Standardul Internaţional de

Contabilitate IAS 35

Activităţi în curs de

întrerupere

Prezentul Standard Internaţional de contabilitate a fost aprobat de Consiliul IASC în aprilie 1998 şi a intrat în vigoare pentru situaţiile financiare aferente perioadelor începând de la 1ianuarie 1999. Acest Standard înlocuieşte paragrafele de la 19 la 22 din IAS 8, Profitul net sau pierderea netă a perioadei, erori fundamentale şi modificări ale politicilor contabile. În 1999, paragraful 8 din Introducere, paragrafele 20, 21, 29, 30 şi 32 din Standard, precum şi paragraful 4 din Anexa B au fost modificate pentru a fi conforme cu terminologia utilizată de IAS 10 (revizuit 1999), Evenimente ulterioare datei bilanţului şi de IAS 37, Provizioane, datorii şi active contingente. Introducere

1. Prezentul Standard (IAS 35) expune prezentările de informaţii legate de activităţile în curs de întrerupere. Aceste aspecte au fost tratate pe scurt şi în paragrafele 19 -22 ale IAS 8, Profitul net sau pierderea netă a perioadei, erori fundamentale şi modificări ale politicilor contabile. IAS 35 înlocuieşte acele paragrafe ale IAS 8. IAS 35 intră în vigoare pentru situaţiile financiare aferente perioadelor începând de la 1 ianuarie 1999. Se încurajează aplicarea acestui Standard anterior acestei date.

2. Obiectivele IAS 35 vizează stabilirea unei baze pentru separarea informaţiilor referitoare la o activitate importantă a întreprinderii care este în curs de întrerupere de informaţiile referitoare la activităţile care continuă să fie desfăşurate, precum şi de a stabili un minimum de prezentare cu privire la o activitate în curs de întrerupere. Distingerea activităţilor continue de cele care sunt în curs de întrerupere îmbunătăţeşte capacitatea investitorilor, creditorilor şi a altor utilizatori ai situaţiilor financiare de a face estimări referitoare la fluxurile de numerar ale întreprinderii, la capacitatea acesteia de a genera câştiguri, precum şi la poziţia financiară a întreprinderii.

3. O activitate în curs de întrerupere este o componentă relativ extinsă a unei întreprinderi – asemenea unui segment geografic sau de activitate prevăzut de IAS 14, Raportarea pe segmente — pe care o întreprindere, conform unui singur plan, fie o înstrăinează în întregul ei, fie o desfiinţează prin abandonare sau vânzare pe bucăţi.

4. Acest Standard utilizează, mai degrabă, termenul de „activitate în curs de întrerupere”, decât tradiţionalul „activitate întreruptă”, deoarece „activităţile întrerupte” (timpul trecut) implică faptul că recunoaşterea unei întreruperi este necesară numai la finele, sau aproape de finele procesului de întrerupere a activităţii. Acest Standard impune ca prezentările de informaţii referitoare la o activitate în curs de întrerupere să înceapă mai devreme decât atunci când un plan oficial detaliat de cedare a fost adoptat şi anunţat sau atunci când întreprinderea a contractat deja cedarea.

5. Acesta este un Standard de prezentare şi descriere. El se concentrează pe modul de prezentare a unei activităţi în curs de întrerupere în situaţiile financiare ale unei întreprinderi şi pe ce informaţii trebuie prezentate. Standardul nu stabileşte un principiu nou pentru a decide când şi cum să se recunoască şi să se evalueze venitul, cheltuielile, fluxurile de numerar şi schimbările apărute în active şi datorii, aferente activităţilor în curs de întrerupere. În schimb, cere ca întreprinderile să urmeze principiile de recunoaştere şi evaluare din celelalte Standarde Internaţionale de Contabilitate.

6. Conform acestui Standard, informaţiile cu privire la o întrerupere planificată trebuie iniţial prezentate în primul set de situaţii financiare emise de o întreprindere după ce (a) a încheiat un contract de vânzare pentru aproape toate activele aparţinând activităţii în curs de întrerupere sau (b) consiliul de administraţie al întreprinderii sau alt organ de conducere similar a aprobat şi anunţat întreruperea planificată. Prezentările necesare includ:

O descriere a activităţii în curs de întrerupere; Segmentul (segmentele) geografice sau de activitate în care este raportată;

Data şi natura evenimentului prezentării iniţiale; Momentul finalizării preconizate; Valoarea contabilă a activelor totale şi a datoriilor totale care urmează să fie cedate; Valorile veniturilor, ale cheltuielilor şi ale profitului sau pierderii înainte de impozitare

atribuibile activităţii în curs de întrerupere, precum şi ale cheltuielilor aferente cu impozitul pe profit;

Fluxurile de numerar nete atribuibile activităţilor de exploatare, investiţie şi finanţare ale activităţii în curs de întrerupere;

Valoarea oricărui câştig sau pierdere care este recunoscută la cedarea de active sau la decontarea datoriilor atribuibile activităţii în curs de întrerupere, precum şi cheltuiala aferentă cu impozitul pe profit;

Preţurile nete de vânzare, după ce costurile de cedare au fost scăzute din veniturile din vânzarea acelor active nete pentru care întreprinderea a încheiat unul sau mai multe contracte de vânzare, timpul estimat, precum şi valorile contabile ale acelor active nete.

7. În situaţiile financiare pentru perioade ulterioare prezentării iniţiale trebuie actualizate acele prezentări care includ o descriere a oricăror schimbări semnificative ale valorii sau momentului de apariţie a fluxurilor de numerar corespunzătoare activelor şi datoriilor ce urmează să fie cedate sau decontate, precum şi cauzele respectivelor schimbări.

