HACCP
36
Ministerial Educaţiei şi Ştiinţei al Republicii Moldova Catedra: PROIECT DE AN LA MANAGEMENTUL CALITĂŢII Chişinău 2013
-
Upload
alexandru-cebotarenco -
Category
Documents
-
view
23 -
download
8
description
chardonnay
Transcript of HACCP
Ministerial Educaţiei şi Ştiinţei al Republicii Moldova
Catedra: OENOLOGIE
PROIECT DE AN LA MANAGEMENTUL CALITĂŢII
Chişinău 2013
1. Numele produsului Vin alb see
2. Caracteristici importante ale
produsului fmit
a. Limpiditate: limpede, fara incluziuni straine
b. Culoarea: pai deschis
c. Aroma: characteristic soiului
d. Gust: armonios, echilibrat
e. Alcool: 10,5 % vol
f. Concentraţia zahărului: 176- 200 g/1
g. Aciditatea titrabilă: 6-9 g/1
h. Aciditatea volatilă: 0,4 g/dm3
i. Extractul see nereducător: 18 g/1 j. Acid citric: lg/1
к. Acid de sulf: max. 200 mg/1, liber: 20 mg/1 1. Concentraţia fierului: max. 10 mg/1 m.
Concentraţia diglicozidului malvidina: max. 15 mg/1
3. Ambalajul
Butelii de sticlă cu volumul nominal de 0,75 1, de culoare deschisă, dopuite cu dop de plută naturală,
etichetă, contraetichetă, capsulă termocomprimabilă, cutii de carton cu 6 cuiburi.
4. Cum poate fi utilizat
produsul Produsul este destinat tuturor consumatorilor cu anumite excepţii şi anume: copiilor sub 18 ani,
femeilor însărcinate, persoanelor cu dereglări mintale, şoferilor în timpul de lucru, persoanelor cu
funcţie de răspundere în timpul serviciului, persoanelor alergice la anumiţi component ai produsului.
Vinul se recomandă de a fi consumat in timpul mesei, fiind asociat cu diferite tipuri de alimente.
Temperatura de servire 14- 16° C. Consumul excesiv dăunează grav sănătăţii, poate conduce la
dependent.5. Durata de păstrare
Termenul de garanţie un an în următoarele condiţii: temperatură- +5..+20 С, umiditatea relative- 80-
85%, loc întunecos, ferit de razele solare, viteza aerului 0,1-0,4 m/s. Termen de valabilitate nelimitat.
6. Spatial de realizare a produsului
Piaţă intemă, extemă, Federaţia Rusă, Italia, Franţa.
7. Indicaţiile de pe etichetă
Denumirea produsului: vin alb sec „Sauvignon”; volumul nominal al buteliei cu indicarea erorii
pentru volumul efectiv - 0,75± 3%; concentraţia alcoolică 16,0+0,5 % vol; producătorul şi adresa-
S.R.L. „Recevinagro” ,r-nul Străşeni, denumirea standartului după care a fost produs SM 117,
informaţia despre valoarea nutritivă şi energetică a produsului, codul de bare, numărul certificatului
de standartizare şi calitate, aditivii alimentari utilizaţi-bioquikgel.
Protect de an
ModH Coala Nr. Document Semnat. Data
Efectuat Sirbu N.
Elaborarea planului HACCP la
producerea vinului alb sec Sauvignon
Lit. Coata Coali
Controlat Arhip V.
U.T.M.gr. TV-081
Aprobat. Ralanuta A.
Elaborarea planului HAGCP la producerea vinului alb see „Sauvignon”
Formularul nr. 1. Descrierea produsului._____________________________________________________
8. Controlul special la
distribuţie Respectarea condiţiilor de transportare şi păstrare. Se vor menţine buteliile in poziţie
vertical, vor fi manipulate cu atenţie, vor fi ferrite de umezeală, se va respecta regimul de
temperature indicat şi se va evita schimbările bruşte ale acesteia.
9. Controlul
falsificărilor şi a
fraudelor
comerciale.
Se efectuează de către organele abilitate de stat in conlucrare cu reţeaua de distribute a
vinului şi cu producătorul.
