REZOLVARI AN2SEM2

36
CATEGORIA I - CONTABILITATE CARJILA GEORGETA An.II sem.II 31. Întreprinderea BETA fabricã un singur produs finit PF pentru care sunt necesare trei materii prime MP1, MP2 şi MP3. Din procesul de producţie se obţin, de asemenea, un produs secundar PS care poate fi vândut dupã ce este supus unui tratament şi un deşeu D, fãrã valoare, care este deversat şi genereazã cheltuieli pentru prevenirea poluãrii mediului. Procesul de producţie se desfãşoarã dupã urmãtoarea schemã: – în Secţia 1, MP1 este prelucratã şi se obţine produsul intermediary PI1 care este transferat fãrã stocaj în secţia 2; – în Secţia 2, la PI1 se adaugã MP2 şi MP 3, operaţie în urma cãreia se obţine produsul finit PF, produsul secundar PS şi deşeul D; – în Secţia 3, PS este tratat pentru a putea fi comercializat; – în Secţia 4, D este supus unui proces de epurare înainte de a fi deversat. Se cunosc urmãtoarele informaţii: Costul produsului intermediar PI 292.242.857 Costul materiilor prime consumate este de: M2 4.000.000 M3 1.500.000 Costul manoperei directe în secţia S2 20.000.000 Cheltuieli indirecte ale secţiei S2 încorporabile 4.871.428,57 Valoarea producţiei în curs la începutul perioadei 12.500.000 Valoarea producţiei în curs la sfârşitul perioadei 27.573.538,5

Transcript of REZOLVARI AN2SEM2

Page 1: REZOLVARI AN2SEM2

CATEGORIA I - CONTABILITATE CARJILA GEORGETA

An.II sem.II

31. Întreprinderea BETA fabricã un singur produs finit PF pentru care sunt necesare trei materii prime MP1, MP2 şi MP3. Din procesul de producţie se obţin, de asemenea, un produs secundar PS care poate fi vândut dupã ce este supus unui tratament şi un deşeu D, fãrã valoare, care este deversat şi genereazã cheltuieli pentru prevenirea poluãrii mediului.

Procesul de producţie se desfãşoarã dupã urmãtoarea schemã:

– în Secţia 1, MP1 este prelucratã şi se obţine produsul intermediary PI1 care este transferat fãrã stocaj în secţia 2;

– în Secţia 2, la PI1 se adaugã MP2 şi MP 3, operaţie în urma cãreia se obţine produsul finit PF, produsul secundar PS şi deşeul D;

– în Secţia 3, PS este tratat pentru a putea fi comercializat;

– în Secţia 4, D este supus unui proces de epurare înainte de a fi deversat.

Se cunosc urmãtoarele informaţii:

Costul produsului intermediar PI 292.242.857

Costul materiilor prime consumate este de:

M2 4.000.000

M3 1.500.000

Costul manoperei directe în secţia S2 20.000.000

Cheltuieli indirecte ale secţiei S2 încorporabile 4.871.428,57

Valoarea producţiei în curs la începutul perioadei 12.500.000

Valoarea producţiei în curs la sfârşitul perioadei 27.573.538,5

Valoarea realizabilã netã a produsului secundar PS 5.250.000

Costul eliminãrii deşeului D

(ce s-ar obţine în condiţii normale) 3.600.000

Calculaţi costul produselor finite conform IAS 2.

Page 2: REZOLVARI AN2SEM2

Rezolvare: RON

elemente valoare

Produs intermediary PI (+)292.242

Materii prime (+)4.000

MP2 (+)1.500

MP3 (+)20.000

Manopera directa S2 (+)4.871

Cheltuieli indirecte ale sectiei S2 incorporabile (+)12.500

Valoarea productiei in curs la inceputul perioadei (-)27.573

Valoarea productiei in curs la sfarsitul perioadei (-)5.250

Valoarea realizabila neta a produsului secundar PS (+)3.600

Costul eliminarii deseului D(pt cele obtinute in cond.normale) 305.890

Costul de productie al produsului finit PF

Obtinerea produselor finite genereaza urmatoarea inregistrare:

345 produse finite = 711 variatia stocurilor 305.890

32. Societatea Alfa deţine un utilaj achiziţionat la costul de 2.500 u.m. şi care la 01.01.N are o amortizare cumulatã de 1.500 u.m. Cota de amortizare anualã este de 15%, iar valoarea amortizabilã a utilajului este egalã cu costul. La 1 iulie N utilajul a fost avariat ca urmare a unui accident. Deoarece nu sunt disponibile piesele necesare pentru a-l repara acesta este utilizat, dar la o capacitate redusã. Ca urmare a accidentului durata de utilitate rãmasã se va reduce la 3 ani. În aceste condiţii, valoarea de utilitate a utilajului este de 300 u.m. Utilajul poate fi vândut la preţul de 100 u.m. Alfa dispune de o ofertã de a ceda utilajul pentru suma de 320 u.m. la schimb cu un utilaj nou al cãrui cost este de 3.000 u.m. Managementul societãţii Alfa nu doreşte sã schimbe utilajul cu unul nou deoarece nu crede cã pe termen lung va exista cerere pentru produsele obţinute cu ajutorul acestuia. Care sunt înregistrãrile efectuate de societatea Alfa în anul N conform IAS 16 şi IAS 36?

