NGRIJIRILE NOU NSCUTULUI

Pentru orice manipulare a nou nscutului personalul medical se vor spla pe mini cu ap cald i spun.

ngrijirile de la sala de nateri ngrijirile medicale ale nou nscutului ncep imediat dup expulzia acestuia prin punerea pe o mas special acoperit cu un scutec steril.

1. Prima manevr este aspiraiile secreiilor din nas, gur i faringe cu ajutorul unei sonde cu Nelaton moale pn se instaleaz prima respiraie.

2. Legarea, secionarea i pansarea cordonului ombilical - se face imediat dup ncetarea pulsrilor cordonului. Aceasta se face ntre 2 pense hemostatice localizate la 15 20 cm de abdomenul copilului, apoi se face secionarea ntre aceste pense.

Legaturarea se face cu fir de mtase steril. Acesta se face circular la 2 cm de peretele abdominal ncrucisndu-se de 2 ori apoi cu un foarfece curb steril se taie cordonul la 1 cm deasupra legturii.

Se aplic o pictur de iod pe bontul tiat, apoi capetele rmase libere se nnoad pe bont pentru siguran. Apoi se face pansamentul steril cu pansament n jurul bontului i apoi aplicarea unei fei sterile peste abdomenul copilului.

Pansamentul va fi strict supravegheat 24 de ore pentru a surprinde eventualele hemoragii.

3. Concomitent cu legarea i pansarea cordonului ombilical se face aprecierea strii clinice a nou nscutului la 1,2 i 5 minute de la natere, aceasta se face cu ajutorul scorului Apgar. :

- frecvena cardiac absent 0

sub 100 l/mm 1

peste 100 l/mm 2

- respiraie absent 0

rar, neregulat 1

bun, ipt intens 2

- tonusul muscular flasc 0

uoar flexie a membrelor 1

micri active 2

- reflexul de iritabilitate la aspirarea cu sonda

absent - 0

uoar grimase 1

tuse, strnut, ipt 2

- culoarea tegumentelor albastru palid - 0

roz cu extremiti cianotice 1

complet rozat 2

Evaluare :

- nota maxim obinut de 10 puncte ceea ce denot o stare perfect de adaptare a nou nscutului

- scorul de 3 arat c nou nscutul este n stare foarte grav. La acesta se fac manevre rapide de reanimare i reevaluarea scorului Apgar la 5-10 - 15-20 minute

n funcie de scorul Apgar nou nscuii sunt :

- nou nscui normali cu scor 8-10

- nou nscui cu asficsie albastr sau alb cu scorul ntre 4-7.

- nou nscui apneici care nu respir cu scorul 3 i sub 3. Aceasta necesit reanimare.

4. Profilaxia oftalmiei gonococice se ndeprteaz secreiile de pe ochi cu o compres steril apoi se instileaz n sacul conjunctiv 1-2 picturi de nitrat de argint 1%.

5. Examinarea sumar a nou nscutului pentru observarea eventualelor malformaii congenitale vizibile care se consemneaz.

6. Stabilirea sexului i artarea acestuia mamei.

7. Msurarea taliei, perimetrelor i cntrirea.

8. Stabilirea identitii prin fixare cu acelai numr la copil i la mam.

9. Curarea sumar a tegumentelor dac sunt impregnate cu snge, lichid amniotic nu se ndeprteaz vernix caseosa.

Vernix caseosa este o substanta alb-cenusie, de consistenta grasoasa, care acopera in straturi mai mult sau mai putin groase pielea nou-nascutului. Vernix caseosa, formata din secretii sebacee si din celule cutanate descuamate, este foarte aderenta la piele. Substanta se formeaza in cursul celei de a 8-a luni de sarcina si la nastere subzista mai ales in plici. Ea protejeaza pielea gatului de contactul cu lichidul amniotic. O coloratie galben-inchis a acestei substante poate indica o suferinta fetala, mai ales in cazul depasirii termenului.