Denumirea produsului Caracteristicile produsului Condiţii de admisibilitate
Struguri proaspeţi SM-84 Aspect exterior: integritateaboabelor; Max. 5% boabe strivite;
Gradul de afectare cu mucegai Max. 5% boabe afectate;Puritatea soiului ampelografic
Max. 15% de alte soiuri cu condiţia să fie din
aceeaşi clasă ampelografică şi aceeaşi
culoare; cu nuanţe de maturare; Plin,Gust şi aroma: armonios, onctuos; 16,0±0,5 g/1;
4-8 g/1;
Concentraţia in zahăr: Nu se admit;
Aciditatea titrabilă: Conform cerinţelor medico-
Corpuri fizice străine: biologice ale MnisteruluiReziduri de pesticide Sănătăţii
Bioquickgel, limpezitor rapid cu Aspect Pulbere albaacţiune enzimatică Indicii fizico-chimici:
Umiditatea (% masă): 8-15
Capacitate de gonflare, %:Gradul de absorbţie a proteinelor,
99
%: 132
Fier, % masă: Max. 10Toxicitate: Nulă
Gelatină micronizată Forta in gel Bloom măsurată la6,67%, 10°C 80-100
Viscozitate (20%, 25°C) 3,5 la 5,5 mPa/spH (6,67%, 45°C) 5,0 la 6,5%
cenuşi la 800°C <2% (FAO/WHO)
pierdere la uscare <8%
granulometrie
Particule 100ASTM(150 microni)
bacteriologie:germeni aerobi mezofili la 30°C <1000 gcoliformi la 30°C Absenţi 1 g
coliformi fecali la 44,5°C Absenţi 10 g
spori la Salmonella Absenţi 25 gspori anaerobi sulfito-reductori <10 g
spori de Stafilococcus aureus Absenţi 0,1 g
Coala
Proiect de anMod. Coala Nr Document Semnat Data
Formularul nr. 2. Compoziţia produsului.
Spori de Clostridium perfringens Absenţi 1 gCarton filtrant pentru lichide alimentare, GOST 12290-89
Aspectul Corpuri străine
Nu imprimă mirosuri şi gusturistrăineNu se admit
Apă potabilă, GOST 2874Culoare, gust, miros Corpuri străine
Concentraţia în masă a cationilor de metale:Na+
Ca2+
K+
Mg2T
Hidrocarburi HC03'
Incolor, fară miros şi gust Nu se admit
1,2 mg/1 0,7 mg/1 15,5 mg/1 4,7 mg/1 72 mg/1
Butoi de stejar Aspect exterior Curat, ingrijit, dezinfectatButelii Aspect exterior Curate, nestrivite, fâră fisuriDop de plută Aspect exterior Capacitate de
gonflareFără mirosuri şi gusturi străine Nu se admite
Formularul nr.3. Diagrama fluxului tehnologic de producer a vinului alb sec „Sauvignon”
Mod. Coala Nr Document Semnat Data
Coala
Proiect de an
Gravitate ProbabilitateMare 3 4 4
Mediu 2 3 4
Mică ' 1 2 3
Mica mediu mare
Pericolul
biologic
identificat
Criteriu de rise Riscul biologic Metode de prevenire şi combatere Nivelulacceptabil
1 .Recepţia 3 Struguri atacaţi de bolile
criptogamice
Trierea strugurilor Sulfitarea in cimp
Carbune,cazeina direct in remorcă
Nu se admite in gust şi
miros
2.Zdrobire-desciorchinare
2 Contaminarea cu
microorganism patogene de
pe utilaj
Păstrarea igienei utilajului tehnologic
intr-o stare perfecta, spălari periodice,
folosirea detergenţilor, soluţii de S02
Conform IC 1004-05-
40 microbiologul
verifică dacă se admite
3 .Macerare-
fermentare
2 Dezvoltarea bacteriilor
acetice, pornirea altor
fermentaţii paralel cu
fermentaţia aleoolică,
formarea H2S
Reglarea temperaturii, folosirea LSA,
medii de nutritive pentru levuri
Nu se admite
Coala
Proiect de anMod. Coala Nr Document Semnat Data
Formularul nr.5. Identiflcarea riscurilor: riscuri biologice
4.Fermentaremalolactică
3
Apariţia altor bacterii
decit cele malolactice,
alte tipuri de fermentări
Controlul strict al procesului,
reglarea temperaturii, folosirea
culturilor de bacterii pure
Nu se admite
5.Păstrarea,
maturarea
vinului
3 C.ontaminarea cu
microorganism, butoaie
infectate
De păstrat igiena utilajului
tehnologic, vaselor; lucrări de
îngrijire a vinului, de efectuat
plinul vaselor, temperature in
secţie
Conform IC 1004-05-
40
6.Tratareacomplexă
3 ■ Adăugarea gelatinei, care
poate conţine viruşi şi
bacterii
Certificate igienice a produselor,
păstrarea corespunzătoare a
materialelor auxiliare
Nu se admite
7.Dozareavinului
3 Contaminare cu