Page 3: REZOLVARI AN2SEM2

Rezolvare:

Amortizarea pe perioada 01.01.N- 01.07.N este de 2500x15%x1/2=187.50 u.m

6811 - 2813 = 187.50

Ca urmare a accidentului utilajul ar putea fi depreciate, motiv pentru care la 01.07 N se efectueaza testul de depreciere

Valoarea contabila neta =2.500 – 1.500 – 187.50 = 812.50 u.m

O estimare realista a valorii juste este de 100 u.m deoarece societatea nu doreste sa realizeze schimbul

Valoarea recuperabila a utilajului este de 300 u.m

Deprecierea constatata = 812.50-300 = 512.50 u.m

6813 - 2913 = 512.50

Amortizarea pentru perioada 01.07.N este de 300/3x1/2=50 u.m

6811 - 2813 = 50

33. Societatea ALFA SA are un contract cu societatea GAMA SA sã achiziţioneze 1.000 litri de benzinã cu preţul de 3 lei/l. Preţul pe piaţã la benzinã este de 2,5 lei/l. ALFA SA

încheie un alt contract cu societatea BETA SA sã vândã benzina la preţul de 2,7 lei/l. Pentru a rezilia contractual încheiat cu GAMA SA, ALFA SA trebuie sã plãteascã o penalitate de 400 lei. Contractul încheiat cu GAMA SA este un contract oneros deoarece beneficiile economice din contract de 2.700 lei sunt mai mici decât costurile inevitabile ale contractului de 3.000 lei. Ce înregistrãri efectueazã societatea ALFA?

Rezolvare:

Societatea Alfa trebuie sa inregistreze un provision la minimul dintre costul indeplinirii contractului (300) lei si penalitatile (400 lei)

6812 - 1518 = 300

4. Societatea ALFA SA semneazã pe 30 noiembrie N un contract cu societatea BETA, prin care se obligã sã-i furnizeze 5 utilaje la preţul de 10.000 lei/utilaj. Data livrãrii este 15 martie N+1. Procesul de producţie, care constã în asamblarea pieselor în utilaje cu ajutorul unui echipament special, dureazã 2 luni. Orice amânare sau anulare a contractului va determina plata unei penalitãţi de 5.000 lei. La sfârşitul anului, ca urmare a scumpirii pieselor, costul s-a dublat, determinând o pierdere de 3.500 lei pentru contract. Producţia nu a început încã şi nu au fost cumpãrate piesele necesare îndeplinirii contractului. Echipamentul necesar asamblãrii este testat pentru depreciere. Acesta are o

Page 4: REZOLVARI AN2SEM2

valoare contabilã de 100.000 lei şi o valoare recuperabilã (determinate ţinând cont şi de contract) de 98.000 lei. Ce înregistrãri efectueazã societatea ALFA conform IAS 36?

Rezolvare:

Sociatatea Alfa trebuie sa recunoasca mai intai un provision pentru deprecierea echipamentului de 2.000 lei(valoarea cont.- valoarea recuper.) si apoi un provision pentru contractul deficitar de 1.500 lei (pierderea din ctr. – provizionul ptr deprecierea echipamenyului)

6813 - 2913 = 2.000

6812 - 1518 = 1.500

35. La 31.12.N societatea GAMA determinã valoarea recuperabilã pentru un utilaj pe care intenţioneazã sã-l cedeze la 15.000 lei, costul acestuia fiind de 20.000 lei. Potrivit normei IAS 36, GAMA înregistreazã la aceastã datã un provizion pentru deprecierea utilajului în valoare de 5.000 lei. Pe 15 februarie N+1, GAMA vinde utilajul la 10.000 lei. GAMA trebuie sau nu sã ajusteze situaţiile financiare ale exerciţiului N? De ce?

Rezolvare:

Pretul de vanzare obtinut pe utilaj confirma valoarea recuperabila a acestuia.Decizia de a ceda utilajul fusese luata inainte de 31.12.N iar scaderea pretului reflecta conditii existente inainte de data bilantului.

Alfa suplimenteaza provizionul pentru deprecierea utilajului:

6813 - 2913 = 5.000

36. Societatea BETA deţine un echipament care la 31.12.N este clasificat ca disponibil pentru vânzare şi evaluat la valoarea justã mai puţin cheltuielile de cesiune. Vânzarea este estimatã a avea loc peste un an şi 3 luni. Valoarea justã la 31.12.N este de 30.000 lei, iar cheltuielile, de cesiune sunt de 2.000 lei. Rata dobânzii lunarã este de 0,8%. Ce înregistrare efectueazã societatea BETA la 31.12.N+1 conform IFRS 5 ştiind cã efectul trecerii timpului este semnificativ?

Rezolvare:

La 31.12 N valoarea justa diminuata cu cheltuielile de cesiune este de 30.000-2.000/(1,008)15=

= 28.225,31 lei

La 31.12 N+1 valoarea justa este de 29.500 lei iar chwltuielile de cesiune sunt estimate la 2.100 lei

Valoarea justa minus cheltuielile de cesiune = 29.500-2.100/(1,008)3=27.449,6 lei

Diminuarea valorii juste minus cheltuielile de cesiune se datoreaza:

-Cresterii valorii actualizate a cheltuielilor de cesiune cu 178,0699 lei, ca urmare a trecerii timpului

Page 5: REZOLVARI AN2SEM2

- modificarii estimarilor referitoare la valoarea justa si cheltuielile de cesiune

La 31.12 N+1 societatea Beta va inregistra pierderea de valoare astfel:

% - 2813 = 775,71

6813 597.6401

666 178,0699

37. La sfârşitul exerciţiului N-1, societatea ALFA a clasificat un utilaj ca deţinut în vederea vânzãrii. La data clasificãrii, utilajul avea o valoare brutã de 102.000 lei, amortizare cumulatã de 20.000 lei, duratã de viaţã utilã rãmasã de 8 ani şi o valoare rezidualã de 2.000 lei. Valoarea justã mai puţin cheltuielile de cesiune este la sfârşitul exerciţiului N-1 de 78.000 lei. La 1 septembrie N utilajul înceteazã a mai fi clasificat ca deţinut în vederea vânzãrii şi are o valoare recuperabilã de 70.000 lei. Ce înregistrare se efectueazã la 1 septembrie N, conform IFRS 5? La ce valoare va fi evaluat utilajul?

