Informatica111 rom

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI AL REPUBLICII MOLDOVA

INFORMATICĂ

CURRICULUM

pentru învăţămîntul liceal (clasele a X-a – a XII-a)

Chişinău, 2006

2

Aprobat pentru retipărire prin ordinul Ministerului Educaţiei şi Tineretului nr. 70 din 25 iulie 2006

Autori:Anatol Gremalschi, doctor habilitat, profesor universitarLudmila Gremalschi, I.Ş.E.Iurie Mocanu, M.E.T.Ion Spinei, M.E.TLudmila Ţurcanu, Liceul “Iulia Haşdeu”, ChişinăuGrigore Vasilache, C.N.T.I.

3

1. NOTĂ DE PREZENTARE

Obiectul de studiu al informaticii ca ştiinţă interdisciplinară este prelucrarea automată a informaţiei cu ajutorul calculatoarelor electronice. Ca disciplină şcolară, informatica are drept scop principal formarea şi dezvoltarea gîndirii algoritmice a elevului şi se întemeiază pe principiile:

− îmbinarea proceselor de predare-învăţare a cunoştinţelor teoretice cu activită-ţile practice la calculatoarele personale;

− adaptării cunoştinţelor predate la vîrsta elevilor;− interdisciplinarităţii;− adecvării metodelor de predare-învăţare la instruirea asistată de calculator;− echilibrării încărcăturii informaţionale şi continuităţii între clase şi cicluri prin

eşalonarea materialului teoretic în funcţie de particularităţile de vîrstă ale ele-vului şi în concordanţă cu performanţele programelor de instruire, programe-lor de aplicaţii şi programelor de sistem ale calculatorului;

− diferenţierii şi individualizării predării-învăţării;− stabilirii unui nivel obligatoriu de pregătire în domeniul informaticii şi formă-

rii capacităţilor de avansare la însuşirea temelor necunoscute şi în aplicarea tehnologiilor informaţionale moderne.

Repartizarea conţinuturilor pe clase

Tema/Clasa 7 8 9 10 11 12Sisteme de operare *Editarea textelor *Structura calculatorului * *Tabele de calcul *Algoritmi şi limbaje algoritmice *Limbajul de programare PASCAL * * *Tehnici de programare *Modelare şi metode de calcul *Baze de date *

44

2. CADRUL CONCEPTUAL

Informatica participă la formarea şi dezvoltarea generală a personalităţii, ac-centul instruirii la informatică fiind pus pe dezvoltarea gîndirii logice şi algoritmice(structurate). Activitatea persoanei într-un mediu ce devine informatizat este posi-bilă numai avînd cunoştinţe şi deprinderi de comunicare cu calculatorul, fapt ce se exprimă prin noţiunea de cultură informaţională. Informatica ca ştiinţă dictează necesitatea unei pregătiri generale a persoanelor care ulterior vor utiliza calculatorul, reţelele de calculatoare şi sistemele informaţionale.

Scopul instruirii informatice în învăţămîntul preuniversitar presupune:− pregătirea psihologică şi practică a copiilor pentru aplicarea calculatorului la

vîrsta preşcolară şi şcolară mică prin activităţi de joc, cunoaştere, instruire;− însuşirea posibilităţilor calculatorului şi formarea deprinderilor practice de lu-

cru cu el;− studierea informaticii ca ştiinţă care include elemente de algoritmizare, mo-

delare, programare, logică, noţiunile de acumulare, păstrare şi prelucrare a informaţiei.Realizarea scopului în studiu constă în:

− studierea sistemului de calcul ca instrument (editoare de text, editoare graficeşi de sunet, tabele de calcul, sisteme de gestiune a bazelor de date etc.);

− studierea sistemului de calcul ca obiect (bazele logice şi aritmetice ale tehni-cii de calcul, structura şi funcţionarea calculatorului, dispozitivelor periferice, reţelelor de calculatoare);

− formarea gîndirii algoritmice.Gîndirea algoritmică prevede:

− analiza structurală a problemei;− divizarea problemelor complexe în probleme mai simple şi reducerea lor la

cele deja rezolvate;− estimarea complexităţii algoritmilor destinaţi soluţionării problemelor în studiu;− utilizarea metodelor formale pentru elaborarea algoritmilor şi scrierea progra-

melor respective.Cunoştinţele din domeniul informaticii au un caracter universal şi se aplică,

practic, în toate domeniile activităţii umane.

3. OBIECTIVE GENERALE LA INFORMATICĂ

1. Cunoaşterea conceptelor informatice fundamentale, unităţilor de măsură a cantităţii de informaţie, a metodelor de codificare şi decodificare a in-formaţiei textuale, grafice, audio şi video.�

55

2. Cunoaşterea bazelor ştiinţifice ale tehnicii de calcul şi ale tehnologiilorinformaţionale, algebrei booleene şi sistemelor de numeraţie, limbajelor algoritmice şi tehnicilor de programare, modelării şi metodelor nu-merice.

3. Formarea gîndirii algoritmice şi aplicarea cunoştinţelor din domeniul limbajelor algoritmice şi tehnicilor de programare pentru rezolvarea problemelor frecvent întîlnite în activitatea cotidiană.

4. Utilizarea calculatorului, reţelelor de calculatoare şi a sistemelor infor-matice pentru colectarea, înregistrarea, organizarea, prelucrarea, anali-za, reprezentarea şi interpretarea datelor.

5. Formarea deprinderelor de utilizare a programelor de aplicaţii destina-te păstrării şi prelucrării informaţiei cu ajutorul procesoarelor de texte, programelor de calcul tabelar, sistemelor de gestiune a bazelor de date, programelor multimedia.

6. Dezvoltarea capacităţilor de acomodare la un mediu informaţional în continuă schimbare şi transformare.

7. Dezvoltarea responsabilităţilor vizînd utilizarea tehnicii de calcul şi a tehnologiilor informaţionale în scopul accesării şi difuzarii informaţii-lor de interes personal sau public.

8. Stabilirea conexiunilor intra- şi extradisciplinare ale informaticii.

66

PROGRAME LA INFORMATICĂ. PROFIL REAL 4.1. CLASA A X-A

Repartizarea orelor

Predare/învăţare 58Recapitulare/evaluare 8La dispoziţia profesorului 4Total: 70 ore – 2 ore săptămînal

Repartizarea orelor pe capitole

Partea I. Limbajul de programare PASCAL1 Tipuri de date structurate 102 Fişiere 8

Partea a II-a. Structura calculatorului3 Informaţia 84 Bazele aritmetice ale tehnicii de calcul 105 Algebra booleană 76 Circuite logice 57 Structura calculatorului 88 Reţele de calculatoare 2

Total: 58Note:

1. Repartizarea orelor pe capitole este orientativă.2. Ordinea capitolelor poate fi schimbată dacă nu este afectată logica ştiin-

ţifică sau didactică.3. Conţinuturile se predau (de regulă) în ordinea din manualele liceale.4. Conţinuturile ce nu sunt marcate reprezintă nivelul minim şi sunt obliga-

torii, cele marcate cu * sunt opţionale

77

Obiective-cadru. Obiective de referinţă. Conţinuturi Partea I. Limbajul de programare PASCAL

