Capitolul 1. Rezultatele cercetării

Prin aplicarea chestionarului nr.1 am putut reliefa următoarele date, la

prima întrebare din chestionar

Î.1) Care este din punctul dumneavoastră de vedere, cea mai discriminată

etnie din România? procentul a fost de 70% pentru romi și de 25% maghiari, și

5% restul de minorități. Ceea ce denotă faptul că românii conștientizează

percepția discriminatorie asupra romilor.

Î2.) Prin educație se poate schimba modul de viață al romilor și șansa lor

de a se integra în societate

Figura 1.1 Prin educație se poate schimba modul de viață al romilor și șansa

lor de integrare

50% dintre participanții la chestionar au răspuns cu Da, 30 % cu Nu, 15 %

Nu știu, iar restul de 5 procente nu s-au pronunțat. Se concluzionează că românii

privesc într-un mod optimist șansa romilor de a-și depăși condiția de oameni cu o

viață nomadă, fără un spor precis, de cele mai multe bazată pe activități

infracționale sau pe cerșetorie printr-o educație bună.

Atât în România, cât şi în Europa, situaţia populaţiei de etnie romă

continuă să fie una problematică, neexistând un consens general şi o soluţie

viabilă pentru elucidarea acesteia. Peste 4 milioane de romi din Europa Centrală şi

de Est sc luptă, pentru a putea trăi, cu lipsa locurilor dc muncă (şi, implicit, a

veniturilor sigure), se confruntă cu bolile şi sărăcia, cu ostilitatea populaţiei

majoritare şi tendinţele de marginalizare ori expulzare, practicate de autorităţile

1

Da Nu Nu știu Nu răspund0%

10%20%30%40%50%60%

Î2) Prin educație se poate schimba modul de viață al romilor și șansa lor

de integrare?

Series1Series2Series3

publice, care exersează, după cum apreciază unele organizaţii umanitare, un

„apartheid tacit". În mod deosebit, abuzul poliţiei, discriminarea în domeniul

angajării, abuzul şi discriminarea în dobândirea dreptului la locuire, segregarea în

domeniile educaţiei şi sănătăţii sunt forme ale discriminării pe care romii le

înfruntă zi de zi. Mai mult, femeile rome sc confruntă cu discriminare multiplă şi

sunt mai vulnerabile la abuz şi violenţă. După aderarea României la Uniunea

Europeană, Guvernul ţării noastre trebuie nu doar să rămână consecvent cu

politicile iniţiale, ci trebuie să şi consolideze politicile asumate, asigurând

respectarea drepturilor fundamentale ale omului şi libertăţi pentru toţi cetăţenii.

Problema complexă a incluziunii sociale a romilor în viaţa socială a

statelor europene, cu deosebire dezvoltate, a fost atent monitorizată prin iniţiativa

„Decade of Roma Inclusion" („Deceniul integrării romilor"), lansată în anul 2005

de nouă guverne din centrul şi estul continentului nostru.

Principala concluzie care s-a degajat din practica acestei monitorizări este

că, în pofida fondurilor instituţionale alocate de Uniunea Europeană pentru

integrarea socială a romilor, se remarcă o lipsă acută de voinţă politică a

organismelor europene pentru soluţionarea radicală şi globală a problemei

romilor. Astfel, se ignoră o realitate inacceptabilă moral şi completdăunătoare

economiei şi vieţii sociale: faptul că peste trei sferturi dintre romi nu lucrează şi

trăiesc în condiţii materiale de mizerie, sunt o sursă de destabilizare a ordinii

sociale în comunităţile în care locuiesc şi atrag oprobriul public, precum şi măsuri

oficiale dure de expulzare în ţara de origine (în cazul imigranţilor în ţările

dezvoltate). În cursul lunii septembrie 2008, Comisia Europeană a avertizat

guvernul de la Roma că regulile preconizate de expulzare automată a cetăţenilor

U.E. pun probleme de compatibilitate cu dreptul comunitar. Anterior, executivul

italian a recurs la măsuri de amprentare a populaţiei rome din principalele oraşe

ale ţării (fapt ce a amintit de vechile practici naziste). în scopul identificării

persoanelor fără acte de identitate şi al combaterii infracţionalităţii în rândul

imigranţilor. De altfel, în prima jumătate a anului 2008, guvernul Italiei a trimis

executivului european spre avizare o serie de măsuri pentru a stopa imigraţia

ilegală şi a asigura ordinea publică, în urma unor delicte repetate comise de către

membrii comunităţii rome aflaţi pe teritoriul italian. Unele acte criminale au fost

comise cu o violenţă extremă, ceea ce a alertat opinia publică italiană şi unele

jurnale, care au devenit intolerante faţă de cetăţenii români, în special faţă de cei

2

de etnie romă. Cazul „Romulus Mailat" - românul de etnie romă acuzat de

uciderea italiencei Giovanna Regiani, în octombrie 2007, şi care, în septembrie

2008, se resemnase cu ideea că va face 30 de ani de închisoare (mai sperând doar

în justiţia divină) - a declanşat nu doar un val naţional de ostilitate publică faţă de

românii din Peninsulă, dar şi o reacţie oficială imediată din partea dreptei politice,

asociate cu măsuri dure luate de autorităţile italiene împotriva delincvenţilor

imigranţi şi a taberelor clandestine ale romilor.

