatoarele: formarea si largirea treptata a unei structuri turistice specifice fiecarei zone tinand seama de mutatii socio-economice pentru fiecare perioada (de exemplu popularea zonelor defavorizate, introducerea si eficientizarea unor activitati zonale etc.); existenta pe lunga perioada de timp a unei liberalizari a politicilor de dezvoltare rurale, a liberei initiative in turismul rural, dar si a unei permanente adaptari si adoptari de acte normative specifice; politica ajutoarelor de stat pentru majoritatea formelor de turism rural ce nominalizeaza beneficiarii din spatiul rural, sursele de finantare, modul de interventie (cu referire la perioada si limitele costurilor de subventie); prin politicile de dezvoltare a turismului rural, trebuiesc urmarite permanent si efectele indirecte in sectoarele de complementaritate (sectoarele ce asigura baza tehnico-materiala in turismul rural; sectoarele care realizeaza amenajarile de infrastructura generala si agroturistica; sectorul comercial; sectorul industriilor usoare si alimentare; sectoarele de prestari de servicii etc.); necesitatea unei integrari si in domeniul turismului rural, prin existenta sistemului integrant (reprezentat prin structurile turistice existente) si a mediului integrator (cu referire la actele normative ce reglementeaza activitatile de turism rural).De mentionat ca adoptarea si implicit transpunerea in practica a strategiilor de dezvoltare a turismului rural trebuie sa respecte specificul ruralitatii regionale intrucat: nu toate regiunile consimt sa se dezvolte pe aceasta cale sau chiar nu se preteaza pentru unele activitati agroturistice; exista limite de dezvoltare intr-o zona data; practica poate solicita tehnici particulare de management al fluxurilor de vizitatori pentru a impiedica distrugerea echilibrului ecologic al comunitatii.Pentru acest motiv in strategiile de marketing agroturistic este necesara o analiza prospectiva a posibilitatilor de constituire si valorificare a produsului turisticrespectiv: amenajari pentru dezvoltarea infrastructurii generale (alimentare cu apa, incalzire, canalizare, epurarea apelor uzate, repararea si modernizaea drumurilor de acces la obiectivele sau de legaturi cu magistrarele rutiere); ridicarea gradului de confort al gospodariilor ce primesc turistii; dotari pentru agrement sportiv (partii de schi, transport pe cablu, terenuri de sport, poteci turistice, echitatie etc.).Implementarea acestui ansamblu de amenajari si dotari este considerata absolut necesara impunandu-se la nivel teritorial, respectiv in toate satele turistice. In acest context elaborarea unei strategii viabile in dezvoltarea agroturismului in etapa actuala la nivel zonal are la baza cunoasterea potentialului de productie agricola si evaluarea activitatilor tehnico-economice a gospodariei agricole familiale. Aceasta si pentru motivul ca spatiul domestic are o amploare determinativa pentru intreaga activitate productiva a gospodariei rurale, iar strategiile de determinare trebuie sa-i determine o infrastructura specifica dar si eficienta.Succesul activitatii de turism consta nu numai in dotarile realizate, ci mai ales in calitatea serviciilor oferite de gospodari(. Aceasta presupune profesionalism din partea gazdelor. al celor care acorda servicii turistice. In acest sens formarea si specializarea fortei de munca, in profesii de baza (receptie, bucatarie, patiserie, ospatarie, animatie, ghid etc.), trebuie sa constituie o preocupare importanta pentru Asociatia turistica sateasca.Totodata diversitatea formelor de turism rural impun strategii diferentiate mai ales in zonele turistice consacrate, unde se remarca tendinte de cooperare si parteneriat. Implementarea dar si viabilitatea unei strategii de parteneriat de interes local in dezvoltarea turismului rural sau a agentului economic prin intermediul unor forme de cooperare, presupune succesiunea unor etape considerate specifice, acestea fiind: existenta unei politici de dezvoltare a turismului rural la nivel local; delimitarea zonelor, bazinelor turistice si localitatilor cu dificultati pe plan economic si social sau a problemelor de turism rural; elaborarea proiectului pentru materializarea problemelor identificate; stabilirea modalitatilor de rezolvare in cazul implicarii partilor parteneriale din domeniul de activitate al turismului rural pentru care este necesara stabilirea acordului de parteneriat; reunirea partenerilor si repartizarea responsabilitatilor; inceperea actiunilor specifice in functie de obiectivul principal, obiectivele secundare si modul de asigurare a resurselor; urmarirea si elaborarea periodica a rezultatelor actiunilor parteneriale.In concluzie, turistul - in calitate de consumator de programe si servicii agroturistice - intra in posesia unor informatii de agroturism prin intermediul agentiilor de turism specializate, retele si forme de organizare a agroturismului, mijloacele publicitare, distribuitorii de produse agroturistice, reclama facuta de turisti ce au beneficiat de aceasta forma de turism.In acest fel, in cadrul activitatii complexe de promovare agroturistica se face indirect o publicitate pentru zona respectiva.Tabelul nr. 1Elementele si etapele unui studiu de fezabilitate in proiectareaformelor de turism rural agroalimentarEtape de studiuForme si criterii de aplicare