Rezolvare:

La sfarsitul exercitiului N-1 se inregistreaza o pierdere de valoare pentru utilaj de 4.000 lei.Utilajul inceteaza sa mai fie amortizat

La 1 septembrie utilajul este evaluat la minimul dintre:

- 82.000 – (82.000-2.000) /8x8/12=75.333 lei

Si -70.000

Societatea Alfa inregistreaza pierderea de valoare astfel:

6813 - 2913 = 8.000

38. Pe baza urmãtoarelor informaţii, determinaţi valoarea bilanţierã a activelor imobilizate, a activelor circulante şi a capitalurilor proprii, conform OMFP nr. 1.752/2005:

– împrumuturi acordate pe termen lung: 653.000 u.m.;

– construcţii: 954.000 u.m.;

– provizioane pentru deprecierea împrumuturilor acordate pe termen lung: 15.750 u.m.;

– investiţii financiare pe termen scurt: 68.350 u.m.;

– materiale consumabile: 268.000 u.m.;

– furnizori-debitori: 64.125 u.m.;

Page 6: REZOLVARI AN2SEM2

– provizioane pentru riscuri şi cheltuieli: 65.850 u.m.;

– amortizarea construcţiilor: 354.000 u.m.;

– rezerve: 280.500 u.m.;

– subvenţii pentru investiţii: 65.000 u.m.;

– capital social: 800.000 u.m.;

– interese de participare deţinute pe termen lung: 90.000 u.m.;

– mãrfuri: 65.000 u.m.;

– terenuri: 255.000 u.m.;

– rezultat reportat: 56.000 u.m.

Rezolvare:

Sunt active imobilizate: imprumuturile acordate pe termen lung la valoare neta 637.250 u.m, constructiile la valoare neta 600.000 u.m, interesele de participare 90.000 u.m si terenurile 255.000 u.m

Valoarea bilantiera totala este de 1.582.250 u.m

Sunt active circulante:investiciile financiare pe termen scurt 68.350u.m, materialele consumabile 268.000 u.m, furnizorii debitori 64.125.u.m, si marfurile 65.000 u.m.

Valoarea bilantiera totala este de 465.475 u.m

Sunt capitaluri proprii:rezervele 280.500u.m, capitalul social 800.000 u,m,rezultatul reportat 56.000 u.m.

Valoarea bilantiera totala este de 1.136.500 u.m

39. Dispunem de urmãtoarele informaţii cu privire la societatea ALFA (sumele sunt exprimate în lei): venituri din vânzarea produselor finite 50.000, venituri din vânzarea semifabricatelor 30.000, TVA colectatã 15.200, venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri 12.000, intrãri de produse finite 77.000, ieşiri de produse finite 58.000, cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile 32.000, cheltuieli cu personalul 18.000, cheltuieli cu dobânzile 7.500, venituri din participaţii la societãţile asociate 8.700, venituri din diferenţe de curs valutar 18.000, cheltuieli cu diferenţele de curs valutar 16.500, cheltuieli cu amenzi şi penalitãţi 1.000, cheltuieli cu servicii prestate de terţi 10.000, venituri din subvenţii aferente materiilor prime 2.500, cheltuieli cu redevenţe şi chirii 1.500, cheltuieli cu amortizarea imobilizãrilor corporale 22.000, cheltuiala cu impozitul pe profit 2.752.

Page 7: REZOLVARI AN2SEM2

Structura costului de producţie este urmãtoarea: ELEMENTE

VALORI

Materii prime şi materiale consumabile Cheltuieli cu personalul Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu servicii, prestaţii externe

320.000 150.000 200.000 100.000

TOTAL 770.000 Cheltuielile administrative(lei)-cheltuieli cu redevente,chirii 1.500- cheltuielile cu personalul 3.000-cheltuielile cu amortizarea imobilizarilor corporale 2.000Calculati costul vanzarilor si cheltuielilor administrative conform IAS 1

RezolvareCostul vanzarilor reprezinta iesirile de produse finite in decursul perioadeiStructura costului de productie prezentata in textul aplicatiei se refera la produsele finite obtinute in decursul perioadeiCostul vanzarilor = 58.000 leiCheltuielile administrative = 1.500+3.000+2.000 = 6.500 lei

Page 8: REZOLVARI AN2SEM2

Categoria II – AUDIT CARJILA GEORGETA

An.II sem.II

3. Când verificaţi fundamentarea provizioanelor la sfârşit de an aveţi în vedere: a) modul de calcul şi conformitatea cu contractele şi/sau textele legale; b) deductibilitatea; c) o ieşire viitoare de resurse.

7. La verificarea conturilor de trezorerie, ce fel de sold trebuie să găsiţi la contul de viramente interne la 31 decembrie: a) debitor; b) creditor; c) fără sold.

11. Imaginea fidelă este: a) o consecinţă a regularităţii şi sincerităţii conturilor; b) o condiţie pentru a emite o opinie fără rezerve; c) un criteriu de apreciere a situaţiilor financiare.