În ccea ce priveşte răspândirea actuală pe glob a acestei etnii, cercetătorii

ţiganologi au concluzionat că ţiganii trăiesc în prezent în 61 de ţări. Asupra

numărului lor total şi pe ţări, opiniile sunt diverse şi contradictorii, cifra minimă

indicând 15-20 de milioane, iar cea maximă de 75 de milioane de ţigani pentru

întreaga lume, răspândiţi în Europa, ţările fostei U.R.S.S., Asiei Centrale,

Orientului Mijlociu, Americilor şi Australiei. Conform opiniei profesorului

american J.F. Hancoock, preşedintele Federaţiei Internaţionale a Romilor,

"populaţia ţigănească" din Europa ar fi "cu mult mai numeroasă"decât se afirmă.

Potrivit acestuia, "România este o ţară fruntaşă de necontestat cu cei 3,5

milioane de ţigani" (deşi statisticile, după cum am văzut anterior, indicau sub 1,5

milioane în 2002); urmează Ungaria eu 900.000, Bosnia-Herţegovina, Slovacia cu

câte 750.000; Spania cu 650.000; Rusia şi Franţa — cu câte 500.000; Ucraina,

Grecia — cu câte 200.000; Italia, Austria, Germania, Marea Britanic — cu câte

100.000: Albania, Elveţia — cu câte 80.000; Olanda — cu 60.000; Croaţia şi

Portugalia — cu câte 35.000; Polonia — cu 25.000; Letonia, Belgia — cu câte

20.000; Suedia - cu câte 15.000; Norvegia, Danemarca — cu 5.000 de ţigani. Alte

surse mai indică: circa 600.000 de ţigani în Republica Moldova; 550.000 — în

Turcia; 300.000 în Cehia; 25.000 în Irlanda (M. Băcanu, 1996). Valorile statistice

avansate de J.F. Hancoock sunt discutabile şi aparent exagerate, în lipsa unor

surse credibile de susţinere a acestora, însă consemnarea lor este edificatoare

pentru cunoaşterea răspândirii naţionale şi teritorial-continentale a membrilor

acestei etnii.

Se aprcciează că între 8 si 10 milioane de romi se află în Europa. In

covârşitoarea lor majoritate aceşti oameni trăiesc de pe o zi pe alta, la limita

rezistenţei biologice. De asemenea, unii cercetători consideră că aproximativ două

milioane de copii de romi din sud-estul Europei nu au acces la educaţie, la

sănătate şi învăţământ. Acestea sunt doar câteva dintre alarmantele concluzii la

3

care au ajuns specialiştii UNICEF. Experţii au studiat situaţia din 8 ţări europene,

între care România, Germania, Bosnia, Serbia şi Kosovo. Studiile realizate de

UNICEF s-au axat pe dificultăţile cu care se confruntă romii în Europa (sărăcia,

lipsa de integrare, problemele de educaţie). În Germania trăiesc aproape 200.000

de romi. Un sfert dintre ei sunt refugiaţi din Bosnia şi Kosovo. Deoarece au un

statut neclar, ei pot fi expulzaţi peste graniţe în orice moment. Dincolo de această

permanentă teamă, în care îşi duc existenţa şi aproape 15.000 de copii, romii

continuă să fie marginalizaţi şi stigmatizaţi, în timp ce în Germania prejudecăţile

împotriva „ţigamlor"se întâlnesc la tot pasul. Wolfgang Benz, unul din cei mai

faimoşi experţi germani în materie de antisemitism, a reliefat şi cauzele

perpetuării prejudecăţilor în rândul germanilor.

Astfel, conform opiniei sale, „societăţii majoritare îi lipseşte voinţa de a-i

integra pe aceşti oameni". în concepţia sa, "ideală ar fi includerea copiilor romi în

şcoli carc să funcţioneze pe toata durata zilei. Acest lucru le-ar accelera cel mai

mult progresul şi integrarea, în plus, ar trebui eliminată instantaneu interdicţia

măsurilor de calificare profesională pentru tinerii a căror prezenţă în Germania e

doar tolerată.

Î. 3) Cine credeţi că este vinovat pentru situaţia în care se află comunitatea

de etnie romă?

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

Ei înșișiStatul românPoporul român

Figura 1.2 Cine credeţi că este vinovat pentru situaţia în care se află

comunitatea de etnie romă?

4

Observăm predominanța ideii că responsabili de situația în care se află

etnia romă, sunt chiar membrii ei. Scepticismul și neîncrederea în această etnie

l-am regăsit în special la părinții cu o situație materială precară, aceștia motivând

Tabelul 1.1. Procentaj privind vinovăția romilor

alegerea prin prisma faptului că dacă romii ar dori să muncească sau să învețe

ceva nimeni nu îi împiedică, totul ține numai de ei, dar romii preferă să aleagă tot

timpul calea mai ușoară, furtul sau cerșetoria, lenea fiind o caracteristică specifică

lor.

Î.4) Cu care dintre următoarele afirmaţii sunteţi de acord?

La întrebarea Î.6)Care credeţi că ar fi cauza principală a absenteismului

copiilor romi la școală?