microorg'anisme
Igiena, sanitarie, dezinfectarea
suprafeţelor care intră in contact
cu vinul
Nu se admite
8.Dopuire 3 Contaminare cu
microorganisme Certificate de calitate a dopurilor
Nu se admite
Pericolul
biologic
identificat
Criteriu de rise Riscul chimic Metode de prevenire şi combatere Nivelulacceptabil
l.Recepţiastrugurilor
4 Contaminarea cu
pesticide,nitraţi, ulei
maşinilor agricole şi doze
excesive de S02, contaminare
cu Fe
Certificate de calitate a strugurilor,
controlul visual, controlul ethnic a
maşinilor agricole, controlul vaselor,
instrucţiuni la locul de muncă
Conform SM- 84
2.Zdrobire-desciorchinare
2 Imbogăţirea cu fier, ulei Folosirea utilajului din inox,
neadmiterea coroziunii, controlul
periodic a utilajului
Nu se admite
3. Adăugarea talaşului
la macerare-
fermentare
2 Talaşul poate fi sursă de
infectare cu substanţe
organice folosite la
fabricarea lui
Certificate de calitate, control in
laborator
Nu se admite
4.Tratareacomplexă
2
Bentonita poate fi sursă de
diferite metale grele
Certificate de calitate, control in
laborator, specificaţia de component
chimică
Nu se admite
5.Filtrareavinului
2 Materialele filtrante pot fi
sursă de diferite metale grele
Certificate de calitate, control in
laborator
Nu se admite
Coala
Proiect de anMod. Coala Nr Document Semnat Data
Formularul nr.6. Identificarea riscurilor chimice
6.Maturarea 2
Butoaie noi tratate
necorespunzător, exces de
lagotaninuri, lignină
Certificate de calitate, tratare
suplimentară a butoaielor, control
chimic suplimentar
Nu se admite
7.Tratarea cu frig 3 . Contaminarea cu agent
frigorific
Controlul tehnic al utilajului,
folosira agentului intermediar
(NaCl, alcool)
Freonii nu se admit
în vin
8.Spalarea vaselor
şi utilajului
tehnologic
2 Infectarea cu detergent,
alcalinizarea vinului
Egalizare, cupajare, acidifiere,
controlul apelor de clătire
Nu se admite
9.Dozareavinului
3 Uleiuri, urme de
detergenţi
Controlul chimic al primelor butelii
de la linie, mentenanţa utilajului,
controlul apelor de clătire
Nu se admite
lO.Dopuire 3 . Dopul poate fi sursă deCl' Certificate de calitate, control in
laborator
Nu se admite
Pericolul
biologic
identificat
Criteriu de rise Riscul fizic Metode de prevenire şi combatere Nivelulacceptabil
1 .Recepţia strugurilor 2 Nimerirea corpurilor străine,
praful, colb, pietriş
Acoperirea strugurilor, înlăturarea
strugurilor care au contact cu solul,
instrucţiune la locul de muncă
Nu se admite
2.Zdrobirea-desciorchinarea
2
Contaminarea cu părţile
solide de la utilaj
Folosirea utilajului din inox,
excluderea coroziunii, mentenanţa
periodică
Nu se admite
3.Presarea 2 Pătrunderea particolelor
solide de membrane, metale
Mentenanţa utilajului, controlul
proceselor de presare
Nu se admite
4.La filtrări 2 Calitatea
materialului filtrant
necorespunzătoare,
pătrunderea în masa vinului
particole de celuloză,
deteriorarea părţilor metalice
Certificate de calitate, folosirea
plăcilor filtrante rezistente la presiune
şi la compoziţia chimică a vinului,
mentenanţa utilajului
Nu se admite
Coala
Proiect de anMod. Coala Nr Document Semnat Data
Formularul nr.7. Identificarea riscurilor fizice
5.Maturare 2 Butoaie
necalitative, aşchii de
lemn, rumeguş
Mentenanţa vaselor, lucrări de
întreţinere
Nu se admite
6.Spălareabuteliilor
4 Cioburi de sticlă Controlul visual la ecranul de
control, mentenanţa utilajului
Nu se admite
7.Dopuire 4 Cioburi de sticlă, bucăţi
de plută Controlul utilajului, folosirea
dopurilor consistente, brocheraj
Nu se admite
Materialeconsumate
Descriere-specificaţie
Riscul biologic
(B)
Riscul chimic (C) Riscul fizic
(F)Struguri Materie primă de
bază
Struguri afectaţi de
patogeni
Rezidiu de pesticide Corpuri străine, praf,
pietrişLSA Declanşarea
fermentaţiei
alcooliceApa
