Accentuare Sociala-

26
Ai crescut cu câțiva centimetri în ziua în care ai dat bacalaureatul? Accentuarea sociala Autori: Alexandrescu Emilia, Dani Johanna, Iacoviță Alina, Pradaiș Diana, Slate Irina Facultatea de Psihologie și Științele Educației Universitatea București

description

psihologie

Transcript of Accentuare Sociala-

Ai crescut cu câțiva centimetri în ziua în care ai dat bacalaureatul?

Accentuarea sociala

Autori: Alexandrescu Emilia, Dani Johanna, Iacoviță Alina, Pradaiș Diana, Slate Irina

Facultatea de Psihologie și Științele Educației Universitatea București

Cercetarea de față își propune să evidențieze că înălțimea percepută poate fi legată de importanța socială atribuită. Astfel, semnificația socială sau importanța pe care le-o atribuim oamenilor și obiectelor ne poate influența percepția. În cazul de de față vom prezenta anuminte poze în care vor fi prezentați oameni de diferite înălțimi cu diferite funcții. Relația dintre variabile este următoarea: înălțimea este variabila independentă și funcția este cea dependentă.

I. Rezumat

Vor fi prezentate participanților 10 poze cu persoane de diferite funcții și înălțimi. Participanții vor fi aleși în mod aleator (în fucție de disponibilitate) din Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea București. Tematica pune în evidență accentuarea socială. Datele vor fi interpretate dihotomic. Rezultatele au arătat că oamenii au tendința de a percepe ca fiind mai mari și poate mai grele obiectele și oameni care posedă o valoare socială importantă. De altfel,nu se spune că în unele țări din Africa că importanța unui om se recunoaște după locul (suprafața) pe care îl ocupă?

II. Introducere

Atunci când facem comparații sociale, nu numai că încercăm să maximizăm diferențele intergrupuri, dar încercăm să asigurăm grupului nostru un avantaj evaluativ. Întrucât categoriile sociale contribuie la constituirea conceptului de sine, și prin aceasta, servesc la definirea și evaluarea eului, avem tendința de a face comparații intergrupuri pe dimensiuni ce favorizează grupul nostru. Identitatea socială nu poate fi măsurată direct.Totuși, procesul subiacent de auto-caracterizare produce efecte generale ce pot fi măsurate: perceptia depersonalizată a eului și a altora în termenii prototipului de grup, comportament normativ (deci conformism), etnocentrism, favorizarea ingroup-ului, diferențiere intergrupuri, atracție pentru grupul de permanență.

. Maniera în care aceste efecte se manifestă este influențată de un număr de factori ce țin de credințele sociale generale, relațiile de status intergrupuri, scopurile de autoprezentare, normele contextuale. De aceea, pentru a măsura identitatea socială trebuie să înțelegem contextul social specific în care evoluează grupul studiat. Măsurarea identificării sociale trebuie abordată într-o manieră constructivă, ținând seama de efectele categorizării,de natura grupului, de istoria sa socială, de relațiile sale cu alte grupuri și contextul social imediat în care grupul evoluează. Compararea socială se referă la comparațiile dintre atitidinile, credințele și compartamentele subiectului și cele ale altora. Festinger(1954) a arătat că recurge la compararea socială numai atunci când raportarea directă la realitate nu poate să confirme adevărul credințelor noastre. Teoria identității sociale susține ca nici un adevăr nu este evident prin sine însuși și că întreaga cunoaștere derivă din comparații sociale.

Numeroase studii au fost făcute pe tema accentuarii sociale. Spre exemplu, în una din cercetările lui Dannenmaier și Thumin (1964) au cerut unui număr de 46 de eleve de la o școală de infirmiere să estimeze înălțimea mai multor persoane din cadrul institutului lor. Fără ajutorul vreunui instrument de măsură, elevele trebuiau să evalueze înălțimea directorului adjunct, a instructotului de sport, precum și a doua dintre colegele lor de clasă. Cercetătorii au remarcat că există un raport între statutul persoanei de evaluat și estimarea înălțimii, cu cât o persoană are mai multă autoritate, cu atât este mai mare diferența dintre înălțimea sa reală și cea estimată de participanți.

De altfel Bruner și Goodman (1947) au arătat într-o serie de lucrări că, fără prea multe dificultăți, copiii erau capabili să estimeze diametrul unui disc de carton. Totuși, atunci când nu mai e vorba de carton, ci de o monedă, dimensiunea acesteia este supraestimată. Chiar dacă este la fel de mare ca discul de carton, copiii percep moneda ca fiind mai mare. Fapt și mai deconcertant, diametrul perceput al monedelor poate fi influențat de valoarea subiectivă de cumpărare: în experimentul lor, copiii proveniți din familiile cele mai sărace, pentru care valoarea de cumpărare a monedei este relativ crescută, estimează diametrul ei ca fiind sensibil mai mare, în comparație cu cei care proveneau din familiile mai bogate.

III. Metode

1.Participanți -pentru a realiza cercetarea de fața am apelat la un eșantion de 41 de adolescenți cu vârste cuprinse între 18 și 22 ani, atât de sex feminin (29) cât și masculin (12). Participanții fac parte din toate categoriile sociale, provenind din mediul urban și rural. Selectarea lor s-a făcut în mod aleatoriu (în funcție de disponibilitate) la Facultatea de Psihologie și Științele Educației.