5

Categorii Număr de

persoane

chestionate

Proce

nt

Observații

Ţiganii sunt lenesi 100 67% Cei care au răspuns la acest

chestionar sunt predominant

părinții al căror statut social este

destul de dezvoltat, majoritatea

dintre aceștia având funcții de:

directori, maiștri, profesori,

medici, judecători, etc.

Ţiganii sunt artişti

innascuti

23% Cei care au răspuns la acest

chestionar sunt predominant

părinții al căror statut social este

unul destul de precar

Ţiganii sunt ca toţi

ceilalti oameni

10% Cei care au răspuns la acest

chestionar sunt părinții ce fac

parte din alte clase sociale

Tabelul 1.2. Cauza principală a absenteismului copiilor romi la școală

Î7.) Ați fi de acord ca propriul dumneavoastră copil să stea în aceeași

bancă cu un elev rom, și uneori chiar să-și facă temele împreună?

DaNu

Nu răspund

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

25%

70%

5%

Figura 1.3 Procente răspunsuri privind statul în bancă cu un elev de

etnie romă

La această întrebare răspunsurile au fost de natură negativă, astfel

chestionații au răspuns în procent de 70% cu Nu, ceea ce accentuează faptul că

oamenii nu își doresc o comunicare, socializare, interacțiune a copiilor lor cu

romii.

Interviurile ne-au ajutat să ajungem la următoarele concluzii, atât părinții,

cât și profesorii sunt receptivi la ideea ca elevii de etnie romă să facă parte din

funcțiile de conducere în cadrul clasei, atât timp cât și rezultatele la învățătură 6

Nr.

Crt.

Cauze constatate Număr de

persoane

chestionate

Procent

1. trebuie să muncească în

gospodărie

100 13,3

2. școala nu este pentru romi 6,7

3. mai bine învață o meserie 46,7

4. nu au bani 10,0

5. profesorii nu le acordă atenție 13,3

6. sunt discriminați de ceilalți 10,0

sunt pe măsură. Ceea ce reliefează că oamenii sunt open-mind în ceea ce privește

integrarea romilor, atât timp cât ei muncesc și își merită statutul. La întrebarea Î2.

În consiliul părinților ați fi de acord să fie și un părinte al unui copil de etnie

romă?, profesorii au răspuns că sunt de acord, și în prezent există părinți romi care

fac deja parte din aceste consilii, ce-i drept aceștia sunt romanizați, iar

reprezentarea lor este una de succes, implicându-se constant și benefic în

activitățile școlii. Comunicarea cu aceștia fiind una deosebită, fiind permanenți

interesați de activitatea școlară a copiilor lor. Părinții au fost sceptici în ceea ce

privește această idee, considerând că nu ar face față sau că ar căuta mai mult

propriul interes, decât interesul general.

La întrebarea adresată profesorilor Ce activități ați întreprins pentru o mai

bună integrare a copiilor de etnie romă în colectivul clasei?, unii dintre profesori

ne-au informat cu privire la întreprinderea unor activități școlare împreună, cu

încercarea de a crea o comunicare și o interațiune între copii, prin trasarea de

sarcini pe grupe din care făceau parte atât copii romi, cât și românii. Cei mai mulți

s-au plâns însă de faptul că activitățile lor sunt zădărnicite de impregnarea copiilor

cu mentalitatea și prejudecățile de acasă, de hulirea romilor în familie.

La întrebarea Î4.) Din echipele sportive ale școlii, grupurile olimpice, orice

formă organizată pentru un scop educațional fac parte și elevii de etnie romă?

Olimpiade școlareConcursuri sportive

Activități artistice

2%2%

5%

95%90%

85%

Elevi romi Elevi români

Figura 1.4. Din echipele sportive ale școlii, grupurile olimpice, orice formă

organizată pentru un scop educațional fac parte și elevii de etnie romă?

Se observă că participarea la olimpiade școlare a elevilor romi este regăsită

într-un număr foarte redus, de doar 5%, iar materiile la care aceștia participă sunt

desenul, geografie, la concursurile sportive, în special la fotbal este un procent de

8%, la activitățile artistice, cântat, în special, romii au procent mai ridicat de 10%.

7

Răspunsul la Î5.) Ați observat discrepanțe între nivelul de inteligență al

elevilor de etnie romă și ceilalți? Dacă da, cum ați rezolvat situația?, profesorii au

răspuns că au întâmpinat probleme foarte mari la copii romi, lor lipsindu-le

noțiuni de bază precum scrisul, cititul, socotitul elementar, cauza cea mai mare a

acestui lucru fiind faptul că nu s-au dus la grădiniță, de asemenea o mare

problemă a elevilor romi este nesupravegherea temelor de părinți, de cele mai

multe ori aceștia nu și le fac. Ca soluții, unii dintre profesori au rămas după ore cu

copii, dar de foarte multe s-au lovit de refuzul acestora de a dori acest lucru,

uneori fiind chiar apostrofați de părinți dacă au insistat.