10. nfurarea n scutece sterile nclzite i transportul n salonul de noi ncui.

ngrijirile n salonul de nou nscui: se urmresc atent funciile vitale :

- respiraia

- ritmul cardiac

- coloraia tegumentelor

- miciunile

- eliminarea meconiului

- plaga ombilical

- temperaturaMeconiul este considerat primul scaun al nou-nascutului si este eliminat de obicei in primele zile dupa nastere. Exista situatii in care acesta poate fi eliminat in timpul sarcinii, travaliului sau chiar la nastere si poate isca probleme in sanatatea micutului. Unul dintre cele mai mari pericole este sindromul asipratiei de meconiu.

Ce este meconiul si cum arata?

Meconiul este o substanta negricioasa sau verde-negricios, groasa si lipicioasa care se gaseste in intestinele fatului pe toata perioada sarcinii si ale nou-nascutului dupa nastere. In timp ce majoritatea scaunelor unui bebelus sunt compuse din produsul digestiei si toxine, meconiul contine doar ceea ce se gaseste in cavitatea intrauterina: lichid amniotic, mucus, apa si alte lichide sau materii solide. Spre deosebire de materiile fecale obisnuite, meconiul este steril si nu are miros. Este numit si primul scaun al nou-nascutului si este, in general, eliminat abia dupa nastere. In primele 2-3 zile de viata, scaunele pe care le va elimina micutul sunt constituite din meconiu. In cele mai multe cazuri, meconiul este eliminat complet de copil dupa nastere, dar exista si situatii in care dureaza cateva zile si mai multe scaune pana ca acest lucru sa se intample. alimentaia nou nscutului :

- n primele 5-6 ore dup natere nou nscutul nu se alimenteaz. Se ncearc permeabilitatea tubului digestiv cu ajutorul a 1-2 lingurie de ser gluconat astfel se urmrete refluxul de glutiie.

- La 6 ore de la natere se pune copilul la sn cte 5 minute la fiecare sn.

- Ritmul de alimentare va fi de 3 n 3 ore cu pauz de 6 ore noaptea (ultima mas la ora 24, prima la ora 6).- Dup supt copilul trebuie inut vertical cu capul n sus timnp de 10-15 minute i btut uor pe spate pentru a elimina aerul nghiit odat cu laptele, apoi va fi culcat n decubit lateral stng pentru 15-20 minute pentru a evita regurgitrile i apoi este pus n decubit lateral drept pentru supt.

- Mama care alpteaz se va aeza pe un scaun cu rmztoare, ia copilul n brae inndu-l pe braul i antebraul sau de partea snului, iar cu mna cealalt ofer snul introducnd n guria copilului numai mamelonul cu atenie s nu acopere nrurile copilului.

n timpul alptrii mama va respecta regulile de asepsie.

Respectarea somnului i a orelor de alimentaie sunt necesare pentru a crea un program care s ofere att mamei ct i copilului odihna necesar.

Profilaxia infeciilor nou nscutului se face att prin respectarea regulilor de igien n manipularea nou nscutului ct i prin msuri generale, speciale i anume :

depistarea infeciilor gravidei i tratarea lor- aspirarea corect a secreiilor la nou nscut

- depistarea purttorilor de germeni att n mediul personalului de ngrijire ct i la mam.

Asistenta de pediatrie are obligaia s vegheze la respectarea acestor reguli.

n a 5-a a 7-a zi de la natere se face :

- profilaxia infeciei tuberculoase prin vaccinarea BCG prin inocularea intradermic 0,1 ml de vaccin n partea posteroextern a braului stng n 1,3 medie. La injectare se formeaz un nodul mic de 5-6 mm de (coaj de portocal) aceast papul trebuie s dispar n 30 de minute.

- La 1-3 sptmni se formeaz la locul injectrii un nodul mic cu baza ndurat

- n partea central a nodulului se formeaz un orificiu prin care se elimin coninutul.

- Apoi se formeaz o crust care se elimin n 2-3 sptmni

- La locul injectrii se formeaz o pat depigmentat i uor deprimat.

Vaccinarea se face la nou nscut cu greutate de peste 2500 gr. n acelai timp se face i profilaxia rahitismului prin administrare de vitamine D = 200.000 ui.m.

ngrijirile la domiciliu:Mama trebuie s respecte regulile de igien. Ea va fi ajutat de personalul medical din teren, chiar din prima zi de sosire la domiciliu.