STUDIUL MEDIULUI LA NIVEL:(conditii tehnice si economico-organizatorice)

( MicroeconomicPrezentarea globala a sectorului agroalimentar (productie, cooperatie, comert).

( MacroeconomicPrezentarea zonei (agenti economici, caracteristicile turismului si sectorului agroalimentar cu vocatie).

( TematicaExistenta si consultarea unor proiecte locale pe aceasta tema.

STUDIUL CONDITIILOR EXISTENTE IN ZONA(cunoasterea pietei produsului)

( OfertaCunoasterea firmelor si/sau exploatatiilor cu traditie in zona respectiva.Excursii ce pot fi organizate pe tema cunoasterii produsului.Elemente de popularizare a cunoasterii produsului agroalimentar cu vocatie in zona.

( CerereaPosibilitati de a se vizita anumite obiective specifice zonei (cu referire la obtinerea produsului agroalimentar).

( StructuraModalitati si structura logistica adecvata in primirea turistilor.

DEFINIREA PROIECTULUI

( ObiectiveAtragerea clientului spre regiunea cu vocatie pentru un anumit produs agroalimentar.A se face cunoscuta productia locala si dezvoltarea imaginii de calitate.Amenajarea (punerea la punct) a unui centru de cunoastere si promovare a produsului agroalimentar.Formarea unei atmosfere de popularizare locala.

( MijloaceCrearea unui depozit cu o amenajare specifica stocarii produsului agroalimentar (de exemplu o vinoteca).Amenajarea (punerea la punct) a operatiilor ajutatoare (de semnalizare, circuite, etc.)

( Rezultate (consi-derate avantajoase)Turistice: atragerea de turisti, dezvoltarea infrastructurilor necesare (de cazare si masa).Sociale: dinamizarea dezvoltarii zonei prin crearea posibilitatilor de utilizare mai buna a fortei de munca.Economice si comerciale: cresterea imaginii de marca si de vanzare a produselor agroalimentare din zona; dezvoltarea economiei locale.

( LimiteProblema importantei si amplificarii proiectului in raport de posibilele diminuarii ale cererii si ofertei.

STUDIUL TEHNIC

( Alegerea loculuiO pozitie avantajoasa in spatiul comercial.Constructie (adapost) bine consolidat si spatiu suficient.Costuri acceptabile.

( AmenajareSpatii (holuri) de primire, informare si vanzare a produselor.Spatii de stocare a produselor.Spatii de prezentare si degustare a produselor.Spatii de intalnire a vizitatorilor.

( Definirea si prezentarea unor elemente anexePermanentizarea sarbatoririi produsului si a gastronomiei.Initiere de degustari.Organizarea de circuite pentru cunoasterea produsului.Crearea unor produse simboluri (ce pot reprezenta elementele cele mai specifice pentru produsul respectiv).

POLITICA DE COMUNICARE

( InformatiiInformatii la fata locului (prin publicatii in mai multe limbi, diapozitive, expozitii permanente asupra produselor agroalimentare din zone cu vocatie de prestigiu).

( ComunicatiiComunicatii interne si internationale referitoare la:- scopuri si sejururi turistice;- suporturi publicitare prin utilizarea diferitelor forme de publicitate, pliante etc.;- promovarea prin diferite manifestari;- indicarea locului unde se poate gasi produsul si descrierea acestuia.