Î6.) În cadrul colectivului clasei ați observat discriminări din partea

colegilor față de elevii de etnie romă? Dacă au fost astfel de situații, prezentați

modul în care ați rezolvat situația?Dar relații de prietenie? Profesorii ne-au

răspuns că există discriminări destul de evidente, dar în același timp nici grupurile

de etnie romă nu tolerează pătrunderea în grupul lor a copiilor români, acționând

ca un grup închis.Elevii români se scuză de necomunicarea și neinteracționarea cu

romii prin prisma faptului că au fost sfătuiți de părinți să stea departe de ei, pentru

că fură, sunt periculoși, alții chiar considerau că pot avea diverse boli contagioase.

Î7.) Ce relații aveți cu familia elevilor de etnie romă?

Profesorii din școala unde predomină elevii romi ne-au răspuns că foarte

rar organizează sedințe cu părinții din cauza faptului că nu vin părinții, iar de

obicei vin cei romanizați, dar majoritatea acestora și-au mutat copii la școala cu

elevi români. La școala cu elevi români predominant, părinții au răspuns că au o

relație bună cu părinții romi, existând un interes foarte mare al acestora ca să fie

printre cei mai buni copii lor, tocmai pentru a demonstra că pot și ei să facă asta.

În ceea ce privește interviul adresat părinților am putut constata următoarele:

Î1.) Copilul dumneavoastră este prieten cu un rom? Sunteți de acord cu o

astfel de prietenie?

Majoritatea părinților au răspuns că o prietenie ar fi prea mult, dar nu au

nimic împotriva unei relații de colegialitate foarte bună. Cei mai mulți ne-au

răspuns că dacă părinții copilului rom sunt oameni realizați cu o educație solidă și

principială, nu au nimic împotriva unei astfel de prietenii, dar deja când familia

copilului este una cu activități infracționale sau cerșetorie sunt total împotrivă. I-

am întrebat dacă ei înșiși au prieteni de etnie romă, răspunsurile au fost

diversificate

8

La întrebarea Î3.)În familia dumneavoastră, cum sunt priviți romii? Cu

compasiune, ca orice cetățean, cu ură, într-un mod imparțial? Am întâmpinat

probleme de nivel psihologic în ceea ce privește cuvântul compasiune, mulți mi-

au răspuns: “Compasiune pentru ce?! Pentru că sunt niște paraziți?! Nu fac nimic

decât rău. Nu știu decât să cerșească și să fure.” Majoritatea erau îndignați de

faptul că primesc ajutor social, sau că nu fac copii decât pentru alocațiile sociale.

Ceea ce îi deranja, de asemenea, era modul în care își epatează bogățiile în media,

fără să dea cea mai mică explicație privtoare la realizarea acestor bogății. O altă

problemă controversată era “jignirea” limbii române cu manelizarea ei, și

ridicarea acestui gen de melodii la rang de folclor național, de cele mai multe ori

românii confundă manelele cu un gen muzical specific românesc, se plângeau

părinții, alții susțineau că acest mod dezvoltat în manele de a face bani din nimic,

de a fura și de a considera că nu trebuie să înveți sau să muncești reprezintă o

jignire adusă poporului român. Răspunsurilor părinților români au fost

următoarele:

0%5%

10%15%20%25%30%35%40%45%

0.45

0.05

0.1

0.4

Ură Compasiune Ca orice cetățean Imparțial

Figura1.5. În familia dumneavoastră, cum sunt priviți romii?

La Î4.) Ce soluții găsiți pentru rezolvarea problemei acestei etnii? Părinții

ne-au oferit următoarele răspunsuri unii considerau ca unică soluție o educație

temeinică, bazată pe valori morale foarte bune. Alții ne-au răspuns că pentru

această rasă singura soluție este frica și un control temeinic ca pe vremea

“răposatului”(Ceaușsescu), dar am primit și răspunsuri extreme precum izgonirea

și expulzarea ca unică soluție.

Foarte mulţi ţigani la recensământ s-au trecut români. Deja nu prea mai

sunt multe deosebiri dintre un român şi un ţigan. Ei s-au integrat în comunitatea

9

de români. Au început să se facă căsătorii între un bărbat ţigan şi o femeie

româncă şi invers. Înainte de 90’ acest lucru nici nu intra în discuţie.

Ţiganii şi-au pierdut şi tradiţiile şi obiceiurile specifice adoptându-le pe

cele ale românilor.

,,Noi care trăim în civilizaţie am luat obiceiurile de la localnici”.

,,Obiceiuri speciale nu avem”.

,,Avem aceleaşi obiceiuri ca şi românii”.

Faptul că ei se consideră români ne-o demonstrează şi următoarele.

,,Eu m-am înscris într-un partid cu rromi dar în buletin nu m-am trecut

ţigan. Trăiesc în România deci sunt român’.

,,Căte puţin din fiecare”.

Reprezentanţii etniei rrome care au ocupat locurile special alocate copiilor

de rromi la Universităţil e din România nu se mai întorc în propria comunitate .

La întrebarea: înainte de a intra la facultate ce aveaţi de gând să faceţi după

ce o terminaţi?

,,Înainte de a intra la facultate doream să dau la Assistenţă Socială şi să

mă întorc la mine să lucrez în domeniu”.

,,După ce am absolvit liceul eram hotărât să dau la facultate căci nu-mi

doream să rămân în comunitatea din care fac parte, dorindu-mi ceva mai bun

pentru viitorul meu”.

