ISSN 1857-0798revistanoi.md/sites/default/files/jurnal 12 mic.pdf · 2015, decembrie noi capriciile...

ISSN 1857-0798

REVIST+ PENTRU COPII {I ADOLESCEN|I

decembrie

12, 2 015VIN S+RB+TORILE

Mihaela MELNIC, cl. a VI-aL. T. M. Eminescu, C=u[eni

R=sun= peste v=i colinde{i clinchete se pierd ]n v]nt,}n suflet generos p=trunde Lumin=, Dragoste [i C]nt.

pag. 1-5

Evolu\ia unui om st= ]n puterea de a nu se l=sa ]nfr]nt de sl=biciunile sale, oric]t l-ar m=cina.

pag. 14-15

Seara, obosi\i [i ]nfrigura\i, nu pu-team adormi. Ciocanul plin cu col=cei ]l puneam l]ng= p=tu\ul nostru, „s= nu ni-l fure nime”.

pag. 16

Toate realiz=rile lui Honda ]nce-peau de la un vis. Visurile s-au fructi-ficat ]n vreo 470 de inven\ii [i 150 de patente nu doar pe h]rtie, ci executate ]n metal [i utilizate la tehnica pro-dus=.

pag. 28

NOI

antologie noi

VEGHETORIValerie VOLONTIR

ALARMA}n iarna asta este-o boal= {i e o tain= ]n dezghe\.P=trunde-n ochi, reintr=-n vie\i {i cere cota mondial=.

Dispar ]ndr=gosti\i eterni {i mor ]n praful de pe carte.E o iluzie de moarte,E cea mai trist= dintre ierni.

}ntemni\a\i ]n amintire,noi, robi ai propriului s]nge,nu vom vedea c= se mai pl]ngePe marea noastr= risipire,Pe surogate de iubire

{i c= nu ninge... nu mai ninge…

Crina SNEGUR, cl. a XII-aCubolta, S]ngerei

Cheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural Rom`n.

2015, decembrie noi

capriciile muzei

1

C rina SNEGUR, cl. a XII-a (Cubolta, S]ngerei). Felicit=ri pentru a doua plachet= de versuri Cap-

tiv= a zborului! Ea denot= o dep=[ire net= a nivelu-lui artistic din prima carte. Au disp=rut anumite st]n-g=cii [i u[oare confuzii. Textele s]nt bine structurate, beneficiind de profunde plonj=ri ]n timp [i ]n spa\iu, de multiple trimiteri culturale [i de un veritabil fior poetic.

Nelea COG}LNICEAN, cl. a XII-a (B=l\i). Se evi-den\iaz= Contrastul iubirii [i Emo\ii de toamn=. Poe-zia dedicat= profesorilor e oarecum la suprafa\=. Sentimentele, tr=irile [i observa\iile nu s]nt subli-mate, aduse la starea de poezie.

Liliana RECEAN, cl. a IX-a (M]nd]c, Drochia). Re-zist= doar catrenul }nger, la care e bine s= te raliezi.

Tina TALMAZAN, 14 ani (Cioburciu, {tefan-Vod=). Cursiv=, dar f=r= un final major este poezia Mama. Din eseuri se remarc= sf]r[itul Prietenului adev=rat.

Maria-C=t=lina BUBOC, cl. a XII-a (Bucure[ti). o frumoas= revenire cu necunoscuta. Textul este concis, asemenea unei stampe, unui desen pe z=pad=. Lipsa unei adrese, imaterialitatea eroinei, atmosfera de suspans, dar [i de curgere infinit= a timpului confer= textului un farmec aparte.

Marcelina BULAI, cl. a VIII-a ({old=ne[ti). Re-flec\iile din eseu s]nt inedite, nelipsite de g=selni\e care ]nvioreaz= textul [i ]l fac conving=tor. Astfel, acesta te invit= s= meditezi ]mpreun= cu autoarea asupra rostului [i farmecului vie\ii.

Mihaela TONU, cl. a VIII-a (Bardar, Ialoveni), Ruslana CABURGAN (Cioburciu, {tefan-Vod=).

S]nt excelente eseurile dedicate mamei. }ncerca\i s= aborda\i [i alte teme. Succes!

interesante s]nt [i eseurile primite de la Elena MUREA, cl. a X-a (Cuhure[tii de Jos, Flore[ti), Tatiana BALAN, cl. a VIII-a (Slobozia, {tefan-Vod=), Lucia JALB+, 15 ani (R=zeni, Ialoveni), Costel BICHIR (Coliba[i, Cahul), C=t=lina DAVID, cl. a VI-a (Bar-dar, Ialoveni), [i Andreea GANGAN, cl. a VIII-a (R=zeni, Ialoveni).

}ncerc=ri literare promi\=toare ne-au mai trimis Anatolie GRIGOREAN, cl. a VII-a (Chi[in=u), Marinela SAJIN, cl. a VII-a (Susleni, Orhei), Corina DEMENCIUC, cl. a VII-a (Heciul Vechi, S]ngerei), Iana PISANIUC, cl. a X-a (Ustia, Dub=sari), Victoria SAVA, 14 ani (Bardar, Ialoveni), Daniela STRATULAT, cl. a VIII-a ({old=ne[ti), Adrian ME-LINTE, E. PELENCIUC [i Maria POPA, cl. a IV-a (M]n-dre[tii Noi, S]ngerei).

I. L., (M]ndre[tii Noi, S]ngerei) ne-a trimis ]n cali-tate de poezie proprie un text din internet. nu [tim de ce a f=cut-o. Ca s=-[i vad= numele caligrafiat sub o lucrare str=in=? Dragi copii, v= amintim ]nc= o dat= c= acest fel de „]mprumut”, de fapt, este un furt intelectual, o ho\ie, care, ]n loc de slav=, ]\i aduce dezonoare. Un r]nd modest, cu anumite caren\e, dar propriu, te ]nfrumuse\eaz= mult mai tare dec]t unul str=in – perfect – pe care ]ncerci s= \i-l „]nsu[e[ti”.

nu numim autorii cu lucr=ri ocazionale sau mo-deste, totodat=, sf=tuindu-i s= insiste [i s= revin=.

V= dore[te inspira\ie [i succes

Leo BORDEIANU

CAPTIVI AI ZBORULUI

OCHI DE FOCUn ochi de foc ne-ns]ngeratCu raze dulci, ]nveninate, {i-n durerea p=m]ntului furatA trimis culori ]mb=ls=mate.Un ochi de foc ne-ncununatCu o c=ldur= cople[itoare,El vrea cuv]ntul cel p=tatS=-[i urmeze ]naripata c=rare.Un ochi de foc ne lumineaz= {i via\a, [i g]ndul, [i visul,Dar armonia lui vibreaz=}n ]ntunericul ce [terge scrisul.E ochiul ce vegheaz= ]ngeri,}n bezna minunatei nop\i.E ochiul cobor]t din ceruri}n nostalgia unei dimine\i.

Liliana RECEAN, 15 ani M]nd]c, Drochia

O POVESTEPovestea iernii rar ]ncepeCu lerui ler [i flori de m=r,Se-aprind ]n ceruri mii de stele,Ce r=sp]ndesc ]n jur mister.E pace, totu-i o magie,Z=pada parc=-i de cle[tar,}n lume-i mult= bucurie{i pruncul Crist z]mbe[te iar...

Cr=iasa-iarn= d=ruie[tePodoabele-i dumnezeie[ti{i tot p=m]ntul str=luce[te,E-o frumuse\e ca-n pove[ti!R=sun= peste v=i colinde{i clinchete se pierd ]n v]nt,}n suflet generos p=trundeLumin=, Dragoste [i C]nt.

Victori\a POSTIC+, cl. a VIII-aL. T. A. Russo, Coju[na, Str=[eni

noi, decembrie 20152

cap ri ci ile mu zei

FOST+ IUBIT+Te-ai ascuns ]n bra\e reci...Ca o furtun= sf]r[itul vine.Prin a mea via\= nu mai treci.Te v=d mai rar pe tine.

}n\eleg c= nu are rostS= cer[esc a ta iubire,nu pot re]ntoarce ce a fost,Te-ai transformat ]ntr-o trist=

amintire.

Tres=rind la al t=u glas,Spre o umbr= p=[esc,Dar nu-i nimeni [i gr=bitul pas,Pl]ng]nd, mi-l opresc,

Rug]ndu-m= la lun=, stele,Sper]nd c= se vor ]nduraDe amarele lacrimile mele,Pe veci s= uit de umbra ta.

S= te [terg din al meu destinC=ci ]n al\i ochi, privirea \i-e

]n\epenit=.Eu doar privesc la un str=inCu un rece ochi de fost= iubit=.

Nelea COG}LNICEAN Colegiul Pedagogic Ion Creang=,

B=l\i

BA

L M

AS

CA

TV

ale

ntin

a D

OG

A, c

l. a

X-a

L. T

. A. P

u[ki

n, C

=u[

eni

Eu am venit pe lume, c]nd pas=rea murea{i ]ntrista\i poe\ii, reculegeau nemoarte.Mai miroseam a ceruri [i ei mi-au dat o parteDin fructul de povar= cu dor de a zbura.

Era at]t de dulce [i de ispititor,C=-am ]nceput a pl]nge ]n prima mea secund=,iar strig=tele mele ]n und= dup= und=Au ]nmuiat v=zduhul [i-am cutezat s= zbor.B=team avid din pleoape [i-ntr-adev=r zburam,nu mai visam la aripi, aveam ]n ochi tot cerulChiar dac= nu o dat= mi-au ]nghi\it eterulnisipuri mi[c=toare de ace ]n cadran.C]nd cerurile, toate, mi-au d=ruit cuv]ntul,Cotoare aurite au prins a m= chema.Eu am venit pe lume c]nd pas=rea mureaS=-i \in ascuns= pana, s=-i port, prin minte, c]ntul.

Crina SNEGUR, cl. a XII-aCubolta, S]ngerei

SUCCEDERE FIREASC+

Tare scump=, ca o floareE[ti tu mam= iubitoare,

Inima mi-o d=ruie[ti,Un vis drag ]mi ]mpline[ti.Bun=tatea m=-nconjoar=,E[ti frumoas= prim=var=,S= fii z]na din pove[ti;Calde z]mbete prime[ti!

Tina TALMAZAN,14 aniCioburciu, {tefan-Vod=

MAMA

2015, decembrie noi 3

SO

AR

E C

U D

IN|I

Tati

ana

SC

ER

BA

NI,

14

ani

{co

ala

de A

rte,

Cos

te[t

i, R]

[can

i

VIA|AV ia\a este o plapum= uria[= ]ntins= pe suflet.

o fi grea [i de l]n= pi[c=toare, ]ns= ne \ine de cald atunci c]nd nici m=car mama nu te ]n\elege. Da, este adev=rat c= ]n via\= mai s]nt zile c]nd ea te str]nge [i \i se pare c= te sufoc=, dar ]n unele zile c]nd nu ]\i dai seama, ea te face s= zbori m=iestuos prin v=zduhul azuriu. iar atunci c]nd nici m=car cu ochelarii de pe nas nu po\i vedea, ea te c=l=uze[te ]n c]mpii cu iarb= verde [i copaci ]ncorona\i, cu fructe dulci, av]nd ]n mijloc o f]nt]n= cu ap= crista-lin=, cu ce[ti de aur.

Atunci c]nd ne str]nge, e vina noastr=, chiar da-c= nu ne d=m seama. iar atunci c]nd ne d=m sea-ma, ea pleac=, pleac= pur [i simplu.

C=t=lina DAVID, cl. a VI-aBardar, Ialoveni

}N{EL+TOAREA REFLEC|IE

De ce ne-am n=scut? Care este rolul vie\ii? De ce mai apoi ajungem ]ngropa\i de \=r]n= [i ne

mai \in companie umbrele copacilor?Acestea s]nt ]ntreb=rile la care ]ncerc mereu s=

g=sesc un r=spuns. Deseori, cu c=[tile ]n urechi [i privirea devor]nd tavanul, ]ncep s= concep diverse ipoteze. Respir]nd aerul vicios al ora[ului ]n care tr=iesc, num=r clipele ]ntreb]ndu-m=: „oare se va ]ncheia Aici, Acum?”

Dar, cu fiecare raz= cald= a soarelui care m= treze[te, realizez c= Azi ]nc= mai tr=iesc. }nc= mai desenez p]nzele idealurilor [i neajunsurilor ca o pictori\= mediocr=. Fericirea poart= rochii cu buline, are p=rul ondulat [i ochii verzi. }i place mult s= petreac= timpul cu cei dragi. Eu s]nt fericirea sau, mai bine zis, a[a m= oglindesc eu ]n ochii ce-lor ce m= iubesc [i ]mi doresc tot binele din lume. Deosebit= [i unic=, cum ]mi place s= fiu, nu doresc nimic ]n schimbul iubirii, aten\iei, grijii, nici m=car afec\iune. De[i am 14 ani, nu pot spune c= s]nt o adolescent= [i nici c= mai ]mbrac uneori haina copil=riei, ci o port!

}mi z]mbesc la orice c=dere [i trec peste obsta-cole. S]nt precum timpul, gr=bit= [i mereu cu o ar-doare de-a face bine [i de-a fi bine. nu am un sim\ al umorului impresionant, dar tot ceea ce fac, fac cu toat= dragostea mea. G]ndesc ad]nc [i v=d din-colo de aparen\e, fiind interesat= de esen\=, de metafore [i simbolistic=, de partea ascuns= a lu-crurilor. S]nt o mic= artist= sensibil=, plin= de ex-plozii de emo\ii ce ]mi invadeaz= intimitatea. nu dau bir cu fugi\ii c]nd dau de greu. S]nt ploaie [i curcubeu, z]mbet [i durere, s]nt cea care nu-[i a-bandoneaz= idealurile doar pentru c= ele r=nesc anumite orgolii. nu ascult b]rfele din jur [i nu m= justific pentru ele. Recunosc, m= schimb, [i s]nt ]n curs de schimbare.

o singur= via\= avem, nu ]ncerca\i s= v= au-tocritica\i prea mult, s]nte\i perfec\i a[a cum s]nte\i.

Marcelina BULAI, 14 aniL. T. A. Mateevici, {old=ne[ti

MEDITEZS tau a[ezat= pe scaunul masiv f=cut de tata [i

privesc ]n jur. Totu-i at]t de frumos! o furnicu\= caut= de m]ncare... s-a urcat pe caietul meu. A[ vrea s=-i spun c= de-aici po\i lua doar hran= su-fleteasc=, dar nu m=-n\elege. Privesc drept ]nainte, la copacul de cire[, la gr=dina plin= de flori [i m= reg=sesc. C]t de bine-i acas=! Rar, c]te o pal= de v]nt ]mi plimb= cosi\a dintr-o parte ]n alta. M= g]n-desc c= [i v]ntul are nevoie de iubire. A[ vrea s=-l cuprind, dar nu pot. M= simt plin= de energie, la fel ca natura ]n toat= splendoarea ei verde. nu-mi pot lua ochii de la vi\a-de-vie care pl]nge. o fi av]nd ea suflet? oare simte cum ]i m]ng]i frunzuli\ele?

Z=resc ]n apropiere un salc]m, s-a uscat, este b=tr]n probabil, ]l vor t=ia, s]nt sigur=. Doar c=... va fi pustiu f=r= el. St= acolo de c]nd m= \in minte. o v=d pe b=tr]nica de al=turi cum st= pe prisp=, la soare, c]nt=. De obicei, nu prea-i dau aten\ie, acum ]n schimb bocetul ei ]mi str=bate inima.

De aici, de pe scaunul f=cut de tata, m= uit [i pentru prima dat= str=bat cu privirea ]mprejurimi-le. De ce n-am mai f=cut asta p]n= acum? P=cat! V]n-tul ]mi ]nv=luie paginile caietului [i pentru prima dat= acest lucru nu m= deranjeaz=. Parc=-a[ fi str=in= ]n propria mea curte. Pixul ]mi alunec= u[or. A[ vrea s= scriu un num=r infinit de cuvinte, dar mai am at]tea de f=cut. Copacii se clatin= tot mai tare, iar furnicu\ele alarmate trec pe l]ng= picioarele mele. Va ploua! M= ridic de pe scaun, ]n-chid caietul [i-n minte ]mi r=sun= un singur g]nd: „C]t de frumoas=-i via\a!”

Marinela LUPU{OR, cl. a IX-aCobani, Glodeni

4 noi, decembrie 2015

cap ri cii le mu zei

DRAGOSTEAD ragostea este sentimentul care-\i d=ruie[te

libertate. Ea este amintirea care-\i ]nc=lze[te sufletul ]n nop\ile reci. Ea este l=di\a cu comori, p=pu[arul care se joac= cu p=pu[i vii.

Dragostea scrie povestea omului, despre florile vie\ii [i picteaz= pe obrajii ro[ii povestea unei inimi. Este sentimentul care ]\i d= aripi, te ajut= s= zbori, te ajut= s= crezi ]n visuri. E ca un z]mbet, nicio-dat= nu are valoare dac= n-o d=ruie[ti. Dragos-tea este puternic=. Ea este g]ndul ce ne ajut= s= tr=im, m]na ce nu ne permite s= c=dem. numai dragostea poate vindeca suflete [i salva vie\i.

Dragostea este un chin [i, totodat=, pl=cere. Chiar dac= doare, omul oricum tinde s= guste din ea. Dragostea este peste tot. S= nu v= fie fric= de ochii ei [i bucura\i-v= c]nd ]i auzi\i pa[ii.

Elena MUREA, 15 aniCuhure[tii de Jos, Flore[ti

STR

+JE

RU

LLu

cia

G}R

JEU

, cl.

a V

III-

aC

iore

[ti,

Nis

por

eni

PRIMA STEA

P rivind ]n ochii t=i, v=d cerul ]nstelat, v=d miile de stele care stau unite pe bolta cereasc= lu-

min]ndu-mi seara. Stelele ]mi lumineaz= nop\ile pustii ]n care nu s]nt cu tine, dar tu, tu m]ndr= cr=ias= a nop\ii, mireas=, ]mi luminezi inima ]mpietrit= de at]ta durere [i ur=. Tu, cr=iasa luminii [i a iubirii, mi-ai c][tigat inima.

Tu ai putut face ceea ce nimeni nu a putut. Tu, m]ndr= mireas= a nop\ii, o, tu iubita mea pe cer prima stea, lumineaz=-mi calea [i lumineaz=-mi mintea pentru a g=si, pentru a vorbi din inima mea pentru frumuse\ea ta ceva nemaipomenit [i ne]n- t]lnit, pentru a-\i gr=i [i a cuceri inimioara ta, fulg de catifea. A te cuceri [i a te iubi, ]ntreaga mea via\=, m]ndra mea mireas=. E[ti trandafirul ginga[ pe care l-am cules diminea\a din gr=dina sufletu-lui meu g]ndindu-m= la tine. Te iubesc!

Costel BICHIR Coliba[i, Cahul

D+RUIE{TE-|I FERICIREH r=nindu-te cu noi a[tept=ri ]n speran\a de a

fi c]ndva [i cumva fericit, ]\i refuzi oportuni-tatea de a te apropia de ea, de fericire. Acum! }n diminea\a care va urma caut= s=-\i d=ruie[ti fericire din noua zi care a[teapt= s=-i descoperi farmecul. Visurile care ]\i inund= mintea [i sufletul ]\i vor [terge necazurile [i triste\ea, d=ruindu-\i clipe de fericire. Fericirea, asemenea pic=turii de ploaie, e mic=, transparent= [i prea scurt= ca s-o la[i s= treac= pe neobservate s= se scurg= pe al=turi f=r= s-o prinzi de m]n= [i s= o gu[ti m=car. omul fericit e acela care reu[e[te s=-[i d=ruiasc= fericirea, culeg]nd-o din am=r=ciunea vie\ii.

Doar noi s]ntem ca ni[te flori. Ba ne usc=m, ba ]nflorim, ba nu ne ajunge ap=. Azi pl]ngem, m]ine r]dem. nu vedem adev=ratul sens al vie\ii, alteori ]l g=sim [i ne amuz=m. nu ne ajung prieteni dup= calcule, iubirea dup= procente, bun=tatea dup= ur=. Dar asta e via\a. observ cum cerul albastru se rote[te deasupra mea, cum, de fapt, roata vie\ii se rote[te ]n t=cere.

Mihaela BURLAC, cl. a XI-aCobani, Glodeni

52015, decembrie noi

sarea g]ndirii

A{TEPT+RI INTRODUSE }N PLIC

T rat=m pe oameni ca pe scrisorile primite; le citim cu grab=, dar nu le mai recitim.

VOLTAIRE

Scrisoarea nu ro[e[te.CICERO

omul prudent cite[te scrisoarea [i invers.Proverb turcesc

Manierele bune s]nt scrisori de recomandare.

John LUBBOCK

Scrisorile s]nt a[tept=ri introduse ]n plic.

Shana ALEXANDER

Dac= am scris o scrisoare a[a de lung=, este pentru c= nu am avut destul timp ca s= o scriu mai scurt=.

Blaise PASCAL

o scrisoare distruge totul. Un cuv]nt reconstru-ie[te totul.