- ngrijirea pielii prima baie se face la 1-2 zile de la cderea bontului ombilical deoarece ombilicul este o plag i nu o cicatrice. Pn atunci toaleta se face parial cu ap i spun.Ingrijirea bontului ombilical al nou-nascutului la domiciliu, de catre mama impune reguli de curatenie si prevenire a infectiilor. Plaga ombilicala poate fi o poarta de intrare pentru microbi periculosi nou-nascutilor.In timpul vietii intrauterine, fatul se hraneste prin vasele de sange ale cordonului ombilical. Imediat dupa nastere se sectioneaza si se ligatureaza cordonul aproape de abdomenul copilului. Ceea ce ramane din cordonul ombilical- bontul ombilical- se usuca putin cate putin dupa nastere, devine brun negricios si dur ca un zgarci.

Involutia bontului ombilical dureaza 2-3 saptamani, cade dupa 5-8 zile, adesea acest interval de timp este mai lung, in special cand cordonul este taiat mai aproape de piele. Aceasta zona trebuie mentinuta curata si uscata pentru a nu se infecta. Mica plaga ombilicala care persista dupa caderea bontului se va retracta, formand un fel de palnie mica si dispare in cuta ombilicului. Normal plaga ombilicala se inchide intre a10-a si a14-a zi dupa nastere uneori, mai tarziu. Cand bontul ombilical cade in zona de unde s-a desprins ramane o mica plaga rosiatica care se vindeca in cateva zile. Daca este pastrata uscata, o mica crusta o acopera pana la cicatrizare. Nu este nevoie sa facem un pansament (nu se acopera cu pansamente ocluzive, cel mai bine sa patrunda aerul), doar se tamponeza plaga ombilicala cu comprese de tifon steri si alcool sanitar de 2-3 ori pe zi. Pentru a evita infectiile si a nu intarzia mumificarea bontului se pot administra la toaletare pudre antiseptice (local pe bontul ombilical -Baneocin, Santaderm etc.). Poate sa mai existe o secretie seroasa sau sangerare redusa pana la cicatrizarea complete si retractia bontului ombilical.

Nu se face baie generala in cadita nou-nascutului, ci doar toaleta partiala fara a inmuia bontul ombilical. Dupa caderea acestuia sugarul poate fi spalat in cadita facandu-se toaleta generala, iar la sfarsitul baii se tamponeaza locul cu alcool si pudra sterila. Dupa caderea bontului ombilical, uneori se vindeca mai lent si poate aparea o umflatura rosiatica denumita granulom ombilical.. Doctorul poate face aplicatii de substante chimice care sa grabeasca vindecarea. Daca plaga ombilicala si zona inconjuratoare devine de culoare rosie accentuata sau apar scurgeri purulente si mirositoare, inseamna ca s-a infectat si e nevoie sa fie imediat consultat medicul.- Baia general se face zilnic, de preferat seara nainte de supt.

- Temperatura camerei 22-24 grade, temperatura apei 37-38 grade- Cad special, se spal mai nti capul, apoi membrele inferioare , fesele i regiunea perianal, apoi se ntoarce copilul cu faa n jos i se spal pe spate.

- Se usuc pielea prin tamponare

- Se mbrac copilul cu cmua i pieptraul

- Se nfa i se face toaleta feei (nas, urechi cu tampoane de vat)

- ngrijirea plgii ombilicale se face i dup cderea bontului ombilical urmrindu-se atent s nu se propage pe aceast cale o infecie.

Fenomenele fiziologice ale nou-nascutului

In tara noastra varsta de nou-nascut este considerate perioada cuprinsa de la nastere pana la 30de zile de viata. Sa facem cunostinta pe rand cu fenomenele fiziologice (adica normale) ale perioadei de inceput.

1. Scaderea fiziologica in greutate este consecinta adaptarii nou-nascutului la viata extrauterina cu intensificarea metabolismului, aportului insuficient in primele zile, eliminarii de meconiu si urina. Aceasta scadere reprezinta in primele 3-4 zile de viata 3-10% din greutatea de la nastere, urmand ca nou-nascutul sa atinga greutatea de la nastere dupa 7-10 zile. O scadere de peste 10% din greutatea de la nastere sau nerecuperarea ponderala dupa 10 zile reprezinta un semn de alarma si impune supravegherea starii de sanatate.