8. Prezentările de informaţii vor fi efectuate dacă planul de cedare este aprobat şi anunţat public după încheierea perioadei de raportare financiară a unei întreprinderi, dar înainte ca situaţiile financiare ale acelei perioade să fie autorizate pentru depunere. Prezentările de informaţii continuă până la finalizarea înstrăinării.

9. Informaţiile comparative ale perioadelor anterioare care sunt prezentate în situaţiile financiare întocmite după prezentarea iniţială trebuie retratate pentru a separa activele, datoriile, venitul, cheltuielile şi fluxurile de numerar continue de cele care sunt în curs de întrerupere. Prin separarea retrospectivă a activităţilor continue de cele în curs de întrerupere este îmbunătăţită abilitatea utilizatorilor situaţiilor financiare de a efectua previziuni.

IAS 35(1998)

Cuprins

Standardul Internaţional de Contabilitate IAS 35 Activităţi în curs de întrerupere

OBIECTIV Paragrafele ARIE DE APLICABILITATE………………………………………………………………………………………………………………….. 1

DEFINIŢII ……………………………………………………………………………………………………………………………………..2 -16 Activităţi în curs de întrerupere 2 -15 Evenimentul prezentării iniţiale 16RECUNOAŞTERE ŞI EVALUARE 17-26 Provizioane 20-21 Pierderi din depreciere 22-26

PREZENTARE ŞI DESCRIERE …………………………………………………………………………………………………………27-48 Prezentare iniţială de informaţii 27-30 Alte prezentări de informaţii 31-32 Actualizarea prezentărilor de informaţii 33-37 Prezentarea separată de informaţii pentru fiecare activitate în curs de întrerupere

38 Prezentări solicitate 39-43

În situaţiile financiare sau în note 39-40 Un element care nu este extraordinar 39-40 Utilizarea restrictivă a termenului „activităţi în curs de întrerupere”

43Prezentări ilustrative de informaţii

44 Retratarea perioadelor anterioare 45-46 Prezentarea informaţiilor în rapoartele financiare interimare 47-48

DATA INTRĂRII ÎN VIGOARE …………………………………………………………………………………………………………..49-50

ANEXE: A. Prezentări ilustrative de informaţii B. Clasificarea activităţilor din perioada precedentă

IAS 35(1998)

Standardul Internaţional de Contabilitate IAS 35

Activităţi în curs de întrerupere

Standardele tipărite cu litere de tip italic aldin trebuie citite în contextul materialului de fond şi al recomandărilor de implementare din acest Standard, precum şi în contextul Prefeţei la Standardele Internaţionale de Contabilitate. Standardele Internaţionale de Contabilitate nu au fost elaborate cu intenţia de a fi aplicate elementelor nesemnificative (a se vedea paragraful 12 din Prefaţă).

Obiectiv

Obiectivul acestui Standard vizează stabilirea principiilor de raportare a informaţiilor referitoare la activităţile în curs de întrerupere şi, prin aceasta, sporirea capacităţii utilizatorilor de situaţii financiare de a face previziuni cu privire la fluxurile de numerar ale unei întreprinderi, la capacitatea acesteia de a genera câştiguri şi la poziţia financiară a unei întreprinderi, prin separarea informaţiilor referitoare la activităţile în curs de întrerupere de informaţiile referitoare la activităţile continue.

Arie de aplicabilitate

1. Acest Standard se aplică tuturor activităţilor în curs de întrerupere ale întreprinderilor.

Definiţii

Activităţi în curs de întrerupere

2. O activitate în curs de întrerupere este o componentă a unei întreprinderi: (a) pe care întreprinderea, conform unui singur plan: (i) o înstrăinează în întregime, cum ar fi prin vânzarea componentei într-o singură tranzacţie, sau prin renunţarea la dreptul de proprietate asupra componentei de către acţionarii întreprinderii; (ii) o cedează pe bucăţi, cum ar fi prin vânzarea sau decontarea individuală a activelor, respectiv datoriilor componentei; sau (iii) lichidarea prin abandon; (b) care reprezintă o linie de activitate majoră separată sau o arie geografică majoră de exploatare, de asemenea separată; şi (c) care poate fi evidenţiată distinct din punct de vedere al exploatării, cât şi în scopuri de raportare financiară.

3. Conform criteriului (a) din definiţie (paragraful 2(a))} o activitate în curs de întrerupere poate fi cedată în întregime sau pe părţi, dar întotdeauna conform unui plan general de întrerupere a întregii componente.

4. Dacă o întreprindere vinde o componentă aproape în întregime, rezultatul poate fi un câştig sau o pierdere netă. Pentru o asemenea întrerupere, există o dată singulară la care se încheie un contract pentru vânzare, chiar dacă transferul în fapt al posesiei şi controlului asupra activităţii în curs de întrerupere poate avea loc Ia o dată ulterioară. De asemenea, plăţile către vânzător pot fi efectuate Ia data înţelegerii, la data transferului sau de-a lungul unei perioade ulterioare.

5. În locul cedării în întregime a unei componente importante, o întreprindere poate întrerupe şi ceda componenta prin vinderea activelor şi decontarea datoriilor acesteia pe bucăţi (individual sau în tranşe mici). Pentru cedări pe bucăţi, în timp ce rezultatul general poate fi un câştig sau o pierdere netă, vânzarea unui activ individual sau decontarea unei datorii individuale poate avea un efect opus. În plus, nu există o dată singulară la care se încheie un contract de vânzare generală. Într-o oarecare măsură, vânzările de active şi decontările datoriilor pot avea loc de-a lungul unei perioade de câteva luni, poate chiar mai mult, iar sfârşitul unei perioade de raportare financiară poate apărea în cursul perioadei de cedare. Pentru a fi calificată ca activitate în curs de întrerupere, cedarea trebuie să urmeze un singur plan coordonat.

