marketing turistic

8
UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” BRAȘOV FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR Activitate tip To-Do 1. Faceţi o cercetare pe internet şi identificaţi câteva unităţi de turism (restaurante/pensiuni/agenţii de turism) din zona în care locuiţi/studiaţi. Care au fost elementele de căutare pe care le-aţi utilizat? Câte unităţi aţi identificat? Câte unităţi cunoaşteţi/aţi auzit de ele, dar nu le-aţi găsit pe internet? Despre câte unităţi aţi aflat făcând această căutare? 1

description

marketing turistic

Transcript of marketing turistic

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAOV

Facultatea de tiine Economice i Administrarea Afacerilor

Activitate tip To-Do1. Facei o cercetare pe internet i identificai cteva uniti de turism (restaurante/pensiuni/agenii de turism) din zona n care locuii/studiai. Care au fost elementele de cutare pe care le-ai utilizat? Cte uniti ai identificat? Cte uniti cunoatei/ai auzit de ele, dar nu le-ai gsit pe internet? Despre cte uniti ai aflat fcnd aceast cutare?Autor: Petre Andreean amenajarea oricrei staiuni montane o atenie deosebit se acord structurilor de cazare i structurilor de alimentaie public, fapt care l-am nvat i eu realiznd aceast cutare. Numrul foarte mare de uniti i diversitatea exrem de mare a acestora, arat clar schimbarea exrem de mare care s-a realizat n ultimii ani datorit diferenelor de preferine ale turitilor, influenate n majoritatea timpului att de factorii economici ct i de cei sociali.

Bazele de cazare reprezint vectorii fundamentali ai desfurrii actului turistic, dat fiind nsuirea de baz a acestora, respectiv eficiena n plan economic.

n cadrul acestei cercetrii am descoperit c preferinele turitilor variaz, clasificnd structurile de cazare n: hoteluri, pensiuni i structuri extra hoteliere. Hotelurile reprezint cea mai cerut structur de cazare, datorit comfortului pe care acestea le ofer i seriozitatea unitii de cazare, comparativ cu specificul caracter personal al fiecrei pensiuni. n funcie de persoan, fiecare opteaz pentru ambientul pe care i-l doreste, familiar sau nu. De asemenea, diferena ntre ele const i n faptul c publiciatea acestora i promovarea se face n moduri diferite, punnd n relief caracterul unic al fiecreia. Structurile de cazare hoteliere identificate de mine se afl n arealul meu: Aro Palace Braov, Hotel Capitol, Hotel Ramada Braov, Hotel Ambient, Hotel Cubix.

Datorit faptului c locuiesc n Braov, aceste hoteluri mi sunt cunoscute, i desi nu am avut ocazia de a ma caza acolo, observnd din afara i analiznd paginile lor de internet, am realizat c fiecare opteaz n a crea pachete convenabile pentru mai multe statuturi sociale, n funcie de serviciile i confortul pe care acestea il ofer. Dispun de un personal numeros iar structura este mult mai bine pus la punct, n general fiecare persoan avnd o singur funcie n cadrul hotelului.Hotelurile nsa nu sunt singurele structuri de cazare. Pensiunile au aprut datorit faptului c multe personane nu dispuneau de posibiliti financiare de a-i petrece o vacan ntr-un hotel, preurile fiind mult prea ridicate. La nceput nu au fost recunoscute ca parte din structurile hoteliere, deoarece numrul acestora era foarte mic, nsa cu timpul cererea turitilor a crescut ndeajuns ca pensiunile s devin mai numeroase i din ce n ce mai frecventate. Pensiunile n general sunt intlnite doar n zona n care turismul practicat este cel montan, este o structur am putea spune caracteristic turismului montan, fiind mult mai practic reliefului accidentat n care, n unele cazuri, este amplasat.