Agent de curăţare a
utilajuluiEnzime Pentru
extragerea
culorii,
aromei, a mări
randamentul la
presare
Contaminare cu glicerină tehnică
Azotaţi şi fosfaţi de
amoniu Hrană pentru levuri
- supradozare -
Tanin Pentru fixarea
culorii
-
Talaş Pentru a da
caracteristici
organoleptice de
fermentare la butoi
Bacteriimalolactice
Pentru
declanşarea
fermentaţiei
malolactice
Coala
Proiect de anMod. Coala Nr Document Semnat Data
Formularul nr.8. identificarea riscurilor associate cu consumul de material in procesul tehnologic
Bentonită Pentru
limpezire,
deproteinizare
Contaminare cu ionii metalelor
grele
Gelatină Pentrulimpezire
Contaminare cu
microfloră
patogenăCO2+N2 Pentru a menţine
vinul sub
atmosferă de gaze
străinePlăci filtrante Pentru filtrarea
vinului
Contaminarea cu
bucăţi de celuloză
Kieselguhr Strat aluviant
pentru filtrare
- - Contaminare cu
particole solideButelii
Pentru păstrarea şi
realizarea
produsului
Dopuri Pentru dopuire - - -
Etichete Pentruoformare
- - -
Coala
Proiect de anMod. Coala Nr Document Semnat Data
Formularul nr.9. Arbore decisional
Qi. Există măsuri de control preventive
Da Nu Modified etapa, procesul
sau produsul
A
ste necesar controlul în această etapăţ
Da
Nu Nu este PCC г
STOP
v
Q2. Este etapa resspectivă destinată să elimine
pericolul sau să reducă riscul de apariţie a
pericolului pînă la un nivel acceptabil?Da
У
Nu!.....I. . . .
41/
Etapa Pericol
identi
ficat
Există măsuri de
control preventive
Este etapa
respective
destinată să
elimine pericolul
sau să reducă
riscul de apariţie
a pericolului pînă
la un nivel
acceptabil?
Există
posibilitatea ca in
această etapă
contaminarea cu
pericolele identificate
să apară in exces in
raport cu un nivel
Aaceptabil sau să se
dezvolte la un nivel
inacceptabil?
0 etapă
ulterioară va
elimina
pericolul
identificat
STOP
sau ii va reduce
probabilitatea de
apariţie a acestuia
la un nivel
acceptabil?
PCC
Recepţia В Da Nu Da Nu 1-B
strugu С Da Da - - 1-C
rilor F Da Nu Da Da NuDescior- В Da Nu Nu - Nu
chinarea С Da Nu Nu - Nu
şi zdrobi- rea F Da Nu Nu ' Nu
Q3 Există posibilitatea ca în această etapă
contaminarea cu pericolele identificate să
apară in exces in raport cu un nivel Aaceptabil
sau să se dezvolte la un nivel inacceptabil?
Da
v
Nu Nu este PCC
Qr. О etapă ulterioară va elimina pericolul identificat sau ii
va reduce probabilitatea de apariţie a acestuia la un nivel
acceptabil?
STOP!
v
Da Nu L ’PUNCFTW
WW
CONTROL
(TCC)
Nu este PCCr
STOP
Formularul nr. 10. Determinarea Punctelor Critice de Control (PCC)
Mod. Coala Nr Document Semnat Data
Coala
Proiect de an
Presare F Da Nu Nu - Nu
Macera-
re-
fermen-tare
В Da ' Nu Da Da Nu
Fermen-
tare
malo-
lactică
В Da Nu Da Nu 2-BС Da Nu Nu Nu
Păstrarea в Da Nu Nu - Nu
T ratarea
comple-
xă
в Da Nu Nu - Nu
с Da ■ Nu Da Da Nu
Filtrareavinului
с Da Nu Nu -NuNil
F Da Nu Nu -
Matura-
reaВ Da Nu Nu - NuС Da Nu Da Da Nu
F Da Nu r~Nu - Nu
T ratarea cu
frig
С Da Nu Da Nu 2-C
Spălareabuteliilor
F Da Da - 1-F
Dozareavinului
В Da Nu Nu - Nu
С Da Nu Nu - Nu
Dopuire В Da Nu Nu - Nu
с Da Nu Nu - NuF Da Da - - 2-F
Spalarea
vaselor şi
utilajului
tehnolo- gic
С Da Nu Nu Nu
Pericolulidentificat
Metode de control, prevenire, combatere
1-B Trierea strugurilor, prevenirea prin respectarea SM-84, utilizarea in cimp a metabisultitului de K, bentonitei,
cazeinei, cărbunelui active.2-B
Monitorizarea strictă, frecventă a procesului de fermentare malolactică de către microbiologul laboratorului,
întreruperea fermentării prin sulfitare cu о ulterioară filtrare, utilizarea raselor de bacterii pure malolactice.1-C Excluderea pe cît posibilă a pesticidelor, îngrăşămintelor minerale in procesul de creştere a viţei de vie,
efectuarea ultimii stropiri nu mai devreme de 30 zile inainte de recoltare, respectarea prevederilor SM-84.