1. Cunoaşterea şi utilizarea tipurilor de date struc-turate:

TIPURI DE DATE STRUCTURATE

− să definească formulele metalingvistice şi diagramelesintactice ale declaraţiilor de tipuri de date tablou;

− să explice modul de referire a componentelor ta-blourilor;

− să utilizeze instrucţiunile repetitive pentru prelu-crarea componentelor tablourilor;

− să elaboreze programe în care se utilizează tablouri;

Tipuri de date tablou (array)

− să definească formulele metalingvistice şi diagra-mele sintactice ale declaraţiilor de tipuri de date şir de caractere;

− să explice modul de referire a componentelor şiru-rilor de caractere;

− să elaboreze programe în care se utilizează şiruri de caractere;

Tipuri de date şir de carac-tere

− să definească formulele metalingvistice şi diagra-mele sintactice ale declaraţiilor de tipuri de date articol;

− să cunoască modul de referire a cîmpurilor datelor de tip articol;

− să explice operaţiile admise pentru prelucrarea arti-colelor şi componentelor lor;

− să elaboreze programe în care se utilizează tipuri de date articol;

Tipuri de date articol (re-cord)

− să definească formulele metalingvistice şi diagra-mele sintactice ale instrucţiunii with;

− să explice modul de referire a cîmpurilor datelor de tip articol în interiorul instrucţiunii with;

− să înlocuiască instrucţiunea with a unui program cu o secvenţă echivalentă de instrucţiuni;

− să elaboreze programe în care se utilizează instruc-ţiunea with;

Instrucţiunea cu (with)

− să definească formulele metalingvistice şi diagramelesintactice ale declaraţiilor de tipuri de date mulţime;

− să precizeze mulţimea de valori şi operaţiile admise pentru oricare tip de date mulţime;

− să elaboreze programe în care se utilizează tipuri de date mulţime;

Tipuri de date mulţime (set)

88

2. Crearea şi prelucrarea şierelor: FIŞIERE− să cunoască structura datelor de tip fişier şi semni-

ficaţia simbolului sfîrşit de fişier;− să explice modul de scriere şi citire a datelor din

fişier;− să clasifice fişierele după tipul operaţiilor permise

şi modul de acces;− să indice ordinea în care trebuie apelate procedurile

destinate prelucrării datelor de tip fişier;

Generalităţi despre fişiere

− să poată crea şi prelucra datele din fişierele secven-ţiale;

Fişiere secvenţiale

− să creeze fişiere text şi să prelucreze datele respec-tive;

Fişiere text

Partea a II-a. Structura calculatorului3. Cunoaşterea şi utilizarea noţiunilor de bază din

teoria informaţiei: INFORMAŢIA

− să explice sensul uzual al cuvîntului informaţie;− să descrie structura generală a sistemelor de trans-

mitere, stocare şi prelucrare a informaţiei;− să definească modelul matematic al sursei de in-

formaţie;

Stocarea, transmiterea şi prelucrarea informaţiei.Sursa de informaţie, desti-natarul informaţiei

− să definească unitatea de măsură a cantităţii de in-formaţie;

− să calculeze cantitatea de informaţie emisă de sursă;

Cantitatea de informaţie. Unitatea de măsură a canti-tăţii de informaţie. Bitul şi multiplii lui

− să calculeze cantitatea de informaţie dintr-un semn al alfabetului;

− să dea exemple de alfabete binare şi de cuvinte în alfabetele respective;

Semne şi alfabete. Alfabe-tul binar. Cuvinte binare. Lungimea cuvintelor binare

− să explice operaţiile de codificare şi decodificare amesajelor;

− să compună coduri cu cuvinte de lungime constantă pentru sursele cu 2, 3, ..., 8 mesaje posibile;

Operaţii de codificare şi de-codificare a mesajelor.* Teorema lui Claude Shan-non.

− să clasifice şi să recunoască codurile frecvent utili-zate;

− să codifice şi să decodifice informaţia alfanumerică reprezentată într-un cod frecvent utilizat;

Coduri frecvent utilizate

− să dea exemple de surse cu mesaje continue;− să cunoască operaţiile de discretizare a mesajelor

continue;− să calculeze cantitatea de informaţie intr-un mesaj

continuu;

Informaţia mesajelor conti-nue. Eşantionarea şi cuanti-ficarea mesajelor continue.* Conversia analog-nume-rică şi conversia numeric-analogică

99

− să explice operaţiile de discretizare în spaţiu şi di-scretizare în valoare a imaginilor statice;

− să explice operaţia de discretizare a imaginilor dinamice în timp;

− să calculeze cantitatea de informaţie conţinută în imaginile statice şi imaginile dinamice;

Cuantizarea imaginilor sta-tice şi a imaginilor dinami-ce

− să distingă şi să dea exemple de purtători statici şi purtători dinamici de informaţie;

Reprezentarea şi transmite-rea informaţiei. * Semnale şi clasificarealor

4. Cunoaşterea aritmeticii de calculator:BAZELE ARITMETI-CE ALE TEHNICII DE

CALCUL− să dea exemple de sisteme poziţionale şi nepoziţio-

nale de numeraţie;− să efectueze conversia numerelor din baza 2, 8, 16

în sistemul zecimal şi invers;− să efectueze conversii din binar în octal, hexazeci-

mal şi invers;

Sisteme de numeraţie. Sis-temele binar, octal şi hexa-zecimal.Conversia numerelor dintr-un sistem în altul

− să efectueze adunarea şi scăderea numerelor în sis-temul binar;

Operaţiile aritmetice în sis-temul binar

− să descrie reprezentarea numerelor întregi în cod direct, cod invers şi cod complementar;

− să descrie reprezentarea numerelor reale în virgulă fixă şi virgulă mobilă;

Reprezentarea numerelor naturale, numerelor întregi şi a numerelor reale în cal-culator.

5. Cunoaşterea bazelor logice ale tehnicii de calcul:

ALGEBRA BOOLEANĂ

− să utilizeze terminologia algebrei booleene;− să reproducă tabelele de adevăr ale operatorilor ele-

mentari;− să alcătuiască tabelele de adevăr ale expresiilor lo-

gice;

Variabile şi expresii logice

− să explice noţiunile de funcţie logică şi tabel de adevăr al funcţiei;

− să definească funcţiile logice prin tabele şi formule;− să calculeze tabelul de adevăr al funcţiei logice;

Funcţii logice

− să scrie tabelele de adevăr ale funcţiilor logice de o singură şi de două variabile;

− să explice noţiunea de set complet de funcţii logice şi să dea exemplele respective;

Funcţii logice frecvent uti-lizate

1010

6. Înţelegerea metodelor de realizare tehnică a dis-pozitivelor de calcul:

CIRCUITE LOGICE

− să descrie metodele de reprezentare a valorilor bi-nare prin mărimi fizice;

− să explice modul de realizare a funcţiilor logice NU, ŞI, SAU;

Circuite logice elementare. Clasificarea circuitelor lo-gice. Porţi logice frecvent utilizate.