6. O întreprindere poate să încheie o activitate prin abandon, fără vânzări substanţiale ale activelor. O activitate abandonată ar fi considerată o activitate în curs de întrerupere dacă ar satisface criteriile din definiţie. Oricum, schimbarea ariei de aplicabilitate a unei activităţi sau maniera în care aceasta este condusă nu reprezintă un abandon, deoarece respectiva activitate, deşi schimbată, continuă.

7. Întreprinderile renunţă frecvent la anumite facilităţi, abandonează produse sau chiar linii de producţie şi schimbă mărimea forţei de muncă ca răspuns la factorii pieţei. În timp ce acele tipuri de lichidări nu sunt, în general, prin ele însele, activităţi în curs de întrerupere, în sensul termenului utilizat în acest Standard, ele pot apărea în legătură cu o activitate în curs de întrerupere.

8. Exemplele de activităţi care nu satisfac în mod necesar criteriul (a) din paragraful 2, dar care ar putea să o facă în combinaţie cu alte circumstanţe, cuprind: (a) încetarea graduală sau eşalonată a activităţii unei linii de producţie sau a unei clase de servicii;

(b) întreruperea, chiar dacă se face relativ brusc, a realizării câtorva produse din cadrul unei linii de afaceri care este în funcţionare; (c) schimbarea unor activităţi de producţie sau marketing aferente unei anumite linii de afaceri de la o localizare la alta; (d) pierderea unei facilităţi de a obţine îmbunătăţiri ale productivităţii sau alte economii legate de cost; şi (e) vânzarea unei filiale ale cărei activităţi sunt similare cu cele ale societăţii-mamă sau ale altor filiale.

9. Un segment de activitate sau un segment geografic raportabil, aşa cum este definit în IAS 14, Raportarea pe segmente, va satisface în mod normal criteriul (b) din definiţia unei activităţi în curs de întrerupere (paragraful 2(b)), adică va reprezenta separat o linie de afaceri sau o arie geografică majoră de activitate. O parte a unui segment, aşa cum este definită în IAS 14, poate, de asemenea, satisface criteriul (b) din definiţie. Pentru o întreprindere care operează într-un singur segment de activitate sau geografic şi, prin urmare, nu raportează informaţii pe segment, un produs important sau o linie de servicii poate, de asemenea, satisface criteriile din definiţie.

10. IAS 14 permite, dar nu impune, ca diferitele stadii ale activităţilor integrate pe verticală să fie identificate ca segmente de activitate separate. Astfel de segmente de activitate integrate pe verticală pot satisface criteriul (b) din definiţia activităţii în curs de întrerupere.

11. O componentă poate fi evidenţiată separat din punct de vedere al exploatării şi în scopuri de raportare financiară – criteriul (c) din definiţie (paragraful 2(c)) – dacă: (a) activele şi datoriile sale de exploatare îi pot fi direct atribuibile; (b) profitul său (veniturile brute din activităţile curente) îi pot fi direct atribuibile; şi (c) cel puţin majoritatea cheltuielilor ei de exploatare îi pot fi direct atribuibile.

12. Activele, datoriile, veniturile şi cheltuielile sunt direct atribuibile unei componente dacă ar fi eliminate în momentul în care componenta ar fi vândută, abandonată sau cedată într-o altă manieră. Dobânda şi alte costuri de finanţare sunt atribuite unei. Activităţi în curs de întrerupere numai dacă datoria corelată este atribuită în mod similar.

13. Aşa cum sunt definite în acest Standard, activităţile în curs de întrerupere apar relativ cu o frecvenţă mică. Unele schimbări care nu sunt clasificate ca activităţi în curs de întrerupere pot fi calificate ca restructurări (a se vedea IAS 37, Provizioane, datorii şi active contingente).

14. De asemenea, unele evenimente care nu apar frecvent şi care nu pot fi calificate nici ca activităţi în curs de întrerupere, nici ca restructurări pot rezulta în elemente de venituri sau cheltuieli care necesită o prezentare separată conform IAS 8, Profitul net sau pierderea netă a perioadei, erori fundamentale şi modificări ale politicilor contabile, deoarece mărimea, natura sau incidenţa lor fac ca ele să fie relevante pentru explicarea performanţei întreprinderii în perioada respectivă.

15. Faptul că cedarea unei componente a unei întreprinderi este clasificată ca activitate în curs de întrerupere, conform acestui Standard, nu aduce, ea însăşi, în discuţie capacitatea întreprinderii de a-şi continua activitatea conform principiului IAS 1, Prezentarea situaţiilor financiare, impune prezentarea informaţiilor cu privire la incertitudinile legate de capacitatea unei întreprinderi de a continua activitatea, precum şi la orice concluzie conform căreia o întreprindere nu desfăşoară o activitate continuă.

Evenimentul prezentării iniţiale

16. În ceea ce priveşte o activitate în curs de întrerupere, evenimentul prezentării iniţiale se referă la apariţia uneia din următoarele situaţii, oricare s-ar produce prima:

(a) întreprinderea a încheiat un contract pentru vânzarea aproape a tuturor activelor atribuibile activităţii în curs de întrerupere; sau (b) consiliul de administraţie al întreprinderii sau alt for de conducere similar fie a (i) aprobat un plan oficial, detaliat pentru întrerupere, fie (ii) a anunţat planul.

Recunoaştere şi evaluare

17. O întreprindere trebuie să aplice principiile de recunoaştere şi evaluare care sunt stabilite în alte Standarde Internaţionale de Contabilitate, în scopul de a decide când şi cum se recunosc şl se evaluează modificările activelor, datoriilor, veniturilor, cheltuielilor şi fluxurilor de numerar aferente unei activităţi în curs de întrerupere.

18. Acest Standard nu stabileşte vreun principiu de recunoaştere şi evaluare. Mai mult, cere ca o întreprindere să urmărească principiile de recunoaştere şi evaluare stabilite în alte Standarde. Două standarde care ar putea fi relevante în acest sens sunt: (a) IAS 36, Deprecierea activelor. (b) IAS 37, Provizioane, datorii şi active contingente.