Atestarea calităţii strugurilor prin obţinerea certificatului de calitate.
Coala
Proiect de anMod. Coals Nr Document Semnat Data
Formularul nr. 11. Hazard PCC identificat
2-C Mentenanţa strictă a utilajului, utilizarea în calitate de agent de răcire a alcoolului. soluţie de
NaCl, soluţii care eventualar comunica cu vinul să nu-1 afecteze1-F Controlul visual la depaletizare, testare în laboratorul de producer. Crearea ecranului de control,
amortizarea şocului termic.2-F Aplicarea dopului prin presare moderată, brocheraj, ecran de control, utilizarea dopurilor de
calitate, mentenanţa utilajului.Etapa PCC
Descriereapericolului
Nivelulacceptabil
Metode de
supraveghere Măsuri de combatere
Recepţia
strugurilor
materie
primă
1-B Struguri afectaţi de boli
criptogamice, contaminare
cu microorganism
SM-84 sau IC- 10-04-
05-40
Visual,microbiologic
Trierea strugurilor,
utilizarea
metabisulfitului de K,
cărbunelui active,
bentonită, fişa postului de
lucru
1-C Contaminare cu pesticide Nu se admite Teste de laborator
Excluderea din producer a
strugurilor suspecţiFermentarea
malolactică2-B Contaminare cu bacterii
nedorite
Nu se admite Teste de
laborator,
organoleptic
Igiena vaselor, control
microbiologic strict
Tratarea cu frig 2-C Contaminare cu agent
frigorific
Nu se admite Visual, teste de
laborator,
organoleptic
Mentenanţa
utilajului,
asamblare,
cupajareSpălareabuteliilor
1-F Contaminare cu cioburi de
sticlă
Nu se admite Visual, brocheraj,
controlul la fascicol
de lumină
Excludere, blocheraj,
rebutare
dopuire 2-F Prezenţa particolelor de
plută
Nu se admite Visual, brocheraj,
controlul la fascicol
de lumină
Excludere, blocheraj,
rebutare, folosirea
dopurilor consistente
Coala
Proiect de anMod. Coala Nr Document Semnat Data
Formularul nr. 12. Planul HACCP.
■»' SR EN ISO 9002:1995Sistemele calită|ii - MODEL PENTRU ASIGURAREA CALITAŢII fN PRODUCŢIE, MONTAJ ŞI SERVICE
SR EN ISO 9003:1995Sistemele calită{ii - MODEL PENTRU ASIGURAREA CALITAŢII ÎN INSPECŢII ŞI INCERCARI FINALE
Dovada conformităţii cu standardul stabilit о reprezintă cert i f icatu!sistemului cal i tăţ i i .
Certificarea sistemului calităţii unei întreprinderi se realizează atât în scopuri exteme (publicitar, aliniere la diferite reglementări, la Direclivele comunitare etc.), cât şi în scopuri interne (realizarea obiectivelor stabilite, potrivit politicii organizatiei in domeniul calitătii, motivarea personalului pentru îmbunătăţirea calităţii, asigurarea capabilităţii proceselor privind realizarea anumitor performanţe).
Relaţia dintre certificarea sistemelor calităţii şi certificarea produselor
Pe plan mondial se constată tendinţe diferite privind certificarea sistemelor calităţii şi certificarea produselor. Astfel, în unele (ări, ca de exemplu în Marea Britanie, predomină certificarea sistemelor calităţii, iar in altele, cum ar fi Germania, predomină certificarea produselor..
Pe de altă parte, in cazul relaţiilor contractuale dintre producători se preferă certificarea sistemelor calităţii; cc ccrcidcră, dc cccmcnea, mai indicate, in timp cc in cazu! ccrviciilcr pentru ccncumatcri sa preferă certificarea produselor.
Potrivit unor opinii, in perspectivă, certificarea sistemelor calităţii va deveni predominantă, certificarea produselor urmând să se facă numai in anumite situaţii, expres menţionate.
Există însă şi aprecieri că cele două tipuri de certificări nu sunt substituibile, ele având scopuri şi metodologii diferite. Se recomandă ca ele să fie utilizate în strânsă legătură. Astfel, dacă organizaţia are sistemul calită{ii certificat şi doreşte să-şi certifice ulterior produsele, se consideră firesc ea ea să fie degrevată de auditul sistemului calită{ii, care este prevăzută ca о etapă în cazul certificării produselor.