Henry de MONTHERLANT

Dac= po[ta ar [ti cu ce fleacuri s]nt pline scriso-rile noastre, le-ar p=r=si la jum=tatea drumului.

o or= de conversa\ie valoreaz= mai mult dec]t cincizeci de scrisori.

Madame de SÉVIGNÉ

Scrisorile iubitelor s= fie ]ncredin\ate focului.

OVIDIUS

C]nd scrii o scrisoare pentru cel iubit e ca [i c]nd ai desena un sandvici pentru un om fl=m]nd.

Proverb suedez

Am prostul obicei de a r=spunde la scrisori. A[a am devenit victima unei mul\imi de pis=logi. E drept c=, pe de alt= parte, cine nu-mi r=spunde la scrisori a terminat-o cu mine. nu am nici o ]ncre-dere ]n el [i nu-i iert b=d=r=nia sau neglijen\a.

Emil CIORAN

LIMBA ROM~N+ ESTE PATRIA MEAC ]nd m= ]ntreab= cineva ce este limba român=

pentru mine, nu m= pot decide ce s=-i r=spund, c=ci totodat= doresc s= zic at]t de multe, ]ns= totu[i nu este ]ndeajuns pentru a exemplifica m=re\ia aces-tei limbi.

De secole, poe\ii, prozatorii au ridicat ]n sl=vi limba român=, atribuindu-i cele mai frumoase epitete [i metafore. Eu ]ns= m= voi exprima simplu: pentru mine graiul românesc reprezint= ogoarele aurite ce parc= se ]ntind la nesf]r[it; p]inea cald= pe care ne-o pune duminica pe mas= mama sau bunica; codrii verzi [i t=cu\i; apusul cald pe care ]l contempl= oamenii ]ntorc]ndu-se acas= dup= o zi de trud=; [i, ]n sf]r[it, glia, neamul, \ara.

„Personal, cred c= noi am dezv=luit limbajul, ]ntruc]t interiorul nostru ad]nc sim\ea nevoia s= se pl]ng=”, a zis Wagner [i a avut dreptate. oamenii aveau nevoie s= ][i exprime ideile, [i au ]nceput s= gesticuleze, s= emit= sunete [i apoi cuvinte. ne-voia de a comunica face minuni!

Pentru a percepe ad]ncimea [i frumuse\ea unic= a limbii române, este nevoie s= cunoa[tem [i alte limbi, c=ci doar prin comparare putem cunoa[te specificul unui lucru. Cel mai valoros grai e acel ]n care \i-au vorbit p=rin\ii [i bunicii, ]n care \i s-au c]ntat doinele [i c]ntecele b=tr]ne[ti.

Conceptul pe care ]l punem ]n discu\ie acum a fost definit succint [i exact de F=nu[ neagu: „Lim-ba român= e distan\a ]ntre inim= [i umbra ei, care se nume[te suflet”. Amintesc ]n acest context ver-surile marelui poet al neamului nostru Grigore Vie-ru: S=rut vatra [i-al ei nume/ Care ve[nic ne adun=,/ Vatra ce-a n=scut pe lume/ Limba noastr= cea român=.

Andreea GANGAN, cl. a VIII-aR=zeni, Ialoveni

NING+UEcaterina GHI|U, 17 ani

{coala de Arte Plastice, Lipcani, Briceni

noi, decembrie 2015

cu ta re r]nd mu[ c=

6

P e la amiaz=, c]nd soarele [i razele lui se jucau printre ar-

bori, mergeam lini[tit= pe l]ng= casa mea, cu g]ndul la satul meu, locul meu sf]nt… Tr=iesc ]ntr-un sat minunat. C]t= frumuse\e pe aceste str=zi, ]mp]nzite de copii, tineri [i b=tr]ni, str=zi care au fost martori la jocurile din copil=rie, la glumele cu vecinul, chiar [i la peripe\ii, la fuga de acas= c]nd

eram sup=rat=, [i la c]te [i mai c]-te. Ah, [i parfumul fiec=rei flori de la poarta s=tenilor, ]mpr=[tiat pe str=zi, e at]t de dulce [i atr=g=tor. Totul e frumos, p=durile de-un verde aprins [i copacii abia ]n-flori\i. A[ da orice ca satul meu s= fie ve[nic ca ast=zi, at]t de lumi-nos [i plin de tandre\e.

Rosa LUPAN, cl. a IX-aColiba[i, Cahul

LUMINA SATULUI MEU

D oamne, ce bog=\ie, totu[i, s]nt b=tr]nii! P=cat c= ]n\ele-

gem asta doar atunci c]nd ]i pier-dem.

De cur]nd am hot=r]t cu colegii s= facem voluntariat, ajut]nd b=-tr]nii p=r=si\i de copii, nepo\i, l=-sa\i ]n voia sor\ii. V=z]nd acei b=tr]ni, tuturor li se umpluse ini-ma de jale, de mil= [i de ru[ine pentru cei ce au procedat a[a cu ni[te persoane ]n etate, cu p=rin\ii sau cu bunicii lor, care i-au cres-cut [i le-au purtat de grij=. {ti\i, poate ]nc= s]nt mic= [i nu le ]n\e-leg bine pe toate, dar o concluzie am fost capabil= s= trag din ta-bloul v=zut... am ]n\eles c= fugind prin lume dup= avere, noi pier-

dem adev=rata comoar=, pierdem povestirile [i sfaturile bunicilor, p=rin\ilor, pierdem [i [ansa de a lua ]nv=\=turi bune [i istorii utile.

B=tr]nii s]nt cei ce inspir=, c=ci ei au reu[it s= treac= peste toate piedicile vie\ii, s= p=[easc= peste cele mai grele timpuri, au reu[it s= se ridice atunci c]nd au c=zut [i, ridic]ndu-se, [i-au putut zidi o fa-milie fericit= [i o cas= de piatr=. De aceea noi trebuie s=-i respec-t=m, s=-i pre\uim [i s=-i ajut=m atunci c]nd le este greu. B=tr]nii s]nt trecutul nostru glorios [i de ei depinde ]n mare parte viitorul.

Ruslana CABURGAN, 14 aniCioburciu, {tefan-Vod=

RUG+ PENTRU B+TR}NI

FOC

DE

TA

B+

R+ M

axi

m T

ALP

+, c

l. a

VII

I-a

B=

l=ne

[ti,

Nis

por

eni

J udec]nd dup= evenimentele recente din România, m-am

convins ferm c= popula\ia aces-tei \=ri are, cu adev=rat, coloan= vertebral=. Ace[ti oameni au demnitate [i respect fa\= de pa-tria lor, fa\= de str=mo[ii care au contribuit la p=strarea integrit=\ii \=ri [i fa\= de viitoarele genera\ii. C]nd românului nu i-a pl=cut ce-va ]n \ara sa, a ie[it [i a spus lu-mii ]ntregi acest lucru. Astfel au procedat 25 000 de români care au ie[it, de cur]nd, ]n strad= pen-tru a cere o schimbare. Ei nu au avut nevoie de platforme civice, nu au fost condu[i sau repre-zenta\i de nimeni. Singurul lucru dup= care s-au condus a fost su-fletul românesc [i dorin\a de a se sim\i mai bine ]n \ara lor. „Buni-cii la r=zboi. P=rin\ii la revolu\ie. Este r]ndul nostru!” – acesta e unul dintre sloganele pe care le-au scandat tinerii pe str=zile Bu-cure[tiului. E de admirat, e de a-preciat [i e un bun exemplu pentru noi, românii basarabeni.

Dar oare nu e [i r]ndul nostru, dragi moldoveni? oare nu ne-am s=turat de „jugul ce ni-l pun cei lipsi\i de neam”? oare nu ne do-rim o schimbare? Ba da, dorim, dar ne lipsesc curajul, demnita-tea, sim\ul patriotic. Acestea s]nt lucrurile pe care le vreau prezen-te ]n con[tiin\a moldoveanului. Vreau s= ne trezim [i s= lupt=m pentru ce e al nostru. Vreau s= prelu=m ini\iativa noi, oamenii de r]nd, tineretul, pentru c= acum e r]ndul nostru s= ne decidem soarta.

Tamara BIVOL, 16 aniBardar, Ialoveni

OARE NU NE DORIM

O SCHIMBARE?


noi [i voi

1. C]nd ai descoperit pentru prima dat= revista NOI?

2. Care rubrici nu-\i scap= din vedere? Dar care te intere-seaz= mai pu\in?

3. Cite[ti revista inte-gral sau parcurgi doar rubricile preferate?

4. E[ti abonat sau ci-te[ti revista la biblio-tec=, sau o ]mprumu\i de la cineva?

5. Ce sugestii ai pen-tru echipa redac\io-nal= privind subiec-tele, realizarea lor, prezentarea grafic= a revistei etc.?

6. |i s-a ]nt]mplat ca revista s= vin= cu mare ]nt]rziere sau s= nu mai ajung= pe adresa ta?

7. Te-a ajutat revista s= faci fa\= unor pro-bleme?

8. Te-ai g]ndit s= faci cuiva cadou un abo-nament la NOI?

9. Participi la concur-surile organizate de NOI, ai premii?

10. Utiliza\i NOI drept suport teoretic la orele de dirigen\ie?

11. Recent NOI a ro-tunjit 85 de ani. |i se pare mult sau pu\in pentru o publica\ie pentru copii?

CHESTIO NAR

DULCE-AM+RUIS tr=bunica mea tot timpul c]nd m= vedea c= duc a doua linguri\= spre cea[ca cu

ceai, ]mi spunea: „Ajunge! Una e prea de tot”. Era o reac\ie involuntar= a ei, o grij= permanent= asupra consumului de zah=r, care, lesne de ]n\eles, trebuie \inut sub observa\ie. Mici fiind, ne sup=ram, iar peste pu\in timp ea ne ]ntindea c]te un m=r. }n loc de zah=r.

R=spunsurile cititorilor no[tri la chestionarul din nr. 9, 2015, Cristale de zah=r vin s= ne ]ndulceasc=. C]t trebuie!

NOI }NDE NOI

O rice plic care sose[te pe adresa revistei NOI are un traseu bine conturat. Fie c= este vorba despre un concurs sau despre un g]nd r=zle\, aten\ia echipei redac\i-

onale se concentreaz= pe ideea de originalitate, corectitudine, actualitate. O scri-soare de multe ori ]ns= e un semn de prietenie. A[a se face c= participan\ii la chesti-onarul g=zduit la rubrica noi [i voi cresc odat= cu ]ntreb=rile noastre, ][i pun ]ntreb=ri din ce ]n ce mai complexe, ]mbog=\indu-[i orizontul cultural atunci c]nd s]nt trimi[i la surse directe, atunci c]nd studiaz= natura sau oamenii.

Dragi prieteni, la sf]r[it de an, conform tradi\iei, ]i desemn=m pe cei mai activi participan\i la chestionar. Felicit=ri pentru Aliona CAZACU, Hagimus C=u[eni; Ma-ria BABCENCO, Cuhure[tii de Jos, Flore[ti; Veronica RO{CA, Coliba[i, Cahul; Rusla-na CABURGAN, Cioburciu, {tefan-Vod=. C][tig=torii s]nt a[tepta\i s=-[i ridice pre-miul Albumul de familie al Parteneriatului Estic, Chi[in=u, 2015 (Donator: Uniunea Arti[tilor Fotografi din Republica Moldova). Le mul\umim tuturor pentru participare [i a[tept=m ]n continuare r=spunsuri inspirate [i sincere. Ca de la prieten la prieten. Succes!

3. Verific termenul de valabilitate de pe eticheta unui produs alimentar, ]ns= cantitatea de zah=r trebuie s= recu-nosc c= ]mi scap=.5. impozitarea consumului de zah=r la nivel mondial este binevenit=, exact ca [i ]n cazul tutunului.11. Proverbul persan }nv=\=torul este zah=r brut, elevul devine zah=r rafinat m= duce cu g]ndul la ideea c= atunci c]nd cuno[tin\ele dulci ale profesorului se g=sesc ]n stare natural=, pur=, noi, elevii, acumul=m cele mai fine nuan\e.

Maria BABCENCO, 14 aniCuhure[tii de Jos, Flore[ti

2. Sigur c= am observat c= toate postu-rile media ]n pauzele publicitare ru-leaz= anun\ul: Pentru s=n=tatea dvs. evita\i excesul de sare, zah=r [i gr=-simi. }ncerc s= \in cont de el, deoarece ]mi pas= de s=n=tatea mea [i doar astfel m= pot feri de unele boli.7. Zah=rul poate fi extras din surse precum porumbul [i sfecla de zah=r.9. Cultura sfeclei de zah=r a fost intro-dus= ]n Europa la ]nceputul secolului al XiX-lea, dup= decretarea Blocadei continentale de c=tre napoleon, iar prima fabric= din Europa [i din lume care producea zah=r de sfecl= a fost construit= ]n 1802 ]n Silezia (regiune istoric=, ast=zi divizat= ]ntre Polonia, Cehia [i Germania).

Diana BOTNARU, 17 aniStr=[eni

4. Zah=rul este numit otrav= dulce, de-oarece este pl=cut la gust, ]ns= consu-mat ]n doze mari se face responsabil

de multe boli, cum ar fi obezitatea, schimbarea metabolismului, afectea-z= func\ionarea normal= a multor or-gane umane. Consumul exagerat de zah=r produce ]mb=tr]nirea corpului. 8. Brazilia este cel mai mare produc=tor de zah=r la nivel mondial, adic= 25 % din produc\ia global=. Cea mai re-cent= recolt= din aceast= zon= este de 38 de milioane de tone de zah=r, din-tre care dou= treimi au fost exportate ]n peste 100 de \=ri.10. omul lacom caut= zah=r [i ]n gura furnicii; cine n-a gustat amarul nu [tie ce e zah=rul.

Ruslana CABURGAN, 14 aniCioburciu, {tefan-Vod=

1. niciodat= nu am ]ntrecut m=sura c]nd e vorba de zah=r. {tiu c]t este de peri-culos acest obicei.6. Mierea este o alternativ= la fel de gustoas= pentru a ]nlocui zah=rul.

Mihaela NECRU|U, cl. a VIII-aCuhure[tii de Jos, Flore[ti

6. iat= c]\iva ]nlocuitori naturali ai za-h=rului: siropul de ar\ar, siropul de curmale, siropul de agave. Extractul de stevie, care exist= sub form= de pudr=, granule sau lichid=, fiind mai dulce ca zah=rul alb, nu afecteaz= glicemia, re-comandabil [i pentru diabetici. 9. Exist= [i alte tipuri de zah=r, cum ar fi fructoza, galactoza, glucoza, lacto-za, maltoza, sucroza. Acestea se g=-sesc ]n mod natural ]n fructe, legume, miere, lactate etc.

Andrei RUSU, 16 aniChi[in=u

NOI {I VOI-2015


É щ щ «» ç Ö ”””

Lerui Ler

Folclorist, etnomuzicolog, compozitor, profesor. Membru al Uniunii Muzi-cienilor din Republica Moldova. S-a n=scut ]n seara de Sf]ntul Andrei, anul 1940, la Gr=senii Vechi, Ungheni.

Studii: Institutul de Arte G. Musicescu, 1964-1969.Fondeaz= Ansamblul Etnografic T=l=ncu\a, 1980.Publica\ii: Trandafir b=tut la poart=, 1980; T=pu[ele, t=pu[ele, 1986; R=s=rit-a,

sem=nat-a, 1994; C]ntece populare pascale, 1996; Aprinde\i luminile, 2002; Vin', b=di\=, vin', disear=, 2006; Ast= sear=-i Seara Mare, 2008, [. a.

FLORILE DALBE

Florile dalbe, de m=r dulce,

Scula\i, scula\i, oameni buni,

noi umbl=m [i colind=m,

'n dreapt= ducem plugu[or,

Da ]n st]nga busuioc.

Busuiocul – fetelor,

Trandafir – nevestelor,

Mint= crea\= – babelor,

Calap=r – mo[negilor,

M=r de aur – fra\ilor,

Gr]u de var= – plugarilor,

Da orzul – c=t=nilor,

Da ov=zul – cailor,

M=laiul – ciobanilor.

L=sa\i-ne, m= rog, ]n cas=,

C-afar= plou= de vars=,

Din stre[in= ap= pic=,

Bune straiele ne stric=,

Tot sumanul [i caftanul!

nou= plata ni se [tie,

Doi colaci [i doi pitaci.

LA POIANA CODRULUI

La poiana codrului,La poiana codrului,Lerui Ler.

Sub cel m=r, sub cel p=rEste-un pat ca de brad,De doi me[teri mari lucrat.Cine doarme-n acel pat?omul nostru cel de cas=Cu dr=gu\a jup]neas=.Da voi ce le-a\i a[ternut,Ca s= doarm= mai pl=cut?Covor verde mohor]t,P]n=-n p=m]nt slobozit.La picioare – mint=-n floare,La mijloace – brebenoace,Sus la u[= – flori de ruj=,Jos la prag – flori de mac,Dar din cas= – iarb=-aleas=,Pe podele – viorele,Pe pere\i – sticle verzi,Dar ]n tind= – flori de mint=;Pe afar= – flori de var=,La porti\= – p=uni\=.Ei de grij= ne-or purta,{i de drum ne-om c=uta.o-nchin=m spre s=n=tate,C=-i mai bun= dec]t toate!


Colinde culese [i ]ngrijite de folcloristul Andrei TAMAZL~CARU

ALE CUI S}NT CESTE CASE?

Ale cui s]nt ceste case,Ale cui s]nt ceste case,A[a nante [i frumoase,A[a nante [i frumoase?

Din afar= mohor]te,Dinl=untru zugr=vite.Mese-ntinse, je\uri scrise,Dar la mas= cine [ade?La ]nt]iul corn de mas={ed st=p]nul cu st=p]na.La al doilea corn de mas={ed copiii acestei case.To\i ]nchin= cu-un p=har.Da-n fundul p=haruluiScris=-i floarea vinului.Da-n toarta p=haruluiScris=-i floarea gr]ului.Da-n buza p=haruluiScris=-i floarea mirului.Zice floarea vinuluiDin fundul p=harului:— De m=rire eu-s mai mareDec]t toate florile,C= eu toamna, c]nd rodesc,Toat= lumea veselesc.Zice floarea gr]uluiDin toarta p=harului:— De m=rire eu-s mai mareDec]t toate florile,C= eu vara c]nd rodescToat= lumea o hr=nesc.Zice floarea mirului Din buza p=harului:— De m=rire eu-s mai mareDec]t toate florile,C= eu, oameni, c]nd rodesc,Toat= lumea miruiesc.

A CUI S}NT ACESTE CUR|I?

A cui s]nt aceste cur\i?Florile dalbe de m=r,A[a nante luminate,Florile dalbe de m=r.Cu v]rfurile-n cer date.Cu strea[in= de busuioc,Cu ferestre verigate,Cu u[ile-n fier legate,Cu z=brele pe sub stele.La poart= un huluba[,La porti\=-o hulubi\=,La u[ori m=nunchi de flori,Pe pere\i hulubi verzi,Pe ferestre meri domne[ti,La icoane tot m=tanii,La podele turturele.Dar ]n mijlocul istor cur\iEste-o mas= m]ndr= dreas=,Cu p=hare-mp=h=rate,Cu colaci m]ndri-mpleti\i.Sus, mai sus, la cap de mas=,St= st=p]nul ist de cas=C-o plosc= de vin ]n m]n={i-mi cinste[te, [i-mi m=re[te,De-amar greu se jeluie[te:— Doi-m= m]inile, doi-m= coatele,De cai tineri h=\uindu-i,De boi tineri juguindu-i,Pe la fini d=ruindu-i.Jos, mai jos, la cap de mas=St= st=p]na iast' de cas=C-o plosc= de vin ]n m]n={i-mi cinste[te, [i-mi m=re[te,De-amar greu se jeluie[te:— Doi-m= palmele, doi-m= de[teleDe colaci m]ndri-mpletind,Cei mai mari – de botejiuni,Cei mai mici – de cununii.


pa uz= de g]ndi re

P =rin\ii s]nt cei care ne lumineaz= via\a cu dragostea, d=ruirea, ging=[ia [i grija lor. Pentru noi nu e fericire mai mare, dec]t s=

vedem cum z]mbe[te tata sau cum pl]nge mama la fiecare succes al nostru. Noi, la r]ndul nostru, ]ncerc=m s= facem tot posibilul s=-i facem m]ndri [i ferici\i. Un grup de elevi din gimnaziul Cu[mirca, {old=ne[ti, ne spun c]nd au fost p=rin\ii lor ultima dat= cu adev=rat m]ndri de ei.

Feodosia MARTIN, cl. a VII-a: P=rin\ii mei s]nt m]ndri de mine atunci c]nd al=turi de al\i colegi particip activ la diferite proiecte ecologice pentru a ne face locali-tatea mai frumoas= [i mai curat=.