19. Alte Standarde care ar putea fi relevante sunt IAS 19, Beneficiile angajaţilor, în ceea ce priveşte recunoaşterea beneficiilor de încheiere a contractelor de muncă, şi IAS 16, Imobilizări corporale, în ceea ce priveşte cedarea acelor tipuri de active.

Provizioane

20. O activitate în curs de întrerupere este considerată restructurare, aşa cum se defineşte acest termen în IAS 37, Provizioane, datorii şi active contingente. IAS 37 furnizează recomandări pentru anumite cerinţe din acest Standard, incluzând: (a) ceea ce reprezintă un „plan oficial detaliat pentru întrerupere”, aşa cum este folosit acest termen în paragraful 16(b) al acestui Standard; şi (b) ceea ce reprezintă „anunţarea planului”, aşa cum este folosit acest termen în paragraful 16(b) al acestui Standard.

21. IAS 37 defineşte momentul în care trebuie recunoscut un provizion. În unele cazuri, evenimentul care obligă întreprinderea are loc după încheierea unei perioade de raportare financiară, dar înainte ca situaţiile financiare pentru acea perioadă să fie autorizate pentru depunere. Paragraful 29 al acestui Standard cere prezentarea de informaţii referitoare la o activitate în curs de întrerupere în astfel de cazuri.

Pierderi din depreciere

22. Aprobarea şi anunţarea unui plan pentru întrerupere este o indicaţie a faptului că activele atribuite activităţii în curs de întrerupere pot fi depreciate sau că o pierdere prin depreciere recunoscută anterior pentru acele active trebuie mărită sau reluată. De aceea, în conformitate cu IAS 36, Deprecierea activelor o întreprindere estimează valoarea recuperabilă a fiecărui activ al activităţii în curs de întrerupere (maximul dintre preţul net de vânzare al activului şi valoarea sa utilă) şi recunoaşte o pierdere din depreciere sau o reluare a unei pierderi anterioare din depreciere, dacă există una.

23. Atunci când aplică IAS 36 pentru o activitate în curs de întrerupere, o întreprindere determină dacă valoarea recuperabilă a unui activ al unei activităţi în curs de întrerupere este stabilită pentru activul individual sau pentru unitatea generatoare de numerar a activului (definit în IAS 36 ca fiind cel mai mic grup identificabil de active care include activul controlat şi care generează fluxuri de numerar dintr-o folosinţă continuă, fluxuri ce sunt în mare măsură independente de intrările de numerar din alte active sau grupuri de active). De exemplu:

(a) dacă întreprinderea vinde o activitate în curs de întrerupere aproape în totalitate, nici unul din activele ce aparţin acelei activităţi nu generează intrări de numerar independent de celelalte active aparţinând activităţii în curs de întrerupere. De aceea, valoarea recuperabilă este determinată pentru activitatea care se întrerupe ca întreg şi o pierdere din depreciere, dacă există vreuna, este alocată între activele activităţii în curs de întrerupere în concordanţă cu IAS 36; (b) dacă întreprinderea cedează activitatea în curs de întrerupere în alte feluri decât prin vânzarea pe bucăţi, valoarea recuperabilă este determinată pentru active individuale, cu excepţia cazului în care activele sunt vândute în grupuri; şi (c) dacă întreprinderea abandonează activitatea în curs de întrerupere, valoarea recuperabilă este determinată pentru activele individuale, aşa cum este prezentat în IAS 36.

24. După anunţarea unui plan, negocierile cu potenţialii cumpărători ai activităţii în curs de întrerupere sau înţelegerile legate de vânzare pot indica faptul că activele activităţii în curs de întrerupere pot fi mai departe depreciate sau că pierderile din depreciere recunoscute pentru aceste active în perioade anterioare au scăzut. Ca o consecinţă, când au loc astfel de evenimente, o întreprindere estimează din nou valoarea recuperabilă a activelor activităţii în curs de întrerupere şi recunoaşte pierderile din depreciere care rezultă sau reia pierderile din depreciere în concordanţă cu IAS 36.

25. Preţul în cadrul unui contract de vânzare este cea mai bună dovadă a preţului net de vânzare al unui activ (sau unităţi generatoare de numerar) sau ale intrărilor de numerar estimate din ultima cedare în determinarea valorii utile a activului (unităţii generatoare de numerar).

26. Valoarea contabilă (valoarea recuperabilă) a unei activităţi în curs de întrerupere include valoarea contabilă (valoarea recuperabilă) a oricărui fond comercial care poate fi alocat pe o bază rezonabilă şi consecventă acelei activităţi în curs de întrerupere.

Prezentare si descriere

Prezentare iniţială de informaţii

27. O întreprindere trebuie să includă în situaţiile financiare următoarele informaţii legate de activităţile în curs de întrerupere, începând cu situaţiile financiare ale perioadei în care are loc prezentarea iniţială (definită în paragraful 16): (a) o descriere a activităţii în curs de întrerupere; (b) segmentul (segmentele) geografic sau de activitate în care se raportează în conformitate cu IAS 14; (c) data şl natura evenimentului prezentării iniţiale; (d) data sau perioada în care se preconizează ca întreruperea să fie finalizată, dacă este cunoscută sau determinabilă; (e) valoarea contabilă, la data bilanţului, a activelor şi datoriilor totale ce urmează să fie cedate; (f) valoarea veniturilor, cheltuielilor şi profitul sau pierderea înaintea impozitării din activităţile de exploatare atribuibile activităţii în curs de întrerupere în timpul perioadei curente de raportare financiară, precum şi cheltuiala aferentă cu impozitul pe profit, aşa cum este cerut de paragraful 81 (h) din IAS12; şi (g) valorile fluxurilor de numerar nete atribuibile activităţilor de exploatare, investiţie şi financiare ale activităţii în curs de întrerupere în timpul perioadei curente de raportare financiară.

