IAS 7 Situația fluxurilor de trezorerie

1.Activităţi şi fluxuri din viaţa întreprinderiiLa nivelul unei întreprinderi se desfăşoară activităţi şi fluxuri a căror trăsătură

esenţială este aceea că au o evoluţie ciclică. Aceste activităţi şi fluxuri sunt regrupate în trei mari cicluri: ciclul de exploatare, ciclul de investiţii şi ciclul de finanţare.

Ciclul de exploatare cuprinde activităţile de bază ale întreprinderii şi care definesc obiectul de activitate pentru realizarea căruia aceasta s-a constituit.

Pentru o întreprindere industrială, exploatarea constă în asigurarea factorilor care concură la realizarea procvesului de producţie, angajarea acestor factori în procesul de consum, obţinerea unei producţii aflate fie într-o fază intermediară de manufacturare, fie sub formă de producţie finită. De asemenea, întreprinderea industrială realizează vânzarea producţiei obţinute, vânzare care permite crearea resurselor necesare pentru realizarea exploatării în ciclul următor.

În cazul unei întreprinderi comerciale, exploatarea presupune asigurarea factorilor necesari procesului de comercializare, cumpărare de mărfuri, stocarea mărfurilor, vânzarea mărfurilor în diferite forme. Resursele procurate prin vânzare permit reluarea activităţii în ciclul următor.

Tot în sfera exploatării se înscriu şi activităţile ce constau în executări de lucrări sau prestări de servicii.

Ciclul de investiţii cuprinde activităţi de investiţii şi operaţii de dezinvestire. Activităţile de investiţii constau în achiziţia sau producţia proprie de active imobilizate necorporale şi corporale dar şi în achiziţia de active financiare din perspectiva deţinerii pe termen lung (imobilizări financiare) sau pe termen scurt (investiţii pe termen scurt) . Operaţiile de dezinvestire constau în cesiunea de active imobilizate sau de investiţii pe termen scurt.

Ciclul de finanţare constă într-o serie de activităţi prin care întreprinderea îşi procură sursele de finanţare necesare realizării ciclurilor de exploatare şi de investiţii.

2.Tehnica întocmirii Situației fluxurilor de trezorerie conform IAS 7

Adesea, în lumea contabilă se susţine faptul că profitul este un punct de vedere, în timp ce trezoreria este o realitate. Această afirmaţie se bazează pe constatarea că unele întreprinderi raportează profituri impunătoare dar care nu au corespondent pe măsură în trezorerie. Această situaţie se datorează, pe de o parte faptului că rezultatul contabil are în spate o serie de convenţii contabile iar pe de altă parte calităţii managementului întreprinderii.

Majoritatea utilizatorilor de informaţie contabilă manifestă un interes deosebit faţă de trezoreria întreprinderii care îşi publică situaţiile financiare. Fiecare dintre aceşti utilizatori revendică o parte din trezoreria întreprinderii sub formă de dividende, dobânzi, salarii, impozite etc.

Informaţii privind trezoreria întreprinderii sunt disponibile în bilanţul contabil. Acesta prezintă situaţia trezoreriei întreprinderii la începutul şi la sfârşitul anului dar nu şi cauzele care au determinat eventualul deficit sau excedent de trezorerie.

Contul de profit şi pierdere oferă informaţii despre fluxuri dar nu despre cele de trezorerie ci despre cele de venituri şi cheltuieli.

La momentul în care în contabilitate se recunoaşte o cheltuială, plata se poate să se fi făcut în trecut (înregistrarea cheltuielii cu chiria în perioada N în condiţiile în care chiria a fost

1

plătită în avans în perioada N-1) sau să se efectueze în viitor (înregistrarea facturii de plată faţă de un furnizor de servicii). De asemenea, unele cheltuieli nu au incidenţă asupra trezoreriei (cheltuielile cu amortizarea şi cu provizioanele) sau au în contrapartidă stocuri.

La momentul în care în contabilitate se recunoaşte un venit, încasarea se poate să se fi făcut în trecut (înregistrarea venitului din chirii în perioada N în condiţiile în care încasarea chiriei s-a produs în perioada N-1) sau să se efectueze în viitor (înregistrarea unei vânzări către un client). De asemenea, unele venituri nu au incidenţă asupra trezoreriei (veniturile din provizioane) sau au în contrapartidă stocuri sau imobilizări.

Date fiind limitele bilanţului contabil şi ale contului de profit şi pierdere în reflectarea informaţiilor privind fluxurile de trezorerie a devenit necesară publicarea unei situaţii financiare care să completeze imaginea privind performanţa financiară a întreprinderii dar şi să o facă mai credibilă. Această situaţie financiară este "Situația fluxurilor de trezorerie".

Utilitatea Situațiaui fluxurilor de trezorerie derivă din aceea că permite:(a)realizarea de previziuni privind fluxurile de trezorerie viitoare;(b)evaluarea calităţii actului managerial;©aprecierea lichidităţii şi a solvabilităţii întreprinderii;(d)analiza relaţiei dintre rezultatul contabil şi fluxurile de trezorerie ale întreprinderii.

Utilizat împreună cu celelalte situaţii financiare, Situația fluxurilor de trezorerie furnizează utilizatorilor informaţii mult mai relevante şi mai credibile în aprecierea poziţiei financiare (lichiditate, solvabilitate, structură financiară, etc) şi a performanţelor unei întreprinderi.

Totodată, informaţiile referitoare la fluxurile de trezorerie sunt folositoare pentru a permite utilizatorilor să îşi elaboreze modele pentru aprecierea şi compararea poziţiei financiare şi a performanţelor unor întreprinderi diferite deoarece ele elimină efectele utilizării unor prelucrări contabile diferite, pentru aceleaşi operaţii şi evenimente.

Trezoreria este un indicator-cheie în aprecierea gestiunii întreprinderii pe termen scurt şi pe termen lung. Prin intermediul ei întreprinderea îşi finanţează activitatea şi îşi asigură perenitatea. Mărimea, în valori absolute şi relative, şi evoluţia trezoreriei pot să caracterizeze o anumită situaţie a întreprinderii: echilibru financiar, vulnerabilitate, faliment etc.

Situația fluxurilor de trezorerie se pretează foarte bine la prezentarea de date previzionale ceea ce face ca acesta să se integreze perfect într-o abordare bugetară. Astfel, el permite o analiză retrospectivă şi previzională a dinamicii financiare a întreprinderii.