Maria GARBUR, cl. a VII-a: De fiecare dat= c]nd m= aflu ]n si-tua\ii dificile, sau c]nd am nevoie de ajutor, de sfaturi [i sus\inere, p=rin\ii ]mi s]nt al=turi. Pentru a-ceasta le s]nt foarte recunosc=-toare. Se m]ndresc cu mine c]nd iau note mari la [coal=, particip la activit=\ile extracurriculare, cum ar fi olimpiadele [colare.

Ecaterina SILVESTRU, cl. a VII-a: Cred c= p=rin\ii mei s]nt m]ndri de mine ]n fiecare zi, de-

oarece m= str=duiesc s= iau note bune la [coal=, fac ordine ]n ca-mera mea, sp=l vesela. iar ieri am ajutat o b=tr]nic= oarb= s= traverseze strada. Am fost m]ndr= de mine.

Nicoleta GARBUR, cl. a VIII-a: Pentru mine, dar [i pentru p=rin\i desigur, un moment de fericire a fost atunci c]nd am ob\inut locul i la olimpiada raional= de desen.

Nicoleta GONDREA, cl. a VIII-a: Anul trecut, la s=rb=toarea Ulti-mului Sunet de Clopo\el, atunci c]nd mi s-a ]nm]nat diploma pen-tru succes la ]nv=\=tur= [i com-portament exemplar, am sim\it at]-ta fericire ]n ochii p=rin\ilor mei.

Nicoleta GHERGHELA{, cl. a VIII-a: P=rin\ii se m]ndresc cu mine de fiecare dat= c]nd fac fapte bune: ajut b=tr]nii din sat, vecinii, bunicii.

Dinu DAFIN, cl. a VIII-a: Ulti-ma oar= c]nd am sim\it m]ndrie ]n ochii p=rin\ilor a fost atunci c]nd am ob\inut locul i la fotbal ]n raionul {old=ne[ti, al=turi de e-chipa mea.

Andreea CORNEA, cl. a VIII-a: P=rin\ii mei se bucur= atunci c]nd le ]ndeplinesc cerin\ele, c]nd le ofer c=ldura inimii mele [i z]mbe-tul meu. S]nt m]ndri [i ferici\i atunci c]nd [i eu, la r]ndul meu, s]nt fericit=.

Pentru NOI – Olga BALANCu[mirca, {old=ne[ti

AZI S}NT M}NDRU DE TINE

S+RB+TORI CU FLORI... DE GHEA|+O are exist= oameni care nu se simt bine atunci c]nd vin s=rb=torile

de iarn=? Probabil c= nu, deoarece acestea s]nt cele mai a[teptate, cele mai dorite momente care vin cu dispozi\ie bun=, chiar dac= afar= e frig. S=rb=torile de iarn= ne ofer= posibilitatea de a ne reuni, de a-i revedea pe cei cu care nu ne-am v=zut de mult timp. Majoritatea le a[teapt= pentru c=, odat= cu venirea lor, se ]ndeplinesc cele mai tainice dorin\e, se fac surprize deosebite, iar cei care au fost singuri ]n timpul anului s]nt ]nconjura\i de oamenii dragi. Copiii, copiii devin cei mai sensibili c]nd vine vorba de Anul Nou sau de Cr=ciun. Care e misterul [i de ce le a[teapt= at]t de mult ne spun elevii clasei a VII-a [i a VIII-a de la Liceul Teoretic Elada, M=c=re[ti, Ungheni.

Maria STOICA, cl. a VII-a: To\i copiii, printre care s]nt [i eu, a[-teapt= s=rb=torile de iarn= pen-tru a merge cu uratul [i a aduna multe dulciuri, chiar dac= ]n tim-pul anului acestea nu lipsesc din casa noastr=.

Andreea {I{CANU, cl. a VII-a: Eu a[tept s=rb=torile de iarn= pentru c= vine vacan\a, ne vedem cu prietenii de prin alte sate, vine Mo[ Cr=ciun cu o mul\ime de ca-douri, ne juc=m f=r= a \ine cont de teme [i de [coal=.

Maria BE{LIU, cl. a VII-a: odat= cu venirea s=rb=torilor de iarn=, avem mai mult timp pentru s=niu[ [i pentru vizite la bunici.

Dumitru VRABIE, cl. a VII-a: }n preajma s=rb=torilor, p=rin\ii mei

revin acas= de peste hotare [i atunci avem posibilitatea s= fim reuni\i [i s= sim\im atmosfera pl=-cut= a Anului nou.

Adrian GHEORGHI|+, cl. a VIII-a: A[tept cu ner=bdare colindatul, ca s= adun mul\i bani [i s=-i chel-tui pe ceea ce vreau eu.

Maria TOMA, cl. a VIII-a: S=r-b=torile de iarn= reprezint= acel moment c]nd fiecare om ][i las= grijile la o parte [i ][i rezerv= timp pentru cei dragi. }mi place c=ldura [i atmosfera ce domin= ]n acea perioad=.

Alina STOICA-RUDI, cl. a VIII-a: A[tept aceste momente, deoarece am parte de surprize [i ]ncerc ]m-preun= cu familia s= ajut=m copi-ii cu dizabilit=\i.

Alexandru SIRITANU, cl. a VII-a: De s=rb=tori ne adun=m multe rude [i ne amintim, povestim ]n- t]mpl=rile fericite din copil=ria noastr= [i a p=rin\ilor.

Sorin SACACOL, cl. a VIII-a: E [i ziua mea atunci. Poate de ace-ea a[tept at]t de mult venirea lor.

Liubovi BARAN|OV, cl. a VIII-a: numai de aceste s=rb=tori avem posibilitatea s= mergem la pati-noar, moment pe care ]l a[tept ]n fiecare an.

Vlad CAPRIAN, cl. a VIII-a: Sper ca de aceste s=rb=tori s= mergem ]mpreun= cu familia mea la munte, s= ne odihnim departe de cas=, s= uit=m de toate grijile.

Pentru NOI – Olesea COSOIM=c=re[ti, Ungheni


numai pentru noi

Dragi cititori, numi\i m=n=stirile care s]nt prezentate ]n imaginile al=turate. Primilor

trei care ne vor trimite r=spunsul corect redac\ia le va oferi cartea COLEC|IA ICOANE BASARA-BENE, Chi[in=u, 2012. Donator: Muzeul Na\ional de Art= a Moldovei. C][tig=torii vor fi desemna\i ]n nr. 3, 2016.

..................................................................................

Am primit mai multe scrisori cu r=spunsul corect la concursul din nr. 9, 2015, dar primii trei au fost Mihaela CREANG+, 13 ani, B=l\i; Ion CA-RAMAN, 15 ani, Ungheni; Alexandrina T}LTU, 12 ani, Cotiujenii Mari, {old=ne[ti.

Premiul – o umbrel= – v= a[teapt= la redac\ie. Felicit=ri!

R=spunsul corect este urm=torul: ar\ar, carpen, alun, fag, stejar, plop, tei, mesteac=n, ulm.

PLICTISEALA LA O PARTEP lictiseala este o boal= grav=, ea indic= lipsa de interes, lenea [i

uneori lipsa de originalitate. De[i to\i s]nt con[tien\i de faptul c= plictiseala d=uneaz= propriei personalit=\i, mul\i mai obi[nuiesc s-o menajeze, ne]nlocuind-o cu nimic, a[tept]nd permanent s= vin= un altul care s= propun= vreo solu\ie. S= urm=rim ce ne zic despre plic-tiseal= [i cum o ]nl=tur= elevii de la Liceul Teoretic Marcu Tarlev din Ba[calia, Basarabeasca:

Olivia CAZACU, cl. a VIII-a: Atunci c]nd vreau s= scap de plic-tiseal= [i s=-mi organizez activit=- \ile propuse, ascult muzic= vreo or=, dup= care fac ce am de f=cut.

Ana IABANJI, cl. a VIII-a: C]nd apare plictiseala, m= g]ndesc permanent la viitorul meu [i c= trebuie s= m= oblig s= fac anumi-te activit=\i pentru a fi cineva, pentru a ob\ine ceea ce-mi do-resc. M= inspir= ]n astfel de mo-mente anumite persoane. Vreau s= devin ca ele [i fac ce pot pen-tru aceasta.

Veronica HAIVAZ, cl. a VIII-a: }mi place foarte mult s= citesc [i astfel scap de plictiseal=. Este vorba de lecturile care m= intere-seaz= personal, nu cele f=cute din obliga\ie sau conform progra-mului.

Ion SCUTARI, cl. a VIII-a: M= ajut= mult s= scap de plictiseal=

tableta. Aici, permanent g=sesc ce-ea ce m= inspir= s= ac\ionez a-tunci c]nd ]mi pare ceva f=r= de rost.

Doina VORNIC, cl. a VIII-a: }ncerc s= m= organizez pentru a face totul operativ, aleg]ndu-m= cu mai mult timp liber. Timpul li-ber este fericirea mea, ]l pot um-ple cu ce doresc.

Victor BOJINOV, cl. a VIII-a: nu m= plictisesc niciodat=, pen-tru c= cel mai mult timp ]l dedic sportului. Este activitatea ]n care m= reg=sesc [i nu am timp pentru indispozi\ii, ocupa\ii inutile etc.

Veronica MUSTEA|+, cl. a VI-a: S]nt cel mai neplictisit om c]nd ci-tesc. Este ceea ce ]mi bucur= su-fletul, iar, dac= timpu-i favorabil, pot face o c=l=torie prin ]mpreju-rimi cu bicicleta... nici vorb= de plictiseal=.

Eugenia ZLATOV, cl. a VI-a: Dac= observ c= m= ]ncearc= plic-tiseala, m= fac util= p=rin\ilor. Merg [i ]i ajut cu ceva, mai vor-besc cu ei, le mai cer sfaturi, r]-dem ]mpreun= [i dep=[esc mo-mentul.

Ion CAZACU, cl. a VI-a: Dac= vine plictiseala, eu merg la tai- c=-meu [i ]l ]ntreb ce pot face pentru el. De obicei ]mi g=se[te ceva de lucru. nu pierd nici m=car cinci minute plictisindu-m=.

Vlada STANCIU, cl. a VI-a: Dac= am vreo problem= sau chiar o simpl= plictiseal=, ]i telefonez bunicu\ei mele care e plecat= din \ar= [i vorbesc cu ea despre tot ce m= deranjeaz=, m= amuz=, ori chiar despre ce nu [tiu s= rezolv de una singur=.

Pentru NOI – Ana CEAP+Ba[calia, Basarabeasca


calea spre olimp

Rubric= sus\inut= de Elena VOROTNEAC, profesoar= de limba [i literatura rom`n=

ETAPA a III-aI. Scrie\i forma de plural a urm=toarelor substan-

tive: ab\ibild, acolad=, aerodrom, aeroport, ou, ie, [a, fier, ca[caval, orar, b=tr]ne\e, suport, nivel, in-gredient, festival.

II. Redacta\i propozi\iile de mai jos:1) Am preferat mai bine s= studiez suplimentar

matematica dec]t s= privesc televizorul.2) Primarul comunei a fost reales ]nc= odat=.3) Potrivit prognozei meteo se a[teapt= averse de

ploaie.4) Trebuie foarte urgent s= lu=m m=suri privitor

la modernizarea sistemului educa\ional.5) Tinerii au fost la monumentul lui Grigore Vieru

pentru a comemora amintirea marelui poet na\io-nal.

6) Dup= ce am participat la deschiderea vernisa-jului am scris un articol ]n revista NOI.

7) Eram lihnit de foame c]nd am venit de la spec-tacol.

8) Dan B=lan a devenit o notorietate public= gra- \ie pieselor sale.

9) Deci, concluzia final= este c= surcica nu sare departe de trunchi.

10) Era de ajuns s=-i vezi fizionomia fe\ei ca s=-\i dai seama c]t de indispus era.

III. Men\iona\i cinci lucr=ri din literatura rom`n= ]n care se reg=se[te motivul dorului [i numi\i autorii acestora.

IV. }ntr-un eseu de o pagin= demonstra\i valoa-rea universal= a unui scriitor român.

R=spunsurile voastre le a[tept=m timp de 20 de zile de la apari\ia revistei.

concurs-loterie

C}{TIG+ CU NOID rag= cititorule, dac= te-ai abonat la revista

noi pentru anul 2016, atunci ]ncearc=-\i noro-cul particip]nd la concursul-loterie. F= o copie a cotorului de abonament (particip= numai persoa-nele care au f=cut abonamente anuale), iar pe ver-soul acestuia r=spunde la urm=toarele dou= ]n-treb=ri:

— Cine sus\ine rubrica fii s=n=tos?

— }n ce num=r al revistei noastre din 2015 a fost g=zduit dialogul cu Nicolae Dabija la rubri-ca nimic altceva?

A[tept=m copiile cotoarelor cu r=spunsurile co-recte p]n= la sf]r[itul lui ianuarie 2016. Vor fi extra-se unsprezece cotoare, iar c][tig=torii vor fi premia\i.

Premiile s]nt urm=toarele:

1. Un e-book (carte electronic=);

2. Enciclopedia familiei tale. Lumea ]n date [i fapte (Editura Prut interna\ional);

3. Republica Moldova – Patrimonial (Editura Princeps);

4. Unul dintre volumele Lumea vegetal= a Mol-dovei (Editura {tiin\a);

5. Unul dintre volumele Lumea animal= a Mol-dovei (Editura {tiin\a);

6. ion Dediu, Enciclopedia ecologic= (Editura {tiin\a);

7. Gheorghe Duca, Dic\ionar poliglot de chimie ecologic= (Academia de {tiin\e a Republicii Mol-dova);

8. Cartea ro[ie a Republicii Moldova (Editura {tiin\a);

9. Albumul de familie al Parteneriatului Estic (dou= premii) (Uniunea Arti[tilor Fotografi din Re-publica Moldova);

10. o minge de fotbal.

Premiile s]nt oferite de revista noi, Academia de {tiin\e a Republicii Moldova, Editura Prut, Uni-unea Arti[tilor Fotografi din Republica Moldova [i Federa\ia Moldoveneasc= de Fotbal.

numele c][tig=torilor vor fi publicate ]n num=rul din martie 2016.

VENI, VIDI, VICI


Rubric= sus\inut= de Lidia COLESNIC-CODREANCA, doctor ]n filologie

A MURIT DE FOAME

antiquitas recidivacalea spre olimp

Rubric= sus\inut= de Larisa BOGDEA,doctor ]n biologie

SOL LUCET OMNIBUSˇETAPA a III-a

1. Care s]nt c=ile de comunicare la insecte (fur-nici, albine)?

2. De ce se aplic= ]n pomicultur= metoda t=ierii de r=rire? Explica\i semnifica\ia acesteia.

3. Ce s]nt exploziile ecologice [i ce urm=ri pot avea acestea asupra ecosistemelor?

A[tept=m r=spunsurile voastre timp de 20 de zile de la apari\ia revistei. Succes!

PRIMA GOSPOD+RIEValerie VOLONTIR

PARAGIN+Valerie VOLONTIR

I socrate/ isocrates (436-338 ]. Hr.), celebru retor grec, g]nditor politic, autor a numeroase dis-

cursuri, profesor de retoric=, s-a n=scut ]n Atena, ]n familia unui proprietar de atelier me[te[ug=resc. A c=p=tat o educa\ie aleas=, fiind elevul filosofilor Socrate, Gorgias, Prodicos. Socrate spunea des-pre el c= are o dragoste nativ= pentru în\elepciu-ne. La r]ndul s=u, isocrate a fost unicul dintre dis-cipoli, care dup= omor]rea lui Socrate de c=tre greci, i-a purtat doliu.

}[i ]ncepe activitatea ca logograf, scriind dis-cursuri pentru al\ii, apoi prin 393-390 deschide o [coal= de retoric= devenit= celebr=. Cicero ]l com-para pe isocrate cu un gimnaziu deschis pentru toat= Elada. El numea [coala lui isocrate „calul Troian”, din care a ie[it o armat= de peste o sut= de discipoli, precum oratori [i istorici.

isocrate, ]n calitate de orator, niciodat= n-a luat cuv]ntul ]n adun=rile populare. El se justifica: „n-am nici voce suficient de puternic=, nici curaj ca s= m= adresez mul\imii, apoi s= fiu blamat [i s= m= cert”. De aceea [i-a propagat viziunile politice ]n scris, elabor]nd lungi discursuri festive care circulau ca adev=rate pamflete politice. isocrate critica demo-cra\ia atenian=, care aprofundase diferen\ierea social= dintre boga\i [i s=raci, [i dec=derea mora-vurilor. Discursurile sale publice se eviden\iau prin armonie compozi\ional= [i rafinament stilistic [i au circulat ]n ]ntreaga antichitate. isocrate este considerat precursor al elocin\ei ciceroniene [i ]n-temeietor al teoriei prozei clasice grece[ti. El a de-limitat limba prozei de limba poeziei.

Din cele 60 de discursuri ale sale p]n= azi au ajuns doar 28. Cel mai timpuriu discurs, ]n care ][i expune ideile politice, este Panegiric (Panegyri-kos), pledoarie pentru unitatea lumii grece[ti, scris timp de 10 ani, terminat ]n 380. iar Panathenaikos, scris spre sf]r[itul vie\ii sale, constituie testamentul s=u politic.

isocrate, care mereu c=uta un principe pentru apropierea lumii grece[ti, l-a g=sit ]n cele din urm= pe Filip, regele Macedoniei, c=ruia i-a adresat o scrisoare deschis= Scrisoare c=tre Filip (346), ]n care ]l roag= s=-i ]mpace pe greci: „Tu trebuie s= fii binef=c=torul grecilor, regele macedonenilor, st=p]nul barbarilor”. Asta ]n timp ce Demostene lupta ]mpotriva lui Filip [i a lui Alexandru Mace-don, scriind Filipicele sale. Spre deosebire de De-mostene, isocrate n-a f=cut niciodat= politic= ac-tiv=, el ][i menaja prea mult s=n=tatea, [i, ]n acest fel, a reu[it s= tr=iasc= 98 de ani. Dar, din cauza pr=bu[irii speran\elor sale, dup= noul conflict ap=rut ]ntre Macedonia [i Atena, dup= victoria de-cisiv= a armatei macedonene condus= de regele Filip [i de Alexandru cel Mare asupra coali\iei ate-niano-beo\iene (338 î. Hr.), care a marcat instaura-rea hegemoniei macedonene ]n Grecia, se zice c= isocrate, cel mai influent g]nditor politic al greci-lor, a refuzat s= m=n]nce [i a murit de foame.


nimic altceva

SE-NTORC COLINDELE ACAS+

N =scut ]n 1976 la Turda, jude\ul Cluj,

România, Fuego (nume-le s=u de na[tere: Paul-Ciprian Surugiu) a urmat cursurile {colii Popula-re de Art=, sec\ia canto, din Cluj-Napoca, dup= ca-re a f=cut Facultatea de Teatru, la clasa profe-soarei Adriana Pite[teanu [i specializarea music-hall, la clasa profe-sorului Marius |eicu. A mai f=cut cursuri de canto cu George Grigo-riu [i Petre Galu[anu, pe care ]i consider= [i ast=zi mentorii lui spi-rituali, care l-au ]n\eles [i care au crezut ]n el.

A ob\inut mai multe premii: locul al doilea la Fes-tivalul Aurelian Andreescu (1995), Marele Premiu la Festivalul Z]mbete pe portativ (1997), Trofeul de Cristal la Festivalul {lag=rul de aur de la Minsk (2000), cea mai bun= voce a anului – premiu acordat de Funda\ia pentru Tineret Fan-Club Bucure[ti (2000). Cea mai de succes colaborare a avut-o ]ns= cu marea interpret= Irina Loghin, cu proiectul Mama [i fiul, materializat printr-o serie de concerte care au avut un succes uria[ ]n România.

De c]\iva ani, Fuego a reu[it s= cucereasc= [i su-fletele basarabenilor, spectacolele Bucura\i-v=, ro-mâni [i M=-ntorc cu drag la Chi[in=u desf=[ur]n-du-se cu sala plin= ]n Republica Moldova. Vocea sa inconfundabil= este aplaudat= mereu [i ]n specta-colul Scrisoare din Basarabia, pe care l-a lansat ]nc= ]n 2012 la Sala Palatului din Bucure[ti.

— Drag= Fuego, ]n Basarabia s]nte\i foarte cunos-cut [i apreciat, mul\i V= poart= numele ]n inim= ca pe un talisman, ]n schimb pu\ini dintre admiratori cunosc faptul c= numele Dumneavoastr= adev=rat este Paul-Ciprian Surugiu. De ce Fuego? A cui a fost ideea acestui nume de scen=?

— Am tot explicat ]n ani aceast= al=turare, deloc ]nt]mpl=toare. M-am lansat ]ntr-o perioad= ]n care nu-mele de scen= era la c=utare, l=s]nd ]n plan secund numele real. Am ajuns la Fuego [i mi-am dat seama c= se potrive[te cu temperamentul meu, cu tot ce simt pentru muzic=. Pe atunci c]ntam latino. Acum m-am maturizat [i genul muzical a c=p=tat o alt= nuan\=. A r=mas ]n schimb Fuego. Pentru c= lumea s-a obi[nuit deja. Dar treptat, voi prelua numele meu. nu cred, totu[i, indiferent de nume, c= asta indic= ceva. Ceea ce faci e cartea ta de vizit=!