28. În evaluarea activelor, datoriilor, veniturilor, cheltuielilor, câştigurilor, pierderilor şi fluxurilor de numerar ale unei activităţi în curs de întrerupere, în scopul prezentării cerute de acest Standard, astfel de elemente pot fi atribuite activităţii în curs de întrerupere, dacă vor fi cedate, decontate, reduse sau eliminate când întreruperea este realizată. În măsura în care aceste elemente continuă după terminarea întreruperii, ele nu vor fi alocate activităţii în curs de întrerupere.

29. Dacă evenimentul unei prezentări are loc după sfârşitul perioadei de financiare pentru acea perioadă să fie autorizate pentru depunere, aceste situaţii financiare trebuie să includă prezentările de informaţii specificate în paragraful 27pentru perioada acoperită de aceste situaţii financiare.

30. De exemplu, consiliul de administraţie al unei întreprinderi al cărui exerciţiu financiar se termină la 31 decembrie 20x5 aprobă un plan pentru activităţi în curs de întrerupere pe 15 decembrie 20x5 şi anunţă acest plan pe 10 ianuarie 20x6. Consiliul autorizează situaţiile financiare în vederea depunerii pentru 20x5 pe data de 20 martie 20x6. Situaţiile financiare pentru 20x5 includ prezentările cerute de paragraful 27.

Alte prezentări de informaţii

31. Când o întreprindere cedează active sau decontează datorii atribuibile unei activităţi în curs de întrerupere sau începe negocieri pentru vânzarea acestor active, ori decontarea acestor datorii, trebuie să includă în situaţiile financiare următoarele informaţii, atunci când se produce evenimentul: (a) pentru orice câştig sau pierdere care este recunoscută la cedarea activelor sau decontarea datoriilor atribuibile activităţii în curs de întrerupere, (i) suma câştigului sau pierderii înainte de impozitare şi (i) cheltuiala cu impozitul pe profit aferentă câştigului sau pierderii, aşa cum este cerut de paragraf ui 81(h) al IAS12; şi (b) preţurile de vânzare nete sau gama de preţuri (care apar după deducerea costurilor estimate de cedare) a acestor active nete pentru care întreprinderea a intrat în unul sau mai multe contracte de vânzare, data estimată pentru primirea acestor fluxuri de numerar şi valoarea contabilă a acelor active nete.

32. Cedarea activelor, decontarea datoriilor şi înţelegerile pentru vânzarea la care se face referire în paragraful precedent pot avea loc în acelaşi timp cu evenimentul prezentării iniţiale, în perioada în care se produce acest eveniment, sau într-o perioadă ulterioară. În concordanţă cu IAS 10, Evenimente ulterioare datei bilanţului, dacă o parte din activele atribuibile activităţii în curs de întrerupere au fost de fapt vândute sau sunt sub incidenţa unuia sau mai multor contracte de vânzare încheiate după sfârşitul exerciţiului financiar, dar înainte de aprobarea de depunere a situaţiilor financiare de către consiliul de administraţie, situaţiile financiare includ prezentările de informaţii cerute de paragraful 31, dacă neprezentarea acestora ar afecta abilitatea utilizatorilor situaţiilor financiare de a formula evaluări şi decizii adecvate.

Actualizarea prezentărilor de informaţii

33. În plus faţă de prezentările cerute în paragrafele 27 şi 31, o întreprindere trebuie să includă în situaţiile financiare pentru perioadele următoare celei în care are loc evenimentul prezentării iniţiale o descriere a oricăror schimbări semnificative ale valorii sau corelării fluxurilor de numerar legate de cedarea activelor sau decontarea datoriilor, precum şi a evenimentelor care cauzează aceste schimbări.

34. Exemplele de evenimente şi activităţi care vor fi prezentate includ natura şi termenii înţelegerii pentru vânzarea activelor, o divizare a activelor prin transferarea unor titluri de capitaluri proprii către acţionarii întreprinderii şi aprobările legale sau de reglementare.

35. Prezentările cerute de paragrafele 27-34 trebuie să continue în situaţiile financiare pentru perioade până la şi incluzând perioada în care întreruperea este terminată. O întrerupere este finalizată atunci când planul este, din punct de vedere economic, finalizat sau abandonat, deşi plăţile de la cumpărător (cumpărători) la vânzător pot încă să nu fie finalizate.

36. Dacă o întreprindere abandonează sau se retrage dintr-un plan care a fost anterior raportat ca şi activitate în curs de întrerupere, acest fapt ca şi efectul Iui trebuie prezentate.

37. În scopul aplicării paragrafului precedent, prezentarea efectului include reluarea oricărei pierderi din depreciere sau provizion care a fost recunoscut în ceea ce priveşte activitatea în curs de întrerupere.

Prezentarea separată de informaţii pentru fiecare activitate în curs de întrerupere

38. Orice prezentare de Informaţii cerută de acest Standard trebuie realizată separat pentru fiecare activitate în curs de întrerupere.

Prezentări solicitate

În situaţiile financiare sau în note

39. Prezentările solicitate de paragrafele 27-37 pot fi prezentate fie în notele la situaţiile financiare sau în situaţiile financiare propriu-zise, exceptând situaţia în care prezentarea câştigului sau pierderii recunoscute înainte de impozitare în cazul cedării activelor sau decontării datoriilor atribuirile activităţilor în curs de întrerupere (paragraful 31(a)) trebuie prezentate în contul de profit şi pierdere.

40. Se încurajează prezentarea informaţiilor solicitate de paragrafele 27(f) şi (27(g) în contul de profit şi pierdere propriu-zis şi în situaţia fluxului de numerar respectiv.