− să explice cum funcţionează sumatorul elementar şi sumatorul;

− să explice cum funcţionează comparatorul, decodi-ficatorul, multiplexorul şi demultiplexorul;

Circuite combinaţionale frecvent utilizate. Sumato-rul. Comparatorul. Deco-dificatorul. Multiplexorul.Demultiplexorul

− să explice noţiunea de circuit secvenţial;− să descrie funcţiile bistabilului;− să explice destinaţia registrului şi numărătorului;

Circuite secvenţiale. Bista-bilul. Registrul. Numărăto-rul.* Generatoare de impulsuri

7. Cunoaşterea structurii şi principiilor de funcţio-nare a calculatorului:

STRUCTURA CALCU-LATORULUI

− să descrie schema funcţională a calculatorului şi destinaţia fiecărei unităţi;

− să explice principiul de comandă prin program;

Schema funcţională a cal-culatorului. Principiul de comandă prin program

− să descrie formatul instrucţiunilor cu trei, două şi o singură adresă;

− să clasifice instrucţiunile în funcţie de tipul lor;− să explice modul de execuţie a instrucţiunilor;

Instrucţiunile şi formatul lor. Executarea instrucţiu-nilor

− să explice noţiunile limbaj cod calculator, limbaj de asamblare, limbaje independente de calculator;

− să dea exemple de resurse tehnice şi resurse progra-mate ale calculatorului;

Limbajul cod calculator şi limbajul de asamblare. Limbaje independente de calculator. Resursele tehni-ce şi resursele programate ale calculatorului

− să descrie organizarea informaţiei în memoria exter-nă şi principiile de funcţionare a memoriei externe;

− să enumere parametrii tehnici ai unităţilor de me-morie externă;

Memorii externe pe benzi, cartele, discuri magnetice şi discuri optice

− să descrie schemele bloc şi principiile de funcţiona-re a vizualizatorului, tastaturii şi imprimantelor;

− să enumere parametrii tehnici ai unităţilor de in-trare-ieşire;

Vizualizatorul şi tastatura. Imprimantele

1111

− să enumere parametrii tehnici şi economici care ca-racterizează un calculator;

− să clasifice calculatoarele în funcţie de performan-ţele lor;

− să explice destinaţia microprocesorului;

Generaţii de calculatoare.

Clasificarea calculatoarelor.Microprocesorul

8. Înţelegerea principiilor de funcţionare a reţele-lor de calculatoare:

REŢELE DE CALCU-LATOARE

− să explice structura reţelelor de calculatoare şi des-tinaţia părţilor componente ale reţelei;

− să explice tehnologiile de cooperare în reţea;− să dea exemple de topologii şi arhitecturi de reţele;− să descrie structura reţelei Internet;− să utilizeze serviciile Internet.

Reţele locale şi reţele regio-nale. Reţele globale. Tehnologii de cooperare în reţea.Topologia şi arhitec-tura reţelelor.Reţeaua Internet. Servicii Internet.

4.2. CLASA A XI-A

Repartizarea orelor

Predare/învăţare 58Recapitulare/evaluare 8La dispoziţia profesorului 4Total: 70 ore – 2 ore săptămînal


Partea I. Limbajul de programare PASCAL1 Funcţii şi proceduri 132 Structuri dinamice de date 203 Metode de elaborare a produselor program 5

Partea a II-a. Tehnici de programare4 Tehnici de programare 20

Total: 58Note:



torii, cele marcate cu * sunt opţionale.

1212

Obiective-cadru. Obiective de referinţă Conţinuturi

Partea I. Limbajul de programare PASCAL1. Cunoaşterea şi utilizarea funcţiilor şi pro-

cedurilor :FUNCŢII ŞI PROCE-

DURI− să definească termenii: problemă, subproblemă,

programul principal, programul apelat, subpro-gram, apel de subprogram, funcţie, procedură;

− să explice modul de transfer al controlului în cazul apelului unui subprogram;

Subprograme

− să definească formulele metalingvistice şi diagra-mele sintactice ale declaraţiilor şi apelurilor de funcţii şi proceduri;

− să explice modul de transmitere a argumentelor şi de returnare a rezultatelor în cazul unui apel de funcţie şi procedură;

− să elaboreze programe în care se utilizează funcţii şi proceduri predefinite şi funcţii şi proceduri defi-nite de utilizator;

Funcţii şi proceduri

− să determine domeniile de vizibilitate ale declara-ţiilor;

− să identifice obiectele desemnate de unul şi acelaşinume în diferite blocuri ale programului;

Domenii de vizibilitate

− să clasifice variabilele programului în variabileglobale şi variabile locale;

− să elaboreze programe în care se utilizează comuni-carea prin variabile globale;

Comunicarea prin variabi-le globale

− să descrie efectele colaterale cauzate de atribuiri la variabile globale şi la parametrii formali;

− să elaboreze programe în care nu apar efecte cola-terale;

Efecte colaterale

− să descrie modul de alocare a memoriei şi de transmi-tere a controlului la execuţia algoritmilor recursivi;

− să ilustreze avantajele şi neajunsurile recursiei;− să elaboreze funcţii şi proceduri recursive;

Recursia

− să poată utiliza diagramele sintactice pentru veri-ficarea corectitudinii declaraţiilor şi apelurilor desubprograme;

− să explice operaţiile efectuate de calculator la exe-cuţia unui apel de subprogram căruia i se transmit parametri variabilă, parametri valoare, parametri funcţie/procedură;

Sintaxa declaraţiilor şi apelurilor de subprograme

1313

2. Cunoaşterea şi utilizarea structurilor dinamice de date:

STRUCTURI DINAMI-CE DE DATE

− să explice care este diferenţa dintre variabilele sta-tice şi variabilele dinamice;

− să elaboreze programe în care se utilizează variabi-lele dinamice;

Variabile dinamice. Tipul referinţă

− să explice termenii structură de date, structură im-plicită, structură explicită, structură statică, structu-ră dinamică, structură omogenă, structură eteroge-nă, structură recursivă;

Structuri de date

− să creeze şi să utilizeze liste unidirecţionale;− să elaboreze programe destinate prelucrării listelor

unidirecţionale;

Liste unidirecţionale.Prelucrarea listelor unidi-recţionale

− să elaboreze programe destinate prelucrării stivelor; Stiva− să elaboreze programe destinate prelucrării cozilor; Cozi− să programeze algoritmii iterativi şi algoritmii re-

cursivi destinaţi creării şi afişării arborilor binari;− să dea exemple de probleme a cărora soluţionarea

necesită utilizarea arborilor binari;

Arbori binari

− să programeze algoritmii de parcurgere a arborilor binari în preordine, în inordine şi postordine;

− să poată transcrie programele recursive de parcur-gere a arborilor binari în programe nerecursive şi invers;

Parcurgerea arborilor bi-nari

− să elaboreze subprograme destinate gestionării me-moriei interne a calculatorului;

− să dea exemple de probleme a cărora soluţionare necesită utilizarea tipului de date pointer;

Tipul de date pointer

3. Cunoaşterea şi utilizarea metodelor de elabora-re a programelor mari:

METODE DE ELABO-RARE A PRODUSE-LOR PROGRAM

− să descrie forma generală a unităţii de program;− să elaboreze şi să utilizeze unităţi de program;− să estimeze complexitatea proceselor de elaborare

a programelor cu şi fără aplicarea programării mo-dulare;

Programarea modulară

− să selecteze datele de intrare pentru testarea func-ţională şi testarea structurală a programelor;

− să rezume domeniile de aplicare şi relevanţa rezul-tatelor testării;

− să explice termenul “verificarea programelor”;

Testarea şi depanarea pro-gramelor

1414

− să formuleze teorema de structură;− să aplice regulile de bază ale programării structurate;− să evidenţieze avantajele şi neajunsurile programării

structurate în raport cu programarea convenţională;

Elemente de programare structurată

Partea a II-a. Tehnici de programare4. Să poată aplica tehnicile de programare frecvent

utilizate: TEHNICI DE PRO-GRAMARE

− să estimeze mărimea memoriei necesare unui algo-ritm;

− să estimeze timpul necesar execuţiei unui algoritm în funcţie de numărul de date de intrare;

− să clasifice algoritmii în funcţie de comportarea întimp;

Analiza algoritmilor.Estimarea necesarului de memorie.Estimarea şi măsurarea timpului cerut de algo-ritm.Complexitatea temporală a algoritmilor.

