JOHANNA SPYRI

HEIDI

Conform

Programelor

ºcolarede

Limba

ºi Literatura Românã

pentru

Clasele I-VIII

ANDREAS PRINT

17„Pitic

ul cu

pove

ºti“

12.06.1827 – 07.07.1901

ANDREAS PRINT

Johanna Spyri

HEIDIHEIDI

Traducere: Otilia FELEA

Fetiþa munþilor

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a RomânieiSPYRI, JOHANNA

Heidi / Johanna Spyri; trad.: Otilia Felea. -Bucureºti: Andreas Print, 2012

ISBN: 978-973-8958-04-3

I. Felea, Otilia (trad.)

© Editura ANDREAS PRINT, Bucureºti, 2012Toate drepturile sunt rezervate. Nici o parte din aceasta lucrare nu poate fi

reprodusã, stocatã ºi retransmisã sub formã: tipãritã, electronicã, mecanicã, fotocopiatã, audio

sau sub orice altã variantã fãrã permisiunea scrisã a Editurii Andreas Print.

TEL./Fax: 021.22.20.767

Editor: Gheorghe DUMITRURedactare: Laura-Ivona DUMITRUCoperta ºi ilustraþiile: Constantintin ARMEANUTehnoredactare: Andrei-Nicolae DUMITRU

Tipãrit în România de:

Bun de tipar: 30.03.2012; Coli de tipar: 10Format: (Z6) 16/54x84

ISBN : 978-973-8958-04-3

DIFUZOR EXCLUSIV:AGENÞIA DE DIFUZARE DE CARTE

IVO PRINTCalea Griviþei, nr. 158, demisol, sector 1, Bucureºti

Tel./Fax: 021.222.07.67E-mail: ivo_print@yahoo.comSite: www.editura-andreas.ro

I. Urcând muntele cãtre Unchiul Alm / 7II. La bunicul / 15

III. Cu caprele pe munte/ 88IV. În vizitã la bunica / 25

V. Douã vizite ºi urmãrile acestora / 33VI. Un capitol nou despre ceva nou / 40

VII. Fräulein Rottenmeier are o zi dezagreabilã / 46VIII. Zgomot în casa cea mare / 55

IX. Herr Sesemann aflã ceea ce nu ºtia / 61X. Cealaltã bunicã / 65

XI. Heidi primeºte o lecþie nouã / 70XII. Fantoma din casã / 74

XIII. La munte, într-o searã de varã / 81XIV. Clopotele de duminicã / 91

XV. Pregãtiri de drum / 99XVI. În vizitã / 103

XVII. Recompensa / 109XVIII. Iarna în Dorfli / 113XIX. În aceeaºi iarnã / 118

XX. Scrisoare de la prietenii de departe / 123XXI. Traiul cu bunicul / 131XXII. Pe neaºteptate / 136

XXIII. Rãmas bun / 145

Repere biobibliografice / 159

CUPRINS

in vechiul sat Mayenfeld, aºe -zat într-un loc minunat, pleca ocãrare ce ºerpuia printre pajiºtiumbroase pânã ce ajungea la

poalele muntelui cu piscuri semeþe. Pe mãsurã ce urcaicãtre culme, þinutul se sãlbãticea, iar aerul prindea mi -reasma ierburilor proaspete ºi robuste de la munte.

Într-o dimineaþã de iunie, douã siluete se cãþãrau peacea cãrare îngustã. Prima era a unei fete înalte ºi voinicã,

7

I. Urcând muntele cãtre Unchiul Alm

D

cealaltã a unei copile de vreo cinci ani, cu obraji roºii ºipielea bronzatã. Deºi era în iunie ºi cãldura greu de suportat,copila fusese îmbrãcatã de parcã s-ar fi apãrat de ger.

Dete

Cele douã plecaserã din vale de o orã, când au ajuns lacãtunul cunoscut sub numele de Dorfli, care e situat lajumãtatea drumului faþã de vârful muntelui. Cele douã cã -lãtoare erau întâmpinate cu urãri din toate pãrþile, cãci fatacea mare era ca acasã. Ea nu s-a oprit sã rãspundã urãrilorprietenilor, ci a mers pânã a ajuns la ultima casã a cã -tunului. Aici s-a auzit o voce care a strigat prin uºã:

– Aºteaptã un moment, Dete! Dacã urci mai sus o sãvin cu tine.