Un element care nu este extraordinar

41. O activitate în curs de întrerupere nu trebuie prezentată ca element extraordinar.

42. IAS 8 defineşte elementele extraordinare ca „venituri sau cheltuieli care apar din evenimente sau tranzacţii care sunt clac distincte de activităţile obişnuite ale întreprinderii şi, prin urmare, nu se estimează a avea loc frecvent sau regulat.” Cele două exemple de elemente extraordinare citate în IAS 8 sunt exproprieri de active şi dezastre naturale, amândouă fiind tipuri de evenimente ce nu pot fi controlate de conducerea întreprinderii. Aşa cum s-a definit în acest Standard, o activitate în curs de întrerupere trebuie să fie bazată pe un singur plan al conducerii întreprinderii de a vinde sau de a dispune în alt fel de o parte majoră din afacere.

Utilizarea restrictivă a termenului „activităţi în curs de întrerupere”

43. O tranzacţie, restructurare sau eveniment care nu satisface definiţia de activitate în curs de întrerupere nu va fi numit în acest Standard activitate în curs de întrerupere.

Prezentări ilustrative de informaţii

44. Anexa A furnizează exemple de prezentări solicitate de acest Standard.

Retratarea perioadelor anterioare

45. Informaţia comparativă pentru perioadele anterioare care este prezentată în situaţiile financiare după evenimentul prezentării iniţiale trebuie să fie retratată pentru a separa activele, datoriile, veniturile, cheltuielile şi fluxurile de numerar continue de cele în curs de întrerupere, într-o manieră similară cu cea solicitată de paragrafele 27-43.

46. Anexa B ilustrează aplicarea paragrafului precedent.

Prezentarea informaţiilor în rapoartele financiare interimare

47. Notele, într-un raport financiar interimar, vor descrie oricare din activităţile sau evenimentele semnificative la sfârşitul raportului anual cel mai recent corelat cu activitatea în curs de întrerupere şi alte schimbări semnificative în suma sau momentul fluxurilor de numerar corelate cu activele şt datoriile care trebuie cedate sau decontate.

48. Acest principiu este consecvent cu abordarea din IAS 34, Raportarea financiară interimară, anume că notele la un raport financiar interimar intenţionează să explice schimbările semnificative de la data ultimului raport anual. Data intrării în vigoare

49. Acest Standard Internaţional de Contabilitate intră în vigoare pentru situaţiile financiare aferente perioadelor începând de la 1 ianuarie 1999. Se încurajează aplicarea acestui Standard anterior acestei date pentru situaţiile financiare aferente perioadelor ce se încheie după publicarea prezentului Standard.

50. Acest Standard înlocuieşte paragrafele 19-22 al IAS 8, Profitul net sau pierderea netă a perioadei, erori fundamentale şi modificări ale politicilor contabile.

Anexa A

Prezentări ilustrative de informaţii

Această anexă este numai ilustrativă şi nu face parte din Standarde. Scopul anexei este de a ilustra aplicarea Standardelor pentru a ajuta în clarificarea înţelesului lor.

Situaţii de fapt

1. Societatea X are trei segmente, A, B şi C. Segmentul C (secţia de îmbrăcăminte) este considerat nepotrivit politicii pe termen lung a societăţii. Conducerea a decis, în consecinţă, să cedeze Segmentul C. Pe 15 noiembrie 20x1, consiliul de administraţie al societăţii X a votat aprobarea cedării şi a fost făcut un anunţ. La acea dată, valoarea contabilă a activelor nete ale Segmentului C era 90 (active 105 minus datorii 15). .Valoarea recuperabilă netă a activelor înregistrate la valoarea contabilă de 105 a fost determinată a fi 85 şi Societatea a concluzionat că trebuie recunoscută o pierdere din depreciere înaintea impozitării de 20. La 31 decembrie 20x1, valoarea contabilă a activelor nete ale Segmentului C era 70 (active 85 minus datorii 15). Nu a existat nici o altă depreciere a activelor între 15 noiembrie şi 31 decembrie când situaţiile financiare au fost întocmite.

2. Pe 30 septembrie 20x2, când valoarea contabilă a activelor nete ale Segmentului C a continuat să fie 70, Societatea X a semnat un contract oficial de vânzare pentru Segmentul C. Vânzarea se preconizează a fi finalizată pe 31 ianuarie 20x3”. Valoarea activelor nete recuperabile este 60. Bazat pe această valoare, Standardul Contabil Internaţional solicită să fie recunoscută o pierdere din depreciere de 10. În plus, anterior datei de 31 ianuarie 20x3, contractul de vânzare obligă Societatea X să concedieze anumiţi angajaţi ai Segmentului C, ceea ce induce un cost de concediere estimat la 30, care urmează a fi plătit la 30 iunie 20x3. Standardul Contabil Internaţional cere să fie recunoscute în această valoare o datorie şi o cheltuială asociată. Societatea a continuat exploatarea Segmentului C pe tot parcursul anului 20x2. La 31 decembrie 20x2, valoarea contabilă a activelor nete ale Segmentului C este acum 45, constând din active 80 minus datorii 35 (incluzând provizionul pentru concedierile estimate de 30). Rata impozitului pe profit este de 30 la sută.