− să definească domeniile de aplicare a recursiei şi aiteraţiei;

− să evidenţieze avantajele şi neajunsurile recursiei în raport cu iteraţia;

− să estimeze complexitatea programelor recursive şi a programelor iterative;

− să transcrie programele recursive în programe itera-tive şi invers;

Iterativitate sau recursi-vitate

− să elaboreze programe care realizează metoda trierii;− să estimeze mărimea memoriei şi timpul necesar

execuţiei programelor ce realizează metoda trierii;− să evidenţieze avantajele şi neajunsurile metodei

trierii;− să dea exemple de probleme soluţionarea cărora per-

mite utilizarea metodei trierii;

Metoda trierii

− să elaboreze programe care realizează metoda Greedy;− să estimeze mărimea memoriei şi timpul necesar

execuţiei programelor ce realizează metoda Greedy;− să evidenţieze avantajele şi neajunsurile metodei

Greedy;− să dea exemple de probleme a căror soluţionare per-

mite utilizarea metodei Greedy;

Metoda (tehnica) Greedy

1515

− să elaboreze programe care realizează metodele în studiu;

− să estimeze mărimea memoriei şi timpul necesar exe-cuţiei programelor ce realizează metodele în studiu;

− să evidenţieze avantajele şi neajunsurile metodelor în studiu;

− să dea exemple de probleme a căror soluţionare ne-cesită utilizarea metodelor în studiu;

Metoda reluării (tehnica backtracking).Metoda desparte şi stă-pîneşte (tehnica divide et impera).* Programarea dinamică.* Metoda ramifică şi măr-gineşte (tehnica branch and bound).

− să descrie proprietăţile algoritmilor euristici;− să elaboreze programe care realizează algoritmii eu-

ristici;− să estimeze mărimea memoriei şi timpul necesar

execuţiei programelor ce realizează algoritmi euris-tici;

Algoritmi exacţi şi algo-ritmi euristici.

4.3. CLASA A XII-A

Repartizarea orelor

Predare/învăţare 58Recapitulare/evaluare 8La dispoziţia profesorului 4

Total: 70 ore – 2 ore săptămînal


Partea I. Modelare şi metode de calcul1 Elemente de modelare 82 Erori în calculul numeric 53 Rezolvarea numerică a ecuaţiilor algebrice şi transcendente 84 Rezolvarea sistemelor de ecuaţii liniare 75 Calculul numeric al integralelor 5

Partea a II-a. Baze de date6 Tipuri de baze de date 37 Limbaje relaţionale de exploatare a bazelor de date 38 Sisteme de gestiune a bazelor de date 29 Tabele 410 Interogări 211 Formulare 2

1616

12 Rapoarte 213 Prelucrarea datelor 614 Administrarea bazelor de date 1

Total: 58Note:



torii, cele marcate cu * sunt opţionale.Obiective-cadru. Obiective de referinţă Conţinuturi

Partea I. Modelare şi metode de calcul1. Cunoaşterea şi utilizarea metodelor de modela-

re pe calculator: ELEMENTE DE MO-

DELARE− să explice sensul termenilor model şi modelare;− să enumere criteriile de clasificare a modelelor;

Noţiune de model. Clasifi-carea modelelor

− să distingă etapele modelării matematice; − să elaboreze modele;

Modelul matematic şi mo-delarea matematică

− să distingă soluţiile analitice şi soluţiile de simulare;− să explice metodele generale de obţinere a soluţii-

lor analitice şi a soluţiilor de simulare;

Soluţii analitice şi soluţii de simulare

− să explice interacţiunea între modelul matematic elaborat, performanţele calculatorului şi caracteris-ticile produselor program;

− să planifice procesul de rezolvare a problemei lacalculator;

Etapele rezolvării proble-mei la calculator

2. Înţelegerea noţiunilor de bază din teoria erorilor: ERORI ÎN CALCU-LUL NUMERIC

− să identifice cauzele erorilor datelor de intrare;− să explice cum erorile datelor de intrare influenţea-

ză calculele care se fac cu acestea;

Erori ale datelor de intrare

− să identifice cauzele erorilor de aproximare;− să dea exemple de erori de aproximare;

Erori de aproximare

− să identifice cauzele erorilor de rotunjire;− să evalueze erorile de rotunjire în funcţie de modul

de reprezentare a numerelor pe calculator;− să dea exemple de tipuri de date ale căror operaţii

se efectuează cu erori de rotunjire;

Erori de rotunjire

1717

3. Cunoaşterea şi utilizarea metodelor de rezolvare numerică a ecuaţiilor algebrice şi transcendente:

REZOLVAREA NU-MERICĂ A ECUAŢII-LOR ALGEBRICE ŞI TRANSCENDENTE

− să definească în mod intuitiv problema separării so-luţiilor;

− să explice algoritmul de rezolvare a ecuaţiilor alge-brice şi transcendente prin metodele înjumătăţirii intervalului, coardei, lui Newton;

− să elaboreze programe care realizează metodele în studiu;− să estimeze erorile metodelor în studiu;

Separarea soluţiilorMetoda înjumătăţirii inter-valului.Metoda coardei.Metoda lui Newton

4. Cunoaşterea şi utilizarea metodelor de rezolva-re a sistemelor de ecuaţii liniare:

REZOLVAREA SISTE-MELOR DE ECUAŢII

LINIARE− să explice algoritmul de calcul numeric al determi-

nanţilor;− să elaboreze un subprogram pentru calculul deter-

minanţilor;− să estimeze numărul de operaţii necesar pentru a

calcula un determinant;

Calculul numeric al deter-minanţilor

− să explice algoritmul de rezolvare a sistemului de ecuaţii liniare prin metodele lui Cramer şi lui Gauss;

− să elaboreze un subprogram care realizează algorit-mul în studiu;

− să estimeze numărul de operaţii necesar pentru a re-zolva sistemul de ecuaţii după metoda lui Cramer;

− să estimeze complexitatea metodei lui Gauss;

Rezolvarea sistemului de ecuaţii liniare folosindregula lui Cramer.Metoda lui Gauss

5. Cunoaşterea şi utilizarea metodelor de calcul numeric al integralelor:

CALCULUL NUME-RIC AL INTEGRALE-

LOR− să explice algoritmul de calcul numeric al integra-

lelor prin metoda dreptunghiurilor (trapezelor);− să estimeze eroarea formulei dreptunghiurilor (tra-

pezelor);− să elaboreze un subprogram pentru calculul nu-

meric al integralelor prin metoda dreptunghiurilor (trapezelor);