— S]nte\i absolvent al unei facult=\i de tea-tru, a\i f=cut actorie la Alexandru Davila din Pite[ti, a\i ]ndr=znit chiar s= modera\i [i o emisi-une televizat= – Familia Favorit… Oare n-a\i p=-c=tuit sau nu p=c=tui\i risipind din timpul inter-pretului Fuego?

— U[= de biseric= nu m-am considerat nicio-dat=, dar prefer s= „p=-c=tuiesc” ]n maniera pe care o expune\i, f=c]nd mai multe lucruri, ar=- t]nd oarecum c= perso-nalitatea mea artistic= poate trece dincolo de o singur= latur=, cea muzi-

cal=. n-am neglijat muzica, ba dimpotriv=, prin tot ce-am f=cut am pus-o mai tare ]n eviden\=. Asta [tiu s= fac cel mai bine [i cu asta m= [i identific= publicul, chiar dac= prezint o emisiune sau joc un spectacol ce include [i teatru! Mai nou, pictez. M= ]mpline[te, simt c= m= deconecteaz= de toat= nebunia [i v= ]n-curajez [i pe voi s= face\i altceva atunci c]nd ave\i timp. Muzica e mereu regin= [i nu pot renun\a la ea. C]t despre risipit, nu cred c= poate fi vorba! Am aproape 600 de piese, fac altele noi [i am mai mult= energie dec]t la 20 de ani.

— V= mai aminti\i prima ie[ire ]n scen= sau spec-tacolul ]n care Paul-Ciprian Surugiu [i-a dat seama c= Dumnezeu ]i dicteaz= s= fie frate cu c]ntecul, co-lindele [i muzica u[oar=?

— nu am auzit neap=rat voci care s=-mi [opteas-c=, ]n schimb, am sim\it c= trebuie s= fac asta atunci c]nd am emo\ionat publicul pentru prima oar=, c]nd munca [i visul meu ]ncepeau s= prind= rod, iar oame-nii reac\ionau ]n cel mai surprinz=tor [i pl=cut mod. Tocmai de aceasta am ]ncurajat mereu tinerii s=-[i ur-meze intui\ia [i s= cread= cu ardoare ]n visurile lor, oric]t de mari [i irealizabile ar p=rea ]n aparen\=.

C]ntecul mi-a fost al=turi de copil. L-am prins eu oarecum cu farmecul meu ]n mreje [i-am [tiut c=-mi va fi al=turi toat= via\=.

— V-a\i n=scut la Turda, ce v= mai cheam= ]ncolo?— }ntotdeauna pentru mine acas= a reprezentat

locul din care am pornit, t=r]mul acela ]n care mi-am a[ezat vis cu vis. Turda a fost startul meu, a fost, pe l]ng= ora[ul ]n care am pus bazele a tot, [i imaginea mea despre ce va fi. De asta acum, de fiecare dat= c]nd ajung ]n Turda, rememorez ]nceputul, momentele ]n care mi se p=rea c= lumea e prea mare pentru mine, c= voi fi un ilustru necunoscut, dac= nu lupt [i dac= nu

DE VORB+ CU FUEGO, INTERPRET DE MUZIC+ U{OAR+

Fotografie din arhiva personal=

2015, decembrie noi

evoluez. Turda e o zon= istoric=, are un farmec anume, un oarecare soi de atrac\ie. A[a am sim\it de copil, c]nd nu m= vedeam vreodat= plecat de acolo. }mi imagi-nam via\a l]ng= ai mei, c]nt]nd [i av]nd concerte prin zona aceea. Apoi au venit drumurile de Bucure[ti, cu trenul. {i eram at]t de fericit, c]nd, dup= vreo nou= ore de mers, z=ream gara din C]mpia Turzii. Acum nu mai am acela[i sentiment, dar revin cu nostalgie totu[i. M= cheam= casa p=rinteasc=, m= cheam= amintirile, m= cheam= bucuria pe care a[ vrea s= o am ]napoi, de c]nd eram copil [i petreceam clipe de neuitat cu p=rin\ii mei. o am pe bunica mea, care-i un munte de emo\ie atunci c]nd m= vede. }ntr-un cuv]nt, merg s=-mi ]ncarc bateriile la Turda. E oarecum acas= [i e locul celor mai frumoase momente din via\a mea. nu-mi pare r=u c= am plecat, tocmai pentru aceast= satisfac\ie de a reveni de fiecare dat= cu drag [i em-patie fa\= de tot ce a fost!

— Maica Dumneavoastr= pe scen= este vestita interpret= de muzic= popular= Irina Loghin. Cum a decurs aceast= colaborare [i ce ]nseamn= acest exemplu pentru dumneavoastr=?

— irina Loghin m-a determinat, ]n primul r]nd, s= iubesc [i s=-mi doresc s= cunosc din ce ]n ce mai bine folclorul autentic. Dup= ce a ap=rut proiectul Mama [i Fiul, toat= lumea ne credea [i ]n realitate mam= [i copil. Chiar dac= a[ fi fost onorat s=-mi fie mam=, doamna irina Loghin este o artist= extraordinar=, iu-bit= [i apreciat= de o \ar= ]ntreag=. i-am urmat exem-plul demnit=\ii pe scen= [i al elegan\ei.

— Tat=l Dumneavoastr= este plecat ]n lumea ce-lor drep\i. Regreta\i c= nu i-a\i spus ceva important pe c]nd ]l avea\i al=turi?

— Tat=l meu avea o vorb=. Cu t]lc o v=d ast=zi, c]nd nu-l mai am l]ng= mine. Suna simplu, dar greu de a-tins: „Regretele-s pentru cei slabi”. Evolu\ia unui om st= ]n puterea de a nu se l=sa ]nfr]nt de sl=biciunile sale, oric]t l-ar m=cina. Sigur c= mi-e dor de tat=l meu [i-i simt ]n permanen\= lipsa. Era un om cult [i un bun sf=tuitor. Mi-a fost sprijin [i poate mai mult dec]t ma-ma, care m-a ocrotit [i m-a r=sf=\at, mi-a oferit lec\ii pentru via\=, pe care n-am cum s= le uit [i nici s= nu le aplic. Dar din experien\a pierderii lui am ]nv=\at c= trebuie s= le spun celor din jur s=-[i respecte, indife-rent de orice opreli[te, p=rin\ii. S=-i sune [i s= le spun= o vorb= bun=, s=-i implice ]n activit=\ile [i via\a lor pentru a se sim\i importan\i. Tat=l meu e undeva, ]n amintiri, omniprezent [i [tiu c= de fiecare dat= pot apela la tot ce m-a ]nv=\at. {i-i mul\umesc, pentru c= s]nt, cum m= vede\i, ]ntr-o anumit= m=sur=, datorit= eforturilor [i sacrificiilor lui!

— Marele poet basarabean Grigore Vieru, con-siderat la noi un sf]nt al limbii române, tr=ia din plin sentimentul de prietenie cu Dumneavoastr=. A\i rea-lizat ]mpreun= trei CD-uri – C]nta\i cu mine, Clar de lun= [i Mi-e dor de tine, mam=. Dac= s-ar ]nt]mpla o minune [i l-a\i ]nt]lni azi, despre ce a\i vorbi, ]n pri-mul r]nd?

— Despre tot ce vorbeam [i c]nd tr=ia. Despre pa-timile României, despre frumuse\ea limbii, despre mis-terele codrilor [i enigmele poeziei, despre tot ce lumea

poate cuprinde m=re\ ]n g]ndirea sa. i-a[ povesti mae-strului cum s=li ]ntregi de oameni, ]n \ara pe care-a cl=dit-o ]n cuv]nt p]n= la ultima suflare, l=crimeaz= la auzul versurilor sale, ]n cadrul TESTAMEnTULUi s=u poetic, spectacolul de teatru pe care l-am purtat prin România ]n turneu na\ional.

nu i-a[ spune cum arat= de fapt România lui. L-a[ l=sa cu imaginea poeziei [i i-a[ aminti versurile scrise cu sudoarea simplit=\ii sale. {i dincolo de toate, dac= e s= ]ncerc=m un exerci\iu de imagina\ie, dup= ce i-a[ mul\umi pentru c= mi-a pus versul ]nalt ]n glas [i m-a ]nv=\at s= iubesc poezia, l-a[ l=sa s=-mi vorbeas-c= el. Era mult prea mare fa\= de tot ce-a[ putea eu spune vreodat=. iar dac= neamul acesta a pierdut ceva prin Grigore Vieru, dincolo de un poet, un pa-triot, un menestrel ]n sensul cel mai bun al termenului, un mare om de cultur=, a pierdut un prieten. Unul din-tre pu\ini care a luptat, la propriu, cu ]ns=[i via\a [i dem-nitatea sa pentru libertatea [i onoarea patriei sale.

— Unul dintre ultimele Dumneavoastr= turnee prin România, dar [i ]n st]nga Prutului avea gene-ricul Se-ntorc colindele acas=. Oare crede\i c= ele mai pot fi ]ntoarse?

— Dar n-au plecat nic=ieri. V= spun asta ]n cuno[tin\= de cauz=. Românii iubesc spiritul Cr=ciu-nului [i muzica sensibil= care ]i d= farmec. Colindele, chiar [i a[a, blamate de unii, au ]n ele emo\ie, au o parte din spiritul [i tradi\ia româneasc=. Cu at]t mai mult c]ntecele mele de Cr=ciun. Eu nu interpretez co-linde tradi\ionale, asemeni colegului meu, ]ndr=gitul {tefan Hru[c=, pe care-l apreciez. Eu c]nt un gen care-i la el acas=, ]ntors fiind de mul\i ani, ]n sufletele celor ce aleg s= participe la spectacolele mele. nu ambalez nimic, nu schimb nimic. Transmit, prin vers [i c]ntec, emo\ia [i bucuria pur= a Cr=ciunului. Anul acesta, spre exemplu, va fi Acas= de Cr=ciun. Pentru c= mereu acolo va fi cel mai bine. De acas= am plecat [i acolo am g=sit, ]n fiecare an, de S=rb=tori, lini[te, amintiri [i un fragment din copil=ria lipsit= de griji. Spectacolul acesta este un ]ndemn al re]ntoarcerii la origine. Cred c=, dincolo de tot ambalajul Cr=ciunului, de s=rb=toarea religioas=, de tradi\ii [i obiceiuri, une-le mai vechi [i altele mai moderne, r=m]ne muzica s=rb=torii.

— To\i [tiu c= s]nte\i un mare prieten al Basara-biei. Ce v= atrage ]n st]nga Prutului [i cine dintre oamenii de cultur= v= ]mbr=\i[eaz= cu inim= cald= [i cu g]nduri bune?

— Am considerat mereu, ]nc= de c]nd am p=[it prima oar=, c= Basarabia e p=m]nt [i mai ales suflet românesc. Al=turi de nenea Grig, am str=b=tut fiecare buc=\ic= din aceast= \=ri[oar= ]ncercat= de istorie, descoperind un public cald. Am avut [ansa s= cunosc mari personalit=\i ale culturii basarabene, s= colabo-rez cu ele [i s=-mi fie prieteni. De la marele nicolae Dabija la nicolae Botgros, de la Zinaida Julea la Fra\ii Advahov, p]n= la Vasile Romanciuc ori Maria Stoianov [i mul\i, mul\i al\ii.

15

Continuare ]n pag. 25


NOI UMBL+M A CORINDA

} n acest num=r de revist=, care apare ]n ajunul frumoasei s=rb=tori a na[terii Domnului nostru

iisus Hristos, reproducem un text semnat de cunos-cutul scriitor cre[tin Traian Dorz, Cr=ciunul ]nde-p=rtatei copil=rii...

„}nc= de la ]nceputul postului, ]n casele noastre nu se mai g=tea nimic „de dulce”. {ase s=pt=m]ni nu se mai vedea pe mesele oamenilor nici ou=, nici lapte, nici sl=nin=. nici cei mari, nici cei mici nu se

atingeau de astfel de m]nc=ri p]n= ]n Ziua de Cr=ciun. Totu[i, ce copii s=n=-to[i [i frumo[i cre[-teau atunci! Rug=-ciunile frumoase le ]nv=\am [i le spu-neam pe genunchi. niciodat= nu m]n-

cam [i nu ne culcam f=r= rug=ciune. Singurul co-lind pe care ]l [tiam atunci era:

Mo[ Cr=ciun cu plete dalbe/ A sosit de prin n=-me\i/ {i aduce daruri multe/ La feti\e [i b=ie\i...

Crescusem apoi destul de m=ricel. Ce grij= era ca s= am „ciocan” pentru col=cei de Ajun! Cu s=p-t=m]ni ]nainte, mo[ul trebuia s=-mi ciopleasc= cio-canul. C=ci, ]n diminea\a de Ajun, to\i copiii care puteau umbla prin z=pad= mergeau a colinda. }n diminea\a de Ajun, cea dint]i grij= a femeilor era s= scoat= din cuptor col=ceii pentru copii, c]t mai repede.

}ndat= ce sim\eam mirosul de col=cei cop\i, cete-cete o luam „a corinda”, fiecare cu ciocanul ]n m]nu\a ro[ie de frig.

Ciocanul nostru era un b=\ de lemn, mai lung sau mai scurt, dup= m=rimea colind=torului, ascu\it la cap=tul de sus, pe unde se tr=gea col=celul, iar jos cu un alt b=\, mai scurt, ]n form= de cruce, unde col=ceii se opreau ]n[ira\i.

Astfel, porneam ca o[tire voioas=:noi umbl=m a corinda – florile dalbeDintr-o cas= ]ntr-alta – florile dalbe.Seara, obosi\i [i ]nfrigura\i, nu puteam adormi.

Ciocanul plin de col=cei ]l puneam l]ng= p=tu\ul nostru, „s= nu ni-l fure nime”.

A[a adormeam, cu ochii [i cu inima la comoara noastr=.

Rubric= sus\inut= de Daniela PREA{CA

ARTA DE A PRIMI {I A OFERI CADOURI

cei şapte ani de-acas=

Rubric= ]ngrijit= de Ioan ALBU

lumin= din lumin=

CALENDAR CRE{TIN-ORTODOXIANUARIE

3 Duminica Sfin\ilor P=rin\i dup= trup ai Domnului.7 NA{TEREA DOMNULUI NOSTRU IISUS HRIS-

TOS.14 Sf. Vasile cel Mare.18 Ajunul Bobotezei. Zi de post.19 BOTEZUL DOMNULUI (BOBOTEAZA).

C r=ciunul e s=rb=toarea noii lumini, noii spe-ran\e [i a noilor bucurii. C]nd colind=m ni se

]nc=lze[te inima, ni se ]mbujoreaz= obrajii [i ni se lumineaz= fa\a. Una dintre marile pl=ceri ale aces-tei s=rb=tori este [ansa de a oferi cadouri, dar, ]n acela[i timp, [i de a le primi. Cadourile s]nt calea de a spune cuiva ce sim\i, ocazia de a produce ve-selie [i satisfac\ie, cel mai bun mod de a te ]nc=lzi de la persoana careia ]i oferi sau de la care prime[ti un dar.

noi to\i ne dorim s= oferim cadouri care s]nt apreciate. Alegerea lor ia timp, dar necesit= [i ta-lent. Cum s= fii cel mai priceput ]n ale d=ruitului:

1. Alege din timp cadoul p]n= a te porni la ma-gazin: faci analiza op\iunilor pentru fiecare per-soan= astfel salv]nd timp pentru c=ut=ri.

2. Urm=re[te cu ochii: fii ]n preajma persoanei mai mult timp [i urm=re[te preferin\ele ei, la ce d= aten\ie ]n magazine, ]n ziare, ]n strad=.

3. Ascult= mesajul: po\i ]ntreba direct sau indi-rect despre preferin\e ]n materie de cadou [i nea-p=rat ascult= cu aten\ie r=spunsul.

4. Po\i cere sugestii de la o a treia persoan= despre recipientul cadoului t=u [i chiar te poate acompania la cump=r=turi.

5. Lista alegeri-lor: ]nainte de a ie[i din cas=, po\i face o list= cu cadourile poten\iale [i chiar s= consul\i ni[te pa-gini ]n internet pen-tru mai multe idei.

C]nd oferi un ca-dou, e important s= fie mai mult dec]t un cadou. Ceea ce oferi s]nt de fapt senti-mentele [i g]ndurile tale fa\= de aceast= persoan=. Dac= persoana care a primit cadoul a ]n\eles ce sim\i pentru ea prin darul oferit, atunci acel dar va deveni de nepre\uit indiferent de valoarea sa ma-terial=.

oric]t de mult \i-ar pl=cea s= oferi cadouri, s]nt sigur= c= ai acelea[i a[tept=ri [i fa\= de cadourile pe care le prime[ti: s= te caracterizeze, s= fie alese cu bun gust, s= corespund= [i s= te reprezinte. Ast-fel, ele produc emo\ii de pl=cere [i satisfac\ie. }ns=, dac= alegerea cadoului ce \i-a fost oferit nu a fost una prea inspirat=, g=se[te o formul= politicoas= de a spune c= acel cadou nu e potrivit [i c= nu te sup=r= dac= persoana ]l va oferi altcuiva (poate fi un c=\elu[, o carte ]ntr-o limb= necunoscut=, un puiet pe care nu ai unde ]l s=di...).

Pe l]ng= cadouri, s= nu uit=m c= persoanele dragi a[teapt= gesturi de aten\ie, ]mbr=\i[=ri, decla-ra\ii sincere de iubire, ur=ri inspirate [i multe g]n-duri calde. S= v= fie casele pline de daruri suflete[ti [i doar pe care le a[tepta\i.

Alexandru DIMITROV


pagina celei mai frumoase scrisori

MUL|UMESC REVISTEI NOI{ i acum ]mi aduc aminte acele sclipitoare zile

ale unui sf]r[it de prim=var= ]n care ne luam r=mas-bun de la un an de ]nv=\=m]nt, era ziua ]n care se ]nm]nau premii [i care a avut un rol destul de important ]n formarea caracterului meu, fiindc= cine nu ][i dore[te s= fie premiat festiv ]n fa\a ele-vilor [i a profesorilor? |in bine minte masa ]nc=r-cat= cu saco[e albe sau, masa de la noi, cum am numit-o noi. Acea mas= m= frapa [i eram cople[it= de m]ndrie [i extrem de bucuroas= pentru fetele care reu[eau s= ob\in= locuri prestigioase, g]ndin-du-m= c= poate c]ndva o s= m= aflu [i eu printre ele...

Ajuns= ]n clasa a Vii-a, ]n luna noiembrie, c]nd lucrul ]n gospod=rie se termina [i ]ncepea scurge-rea monoton= a zilelor [i c=utarea activit=\ilor

pentru a petrece cumva timpul, uite a[a ]n goana dup= ocupa\ii, am ]nceput s= frecventez sec\ia de volei. }n una dintre zile am observat un elev care se apropiase de profesorul nostru de educa\ie fizic= pentru a-[i verifica r=spunsurile concursului spor-tiv organizat de revista noi. }ndat= dup= ce [i-a terminat convorbirea, profesorul, care mi-a obser-vat curiozitatea, mi-a propus s= particip [i eu la concurs. Uite a[a, ]ncet, am ]nceput s= caut r=s-punsurile la fiecare etap=, f=c]ndu-mi, totodat=, mai mul\i prieteni, care la fel ca [i mine c=utau r=spunsurile la concursul Citius, Altius, Fortius!. A[teptam cu ner=bdare s= fim men\iona\i ]n revist= c]nd venea timpul anun\=rii rezultatelor pe etape

[i ne ]ncurajam unul pe altul de fiecare dat= c]nd ratam ceva puncte. }n sf]r[it, au venit premiile mult a[teptate. }n acel an, la acest concurs am reu[it ]m-preun= cu elevii din Liceul Teoretic Holercani s= ne clas=m aproape pe toate pozi\iile; a fost o expe-rien\= frumoas= ]n care am ob\inut locul ii [i, odat= cu el, o motiva\ie puternic= pentru a participa [i la alte concursuri. A urmat un alt an, ]n care ora de biologie a ]nceput cu ]ntrebarea „Cine vrea s= par-ticipe la concursul de la noi?” – ]ndat= am c=zut de acord, concomitent am ]nceput s= particip [i la alte concursuri.

Prim=vara trecut=, la ultimul sunet de clopo\el, c]nd ni s-au decernat premiile, am crezut c= totul este doar un vis, [i acum nu-mi vine s= cred c= am ob\inut locul i la Sol lucet omnibus, primind o dona-

\ie bun= de carte, precum [i un pre-miu b=nesc; locul i la Historia est magistra vitae [i locul iii la Citius, Altius, Fortius!. }mi venea s= pl]ng de bucurie, m= sim\eam at]t de impor-tant=. }n acel moment am ]n\eles c= munca nu a fost ]n zadar, c= toate eforturile noastre au fost r=spl=tite pe deplin. Coletele de carte pe care abia am reu[it s= le aduc acas= anul acesta le-am sortat cu grij=: o parte se reg=sesc pe rafturile din bi-blioteca personal=, altele le-am do-nat bibliotecii publice, pentru a fi disponibile tuturor. La fel, doi ani la r]nd am avut posibilitatea s= plec cu biletul de la noi la mare, ]n Rom`-nia, ]ns= din motive personale nu am putut merge spre \=rmul maritim, dar [i aici revista noi a g=sit ie[ire din situa\ie, propun]ndu-mi anul cu-rent un bilet la o tab=r= de odihn= la

Vadul lui Vod=. Recent am ob\inut de la noi un premiu pentru crea\ie; nici nu m-am g]ndit c= poe-ziile mele infantile vor fi apreciate.