3. Societatea X întocmeşte situaţiile financiare anuale de la 31 decembrie.

Situaţii financiare pentru 20x1

Notă la Situaţiile Financiare pentru 20x1

4. Aceasta este o notă la situaţiile financiare ale Societăţii X.

Pe 15 noiembrie 20x1, consiliul de administraţie şi-a anunţat intenţia să cedeze Segmentul C, divizia de îmbrăcăminte. Cedarea este legată de strategia pe termen lung a societăţii de a-şi concentra activităţile în domeniul producţiei şi distribuţiei de alimente şi băuturi şi de a abandona activităţile ce nu au legătură cu acestea. Societatea caută un cumpărător pentru segmentul C şi speră să definitiveze vânzarea până la finele anului 20x2. La 31 decembrie 20x1, valoarea contabilă a activelor segmentului C a fost de 85, iar datoriile sale de 15. În cursul lui 20x1, segmentul C a generat venituri de 50, cheltuieli de 52 şi o pierdere din activităţile de exploatare înainte de impozitare de 2, cu un beneficiu din impozitul pe profit de recuperat de 1. În cursul anului 20x1, fluxurile de numerar ale segmentului C din activităţi de exploatare a fost de 4, fluxurile de numerar din activităţi de investiţie a fost de 7, iar intrările de flux de numerar din activităţi de finanţare a fost de 3.

Situaţiile financiare pentru 20x2

Bilanţul Ia 31 decembrie 20x2

5. Vor fi prezentate valorile contabile ale totalului activelor şi datoriilor segmentului C la 31 decembrie 20x2.

Contul de profit şi pierdere pentru 20x2

6. Contul de profit şi pierdere al întreprinderii pentru anii 20x1 şi 20x2 poate fi prezentat după cum urmează. A se lua în considerare că anul 20x1 a fost retratat pentru a separa activităţile continue de cele în curs de întrerupere, conform paragrafului 45 din acest Standard:

Activităţi continue Activităţi în curs de întrerupere Întreprinderea ca întreg (segmentele A şi B) (segmentul C) 20x2 20x1 20x2 20x1 20x2 20x1 Venit 100 90 40 50 140 140 Cheltuieli de exploatare (60) (65) (30) (27) (90) (92) Pierderile din depreciere -- -- (10) (20) (10) (20) Provizion pentru încheierea contractelor de muncă _ -- -- (30) _ -- (30) --Profit (pierderi) înaintea impozitării din activităţile de exploatare 40 25 (30) 3 10 28 Cheltuieli cu dobânda (20) (10) (5) (5) (25) (15)Profit (pierderi) înaintea impozitării 20 15 (35) (2) (15) 13 Cheltuieli cu impozitul pe profit ( 6) (7) 10 1 4 (6) Profit(pierderi) din activităţi curentedupă impozitare 14 8 (25) (1) (11) 7

7. Contul de profit şi pierdere poate fi prezentat alternativ astfel:

20x2 20x1 Activităţi continue (segmentele A şi B ):

Venit 100 90 Cheltuieli de exploatare (60) (65) Profit înaintea impozitării din activităţi de exploatare 40 25 Cheltuieli cu dobânda (20) (10) Profit înainte de impozitare 20 15 Cheltuieli cu impozitul pe profit (6) (7) Profit după impozitare 14 8

Activităţi în curs de întrerupere (segmentul C):

Venit 40 50 Cheltuieli de exploatare (30) (27) Pierderile din depreciere (10) (20) Provizion pentru încheierea contractului de muncă (30) -- Profit (pierdere) înaintea impozitării din activităţi de exploatare (30) 3 Cheltuieli cu dobânda (5) (5)Profit (pierderi) înainte de impozitare (35) (2) Cheltuieli cu impozitul pe profit 10 1 Profit (pierderi) după impozitare (25) (1)

Total întreprindere:

Profit (pierderi) din activităţi curente (11) 7

8. Ca o alternativă la prezentările conturilor de profit şi pierdere în desfăşurare, prezentarea de note este permisă.

Situaţia fluxurilor de numerar pentru 20x2

9. Fluxurile de numerar legate de activităţile continue şi cele în curs de întrerupere pot fi separate în situaţia propriu-zisă a fluxului de numerar pentru 20x2. Alternativ, este permisă prezentarea de note. Opţiunile formatului de prezentare pentru situaţia propriu-zisă a fluxului de numerar cuprinde unul sau două formate similare celor două formate de cont de profit şi pierderi prezentate în paragrafele 6 şi 7, adică întreruperea şi continuarea activităţii prezentate în coloane separate sau cu subtotalurile activităţilor continue şi în curs de întrerupere într-o singură coloană.

Notă la situaţiile financiare pe 20x2

10. Următoarea este o notă la situaţiile financiare ale Societăţii X: Pe 15 noiembrie 20x1, consiliul de administraţie a anunţat un plan de renunţare la segmentul C, divizia de îmbrăcăminte. Pe 30 septembrie 20x2, Societatea a semnat un contract de vânzare Corporaţiei Z pentru 60. Societatea a decis să renunţe la segmentul C, deoarece operaţiile sale se desfăşoară în alte arii decât ariile comerciale de bază (producţia şi distribuţia de alimente şi băuturi) care formează

strategia pe termen lung a Societăţii. Mai mult, rata rentabilităţii segmentului C nu a fost egală cu a celorlalte două segmente ale Societăţii pe perioadă. Activele segmentului C erau înregistrate ca fiind 10 (înainte de beneficiul obţinut din impozit de 3) la valoarea lor netă recuperabilă. Societatea a recunoscut un provizion pentru încheierea contractelor de muncă de 30 (înainte de beneficiul obţinut din impozit de 9 ) ce urma a fi plătit anumitor angajaţi ai segmentului C la 30 iunie 20x3, data la care posturile lor vor fi desfiinţate ca urmare a vânzării. Procesul de vânzare a segmentului C a fost finalizat la 31 ianuarie 20x3. Societatea a recunoscut venituri din creanţe privind impozitul amânat asociat de 4, deoarece conducerea Societăţii consideră că este probabil ca, din continuarea activităţii segmentelor A şi B, să se câştige suficient profit impozabil pentru a permite ca beneficiul din creanţele privind impozitul amânat să fie utilizat.