Metoda dreptunghiurilor.* Metoda trapezelor

1818

Partea a II-a. Baze de date6. Cunoaşterea şi utilizarea noţiunilor din domeniul

bazelor de date:TIPURI DE BAZE DE

DATE− să explice sensul termenilor bază de date, sistem de

gestiune a bazelor de date;− să descrie structura bazelor de date ierarhice, în reţea

şi relaţionale;

Noţiuni şi concepte. Baze de date ierarhice. Baze de date în reţea. Baze de date relaţionale

7. Cunoaşterea şi utilizarea noţiunilor din domeniul sistemelor de gestiune a bazelor de date:

SISTEME DE GES-TIUNE A BAZELOR

DE DATE− să descrie structura şi funcţiile sistemelor de gestiu-

ne a bazelor de date;− să explice destinaţia obiectelor bazelor relaţionale

de date;− să distingă etapele de elaborare a unei baze de date;− să explice rolul persoanelor antrenate în elaborarea

şi utilizarea bazelor de date;

Structura şi funcţiile sis-temelor de gestiune a ba-zelor de date. Etapele de elaborare a unei baze de date

8. Cunoaşterea şi utilizarea metodelor de creare şi editare a tabelelor bazei de date:

TABELE

− să descrie structura şi să explice destinaţia tabelelor bazei de date;

− să creeze tabele cu ajutorul sistemului de asistenţă sau prin proiectare independentă;

Destinaţia şi structura ta-belelor. Crearea tabelelor

− să utilizeze metodele de introducere a datelor în ta-bele;

− să creeze tabele şi să introducă datele respective pentru problemele frecvent întîlnite în matematică, fizică, biologie, chimie, geografie etc.;

Introducerea datelor în tabel

− să utilizeze tehnicile de modificare a structurii tabe-lului;

− să utilizeze operaţiile de editare a tabelelor şi înregi-strărilor;

Modificarea structuriiunui tabel. Editarea înre-gistrărilor

− să descrie tipurile de corelaţii între tabele;− să explice operaţiile respective şi să poată stabili co-

relaţii între tabele;

Stabilirea corelaţiilor în-tre tabele

9. Cunoaşterea şi utilizarea metodelor de creare şi editare a interogărilor bazei de date:

INTEROGĂRI

− să descrie tipurile de interogări şi să explice efectele interogărilor;

− să elaboreze interogări cu ajutorul sistemului de asistenţă sau prin proiectare independentă;

Destinaţia şi structura in-terogărilor. Crearea unei interogări

1919

− să elaboreze interogări pentru selectarea datelor; Sortarea şi gruparea înre-gistrărilor.

− să elaboreze interogări de acţiune; Interogări pentru adăugare, actualizare şi eliminare

10. Cunoaşterea şi utilizarea metodelor de creare şi utilizare a formularelor:

FORMULARE

− să descrie structura şi să explice destinaţia formularelor;− să identifice elementele care alcătuiesc formularele;− să elaboreze formulare cu ajutorul sistemului de

asistenţă sau prin proiectare independentă;

Destinaţia şi structura for-mularelor. Crearea şi func-ţionarea unui formular

− să aplice tehnicile de modificare a formularelor; Modificarea formularelor− să utilizeze formulare pentru vizualizarea, modifica-

rea şi validarea datelor;Folosirea formularelor

− să explice modul de funcţionare a formularelor pe baza tabelelor corelate;

− să elaboreze formulare pe baza tabelelor corelate;

Crearea formularelor pe baza tabelelor corelate

11. Cunoaşterea şi utilizarea metodelor de creare şi utilizare a rapoartelor:

RAPOARTE

− să descrie structura şi să explice destinaţia rapoarte-lor;

− să identifice componentele care alcătuiesc raportul,secţiunile şi controalele;

− să elaboreze rapoarte cu ajutorul sistemului de asis-tenţă sau prin proiectare independentă;

Destinaţia şi structura ra-poartelor. Crearea şi func-ţionarea unui raport

− să descrie şi să poată utiliza tehnicile de modificarea rapoartelor;

Modificarea rapoartelor

− să elaboreze rapoarte principale cu subrapoarte pa-ralele sau ierarhizate;

Crearea rapoartelor pe baza tabelelor corelate

12. Cunoaşterea şi utilizarea metodelor de prelu-crare a datelor:

PRELUCRAREA DA-TELOR

− să identifice componentele şi să aplice regulile deformare a expresiilor;

− să poată evalua expresiile;− să construiască expresii cu ajutorul sistemului de

asistenţă;

Expresii. Construirea ex-presiilor

− să utilizeze operaţiile destinate sortării înregistrări-lor, căutării şi înlocuirii valorilor;

− să elaboreze filtre pentru selectarea înregistrărilor;

Sortarea înregistrărilor. Căutarea şi înlocuirea va-lorilor. Crearea şi folosi-rea unui filtru

− să cunoască şi să poată utiliza tehnicile de formatare a datelor: texte, tabele, obiecte grafice;

Formatarea datelor

2020

5. PROGRAME LA INFORMATICĂ. PROFIL UMANIST

5.1. CLASA A X-A

Repartizarea orelorPredare/învăţare 28Recapitulare/evaluare 3La dispoziţia profesorului 4

Total: 35 ore – o oră săptămînal


Partea I. Limbajul de programare PASCAL1 Tipuri de date structurate 82 Fişiere 4

Partea a II-a. Structura calculatorului3 Informaţia 64 Bazele aritmetice ale tehnicii de calcul 45 Structura calculatorului 46 Reţele de calculatoare 2

Total: 28Note:


ţifică sau didactică.3. Conţinuturile se predau (de regulă) în ordinea din manualele liceale.

2121

Obiective-cadru. Obiective de referinţă. ConţinuturiPartea I. Limbajul de programare PASCAL

1. Cunoaşterea şi utilizarea tipurilor de date structurate: TIPURI DE DATE STRUCTURATE

− să definească formulele metalingvistice şi diagramelesintactice ale declaraţiilor de tipuri de date tablou;

− să explice modul de referire a componentelor tablouri-lor;

− să utilizeze instrucţiunile repetitive pentru prelucrarea componentelor tablourilor;

− să elaboreze programe în care se utilizează tablouri;

Tipuri de date tablou (array).