Prezentarea funcţională a fluxurilor de trezorerie favorizează elaborarea de previziuni financiare care să permită separarea fluxurilor de trezorerie aferente activităţilor de exploatare, generate de operaţiile ciclice, de fluxurile de trezorerie aferente activităţilor de investiţii şi de finanţare compuse din nevoi şi surse aciclice a căror identificare depinde de strategia întreprinderii pe termen mediu şi lung.

Solvabilitatea, flexibilitatea şi performanţa financiară a întreprinderii sunt apreciate pe baza capacităţii acesteia de a genera fluxuri de trezorerie pozitive din activităţile de exploatare. Indicator central şi polivalent în analiza situaţiei financiare a unei întreprinderi, fluxul net de trezorerie generat de activităţile de exploatare permite aprecierea fluxurilor de trezorerie produse şi consumate de activităţile curente.

Atunci când este pozitiv, acesta poate să fie asimilat capacităţii de autofinanţare încasate, respectiv trezoreriei sub formă de lichidităţi disponibile. De asemenea pe baza mărimii şi evoluţiei acestui agregat se poate evalua atât flexibilitatea financiară internă a întreprinderii, cât şi capacitatea acesteia de a gestiona fluxurile de trezorerie.

Analiza solvabilităţii şi flexibilităţii financiare a întreprinderii poate să fie completată prin calculul unor rate ce au la bază fluxuri de trezorerie şi elemente din bilanţ sau din contul de profit şi pierdere. Aceste rate sunt mult mai pertinente şi fiabile în vederea aprecierii

2

lichidităţii întreprinderii decât cele calculate numai pe baza informaţiilor din bilanţ şi/sau contul de profit şi pierdere.

Printre cele mai frecvent utilizate rate se regăsesc:(i)Ratele de apreciere a solvabilităţii şi a riscului de faliment:1)rata de acoperire a datoriilor pe termen scurt = (fluxul net de trezorerie generat de activităţile de exploatare)/(datoriile pe termen scurt);2)rata de acoperire a dobânzilor = (fluxul net de trezorerie generat de activităţile de exploatare + dobânzile plătite + impozite) /dobânzi plătite;3)rata lichidităţii vânzărilor = (fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare)/cifra de afaceri;

(ii)Ratele de apreciere a sănătăţii financiare a întreprinderii şi a capacităţii acesteia de a face faţă angajamentelor financiare:1)(fluxul net de trezorerie generat de activităţile de exploatare – dividendele plătite)/datorii pe termen scurt;2)fluxul net de trezorerie generat de activităţile de exploatare/datorii financiare;3)fluxul net de trezorerie generat de activităţile de exploatare/total datorii.

(iii)Ratele pe baza cărora se evaluează capacitatea întreprinderii de a-şi finanţa propria dezvoltare:-fluxul net de trezorerie generat de activităţile de exploatare/fluxul de investiţii cu caracter industrial;-fluxul net de trezorerie generat de activităţile de exploatare/fluxul total de investiţii.

Situația fluxurilor de trezorerie oferă analiştilor financiari răspunsuri la câteva întrebări esenţiale:

Se concretizează strategia şi gestiunea întreprinderii în creşterea fluxului net de trezorerie aferent activităţilor de exploatare?

Care este calitatea rezultatului contabil obţinut de întreprindere? Excedentul sau deficitul de trezorerie este generat de activităţile de exploatare sau de

alte activităţi ale întreprinderii? Are întreprinderea capacitatea de a genera un flux net de trezorerie din activităţile de

exploatare suficient pentru plata dividendelor? Care este valoarea trezoreriei absorbită de serviciul datoriei? Care este valoarea trezoreriei alocate pentru investiţiile industriale şi pentru cele de

creştere externă? Care este valoarea trezoreriei obţinute din operaţiile de dezinvestire? Care este nevoia de finanţare externă şi cum poate aceasta să fie acoperită? Care este capacitatea de finanţare externă a întreprinderii şi cum este utilizată aceasta?

etc.Situația fluxurilor de trezorerie face obiectul normei IAS 7 "Situația fluxurilor de

trezorerie". Deşi IAS 7 nu a definit conceptul de trezorerie, se consideră că este vorba despre ansamblul lichidităţilor şi echivalentelor de lichidităţi. Expresia fluxuri de trezorerie (cash flows) desemnează ansamblul intrărilor (inflows) şi ieşirilor (outflows) de lichidităţi şi de echivalente de lichidităţi.

Lichidităţile (cash) se referă la fondurile disponibile (cash on hand) şi la depozitele la vedere (demand deposits). Echivalentele de lichidităţi (cash equivalents) sunt plasamente pe termen scurt, foarte lichide, convertibile cu uşurinţă într-o mărime determinată de lichidităţi şi care sunt supuse la un risc neglijabil de schimbare a valorii.

3

Scopul deţinerii echivalentelor de lichidităţi este de a face faţă angajamentelor de trezorerie pe termen scurt. Se deduce că scadenţa lor este de regulă sub trei luni. În orice caz, deţinerea de echivalente de lichidităţi nu se face în scopul realizării unor obiective de plasament.

Fluxurile de trezorerie nu cuprind mişcările între elementele care constituie lichidităţi sau echivalente de lichidităţi, pentru că ele fac parte din gestiunea trezoreriei întreprinderii.

Potrivit normei IAS 7, Situația fluxurilor de trezorerie trebuie să prezinte fluxurile de trezorerie ale exerciţiului clasificate în activităţi de exploatare, de investiţii şi de finanţare.

O întreprindere trebuie să prezintă fluxurile sale de trezorerie din activităţile de exploatare, de investiţie şi de finanţare într-o manieră care corespunde cel mai bine activităţii sale.