De fapt, standardul SR EN 45012 prevede că evaluarea sistemului calităţii unei intreprinderi în raport cu standardele de referinţă constituie о categorie de certificare in sine, dar poate reprezenta şi baza asigurării pentru certificarea produselor. Pe de altă parte, in cazul certificării sistemului calităţii ar trebui luat in considerare auditul sistemului calităţii, efectuat in vederea certificării produselor.
Cine este certificabil ?
Toate organizaţiile care respectă unul din standardele SR EN ISO 9001, SR EN ISO 9002, SR EN ISO9003.
organizaţii industriale, prestatoare de serviicii, instute de cercetare, etc. care au implementat un sistem calitate pentru о anumită entitate (in întreaga organizaţie, intr-un sector
de activitate, pentru un produs, etc) se angajează să se conformeze cerinţelor standardului de referin{ă, pe toată perioada de valabilitate acertificatu lui.
De ce certificare ?
Motivul principal este acela că certificarea ajută la men{inerea şi permanenta imbiinătătire a sistemuluidumneavoastră de management al calităţii
ROCERT S.A. 9
Certificarea produselor
Certificarea produselor, reprezintă atestarea, de către organismul de cert i f icare , a conformifăţii acestora cu un anumit standard, sau cu un att document normativ. Acest tip de certificare prezintă mai mutte avantaje
fn primul rând, certificarea oferă un avantaj comercial, contribuind la promovarea produselor, Ea reprezintă о dovadă obiectivă că sunt respectate caracteristicile de calitate menţionate în standardul. (documentul normativ) de referinţă, facilitând orientarea consumatodlor în alegerea produselor. Aceştia au mai multă fncredere în produsele certificate.
Certificarea permite, tn acelaşi timp, eliminarea fncercărilor multiple atât de către producător, cât şi de către diverşi benefidari sau intermediari. în condiţiile arrhonizării procedurilor de certificare şi a utilizării unor referenţiale identice sau comparabile. certificarea poate contribui la înlăturarea barierelor tehnice din calea comercializării libere a produselor.
Ţinând seama de toate aceste avantaje, producătorii sunt interesaţi să-şi îmbunătăţească continuu calitatea produselor pe care le realizează, pentru a putea asigura satisfacerea condiţiilor certificării.
Dovada conformităţii produselor poate fi sub forma unui cert i f icat de conformitate , a unei mărci de conformitate . sau a unei k'cenfe acordate fumizorului produselor respective.
Certificatul de conformitate reprezintă un document emis pe baza regulilor unul sistem de certificare, ce indică existenţa încrederii adecvate că-un produs, co.respunzător identificat, este în conformitate cu un anumit standard sau cu un alt document normativ. Certificatul de conformitate conţine, de regulă, о parte informativă privind caracteristicile impuse, informaţii referitoare la organismul care a efectuat verificările şi, eventual, marca de conformitate. . '
Marca de conformitate. (pentru.certificare).este.o.marcă protejată, aplicată sau emisă pe baza regulilor unui sistem de certificare, ce indică existenţa încrederii adecvate că produsul fn cauză este fn conformitate cu un anumit standard, sau cu un alt document normativ.
Licenţa (pentru certificare) este un document prin care organismul de certificare acordă unei persoane, sau unui organism, dreptul de a utiliza certificate sau mărci de conformitate pentru produsele sale, fn conformitate cu regulile schemei aferente de certificare.
Metodologia certificării produselor
Certificarea produselor presupune parcurgerea următoarelor etape mai importante:• solicitarea certificării, pe baza unei cereri însoţite de dosarul tehnic şi de angajamentu! fntreprinderii privind respectarea
cerinfelor din reglementarea tehnică de referinţă;• instrumentarea dosarului de către organismul de certificare şi efectuarea unor tncercări asupra produsului, fntr-un
laborator acreditat; .• efectuarea unui audit la întreprindere, de către organismul de certificare sau fn numele acestuia, pentru a verifica dacă
procesul de fabricate este ţinut sub control, iar inspecţiile, încercările asupra. produsului sunt executate fn mod corespunzător;
• acordarea certificafului de conformitate şi a dreptului de utilizare a mărcii de conformitate;• menţinerea dreptului de a deţine certificatul sau marca de conformitate pe baza autocontrolului fabricantului şi a
verificărilor periodice efectuate de organismul de certificare.