,,Ţinând cont de faptul că am fost pe locurile special alocate pentru copii

de rromi aveam de gând să mă întorc la mine în comunitate. Aveam planuri

mari”.

,,Înainte de a intra la facultate credeam că o să o fac doar după sufletul

meu, acum mă gândesc să mă implic mai mult în viaţa socială a comunităţii

rrome”.

Înainte de a intra la facultate mulţi vor să se întoarcă înapoi în mica lor

comunitate şi să o ajute doar de acolo au plecat şi locurile speciale la facultate au

fost alocate cu acest scop.

Fiind întrebaţi ce vor face după ce vor termina facultatea?

,,În prezent doresc să mă înscriu la master”.

,,După ce termin facultatea doresc să intru în câmpul muncii să mă

realizez profesional”.

Gândul să se întoarcă înapoi de unde au plecat nu prea mai persistă.

10

,,La facultate am avut discuţii cu alţi colegi. Am fost într-un fel influenţat

de ei. Începusem să vreau mail mult de la viaţă. Singur nu puteam să rezolv nimic.

Mi-am dat seama că sunt prea mic pentru un război aşa mare. M-am conformat la

realitate”.

După facultate unii îşi doresc mai mult de la viaţă. Sunt cazuri în care ei îşi

schimbă profesia.

La întrebarea:de ce şi-au schimbat intenţia pe care o aveau înainte de a da

la facultate? Unul dintre a fost: ,,Consider că nu pot să mă realizez şi nici nu pot

să înaintez din punct de vedere profesional”.

La restul întrebărilor răspunsurile au fost diferite, astfel unii părinții

considerau ca integrarea romilor mai bine în comunitatea noastră ar fi benefică

atât pentru ei, dar mai ales pentru noi, poate astfel ar prelua din modul nostru de

viață și l-al uita pe al lor, alții spuneau de asemenea că de mici trebuie învățați

lucrurile bune, pentru că la maturitate vor fi fără remediu. Oamenii ne-au răspuns

de asemenea că o soluție ar fi tăierea alocațiilor celor care nu vin la școală, sau

care nu își dau interesul pentru școală și nu au note bune. Au fost de asemenea și

oameni care dorea interzicerea proliferării acestei specii, în sensul interzicerii de

face mai mulți copii decât sunt în stare să crească, să aibă o stare materială

suficient de bună pentru a crește toți copii.

Metoda observației am aplicat-o pe parcusul tuturor lunilor de cercetare

asupra celor două școli. Astfel am ajuns la următoarele concluzii, în clasele cu

copii majoritar români, romii sunt discriminați, foarte rar vorbesc cu restul

copiilor, sau cu unii dintre ei chiar deloc, cei cu o situație materială bună, încearcă

să se integreze prin aducerea în prim plan a lucrurilor materiale pe care le dețin,

iphone-uri, tablete, haine etc. Cei cu o situație precară sunt pur și simplu uitați

undeva în spatele clasei, chiar și de profesori. Rar se întâmplă să aibă vreo

intervenție. În ceea ce privește copii romi în clasele unde aceștia predomină se

poartă foarte bine cu copii români, observându-se dorința lor avidă de a se simți

parte integrantă din comunitatea română. Elevii romi nu își recunosc originea

etnică, iar dacă sunt numiți astfel se simt jigniți, au chiar reacții violente.

Respectul față de profesori diferă în funcție de propria atitudine a profesorilor,

deschiderea față de aceeastă etnie e întâmpinată cu o comunicare bună, profesorii

care se comportă diferit cu elevii romi sunt urâți, jigniți.

11

Nivelul de inteligență al elevilor romi este scăzut în ambele școli, ei având

lipsuri foarte mari, uneori chiar la nivel elementar, majoritatea dintre ei citesc pe

silabe, unii chiar pe litere. Limba romani nu este deloc folosită în timpul școlii,

majoritatea elevilor romi nu o folosesc nici acasă. În ceea ce privește cunoașterea

altor limbi străine, romii stiu bine limba română, dar fac greșeli gramaticale

frecvente, în special dezacorduri, alte limbi știute sunt italiana și spaniola, rar

franceza, limbi învățate de la rudele, părinții plecați afară, unii dintre copii stând

câțiva ani în străinătate, apoi revenind.

Comunicarea între elevi romi și români este la un nivel scăzut, se observă

totuși că în cadrul grupurilor organizate, cum ar fi echipele de fotbal ale Scolilor,

sau cercul artistic, copii vorbesc foarte mult, se respectă și ajută reciproc. Uneori

chiar se vizitează acasă, petrec timpul liber împreună. De asemenea, am obsrevat

că relațiile de prietenie stabilite între romi si români sunt de cele mai multe cu

elevi care provin din familii de romi romanizați, cei care au pierdut contactul cu

tradiția, limba romani, obiceiurile lor.