REALIZAREA PROIECTULUI

( Structuri juridiceDin punct de vedere al provenientei (vocatia zonei agricole).Gestiunea activitatilor.

( Structuri financiareStabilirea formelor de finantare (aportul membrilor fondatori, subventii, sponsori, imprumuturi).Evaluarea sumelor necesare cheltuielilor (cu infrastrusctura, amenajari, intretinere).

REPERCURSIUNI

( TuristiceCresterea fluxurilor turistice.Diversificarea produselor turistice.

( EconomiceRefacerea financiara a producatorilor agricoli.Refacerea si/sau relansarea economica favorabila a agentilor economici din sectoarele de comercializare si distributie.

( SocialePosibilitati in utilizarea deplina a fortei de munca.Dezvoltarea unor relatii de comunicare si retele de schimb intre agricultori si/sau alti agenti economici.

Sursa: Prelucrat dupa Charvet, N., 1995, pag. 17-185.1 - Elaborarea programelor de marketing agroturisticElaborarea programului are un rol esential in activitatea agroturistica, fiind necesara adoptarea unor metode si cai specifice pentru nivelurile de dezvoltare a zonelor. Oricare ar fi metodele de evaluare si formulare a programelor de marketing la nivel teritorial acestea trebuie sa includa obiective economice, sociale, de amenajare teritoriala, financiara etc.Pentru studiul situatiei existente, este frecvent utilizata metoda de cercetare selectiva pe baza de esantion concretizata prin 'Fisa chestionar', prin care se intervieveaza fiecare subiect (gospodar) in parte. In acest fel se pot obtine informatii privitoare la marimea si gradul de dispersare al proprietatii, modul de exploatare (munca proprie, asociatie, arenda, modul de prelucrare si comercializare al productiei, veniturile si cheltuielile aferente productiei agricole etc.Prin culegerea, gruparea si prelucrarea informatiilor se pot elabora programe de marketing agroturistic structurate si etapizate adecvat potentialului zonei. Principalele elemente incluse intr-un asemenea program de marketing agroturistic vizeaza (dupa Mitrache St. s.a., 1996): Prezentarea ofertei de cazare, cu referire la prezentarea capacitatii de cazare si a serviciilor ce pot fi asigurate la nivelul gospodariei sau a comunitatii rurale. Este necesara cunoasterea serviciilor incluse, precum pretul pentru fiecare in parte. Inventarierea atuurilor zonei, concretizate prin avantajele create de caracteristicile zonei pentru turist. Se pot face referiri la cadrul natural (peisaj, calitatea aerului), cadrul construit (arhitectura traditionala, specificitatea materialelor de constructie utilizate etc.), obiective istorice si economice ce pot fi vizitate, obiceiuri specifice zonei (cu referire la anumite sarbatori anuale considerate traditionale) etc. Participarea (optionala) a turistilor la activitatile specifice zonei sau sezonului. Anumite activitati privind culesul fructelor de padure, cositul fanului, lucrari artizanale etc., care pot fi executate cu placere la acestea adaugandu-se caracterul lor educativ. Prezentarea activitatilor recreative. In cadrul fiecarei gospodarii conform zonei si posibilitatilor gospodariei se pot desfasura anumite activitati recreative, ce pot include: activitati sportive specifice sezonului, vanatoare, pescuit, sporturi acvatice, mese la stana si campenesti etc. Elemente de atractie ale zonelor limitrofe, prin care se urmareste organizarea unor actiuni, programe sau excursii. Atractiile turistice pot fi date de formele de relief si peisaje atractive, locuri si monumente istorice, manifestari folclorice etc. Cunoasterea de catre turisti a activitatilor desfasurate in atelierele mestesugaresti si de industrie mica din zona. Sunt situatii in