{i dac= ar fi s= rezum ce ]nseamn= pentru mine un premiu oferit de redac\ia revistei noi, ]n primul r]nd este dovada succesului [i a faptului c= efortul depus a fost apreciat. Mul\i spun c= e foarte impor-tant= participarea la concursuri. Cu bun= seam=, participarea conteaz=, pentru c= ne ofer= experi-en\=, cuno[tin\e, ]ns= atunci c]nd c][tigi cel pu\in un premiu oric]t de mic, devii ]ncurajat [i m]ndru ]n sensul bun al cuv]ntului, fiindc= nu ai pierdut tim-pul ]n van.

Elena PORUBIN, cl. a X-aHolercani, Dub=sari

O MIC+ DESCOPERIREMircea ANDREI

noi, decembrie 2015

2015, decembrie noi

noi, decembrie 2015

cu ochii pe Leu s=rb=tori de ieri, s=rb=tori de azi

20

{ i a venit al doilea val... {i leul a c=zut din nou. A[a vor scrie peste mul\i ani despre ceea ce

s-a ]nt]mplat cu moneda na\ional= la sf]r[itul anu-lui 2014 – ]nceputul anului 2015, c]nd cursul oficial a trecut peste nivelul de 20 de lei pentru un dolar. }n 1999, sub presiunea crizei financiare, s-a pro-dus prima pr=bu[ire, c]nd de la 4,6 s-a ajuns la 11-12 lei pentru un dolar [i niciodat= nu s-a mai revenit nici pe aproape de cota\iile din anul dina-intea crizei. Probabil, vor deveni istorie [i cifrele din 2013 sau chiar de la ]nceputul anului 2014.

Ce este, de fapt, cursul valutar? Acesta define[te exact care este paritatea pentru dou= monede din \=ri diferite. Moneda de referin\= pentru leu este dolarul. Cine stabile[te cursul? Pia\a [i numai

pia\a. Banca na\io-nal= a Moldovei a-nun\= ]n fiecare zi, de luni p]n= vineri, cur-sul valutar pentru zi-ua ce urmeaz=. }n cal-cul se iau cererea [i oferta de valut= pe pia\a intern= [i intra-bancar= local=. Ce-rerea de valut= vine de la agen\ii econo-mici, [i oferta de la popula\ie. Cursurile fa-

\= de alte valute s]nt stabilite ]n func\ie de c]t „c]n-t=resc” acestea ]n raport cu dolarul.

De ce depinde cursul valutar? De evolu\ia eco-nomiei na\ionale, dar [i a partenerilor comerciali principali. De exporturi, remiten\e. nu po\i s= te a[tep\i la o ]nt=rire a leului c]nd remiterile scad cu 30 la sut=, iar exporturile cu 20 la sut=, c]nd hrivna cade vertiginos, iar rubla ruseasc= se devalori-zeaz= v=z]nd cu ochii. {i furtul miliardului din cele trei b=nci a lovit violent ]n leu. S]nt doar c]\iva din-tre factorii care au sl=bit puterea leului, care va continua s= se deprecieze. Ministerul Economiei se a[teapt= la un curs de aproape 22 de lei pentru un dolar, la sf]r[itul anului 2017.

Cum influen\eaz= cursul valutar economia? Cre[terea cursului denot= c= economia s-a confor-mat noilor realit=\i, din \ar= [i din regiune. Expor-tatorii, dup= ce ][i v]nd marfa peste hotare, ob\in profituri mai mari ]n lei. importatorii, dimpotriv=, dup= ce cump=r= bunurile ]n dolari sau euro, s]nt nevoi\i s= m=reasc= pre\urile pentru a nu fi ]n pier-dere. Exist= o mie [i unu de alte efecte. Statul c][tig= din taxele pe import stabilite ]n euro. Dar [i pe alte domenii. Un singur exemplu, la care face referire Ministerul Finan\elor ]n ultimul s=u raport, aloca\iile destinate serviciului datoriei de stat externe au fost mic[orate cu 127 de milioane de lei, ca urmare a fluctua\iilor de curs valutar ale dolarului SUA fa\= de alte valute.

Ceea ce este cert e c= ar fi un efort compromis din start s= men\ii o valut= ]n condi\iile ]n care cele din regiune se pr=bu[esc.

AL DOILEA VAL ANUL NOU: TRADI|II {I SUPERSTI|II

Alexandru DIMITROV

A nul Nou este o s=rb=toare a noilor speran\e, un moment dedicat ]nceputurilor, veseliei,

optimismului [i echilibrului. Este s=rb=torit ]n toa-t= lumea prin diferite tradi\ii [i obiceiuri, p=strate de mii de ani [i transmise din genera\ie ]n gene-ra\ie. Totodat=, exist= supersti\ii, care creeaz= iluzia c= ne putem schimba destinul prin c]teva gesturi simple. Afl= care s]nt tradi\iile [i supersti- \iile mai multor \=ri de pe mapamond.

REPUBLICA MOLDOVA – }n Ajunul Anului nou, b=rba\ii merg cu Plugul, iar copiii cu Plugu[orul. obiceiul se desf=[oar= ]nc= din cele mai vechi tim-puri, precre[tine, c]nd oamenii f=ceau ur=ri pentru fertilitatea p=m]ntului [i bel[ugul gospod=riei. Ti-nerii pocnesc din bice ca s= alunge anul vechi [i ][i acompaniaz= c]ntecul cu clinchete de clopo\ei. }n diminea\a de Anul nou, copiii ]ncep colindul cu Sor-cova, astfel cei sorcovi\i vor avea noroc [i vor fi s=n=to[i tot anul care vine.

ITALIA – Anul nou este ]nt]mpinat printr-un obi-cei special, care const= ]n a arunca pe fereastr= obiecte vechi, simboluri ale anului care a trecut. Astfel, obiecte de mobilier, vase, haine etc. ajung ]n strad=, spre nefericirea gunoierilor, care trebuie s= treac= ]n timpul nop\ii pentru a face cur=\enie. Tra-di\ia ]ns= tinde s= dispar=, deoarece prezint= reale riscuri pentru trec=tori.

SCO|IA – Anul nou este numit Hogmanay, iar ]n unele sate s]nt aprinse suluri de smoal=, ce s]nt apoi l=sate s= se rostogoleasc= pe str=zi. Astfel, anul vechi este ars [i celui nou ]i este permis s= vin=. Sco\ienii cred c= prima persoan= care va intra ]n cas= de Anul nou va aduce fie noroc, fie ghinion. Anul cel nou va fi norocos dac= aceast= persoan= este un b=rbat brunet.

INDIA – Anul nou se s=rb=tore[te diferit ]n func- \ie de regiune. }n Bengalul de Vest, oamenii se ]mpodobesc cu flori, pe care le coloreaz= ]n ro[u, roz, violet sau alb. Femeile poart= haine galbene, culoarea prim=verii. }n sudul indiei, mamele pun m]ncare, flori [i daruri ]ntr-o cutie special=, pentru copii. }n diminea\a Anului nou, copiii trebuie s= \in= ochii ]nchi[i p]n= s]nt condu[i de m]n= la cutia cu daruri. }n india Central=, steagurile portocalii ]mpo-dobesc toate cl=dirile ]n ziua de Anul nou.

CHINA – Anul nou se s=rb=tore[te la a doua lun= nou= de la solsti\iu. Petardele [i pocnitorile se spune c= alung= spiritele rele. Dragonii [i leii fa-bulo[i danseaz= pe str=zi. oamenii se ]mbrac= ]n ro[u, cea mai eclatant= dintre culori, iar copiii pri-mesc plicuri ro[ii cu bani. Se mai ofer= [i mandari-ne pentru noroc, dar numai ]n num=r par. o alt= tradi\ie de Anul nou presupune ca lumea s= ias= afar= [i s=-[i strige ]n gura mare dorin\ele pentru anul care vine. }n acela[i timp, trebuie s= arunce cu m]ncare c]t mai sus.

Selec\ie – Maria POZIUMSCAIA

Rubric= sus\inut= de Vlad BERCU


calea spre olimp

HISTORIA EST MAGISTRA VITAE1. Apreciaz= con-

secin\ele evenimen-tului reprezentat ]n imagine.

2. Explic= cine au fost diadohii.

3. Recunoa[te monu-mentul din imaginea al=-turat=.

A[tept=m r=spunsurile voastre timp de 20 de zile de la apari\ia revistei.

Succes!

NOI — REVISTA COPIL+RIEI {I ADOLESCEN|EI TALE

abonament

Rubric= sus\inut= de Adrian DOLGHI, doctor ]n istorie

ETAPA a III-a

Drag= prietene, Se ]ncheie abonarea pentru anul 2016.

Fiecare dintre colegii t=i merit= un abonament la revista noi. }ndeamn=-i s= se aboneze!

Ar fi bine ca fiecare clas= s= dispun= de cel pu\in un abonament la revista noi care este un bun suport pentru studii, dar [i pentru dezvoltarea general=.

noi e o revist= cu tradi\ii. Au citit-o p=rin\ii, dar [i bunicii t=i. Cu ea au crescut genera\ii dup= ge-nera\ii. De ce n-ai cre[te [i tu la fel de frumos? De ce n-ai citi-o [i tu? F=-\i un prieten sigur, care nu te va tr=da niciodat=.

noi este revista care poate vorbi simplu despre lucruri complicate. }n paginile revistei pute\i g=si: literatur= [i spiritualitate, ecologie [i investiga\ii tehnice, profesii [i probleme psihologice, teatru, muzic= [i cinema, sport [i curiozit=\i... {i, bine]n\e-les, concursuri cu premii valoroase.

Abon]ndu-te la noi, te asiguri cu un adev=rat ghid pe t=r]mul crea\iei [i al autorealiz=rii. Po\i miza pe echipa redac\ional=, pe speciali[tii aso-cia\i [i pe to\i cititorii care s]nt gata s= te asculte, s= te ]n\eleag= [i s=-\i dea un sfat.

{coala cu un num=r de p]n= la 400 de elevi care va perfecta peste cincizeci de abonamente anuale [i [coala cu un num=r mai mare de 400 de elevi care va perfecta peste o sut= de abona-mente anuale la revista NOI, la prezentarea co-toarelor de abonamente, vor primi gratuit pentru bibliotec= Dic\ionarul universal ilustrat al limbii rom`ne, 12 volume (Editura Litera), sau Cronica ilustrat= a omenirii, 16 volume (Editura Litera), sau Dic\ionarul enciclopedic (Editura Cartier), sau Cartea ro[ie a Republicii Moldova (Editura {tiin\a), sau cele patru volume din colec\ia Lu-mea vegetal= a Moldovei, sau cele patru volume din colec\ia Lumea animal= a Moldovei (Editura {tiin\a), sau unul dintre cele treisprezece volu-me, ap=rute p]n= ]n prezent, ale Enciclopediei Localit=\ile Republicii Moldova (Funda\ia Dra-ghi[tea), sau Enciclopedia de ecologie (Editura {ti-in\a) — la alegere.

Revista noi apare lunar, inclusiv ]n vacan\a mare, f=r= numere comasate.

Pre\ul unui abonament anual pentru 2016 – 180 de lei; semianual – 90 de lei.

Indicele PM 31239.

Abonamentul la revista noi poate fi perfectat la orice oficiu po[tal.


Carul-Mic

L aika, un c]ine maidanez, a fost antrenat al=turi de al\i c]ini pentru a descoperi frumu-

se\ile cosmosului. Aceasta a avut marea posibili-tate de a c=l=tori la bordul rachetei ruse[ti Sput-nik 2, devenind astfel primul animal care a sim\it lumea de la ]n=l\ime.

ini\ial s-a afirmat c= Laika a supravie\uit la bor-dul navei circa o s=pt=m]n=, ]n 2002 s-a constatat c= animalul a murit la doar c]teva ore de la deco-lare, cauza fiind, spun cercet=torii, stresul [i c=l-dura, care au sufocat-o. Animalul canin a realizat misiunea istoric= la doar o lun= dup= lansarea sa-telitului.

La un an, ]n 1958, au fost trimi[i al\i doi c]ini, Belka [i Strelka, ei devenind primii care au supra-vie\uit ]n urma unei astfel de misiuni.

N ume notorii ]n ]ntreaga lume: Albert Ca-mus, Vladimir nabokov, niels Bohr, Julio

iglesias, Papa ioan Paul al ii-lea, nu au scris is-toria sportului, dar ar fi putut s= o scrie. To\i au fost portari de fotbal.

Albert Camus ar fi vrut s= fie atacant. numai c= un atacant alearg=, adic= ][i toce[te ]n-c=l\=rile. Albert Camus era prea s=rac pentru a fi ]n aceast= pozi\ie. Provenit dintr-o familie ne-voia[=, viitorul scriitor nu-[i putea permite luxul de a alerga pe terenul de joc: ]n fiecare sear=, bunica ]i controla t=lpile [i, dac= le vedea roase, ]i tr=gea o mam= de b=taie.

Vladimir nabokov a str=lucit ]n echipa de la Trinity College, niels Bohr a fost titular la Aka-demisk Boldklub, ]n Danemarca, Julio iglesias ar fi putut face carier= la Real Madrid, dac= nu se accidenta ]nainte s=-i str=luceasc= steaua sportului.

Papei ioan Paul al ii-lea i se spunea Lolek. Lolek, orfan [i s=rac, [i-a tr=it cei mai frumo[i ani ]ntre st]lpii unei por\i de fotbal. Pe terenul unde se jucau meciuri ]ntre evrei [i catolici, Lo-lek intra de multe ori ]n poart=, la evrei, pentru c= erau mai pu\ini.

V eni, vidi, vici (Am venit, am v=zut, am c][tigat) s]nt cuvintele lui iulius Cezar, prin care ]ntr-o

scrisoare l-a anun\at pe amicul s=u Amintius, care l-a r]ndul s=u a anun\at senatul roman despre rapiditatea victoriei de la Zela, din anul 47 ]. Hr., asupra lui Pharnaces, regele Pontului, fiul lui Mi-tridate. Aceste cuvinte erau scrise pe o tabl= care era purtat= ]naintea lui Cezar ]n timpul triumfului s=u din Pont.

Fraza este utilizat= pentru a exprima u[urin\a [i rapiditatea unui succes.

Dumnezeul meu, binevoie[te a m= pov=\ui prin ]n\elepciunea Ta, a m= c=l=uzi prin drepta-

tea Ta, a m= m]ng]ia prin milostivirea Ta, a m= ap=ra cu puterea Ta. Amin!

RUG+CIUNI PENTRU M}NTUIRE (II)

NINGE IARninge iar, ninge iar,Pe un mo[ milenar{i ]n alba sear= de ajunTo\i copiii din lume ]i spun}ntr-o mie de glasuri:Bine-ai venit, Mo[ Cr=ciun!

ninge iar, ninge iar, Pe un brad de ianuar,}ngerii din cer ne-au adusVeste de la Cel de Sus:S-a n=scut Mesia,Domnul nostru iisus.

ninge iar, ninge iar, Pe un b=tr]n calendar,Pleac= anul, pleac= gr=bit,Las’s= plece, nu-i de oprit,Poate vine altulMai bun [i mai fericit.

MISIUNE (NE)}NDEPLINIT+

Din folclorul rom`nesc


Rubric= ]ngrijit= de Olesea CURMEI

S e apropia Cr=ciunul. Cum=tru' Vasile [tia c= io-nel o s=-i fac= zile fripte dac= nici de s=rb=tori

nu i-o lua ciubo\ele.Ce-a chitit, ce-a socotit, c= s-a hot=r]t s= spuie

lui ionel precum c= cibotariul a murit; [i c= nu mai are de unde-i lua ciubo\ele; dar las’ c= are s=-i cumpere el la anul altele mai frumoase.

Atunci ionel a ]nceput a sc]nci:— +-=-=, tocmai la anul!...Ca s=-l lini[teasc=, i-a f=cut un plugu[or frumos;

iar leli\i-sa i-a ]mpodobit coarnele plugu[orului cu smocurele de busuioc, legate cu a\= ro[ie. {i b=di-\i-so l-a ]nv=\at cum s= h=iasc= cu plugu[orul ]n ziua de ajun de Anul nou.

{i unde h=ia ionel, descul\, prin cas=:H=is, plugul cu doisprezece boi!/ La coad=

cod=lghei,/ H===i!/ La coarne bourei,/ }n frunte \]n-\=rei,/ H===i!.../ P=zi\i cu s=m]n\a,/ C= se usuc= br=zdi\a,/ H===i!.../ P=zi\i cu nucu[oarele,/ C= se ]m-pung giuncu[oarele,/ H===i!.../ P=zi\i cu gogoa-[ele,/ C= se bat moa[ele,/ H==i!/ P=zi\i cu covrige-ii,/ C= se bat b=ie\eii,/ H===i!/

{i ][i f=cea socoteal=, ce de-a covrigi [i col=cei ar str]nge el cu h=itul, dac= ar avea ciubo\ele... {i le-ar da [i b=di\ii [i leli\ii; dar numai c]te unul; iar ceilal\i i-ar r=m]nea lui to\i... numai lui!...

A dat Dumnezeu [i a venit [i Cr=ciunul...{i a venit [i Anul nou...Doamne, cum se mai t]nguia ionel ]n ziua de

ajunul Anului nou!...C= to\i b=ie\ii de seama lui umblau cu plugu[orul

[i h=iau, numai el sta cu plugu[orul ]n cas=, din pri-cin= c= n-avea ciubo\ele, [i afar= era om=t [i ger.

M=-sa, ca s=-l ogoiasc=, l-a l=sat s= zic= [i el de vreo dou= ori plugu[orul la fereastra de pe prispa casei. {i cei din cas= se bucurau auzindu-l c]t de bine zice plugu[orul.

M=-sa i-a pus ]n pro\apul plugu[orului c]\iva co-vrigei [i c]\iva col=cei [i i-a dat [i vreo zece nuci; iar frate-so [i leli\i-sa ]i spuneau c= el hale[te mai bine dec]t to\i ceilal\i b=ie\i de seama lui. {i lui ionel i s-a schimbat necazul ]n bucurie.

}n ziua de Anul nou, m=-sa l-a l=sat pe ionel s= deie o fug=, descul\, p]n= la n=n=[ic=-sa, cum=tr= Catrina, peste drum.

ionel a intrat vijelios la n=n=[ic=-sa [i a ]mpro[-cat-o cu gr]u, hiritisind-o:

— S=n=tate, An nou! {i la anu' cu s=n=tate!? C]\i c=rbuni ]n cuptior! At]\ia copii pe cuptior! C]te paie pe cas=, at]\ia galbeni pe mas=!

n=n=[ic=-sa l-a s=rutat pe frunte [i i-a pus ]n basma o mul\ime de bun=t=\i; [i un covrigel, [i o caramic=, [i o m]n= de nuci, [i usc=turi de cire[e [i vi[ine, [i perje uscate ]n cuptior, cu s]mburele scos afar=, [i umplute cu miez de nuc=.

{i i-a mai adus din casa cea mare un m=r [i un strugura[ de poam=. {i i-a dat [i doi de c]te un leu. Apoi l-a osp=tat cu o arip= de g=in= [i cu pl=cinte cu bostan.

{i s-a ]ntors ionel acas= voios [i vesel [i cu bas-maua plin= de bun=t=\i. {i cum a intrat pe u[=, a gr=it cu bucurie c=tre maic=-sa:

— Mucu\=-h=i!... ian te uit=, ce mi-a dat mie n=n=-[ica!... [i a deznodat basmaua cu daruri ]n fa\a ei.

{i s-a suit degrab= pe cuptior la cald. C= pe cup-tior ierna bietul b=iat.

CIUBO|ELELE LUI IONEL

Ilustra\ii: Alexei COL~BNEAC

(fragment)

Gheorghe V. MADAN


lumea ]n cuvinte [i expresii

VALERIAN+

C uv]ntul valerian= intr= ]n vocabularul nostru ]nc= din copil=rie. Mai ]nt]i ca termen farma-

ceutic – a[a se nume[te tinctura sau tableta de valerian= pe care le iau bolnavii ca o m=sur= de prim ajutor. Medicamentul e un sedativ pentru in-somniaci sau un antispasmodic pentru cei cu alte afec\iuni, mai ales cardiace.

Vocabula e un foarte frumos [i sonor neologism. Pu\ini ]ns= [tiu de unde se trage. Exist= mai multe versiuni ale originii acestui substantiv. Unii cred c= ar veni de la verbul latin valere, a fi s=n=tos, a fi ]n putere. Al\ii presupun c= la originea cuv]ntului st= numele propriu Valerianus – a[a ]l chema pe ]mp=ratul roman Publius Licinius Valerianus (sau Valerian), care a condus imperiul ]n anii 253-260 dup= Hristos. Ce o fi av]nd el cu medicina? Exist= [i versiunea c= denumirea plantei ar veni de la nu-mele medicului roman Plinius Valerianus.