Totuși, în ceea ce privește fetele de etnie romă, ele continuă să se

căsătorească la o vârstă fragedă, iar apoi să abandoneze școale. De obicei ele se

mărită de timpuriu şi nu le mai rămâne timp.Totuşi 13% dintre femei au terminat

liceul, de ce nu se află nici una la facultate. Toate femeile care au terminat liceul

din comunitate, au urmat cursurile liceului din comună care este foarte ,,slăbuţ” şi

nu au cum să se înscrie la facultate. De obicei băieţii urmeză cursurile unui liceu

care le oferă posibilitatea să dea la o facultate. De ce nu se întâmplă acelaşi lucru

şi cu fetele? Se cunosc tradiţiile ţiganilor în legătură cu mireasa din noaptea

nunţii. Mireasa trebuie să fie pura, neatinsă, adică virgină, dar dacă ea părăseşte

comunitatea părinţii nu mai au cum să o supravegheze şi atunci ea urmează liceul

din comunitate. Aşa este mai bine pentru toate părţile implicate în acest fenomen,

numit mariaj.

Altele ajungând la școală doar la clasele primare. Astfel:

0%10%20%30%40%50%60%70%80%

8 clase sau mai puțindorința de a face un liceusperanța de a face o facultate

Figura 1.6. Nivelul de clase al rromilor

12

Capitolul al 6-lea. Concluzii

Dată fiind natura complexă a diferitelor forme de segregare în educaţie,

implicarea diferiţilor actori (părinţii romi şi neromi, cadre didactice, inspectorate

şcolare judeţene, Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Inovării, societate civilă),

precum şi existenţa unui număr însemnat de cazuri de persoane discriminate, este

necesară o abordare comprehensivă a problemei şi o intervenţie susţinută din

partea autorităţilor locale. Astfel, în paralel, trebuie dezvoltate măsuri de

intervenţie prin intermediul proiectelor şi programelor (guvernamentale sau

neguvernamentale), cat şi iniţiate acţiuni legale în faţa instanţelor de judecată sau

a instituţiilor specializate.

În vederea eliminării segregării, ar trebui propuse următoarele:

• Una dintre măsurile ce se impun este dezvoltarea unei strategii dc

eradicare a segregării în educaţie şi iniţierea unei campanii publice împotriva

segregării în educaţie (campanie ce poate fi parte din această strategie). Această

campanie publică trebuie să aibă drept grup-ţinta primar reprezentaţi ai M.E.C.I.

(profesori şi directori de scoli, inspectori şcolari etc), dar şi părinţii copiilor romi

şi neromi. Grupul-ţintă secundar ar putea fi reprezentanţi ai statului, ai societăţii

civile şi publicul larg.

• Trebuie acordată o mai mare putere legală pentru desegregare, prin

adoptarea unui Ordin Ministerial sau a unei Hotărâri de Guvern în acelaşi timp

este necesar ca instanţele de judecată sa sancţioneze cazurile de segregare în aşa

fel incât sa transmită următorul mesaj: segregarea este, de fapt, ilegală şi pot

exista repercusiuni dacă se încalcă legea.

Multiculturalismul, globalizarea, toleranța mai mare pot conduce la creearea unei

unităţi în context european şi promovarea identităţii culturale a minorităţilor

naţionale, să nu uităm că pe plan artistic romii autentici au un folclor bogat cu

acorduri atât de uzitate în industria muzicală, și apreciate pentru autenticitate și

originalitate. La fel ca orice pădure și romii au copacii lor nu tocmai reprezentativi

pentru ei, dar în această pădure atât de hulită și de-a lungul timpului se află și

oameni valoroși care ne fac să ne simțim mândrii că ne aparțin nouă, precum

13

tarafurile atât de apreciate în străinatate. Toate acestea vin să completeze dorinţa

comunităţilor de romi de apropiere, egalitate în accesul la resurse şi mai ales

dreptul la libertatea de manifestare, element atât de specific acestei naţii.

Cunoşterea, dar şi recunoaşterea valorilor din cadrul unei culturi minoritare,

diferite, poate reprezenta primul pas către conciliere, acceptare şi respect între

membrii unei societăţi noi, in pas cu directivele unui nou mileniu.

Pentru aceasta putem spune că unul dintre cele mai importante roluri, dar

şi ca datorie morală în acelaşi timp, în promovarea valorilor şi eliminarea

prejudecăţilor referitoare la romi o are generaţia tânără a acestei etnii, absolvenţi

ai instituţiilor de învăţământ superior alături de numărul tot mai mare de cadre

didactice de etnie rromă din întreaga ţară.

Implicarea activă în acţiuni de cercetare, la nivel local, de valorificare a

resurselor propriei culturi şi de prezentare a acestora pot conduce la dezrobirea,

de această dată de natură spirituală a romilor.

14

Capitolul al 7-lea. Rezumat

Lucrarea de față este structurată pe șapte părți, în prima parte am

prezentat cadrul teoretic al subiectului nostru abordând prejudecata socială la

modul general, cu modul în care se formează impresiile (prejudecata), cum se

ajunge la activarea automată a prejudecății, și modul în care se procesează

informațiile. Am analizat, de asemenea, prejudecata individuală, prin elementele

cele mai pregnante ale ei: ereditatea și mediul, am vorbit despre procesul de

individuație- ceea ce înseamnă evaluarea calităţilor unui individ pe baza unei

relaţii de tip persoană-cu-persoană. Un alt proces prin care ne formăm impresiile

despre ceilalţi implică înţelegerea cauzelor comportamentului lor. Fiecare dintre

aceste cazuri creează o problemă de atribuire. Suntem martori la un anume

comportament şi trebuie să decidem căreia dintre aceste cauze să-i atribuim

acţiunea. Atribuirea se raportează la încercările noastre intuitive de a deduce

cauzele comportamentului.