care turistii sunt dornici sa cunoasca sau chiar sa se initieze asupra unui anumit domeniu al artei populare sau al unui anumit mestesug.O initiativa deosebita o prezinta programele de cooperare si parteneriat in agroturism. Actiunile inscrise in aceste programe au un caracter bilateral si multilateral, la nivel interregional si transnational, scopul fiind obtinerea unui profit reciproc pentru fiecare partener prin actiuni comune de promovare sau de scoatere pe piata. Referitor la aceasta problema de cooperare sunt semnalate initiative privind: primirea turistilor in cadrul fermelor agricole, cazarea turistilor la locuitorii satelor etc.Exista mai multe programe de cooperare europeana in domeniul turismului rural, protectiei mediului etc., concretizate prin obiective care urmeaza sa devina operationale in diferite zone, populatia beneficind in urma dezvoltarii acestora. Legat de existenta programelor de cooperare si parteneriat in turismul rural se poate lua inca in discutie cunoasterea formelor de interventie a colectivitatii locale pentru constituirea si/sau consolidarea regiunii (bazinului local).Ca atare, elementele ce conditioneaza introducerea unor forme de cooperare si parteneriat in programele de turism rural au la baza: interventiile publice ce implica punerea la dispozitie a factorilor de productie necesari constituirii ofertei turistice, identificarea si organizarea ofertei, coordonarea diferitilor operatori turistici, anticiparea diferitelor riscuri economice, sociale sau culturale, initiative pentru dezvoltari intercomunale etc.; formele interventiilor colectivitatilor locale, cele mai importante referindu-se la factorii de productie, accesul la resursele strategice (financiare, juridice, de formare a personalului de informare etc.), achizitionarea, instalarea si controlul gestiunii utilajelor specifice comercializarii, cunoasterea cu exactitate a prestatiilor si posibilitatile de realizare locala a acestora etc. Costurile totale si mai ales contributia UE, dau o garantie a aplicarii acestor programe.Elaborarea programelor turistice se face si prin consultarea si sprijinul unor organizatii specializate din cultura si invatamant. Orice program turistic va trebui sa includa si urmatoarele elemente: adresantul (turistul individual sau grupuri de turisti), responsabilul de program, durata programului si perioada de timp pentru care este valabil. Pentru perspectiva dezvoltarii agroturismului, programele vor trebui sa includa masuri si activitati specifice cum sunt crearea si/sau perfectionarea in continuare a masurilor legislative; identificarea potentialului romanesc ce se preteaza dezvoltarii turismului de acest gen; formarea profesionala pentru turismul rural prin organizarea de actiuni specifice; cooperarea cu organizatiile internationale in domeniul turismului rural; pregatirea gospodariilor taranesti pentru a deveni capabile sa presteze servicii turistice; atestarea gospodariilor taranesti selectionate pentru prestarea serviciilor agroturistice; lansarea pe piata interna si internationala a ofertei de agroturism romanesc; realizarea fondului de date privind unitatile/gospodariile cuprinse in reteaua nationala a turismului rural; formarea expertiolor in management agroturistic; facilitarea colaborarii intre organismele si organizatiile implicate in dezvoltarea turismului rural din Romania si alte tari europene; sprijinirea dezvoltarii turismului rural prin accesul gospodariilor taranesti la fondurile alocate de la bugetul statului; credite si dobanzi subventionate etc. In fig. 2 este redata schema unui program agroturistic la nivel local si zonal.