− să definească formulele metalingvistice şi diagramelesintactice ale declaraţiilor de tipuri de date şir de carac-tere;

− să explice modul de referire a componentelor şirurilor de caractere;

− să elaboreze programe în care se utilizează şiruri de ca-ractere;

Tipuri de date şir de ca-ractere

− să definească formulele metalingvistice şi diagramelesintactice ale declaraţiilor de tipuri de date articol;

− să cunoască modul de referire a cîmpurilor datelor de tip articol;

− să explice operaţiile admise pentru prelucrarea articole-lor şi componentelor lor;

− să elaboreze programe în care se utilizează tipuri de date articol;

Tipuri de date articol (record)

− să definească formulele metalingvistice şi diagramelesintactice ale instrucţiunii with;

− să explice modul de referire a cîmpurilor datelor de tip articol în interiorul instrucţiunii with;

− să înlocuiască instrucţiunea with a unui program cu o secvenţă echivalentă de instrucţiuni;

− să elaboreze programe în care se utilizează instrucţiunea with;

Instrucţiunea cu (with)

2. Crearea şi prelucrarea şierelor: FIŞIERE− să cunoască structura datelor de tip fişier şi semnificaţia

simbolului sfîrşit de fişier;− să explice modul de scriere şi citire a datelor din fişier;− să clasifice fişierele după tipul operaţiilor permise;− să indice ordinea în care trebuie apelate procedurile des-

tinate prelucrării datelor de tip fişier;

Generalităţi despre fi-şiere

2222

− să creeze fişiere text şi să prelucreze datele respective; Fişiere text

Partea a II-a. Structura calculatorului3. Cunoaşterea şi utilizarea noţiunilor de bază din teo-

ria informaţiei:INFORMAŢIA

− să explice sensul uzual al cuvîntului informaţie;− să descrie structura generală a sistemelor de transmitere,

stocare şi prelucrare a informaţiei;− să definească modelul matematic al sursei de informaţie;

Stocarea, transmiterea şi prelucrarea informa-ţiei. Sursa de informa-ţie, destinatarul infor-maţiei

− să definească unitatea de măsură a cantităţii de informaţie;− să calculeze cantitatea de informaţie emisă de sursă;

Cantitatea de informa-ţie. Unitatea de măsură a cantităţii de informa-ţie. Bitul şi multiplii lui

− să calculeze cantitatea de informaţie dintr-un semn al alfabetului;

− să dea exemple de alfabete binare şi de cuvinte în alfa-betele respective;

Semne şi alfabete. Al-fabetul binar. Cuvinte binare. Lungimea cu-vintelor binare.

− să explice operaţiile de codificare şi decodificare a me-sajelor;

Operaţii de codificareşi decodificare a mesa-jelor.

− să explice operaţiile de discretizare în spaţiu şi discreti-zare în valoare a imaginilor statice;

− să explice operaţia de discretizare a imaginilor dinamice în timp;

− să calculeze cantitatea de informaţie conţinută în imagi-nile statice şi imaginile dinamice;

Cuantizarea imaginilor statice şi a imaginilor dinamice.

− să distingă şi să dea exemple de purtători statici şi purtă-tori dinamici de informaţie;

Reprezentarea şi trans-miterea informaţiei.

4. Cunoaşterea aritmeticii de calculator:BAZELE ARITME-TICE ALE TEHNI-CII DE CALCUL

− să dea exemple de sisteme poziţionale şi nepoziţionale de numeraţie;

− să efectueze conversia numerelor din baza 2, 8, 16 în sistemul zecimal şi invers;

Sisteme de numeraţie. Sistemele binar, octal şi hexazecimal.

5. Cunoaşterea structurii şi principiilor de funcţionare a calculatorului:

STRUCTURA CAL-CULATORULUI

− să descrie schema funcţională a calculatorului şi desti-naţia fiecărei unităţi;

− să explice principiul de comandă prin program;

Schema funcţională a calculatorului. Princi-piul de comandă prin program

2323

− să descrie organizarea informaţiei în memoria externă şi principiile de funcţionare a memoriei externe;

− să enumere parametrii tehnici ai unităţilor de memorie externă;

Memorii externe pe benzi, cartele, discuri magnetice şi discuri optice

− să descrie schemele bloc şi principiile de funcţionare a vizualizatorului, tastaturii şi imprimantelor;

− să enumere parametrii tehnici ai unităţilor de intrare-ieşire;

Vizualizatorul şi tasta-tura. Imprimantele

− să enumere parametrii tehnici şi economici ce caracteri-zează un calculator;

− să clasifice calculatoarele în funcţie de performanţele lor;

Generaţii de calcula-toare. Clasificarea cal-culatoarelor.

6. Înţelegerea principiilor de funcţionare a reţelelor de calculatoare:

REŢELE DE CAL-CULATOARE

− să explice structura reţelelor de calculatoare şi destinaţia părţilor componente ale reţelei;

− să explice tehnologiile de cooperare în reţea;− să descrie structura reţelei Internet;− să utilizeze serviciile Internet;

Reţele locale şi reţele regionale. Reţele glo-bale.Tehnologii de coopera-re în reţea.Reţeaua Internet. Ser-vicii Internet.

5.2. CLASA A XI-A

Repartizarea orelor




Limbajul de programare PASCAL1 Funcţii şi proceduri 202 Metode de elaborare a produselor program 6

Total: 26Note:



2424

Obiective-cadru. Obiective de referinţă. Conţinuturi

Limbajul de programare PASCAL

1. Cunoaşterea şi utilizarea funcţiilor şi procedurilor: FUNCŢII ŞI PRO-CEDURI

− să definească termenii: problemă, subproblemă, progra-mul principal, programul apelat, subprogram, apel de subprogram, funcţie, procedură;

− să explice modul de transfer al controlului în cazul ape-lului unui subprogram;

Subprograme

− să definească formulele metalingvistice şi diagramelesintactice ale declaraţiilor şi apelurilor de funcţii;

− să explice modul de transmitere a argumentelor şi de re-turnare a rezultatelor în cazul unui apel de funcţie;

− să elaboreze programe în care se utilizează funcţii pre-definite şi funcţii definite de utilizator;

Funcţii

− să definească formulele metalingvistice şi diagramelesintactice ale declaraţiilor şi apelurilor de proceduri;

− să explice modul de transmitere a argumentelor şi de re-turnare a rezultatelor în cazul unui apel de procedură;

− să elaboreze programe în care se utilizează proceduri predefinite şi proceduri definite de utilizator;

Proceduri

− să determine domeniile de vizibilitate ale declaraţiilor;− să identifice obiectele desemnate de unul şi acelaşi nume

în diferite blocuri ale programului;

Domenii de vizibili-tate

− să clasifice variabilele programului în variabile globaleşi variabile locale;

− să elaboreze programe în care se utilizează comunicarea prin variabile globale;

Comunicarea prin va-riabile globale

− să poată utiliza diagramele sintactice pentru verificareacorectitudinii declaraţiilor şi apelurilor de subprograme;

− să explice operaţiile efectuate de calculator la execuţia unui apel de subprogram căruia i se transmit parametri variabilă, parametri valoare, parametri funcţie/procedură;

Sintaxa declaraţiilor şi apelurilor de sub-programe

2. Cunoaşterea şi utilizarea metodelor de elaborare a programelor mari:

METODE DE ELABORARE A PRODUSELOR PROGRAM

− să descrie forma generală a unităţii de program;− să elaboreze şi să utilizeze unităţi de program;− să estimeze complexitatea proceselor de elaborare a pro-

gramelor cu şi fără aplicarea programării modulare;

Programarea modu-lară

2525

− să selecteze datele de intrare pentru testarea funcţională şi testarea structurală a programelor;

− să rezume domeniile de aplicare şi relevanţa rezultatelor testării;

− să explice termenul “verificarea programelor”;

Testarea şi depanarea programelor

− să formuleze teorema de structură;− să aplice regulile de bază ale programării structurate;− să evidenţieze avantajele şi neajunsurile programării

structurate în raport cu programarea convenţională.

