LENEA SOCIALA

Proiect realizat de: Popa Madalina

Maria

Tofan Amalia

Dumea Gabriel

Gaina Catalina

Profesor coordonator: Panainte Marian

CUPRINS1. Efectul Ringelman

2. Diminuarea motivatiei in grup

3. Echitarea rezultatelor

4. Frica de evaluare

5. Apropierea de standard

6. Atractivitatea sarcinii

7. Concluzie

1. EFECTUL RINGELMAN

Un profesor de inginerie agricola a realizat un

numar de experimente pentru a stabili eficienta unor

grupuri de marimi diferite in realizarea sarcinilor de

agricultura.

Rezultatele au fost publicate in 1913, cercetatorii

au descoperit in aceste experimente niste sugestii

pretioase cu privire la fenomenele de influienta din

grupuri.

Ringelmann a pus un grup de muncitori agricoli sa

traga de funie si a masurat cu dinamometre forta

dezvoltata de fiecare indivit.

El a constatat ca indivizii trag mai tare de funie cand

li se cere sa faca asta singuri si ca forta exercitata de

o persoana descreste pe masura ce grupul creste ca

numar de membri.

“Efectul Ringelmann” sau “lenea sociala” se refera

la reducerea efortului individual ca urmare a cresterii

numerice a grupului.

2. DIMINUAREA MOTIVATIEI IN GRUP

Cativa cercetatori de la Yale University in frunte cu

M. Ingham au reluat in 1974 cercetarea lui

Ringelmann.

Intr-una din conditiile experimentului lor,grupuri de

diferite marimi trageau de funie,acestea fiind

formate dintr-un subiect naiv si din complici ai

experimentului care erau instruiti sa se faca numai ca

depun efort.

Rezultatele indicand o scadere a performantei

individuale in pseudo-grupuri.

Intrucat nu se punea problema coordonarii,subiectul

fiind primul in sir,s-a constatat ca scaderea

performantei nu se datoreaza lipsei de coordonare

intre indivizi,ci scaderii motivatiei.Acest lucru fiind

afirmat si de catre Ingham.

Lenea sociala ar fi,deci,o reducere a efortului

individual atunci cand se lucreaza in grup si eforturile

fiecaruia se confunda cu eforturile celorlalti,in

comparatie cu situatia in care individul lucreaza singur.

Astfel putem remarca faptul ca ea nu apare decat in

cazul unor anumite sarcini colective.

3. ECHITAREA REZULTATELOR

4. FRICA DE EVALUARE

O alta explicatie a lenei sociale este aceea ca

dorinta de a lenevi reprezinta un raspuns in fata unor

sarcini neinteresante,plictisitoare,care nu determina

implicarea subiectului.

In acest caz,lenea sociala va apare daca nu vor

exista constrangeri sociale.

Prezenta celorlalti membrii ai grupului ofera

acoperirea anonimatului pentru individual nemotivat.

De aceea,orice tratament ce indeparteaza

anonimatul si face performanta individului

observabila,reduce lenea sociala.

5. APROPIEREA DE STANDARD

Lenea sociala intervine cand standardul de

performanta este necunoscut subiectilor.

Doi profesori au realizat un experiment ce probeaza

efectele cunoasterii standardului de catre subiecti.

Sarcina subiectilor era de a gasi cat mai multe

utilizari pentru un obiect, acestia lucrand singuri sau

in doi.

Chiar si atunci cand contributia lor nu putea fi

distinsa de aceea a grupului in ansamblu, subiectii

carora le fusese adus la cunostinta un standard de

performanta nu au “lenevit”, furnizand in medie tot

atatea utilizari cat subiectii ale caror raspunsuri

individuale puteau fi masurate.

6. ATRACTIVITATEA SARCINII

7. CONCLUZIEO concluzie optimista si plina de umor este cea conform careia,

lenea ar lungi viata, conform a doi cercetatori germani, Peter Axt si

fiica sa,  Michaela Axt-Gadermann ” “Un stil de viata mai relaxat

este important pentru sanatate… Daca ai o viata stresanta si faci

exercitii fizice in exces, organismul produce hormoni care

determina instalarea hipertensiunii arteriale”, sau, o alta

concluzie: “lenea este, de asemenea, importanta pentru un sistem

imunitar sanatos, pentru ca celulele specializate în apararea

organismului sunt mai puternice in conditii de relaxare decat in

situatii de stres”.

SFARSIT!