Certificarea sistemelor de management al calităţii
Certificarea sistemului de management al calităţii unei organizaţii, se face fn conformitate cu unul din standardele;SR EN ISO 9001:1995
Sistemele calită|ii - MODEL PENTRU ASIGURAREA CALITAŢII fN PROIECTARE, DEZVOLTARE. PRODUCŢIE, MONTAJ ŞI SERVICE
8 ROCERT S.A.
Din ce tn ce mai muiţi clienţi - fie ei clienţi din străinătate sau ciienţi din ţară - solicită de la fumizorii !or un sîstem de asigurare a..cali.tăţii..care să. funcţ.ioneze, ca о condiţie pentru recepţia şi livrarea calităţii solidtate a produsului.
Benefidarii au trecut la evahjarea prin audit a sistemelor calităţii aparţiând fumizorilor, activitate în care, în mod natural, nu au putut fi exctuse criteriile diferite. Astfel nu miră pe nimeni, că fumizorii, care astăzi erau evalua{i conform unui criteriu şi mâine conform altuia, au solicitat un sistem unitar de evaluare.
Nu fn cele din urmă au fost fntreprinderile orientate spre export, ai căror benefidari solicitau un certificat din partea unei părţi neutre, dacă nu voiau să efectueze ei fnşişi auditul foarte costisitor. Producătorii, respectiv fumizorii, consideră ca о măsură care inspiră încredere, să prezinte la contractare că posedă un certificat acordat de un organism neutru.
Un rol de avangardă au avut şi aid Statele Unite ale Americii cu norma MIL-Q-9858 şi, derivat din acestea, setul de reglementări AQAP.
în transpunerea unei campanii a calităţii, desfăşurate în Marea Britanie cu sprijinul statului la începutul anilor '80, pentru prima dată s-a propagat pe scară largă certificarea sistemelor calităţii ale întreprinderilor. Standardul britanie, BS 5750, luat de prima dată ca referinţă, a fost fntre timp înlocuit prin seria de standarde ISO 9000, astfel încât, astăzi, se poate spune că certificatele acordate în Marea Britanie pentru sîsteme ale calită{ii corespund standardului actual SR EN ISO 9001, 9002 sau 9003. Existenţa certificatelor de sistem conditionează, adeseori, acordarea certificatelor de produs. Astfel se explică faptul că în Marea Britanie au fost acordate mai rhufte mii de certificate pentru sisteme ale calităţii.
Pe locul secund, economia eiveţîană a recunoscut fnsemnătatea certificării sistemelor calităţii şi a înfiinţat о societate sub formă de asociaţie, SQS - Asociaţia Elveţianâ pentru Certificare a Managementului Calităţii.
Certificarea se mai poate clasifica fn: .
Certificare obligatorie:se efectuează pentru produsele şi serviciile realizate în conformitate cu standardele române obligatorii, care se referă la:
• protecţia vieţii şi a sănătăţii;• securitatea muncii; . »• protecfia mediului înconjurător.
Certificare voluntară:se efectuează pentru produsele şi serviciile realizate în conformitate cu standardele române neobligatorii.
’ ■■■'>■■ч " 'Certificarea poate fi:
Certificarea produselor sau serviciilor• se realizează pe baza standardului SR EN 45011:1993
CRITERU GENERALE PENTRU ORGANISMELE DE CERTIFICARE CE EFECTUEAZACERTIFICAREA PRODUSELOR
Certificare de sistemelor de management al calităţii• se realizează pe baza standardul SR EN 45012:1993
CRITERII GENERALE PENTRU ORGANISMELE DE CERTIFICARE CE EFECTUEAZA CERTIFICAREA SISTEMELOR CALITAŢII
Certificarea personalului• se realizează pe baza standardului SR EN 45013:1993
CRITERII GENERALE PENTRU ORGANISMELE DE CERTIFICARE CE EFECTUEAZÂCERTIFICAREA PERSONALULUI
ROCERT S.A. 7
Organismul de certificare trebuie să etaboreze un manual al calităţii şi proceduri documentate, prin сare să stabilească modul In care se asigură satisfacerea cerinţelor prevăzute de standardele menţionate. Evaluarea conformităţii cu aceste cerinţe se reaBzează prin audituri interne şi analize periodice. Prin urmare, organismul de certificare trebuie să ăibă un sistem efident de asigurare a caiităţii, care să permită satisfacerea pemnanentă a cerinţelor prevăzute Гп standardele de referinţă.
• Standardele EN 45001, EN 45002 şi EN 45003 stabilesc criteriile generate pentru funcţionarea şi evaluarea laboratoarelor de fncercări, care efectuează determinări în cadrul unui sistem de certificare, ca şi cerintele pe care trebuie să le îndeplinească organismele de acreditare ate acestor laboratoare.