Elemente de progra-mare structurată

5.3. CLASA A XII-A

Repartizarea orelor




Baze de date1. Tipuri de baze de date 22. Sisteme de gestiune a bazelor de date 23. Tabele 44. Interogări 45. Formulare 46. Rapoarte 47. Prelucrarea datelor 10

Total: 30Note:



2626

Obiective-cadru. Obiective de referinţă. ConţinuturiBaze de date

1. Cunoaşterea şi utilizarea noţiunilor din domeniul bazelor de date:

TIPURI DE BAZE DE DATE

− să explice sensul termenilor bază de date, sistem de ges-tiune a bazelor de date;

− să descrie structura bazelor de date ierarhice, în reţea şi relaţionale;

Noţiuni şi concepte. Baze de date ierarhice. Baze de date în reţea. Baze de date relaţio-nale

2. Cunoaşterea şi utilizarea noţiunilor din domeniul sistemelor de gestiune a bazelor de date:

SISTEME DE GES-TIUNE A BAZELOR

DE DATE− să descrie structura şi funcţiile sistemelor de gestiune a

bazelor de date;− să explice destinaţia obiectelor bazelor relaţionale de

date;− să distingă etapele de elaborare a unei baze de date;− să explice rolul persoanelor antrenate în elaborarea şi

utilizarea bazelor de date;

Structura şi funcţiile sistemelor de gestiu-ne a bazelor de date. Etapele de elaborare a unei baze de date

3. Cunoaşterea şi utilizarea metodelor de creare şi edi-tare a tabelelor bazei de date: TABELE

− să descrie structura şi să explice destinaţia tabelelor ba-zei de date;

− să creeze tabele cu ajutorul sistemului de asistenţă sau prin proiectare independentă;

Destinaţia şi structura tabelelor. Crearea ta-belelor

− să utilizeze metodele de introducere a datelor în tabele;− să creeze tabele şi să introducă datele respective pentru

problemele frecvent întîlnite în matematică, fizică, bio-logie, chimie, geografie etc.;

Introducerea datelor în tabel

− să utilizeze tehnicile de modificare a structurii tabelului;− să utilizeze operaţiile de editare a tabelelor şi înregistră-

rilor;

Modificarea structuriiunui tabel. Editarea în-registrărilor

− să descrie tipurile de corelaţii între tabele;− să explice operaţiile respective şi să poată stabili corela-

ţii între tabele;

Stabilirea corelaţiilor între tabele

4. Cunoaşterea şi utilizarea metodelor de creare şi edi-tare a interogărilor bazei de date: INTEROGĂRI

− să descrie tipurile de interogări şi să explice efectele interogărilor;

− să elaboreze interogări cu ajutorul sistemului de asisten-ţă sau prin proiectare independentă;

Destinaţia şi structura interogărilor. Crearea unei interogări

2727

− să elaboreze interogări pentru selectarea datelor; Sortarea şi gruparea în-registrărilor.

− să elaboreze interogări de acţiune; Interogări pentru adău-gare, actualizare şi eli-minare

5. Cunoaşterea şi utilizarea metodelor de creare şi uti-lizare a formularelor: FORMULARE

− să descrie structura şi să explice destinaţia formularelor;− să identifice elementele care alcătuiesc formularele;− să elaboreze formulare cu ajutorul sistemului de asisten-

ţă sau prin proiectare independentă;

Destinaţia şi structura formularelor. Crearea şi funcţionarea unui for-mular

− să aplice tehnicile de modificare a formularelor; Modificarea formula-relor

− să utilizeze formulare pentru vizualizarea, modificareaşi validarea datelor;

Folosirea formularelor

− să explice modul de funcţionare a formularelor pe baza tabelelor corelate;

− să elaboreze formulare pe baza tabelelor corelate;

Crearea formularelor pe baza tabelelor co-relate

6. Cunoaşterea şi utilizarea metodelor de creare şi uti-lizare a rapoartelor: RAPOARTE

− să descrie structura şi să explice destinaţia rapoartelor;− să identifice componentele care alcătuiesc raportul, sec-

ţiunile şi controalele;− să elaboreze rapoarte cu ajutorul sistemului de asistenţă

sau prin proiectare independentă;

Destinaţia şi structura rapoartelor. Crearea şi funcţionarea unui ra-port

− să descrie şi să poată utiliza tehnicile de modificare arapoartelor;

Modificarea rapoarte-lor

− să elaboreze rapoarte principale cu subrapoarte paralele sau ierarhizate;

Crearea rapoartelor pe baza tabelelor corelate

7. Cunoaşterea şi utilizarea metodelor de prelucrare a datelor:

PRELUCRAREA DATELOR

− să identifice componentele şi să aplice regulile de for-mare a expresiilor;

− să poată evalua expresiile;− să construiască expresii cu ajutorul sistemului de asistenţă;

Expresii. Construirea expresiilor

− să utilizeze operaţiile destinate sortării înregistrărilor, căutării şi înlocuirii valorilor;

− să elaboreze filtre pentru selectarea înregistrărilor;

Sortarea înregistrărilor.Căutarea şi înlocuirea valorilor. Crearea şi fo-losirea unui filtru

2828

− să utilizeze tehnicile de grupare şi totalizare a datelor; Gruparea şi totalizarea datelor într-o interoga-re

− să utilizeze tehnicile de grupare a datelor într-un raport; Gruparea şi totalizarea datelor într-un raport

− să cunoască şi să poată utiliza tehnicile de formatare a datelor: texte, tabele, obiecte grafice;

Formatarea datelor

6. SUGESTII METODOLOGICE

Componentele de bază ale tehnologiei didactice pentru predarea-învăţarea informaticii sunt:

1. Predarea de cunoştinţe şi formarea de capacităţi specifice informaticii. Acestecunoştinţe sînt incluse în tabelele respective din programele la informatică.

2. Antrenarea sistematică vizînd în mod distinct următoarele domenii:− înţelegerea conceptelor;− cunoaşterea metodelor de formalizare a problemelor şi de elaborare a

algoritmilor respectivi;− cunoaşterea metodelor de elaborare a programelor;− aplicarea programelor elaborate şi a produselor program pentru prelu-

crarea informaţiei.3. Utilizarea metodelor active pentru însuşirea individuală a noilor tehnologii in-

formaţionale prin intermediul instruirii asistate de calculator.

7. SUGESTII PENTRU EVALUARE

Se recomandă aplicarea celor trei tipuri de evaluare: iniţială, curentă şi su-mativă.

Evaluarea iniţială se va efectua la începutul fiecărei programe de predare-învăţare şi are drept scop stabilirea nivelului de pregătire al elevului la momentul dat. Rezultatele evaluării vor fi folosite pentru selectarea sarcinilor individuale gra-date ca dificultate.

Evaluare curentă se va realiza pe parcursul procesului didactic, pe secvenţe mici. Obiectivele de referinţă din programele în studiu vizează următoarele categorii de abilităţi:

− cunoaşterea conceptelor teoretice;− cunoaşterea algoritmilor de prelucrare a informaţiei;− elaborarea programelor pentru rezolvarea problemelor tipice;− elaborarea programelor pentru rezolvarea problemelor ce implică un anumit

grad de creativitate;− prelucrarea informaţiei la calculator cu ajutorul programelor elaborate de ele-

vi sau a programelor standard.