Francezii n-au ]ns= nici o ]ndoial= – denumirea plantei [i respectiv a medicamentului se datoreaz= numelui Valeria: „du latin Valeria, nom d’une pro-vince romaine où cette plante était répandue” (Bor-das). A[a se numea o regiune din Panonia. Pano-nia a fost constituit= ca provincie latin= ]n anul 9 d. Hr. Ea se ]ntindea la nord de Dun=re, ]ntre teritoriile Austriei [i Ungariei de azi. }mp=ratul ro-man Caius Aurelius Valerius Diocletianus (cca 240 – cca 316) a f=cut o reform= administrativ= a Pano-niei, astfel ap=r]nd pe harta inexistentei azi regiuni provincia Valeria, care a preluat numele fiicei lui Diocle\ian. noua provincie ocupa zona de vest a Ungariei de azi.

Se crede c= planta, o minune cu propriet=\i te-rapeutice multiple, cre[tea acolo ]n voie [i s-a r=s-p]ndit apoi ]n tot imperiul.

De fapt planta, ca remediu natural, nu era o des-coperire roman= – se tratau cu ea [i vechii egip-teni. o administra pacien\ilor s=i care sufereau de isterie [i epilepsie grecul Hippocrate, iar somitatea

persan= Avicenna o prescria ca leac pentru unele afec\iuni ale creierului.

Valeriana (Valeriana officinalis) cre[te liber [i la noi, fiind folosit= ca materie prim= ]n farmacolo-gie [i ]n medicina popular=. }n Muntenia i se mai spune [i n=valnic (s= nu o confund=m cu feriga omonim=!), iar ]n Moldova – odolean.

Cuv]ntul odolean vine ]ns= din slav=, de la ver-bul одолеть – a ]nvinge (boala). Vestitul lexicograf rus Vladimir Dal (1801-1872) o includea ]n dic\io-narul s=u, dar cu o defini\ie cam confuz=: „Одолень (или одолень, одолеть?) какая-то приворотная трава, зелье ворожейное; может быть одно и то же, или одолей, Euforbium”. La fel, ]n alt articol: „Одоля(е?)й м. растенье из рода молочаев, Euphorbia pilosa (pro-sera?); оно идет в дело у знахарей; приворотная, т. е. oдолевающая”. Adic= o iarb= simpl= care cre[te oriunde [i e folosit= de vraci. }n limba ucrainean= sun= exact ca la B=l\i [i Chi[in=u: одолян.

o alt= denumire popular=, r=sp]ndit= ]n mai multe \=ri, inclusiv ]n Fran\a, e iarba-pisicii (herbe-aux-chats). or, se [tie c= pisicile se dau ]n v]nt dup= aceast= plant=; ea ac\ioneaz= asupra lor ca un narcotic, felinele (chiar [i tigrii!) intr]nd ]ntr-o stare de euforie absolut= dup= ce o consum=.

De c]nd e cunoscut= ca remediu, valeriana a tratat milioane de oameni. Doar fetei al c=rei nume ]l poart= nu i-a mers deloc ]n via\=. Fiica lui Diocle- \ian, Valeria, s-a c=s=torit cu ]mp=ratul Galerius, c]nd acesta ajunsese pe culmea gloriei. Dup= moar-tea so\ului, v=z]ndu-se persecutat= de Valerius Li-cinius, [i-a g=sit azil ]n preajma lui Maximin Daza (sau Daia). Aici i se ]nt]mpl= alt= pacoste – „pro-tectorul” s=u o sile[te s= se m=rite cu el. Femeia refuz=, acesta o deposedeaz= de avere [i o alung= ]n Siria. (}n acea Sirie care se mut= azi cu ]ncetul ]n prospera Europ=!) Aproximativ ]n 315 d. Hr. e condamnat= [i executat= de Licinius. De-ar fi [tiut tiranul ]n cine lovea!...

Eugen LUNGU


CITIUS, ALTIUS, FORTIUS!

calea spre olimp

Rubric= sus\inut= de Constantin OLTEANU

abc juridic

T axa pentru ]nchirierea manualelor [colare este legal=?

Violeta COJOCARU, Soroca

Drag= Violeta, obligativitatea achit=rii taxei pentru ]nchirierea manualelor este prev=zut= de Hot=r]rea Guvernului cu privire la asigurarea cu manuale a elevilor din ]nv=\=m]ntul primar, gim-nazial [i liceal. Pl=\ile de ]nchiriere a manualelor s]nt stabilite anual printr-un ordin al Ministrului Educa\iei.

Totodat=, organele administra\iei publice loca-le stabilesc copiilor din familiile socialmente vul-nerabile indemniza\ii speciale pentru achitarea taxei de ]nchiriere a manualelor [i prev=d ]n buge-tul local sumele necesare pentru acoperirea par\i-al= ]n propor\ie de p]n= la 70% a scutirilor de aceast= tax=. Contingentul care va beneficia de ]nlesniri la taxa de ]nchiriere a manualelor nu va dep=[i 20% din num=rul total al elevilor.

C lasa noastr= a fost divizat=, deoarece era nu-meroas=. nu [tiu din care motiv am fost in-

clus=, doar eu din elevii eminen\i ]n grupul elevilor c=rora nu le place cartea [i care trebuiau transfe-ra\i ]n clasa cealalt=. Cum s=-mi explic aceast= nedumerire?

Carolina C., 13 ani, Ungheni

Drag= Carolina, din cele relatate de tine ne este dificil s=-\i oferim un r=spuns amplu. Avocatul co-pilului nu cunoa[te dup= ce criterii a fost divizat= clasa cu elevi. Adreseaz=-te dirigintelui sau admi-nistra\iei institu\iei de ]nv=\=m]nt pentru a primi r=spuns la ]ntrebarea ta.

L a sc=rile de la intrarea ]n [coal= s-a pus tera-cot= lucioas= [i lunecoas=. }ntr-o diminea\=,

fiind sp=late, am alunecat [i mi-am fracturat picio-rul. Direc\ia a fost aten\ionat= de c=tre p=rin\i atunci c]nd s-a luat aceast= decizie, dar nu au fost lua\i ]n seam=. nu s]nt eu unica persoan= care se accidenteaz= pe aceste sc=ri. Cui ne adres=m?

Anonim

Ministerul S=n=t=\ii a aprobat reguli [i normati-ve sanitaro-epidemiologice care stabilesc cerin- \ele fa\= de podeaua ]n s=lile de clas= [i holurile institu\iei, mobilierul institu\iei, terenul [colii etc.

Responsabil de monitorizarea implement=rii cerin\elor men\ionate este Centrul de s=n=tate pu-blic= din unitatea teritorial-administrativ=, prin ur-mare sînte\i, ]n drept s= v= adresa\i acestei institu\ii.

Nota redac\iei: Dac= ave\i ]ntreb=ri ce \in de drepturile voastre, scrie\i-ne pe adresa revistei NOI.

Urmare din pag. 15

D e[i iarna ]n Moldova ][i scutur= fulgii mai mult la televizor, mai mult ]n pastelurile lui Alecsan-

dri, e totu[i iarn= [i e decembrie [i e luna ]n care Ci-tius, altius, fortius! vine cu al doilea pachet de ]n-treb=ri. {i dac= noi venim cu ]ntreb=rile, va trebui ca voi, de[tep\ii, s= veni\i cu r=spunsurile, lucru de care noi, deci noi, nu ne facem griji. Condi\iile r=m]n cele vechi, punctajul r=m]ne precum a fost [i doar ]nvin-g=torii s-ar putea schimba. De ce? Pentru c= ]nvin-g=tor poate fi oricine. E suficient s= fii de[tept, abil, energic [i ambi\ios, calit=\i care merg pe unul [i ace-la[i drum – drumul spre podium.

V= dorim succes.

ETAPA a II-a

1. C]te puncte a acumulat na\ionala Republicii Moldova ]n competi\ia pentru calificare la Euro 2016? (5 puncte)

2. C]te goluri a marcat Lewandowski ]n meciul contra clubului Wolfsburg din toamna anului cu-rent? (4 puncte)

3. Unde locuie[te actualmente Elisabeta Polih-roniade, regina [ahului românesc? (3 puncte).

A[tept=m r=spunsurile voastre timp de 20 de zile de la apari\ia revistei.

UN R+SPUNS DIFICIL

nimic altceva

Tocmai de asta am fost onorat s= primesc ]n 2012, prin decret preziden\ial, de la pre[edintele nicolae Timofti, chiar de ziua mea, titlul de ARTiST AL Po-PoRULUi REPUBLiCii MoLDoVA. E o onoare [i o res-ponsabilitate de a promova ]n continuare valorile comune!

— Degrab= vor veni [i s=rb=torile de iarn=. Cum le s=rb=torea\i ]n copil=rie [i ce le-a\i ura cititorilor no[tri, dac= a\i fi un Mo[ Cr=ciun?

— Vede\i, toat= lumea, ]n interviuri, ne ]ntreab= de copil=rie. Dar acest Mo[ Cr=ciun, simbolic, nu-i doar pentru copii. E pentru to\i care [i-au dezvoltat speran\a [i bucuria de a primi ceva, c]t de ne]nsemnat, de la cei dragi. }n fond, nu conteaz= valoarea darului, ci scopul s=u. C]nd eram mic, Mo[ Cr=ciun ]mi aducea dulciuri. Uneori, nu-mi doream asta, dar m= bucuram, deoa-rece [tiam: acest dar vine pentru c= a contat ce-am f=cut, pentru c= ]nsemn ceva. A[a-i [i acum, ]n via\=. Vreau s= me\ionez c= acesta este primul interviu pe care ]l ofer unei reviste din Basarabia – revista noi. o urare pentru cititorii dvs: V= doresc, dragilor, s= d=-rui\i! Fie ceva material, fie o parte din ce ]nsemna\i, fie o vorb= bun=, ori o alinare, fie un z]mbet ori un sfat venit la timp.

V= urez un Cr=ciun luminat, de Rai colindat!

Pentru NOI – Gheorghe BUDEANU

Rubric= sus\inut= de Tatiana CRESTENCO,Oficiul Avocatului Poporului


pa gi na mu ze lor

ELLIE GOULDING

N =scut= Elena Jane Goulding pe 30 decembrie 1986 ]n Hereford, este o c]nt=rea\=, cantau-

toare, multiinstrumentist= [i actri\= englez=. A fost descoperit= la un concurs de talente din ora[ul ei na-tal; c]nta pe atunci mai mult acustic.

}n 2010, ea a devenit a doua artist= care ]n acela[i an s-a clasat pe pozi\ia 1 ]n sondajul BBC Sound of... [i a c][tigat Critics' Choice Award la Brit Awards. Goulding [i-a lansat albumul de studio de debut, Lights, ]n 2010. Albumul a debutat pe locul 1 ]n UK Albums Chart cu v]nz=ri de peste 850.000 de cópii ]n Marea Britanie. Coverul ei Your Song pentru piesa lui Elton John a atins pozi\ia a doua ]n Marea Brita-nie ]n decembrie 2010, iar pe 29 aprilie 2011 ea a in-terpretat piesa la nunta prin\ului William [i Catherine Middleton la Palatul Buckingham. Piesa de titlu a al-bumului, Lights, a fost lansat= ]n SUA ]n martie 2011, [i a ajuns pe locul 2 ]n Billboard Hot 100, ulterior fiind certificat= de tripl=-platin= de c=tre Recording in-dustry Association of America (RiAA).

Cel de-al doilea album al lui Goulding, Halcyon, a fost lansat ]n octombrie 2012, piesa Anything Could Happen preced]nd albumul ca single principal. Hal-cyon a debutat pe locul 2 ]n UK Albums Chart, [i, dup= 65 de s=pt=m]ni, a urcat pe prima pozi\ie. Acela[i album, Halcyon, a debutat pe locul 9 ]n topul Billboard 200, fiind primul s=u debut de top 10 ]n Statele Unite. Halcyon Days, o reeditare a lui Halcy-on, a fost lansat pe 23 august 2013, incluz]nd noi single-uri, printre care Burn, care a devenit primul single UK number-one al ei. }n aceea[i lun=, la BRiT Awards 2014, Goulding a primit premiul Best British Female. La finele anului 2013, Ellie Goulding a ]nre-gistrat v]nz=ri de 4 milioane de albume [i 15 mili-oane de single-uri ]n lumea ]ntreag=.

Vorbind despre cariera sa Ellie Goulding spunea: „nu m= a[teptam s= ajung nic=ieri ]n urm= cu c]\iva ani. nu m= a[teptam nici s= prind vreun contract cu o cas= de discuri”.

Olga BALAN


JIMMIE JOHNSON

N u s]nt vitezoman=, dar ]mi place s= savurez cum al\ii cu adrenalina peste limite ][i trans-

form= ma[inile ]n unele zbur=toare la cursele de For-mula 1 sau la cele de ma[ini [i motociclete. }i v=d extazia\i atunci c]nd coboar= din autovehiculul pe care ]l conduc, ]i v=d plini de sine, de[i e un risc foarte mare, mul\i dintre ei termin]nd, uneori, tragic. Plin de admira\ie [i succes l-am v=zut ]ntotdeauna pe cunoscutul pilot, Jimmie Johnson, c][tig=tor a mai multe curse de ma[ini.

S-a n=scut ]n 1975, ]n California, acolo unde a ]nceput s= prind= gustul vitezei [i chiar s= simt= volanul unui autovehicul ]n m]inile sale. Acest lucru s-a ]nt]mplat la v]rsta de patru ani. Cariera sa a luat start ]nceti[or la o curs= de motociclete, ca mai t]r-ziu s= se antreneze ]n curse pentru ma[ini, lucru care i-a trezit mai mult interes [i pl=cere [i care ]l va face renumit ]n ]ntreaga lume. Abia ]n 2002 c][tig= primul s=u pole-position pentru Daytona 500 la cur-sa de ma[ini, unde ]n 2006 va ob\ine aceea[i victo-rie. Johnson a devenit primul pilot ]ncep=tor care conduce ]n clasament [i care c][tig= de dou= ori ]n acela[i sezon pe aceea[i pist=, la Dover. Tot ]n a-cest an el a participat de patru ori ]n pole-position, ]nregistr]nd trei victorii (care leag= recordul ]nce-p=tor stabilit de Tony Stewart ]n 1999). Era specific pilotului de a c][tiga curse consecutive, nel=s]nd loc [i pentru altcineva, lucru care l-a f=cut s= se re-marce de fiecare dat=.

}n general cariera sa a fost plin= de accident=ri, victorii [i mai pu\ine ]nfr]ngeri. Anul 2009 ]i aduce al patrulea c][tig la campionatul nord-american nASCAR. Astfel, americanul, ]n v]rst= de 38 ani, a devenit cel mai t]n=r pilot care a c][tigat de mai multe ori titlul acestui campionat. }n 2015 ]nregis-treaz= al [aselea titlu din carier= de la nASCAR. Dureros r=sunau vocile care anun\au c= Johnson, c][tig=tor a [ase titluri la nASCAR, a trecut la con-ducerea cursei dup= ultima neutralizare, cu 13 tu-ruri ]nainte de final. Victoria era cu at]t mai spec-taculoas=, deoarece vitezomanul a fost nevoit s= ia startul de la coada grilei ]n urma unor probleme ap=rute la inspec\ia ma[inii ]n ziua calific=rilor. nu avea s= fie singurul pilot penalizat pentru necon-cordan\e tehnice ]n ziua calific=rilor, 13 ma[ini fiind blocate la boxe. }ns= lucrurile au avut final fericit pentru to\i.

Succesul a fost ]ndr=gostit de marele campion, de aceea pe parcursul anilor, acesta s-a bucurat de 74 de victorii, ba mai mult, a fost declarat de cinci ori pilotul anului la Award.

}n anii adolescen\ei a fost juc=tor de polo, ]not=tor [i scafandru, hobby-uri care ]i ocupau timpul liber. Ajuns la aceast= v]rs=, ]n afar= de cursele de ma[ini, face foarte multe acte de caritate. }n acest scop [i-a deschis [i o funda\ie care ajut= copiii [i familiile social-vulnerabile.

Olesea CURMEI

time-out


C ]nd s-a n=scut Soichiro Honda (17 noiembrie 1906), \=rile industriale erau deja ]n febra mo-

toarelor, iar ]n Japonia abia peste un an avea s= fie realizat primul motor cu gaz. Tat=l s=u, fierar de meserie, se spetea din greu pentru a ]ntre\ine familia. iar mama, pe l]ng= treburile casei, avea grij= s= nu prind= p=ianjen r=zboiul de \esut. Micul Soichiro adesea le f=cea companie [i s-a ]ndr=gostit ireversibil de mecanic=.

Prima dat= a v=zut un automobil ]n s=tucul s=u din preajma ora[ului Hama-matsu pe c]nd avea 10 ani. Mirosul de benzin= avea s=-i devin= stimulentul pentru a se aventura ]n lumea tehnicii. La 15 ani, dup= absolvirea [colii, [i-a rea-lizat primul vis – a fost angajat la ate-lierul de repara\ie a automobilelor „Art Shokai” din Tokyo, unde a cunoscut as-censiunea de la supraveghetorul copi-ilor patronului p]n= la unul dintre cei mai califica\i mecanici. La 22 de ani [i-a ob\inut dreptul s= deschid= o filial= a „Art Shokai” aproape de cas=, la Hamamatsu. Deja avea la activ prima patent= – se referea la ]n-locuirea spi\elor de lemn de la automobile cu altele de metal. Patenta i-a adus [i o recom-pens= financiar= considerabil=, care i-a permis s= experimen-teze [i s= perfec\ioneze tehnica existent=. De[i a studiat la cole-giul din Hamamatsu, nu [i-a luat licen\a: Honda considera ([i nu f=r= temei) c= cea mai bun= universitate este atelierul cu strunguri [i m]necile r=su-flecate. }n 1938 a inventat ine-lele pentru pistoane, care asi-gurau o lubrifiere perfect= a cilindrilor [i, totodat=, etan[area lor. inven\ia i-a intrigat pe cei de la Toyota, care au contractat un lot important.

}nfr]nt= ]n al Doilea R=zboi Mondial, Japonia z=cea ]n ruine [i era b]ntuit= de s=r=cie. Atunci Honda a intuit c=, pentru a re-na[te, \ara are nevoie s= se mi[te repede. A ]nfiin\at institu-tul de investiga\ii Tehnologice Honda, care mai apoi a fost reorganizat ]n Honda Motors Company. A dotat o biciclet= obi[nuit= cu un mic motor de ocazie. noua unitate de transport s-a bucurat de o solicitare nemaipomenit=, fiind accesibil= tuturor. De aici a ]nceput evolu\ia spec-taculoas= spre motocicletele pentru to\i, spre deo-sebire de marile modele din lume, destinate doar celor boga\i. Modelul A-Type, de exemplu, era to-talmente artizanal, ]n calitate de rezervor erau uti-lizate termofoarele de cauciuc (!), iar drept com-bustibil servea terebentina, din abunden\= pre-

zent= ]n Japonia, ]n timp ce benzina lipsea cu des=v]r[ire. Scuterul lui Honda Super Cub a cuce-rit nu doar Japonia, ci chiar [i SUA. Cu unele ]m-bun=t=\iri, se produce [i ]n prezent, devenind cel mai r=sp]ndit mijloc motorizat din lume – peste 80 de milioane! }n anii' 90 Honda de\inea 60% din pia\a mondial= a motocicletelor! Un bun cunoscut

italian de al meu, Marcello Carucci, mare ]mp=timit al c=l=toriilor moto prin lume, prefer= modelul Honda Crosstourer.

Soichiro Honda a ata[at motoarele produse la b=rci, cre]nd ]n acest mod o pia\= imens= pentru c=l=toriile pe ap=. Experien\a ]n construc\ia mo-toarelor l-a determinat pe Honda s=-[i realizeze [i un alt vis din copil=rie – s= conduc= un automobil de construc\ie proprie. Solu\iile tehnice inovative au asigurat succesul automobilelor Hon-da Accord [i Honda Civic pe mapa-

mond ]ndeosebi ]n perioada crizei petrolului din anii '70. }n timp ce to\i produc=torii ridicau pre\u-

rile, Honda le mic[ora, f=r= a afecta calitatea. Rezultatul? Dac= ]n aceast= perioad= To-yota [i nissan ]nregistreaz= pierderi la v]nz=ri de circa 40%, atunci Honda se bucur= de ex-tinderea lor cu 76%! }n anii' 90 Honda Motors devine cea mai dinamic= companie din lume ]n domeniul producerii automo-bilelor. nu ]n zadar Soichiro Honda a fost primul constructor asiatic inclus ]n Sala Gloriei Automobilistice din Detroit, SUA. }n anii '30 Honda participa la curse sportive auto. Un acci-dent teribil, din care a r=mas ca prin minune viu, nu i-a st=vilit pasiunea pentru sport. De aici [i implicarea companiei ]n cursele moto de v]rf [i cele auto de Formula1 fie cu bolizi pro-prii, fie cu motoare pentru ei.