15. În calitate de auditor al întreprinderii Omega SA aţi constatat că la 31 decembrie stocul la produsul X este contabilizat pentru 6.500.000 lei. Care este valoarea stocului la 31 decembrie cunoscând că întreprinderea foloseşte metoda FIFO, că stocul la 1 decembrie a fost de 500 unităţi a 10.000 lei fiecare, că în 10 decembrie s-au cumpărat 500 unităţi a 12.000 lei fiecare şi că în 20 decembrie au ieşit 400 unităţi: a) 7.000.000 lei; b) 6.600.000 lei; c) 6.200.000 lei.

Rezolvare:data explicatii cantitate pret valoare01.12 Stoc 500 10.000 5.000.00010.12 Intrare 500 12.000 6.000.00020.12 iesire (400) 10.000 (4.000.000)31.12 Stoc 100 10.000 1.000.00031.12 Stoc 500 12.000 6.000.000

Page 9: REZOLVARI AN2SEM2

Total stoc 31.12 600 7.000.000

Categoria III – Expertize contabile CARJILA GEORGETA

An.II sem.II

9. Ce conţine cap.II al Raportului de expertiză contabilă (Desfăşurarea expertizei contabile)? Continutul cap. II al Raportului de expertiza contabila contine cate un paragraf distinct pentru fiecare obiectiv (intrebare) a expertizei contabile, care sa cuprinda o descriere amanuntita a operatiilor efectuate de expertul contabil cu privire la structura materialului utilizat , obiectiile ridicate de parti sau explicatiile luate in calcul de expertul contabil. Fiecare paragraf trebuie sa se incheie cu concluzia expertului contabil care trebuie sa fie precisa , concise si fara echivoc.

17. Care sunt principiile deontologice după care se ghidează expertul contabil în efectuarea expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare? Principiile deontologice dupa care se ghideaza expertul contabil in efectuarea expertizelor judiciare si extrajudiciare sunt urmatoarele: independenta expertului contabilØ Ø competenta expertului contabil calitatea expertului contabilØ Ø secretul profesional si confidentialitatea expertului contabil

30. Enumeraţi faptele ce constituie abateri disciplinare ale membrilor Corpului?

Faptele care pot atrage raspundere disciplinara a expertilor contabili sunt urmatoarele : Comportamentul necuvincios fata deØ membrii Corpului ,reprezentantii Min. Fin. sau fata de alti participanti la reuniunle de lucru ale organelor de conducere si control ale Corpului

Page 10: REZOLVARI AN2SEM2

Categoria – IV – Evaluarea întreprinderilor CARJILA GEORGETA

An.II sem.II

55. Ce semnificatie are relatia ANC . i în evaluarea elementelor intangibile ale unei întreprinderi în care: ANC = activul net corijat (valoarea patrimonialã a întreprinderii); i = rata de capitalizare:

a) prag de semnificatie în cadrul diagnosticului;

b) prag de rentabilitate al întreprinderii;

c) goodwill-ul întreprinderii.

114. Ce este actualizarea?

Actualizarea este estimarea valorii actuale a unui flux de trezorerie Actualizarea = calcularea valorii prezente a unei sume viitoare (care reflecta o plata sau o incasare).

137. Ce este valoarea de randament propriu-zisã si cum se determinã?

Valoarea de randament sau capacitatea beneficiara reprezinta randamentul totalitatii capitalurilor care finanteaza intreprinderea Valoarea de randament este estimata prin actualizarea fluxului de dividende previzionate a fi oferite actionarilor de-a lungul perioadei pentru care se face eval;uarea, in ipoteza unei rate de actualizare constante pe intreaga eprioada. Valoarea intreprinderii este privita prin prisma actionarilor, respective a veniturilor pe care le primesc.

Page 11: REZOLVARI AN2SEM2

CARJILA GEORGETA

An.II sem.II

CATEGORIA . VI Administrarea şi Lichidarea Întreprinderilor

14. În ce ordine vor fi plătite creanţele în cazul falimentului?

taxe, timbre si orice alte cheltuieli aferente vanzarii bunurilor respective, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea acestor bunuri, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate in conditiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23 si 24; 2. creantele creditorilor garantati, cuprinzand tot capitalul, dobanzile, majorarile si penalitatile de orice fel, precum si cheltuielile.

32. Rolul deschiderii procedurii şi efectele deschiderii procedurii de insolvenţă?

Rol- este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat in insolventa.Indiferent daca este vorba despre deschiderea procedurii generale sau a celei simplificate, dreptul de administrare a debitorului va fi acordat unui administrator judiciar/lichidator. Acesta va analiza situatia societatii si va incerca sa achite datoriile catre creditori. Un aspect deosebit de important este validitatea actelor incheiate anterior de catre debitor. Pentru actele frauduloase incheiate cu cel mult trei ani inainte de deschiderea procedurii, administratorul judiciar va putea cere anularea. Dupa data deschiderii procedurii insolventei, nu vor mai curge impotriva debitorului dobanzi, penalizari sau majorari de intarziere. De asemenea, se vor suspenda de drept toate procedurile de recuperare a creantelor. Aceasta prevedere se aplica, cu anumite exceptii, chiar si in cazul creditorilor garantati, cei in favoarea carora a fost constituita o garantie reala mobiliara/imobiliara (gaj, ipoteca etc). Astfel, daca un creditor a demarat o procedura de recuperare a creantei, dar un alt creditor a obtinut deschiderea procedurii, atunci primul creditor va trebui sa se inscrie la masa credala, si anume, in tabelul creantelor intocmit de administratorul judiciar si depus la instanta.