Fata s-a oprit, iar copila i-a dat drumul la mânã, aºe -zându-se pe pãmânt.

– Eºti obositã, Heidi? o întrebã tovarãºa ei.– Mi-e cald, rãspunse copila.– Într-o orã o sã ajungem sus, spuse Dete cu o voce

încurajatoare.O femeie solidã li se alãturase la drum, pornind o

conversaþie legatã de ceea ce se întâmpla în Dorfli ºi prinîmprejurimi, în timp ce copila venea în urma lor.

Barbel– ªi unde duci copilul? întrebã nou-venita.– O duc sus, la Unchiul, rãspunse Dete.

8

– Cum îþi imaginezi cã acest copil o sã stea cu UnchiulAlm acolo sus?

– Acest copil mi-a fost încredinþat ºi va avea un locbun. E ºi datoria bunicului ei sã facã ceva pentru ea,Barbel.

– Ar fi perfect, dar îl ºtii cum este. Nu poate sã sedescurce cu un copil mic! Fata nu poate sã stea la el, îirãspunse solida Barbel. ªi tu unde vrei sã pleci?

– La Frankfurt, unde mã aºteaptã o slujbã extrem debunã, rãspunse Dete.

– Nimeni nu ºtie de bãtrânul de sus. Nu vrea sã aibãde-a face cu nimeni. Când coboarã, foarte rar, toþi se fe -resc de el. Aratã ca un pãgân sau ca un indian bãtrân, cubarba imensã, cu sprâncene stufoase ºi poartã în mânã unbãþ mare. Puþini au curajul sã-l întâlneascã singuri, rãs -punse Barbel.

– Ei, bine, el e bunicul ºi trebuie sã aibã grijã de copil.Dacã-i face vreun rãu, va rãspunde pentru asta, spuse De te.

– Mã bucur cã nu sunt în locul ei. De fapt, nimeni nuºtie mai nimic despre omul acela, care trãieºte singur cuc.Nu calcã niciodatã nici prin bisericã. Te ºi sperii de el,când îl vezi cum aratã.

Barbel voia sã afle de ce unchiul Alm continua sãtrãiascã singur acolo sus ºi de ce era plin de urã faþã desemenii lui. Numai Dete, care se nãscuse în Dorfli ºitrãise acolo, ºtia. Barbel locuia acolo de la cãsãtoria ei,care nu avusese loc de mult timp.

9

Secretul Unchiului– Eh! Erau doi fraþi ºi el era cel mai mare; cel mai

mic era un om liniºtit, în timp ce primului îi plãcea sã ofacã pe marele domn ºi sã meargã la þarã cu maºina, ºi sãaibã de-a face cu strãini despre care nimeni nu ºtia nimic.A bãut ºi a jucat la cãrþi toatã proprietatea, ºi când pã rin -þii lui au aflat, au murit de supãrare, unul dupã altul. Un -chiul a dispãrut dupã ce ºi-a cãpãtat un renume prost ºi s-aaflat cã s-a dus la Neapole ca soldat, dupã care, timp de15 ani, nu s-a mai auzit nimic despre el. Fratele sãu maimic, adus în stare de cerºetor, a plecat furios, nimeni nuºtie unde.

Unchiul a reapãrut în Domleschg, aducând cu el uncopil mic, pe care a încercat sã-l dea în grija rudelor.Toate uºile i s-au închis. De aceea s-a jurat sã nu maicalce în Domleschg ºi atunci a venit la Dorfli, unde acontinuat sã trãiascã împreunã cu bãieþelul lui. Dupãcãsãtoria lui în Grisons, soþia i-a murit la scurt timp.Bãiatul a fost dat ca ucenic la tâmplãrie ºi fãcea treabãbunã. Despre bãtrân, se dusese zvonul cã ar fi avut neca -zuri în Neapole, cã ar fi omorât un om într-o încãierare.Eram rudã cu el ºi nu am refuzat sã-l recunoaºtem.Strãbunica din partea mamei mele fusese sora bunicii lui.Prin tatãl meu suntem rude cu aproape fiecare familie dinDorfli. El a ajuns cunoscut peste tot sub numele deUnchiul Alm.

– Tobias ce-a fãcut? întrebã Barbel.

10