Toate realiz=rile lui Honda ]n-cepeau de la un vis. Visurile s-au fructificat ]n vreo 470 de in-

ven\ii [i 150 de patente nu doar pe h]rtie, ci execu-tate ]n metal [i utilizate la tehnica produs=. {i ]n prezent, f=r= legendarul Soichiro (decedat la 5 au-gust 1991), compania, c=l=uzit= de filozofia lui nonconformist=, produce cele mai bune [i inova-tive motoare – fie pentru motosape, motocultoare, pompe, generatoare, motociclete, fie pentru auto-mobile, macarale, nave, dar [i cei mai aprecia\i robo\i industriali, ATV (All Terain Vehicle) [i UTV (UTility Vehicle).

Iurie SCUTARU, doctor ]n [tiin\e

HONDA — }MBL}NZITORUL VISURILOR

Violeta ZABULIC+

galeria Minervei

Succesul este doar un procent al activit=\ii. Restul este o dep=[ire curajoas= a insucceselor.

Soichiro HONDA


anticamera fotografiei alb-negru

Rubric= sus\inut= de Valerie VOLONTIR

STA|IA TERMINUS


para lui n=t=flea\=

SALA FUNDUL M+RII

ENIGMA S+RB+TORILOR DE IARN+

la poale de Parnas

concurs demograficA cum, dac= intr=m ]n vacan\a de iarn= [i nu ai capul plin cu temele pentru acas=, de grij= c=

\i s-ar putea ve[teji creierii f=r= nici o ocupa\ie, iaca vin m=car eu cu ni[te iscodeli pentru cercare de minte. Fii atent [i urm=re[te-mi firul g]ndului. Deci, care s]nt principalele s=rb=tori de iarn=? Cr=ciunul [i, desigur, Anul Nou. Ce s=rb=torim de Cr=ciun? Na[terea Domnului, a lui Iisus Hristos. Ce s=rb=torim la Anul Nou? }nceputul unui nou an, fire[te. Da, acum ]ncepe anul 2016, dar de unde porne[te num=r=toarea? De la na[terea lui Hris-tos. C]nd s=rb=torim Cr=ciunul? La 25 decembrie, pe stil nou (dup= calendarul gregorian), [i la 7 ia-nuarie, pe stil vechi (dup= calendarul iulian). C]nd s=rb=torim Anul Nou? La 1 ianuarie, pe stil nou, [i la 14 ianuarie, pe stil vechi. Diferen\a, precum ve-dem, este de dou= s=pt=m]ni, ca ]n cazul revolu\iei din 1917, care, pe stil vechi, a fost la 25 octombrie, dar pe stil nou se s=rb=torea la 7 noiembrie. Adic= ad=ug=m dou= s=pt=m]ni la data marcat= pe stil vechi [i o ob\inem pe cea pe stil nou. Stop... Se adaug=, nu se scad! C]nd e Cr=ciunul pe stil vechi? La 7 ianuarie. C]nd va fi Cr=ciunul pe stil nou, dac= ad=ug=m dou= s=pt=m]ni? La 21 ianuarie, nu la 25 decembrie! C]nd e Anul Nou pe stil vechi? La 14 ianuarie. C]nd va fi Anul Nou pe stil nou? (Nu uita, plus dou= s=pt=m]ni!) Nu la 1, ci la 28 ianuarie...

A[adar, ce s=rb=torim de Cr=ciun? Na[terea lui Hristos. De c]nd porne[te num=r=toarea anilor? De la na[terea lui Hristos. Deci, c]nd s-a n=scut Isus Hristos? La 25 decembrie sau la 1, 7, 14, 21, 28 ianuarie? Asta-i ]ntrebarea la care a[tept r=s-punsul. Dac= te consideri cre[tin, m=car at]ta ar trebui s= [tii. }ntreab=, caut=, cite[te.

Doi omule\i de z=pad=Au dorit la cald s= [ad=.Din crengu\ele uscate,Frunze de copaci l=sateAu aprins un foc vioi,iar ]n preajma-i, mai apoi,Hora au ]ncins, e-n toi,Ca ]n jurul bradului,

Dar nici unul n-a sim\itCum z=pada s-a topit...Din omule\i au r=masDou= c=ciuli [i un nas.

Bunicul Dumitru DUCA,pentru nepo\ica din

Telecentru, Chi[in=u

{ tiu prea bine ce rol are barza [i varza ]n d=i-nuirea neamului, dar nu m-am repezit s= par-

ticip la concurs din motiv c= mi-a p=rut cam co-pil=reasc= ]ntrebarea. De altfel, [i umorul a[ zice c= era pe gustul surioarei mele de la gr=dini\=. iar ca s= pricepi ce glume mi-ar fi pe plac, reproduc dialogul meu cu o coleg= de clas= de la lec\ia des-pre China. nu-mi di-vulg numele, nici a-dresa real=, s= nu r]d= b=ie\ii de mine cu ce de[tept=ciune stau ]ntr-o banc=.

— Chiar a[ vrea s= [tiu mai multe des-pre aceast= \ar=, ]mi spune colega.

— {i cam de ce, m= rog?— }n anul care vine voi avea un fr=\ior chinez.— De unde [tii?— P=i, mama urmeaz= s= nasc=, medicii i-au

spus c= va avea un b=iat, iar noi s]ntem deja patru la p=rin\i!

— {i ce ave\i voi cu China?— Uit=-te ce-i scris aici: „fiecare al cincilea copil

care se na[te ]n lume este chinez”...I van JO SAN din Beujin

FRATELE CHINEZ

OMULE|II DE Z+PAD+

lec\ie de logic=

PRACTICA BATE MATEMATICAO u= de g=in= [i de... cocost]rc...

nu zic, poate mai s]nt pe la Briceni b=ie\i iste\i ca Gic= LUNGU, la cei 9 ani ai lui, numai c= doar el mi-a r=spuns la ambele probleme de logic=.

„Un ou fierbe 10 minute. C]te minute trebuie s= fiarb= [ase ou=?” iat= ce scrie fl=c=ul: „Socoteala Danei (6 x 10 = 60) este valabil= pentru cazul ]n care ou=le ar fi puse la fiert pe r]nd, unul dup= altul. }ns= bunica le-a pus pe plit= pe toate odat=, ]n a-cela[i vas, deci [ase ou= tot 10 minute vor fierbe”.

„Un cocostîrc, zbur]nd peste Prut, s-a ouat drept la mijloc. Al cui este oul, al Republicii Moldova sau

F+R+ CUVINTEValeriu KURTU


Rubric= sus\inut= de Victor PAVLIUC

P entru b=ie\ii din curtea noastr= nu-i alt joc mai captivant dec]t s= se ]ntreac= la nimerit

cu mingea ]ntr-un inel prins de st]lpul de l]ng= in-trarea ]n bloc. }n fa\a acelui st]lp ne-am oprit [i ]n seara de Cr=ciun, c]nd reveneam acas= cu un b=iat din vecini, dup= ce ne-am onorat misiunea dat= de p=rin\i, s= le colind=m cumetrii, s= se bu-cure c= n-au uitat finii cine le s]nt n=na[ii de botez. De dus la culcare era ]nc= devreme, iar st]lpul cu bec arz]nd ]n v]rf [i inelul pentru baschet ne ]mbia la joac=. M-a cam pus pe g]nduri doar solu\ia co-legului de [otii: un col=cel ]n loc de minge. }ns= Grivei, care era prezent la n=zb]tiile noastre mi-a spulberat ]ndoielile, chiar dup= prima aruncare la co[ – prinz]nd col=celul din zbor, s-a f=cut nev=zut printre case. A[a s-a ]ncheiat jocul, f=r= a ]ncepe, pentru c= amicul nu avea alt= „minge”, iar col=celul meu r=m=sese ]n palma b=tr]nei care totdeauna st= cu m]na ]ntins= la u[a alimentarei din cartier.

Maxim RUSU, 14 ani Chi[in=u

BASCHET CU GRIVEI

C a s= ]n\elegi care-i esen\a unei caricaturi, ]n nr. 9, 2015, la aceast=

rubric=, te ]ndemnam s= descifrezi desenul compus din dou= linii verti-cale, cu c]te dou= pete pe fiecare din-tre ele. Scrisorile cu r=spunsul ]mi permit s= aprind lumina priceperii [i ]n capete cu imagina\ie mai modest=: un urs se ca\=r= ]ntr-un copac din cealalt= parte de tulpin=, a[a ]nc]t i se v=d numai labele.

noi, caricaturi[tii

al României?” La aceast= ]ntrebare, tot lui i-a ajuns pricepere s= l=mureasc=: „Dac= pas=rea ]i EL, cum ar fi coco[ul ]ntre g=ini, ]nseamn= c= oul nici n-a fost, c=ci masculii nu se ou=”.

Po\i fi primul ]n parcare!

Dana |URCANU de la Liceul Gh. Asachi din Chi[in=u v= propune din nou s= v= pune\i creierii ]n mi[care cu o problem= dintr-un test de inteli-gen\= oferit copiilor din Hong Kong. Micu\ii de nu-mai [ase ani g=sesc r=spunsul ]n doar 20 de se-cunde! De c]t timp vei avea nevoie tu ca s= po\i spune: „Care este num=rul locului de parcare ocu-pat de automobil?”

[coala epigrami[tilor

D ac= a spus cineva c= umori[tii ar fi, din firea lor, ni[te moroc=no[i incurabili, cred c= am

dreptul s= m= ]ntreb [i eu cam ce eforturi e nevoit s= depun= un epigramist ]ncep=tor, pentru a-[i pune muza la treab=. Mai ales ]n prag de iarn=, c]nd p=rin\ii au nevoie de ajutor la adunat rodul muncii de un an [i nimic nu-i ]mpiedic= s=-[i mobi-lizeze urma[ii la lucr=ri ce nu au nimic ]n comun cu poezia. Chiar de-a mai zis cineva c= moldoveanul se na[te poet, proza vie\ii ]l ]ndeamn= s= pun= ac-centul pe abilit=\i [i deprinderi care le vor ajuta odraslele s= supravie\uiasc= ]n orice ]mprejur=ri. Este constatarea prin care ]mi explic frecven\a e-gal= cu zero la [coala epigrami[tilor ]n primul se-mestru al noului an de ]nv=\=m]nt, pentru c= altfel nu pot ]n\elege de ce a lipsit chiar [i Aliona CAZA-CU din Hagimus, C=u[eni, care mai ]nainte m= bu-cura cu crea\ii pe care nu s-ar sinchisi s= le semne-ze [i un autor consacrat. Mai mult curaj, b=ie\i [i fete, altfel risca\i s= o p=\i\i [i voi ca b=bu\a ceea, care cu at]ta av]nt se ruga s= c][tige la loterie, ca s= le pun= nepo\ilor cadouri sub brad, ]nc]t un ]nger a pogor]t din ceruri s=-i [opteasc= la ureche: „Mai ]nt]i cump=r= un bilet, m=tu[=”. iar ca s= ave\i un model pentru inspira\ie, v= propun o epigram= cu aluzii, semnat= de cum=tru-meu ion DiViZA.

PROST S+ FII, MINTE S+ AI}n\epat de to\i la r]ndPentru vorba sa pustie,Ast=zi tace [i ]n g]nd...S= nu spun= vreo prostie.

S+ VEZI {I... S+ NU CREZI

cea mai haioas= ]nt]mplare


Rubric= sus\inut= de Daniela CODREANU

ex-libris

LUMEA ANTIC+. Personalit=\i, eve-nimente, fapte diverse. Lidia Co-dreanca. Chi[in=u: ARC, 2015, 208 p.

Cartea de fa\= e o invita\ie pe t=r]mul civiliza\iei [i culturii antice, care cuprinde eseuri biobibliogra-fice ale celor mai cunoscu\i poe\i, filosofi, prozatori [i oratori greci [i romani, dar [i ale unor ilu[tri regi, arhitec\i, conduc=tori de o[ti, pic-tori, c]nt=re\i etc. Vei descoperi, drag= cititorule, virtu\ile sau viciile unor ]mp=ra\i renumi\i ca nero, August, Titus sau calit=\i morale nobile ale filosofilor greci, precum Socrate, Platon, Aristotel etc. Vorbele de spirit, cuvintele ]naripate ale unor autori celebri (Lampa lui Diogene, Banii nu au miros, Ce mare artist pierde lumea!), istoria apari\iei unor expresii [i maxime latine st]rnesc cu-riozitatea. o bun= parte dintre materialele acestei c=r\i au fost g=zduite de revista noi la rubricile Ghid de civiliza\ie antic= [i Antiquitas recidiva.

ALBUM DE FAMILIE AL PAR-TENERIATULUI ESTIC. Tip=rit la Tipografia Central=, Chi[i-n=u, 2015, 400 p.

100 de fotografi – 433 de fo-tografii alb-negru sau color – Un album de familie. 400 de pagini de colec\ie cu imagini captivante care scot ]n relief re-giunea, tradi\iile [i oamenii lo-cului, asem=n=rile [i diferen\ele \=rilor din Partene-riatul Estic: Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Georgia, Republica Moldova [i Ucraina. Proiectul a fost re-alizat ]n perioada 2012-2015, particip]nd fotografi din cele [ase \=ri, Republica Moldova fiind re-prezentat= de fotografi precum Valerie Volontir, iurie Foca, nicolai Miniuc, Anatolie Poiat=, Roman Rybaleov, Dumitru Doru etc.

EMINESCIANA PLASTIC+. Ci-clul filosofic. / L'EMINESCIENNE PLASTIQUE. Ion Daghi. Chi[i-n=u: Ed. Universul, 2015, 112 p.

idei eminesciene – ]ntre dou= limbaje de exprimare. Ciclul de opere picturale Eminescu ]n arta plastic= este o inova\ie ]n cultura plastic= contemporan= de la noi. Eminescu este infinit ]n spirit [i forme, afirm= plasticianul ion Da-ghi, preocupat de exprimarea ideilor filosofice ale poetului. Lista operelor cuprinde 40 de titluri, fie-care analizat ]n parte din punct de vedere compo-zi\ional, dintre care amintim: nebuloasa Emines-cu, Din neant ]n ve[nicie, Racordare, Abandon, oaz= cosmic=, Copil=rie, Medita\ie jun= etc. n. Dabija, impresionat de crea\ia dat=, afirm=: „Dac= ar fi posibil ca Eminescu s= vad= aceste opere plastice, cu siguran\= s-ar recunoa[te ]n co-mentariile picturale ale operelor sale f=cute de maestrul ion Daghi”.

punctul de pornire

—C ine v-a altoit pasiunea pentru pictur=?

— Antonela TABAN: Bunica. Antonela IA|CO: Profesorii de la {coala de Arte Plastice.

— La ce v]rst= a\i ]nceput s= picta\i?— A. T.: La zece ani am ]nceput s= fac pictur=. A. I.:

La trei ani am realizat primele desene. }ntr-o zi puteam s= fac mai multe lucr=ri cu acela[i subiect.

— A cui a fost ideea de a face {coala de Arte Plas-tice?

— A. T.: ideea ]mi apar\ine [i nu ]mi pare r=u. A. I.: P=rin\ii au decis c= trebuie s= fac pictur= [i eu am ac-ceptat.

— V= aminti\i de primele voastre desene, le-a\i p=strat?

— A. T.: Le-am p=strat pe toate. A. I.: Primele de-sene au fost simple: nori, soare, c=su\e. Apoi am ]n-ceput s= desenez personaje din pove[ti. Unele s-au p=strat, altele nu.

— Care pictor este modelul vostru?— A. T.: Pablo Picasso. A. I.: Cons=teanul nostru,

Gheorghe Munteanu.— Ce lucr=ri ale marilor pictori a\i vrea s= le ave\i

acas=?— A. T.: Ale lui Pablo Picasso [i ale lui Claude

Monet. A. I.: Plai natal de Gh. Munteanu [i Mona Lisa de Leonardo da Vinci

— De care dintre lucr=rile voastre v= sim\i\i cele mai m]ndre?

— A. T., A. I.: Toate au ceva special, deoarece au fost realizate cu mult efort [i str=duin\=, s]nt pline de suflet, de fericire, z]mbet, triste\e.

— }n care momente v= sim\i\i cele mai inspirate, cu mai multe idei [i subiecte?

— A. T.: C]nd s]nt trist=, inspira\ia vine val. A. I.: }mi place singur=tatea. C]nd r=m]n singur=, ideile prind aripi.

— Vre\i s= face\i din pictur= o profesie sau aceas-ta va r=m]ne un hobby?

— A. T.: Da, visul meu este s= nu abandonez pic-tura. A. I.: Cred c= la aceast= v]rst= nu pot s= spun multe. }mi place ceea ce fac, dar timpul o s= le arate pe toate.

— Ce a\i sim\it la ]nm]narea premiilor?— A. T., A. I.: Mult= bucurie [i emo\ii pe m=sur=.— Cine este cel mai bun critic pentru voi?— A. T., A. I.: Criticii no[tri cei mai importan\i s]nt,

desigur, profesorii [i p=rin\ii.— Ce alte pasiuni ave\i?— A. T.: }mi place dansul. A. I.: Muzica m= inspir=

la fel de mult ca pictura. Fac ore de pian. Le ]mbin ]n modul cel mai frumos.

Pentru NOI – Olesea COSOI

PICTURA PRIN OCHI INOCEN|I

Antonela TABAN (Liceul Teoretic A. Mateevici, or. {old=ne[ti) [i An-tonela IA|CO (Liceul Teoretic Oli[cani, {old=ne[ti), eleve ]n clasa a IV-a la {coala de Arte Plastice, {old=ne[ti. Performan\e: Locul I (desen) la Con-cursul Interna\ional Euroregiunea Nistru, Vinn]\ea, Ucraina (2014) cu ge-nericul Europa la noi acas=.


fii s=n=tos!

VITAMINA SOARELUI

poft= bun=!

P este tot ]n lume se vorbe[te despre modul de via\= nes=n=tos pe care ]l duce ast=zi fiecare

dintre noi. Calculatorul, sedentarismul, neglijarea regimului alimentar s]nt doar c]teva aspecte ale ru-tinei zilnice. ne obi[nuim cu ele [i le accept=m ca pe ceva firesc. Vestea bun= e c= exist= [i multe obi-ceiuri s=n=toase. S]nt u[or de adoptat, schimb= sta-rea general= [i de s=n=tate [i ]mbun=t=\esc cali-tatea vie\ii. igiena personal=, care implic= ]n primul r]nd sp=latul pe m]ini ]nainte de fiecare mas=, este crucial=. F=r= s=-i observi, microbii te ]nconjoar= peste tot. iat= de ce, de fiecare dat= c]nd vii de afar= sau atingi diverse obiecte, spal= riguros m]inile cu s=pun. Acest efort te va salva de o eventual= ]m-boln=vire.

nu mai pu\in important este [i periajul din\ilor, realizat dimi-nea\a [i seara. }n nici un caz nu s=ri peste micul dejun – este cea mai im-portant= mas= a zilei. Hrana consumat= di-minea\a alimen-teaz= creierul [i asigur= o rezerv= de energie pentru ]ntreaga zi. nu ]n zadar se spune c= ziua bun= se cunoa[te de diminea\=. Ai grij= s= te hidratezi corect.

nu uita s= faci mi[care. Cele treizeci de minute de mi[care recomandate zilnic nu s]nt doar un mit. Sportul ajut= la buna func\ionare a inimii [i a pl=m]-nilor. Mai mult, practicarea regulat= a unui tip de sport poate prelungi via\a cu patru ani. }ncepe ziua cu un program u[or de exerci\ii fizice – flot=ri, abdo-mene, s=rituri. Dac= ai s=rit peste acest efort mati-nal, recupereaz=-l ]n timpul zilei cu alte activit=\i, cum ar fi mersul pe jos, dansul, urcatul sc=rilor sau f=-\i ordine ]n odaie. Dar, totodat=, ofer=-i organis-mului odihna pe care el singur \i-o cere. Respect= cele opt ore de somn din timpul nop\ii [i obi[nuie[-te-\i corpul s= adoarm= [i s= se trezeasc= la acelea[i ore. Dac= este posibil, dormi cel pu\in o or=.

S= nu crezi c= alimenta\ia, sportul [i somnul s]nt de ajuns. }ncearc= s= te bucuri de orice [i s= z]m-be[ti c]t mai des. Z]mbind contribui la reglarea ten-siunii arteriale. Se spune c= r]sul este cel mai bun medicament. Atunci c]nd r]zi are loc sporirea func- \iei imunitare, iar creierul elibereaz= o cantitate mare de substan\e – endorfinele – care te binedis-pun [i te relaxeaz=.

Cite[te, ascult= ceva pl=cut [i d= fr]u liber crea-tivit=\ii.