Apoi am realizat o paralelă între prejudecata individuală și cea socială

abordând cele două probleme generalizarea unei prejudecăți va conduce la

formarea unei prejudecăți individuale și modul în care se ajunge de la prejudecata

individuală la prejudecata socială. În finalul acestei părți am pus accent pe

prejudecat socială ca proces de influență socială, evidențiind atitudinile în

comunicare, astfel am vorbit despre conceptul de comunicare, despre conștiința

morală și acțiunea comunicativă, despre comunicarea persuasivă, teoria disonanței

cognitive, definită ca o tendinţă către consecvenţa cognitivă, însemnând că două

percepţii - sau gânduri - care sunt inconsecvente vor produce neplăcere, care, la

rândul ei, va motiva persoana să îndepărteze inconsecvenţa şi să aducă percepţiile

în armonie. Termenul disonanţă cognitivă se referă la neplăcerea produsă de

percepţiile inconsecvente

A doua parte conturează partea aplicativă, subiectul cercetării noastre fiind

reprezentat de prejudecata și discriminarea copiilor romi în școala românească-

cauză a analfabetismului și a educației precare a acestora.

Aici am realizat un scurt istoric al răspândirii romilor în Europa, am

motivat tema aleasă, am prezentat obietivele și ipotezele de la care am plecat în

realizarea cercetării noastre, am vorbit despre metodologia cercetării, ca tehnici de

15

lucru abordând documentarea, chestionarul, interviul și metoda observației,

perioada cercetării fiind 1 octombrie- 1 decembrie 2012. Iar la finalul părții

aplicative am arătat rezultate obținute din cercetare și le-am analizat.

Lucrarea se finalizează cu câteva concluzii, ce sperăm noi vor schimba

ceva în mentalitatea și concepțiile oamenilor, îi vor face să fie mai toleranți, mai

îngăduitori, mai răbdători cu ceilalți.

16

Bibliografie

1. Niculae Crişan, Ţiganii mit şi realitate, Bucureşti, Editura Albatros, 1999;

2. Angus Frazer, op.cit.Ţiganii, Bucureşti, Editura Humanitas, 1998;

3. Emmanuelle Pons, Ţiganii din România o minoritate în tranziţie,Ediţie L.

Harmattan, 1995;

4. Petru Iluț, Psihologie socială și sociopsihologie, Editura Polirom, 2009;

5. Chaiken şi Trope,Dual-Process Theories in Social Psychology, 1999;

6. Edward E. Smith, Susan Nolen Hoeksema, Barbara L.Fredrickson,

Geoffrey R. Loftus, 2005;

7. James Lull, Mass-media, comunicare, cultură, trad. de Mihnea

Columbeanu, Ed. Polity Press, Oradea, 1999;

8. Edward E. Smith, Susan Nolen Hoeksema, Barbara L. Fredrickson,

Geoffrey R. Loftus, 2005;

9. Bargh, JA, Chen, M., & Burrows, L. (1996). Automatismul de

comportament social: Efectele directe ale constructului trăsătură și

amorsare stereotip pe acțiune. Jurnalul de Psihologie personalității și

Social,1996;

10. George Gerbner,; Larry Gross,; Michael Morgan,; Nancy Signorielli , The

“Mainstreaming” of America: Violence Profile No. 11., 1986;

11. Rudman, LA, Borgida, E., & Robertson, BA. Suferință în tăcere: justiția

procedurală față de problemele de socializare de gen în universități

procedurile de revendicare sexuale hărțuire fundamentală și aplicată

Psihologie Socială, 1995;

12. Fazio, RH, Jackson, JR, Dunton, BC, si Williams, CJ (1995).

Variabilitatea în activarea automată ca o măsură discretă a atitudinilor

rasiale: O conducta de bună credință Jurnalul de Psihologie personalității

și Social

13. Stefan Prutianu,Antrenamentul abilitatilor de comunicare, Editura

Polirom, 2004;

14. Dimitrie Todoran, Individualitate și educație, Editura didactică și

pedagogică, 1974;

17

15. Edward E. Smith, Susan Nolen Hoeksema, Barbara L. Fredrickson,

Geoffrey R. Loftus Introducere în psihologie, Editura Tehnica 55,

București, 2005;

16. Aronson, E., & Thibodeau, R. (1992). Clasă puzzle: O strategie de

cooperare pentru reducerea aduce diversitatea culturală în școli. În J.

Lynch, Modgil C., și Modgil S. (eds.), Londra: Falmer de presă;

17. Fazio, RH, Zanna, MP, & Cooper, J. (1977). Dissonance and self-

perception: An integrative view of each theory's proper domain of

application. Journal of Experimental Social Psychology, Festinger, L.

(1957). A theory of cognitive dissonance. Stanford, CA: Stanford Univ.