2. Icterul fiziologic apare in a doua zi de viata si se manifesta prin colorarea in galben deschis a tegumentelor si mucoaselor (in special a conjunctivelor). Are maximum de intensitate in a 4-5 a cincea zi de viata si dispare complet dupa 6-7 zile. Scaunele si urinile sunt normal colorate. Poate fi asociat cu o somnolenta mai accentuata si supt mai lenes al bebelusului. Este bine ca nou- nascutul sa fie alaptat normal si sa nu fie lasat sa sara peste mese chiar daca se spune ca somnul este bun. De asemeni este cunoscut efectul benefic al luminii naturale in camera nou- nascutului. Icterul fiziologic nu necesita tratament special. Aparitia icterului in prima zi de viata atrage atentia asupra caracterului patologic si necesita depistarea cauzelor. Acelasi lucru se impune in icterul prelungit mai mult de 3 saptamani sau care reapare dupa o anumita perioada.

3. Criza genitala se manifesta prin marirea de volum a glandelor mamare la 3-6 zile de la nastere si dispare la varsta de 2-3 saptamani. La apasare se elimina un lichid asemanator colostrului. La fetite pot aparea pierderi de sange prin vagin sau o secretie alba, iar la baiat se poate observa o usoara marire de volum a testiculelor. Igiena adecvata este singura abordare corecta a crizei genitale. Aceasta consta doar in curatarea secretiilor cu miscari usoare si eventuala tampoane cu vata sterila fara apasari sau stors si in nici un caz aplicare de alcool sau alte produse farmaceutice.

4. Diareea de tranzitie a nou-nascutului apare dupa eliminarea meconiului la 48-72 de ore si se caracterizeaza prin aparitia scaunelor verzui sau decolorate, cu miros fad, in numar de 5-6/zi. Explicatia fenomenului consta in efectului colonizarii intestinului. Nu trebuie sa constituie un element de alarma si in nici un caz nu va fi oprita alimentatia la san.

5. Descuamarea fiziologica ca nou-nascutului consta in eliminarea stratului superficial al pielii si se face in lambouri (fasii de dimensiuni mici) sau este furfuracee (solzisori) si persista timp de cateva saptamani, fara a necesita un tratament special, ci numai masuri de igiena locala.

6. Eritemul alergic al nou-nascutului apare in primele 2-3 zile de viata sub aspectul unei eruptii rosii generalizate, cu elemente maculoase (pete), papuloase (proeminente) si/sau veziculoase care nu necesita tratament special.

7. Febra tranzitorie a nou-nascutului, denumita si febra de sete poate sa apara in a 3-4 a patra zi de viata, in context de febra 38-39 C, cu durata de 1-2 zile. Aceasta este insotita de uscarea mucoaselor, agitatie sau somnolenta, rarirea mictiunilor si setea vie. Daca la pierderile de urina si meconiu se supraadauga aportul insuficient de lichide ori supraincalzirea corpului, acest incident este posibil. Prevenirea febrei de sete se face prin alimentatie la cerere si hidratare suplimentara (in caz de temperaturi ridicate) cu ceai sau apa fiarta si racita, oferite suplimentar.

Cresterea si dezvoltarea copiilor - reprezinta un proces extrem de dinamic, ce sufera de-a lungul evolutiei mai multe accelerari de ritm. Este impartita de specialisti in mai multe perioade postnatale, astfel:

- prima copilarie: de la nastere pana la 2,5-3 ani, care contine la randul sau, etapa de nou-nascut (0-28 de zile), sugar (1-12 luni) si copil mic, anteprescolar (1-3 ani).- a doua copilarie (perioada prescolara);- a treia copilarie: include perioada de scolar si pubertatea;- adolescenta, ce are o limita superioara estimata la 21 de ani in cazul fetelor si de 24 de ani in cazul baietilor.