Rubrici sus\inute de Valeria PRODAN

V itaminele fac parte din via\a noastr=. Zilnic a-vem nevoie de ele ca o serie de procese vitale

din organism s= se desf=[oare corect. Cunoa[tem deja c= vitaminele se g=sesc din abunden\= ]n fructele [i legumele proaspete, pe care le consum=m zilnic. Exist= ]ns= o vitamin= care are o surs= mai pu\in obi[nuit=. Este vorba de vitamina D, supra-numit= [i vitamina soarelui. Aceasta este produs= ]n lumina soarelui la nivelul pielii, dup= care este absorbit= ]n s]nge. Vitamina D este o vitamin= de care organismul nostru are nevoie ]nc= din primele zile de via\=. Aceasta ajut= la fixarea calciului ]n oase, la fortificarea lor, dar [i a din\ilor. Asigur= s=n=tatea inimii [i a sistemului nervos, stimuleaz= pancreasul pentru a produce insulin= [i regleaz= sistemul imunitar. insuficien\a vitaminei D ]n or-ganism are consecin\e severe – poate determina rahitismul, boli de inim=, r=celi permanente sau poate cauza disconfort prin sl=biciune muscular=, dureri de oase, oboseal=, nervozitate, transpira\ie excesiv=, pierderi de echilibru.

Pentru a preveni caren\ele de vitamina D, se recomand= s= ne expunem corpul la soare ]n fie-care diminea\= timp de 10 – 20 de minute. }ns= problema cea mai mare este c= iarna ducem lips= de lumin= solar=, odat= ce zilele devin mai scurte. Purt=m haine groase, care ne acoper= tot cor-pul [i petrecem majori-tatea timpului ]n ]nc=-peri. }n astfel de condi\ii, nivelul vitaminei D din organism este minim. Tot ce putem face este s= apel=m la alimente. Cea mai bun= surs= natural= de vitamina D este ]n primul r]nd pe[-tele gras, bogat ]n a-cizii omega 3 [i omega 6 – somon, p=str=v, ton, macrou, sardine. o por\ie din aceste specii sau una de ulei de pe[te asigur= 90% din doza zilnic= de vitamina D recomandat=. Pentru a suplini ne-cesit=\ile acestei vitamine, este indicat s= se con-sume carne de pe[te proasp=t de cel pu\in dou= ori pe s=pt=m]n=. Din topul celor mai bune furni-zoare de vitamina D mai fac parte g=lbenu[ul de ou, cerealele, ciupercile [i sucul de portocale. o surs= la fel de bun= de vitamina D este laptele (in-clusiv laptele de soia) [i derivatele acestuia: br]n-zeturile, iaurtul, ca[cavalul, untul.

Cu toate acestea, hrana acoper= doar o parte din necesit=\ile organismului. iat= de ce, ]n func\ie de starea s=n=t=\ii, ]n timpul iernii este benefic= [i utilizarea suplimentelor de vitamina D. nu se ad-ministreaz= f=r= recomandarea medicului, deoa-rece are contraindica\ii. iar supradozarea are efecte adverse grave.

OBICEIURI S+N+TOASE


abc-ul Af ro di tei

TIC-TACE noaptea dintre ani. Unii se

bucur= de spectacol, de fee-rie, de balul mascat... Al\ii, mai nostalgici, se g]ndesc la anul ca-re pleac=, cu tot ce-a fost bun [i mai pu\in bun: e[ecuri din care au ]nv=\at, bucurii din care au prins la curaj. E momentul ]n care fiecare dintre noi face ni[te soco-teli cu propria persoan=: am ra-tat, am sup=rat, am gre[it, am iertat, am crescut, am ]nv=\at, am ]n\eles...

Magia acestei seri se revars= peste masa de s=rb=toare din fa-milia ta. Fra\i surori, p=rin\i [i bu-nici – to\i gr=m=joar=. {i-i mul\u-me[ti lui 2015 c= \i-a vegheat oamenii dragi. o sear= mai plin= de adev=r, de profunzime [i de senza\ia ]n=l\=toare de om ]mpli-nit nu [tiu dac= ai avut vreodat=! iar peste ani, c]nd prin voia Dom-nului de la ea va lipsi cineva, o vei r=scoli ]n amintirile tale ca pe ceva sacru cu ochii spre Cer.

Se scurge timpul, iar tu e[ti atent la tic-tac-ul ceasornicului, care se zbate ]n minute [i secun-de, pentru prima dat= ]n acest an. {i tot ]\i propui de la o vreme s= fixezi mai atent acele ceasor-nicului nu doar ]n ultima zi a anu-lui, dar adolescen\a [trengar= uit= aceast= promisiune.

12:00. La mul\i ani, drag= citi-torule! nu uita, cele Trei fe\e ale lui L. Blaga joac= zglobiu ]n jurul t=u, iar cei prezen\i la masa de s=rb=toare pot confirma vorbele ]n- \elepte, c=ci experien\a de via\= le permite acest lucru: Copilul r]de: „}n\elepciunea [i iubirea mea e jocul!”/ T]n=rul c]nt=: „Jo-cul [i-n\elepciunea mea-i iubi-rea!”/ B=tr]nul tace: „iubirea [i jocul meu e-n\elepciunea!”

simbolistica lunilor

P rima lun= a noului an ]n ca-lendarul gregorian [i ]n cel

iulian, [i una dintre cele [apte luni gregoriene cuprinz]nd 31 de zile, ianuarie sau ienaiu este nu-mit= dup= ianus (ianuarius), zeul roman al por\ilor, u[ilor, ]ncepu-turilor [i sf]r[iturilor. }nf=\i[at cu dou= fe\e privind ]n direc\ii con-trare, ianus fusese astfel ]nzes-

trat de c=tre Saturn, pentru a pri-vi at]t c=tre viitor, c]t [i spre trecut, spre anul sf]r[it [i cel nou ]nce-put. ianuarie ]ncepe (astrologic) cu soarele ]n semnul Capricor-nului [i sf]r[e[te ]n semnul V=rs=-torului. Din punct de vedere as-tronomic, luna ianuarie ]ncepe cu soarele ]n constela\ia S=get=-torului [i se sf]r[e[te cu soarele ]n constela\ia Capricornului.

Potrivit tradi\iei astrologice, simbolurile specifice tuturor ce-lor n=scu\i ]n ianuarie le enume-r=m mai jos:

Granatul. Piatra natal= (a na-tivilor) a lunii ianuarie, o gem= simboliz]nd constan\a. Potrivit unor str=vechi credin\e, grana-tul ar avea calitatea de a opri he-moragiile, a vindeca bolile in-flamatorii [i a pune cap=t m]niei

[i certurilor, co[marurilor [i spi-ritelor rele.

Garoafa. Culorile florii de ga-roaf= s]nt ]nc=rcate cu urm=torul simbolism: alb – iubirea pur= [i norocul; ro[u deschis – admira- \ia; ro[u ]nchis – sentimente pro-funde de dragoste.

Copacii lunii ianuarie s]nt bra-dul sau pinul, chiparosul [i ul-mul. Astfel, bradul, precum [i pinul s]nt reprezent=ri ale vie\ii eterne, suger]nd calmul, lini[tea, credin\a [i integritatea.

Pinul continu= [i ]n zilele noastre s= fie folosit de c=tre e-vrei pentru confec\ionarea sicrie-lor, ]ntruc]t este un lemn scump [i simbolizeaz= calitatea esen\i-al= a tot ce exist= drept creaturi ale lui Dumnezeu. Pinul mai este [i o emblem= a g]ndirii lui Con-fucius.

}n cre[tinism, chiparosul este simbolul mor\ii, include simbolul rolului sacrificiului [i este asoci-at cu Hades, zeul lumii subp=m]n-tene. Ulmul simbolizeaz= demni-tatea, credin\a [i loialitatea, dar [i t=ria de caracter [i intui\ia.

S =rb=torile din luna ianua-rie cuprind obiceiuri [i prac-

tici specifice ]nceputului de an prin care oamenii sper= s= ob\i- n=, prin diferite practici magice, prosperitate, s=n=tate, lini[te [i pace. Cel mai mare dintre fiii Anu-lui, ianuarie sau Gerar, era cu-noscut ]n trecut [i sub numele de Genarie, Ghenarie, Calendariu.

IANUARIE


HONDA, TOYOTA, BMW, MERCEDES, GM — LUPTA PENTRU HIDROGEN

ieri [i azi

IANUARIE

E ste o deviere de la genul a-doptat pentru rubrica ieri [i

azi, dar evenimentele de ultim= or=, cu anun\urile lans=rii pe u-nele pie\e a automobilelor cu ali-mentare cu hidrogen, ne ame-nin\= s= ]nt]rziem cu aprecierile perspectivei respective.

Dup= descoperirea hidroge-nului de c=tre Cavendish ]n 1766, oamenii i-au studiat propriet=\ile [i au ]ncercat s= le foloseasc= ]n serviciul lor – o demonstreaz= [i primele baloane cu hidrogen,

lansate ]nc= ]n 1783, [i baloane-le meteorologice, [i dirijabilele, construite ]n prima jum=tate a sec. XX. Apoi energia termic= de la arderea hidrogenului a fost utilizat= ]n primul motor cu reac\ie, construit de firma ger-man= Henkel ]n 1937. navele cosmice utilizeaz= hidrogenul ]n calitate de combustibil de zeci de ani. Au fost construite [i unele avioane reactive ex-perimentale, cu motoare pe baz= de hidrogen. Dar s= nu uit=m nici de dezastrele diri-jabilului Hindenburg din 1937, care a pus punct acestei indus-trii, sau ale catastrofei de la lan-sarea, ]n 1986, a navetei ameri-cane Challenger – ]n ambele cazuri hidrogenul a ie[it de sub control [i a explodat, provoc]nd numeroase victime.

Totu[i, dezvoltarea tehnologi-ilor permite s= sper=m c= auto-

mobilele ([i nu doar) ar putea dispune de hidrogen ]n calitate de combustibil cu multe avanta-je. Pe de alt= parte, este dificil s=-l p=strezi ]n siguran\=, este extrem de inflamabil [i explozi-bil ]n aer. iat= dilemele pe care ]n-cearc= s= le dep=[easc= con-structorii auto.

Zeci de ani de investiga\ii deja s-au fructificat ]n c]teva pro-iecte de succes – cei de la Gene-ral Motors au testat un automobil cu hidrogen ]nc= ]n 1966, mai multe autobuze Mercedes-Benz cu motoare pe baz= de hidrogen s]nt testate ]n c]teva ora[e euro-pene, iar anul acesta dou= com-panii japoneze – Honda [i Toyo-ta – au anun\at lansarea ]n serii mici de modele proprii cu con-sum de hidrogen – FCX Clarity [i, respectiv, Mirai. Statul japo-nez subven\ioneaz= cump=r=torii.

}n Germania [i \=rile Beneluxu-lui exist= deja autostr=zi cu peste 270 de sta\ii de alimenta-re cu hidrogen. S]nt numeroase automobilele ]n care hidroge-nul ]nlocuie[te doar par\ial ben-zina ]n motoarele tradi\ionale cu ardere intern=. Cei de la Honda [i Toyota au reu[it s=

proiecteze o propulsie nou=, ba-zat= pe reac\ia dintre hidrogen [i oxigen cu generarea curentu-lui electric ]n ni[te celule specia-le. Tehnologiile de aplicare a

hidrogenului s]nt ]n agenda cercet=torilor [i de la BMW, GM, Mercedes-Benz, Fiat, Volkswa-gen [.a. {i ]n România, la R]mni-cu-V]lcea, a fost creat un prototip pe baz= de pile de combustie cu hidrogen, iar rezultatele de per-spectiv= inspir= optimism.

Iurie SCUTARU

80 de ani de la apari\ia la ia[i a revistei de cultur= }nsemn=ri ie[ene (sub conducerea lui M. Sa-doveanu, G. Top`rceanu etc.) (1 ian. 1936 – 1 oct. 1940, 2004-2005 [i din 2009).

70 de ani de la na[terea lui Mihai ConSTAnTinESCU, c]n-t=re\ român de muzic= u[oar= (4 ian. 1946).

60 de ani de la na[terea lui Alexandru PALEi (PALii), pianist, dirijor de orchestr=, profesor, Ar-tist Emerit din Republica Moldo-va, director al Festivalului inter-na\ional Moulin d'André (Fran\a) (9 ian. 1956).

80 de ani de la na[terea lui Robert WooDRoW WiLSon, fi-zician, radioastronom american, laureat al Premiului nobel (10 ian. 1936).

140 de ani de la na[terea lui Jack LonDon, nuvelist, romanci-er [i eseist american (12 ian. 1876 – 22 nov. 1916).

210 ani de la na[terea lui Ale-xandru (Alecu) DoniCi, fabulist [i traduc=tor (19 ian. 1806 – 21 ian. 1865).

150 de ani de la stingerea din via\= a lui Aron PUMnUL, ling-vist, filolog [i profesor român (27 nov. 1818 – 24 ian. 1866).

80 de ani de la na[terea lui Florin PiERSiC, actor român de teatru [i film (27 ian. 1936).

260 de ani de la na[terea lui Wolfgang Amadeus MoZART, compozitor austriac (27 ian. 1756 – 5 dec. 1791).

80 de ani de la na[terea lui Samuel CHAo CHUnG TinG, fi-zician, profesor universitar, cer-cet=tor [tiin\ific american, de ori-gine chinez=, laureat al Premiului nobel pentru fizic= (27 ian. 1936).

60 de ani de la na[terea lui Matei Vi{niEC, poet, prozator, profesor [colar [i dramaturg ro-mân (29 ian. 1956).

150 de ani de la na[terea lui Romain RoLLAnD, romancier, dramaturg, eseist, biograf, muzi-colog, memorialist [i publicist francez (29 ian. 1866 – 30 dec. 1944).

calendar


un de dai [i un de crap=

Rub ric= sus\inut= de Igor GRO SU

Cuv]ntul imuabil ]nseamn=:

1. neschimb=tor; 2. imprescriptibil;3. Care nu poate fi muiat.

fr=m]nt=ri de minte

trei variante – un r=spuns

Un om a hot=r]t s=-[i construiasc= o cas=. A dorit cu tot dinadinsul ca ]nc=perile s=-i fie pline de soare. A[a i-a [i spus arhitec-tului: fiecare dintre cei patru pere\i ai casei trebuie s= aib= c]te o fereastr=, prin care ]n permanen\=, din toate cele patru p=r\i, s= p=trund= lumina soarelui. Arhitectul s-a g]ndit c]t s-a g]ndit [i a rezolvat problema. Cum?

cuvinte ]ncruci[ate

CaissaAlbul ]ncepe [i d= mat ]n dou= mut=ri.

I at= c= NOI avem pl=cerea de a savura frumoasele s=rb=tori de iarn=: cu colinde, cu ur=turi, cu cr=ciunei [i cu neuitate clipe de bucurie. }ns= cum ar fi Revelionul f=r= daruri? Deci, revista noastr= ]i men\ioneaz=

pe cei mai activi coresponden\i ai rubricii Unde dai [i unde crap=: Gheorghe GROZA din Chi[in=u; Mihaela BURLAC din Cobani, Glodeni; Tamara BIVOL din Bardar, Ialoveni [i Vadim PLE{CA din Chi[in=u. }i felicit=m cu bucurie [i ]i anun\=m c= s-au ]nvrednicit de c]te un cadou special din partea Uniunii Arti[tilor Fotografi din Republica Moldova – Albumul de familie al Parteneriatului Estic, Chi[in=u, 2015. Un an fericit tuturor!

ORIZONTAL: 1.Un cerc la miaz=noapte – Ghipsul... ]ntors! 2. iertare – nu s]nt accentuate. 3. Parte component= a artei mili-tare – ochiul lan\ului. 4. Copil neast]mp=rat (reg.) – Veleat – na\iune. 5. instrumente muzi-cale cu tuburi sonore – Sorin Petcu. 6. Alac! – Chintesen\=... de ]nceput. 7. Cuie mici de metal – Salcie. 8. Lipsit= de vedere – Tij= de metal. 9. Rece! – C=rnicic=. 10. o tain=... ]ncur-cat=! – Por\ie.

VERTICAL: 1. Lunec= pe ghea\= (pl.). 2. Z=pad= – Aproximativ. 3. }ntindere de ap= – nota bene. 4. Situat= la Polul Sud. 5. Congelat. 6. Arma albinu\ei – Doi roman – Sut= la sut= de metri. 7. De la talie ]n sus – nicu Lupu. 8. Poloniu – Estonian... la nesf]r[it. 9. Acoperi\i cu om=t. 10. Fereastr= – Diavol.

R=spunsurile corecte – nr. 10, 2015

Cuv]ntul a chivernisi ]nseamn= a administra; a face economii.

trei variante – un r=spuns

fr=m]nt=ri de minte}nt]i au trecut r]ul cei doi fii. Dup=

aceea unul s-a ]ntors ]napoi, a r=mas

cuvinte ]ncruci[ate

Caissa

1.Ta4 Rxa4. 2. nc6 X, sau 1. Ta4 Rb6. 2. Db4X, sau 1. Ta4 Rc5. 2. Db4X.

ORIZONTAL: 1. navigatori. 2. }not=tori. 3. Si. Alicot=. 4. }neca. M. C. 5. Pic=tur=. 6. So. Elen=. 7. neam. Tiv. 8. Alo. nimene. 9. nimic. }n=r 10. Aninat. Ars.

VERTICAL: 1. nisip. Van=. 2. Anini[. Lin. 3. Vo. Economi. 4. ita-ca. in. 5. G=l=\eanc=. 6. +\i. Ulmi.

7. Tocire. Mi. 8. oro. Anten=. 9. Ritm. +inar. 10. Act. Vers.

acolo, iar r]ul l-a trecut tat=l lor. Fiul de pe cel=lalt mal a trecut ]napoi, l-a luat pe frate-s=u [i ambii au ajuns pe malul, unde-i a[tepta tat=l lor.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

ochiul al treilea

DIN NUM+RUL URM+TOR:

Richard MACNEIL (1958): COPIII {I OMUL DE Z+PAD+Pictor [i artist britanic autodidact. A ]nceput s= lucreze ]n domeniul

sculpturii, al ceramicii [i al graficii at]t ]n Marea Britanie, c]t [i peste hotarele ei. A petrecut mult timp ]n SUA, unde a realizat o sculptur= care a fost expus= la Casa Alb=, considerat= cea mai mare realizare a lui Macneil. Viziunea sa ]n pictur= este de a crea lucruri care s= fie accesibile tuturor. De aceea nu a fost adeptul unui stil sau al unui curent anume.

Lucr=ri: DiSTRAC|iE CU BULG+Ri DE Z+PAD+, CREM+ DE CEAi, SUB UMBREL+, REVEniRE ACAS+, TR+G}nD DE SAniE, VEDERE Din PARiS, FATA {i oMUL DE Z+PAD+.

Versuri de Vasile RoMAnCiUC.De vorb= cu acad. Aurelian GULEA, profesor universitar.proz=: P+DURiLE Din BREAnSK de Konstantin PAUSToVSKi.R=spunsurile corecte [i punctajul acumulat de participan\i la prima etap= a concursului Veni, vidi, vici; Sol lucet omnibus [i Historia est magistra vitae.time-out: Serghei o{LoBAnU.pagina muzelor: Meryl STREEP.

FON DA TOR:Mi niS TE RUL EDUCA|iEi

Fondat 1930Serie nou= 1990

Re dac tor-[ef:Va le rie Vo Lon TiR

iuliana {CHiRC+secretar responsabil

Leo BoR DEiAnUre dac tor de sec\ie

olesea CURMEire dac tor ar tis tic

Valentin GU|Ustilizator

Daniela CoDREAnUco rec tor

Alina BoDRoVAcontabil-[ef

Ana CEAP+ope ra tor

Sergiu FRUnZ+[ofer

Co man da 8546For ma tul 60x90 1/2Co li de ti par 5Tiraj — 4000 ex.

WE(in Ro ma ni an Lan gu age)Monthly ma ga zi ne forchil dren and teenagers

AD RE SA RE DAC|iEi:Re vis ta noi,str. Pu[kin, nr. 22,MD 2012, Chi[in=uTe le fo ane:022 23 31 91; 022 23 37 25;022 23 36 45; 022 22 22 45Fax: 022 23 31 91E-mail: [email protected]/ Revistanoi noiwww.revistanoi.md

Ti pog ra fia EdituriiUniVERSUL

}nregistrat= la Camera }nregistr=rii de Stat pe 11.08.2008 cu nr. 1003600012713

V= ru g=m s= in di ca\i la sf]r [i tul tex te lor, pe ver soul de se ne lor [i fo to-g ra fii lor, pre nu me le, nu me le, v]rsta, cla sa ]n ca re ]n v=\a\i, ad re sa com-

ple t=, nu m= rul de te le fon.Materialele cu tematic= ecologic= apar cu suportul financiar al

Ministerului Mediului (Fondul Ecologic Na \ional).

ˇ

indice 31239.Post-restant 34239Pre\ul 15 lei

PRIZONIERIAnatolie POIAT+

ISSN 1857-0798revistanoi.md/sites/default/files/jurnal 12 mic.pdf · 2015, decembrie noi capriciile...

Documents

Transcript of ISSN 1857-0798revistanoi.md/sites/default/files/jurnal 12 mic.pdf · 2015, decembrie noi capriciile...