Page 12: REZOLVARI AN2SEM2

Creditorul care doreste sa intenteze o cerere de deschidere a procedurii insolventei impotriva unui debitor trebuie sa aiba in vedere mai multe aspecte, dupa cum urmeaza:

procedura insolventei se desfasoara sub controlul de legalitate exercitat de judecatorul sindic, toate actiunile intreprinse de administratorul judiciar/lichidator trebuind sa fie incuviintate de judecator;

chiar daca termenele de indeplinire a procedurilor stabilite de lege nu sunt foarte extinse, variind de obicei intre 15 si 60 zile, intreaga procedura de insolventa/faliment dureaza de cele mai multe ori in jur de 3-4 ani;

creditorii sunt inregistrati in tabelul de creante in functie de tipul creantei, garantata sau negarantata, acest lucru avand o importanta covarsitoare, intrucat, din sumele obtinute, vor fi achitate mai intai creantele garantate, cele insotite de o garantie reala. Plata creantelor garantate se va face proportional cu valoarea creantei respective din totalul creantelor inregistrate impotriva debitorului. In consecinta, este recomandabil ca in cazul creantelor neinsotite de o garantie deschiderea procedurii sa se faca doar dupa ce creditorul s-a asigurat ca patrimoniul debitorului este suficient pentru acoperirea tuturor creantelor.

Un mit al procedurii insolventei este acela ca, odata deschisa procedura insolventei/falimentul, actionarii sau administratorii nu vor raspunde decat in limita capitalului social al societatii debitoare. Acest lucru este adevarat doar pana la un punct, pentru ca acestia vor putea fi constransi sa acopere creantele neplatite daca prin faptelor lor au cauzat starea de insolventa a societatii debitoare. In concluzie, este greu de afirmat ca solutia cea mai facila si ieftina pentru iesirea dintr-un impas economico-comercial este insolventa.

Page 13: REZOLVARI AN2SEM2

CATEGORIA VII: STUDII DE FEZABILITATE CARJILA GEORGETA

An.II sem.II

8. După obiectivul investițional, de câte tipuri sunt investițiile? Dezvoltați pe scurt.

-cea mai intalnita este investitia tehnica privind achizitia,constructia si montajul unor masini,utilaje,mijloace de transport- investitia umana – pentru formarea calificarea,specializarea personalului- investitia sociala (constructia la intreprindere a unei cantine)- investitii financiare –cumpararea de titluri de participare la alte societati- investitii comerciale –pentru publicitate si reclama

22 Rata de actualizare este un element esențial în metodele de fezabilitate bazate pe actualizare. Care este conținutul acestei rate? - este o metoda prin care se asigura comparabilitatea parametrilor economici si indicatorilor financiari ce se realizeaza in perioade diferite de timp. se realizeaza si se exprima prin 2 tehnici speciale dupa cum este luat in calcul factorul timp: 1. daca factorul timp este luat in calcul: trecut -- mai mare prezent -- mai mare viitor : se aplica tehnica de capitalizare, fructificare [ se amplifica cu (1+i)n ] 2. daca factorul timp este luat in calcul: viitor -- mai mare prezent -- mai mare trecut: se aplica tehnica de actualizare [ se amplifica cu 1 / (1+i)n ] determinarea ratei (se calculeaza de experti pentru fiecare intreprindere in parte): Rata de baza fara riscuri (Rf) = Dobanda la imprumutul de stat ( variaza intre 4% - 8% ) Rata la nivelul BNR = Rf + Prima de risc Rata = Medie a dobanzilor practicate de bancile comerciale Rata = Media tuturor dobanzilor practicate pe piata financiara Rata la nivelul costului capitalului intreprinderii expertizate (CMP)

Page 14: REZOLVARI AN2SEM2

Categoria VIII - Analiza diagnostic a întreprinderii CARJILA GEORGETA

An.II sem.II

11. O întreprindere este caracterizată de situația bilanțieră descrisă în tabelul de mai jos. Ştiind că imobilizări necorporale în valoare de 200 sunt aferente chelnuielilor de constituire ale întreprinderii, datorii pe termen lung în valoare de 400 reprezintă rate scadente în anul curent, iar 10% din creanțe sunt garanții de bună execuție ce vor fi încasate peste 20 de luni să se analizeze poziția financiară a întreprinderii pe baza bilanțului contabil şi a bilanțului financiar şi să se explice diferențele constatate. Indicator

31.12.n

Imobilizări corporale 3000 Imobilizări necorporale 800 Stocuri 1000 Creante 2000 Disponibilități 1000 Capitaluri proprii 2000 Datorii mai mari de un an 3000 Datorii de exploatare 2400 Datorii bancare pe termen foarte scurt 400

12. Calculați şi interpretați indicatorii de lichiditate în cele două cazuri şi explicați diferențele.

Cazul Bilantului patrimonial

Page 15: REZOLVARI AN2SEM2

a) Lichiditate generala= Active circulante / Datorii curente= 4000/2800=1,43 >1 rezulta ca intreprindereaeste capabila sa-si acopere datoriile pe termen scurt din activele circulanteb) lichiditatea redusa= (Active circulante –Stocuri)/ Datorii curente= 3000/2800=1,07O valoare cuprinsa intre 0,5-1 este considerata a fi normalac) lichiditatea imediata = Disponibilitati /Datorii exigibile imediate=1000/2800 =0,36d) Rata solvabilitatii generale = Active totale/Datorii curente=7800/2800= 2,79e) Rata solvabilitatii pe termen lung = Activ total/ Datorii totale=7800/5800= 1,34Un raport mai mic de 1,5 dovedeste riscul de insolvabilitate al intreprinderiiIndicatori de lichiditate:Cazul Bilantului financiara) Lichiditate generala= Active circulante / Datorii curente= 2800/2800=1 =1 rezulta ca intreprinderea estecapabila sa-si acopere datoriile pe termen scurt din activele circulante insa este la limita superioarab) lichiditatea redusa= (Active circulante –Stocuri)/ Datorii curente= 1800/2800=0,64O valoare cuprinsa intre 0,5-1 este considerata a fi normalac) lichiditatea imediata = Disponibilitati /Datorii exigibile imediate=1000/2800 =0,36d) Rata solvabilitatii generale = Active totale/Datorii curente=7600/2800= 2,71e) Rata solvabilitatii pe termen lung = Activ total/ Datorii totale=7600/5800= 1,31Un raport mai mic de 1,5 dovedeste riscul de insolvabilitate al intreprinderiiDin cele calculate , rezulta ca fata de bilantul contabil,in cazul bilantului financiar indicatorii au valoridiferite.Aceasta se explica prin modul de grupare a elementelor de activ si pasiv in cadrul acestor tipuri debilanturi.