Situaţiile financiare pentru 20x3

11. Situaţiile financiare pentru 20x3, sau notele la situaţiile financiare, vor separa activităţile care continuă de cele care se întrerup într-o manieră similară celei din 20x2. Datele pentru anii anteriori lui 20x3 prezentate în scopuri comparative vor fi similar separate. Notele la situaţiile financiare pentru 20x3 vor include toate prezentările cerute în paragraful 35 al acestui Standard, inclusiv faptul că întreruperea a fost încheiată.

Câştigul la cedare

12. Pentru a schimba faptele acestui exemplu în mod nesemnificativ, la 30 septembrie 20x2 (când valoarea contabilă a activelor nete ale segmentului C era de 70), societatea X a semnat un contract de vânzare a segmentului C pentru 120, mai degrabă decât pentru 60. Contractul a continuat să oblige societatea la costuri legate de încheierea contractelor de muncă de 30. În acest caz, pierderile din depreciere nu vor putea fi recunoscute în 20x2. Provizionul înainte de impozitare în valoare de 30 va fi recunoscut ca şi datorie şi cheltuială în anul 20x2. În anul 20x3, un câştig la cedare, înainte de impozitare, în valoare de 50, va fi recunoscut atunci când tranzacţia este definitivată şi, conform paragrafului 39, va fi evidenţiat în contul de profit şi pierdere.

13. Mai jos este prezentat un exemplu despre cum poate apărea contul de profit şi pierdere

20x3 20x2 Activităţi continue (Segmentele A şi B) : Venit 150 100 Cheltuieli (102)

(60)Profit din activităţi de exploatare înaintea impozitării 48

40 Dobânda (20) (20) Profit înainte de impozitare 28 20 Cheltuieli cu impozitul pe profit (10) (6)Profit după impozitare 18 14

Activităţii în curs de întrerupere (Segmentul C):

20x3 20x2 Venit 3 40

Cheltuieli înaintea impozitului pe profit (5) (30) Provizion pentru încheierea contractelor de muncă --

(30) Profit (pierderi) din activităţi de exploatare înaintea impozitării (2)

(20) Dobândă –

(5) Profit (pierderi) înainte de impozitare (2) (25) Cheltuieli cu impozitul pe profit -- (7)Profit (pierderi) după impozitare (2) (18) Câştig la întreruperea activităţii Segmentului C 50 Impozit asociat (15)Câştigul după impozitare la întreruperea activităţii Segmentului C 35

Total întreprindere: Profit din activităţi ordinare 51 (4)

Anexa B

Clasificarea activităţilor din perioada precedentă

Această anexă are doar un scop ilustrativ şi nu face parte din aceste Standarde. Scopul acestei anexe este de a exemplifica modul de aplicare a Standardelor şi de a ajuta în clarificarea înţelesului lor.

Fapte

1. Paragraful 45 cere ca informaţiile comparative pentru perioada precedentă care sunt prezentate în situaţiile financiare întocmite după evenimentul prezentării iniţiale să fie retratate, în scopul separării activelor, datoriilor, veniturilor, cheltuielilor şi fluxurilor de numerar continue de cele care se întrerup într-o manieră similară aceleia solicitate în paragrafele 27-43.

2. Se iau în considerare următoarele schimbări în cadrul unei întreprinderi: (a) operaţiile A, B, C, şi D au fost toate continue în anii 1 şi 2; (b) în al treilea an, operaţia D este întreruptă (aprobată pentru cedare şi în cele din urmă chiar înstrăinată); (c) în al patrulea an, operaţia B este întreruptă (aprobată pentru cedare şi în cele din urmă chiar înstrăinată), iar activitatea E este achiziţionată; şi (d) în al cincilea an operaţia F este achiziţionată.

3. Tabelul următor ilustrează clasificarea activităţilor continue şi a celor care se întrerup în circumstanţele de mai înainte:

SITUAŢIILE FINANCIARE PENTRU ANUL 3 (Aprobate şi publicate la începutul anului 4)Anul 2 comparativ Anul 3

Continue În curs de întrerupere Continue În curs de întrerupereA AB BC C

D D

SITUAŢIILE FINANCIARE PENTRU ANUL 4 (Aprobate şi publicate la începutul anului 5)Anul 3 comparativ Anul 4

Continue În curs de întrerupere Continue În curs de întrerupere A A

B BC C

D DE

SITUAŢIILE FINANCIARE PENTRU ANUL 5 (Aprobate şi publicate la începutul anului 6)Anul 4 comparativ Anul

Continue În curs de întrerupere Continue În curs de întrerupere A A

BC CE E

F

4. Dacă aprobarea şi anunţul public al întreruperii activităţii B a avut loc la începutul anului 4, înainte ca situaţiile financiare pentru anul 3 să fi fost autorizate pentru depunere de către consiliul director al întreprinderii, activitatea B ar fi fost clasificată ca o activitate în curs de întrerupere în situaţiile financiare pentru anul 3 şi anul 2 comparativ, după cum urmează:

SITUAŢIILE FINANCIARE PENTRU ANUL 3 (Aprobate în anul 4, după ce întreruperea activităţii B a fost aprobată şi anunţată)

Anul 2 comparativ Anul 3Continue În curs de întrerupere Continue În curs de întrerupereA A

B BC C

D D

5. Dacă, dintr-un motiv oarecare, situaţiile financiare comparative pe 5 ani au fost întocmite în anul 5, clasificarea activităţilor continue şi a celor care se întrerup se va face în modul următor:

SITUAŢIILE FINANCIARE PENTRU ANUL 5Anul 1 comparativ Anul 2 comparativ Anul 3 comparativ Anul 4 comparativ Anul 5

Continue

În curs de întreruper

e

Continue

În curs de întreruper

e

Continue

În curs de întreruper

e

Continue

În curs de întreruper

e

Continue

În curs de întreruper

eA A A A A

B B B BC C C C C

D D DE E

F