Utilitatea acestor programe sunt de un real folos in dezvoltarea turismului rural contemporan si integrarea acestor activitati cu celelalte tari din Estul Europei.Prin serviciile oferite si activitatile incluse in programele agroturistice este necesar sa se urmareasca ridicarea prestigiului satului agroturistic creandu-i o anumita popularitate incadrandu-l in randul destinatiilor turistice de mare interes si atractivitate.BIBLIOGRAFIE1. Bran, F., - Economia turismului si protectia mediului, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1996.2. Brasoveanu, N., - Economia agriculturii montane, Ed. Academiei, 1995.3. Cocean, P., - Modele de amenajare turistica a unor regiuni montane din Romania, in: Studii, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca, 1992.4. Cocean, P., - Geografia turismului, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1993.5. Craciun, St., - Agroturism, Organizare-Eficienta, Ed. Mirton, timisoara, 1997.6. Csosz, I., - Agroturism montan, Ed. Mirton, Timisoara, 1996.7. Glavan, V., s.a., - Turismul si mediul inconjurator, Tribuna economica, nr. 17, 18/1996.8. Istrate, I., - Economia turismului si mediului inconjurator, Ed. Economica, Bucuresti, 1996.9. Constantin, M., s.a. Marketingul productiei agroalimentare, Editura Universitaria Craiova, 2002. 10. Martins-Cruz A., - L'agro-tourisme dans CEE: utopie ou ralit / Bureau Europen de l'agro-tourisme (EUROAGRITOUR), Bruxelles, Belgiques, 1991.11. Moinet, Fr., - Le tourisme rural, ed. France agricole, France, 1993.12. Mitrache, St., s.a., - Agroturism si turism rural, Ed. Fax Press, Bucuresti, 1996.13. Papuc, M. Mutatii in structura sortimentala a marfurilor oferite prin comertul rural in conditiile economiei de piata, Teza de doctorat, ASE-Bucuresti, 1998.14. Rujanschi, V., s.a. - Economia si protectia mediului, Ed. Tribuna Economica, Bucuresti, 1997.15. Simmoneaux, J., - Les entreprises touristiques en espace rural. Les tudes de TER, France, 1994.16. Stoian, M., s.a., - Turismul rural in tarile U.E. - EURO-GITES, Tribuna Economica, nr. 34, 39, 44, 45/1996.PROIECT VIZAND LANSAREA COMERCIALA SI PROMOVAREA PE PIATA A UNEI PENSIUNI AGROTURISTICE1. Scurta prezentare a judetului: asezare, suprafata, numar de locuitori, densitate, numar de orase si comune, relief, principalele resurse naturale, fond funciar, infrastructura, zone cu valoare naturala deosebita, potentialul turistic, rezervatii si monumente ale naturii, istorie, traditii etc. orice informatie semnificativa despre judet puteti sa o includeti in prezentare. 2. Prezentarea generala a localitatii in care se afla pensiunea agroturistica: Potentialul natural: asezare geografica, relief, clima, reteaua hidrografica, vegetatia, fauna Potentialul social: numar de familii, numar de gospodarii, caracteristici s.a. istorie, traditii, obiceiuri, folclor, port popular s.a. Infrastructura: transporturile: accesul la caile de transport (rutiere, feroviare, aeriene s.a.), mijloace de acces, telecomunicatiile Potentialul economic: nivel de dezvoltare economica, ocupatii principale (agricole, industriale, mestesuguri, artizanat, procesarea produselor agricole etc.), potentialul forestier, diversificarea activitatilor economice etc. Potentialul turistic (inventarierea potentialului agroturistic al localitatii/zonei): principalele atractii turistice existente - zone cu valoare naturala deosebita (protejate), care prezinta interes turistic major; baza materiala pentru practicarea agroturismului: numar de gospodarii omologate, numar de gospodarii care intentioneaza sa practice agroturismul, interesul manifestat, dotari necesare pentru modernizarea locuintei si a adaposturilor pentru cresterea animalelor s.a. locuintele: anul construirii (vechimea cladirilor, locuinte noi), materiale de constructie, numar de nivele, numar de camere, suprafata locuibila, dispun de baie, WC, apa curenta, gaze, telefon, TV prin cablu, Internet, alte dotari, specii de animale (vaci cu lapte, porcine, cabaline, pasari s.a.), gradina de legume, pomi fructiferi s.a. fond de vanatoare, de pescuit, echitatie, cicloturism, gastronomie (preparate, specialitati locale recunoscute etc. - identificarea unor marci (branduri) locale, care vor fi promovate la nivel national), produse bio, fructe de padure, plante medicinale, ciuperci, produse apicole, trasee turistice, vizite la stani etc. punerea in evidenta si promovarea comerciala a produselor agroalimentare traditionale (vezi site-ul MAPDR la adresa www.maap.ro) Criterii ecologice: calitatea aerului, a apei, solului, suprafata impadurita, surse neconventionale de