28. să se calculeze capacitatea de autofinanțare şi autofinanțarea pornind de la informațiile prezentate mai jos:

Indicator u.m. Venituri din vânzarea mărfurilor 1000 Producția vândută 14000 Producția stocată 500 Subvenții de exploatare 2000 Venituri din vânzarea mijloacelor fixe 600 Cheltuieli cu materii prime 2000

Page 16: REZOLVARI AN2SEM2

Costul mărfurilor vândute 700 Cheltuieli salariale 8000 Cheltuieli cu amortizarea 1000 Cheltuieli cu provizioane 200 Cheltuieli cu chirii 200 Cheltuieli cu asigurări sociale 1000 Valoarea netă contabilă a elementelor de activ cedate

400

Impozite şi taxe 300 Venituri din dobânzi 200

Capacitatea de autofinatare se poate determina prin doua metode- deductiva si aditionalaPrin procedeul deductive se porneste de la excedentul brut de exploatare(EBE) care semnifica rezultaul brut al activitatii , din care se deduc succesiv, celelelte cheltuieli platibileCAF = venituri incasabile – cheltuilei platibile = EBE+ venituri financiare exceptionale incasabile

- cheltuieli financiare exceptionale platibile- impozit pe profit

Excedent brut de exploatare 3100+venituri (fara reluari asupra proviz) 700-cheltuieli finaciare(fara amort.proviz) 400- impozitul pe profit 300CAPACIATATEA DE AUTOFINANTARE 3100

Page 17: REZOLVARI AN2SEM2

CATEGORIA aIXa - FISCALITATE_an1, an2 si an3 CARJILA GEORGETA

An.II sem.II

B Impozite indirecte – an II

3. Ce operaţiuni sunt asimilate livrărilor de bunuri efectuate cu plată din punctul de vedere al TVA.

Sunt asimilate livrarilor de bunuri efectuate cu plata urmatoarele operatiuni:   a) preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau produse de catre aceasta pentru a fi utilizate in scopuri care nu au legatura cu activitatea economica desfasurata, daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial;   b) preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau produse de catre aceasta pentru a fi puse la dispozitie altor persoane in mod gratuit, daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial;   c) preluarea de catre o persoana impozabila de bunuri mobile corporale achizitionate sau produse de catre aceasta, altele decât bunurile de capital prevazute la art. 149 alin. (1) lit. a) [activele corporale fixe, precum si operatiunile de constructie, transformare sau modernizare a activelor corporale fixe, exclusiv reparatiile sau lucrarile de intretinere a acestor active, chiar in conditiile in care astfel de operatiuni sunt realizate de beneficiarul unui contract de inchiriere, leasing sau orice alt contract prin care activele fixe corporale se pun la dispozitia unei alte persoane], pentru a fi utilizate in scopul unor operatiuni care nu

Page 18: REZOLVARI AN2SEM2

dau drept integral de deducere, daca taxa aferenta bunurilor respective a fost dedusa total sau partial la data achizitiei;   d) bunurile constatate lipsa din gestiune, cu exceptia:   – bunurilor distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a unor cauze de forta majora (incendiu, dovedit prin documente de asigurare si/sau alte rapoarte oficiale, razboi, razboi civil, acte de terorism, orice alte evenimente pentru care se poate invoca forta majora), precum si bunurilor pierdute (bunurile disparute in urma unor calamitati naturale, cum ar fi inundatiile, alunecarile de teren, sau a unor cauze de forta majora) ori furate (bunurile lipsa din gestiune, neimputabile, pentru care persoana impozabila poate prezenta dovada constatarii furtului de catre organele de politie, care este acceptata de societatile de asigurari), dovedite legal;   – bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, precum si activele corporale fixe casate; pentru a nu considera livrare de bunuri cu plata trebuie ca bunurile sa indeplineasca cumulativ conditiile: 1) sa nu fie imputabile; 2) degradarea calitativa a bunurilor sa se datoreze unor cauze obiective dovedite cu documente; 3) se face dovada ca s-au distrus bunurile si nu mai intra in circuitul economic;   – perisabilitatilor, in limitele prevazute prin lege.

   Incadrarea operatiunilor in categoria livrarilor de bunuri efectuate cu plata presupune colectarea TVA aferent valorii lor.

33. Societatea comercială A din Franţa (înregistrată în scop de TVA ca persoană impozabilă normală) pune la dispoziţia societăţii B din România (înregistrată în scop de TVA cu art 153) piese auto. Bunurile sunt trimise din Franţa la depozitul lui B din România, urmând ca aprovizionarea lui B să intervină pe măsură ce are nevoie de ele (sunt bunuri puse la dispoziţia clientului). Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA dacă se aplică măsuri de simplificare.