La sfarsitul adolescentei procesul de crestere fiind finalizat, individul este deja considerat adult.Ritm de crestere

Cresterea postnatala inregistreaza o accelerare de ritm in primele 2 saptamani de viata, cand copilul incepe sa ia rapid in greutate, desi in primele zile dupa nastere poate sa existe o scadere cu 5-10% a greutatii corporale, acest lucru neavand o influenta negativa in ceea ce priveste dezvoltarea ulterioara. Specialistii numesc acest regres ponderal 'scadere fiziologica a greutatii' si, in general, il pun pe seama pierderilor de meconiu si urina. Revenirea la greutatea initiala de la nastere se face in aproximativ 7-10 zile.La varsta de 4-6 luni, un copil corect hranit si ingrijit ar trebui sa aiba deja o greutate dubla comparativ cu cea de la nastere. Intre lunile 4-6 copilul ia in greutate aproximativ 500 de grame/luna. Dupa 6 luni insa, aceasta crestere se diminueaza, variind intre 70-85 grame/saptamana (ceea ce corespunde la 200-250 grame/luna), asociind si o diminuare a apetitului.

Intre 1-2 ani copiii cresc in medie cu 200 de grame/luna. Dupa 2 ani, pana in jurul varstei de 5 ani, greutatea se va modifica cu 2 kg/an, putand ramane stationara cateva saptamani la rand, fapt ce nu trebuie sa ingrijoreze mamele in nici un fel.Un ultim peak al cresterii in greutate se va instala cand copilul ajunge la pubertate, varsta instalarii acesteia avand variatii in functie de sex, astfel: la fete incepe pe la 11 ani (cu limite largi intre 9-14 ani), iar la baieti la 13 ani (11-16 ani). Aceasta varsta este influentata de multipli factori, printre care cei genetici, nutritionali sau chiar cei geografici.

Dieta si dezvoltarea fizica

Dieta copilului trebuie si ea considerata in dinamica, mereu raportata la perioada in care se afla. Un sugar, de exemplu, va avea nevoie de mai multe calorii raportate la suprafata corporala, comparativ cu un anteprescolar. Nevoile nutritionale ale adolescentilor trebuie si ele atent analizate, in aceasta perioada existand un necesar caloric crescut din partea organismului. Daca, insa, apare un exces de calorii din surse nocive (in special glucide), copilul risca sa devine supraponderal. Regimul alimentar specific fiecarui copil ar trebui discutat cu medicul, insa, in principiu, este recomandat ca acesta sa fie cat mai echilibrat, diversificat, bogat in nutrienti de baza, sa nu existe excese calorice realizate prin aportul excesiv de dulciuri, iar consumul de apa sa fie in permanenta adaptat nevoilor organismului, hidratarea corespunzatoare fiind un element extrem de important in ceea ce priveste cresterea normala. Un copil sanatos va urma, in general, curbele de dezvoltare staturo-ponderale corespunzatoare varstei, chiar daca pe parcurs apar variatii de crestere.

Dieta si dezvoltarea intelectuala

Dezvoltarea intelectuala normala a copilului are la baza un regim alimentar si un stil de viata normal. Orice tulburare de nutritie se poate rasfrange asupra procesului de crestere si va influenta in egala masura si intelectul copilului (cu consecinte neuro-psihice resimtite chiar si in perioada de adult). Malnutritia se caracterizeaza printr-un deficit cronic de aport energetic care va determina in timp o stare de epuizare a masei musculare a corpului, cu afectarea functionalitatii normale. Una din cauzele malnutritiei este aportul alimentar deficitar si neadecvat nevoilor organismului. Copilul cu astfel de tulburari de alimentatie va resimti permanent o stare de oboseala cronica ce il va impiedica sa participe la activitatile normale varstei (isi pierde interesul pentru jocuri sau alte activitati recreative, nu este capabil sa se concentreze asupra activitatilor scolare). Un alt risc asociat frecvent malnutritiei protein-calorice este susceptibilitatea crescuta la infectii (copilul are status imunologic deprimat pe fondul unei anemii cronice, hipoproteinemii si carenta minerala importanta, aceste date evidentiind existenta unui sindrom pluricarential biologic).Copiii malnutriti au rezultate slabe la determinarile starii de nutritie, acestea implicand aprecierea inaltimii, realizarea curbelor de talie, greutate. Rezultatele la scoala ale acestor copii sunt sub media generala si pe parcurs pot sa apara si probleme de integrare sociala in mediu si de interrelationare cu cei din jur.Malnutritia, precum si orice alta tulburare nutritionala, poate fi prevenita asigurand copilului o dieta echilibrata si adecvata perioadei de crestere. Parintii trebuie sa isi educe copii si sa le imprime acestora obiceiuri alimentare corecte, cum ar fi importanta micului dejun. Acesta ar trebui sa reprezinte masa principala a zilei, deoarece caloriile ingerate dimineata constituie sursa de energie pe parcursul intregii zile. Copiii care nu au un mic dejun consistent sau il neglijeaza cu desavarsire vor fi apatici, obositi, neatenti la scoala si incapabili sa dea un randament bun, indiferent de activitatea pe care o desfasoara.