2. Aparate și instrumente – instrumentul utilizat pentru a măsura cât de mult contează locul de muncă, statutul social și cât de mult influențează acest lucru modul de apreciere a înălțimii acestor persoane, a fost un slide-show alcătuit de membrii echipei. Am căutat pe Internet imagini cu persoane cu posturi înalte, dar și mai puțin semnificative, precum și înălțimile lor. Pe slide-show-ul realizat de noi pe fiecare pagina am pus o poza cu o persoana cu statut social înalt și o poza cu o persoana cu statut social mai scăzut. Participanții au fost rugați să treacă pe foaia de răspuns care dintre persoanele prezentate pe slide-uri este mai înaltă.

3. Modelul experimental

– variabila independentă: statutul social al persoanelor prezentate pe slide-show. Variabila dependentă: viziunea participanților asupra înălțimii persoanelor prezentate. Măsurile de control utilizate: au fost două imagini alese de noi care reprezentau invers proporțional ceea ce am vrut să evidențiem prin studiu de față. Aceste două imagini au fost alese pentru a vedea dacă într-adevăr statutul social influențează viziunea asupra înălțimii persoanelor.

4. Procedura

- în urma studierii materialelor prezentate în bibliografie am alcătuit slide-show-ul format din 5 perechi de imagini, care poate fi găsit la capitolul „Anexe”. După selectarea aleatoare a participanților la studiu, acestora li s-a făcut instructajul cu privire la modul de răspuns specific experimentului nostru – urmărirea cu atenție a imaginilor, judecarea obiectivă a lor, și o diferențiere dihotomică a persoanelor prezentate în imagini, în funcției de înălțime. Timpul acordat fiecărui slide este de 30 de secunde.

IV. Rezultate Rezultatele nu au fost introduse în SPSS sau în Excel, ci doar centralizate, relevante fiind numărul de răspunsuri pentru o afișare. Ceea ce trebuie menționat, este că studiul de față este o replică după unul efectuat în America în 1963, și că de la bun început așteptarea a fost aceea că nu vom obține aceleași rezultate, dată fiind populația diferită. Mai mult, așteptarea a fost legată de faptul că participanții nu erau aleși din oamenii obișnuiți, aleatoriu, ci ei făceau parte dintr-o populație cu anumită formare. A fost testat modul în care fac studenții la Facultatea de Psihologie și Științele Educației aprecierile, și dacă țin cont de statutul social în acest demers. S-a demonstrat că nu, că studenții cu se ghidează după preconcepții legate de statusul social de exemplu, în evaluarea preliminară, aparentă a oamenilor.

După cum se poate observa persoanele cunoascute și cu un statut social mai deosebit sunt persoane din viața publică, care emană o puternică încărcătură afectivă, estetică, sexuală, astfel încât procesul evaluării este și unul subiectiv. De menționat este faptul că cele două femei care fac parte din categoria persoanelor populare sunt mai înalte decât cele cu care au fost comparate, reprezentând întrebări de control. Acestea, supă cum se poate urmări, sunt conform studiului original, adică persoanele fără o funcție importantă au fost considerate mai scunde. În rest, interpretările au fost făcute fără a se ține cont de statusul social, dovadă fiind faptul că persoanele populare au fost catalogate ca fiind scunde, așa cum sunt în realitate.

Președinte - Șofer

Președinte32%

Șofer68%

Prințesa - Coafeza

Prințesa87%

Coafeza13%

Actriță - Femeie de serviciu

Actriță52%

Femeie de serviciu

48%

Actor - Poștaș

Actor30%

Poștaș70%

Fondator Facebook - Chelner

Fondator Facebook

43%

Chelner57%

V. Discutii

Fiind o replica a studiului efectuat în anul 1963, era de așteptat ca rezultatele sa nu fie aceleași, datele noastre fiind diferite de datele lor. Participanții noștrii provin din cadrul aceleași instituții insa persoanele care au fost prezentate in fotografii au fost persoane deloc cunoscute și persoane internațional cunoscute (actori, presedinți etc). În studiul inițial, tonul afectiv al persoanelor din fotografii era prezent, pe când în studiul acesta, tonalitatea afectivă nu este prezentă. Este de prezicat faptul ca nici în studiile anteriare fenomenul accentuarii sociale nu era prezent în toate dintre ele.

VI. Concluzii

Deși cercetarea nu a confirmat studiul original, ea este relevantă pentru evidențierea diferențelor care pot apărea de la o populație la alta din punct de vedere al mentalității. Restrâns, rolul acestei cercetări este acela de a sublinia faptul că studenții la Facultatea de Psihologie și Științele Educației nu se raportează la condițiile sau statusul social atunci când fac o evaluare preliminară a oamenilor. Aplicată pe o populație aleasă aleatoriu, din întreaga populație a României, studiul ar fi putut fi conform cu originalul. Trebuie notat că populația aleasă, făcând parte dintr-o țată în curs de dezvoltare, ar fi eligibilă pentru a se raporta inferior la persoane cu un status social mai înalt. Cercetarea de față infirmă această ipoteză cu rezultate concise, ale căror scoruri se diferențiază detașat, nemailăsând loc altor interpretări.

VII. Anexe

Bibliografie

• Aniţei, M. (2007), Psihologie Experimentală, Polirom, Bucureşti • Ciccotti, S. (200), 150 de experimente pentru cunoaşterea celuilalt, Polirom, Iaşi