Raspuns:Pentru societatea B din Romania este o achizitie intracomunitara de bunuri (AIC), deoarece livrarea bunurilor incepe din Franta si se incheie in Romania in cazul comunicarii societatii A din Franta a unui cod valid de Tva, iar transferul proprietatii bunurilor se considera ca a avut loc la data acceptarii bunurilor de catre societatea B, Tva inscrisa pe factura va fi 0 eur, iar Tva inregistrata in contabilitate lui B (4426=4427).In cazul in care valoarea achizitiei intracomunitare a bunurilor este sub plafonul de 10.000 euro societatea B din Romania nu este obligata sa se inregistreze in scopuri de tva, astfel societatea A din Franta va colecta tva, iar societatea B din Romania va inscrie pe factura mentiunea “neimpozabila in Romania”

Art. 134^1 - (1) Faptul generator intervine la data livrarii bunurilor sau la data prestarii serviciilor, cu exceptiile prevazute in prezentul capitol.

Page 19: REZOLVARI AN2SEM2

(2) Pentru livrarile de bunuri in baza unui contract de consignatie sau in cazul operatiunilor similare, cum ar fi stocurile la dispozitia clientului, livrarile de bunuri in vederea testarii sau a verificarii conformitatii, astfel cum sunt definite prin norme, se considera ca bunurile sunt livrate la data la care consignatarul sau, dupa caz, beneficiarul devine proprietar al bunurilor.Norme metodologice:(2) Pentru bunurile transmise in vederea testarii sau a verificarii conformitatii, se considera ca transferul proprietatii bunurilor a avut loc la data acceptarii bunurilor de catre beneficiar. Bunurile transmise in vederea verificarii conformitatii sunt bunurile oferite de furnizor clientilor, acestia avand dreptul fie sa le achizitioneze fie, sa le returneze furnizorului. Contractul aferent bunurilor livrate in vederea testarii este un contract provizoriu prin care vanzarea efectiva a bunurilor este conditionata de obtinerea de rezultate satisfacatoare in urma testarii de catre clientul potential, testare ce are scopul de a stabili ca bunurile au caracteristicile solicitate de clientul respectiv.

Page 20: REZOLVARI AN2SEM2

2. Accizele

2. Prezentaţi modul de determinare a accizelor în cazul ţigaretelor.

Calculul accizei pentru tigarete

Pentru tigarete, acciza datorata este egala cu suma dintre acciza specifica si acciza ad valorem.

Acciza specifica se calculeaza In echivalent euro pe 1.000 de tigarete.

Acciza ad valorem se calculeaza prin aplicarea procentului legal stabilit, asupra pretului maxim de vanzare cu amanuntul.

Pretul maxim de vanzare cu amanuntul este pretul la care produsul este vandut altor persoane decat comercianti si care include toate taxele si impozitele.

Pretul maxim de vanzare cu amanuntul pentru orice marca de tigarete se stabileste de catre persoana care produce tigaretele In Romania sau care importa tigaretele si este adus la cunostinta publica In conformitate cu cerintele prevazute de norme.

Este interzisa vanzarea, de catre orice persoana, a tigaretelor pentru care nu s-au stabilit si declarat preturi maxime de vanzare cu amanuntul.

Este interzisa vanzarea de tigarete, de catre orice persoana, la un pret ce depaseste pretul maxim de vanzare cu amanuntul, declarat.

13. O societate comercială A produce o cantitate de 5.000 sticle de vin spumos a 0,75 l/sticlă la un preţ de producţie de 8 lei/sticlă. Societatea A vinde către societatea B cele 5.000 de sticle. Să se determine valoarea accizei. Acciza unitară şi cursul de schimb sunt cele prevăzute de codul fiscal.

O societate comerciala A produce o cantitate de 2.000 sticle de vin spumos a 0,75 l/sticla la un pret de productie de 80.000 lei/sticla. Societatea A vinde catre societatea B cele 2.000 de sticle in luna aprilie 2005. Valoarea accizei specifice pentru vinul spumos este de 30 euro/hl produs, iar cursul de schimb este de 37.000 lei/euro.

Determinati valoarea accizei si a TVA aferente lunii aprilie pe care trebuie sa le declare societatea B la administratia financiara.

Raspuns:

Page 21: REZOLVARI AN2SEM2

Cantitate produsa=5.000 x 0.75/100 = 15 hl

=> acciza=15 x 35 euro = 525 euro ó

525 x 4.2 = 2205 lei

Care este pretul de vanzare? Presupunand ca PV=pret productie + acciza => TVA =

= (5.000 x 8+2205) x 24% =42205+10129.2 =52334.2

Page 22: REZOLVARI AN2SEM2

CARJILA GEORGETA

An.II sem.II

Categoria X – Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii

Anul II – Organizarea controlului intern al unei intreprinderi

12. Aprovizionarea presupune: a) Comenzile sa contina produse care indeplinesc specificatiile corespunzatoare; b) Sa se plateasca preturi corespunzatoare; c) Comanda sa contina cantitatile de produse si termene de aprovizionare corespunzatoare; d) Actualizarea informatiilor legate de furnizor astfel incit comanda sa contina date reale; e) Produsele comandate sa se obtina in timp util; f) Inregistrarea comenzilor aprobate complet si corect; g) Prevenirea lansarii comenzilor neaprobate.

Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.