Într-o formă simplificată Situația de trezorerie se prezintă astfel:

Situația fluxurilor de trezorerie

Fluxuri de trezorerie relative la activităţile de exploatare (metoda directă)Încasări de la clienţi +XÎncasări din redeveţe, onorarii, comisioane +XAlte încasări generate de exploatare +XPlăţi către furnizori (exclusiv furnizorii de imobilizări) -XPlăţi în favoarea şi în numele personalului -XPlăţi de TVA -XPlăţi de redevenţe onorarii, comisioane -XPlăţi de alte impozite şi taxe de exploatare -XAlte plăţi de exploatare -XDobânzi şi dividende plătite(1) -XPlăţi de impozit pe profit(2) -X

I.Flux net de trezorerie din activităţile de exploatare = ±X

Fluxuri de trezorerie din activităţile de investiţii

Încasări din vânzarea imobilizărilor +XÎncasări din vânzarea investiţiilor financiare pe termen scurt +XÎncasări de dobânzi şi dividende +XÎncasări din rambursarea împrumuturilor acordate altor întreprinderi +XPlăţi din achiziţia de imobilizări -XPlăţi din achiziţia de investiţii financiare pe termen scurt -XPlăţi din acordarea de împrumuturi altor întreprinderi -XII.Flux net de trezorerie din activităţile de investiţii = ±X

Fluxuri de trezorerie din activităţile de finanţare

Încasări din noi emisiuni de acţiuni +XÎncasări din noi emisiuni de obligaţiuni +XÎncasări din credite primite de la bănci +XÎncasări din subvenţii pentru investiţii +XÎncasări din subvenţii de exploatare +XRambursări de capital în numerar -XRambursări de împrumuturi obligatare -XRambursări de credite bancare -XPlăţi de dobânzi -X

4

Plăţi de dividende -XPlăţi de chirii aferente contractelor de leasing financiar -X

III.Fluxul net de trezorerie din activităţile de finanţare= ±X

IV.Variaţia lichidităţilor băneşti şi a echivalentelor de lichidităţi (I+II+III)

= ±X

V.Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la începutul anului(din bilanţul contabil)

+X

VI.Efectul variaţiilor cursurilor monedelor străine ±XVII.Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la sfârşitul anului(V+IV+VI)

+X

VIII.Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la sfârşitul anului (din bilanţul contabil) (VII = VIII)

+X

(1)Aceste fluxuri ar putea fi incluse, de asemenea, în categoria activităţilor de finanţare(2)Aceste fluxuri ar putea fi repartizate între activităţile de exploatare, cele de investiţii şi cele de finanţare

Aspecte particulare privind prezentarea Situațiaui fluxurilor de trezorerie:

(1)Metode de prezentare a fluxurilor de trezorerie referitoare la activităţile de exploatare

Fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare se poate determina prin:

(i)metoda directăMetoda directă presupune etalarea în tablou a tuturor încasărilor şi plăţilor aferente

activităţilor de exploatare. O gestiune eficientă a trezoreriei presupune monitorizarea permanentă a încasărilor şi plăţilor. Cu toate acestea, sunt numeroase situaţiile în care managerii vor evita să facă publice fluxurile de trezorerie din exploatare deoarece acestea sunt o "radiografie" a calităţii managementului în realizarea funcţiei de exploatare a întreprinderii. De exemplu, utilizatorii ar putea citi din contul de profit şi pierdere că entitatea are o cifră de afaceri de 1.000.000 lei iar din tabloul fluxurilor de trezorerie că în cursul anului, încasările de la clienţi nu au fost decât de 100.000 lei. Concluzia nu este una favorabilă entităţii. În plus, a publica suma plăţilor căre salariaţi sau către fisc nu este o măsură înţeleaptă în orice situaţie.

În acest caz, entităţile preferă să publice fluxul net de trezorerie din exploatare prin utilizarea metodei indirecte.

Studiu de caz 1În cursul exerciţiului N, întreprinderea Alfa a evidenţiat în contabilitate următoarele

încasări şi plăţi (în lei):Încasări de la clienţi 4.600.000Plăţi din rambursarea de credite bancare 820.000Înasări de onorarii şi comisioane 100.000Încasări de subvenţii de exploatare 350.000Plăţi de TVA 430.000Încasări din emisiuni de acţiuni 2.200.000Încasări din vânzarea de investiţii financiare pe termen scurt 90.000Plăţi de salarii 1.900.000

5

Plăţi de chirii aferente contractelor de leasing financiar 430.000Plăţi de impozit pe profit 330.000Încasări din vânzarea de imobilizări corporale 600.000Plăţi de dobânzi 400.000Încasări de dobânzi 280.000Plăţi de dividende 160.000Încasări de dividende 750.000Plăţi de contribuţii cu caracter social 300.000Încasări de subvenţii pentru investiţii 1.100.000Plăţi de chirii aferente contractelor de leasing operaţional 200.000Încasări din noi emisiuni de obligaţiuni 420.000Încasări din credite bancare primite 860.000Plăţi către furnizorii de stocuri şi servicii 600.000Plăţi către furnizorii de imobilizări 900.000Plăţi din achiziţia de investiţii financiare pe termen scurt 80.000Încasări din vânzarea de imobilizări financiare 130.000

Lichidităţile şi echivalentele de lichidităţi la începutul anului au fost de 1.200.000 lei iar la sfârşitul anului de 6.370.000 lei. Efectul variaţiilor cursurilor monedelor străine a fost de +240.000 lei.

Se cere să se întocmească Tabloul fluxurilor de trezorerie.

Situația fluxurilor de trezorerieFluxuri de trezorerie relative la activităţile de exploatare (metoda directă)Încasări de la clienţi +4.600.000Încasări de onorarii, comisioane +100.000Încasări din subvenţii de exploatare +350.000Plăţi către furnizorii de stocuri şi servicii -600.000Plăţi de salarii -1.900.000Plăţi de contribuţii cu caracter social -300.000Plăţi de TVA -430.000Plăţi de chirii aferente contractelor de leasing operaţional -200.000Plăţi de impozit pe profit -330.000

I.Flux net de trezorerie din activităţile de exploatare +1.290.000

Fluxuri de trezorerie din activităţile de investiţii

Încasări din vânzarea imobilizărilor corporale +600.000Încasări din vânzarea investiţiilor financiare pe termen scurt +90.000Încasări din vânzarea de imobilizări financiare +130.000Încasări de dobânzi +280.000Încasări de dividende +750.000Încasări din subvenţii pentru investiţii +1.100.000Plăţi către furnizorii de imobilizări -900.000Plăţi din achiziţia de investiţii financiare pe termen scurt -80.000II.Flux net de trezorerie din activităţile de investiţii +1.970.000

Fluxuri de trezorerie din activităţile de finanţare

Încasări din emisiuni de acţiuni +2.200.000

6

Încasări din noi emisiuni de obligaţiuni +420.000Încasări din credite primite de la bănci +860.000Plăţi din rambursarea de credite bancare -820.000Plăţi de dobânzi -400.000Plăţi de dividende -160.000Plăţi de chirii aferente contractelor de leasing financiar -430.000

III.Fluxul net de trezorerie din activităţile de finanţare+1.670.000

IV.Variaţia lichidităţilor băneşti şi a echivalentelor de lichidităţi (I+II+III)

+4.930.000

V.Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la începutul anului(din bilanţul contabil)

1.200.000

VI.Efectul variaţiilor cursurilor monedelor străine +240.000VII.Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la sfârşitul anului(V+IV±VI)

6.370.000

VIII.Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la sfârşitul anului (din bilanţul contabil) (VII = VIII)

6.370.000

(ii)metoda indirectăCalculul fluxului net de trezorerie din exploatare cu metoda indirectă presupune

ajustarea rezultatului (calculat ca diferenţă între venituri şi cheltuieli) pentru a determina fluxul net de trezorerie aferent exploatării (care reprezintă diferenţa dintre încasările şi plăţile aferente activităţii din exploatare).