18. Mihail Kogălniceanu, Esquisse sur Vhistoire, Ies moeurs et la Umgue des

Cigains, în Opere, voi II, Editura Academiei, Bucureşti, 1976

19. Lucian Cherata, Ţiganii - istoric, specific, integrare socială,

Editura Sibila, Craiova, 1999

20. Bogdan Ficeac, Tehnici e manipulare, Editura Nemira, Bucureşti, 1997;

21. M. Băcanu, Ţiganii- minoritate naţională sau majoritate infracţionala1.,

Editura Bravo Press, Bucureşti, 1996;

22. Aronson, J., Cohen, GL, & Nail, PR (1999). Self-affirmation theory: An

update and appraisal. In E. Harmon-Jones & J. Mills (Eds.), Cognitive

dissonance: Progress on a pivotal theory in social psychology (pp. 127–

148). Washington, DC: American Psychological Association.

18

Anexe

Chestionar Nr. 1

- Prejudecata asupra copiilor romi din partea părinților români și a

profesorilor –

Î.1) Care este din punctul dumneavoastră de vedere, cea mai discriminată

etnie din România?

1. maghiarii

2. ruşii

3. romii

4. nu ştiu

5. nu răspund

6. altele. Care anume?

Î.2) Considerați că prin educație se poate schimba modul de viață al

romilor și șansa lor de a se integra în sociatate ?

Da

Nu

Nu ştiu

Nu raspund

Î.3) Cine credeţi că este vinovat pentru situaţia în care se află comunitatea

de etnie romă?

-bifaţi o singură variantă-

1. statul român

2. poporul român

3. ei înşiși

4. nu ştiu

6. alţii. Care anume?

Î.4) Cu care dintre următoarele afirmaţii sunteţi de acord?

1. ţiganii sunt leneşi________________________

19

2. ţiganii sunt artişti înascuţi________________

3. ţiganii sunt ca toţi ceilalţi oameni

Î5.) Credeţi că fără educaţie copiii romi au vreo şansă de reuşită în

societate?

1. Da

2. Nu

3. Nu ştiu

4. Nu răspund

Î6.)Care credeţi că ar fi cauza principală a absenteismului copiilor romi la

școală?

-bifaţi o singură varianta-

1. trebuie să muncească pentru familie

2. şcoala nu este pentru romi

3. decât să piardă timpul la şcoală mai bine învaţă o meserie

4. nu are bani de rechizite

5. profesorii nu le acordă atenţie

6. sunt discriminați de ceilalți

7. alte cauze. Care anume?

Î7.) Ați fi de acord ca propriul dumneavoastră copil să stea în aceeași

bancă cu un elev rom, și uneori chiar să-și facă temele împreună?

1. Da

2. Nu

3. Nu răspund

20

Interviu 1.

- Privind modul în care sunt percepuți elevii romi de către profesori –

Î1.) Ați dori ca una din funcțiile de conducere în cadrul

unei clase să fie deținută de un elev rom? Exemplificați!

Dar în cadrul Consiliului de reprezentare al elevilor?

Da Nu

Î2.) În consiliul părinților ați fi de acord să fie și un părinte

al unui copil de etnie romă?

Da Nu

Î3.) Ce activități ați întreprins pentru o mai bună integrare a

copiilor de etnie romă în colectivul clasei? De exemplu:

concursuri sportive, spectacole dedicate zilelor de 8 Martie,

Craciun etc.

Da Nu

Î4.) Din echipele sportive ale școlii, grupurile olimpice,

orice formă organizată pentru un scop educațional fac parte

și elevii de etnie romă?

Da Nu

Î5.) Ați observat discrepanțe între nivelul de inteligență al

elevilor de etnie romă și ceilalți? Dacă da, cum ați rezolvat

situația?

Da Nu

Î6.) În cadrul colectivului clasei ați observat discriminări

din partea colegilor față de elevii de etnie romă? Dacă au

fost astfel de situații, prezentați modul în care ați rezolvat

situația?Dar relații de prietenie?

Da Nu

Î7.) Ce relații aveți cu familia elevilor de etnie romă? Da Nu

Acest interviu a fost luat unui număr de 10 profesori, 5 din școala unde

predomină copiii de etnie romă, iar restul de 5 în școala în care majoritar sunt

copiii români.

21

Interviu 2.

- Privind modul în care sunt percepuți elevii romi de către părinții români –

Î1.) Copilul dumneavoastră este prieten cu un rom? Sunteți

de acord cu o astfel de prietenie?

Da Nu

Î2.) Considerați că o relație de camaraderie între copilul

dumneavoastră și un elev rom este benefică pentru el?

Da Nu

Î3.) În familia dumneavoastră, cum sunt priviți romii? Cu

compasiune, ca orice cetățean, cu ură, într-un mod

imparțial?

Da Nu

Î4.) Ce soluții găsiți pentru rezolvarea problemei acestei

etnii?

Da Nu

Î5.) Considerați că prin educație etnia romă poate progresa

și renunța la stilul de viață specific acestei etnii?

Da Nu

Î6.) Sunteți de acord ca din funcțiile de conducere în

cadrul clasei să facă parte și copii romi? Dar în Consiliul

Elevilor sau Părinților?

Da Nu

Î7.) Considerați că ar fi binevenită ideea creării unor

Comitete, organizații în fiecare școală care să aibă ca rol

integrarea copiilor de etnie romă?

Da Nu

22