Puericultura se ocup de copilul sntos, fiind alctuit din ansamblul de mijloace prin care se asigur dezvoltarea psihosomatic normal i ocrotirea sntii prin msuri profilactice.

Creterea i dezvoltarea somatic i neuropsihic a copiluluiEvoluia general a dezvoltrii copilului cunoate 4 perioade i anume:

1. Perioada intrauterin cu 2 etape: - embrionar: 0-8sptmni - fetal: 9 sptmni - pn la natere2. Prima copilrie: de la natere la 3 ani, cu urmtoarele etape: - etapa neonatal: 0-28 zile - etapa de sugar: 29 zile -12 luni - anteprecolar: 1-3 ani3. A doua copilrie: - perioada precolar: 3-6-7 ani4. A treia copilrie: - etapa de colar, care cuprinde si pubertatea 6-14 ani-fete (pubertate 6-16 ani biei) - adolescena: dup 14 ani (fete) i 16 ani (biei) pn la terminarea creterii (21 de

ani la fete, 24 de ani la baieti)

Creterea i dezvoltarea n perioada primei copilriiPerioada neonatal. n aceast perioad nou-nscutul este caracterizat printr-un ritm rapid de cretere, att n greutate ct i n lungime. La sfritul primei luni de via copilul are ctig ponderal de 750 g, iar pentru talie de 5 cm.

Perioada de sugar. Ritmul de cretere se menine accelerat. Majoritatea copiilor nscui la termen, dup scderea fiziologic n greutate, vor reveni la greutatea avut la natere n jurul vrstei de 10 zile.Creterea n greutate pn la vrsta de 1 an se face n felul urmtor:- n lunile 1-2-3-4 cu 750 g/lun- n lunile 5-6-7-8 cu 500 g/lun- n lunile 9-10-11-12 cu 250 g/lunAstfel, la vrsta de 4 luni un sugar dubleaz greutatea de la natere, iar la 1 an o tripleaz.Creterea n lungime se va face n fiecare lun cu cte 5-4-3-2-2-1-1-1-1-1-1-1 cm. n primul an copilul va crete n lungime cu aproximativ 20-25 cm.n primele luni de via se observ o cretere evident a esutului celular subcutanat, cu maximum de dezvoltare spre vrsta de 9 luni.La nivelul craniului, fontanela anterioar, care la natere are dimensiunea normal de 2,5/5 cm se va micora, pentru a se nchide ntre 9-18 luni.Fontanela posterioar poate s fie nchis la natere sau, dac exist, se va nchide n primele 3-4 sptmni.Perimetrul toracic este de 31 cm la natere. Ritmul su de cretere n primul an va fi de 3 cm n prima lun, 2 cm n luna a doua, apoi cte 1 cm/lun pn la 1 an, cnd se va egaliza cu perimetrul cranian.Dentiia de "lapte" (temporar, decidu) apare ntre 6-9 luni. Ea este compus din 20 dini. n primul an de via vor apare n ordine urmtorii dini:- incisivi mediani inferiori (2) la 6-8 luni- incisivi mediani superiori (2) la 8-10 luni- incisivi laterali (4) la 10-12 luni.