Algoritmul metodei indirecteRezultat înante de impozit = Venituri - CheltuieliAjustări: I. +Cheltuieli care nu au incidenţă asupra trezoreriei -Venituri care nu au incidenţă asupra trezoreriei II. -Venituri care nu au legătură cu activitatea de exploatare +Cheltuieli care nu sunt legate de activitatea de exploatare

III. -Veniturile din exploatare care nu sunt încasate +Cheltuieliledin exploatare care nu sunt plătite +Încasări care nu se regăsesc printre veniturile din exploatare -Plăţi care nu se regăsesc printre cheltuielile din exploatare

IV. -Impozitul pe profit plătit

(=)Flux net de trezorerie din activitatea de exploatare = Încasări di exploatare – Plăţi din exploatare

Detalii:Prima categorie de ajustări (I) presupune eliminarea acelor venituri şi cheltuieli care nu au incidenţă asupra trezoreriei.Cheltulielile care nu au incidenţă asupra trezoreriei sunt:-cheltuielile cu amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale;-cheltuielile cu ajustările pentru deprecierea activelor;-cheltuielile cu ajustarea valorii provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli.Veniturile care nu au incidenţă asupra trezoreriei sunt:

7

-veniturile din ajustarea valorii activelor;-veniturile din ajustarea valorii provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli.

Cheltuielile se elimină din rezulatat cu semnul "+" iar veniturile cu semnul "-".

A doua categorie de ajustări (II) presupune eliminarea veniturilor şi a cheltuielilor care nu au legătură cu exploatarea.Veniturile care nu au legătură cu exploatarea sunt:-câştigurile din vânzarea imobilizărilor corporale şi necorporale;-câştigurile din vânzarea imobilizărilor financiare şi a investiţiilor financiare pe termen scurt;-veniturile din dobânzi şi dividende încasate (dacă sunt asimilate fluxurilor de investiţii);-veniturile din subvenţii pentru investiţii;-veniturile din diferenţe de curs valutar ce rezultă din actualizarea soldurilor conturilor de disponibilităţi în devize (acestea nu ar trebui eliminate dar se elimină deoarece se solicită prezentarea lor în tablou la final în cadrul poziţiei "Efectul variaţiilor cursurilor monedelor străine" ).

Cheltuielile care nu au legătură cu exploatarea sunt:-pierderile din vânzarea imobilizărilor corporale şi necorporale;-pierderile din vânzarea imobilizărilor financiare şi a investiţiilor financiare pe termen scurt;-Cheltuielile din diferenţe de curs valutar ce rezultă din actualizarea soldurilor conturilor de disponibilităţi în devize (acestea nu ar trebui eliminate dar se elimină deoarece se solicită prezentarea lor în tablou la final în cadrul poziţiei "Efectul variaţiilor cursurilor monedelor străine" );-cheltuielile cu dobânzile plătite (dacă sunt asimilate fluxurilor de finanţare);

Remarcă:Ar trebui să eliminăm şi veniturile şi cheltuielile din diferenţe de curs valutar ce

rezultă din actualizarea soldurilor conturilor de creanţe şi datorii exprimate într-o monedă străină deoarece sunt câştiguri/pierderi nerealizate. Şi totuşi, nu le eliminăm cu ocazia acestei a doua categorii de ajustări deoarece ele se elimină automat la a treia categorie de ajustări atunci când de elimină variaţia datoriilor şi a creanţelor. Variaţia creanţelor şi a datoriilor include diferenţele de curs valutar şi prin eliminarea ei se deduc şi aceste cheltuieli şi venituri.

A treia categorie de ajustări (III) se realizează global prin eliminarea din rezultatul determinat ţinând cont de ajustările anterioare a variaţiei necesarului de fond de rulment din exploatare (NFRE).

NFRE = Stocuri + Creanţe din exploatare + Cheltuieli în avans aferente exploatării – Datorii din exploatare – Venituri în avans aferente exploatării (exclusiv subvenţiile

pentru investiţii)

Variaţia NFRE = Variaţia Stocurilor + Variaţia Creanţelor din exploatare + Variaţia Cheltuielilor în avans din exploatare – Variaţia Datoriilor din exploatare (exclusiv datoria cu impozitul pe profit) – Variaţia Veniturilor în avans din exploatare (exclusiv subvenţiile pentru investiţii).

Practic, a treia categorie de ajusări presupune parcurgerea următorului algoritm:

8

Rezultat din exploatare înaintea deducerii variaţiei necesarului de fond de rulment din exploatare(-)Variaţia stocurilor(-)Variaţia creanţelor din exploatare(-)Variaţia cheltuielilor în avans din exploatare(+)Variaţia datoriilor din exploatare (exclusiv datoria cu impozitul pe profit)(+)Variaţia venituilor în avans din exploatare(-)Impozitul pe profit plătit(=)Flux net de trezorerie din exploatare

Variaţia reprezintă valoarea elementului la sfârşitul anului minus valoarea pe care acesta o avea la începutul anului.