2929

Prin urmare, obiectivele de evaluare pot fi formulate direct din cerinţeleexerciţiilor propuse. Evaluarea se efectuează prin testări, probe scrise. În continuare prezentăm exemple de itemi pentru evaluarea curentă:

1. Se consideră declaraţiile:

type Vector= array[1..5] of real; Matrice= array[1..3,1..4] of real; Linie=array[1..4] of real; Tabel=array[1..3] of Linie;var V : Vector; M : Matrice; L : Linie; T : Tabel; x : real; i : integer;

Care din atribuirile ce urmează sînt corecte:a) T[3]:=T[1];b) M:=T;c) L:=V;d) L[3]:=x;e) x:=i;f) i:=x;g) L[3]:=i;h) i:=M[1,2];i) x:=V[4];j) L[3]:=V[4];k) T[1]:=4;

l) T[2]:=V;m) L:=T[3];n) T[1,2]:=M[1,2];o) T[1,2]:=M[1,2];p) M[1]:=4;q) M[1,3]:=L[2];r) x:=T[1][2];s) x:=M[1];t) L:=M[1];u) V[5]:=M[3,4];

2. Se consideră următoarele declaraţii:type Culoare = (Galben, Verde, Albastru, Violet) ; Nuanta = set of Culoare ;var NT : Nuanta ;

Scrieţi valorile posibile ale variabilei NT:

....................................................................

....................................................................3. Precizaţi ce va afişa la ecran programul ce urmează:

Program P101; { Parametru valoare şi parametru variabilă }var a, b : integer;

procedure P(x : integer; var y : integer);begin x:=x+1;

3030

y:=y+1; writeln(‘x=’, x, ‘ y=’, y);end; { P }begin a:=0; b:=0; P(a, b); writeln(‘a=’, a, ‘ b=’, b); readln;end.

Evaluarea sumativă se va realiza la sfîrşitul fiecărui capitol, semestru şi anşcolar. Ca elemente componente ale instrumentelor de evaluare se recomandă utili-zarea itemilor de tip rezolvare de problemă la calculator. Exemple:

1. Fiecare linie a fişierului text conţine următoarele date, separate prin spaţii:− numărul de ordine (integer);− numele (un şir de caractere ce nu conţine spaţii);− nota la disciplina 1 (real);− nota la disciplina 2 (real);− nota la disciplina 3 (real);

Elaboraţi un program care:a) creează o copie de rezervă a fişierului în studiu;b) tipăreşte conţinutul fişierului la imprimantă;c) creează un fişier ale cărui linii conţin următoarele date separate prin spaţii: numă-

rul de ordine (integer), numele (şir de caractere), nota medie (real).Fişierul creat în punctul c trebuie afişat la ecran şi tipărit la imprimantă.

2. Se consideră declaraţiatype Vector=array [1..20] of char;

Elaboraţi un subprogram care:a) afişează componentele vectorului la ecran;b) calculează numărul de vocale;c) inversează componentele vectorului;d) calculează numărul de consoane;e) verifică dacă cel puţin o componentă a vectorului reprezintă un semn de punctuaţie;f) calculează numărul semnelor de punctuaţie;g) verifică dacă cel puţin o componentă a vectorului este egală cu caracterul dat.

3. Fie dată o propoziţie ce conţine cel mult 100 de caractere. Cuvintele din propoziţie sînt separate prin spaţiu. Scrieţi un program, care exclude din propoziţie toate cuvintele, care încep cu litera „a”.

Intrare: propoziţia iniţială se introduce de la tastatură.Ieşire: propoziţia modificată se afişează la ecran.

3131

8. BIBLIOGRAFIE

1. Bolun I. Iniţiere în reţele. Chişinău, Editura ASEM, 1997.2. Cabac V. Elemente de modelare matematică. Chişinău, Editura Lumina, 1998.3. Cercez E., Şerban M. Informatica. Iaşi, Editura Polirom, 2000.4. Corlat S., Ivanov L. Calcul numeric. Curs de lecţii. Chişinău, CCRE “Presa”, 2004.5. Gremalschi A. Mocanu Iu., Spinei I. Informatica. Limbajul PASCAL. Chişi-

nău, Editura Ştiinţa, 2003.6. Gremalschi A., Mocanu Iu., Gremalschi L. Informatica. Structura calculatoru-

lui. Chişinău, Editura Ştiinţa, 2000.7. Gremalschi A. Informatica. Tehnici de programare. Chişinău, Editura Ştiinţa,

2003.8. Cristea V., Dumitru P., Giumale C. ş.a. Dicţionar de informatică. Bucureşti,

Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1981.9. Cerghizan M.Introducere în ACCESS 2.0. Bucureşti, Editura Tehnică,1995.10. Gremalschi L., Mocanu I. Structura şi funcţionarea calculatorului. Chişinău,

Editura Liceum, 1996.11. Gremalschi L., Guzun I. Elemente de modelare. Chişinău, Editura Lumina, 1995.12. Livovschi L. Bazele informaticii. Bucureşti, Editura Albatros. 1979.13. Livovschi L, Gorgescu H. Sinteza şi analiza algoritmilor. Bucureşti, Editura

Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1986.14. Mateescu George-Daniel, Mateescu Ileana-Carmen. Analiză numerică. Proiect

de manual pentru clasa a XII-a. Profil informatică. Editura Petrion, 1995.15. Mârşanu R. Sisteme de calcul. Manual pentru licee de informatică, clasa a

IX-a. Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică R.A. 1995.16. Munteanu F., Ionescu T., Muscă Gh. ş.a. Programarea calculatoarelor . Ma-

nual pentru liceele de informatică, clasele X-XII. Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică, R. A. 1995.

17. Petrescu A., Iacob F., Racoviţă Z. Iniţiere în structura calculatoarelor electro-nice. Bucureşti, Teora, 1996.

18. Rancea D. Limbajul Turbo PASCAL. vol. 1, 2. Cluj, Editura Libris. 1993.19. Secrieru N., Gremalschi A., Cornea I. Arhitectura şi organizarea microproce-

soarelor., Chişinău, Universitas, 1995.20. Sorin T. Tehnici de programare. Bucureşti, Editura Teora, 1996. 21. Şandor K. Turbo PASCAL 6.0. Ghid de utilizare. Cluj-Napoca, Editura Mi-

croInformatica, 1993.22. Vasilache G., Mocanu Iu., Covalenco I. ş.a. Windows, Word, Excel, Access.

Material didactic. Centrul Noilor Tehnologii Informaţionale, 1999. 23. Вирт Н. Алгоритмы + структура данных = программы. Москва, Мир, 1985.24. Вирт Н. Алгоритмы и структуры данных. Москва, Мир, 1989.25. Йенсен К., Вирт Н. ПАСКАЛЬ. Руководство для пользователя и описание

языка. М.: Финансы и статистика,1988.

32

INFORMATICĂCurriculum

liceal pentru clasele a X-a – a XII-aTehnoredactare computerizată: Vasile Baroncea

Copertă: Andrei DanilaTipografia Vite-Jesc.

Comanda nr. . Tiraj 3000 ex. Format 60x84 1/16. Coli de tipar 2

“Univers Pedagogic”, Chişinău, str. Socoleni 16/1tel. 45-98-33, fax 45-97-64

Informatica111 rom

Education

Transcript of Informatica111 rom