energie (biogaz, hidro, eoliana, solara), combaterea factorilor de poluare s.a.3 Mixul de marketing al ofertei agroturistice (in vederea lansarii comerciale a produsului turistic)Fisa de marketing a produsului turistic va include: a) Oferta turistica propriu-zisa: structurile de cazare si servire a mesei, utilitati, facilitati etc.Produsul turistic trebuie sa asigure un nivel adecvat de confort si calitate. Oferta trebuie sa tina cont de o serie de aspecte aflate in corelatie cu tipul de turism practicat, cu unicitatea (specificitatea produsului), cu relieful, clima etc.: Trasaturile exteriorului: arhitectura, decor, culori, trasaturi predominante, mobila de exterior (mese de picnic sau gratare), priveliste, peluze, pajisti, peisaje, suprafete de recreare, gradini, iaz, bazin/ape curgatoare, padure, etc. Trasaturile interiorului: stilul mobilei, caracteristicile dormitoarelor, trasaturile bailor - numar (la cate camere), dus, prosoape etc. -, spatii comune, zona de servire a mesei, meniu, metoda de servire si timpul servirii, alte aspecte (cum ar fi: foaier, terasa, camera de intalnire, echipament modern - de exemplu pt. controlul temperaturii -, frigider, curatenie, menaj, securitate etc. Un element important al produsului turistic il reprezinta unicitatea. Aceasta este reprezentata de modul original de combinare a structurii de cazare si alimentatie oferite cu mediul inconjurator, ca sursa generatoare de atractii originale (este aproape imposibil sa se produca doua produse de turism rural identice). Imaginea produsului reprezinta un element major in ochii turistului si este formata din informatiile pe care turistul le are despre produs, ca si de experienta legata de petrecerea vacantelor sale in mediul rural.Elemente cheie legate de afacere:o perioada de oferta depinde de anotimp, de evenimente culturale specifice zonei etc.o programul zilnic trebuie adaptat preferintei clientelei, de interesul manifestat pt. participarea in cadrul diverselor activitati gospodaresti. Aspecte ce trebuie avute in vedere: descrierea exacta a locului de gazduire: nume stabiliment, nivel de confort, situare geografica, adresa, telefon, e-mail, descrierea traseului etc. descrierea programului zilnic; aspecte legate de gastronomie; servicii conexe: informatii diverse acordate la cererea clientilor zone de atractie, legaturi rutiere si feroviare utile, bibliografia zonei, harti; un loc aparte in ceea ce priveste produsul turistic il ocupa atitudinea gazdei si a oamenilor din jur, maniera de servire si personalizare a serviciilor care sa faca clientul sa se simta ca acasa, costumatia oamenilor si hainele de lucru etc. produsele oferite cu caracter de surpriza pot avea un real efect asupra clientelei; spre exemplu: mici cadouri daruite oaspetilor ca amintire - prosoape inscriptionate, tavi sau cosulete, flori, amintiri etc. La acestea se adauga o serie de servicii si obiecte oferite gratuit, ce se constituie drept elemente ale ospitalitatii gazdei, precum: turul casei si imprejurimilor, ceai de dupa-amiaza cu gazda, sprijin pentru efectuarea unor excursii, un pat in plus pentru copii sau - in caz de nevoie -, spalarea rufelor, asistenta privind activitatile locale, pregatirea unor meniuri speciale, harti turistice etc. Valoarea calitativa a ofertei poate fi intregita si prin diferite alte activitati ce pot fi oferite in cadrul programelor interne: TV, jocuri, carti sau hobby-uri ale gazdei; activitati in mediu liber precum gratar in aer liber, expozitii de animale, restaurante cu specific local, magazine cu vanzari de produse din zona, divertisment (disco) s.a.b) Pretul de vanzare a produsului turisticPentru aprecierea corecta a pretului pachetului turistic, acesta trebuie stabilit in functie de o serie de elemente cum sunt: natura produsului turistic, perioada de oferta, sezonalitatea obiectivelor turistice vizate, servirea meselor, tipul de camere oferite, servicii suplimentare puse la dispozitie, conditii speciale (fumat, consum de alcool, copii mici, animale s.a.), preturile practicate de concurenta etc.c) Distributia produsului turisticSe face prin site-ul propriu al pensiunii, prin Agentia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural ANTREC, prin diversi tour-operatori.d) Promovarea produsului turistic Cele mai utilizate modalitati de promovare sunt publicitatea media (presa scrisa, radio, televiziune, internet) si publicitatea exterioara (panotaj). Alte actiuni promotionale: participare/reprezentare la manifestari expozitionale locale, nationale sau internationale, editarea de brosuri, pliante, cataloage etc.