Existent la începutul anului + Creşteri – Diminuări = Existent la sfârşitul anuluiExistent la sfârşitul anului - Existent la începutul anului = Creşteri – Diminuări

Deci, variaţia este diferenţa dintre creşterile şi diminuările înregistrate de un element în cursul unui exerciţiu financiar. Pornind de la această constatare, algoritmul de mai sus se poate rescrie astfel:

Rezultat din exploatare înaintea deducerii variaţiei necesarului de fond de rulment din exploatare(-)Creşteri de stocuri(+)Diminuări de stocuri(-)Creşteri de creanţe din exploatare(+)Diminuări de creanţe din exploatare(-)Creşteri de cheltuieli în avans din exploatare(+)Diminuări de cheltuieli în avans din exploatare(+)Creşteri de datorii din exploatare (exclusiv datoria cu impozitul pe profit)(-)Diminuări de datorii din exploatare (exclusiv datoria cu impozitul pe profit)(+)Creşteri de venituri în avans din exploatare(-)Diminuări de venituri în avans din exploatare(-)Impozitul pe profit plătit(=)Flux net de trezorerie din exploatare

Studiu de caz 2La 31.12.N se cunosc următoarele informaţii despre societatea Beta (în lei):

Elemente ValoareRezultat înainte de impozit 5.400.000Plăţi din rambursarea de aporturi la capital în numerar 300.000Pierderi din vânzarea de imobilizări corporale 320.000Încasări de la clienţi 900.000Datorii din exploatare la sfârşitul anului (exclusiv datoria cu impozitul pe profit)

3.300.000

Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 200.000Stocuri la sfârşitul anului 300.000Încasări din credite primite pe termen scurt 500.000Cheltuieli în avans la începutul anului 50.000

9

Încasări din vânzarea de imobilizări corporale 190.000Stocuri la începutul anului 600.000Creanţe din exploatare la sfârşitul anului 2.800.000Câştiguri din vânzarea de imobilizări corporale 660.000Venituri din provizioane 160.000Cheltuieli cu dobânzile aferente finanţării 200.000Plăţi către furnizorii de imobilizări 660.000Venituri în avans din exploatare la sfârşitul anului 230.000Datorii din exploatare la începutul anului (exclusiv datoria cu impozitul pe profit)

4.600.000

Venituri din dobânzi aferente investiţiilor 170.000Venituri din diferenţe de curs valutar aferente actualizării conturilor de disponibilităţi în devize

400.000

Cheltuieli din diferenţe de curs valutar aferente actualizării conturilor de disponibilităţi în devize

650.000

Cheltuieli în avans la sfârşitul anului 160.000Plăţi din împrumuturi acordate pe termen lung 800.000Cheltuieli cu ajustarea valorii activelor circulante 10.000Creanţe din exploatare la începutul anului 1.700.000Venituri din diferenţe de curs valutar aferente actualizării conturilor de creanțe și de datorii în devize

540.000

Cheltuieli din diferenţe de curs valutar aferente actualizării conturilor de creanțe și de datorii în devize

320.000

Încasări din rambursarea de împrumuturi pe termen lung 100.000Venituri în avans din exploatare la începutul anului 200.000Cheltuiala cu impozitul pe profit 500.000Impozitul pe profit plătit 240.000Încasări de dobânzi aferente împrumuturilor acordate 170.000Plăţi de dobânzi 200.000Plăţi de salarii 1.200.000Cifra de afaceri 2.000.000

Lichidităţile şi echivalentele de lichidităţi la începutul anului au fost de 800.000 lei iar la sfârşitul anului de 2.420.000 lei. Efectul variaţiilor cursurilor monedelor străine a fost de -250.000 lei.

Se cere să se întocmească Tabloul fluxurilor de trezorerie, ştiind că pentru determinarea fluxului net din exploatare se utilizază metoda indirectă.

Tabloul fluxurilor de trezorerieRezultat înainte de impozit 5.400.000Eliminarea veniturilor şi a cheltuielilor care nu au incidenţă asupra trezoreriei:+ Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor +200.000+ Cheltuieli cu ajustarea valorii activelor circulante +10.000- Venituri din provizioane -160.000Eliminarea veniturilor şi a cheltuielilor care nu au legătură cu exploatarea:+ Pierderi din vânzarea de imobilizări corporale +320.000- Câştiguri din vânzarea de imobilizări corporale -660.000+ Cheltuieli cu dobânzile aferente finanţării +200.000

10

- Venituri din dobânzi aferente investiţiilor -170.000(-)venituri din diferenţe de curs valutar aferente actualizării conturilor de disponibilităţi în devize

-400.000

(+)cheltuieli din diferenţe de curs valutar aferente actualizării conturilor de disponibilităţi în devize

+650.000

Rezultat din exploatare înaintea deducerii variaţiei necesarului de fond de rulment din exploatare

+5.390.000

(-)Variaţia stocurilor300.000 – 600.000 = -300.000

+300.000

(-)Variaţia creanţelor2.800.000 – 1.700.000 = +1.100.000

-1.100.000

(-)Variaţia cheltuielilor în avans din exploatare160.000 – 50.000 = +110.000

-110.000

(+)Variaţia datoriilor din exploatare (exclusiv datoria cu impozitul pe profit)3.300.000 – 4.600.000 = - 1.300.000

-1.300.000

(+)Variaţia veniturilor în avans din exploatare230.000 – 200.000 = +30.000

+30.000

(-)Impozitul pe profit plătit -240.000(=)Flux net de trezorerie din exploatare +2.970.000Încasări din vânzarea de imobilizări corporale +190.000Plăţi către furnizorii de imobilizări -660.000Plăţi din împrumuturi acordate pe termen lung -800.000Încasări din rambursarea de împrumuturi pe termen lung +100.000Încasări de dobânzi aferente împrumuturilor acordate +170.000(=)Flux net de trezorerie din investiţii -1.000.000Plăţi din rambursarea de aporturi la capital în numerar -400.000Încasări din credite primite pe termen scurt +500.000Plăţi de dobânzi -200.000(=)Flux net de trezorerie din finanţare -100.000IV.Variaţia lichidităţilor băneşti şi a echivalentelor de lichidităţi (I+II+III)

+1.870.000

V.Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la începutul anului (din bilanţul contabil)

800.000

VI.Efectul variaţiilor cursurilor monedelor străine -250.000VII.Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la sfârşitul anului(V+IV±VI)

2.420.000

VIII.Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la sfârşitul anului (din bilanţul contabil) (VII = VIII)

2.420.000

Studiu de caz 5La 31.12.N se cunosc următoarele informaţii despre societatea Gama (în lei):

Elemente ValoareRezultat înainte de impozit (pierdere) 2.200.000Încasări din noi emisiuni de obligaţiuni 500.000Pierderi din vânzarea de imobilizări financiare 170.000

11

Diminuări de datorii din exploatare (fără datoria cu impozitul pe profit)

340.000

Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 300.000Creşteri de stocuri 600.000Plăţi din rambursarea împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni

200.000

Creşteri de cheltuieli în avans din exploatare 70.000Încasări din vânzarea de imobilizări corporale 400.000Diminuări de stocuri 1.300.000Creşteri de creanţe din exploatare 1.500.000Câştiguri din vânzarea de imobilizări corporale 260.000Venituri din ajustarea valorii imobilizărilor corporale 700.000Cheltuieli cu dobânzile aferente finanţării (plătite) 80.000Plăţi către furnizorii de imobilizări 190.000Creşteri de venituri în avans din exploatare 210.000Creşteri de datorii din exploatare (fără datoria cu impozitul pe profit)

880.000

Venituri din subvenţii pentru investiţii 50.000Diminuări de cheltuieli în avans din exploatare 50.000Plăţi din achiziţia de investiţii financiare pe termen scurt 300.000Venituri din diferenţe de curs valutar aferente actualizării conturilor de disponibilităţi în devize

210.000

Cheltuieli din diferenţe de curs valutar aferente actualizării conturilor de disponibilităţi în devize

100.000

Cheltuieli cu ajustarea provizioanelor 500.000Venituri din diferenţe de curs valutar aferente actualizării conturilor de creanțe și de datorii în devize

240.000

Cheltuieli din diferenţe de curs valutar aferente actualizării conturilor de creanțe și de datorii în devize

120.000

Diminuări de creanţe din exploatare 850.000Încasări din vânzarea de investiţii financiare pe termen scurt 900.000Diminuări de venituri în avans din exploatare 250.000Cheltuiala cu impozitul pe profitImpozitul pe profit plătit 150.000Încasări de subvenţii pentru investiţii 90.000

Lichidităţile şi echivalentele de lichidităţi la începutul anului au fost de 1.350.000 lei iar la sfârşitul anului de 790.000 lei. Efectul variaţiilor cursurilor monedelor străine a fost de 110.000 lei.

Se cere să se întocmească Tabloul fluxurilor de trezorerie, ştiind că pentru determinarea fluxului net din exploatare se utilizază metoda indirectă.

Tabloul fluxurilor de trezorerieRezultat înainte de impozit -2.200.000Eliminarea veniturilor şi a cheltuielilor care nu au incidenţă asupra trezoreriei:+ Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor +300.000+ Cheltuieli cu ajustarea provizioanelor +500.000- Venituri din ajustarea valorii imobilizărilor corporale -700.000Eliminarea veniturilor şi a cheltuielilor care nu au

12

legătură cu exploatarea:+ Pierderi din vânzarea de imobilizări financiare +170.000- Câştiguri din vânzarea de imobilizări corporale -260.000+Cheltuieli cu dobânzile aferente finanţării +100.000-Venituri din subvenţii pentru investiţii -50.000+Cheltuieli cu dobânzile aferente finanţării +80.000(-)venituri din diferenţe de curs valutar aferente actualizării conturilor de disponibilităţi în devize

-210.000

(+)cheltuieli din diferenţe de curs valutar aferente actualizării conturilor de disponibilităţi în devize

+100.000

Rezultat din exploatare înaintea deducerii variaţiei necesarului de fond de rulment din exploatare

-2.170.000

(-)Creşteri de stocuri -600.000(+)Diminuări de stocuri +1.300.000(-)Creşteri de creanţe din exploatare -1.500.000

(+)Diminuări de creanţe din exploatare +850.000(-)Creşteri de cheltuieli în avans din exploatare -70.000(+)Diminuări de cheltuieli în avans din exploatare +50.000(+)Creşteri de datorii din exploatare (fără datoria cu impozitul pe profit)

+880.000

(-)Diminuări de datorii din exploatare (fără datoria cu impozitul pe profit)

-340.000

(+)Creşteri de venituri în avans din exploatare +210.000(-)Diminuări de venituri în avans din exploatare -250.000(-)Impozitul pe profit plătit -150.000(=)Flux net de trezorerie din exploatare -1.790.000Încasări din vânzarea de imobilizări corporale +400.000Plăţi către furnizorii de imobilizări -190.000Încasări din vânzarea de investiţii financiare pe termen scurt +900.000Plăţi din achiziţia de investiţii financiare pe termen scurt -300.000Încasări de subvenţii pentru investiţii +90.000(=)Flux net de trezorerie din investiţii +900.000Încasări din noi emisiuni de obligaţiuni +500.000Plăţi din rambursarea împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni

-200.000

Plăţi de dobânzi -80.000(=)Flux net de trezorerie din finanţare +220.000IV.Variaţia lichidităţilor băneşti şi a echivalentelor de lichidităţi (I+II+III)

-670.000

V.Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la începutul anului (din bilanţul contabil)

1.350.000

VI.Efectul variaţiilor cursurilor monedelor străine +110.000VII.Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la sfârşitul anului(V+IV±VI)

790.000

VIII.Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la sfârşitul anului (din bilanţul contabil) (VII = VIII)

790.000

13

(2)Prezentarea unor fluxuri în mărime netă

În principiu, fluxurile de trezorerie trebuie să fie prezentate la nivelul mărimii lor brute. Altfel spus, nu este posibil să se compenseze încasările şi plăţile din aceeaşi categorie şi chiar din categorii diferite.

IAS 7 admite, totuşi, două excepţii de la această regulă. Unele fluxuri, de trezorerie ce provin din activităţi de exploatare, de investiţii sau de finanţare pot să fie prezentate (fără a fi obligatoriu însă) în mărime netă.

Este vorba despre:(1)încasări şi plăţi în contul clienţilor , atunci când fluxurile de trezorerie decurg din activităţile clientului, dar nu decurg din cele ale întreprinderii;

Exemplu

-acceptarea şi rambursarea de depozite la vedere de către o bancă;-trezoreria deţinută în contul clienţilor de către o întreprindere specializată în plasamente;-chiriile vărsate proprietarilor de bunuri, după ce au fost colectate în contul lor.

(2)încasări şi plăţi referitoare la elemente ce au un ritm de rotaţie rapid, o valoare mare şi scadenţe scurte;

Exemplu

-avansurile făcute pentru şi rambursarea valorilor principalului aferent clienţilor care folosesc cărţi de credit;-achiziţia sau cesiunea de plasamente;-alte împrumuturi pe termen scurt, precum cele ce au o scadenţă mai mică sau egală cu trei luni.

(3)Fluxurile în monede străineToate fluxurile de trezorerie în monede străine sunt convertite la cursul zilei plăţii sau

încasării. Totuşi, există posibilitatea utilizării unui curs mediu ponderat pentru ansamblul fluxurilor aferente unei perioade.

Lichidităţile şi echivalentele de lichidităţi în monede străine, existente la sfârşitul exerciţiului, sunt convertite la cursul de închidere.