Braovul, fiind un ora care este situat n zona montan, numrul acestora este foarte ridicat i majoritatea mi sunt necunoscute, datorita faputului ca nu sunt atat de comerciale ca structurile hoteliere, iar promovarea acestora este mult mai redus, neavnd nu numr mare de personal care se ocup de marketingul acestora. Cutnd pe diferite pagini de internet care ofer cazari n aceast zon am aflat de pensiuni ca: Astra, Simona, Monik, Noemi, Cristina, Flo, modelul fiind evident, utilizarea probabil a numelui propietarului pentru a denumi pensiunea. Pe lng acestea am mai gsit un numr de aproximativ 20 de pensiuni, ceea ce nseamn c i competiia ntre ele trebuie s fie foarte mare, i acestea erau doar pe o pagina web, cel mai probabil daca as fi ncercat i alt motor de cutare turistic, numrul acestora ar fi crescut.Pe lng aceste dou tipuri principale, exist i acei turiti care prefer structurile de cazare extrahoteliere. Cazarea extrahotelier se poate realiza n mai multe moduri, implicnd att proprieti private (case de vacan sau apartamente n imobile deinute n cooproprietate) i structuri de cazare destinate nchirierii (nchirierea pe o perioada determinat a unei locuine sau apartament n scop turistic). Aceste sisteme de cazare, dei nu sunt oficiale, sunt din ce n ce mai vnate de turiti i dei nu dein un nume, oferta pe paginile de internet cu specific turistic sunt tot mai ridicate. Nu cunoteam acest lucru, ceea ce nseamn c este nc o unitate despre care am nvat fcnd aceast cutare.Unitatiile i serviciile de alimentaie public sunt la fel de importante ca i sistemele de cazare, n general aceste dou mari uniti mergnd mn n mn una cu cealalt, pentru c vacana este constituit ntre confort i alimentaie. Acestea se mpart n mai multe categorii n funcie de serviciul pe care l presteaz: restaurante, baruri, fast-food, cofetrii i patiserii, fiecare ncercnd s atrag tipul de turist pe care l promoveaz.Pot exista 7 tipuri de restaurante: clasic, specializat, cu specific naional sau local, cu program artistic, braserie, berrie, teras de var. Cu siguran toate aceste tipuri de restaurante exist i n Braov, ns cele pe care eu le-am gsit au fost: Sergiana, 9 Grill, Cramele lui Decebal, Restaurant CeasuRu, Roata norocului, ultimele dou din list fiindu-mi necunoscute mie, cel mai probabil pentru c nu am frecventat niciodat zonele n care se aflau, sau nu am dat importan restaurantului n sine dei am trecut pe lnga el.

Barurile sunt o unitate de alimentaie public cu program de zi sau de noapte, n care se servete un sortiment diversificat de buturi alcoolice i nonalcoolice i un sortiment restrns de produse culinare. Acestea n general ncearc s reecreeze turitii i s destind atmosfera, printre barurile gsite de mine se numr i: Green Saloon Pub, Kafe Pub, Bitter Moon Lounge i multe altele. Nu toate mi sunt cunoscute pe motiv c numrul acestora este foarte mare i este n cretere, fiind una dintre afacerile care se extind din ce n ce mai rapid, nu numai n oraul Braov dar i n toata ara.Ca n orice ora, fastfood-urile sunt foarte frecvente i pe lng acele mari fast food restaurants foarte cunoscute precum Mc Donalds, KFC, am mai nvat unul nou: Nicolis Pizza, care dei nu este un nume popular n alte pri ale rii, n zona n care stau eu, Nicolis Pizza este foarte cautat. Pe lng fast food i toate cellalte, ntodeauna fiecare oras detine cel puin o patisserie/ cofetrie i pentru c vorbim de toate structurile de alimentatie public, cutnd online am gasit dou dintre cele mai populare patiserii-cofetrii din Brasov: Saray i Maripusc, eu tiind doar de una din acestea.Acest proiect m-a facut s realizez cantitatea extrem de mare att de structuri de cazare ct i de uniti i servicii de alimentaie public. A fost cu adevrat o cercetare interesant care m-a ajutat s aflu ct mai mult despre oraul n care locuiesc, i de cum funcioneaz turismul n cadrul fiecrei uniti i structuri.

BIBLIOGRAFIE:

Ghiorghilas Aurel, Geografia Turismuluui, metode de analiza in turism., Bucuresti, Editura Universitara, 2011http://www.trivago.ro/http://www.booking.com/http://www.pubbing.ro/http://www.restaurantebrasov.ro/http://www.brasov.ro/2