RISCURI POSIBILE PROCEDURI DE CONTROL INTERNa) specificațiile să fie necorespunzătoare Revizuirea specificațiilor existente de către

personalul tehnic.Monitorizarea problemelor de producție legate de specificațiile materialelor folosite.Specificațiile trebuie să cuprindă date ale perioadei curente ,comenzi rapide, stoc corespunzător, prețul materialului.Comunicarea specificațiilor de producție departamentului de aprovizionare.Revizuirea corespunzătoare și aprobarea

Page 23: REZOLVARI AN2SEM2

contractelor și comenzilor.

b) informații incomplete legate de preț Obținerea de oferte competitive pentru fiecare aprovizionare periodică.Volumul producției aprovizionată să fie determinată prin analiza indicatorului de utilizare a unor materiale similareRevizuirea corespunzătoare a comenzilor de aprovizionare.Monitorizarea variantelor de preț, amănunțit.

c) informație indisponibilă sau incorectă legată de nivelul stocului sau nivelul producției

Menținerea unor date corecte în evidența stocurilor.Corelarea programării producției cu informațiile legate de stoc și cerințele legate de termenele de livrare din comenzi Revizuirea corespunzatoare a comenzilor de aprovizionareFolosirea previziunii

d) informațiile dintro comandă sunt neclare Comenzile nu sunt introduse în sistem în timp util

Emiterea de copii ale comenzilor emise personalului corespunzător.Prenumerotarea comenzilor Verificarea periodică a intrarilor în sistem. Investigarea intrărilor de date

e) Informație indisponibilă sau incorectă a produselor comandate și neprimite

Specificarea modului de transport și a datei de livrare în comanda de aprovizionarePrenumerotarea comenzilor de aprovizionareCorelarea informației producției recepționate și informațiile legate de comenzi date Urmărirea comenzilor neonorate de furnizor

f) Comenzile date pot fi pierdute Prenumerotarea și înregistrarea corectă a comenzilor

c) Proceduri inadecvate de prevenire a utilizării neautorizate

Proceduri de aprobare a comenzilor Desemnarea de personal autorizat care să aprobe comenzile Menținerea unei securități a comenzilor de aprovizionare

Page 24: REZOLVARI AN2SEM2

13. Activitatea Departamentului Resurse umane presupune: a) Respectarea legislatiei si reglementarilor in vigoare precum si a politicilor companiei; b) Mentinerea de inregistrari care demonstreaza respectarea legilor si reglementarilor ; c) Asigurarea confidentialitatii din cadrul Departamentului Resurse umane; d) Asigurarea productivitatii muncii la un nivel acceptabil; e) Angajarea unui numar sufficient si adcvat calificat de personal; f) Asigurarea ca personalul este pregatit adecvat in scopul indeplinirii responsabilitatilor corespunzatoare; g) Asigurarea ca personalul primeste informatii cu privire la performantele lor si la dezvoltarea carierei.Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.

Riscurile posibile ce pot să apară :• neconcordanţe între atribuţii şi competenţa profesională;• neconformitatea cu legile, regulamentele, regulile şi politicile specifice;• nerespectarea confidenţialităţii informaţiilor;• caracterul incomplet şi inexact al operaţiilor şi documentaţiilor;• modul profesional de abordare a informaţiilor financiare;• nerespectarea atribuţiilor din fisa postului• suprasolicitarea personalului• nerespectrarea normelor privind securitatea muncii

Proceduri de control intern care pot diminua apariţia riscurilor:- Atribuţiile entităţii pot fi realizate numai dacă sunt cunoscute de salariaţi şi aceştia acţionează concertat;- Fiecare salariat are un rol bine definit în entitatea publică, stabilit prin fişa postului;- Sarcinile sunt încredinţate şi rezultatele sunt comunicate numai în raportul manager – salariat – manager (şef – subaltern – şef);- Managerul trebuie să susţină salariatul în îndeplinirea sarcinilor sale.- Managementul entităţii publice va comunica tuturor angajaţilor care sunt sarcinile entităţii, rezultate din actul normativ de organizare şi funcţionare. Totodată, se va îngriji că aceste sarcini să se regăsească în Regulamentul de organizare şi funcţionare a entităţii publice, la care să aibă acces toţi salariaţii. Se vor întocmi şi se vor actualiza, ori de câte ori necesităţile o vor cere, fişele postului

Page 25: REZOLVARI AN2SEM2

pentru toţi funcţionarii publici şi personalul contractual din entitatea publică. Aceasta este o obligaţie permanentă a fiecărui nivel de management.- Managerul asigură ocuparea posturilor de către persoane competente, cărora le încredinţează sarcini potrivit competenţelor şi asigură condiţii pentru dezvoltarea capacităţii profesionale a salariatului.- Managerul şi salariaţii au acele cunoştinţe, abilităţi şi experienţa care fac posibilă îndeplinirea eficientă şi efectivă a sarcinilor;- Competenţa angajaţilor şi sarcinile încredinţate trebuie să se afle în echilibru permanent, stabil. Acţiuni pentru asigurarea acestuia:a) definirea cunoştinţelor şi deprinderilor necesare pentru fiecare loc de muncă;b) conducerea interviurilor de recrutare, pe baza unui document de evaluare definit;c) identificarea planului de pregătire de bază a noului angajat, încă din timpul procesului de recrutare;d) revederea necesităţilor de pregătire, în contextul evaluării anuale a angajaţilor şi urmărirea evoluţiei carierei;e) asigurarea faptului că necesităţile de pregătire identificate sunt satisfăcute;f) dezvoltarea capacităţii interne de pregătire, complementară formelor de pregătire externe entităţii publice;g) definirea politicii de pregătire / mobilitate;h) se verifică dacă se respectă programul de lucru, norma de lucru.- Performanţele angajaţilor se evaluează cel puţin o dată pe an şi sunt discutate cu aceştia de către realizatorul raportului;- Competenţa şi performanţa trebuiesc susţinute de instrumente adecvate, care includ tehnica de calcul, software-urile, brevetele, metodele de lucru etc.;- Se verifică listele de pontaj, întocmirea corectă a statelor de plată şi a celorlalte documente privind asigurările sociale.