Câştigurile şi pierderile nerealizate (latente), ce rezultă din variaţia cursului între data fluxului şi data închiderii exerciţiului, nu constituie fluxuri monetare. Cu toate acestea, efectul variaţiilor cursurilor lichidităţilor şi echivalentelor de lichidităţi deţinute sau datorate este prezentat în Situația de trezorerie, pentru a permite comparaţia între lichidităţile aferente deschiderii şi închiderii exerciţiului.

Prezentarea se face separat de fluxurile de trezorerie generate de activităţile de exploatare, de investiţii şi de finanţare.

Exemplu

Întreprinderea ALFA prezintă următorul bilanţ la sfârşitul exerciţiului N:

Bilanţ(în u.m.)

Activ Suma Datorii+Capitaluri proprii

Suma

Clienţi(100 USD x 3

300 Datorii 100

14

u.m./USD)Cont la bancă în devize(100 USD x 1 u.m./USD)

100

Capital social 300

Total 400 Total 400

În cursul exerciţiului N+1 se încasează creanţa faţă de clientul extern la cursul de 2 u.m./USD. La sfârşitul exerciţiului N+1, cursul de schimb este de 2,5 u.m./USD.

Înregistrările în contabilitate sunt următoarele:-încasarea creanţei:

+A;+Ch +Dat% = 4111 300

5124Conturi la bănci

în valută665

Cheltuieli din diferenţe de curs

valutar

Clienţi 200

100

Această diferenţă de curs valutar este realizată.

-actualizarea soldului contului de disponibil în valută la cursul de închidere:100 USD x (2,5-1) + 100 (2,5-2) = 200 u.m.

+A +V5124 = 765 200

Conturi la bănci în valută

Venituri din diferenţe de curs valutar

Această diferenţă de curs valutar este nerealizată şi trebuie prezentată distinct în Situația fluxurilor de trezorerie.

În urma acestor operaţii bilanţul contabil se prezintă, la sfârşitul exerciţiului N+1 astfel:Bilanţ

(în u.m.)Activ Suma Datorii+Capitaluri

propriiSuma

ClienţiCont la bancă în devize(200 x 2,5)

0

500

Datorii

Capital socialRezultatul exerciţiului

100

300100

Total 500 Total 500

Dacă am reconstitui fluxul de trezorerie din exploatare prin metoda indirectă va trebui să procedăm astfel:

15

Rezultatul exerciţiului +100(-)Diferenţa de curs nerealizată (câştig) - 200(=)Rezultatul din exploatare înaintea deducerii variaţiei necesarului de fond de rulment

-100

(-)Variaţia creanţelor clienţi

-(0 – 300) ) = +300

(=)Fluxul de trezorerie din exploatare +200

Cheltuielile şi veniturile din diferenţele de curs valutar nu trebuie eliminate din rezultat în vederea determinării fluxului de trezorerie din exploatare prin metoda indirectă deoarece ele sunt eliminate cu ocazia deducerii din rezultat a variaţiei necesarului de fond de rulment.

Creanţa clienţi s-a diminuat în cursul exerciţiului N+1 cu 300 u.m. Din cele 300 u.m., 100 u.m. sunt reprezentate de diferenţa de curs valutar trecută pe cheltuială. Cheltuiala nu se mai elimină deoarece diferenţa de curs este eliminată prin deducerea din rezultat a diminuării creanţei.

Diferenţele de curs nerealizate se elimină într-o primă fază şi sunt reintegrate în tablou la sfârşit, pentru a fi prezentate separat aşa cum solicită norma IAS 7.

Revenind la exemplul nostru, Situația de trezorerie se prezintă, în partea lui finală astfel:

Trezoreria în monede străine la începutul exerciţiului N+1

100

Fluxurile de trezorerie aferente exerciţiului N+1:ÎncasăriPlăţi

+200-

Diferenţa de curs nerealizată (câştig latent) +200Trezoreria în monede străine la sfârşitulexerciţiului N+1

(=)500

(4) Dobânzile şi dividendele

Fluxurile de trezorerie care provin din dobânzi şi dividende încasate, trebuie să fie prezentate separat de cele care sunt generate de dobânzile plătite. Norma IAS 7 solicită totodată ca acestea să fie delimitate, pe cât posibil, pe cele trei categorii de activităţi, iar apartenenţa lor la una sau alta trebuie să fie menţinută de la un exerciţiu la altul.

Valoarea totală a dobânzilor plătite de-a lungul unei perioade este prezentată în Situația fluxurilor de numerar, indiferent dacă a fost recunoscută drept cheltuială în contul de profit şi pierdere, sau capitalizată în conformitate cu tratamentul alternativ permis de IAS 23 "Costurile îndatorării".

Pentru instituţiile financiare, dobânzile încasate şi vărsate constituie fluxuri de exploatare. Pentru celelalte categorii de întreprinderi, situaţia delimitării acestor elemente pe categorii de activităţi este mai puţin evidentă.

Atât dobânda plătită cât şi dobânda şi dividendele încasate pot fi clasificate drept fluxuri de trezorerie din exploatare, deoarece intră în calculul rezultatului net. Ca alternativă, dobânzile vărsate şi dobânzile şi dividendele primite pot fi clasificate drept fluxuri de

16

trezorerie din finanţare şi, respectiv, din investiţii, deoarece ele reprezintă costuri ale atragerii surselor de finanţare sau remunerarea investiţiilor.

Dividendele vărsate pot fi clasificate în fluxurile de trezorerie de exploatare, în scopul de a ajuta utilizatorii în determinarea capacităţii întreprinderii privind degajarea de dividende dincolo de fluxurile de trezorerie din exploatare.

(5)Impozitul asupra rezultatului

Fluxurile de trezorerie provenite din impozitul pe profit vor fi prezentate separat şi vor fi clasificate drept fluxuri de trezorerie din activităţile de exploatare, cu excepţia situaţiei în care ele pot fi alocate în mod specific activităţilor de finanţare şi de investiţie.

Impozitele pe profit sunt generate în urma tranzacţiilor care dau naştere unor fluxuri de trezorerie clasificate în categoria activităţilor de exploatare, de investiţii şi de finanţare. În timp ce cheltuielile cu impozitul pot fi alocate fără dificultate activităţilor de investiţii şi de finanţare, fluxurile de trezorerie aferente impozitelor respective sunt adesea, imposibil de alocat şi pot apărea într-o perioadă diferită de cea a fluxurilor de numerar aferente tranzacţiei de bază.

Prin urmare, impozitele plătite sunt clasificate, de obicei, drept fluxuri de trezorerie din exploatare. Totuşi, atunci când este posibilă identificarea fluxului de trezorerie din impozite va fi clasificat în mod corespunzător ca activitate de investiţie sau de finanţare.

(6)Tranzacţii fără contrapartidă în trezoreria întreprinderii

Tranzacţiile referitoare la investiţii şi finanţare, care nu implică lichidităţi şi echivalente de lichidităţi, trebuie să fie excluse din Situația fluxurilor de trezorerie. Astfel de tranzacţii trebuie să fie prezentate în notele la situaţiile financiare pentru a se furniza orice informaţie relevantă relativă la aceste activităţi de investiţii şi de finanţare.

O mare parte a activităţilor de investiţii şi de finanţare nu au un impact direct asupra fluxurilor de trezorerie curente, cu toate că ele afectează structura capitalului şi a activelor unei întreprinderi. Excluderea din tablou a tranzacţiilor fără contrapartidă în trezorerie este coerentă cu obiectivul unui tablou al fluxurilor de trezorerie deoarece aceste elemente nu implică fluxuri de trezorerie în perioada curentă.

Exemplu

-achiziţia de active, prin preluarea concomitentă de datorii legate direct de acestea sau printr-un contract de locaţie-finanţare;-achiziţia unei întreprinderi, prin intermediul unei emisiuni de acţiuni;-conversia de datorii în capitaluri proprii.

Modele de subiecte de examen pentru Tema 2: 1. Se cunosc următoarele informaţii:-cheltuieli privind amortizarea şi provizioanele: 2.000 u.m.-venituri din cesiunea imobilizărilor corporale (beneficiu): 100 u.m.-rezultat contabil înainte de impozitare: 15.000 u.m.-cheltuieli privind activele cedate: 10.000 u.m.-venituri din provizioane: 300 u.m.-venituri din subvenţii pentru investiţii: 200 u.m.-stocuri: sold iniţial 2.000 u.m., stoc final 2.400 u.m.-furnizori: sold iniţial 2.800 u.m., sold final 2.650 u.m.

17

-clienţi: sold iniţial 3.000 u.m., sold final 3.160 u.m.-plăţi privind impozitul pe profit: 800 u.m.Să se calculeze fluxul net de trezorerie din activităţi de exploatare, prezentându-se detaliat algoritmul de calcul.

2. Se cunosc următoarele informaţii:-rezultat contabil înainte de impozitare: 15.000 u.m.-cheltuieli privind amortizarea şi provizioanele: 6.000 u.m.-furnizori: sold iniţial 8.400 u.m., sold final 8.000 u.m.-venituri din cesiunea imobilizărilor corporale: 1.500 u.m.-cheltuieli privind activele cedate: 1.000 u.m.-venituri din provizioane: 600 u.m.-stocuri: sold iniţial 6.000 u.m., stoc final 7.200 u.m.-venituri din subvenţii pentru investiţii: 700 u.m.-clienţi: sold iniţial 9.000 u.m., sold final 9.600 u.m.-plăţi privind impozitul pe profit: 2.300 u.m.Să se calculeze fluxul net de trezorerie din activităţi de exploatare, prezentându-se detaliat algoritmul de calcul.

3.Se cunosc următoarele informaţii (în lei):

Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 320.000Stocuri la 01.01.N 500.000Furnizori de stocuri la 31.12.N 900.000Venituri din subvenţii pentru investiţii 60.000Cheltuieli cu dobânzile 120.000Rezultat înainte de impozitare 1.700.000Venituri în avans la 31.12.N 400.000 (din care 240.000

subvenţii pentru investiţii)Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 75.000Încasări din noi emisiuni de acţiuni 100.000Clienţi la 01.01.N 300.000Venituri din cesiunea imobilizărilor corporale (încasate) 20.000Venituri (câştiguri) din cedarea investiţiilor financiare pe termen scurt 175.000Furnizori de stocuri la 01.01.N 580.000Aporturi de capital în natură 500.000Stocuri la 31.12.N 450.000Venituri în avans la 01.01.N 600.000 (din care 180.000

subvenţii pentru investiţii)Cheltuieli din cedarea imobilizărilor corporale 100.000Clienţi la 31.12.N 600.000Cheltuiala cu impozitul pe profit 500.000Rambursări de credite primite de la bănci 300.000Datoria privind impozitul pe profit la începutul anului 450.000Datoria privind impozitul pe profit la sfârşitul anului 250.000Plăţi de dobânzi 50.000Încasări din cedarea investiţiilor financiare pe termen 400.000

18

scurtPlăţi către furnizorii de imobilizări 150.000Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la începutul anului 460.000

Să se întocmească Situația fluxurilor de trezorerie ştiind că, pentru determinarea fluxului net de trezorerie din exploatare, se utilizează metoda indirectă. Care este valoarea lichidităţilor şi echivalentelor de lichidităţi la sfârşitul anului?

4. Se cunosc următoarele informaţii (în lei):

Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 100.000Stocuri la 01.01.N 180.000Furnizori de stocuri la 31.12.N 360.000Venituri din dobânzi 10.000Cheltuieli cu dobânzile 50.000Rezultat înainte de impozitare 500.000Cheltuieli în avans la 31.12.N 200.000Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 20.000Încasări din credite primite de la bănci 300.000Clienţi la 01.01.N 850.000Venituri din cesiunea imobilizărilor corporale (încasate) 70.000Furnizori de stocuri la 01.01.N 480.000Clădire primită în leasing financiar 500.000Impozit pe profit plătit 400.000Stocuri la 31.12.N 300.000Cheltuieli în avans la 01.01.N 230.000Cheltuieli din cedarea imobilizărilor corporale 200.000Clienţi la 31.12.N 700.000Cheltuiala cu impozitul pe profit 300.000Rambursări de credite primite de la bănci 150.000Dividende plătite 200.000Variaţia lichidităţilor şi a echivalentelor de lichidităţi +100.000Încasări din dobânzi 10.000Plăţi către furnizorii de imobilizări ?Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la sfârşitul anului 500.000

Să se întocmească Situația fluxurilor de trezorerie ştiind că, pentru determinarea fluxului net de trezorerie din exploatare, se utilizează metoda indirectă. Care este valoarea plăţilor către furnizorii de imobilizări şi a lichidităţilor şi echivalentelor de lichidităţi la începutul anului?

19