Acreditarea laboratoarelor este definită în standardul EN 45001 ca reprezentând о “recunoaştere oficială а competenfei unui laborator de fncercări de a realiza anumite încercări sau tipuri de încercări”. Prin urmare, acreditarea permite validarea competenţei laboratoarelor, facilitând recunoaşterea reciprocă a încercărilor efectuate de acestea. fn ţările Uniunii Europene şi ale Asodaţiei Europene a Liberului Schimb, organismele de certificare a produselor apelează numai la serviciile unor laboratoare acreditate pe baza standardelor europene menţionate.
Standardul EN 45014 specifică procedurile recomandate pentru situaţia In care fumizorul îşi propune sau i se cere să declare că un anumit produs este In conforrhitate cu un referential.
Declaraţia de conformitate r^rezintă dec]ara‘(ia unui fumizor, care afirmă pe propria răspundere că un . produs, proces sau servidu este In conformitate cu un standard, sau cu un alt document normativ. fn accepţiunea standardului menţionat, “fumizor” poate fi un fabricant, distribuitor, importator, organizaţia de service efc.
fţQ -л," .
Declaraţia de conformitate trebuie să cuprindă cel puţin următcarele infomiaţii:• numele şi adresa fumizorului сага a emis declaraţia;• identificarea produsului (denumire, tip, număr de model şi orice atte informajii suplimentare relevante);• standardele sau alte documente nomnative la care se face referire într-o formă precisă, completă şi
corespunzător definită;• toate informaţiile suplimentare care pot fi necesare (clasă de calitate, categoria etc.);• dafa emiterii declaraţiei;• semnătura şi funcjia sau marcajul echivalent al persoanei autorizate;• confirmarea câ declaraţia a fost emisă pe propria răspundere a fumizorului. .
Această declaraţie poate avea forma unui document, a unei etichete, sau о altă formă echivalentă. Ea poate fi tipărită sau aplicată, de exemplu, pe un imprimat, catalog, о factură, sau pe instrucţiunile de utilizare, referitoare la produsul în cauză.
.
Noţiuni despre certificare.t ■v'ifl'./xir ‘
fn limbajul international, se poate face diferenţierea între trei tipuri de certificare:
• First party cert i f ication - in acest caz este vorba de prezentarea declara{iei unui producător, că produsul său sau sistemul sau de asigurare a calităţii, reprezintă regtementările impuse. Declaraţia producătoiului, adesea denumită autocertificare, se utilizează de obicei In relaţiile dintre fumizor şi cumpărător. .
• Second party cert i f ication - In acest caz se fnjelege aprecierea şi admiterea de către clienţi. fn aceasta grupă se Inscrie evaluarea prin intermediul clientilor.
• Third party certification - prin aceasta se înţelege acordarea unui certificat prin intermediul unei terfe organizaţii, aceasta înseamnă о organizatie neutră, care nu este implicată direct in activitatea organiza(iei. Binecunoscutele embleme, cum arfi emblema RAL, emblema de verificare DIN, emblema VDE, emblema GS. şi încă multe altele, sunt acefe embleme care se referă la certificarea produselor.
6 ROCERT S.A.
с) Colegiul consuma/oritor, care poate cuprinde organizaţii fără scop lucrativ de apărare a interesetor consumatorilor, ale persoanelor cu handicap, a drepturilor omului, din domeniul protecţiei mediului şi altele asemenea.
Organismu! naţional de standardizare este membru de drept at organismului naţional de acreditare, precum $i al
Consiliului de administratie al acestuia.
Ministerul Cercetării şi Tehnologiei este abilitat să sprijine iniţierea constituirii, în baza Legii nr. 21/1924, a unei asociaţii fără scop lucrativ, a cărei denumire este Asociaţia de Acreditare din România prescurtat AARO, cu sediul în municipiul Bucureşti, având ca principal scop dezvoltarea acreditării şi certificării conformită{ii, precum şi conferirea de încreder'e în competenţa tehnică, imparţialitatea şi integritatea organismelor şi laboratoarelor acreditate.
fn scopul asigurării unei baze unitare pentru acreditare organismele europene de standardizare CEN {Comitetul European de Standardizare). şi CENELEC (Comitetul European de Standardizare în Electrotehnică) au elaborat standardele EN-seria 45000. Aplicarea acestor standarde este obligatorie în ţările Uniunii Europene şi ale Asocia|iei Europene a Liberului Schimb. Ele au fost adoptate şi de Romania,. ca standarde naţionale, în anul 1993. >
Standardele europene referitoare la certificare şi acreditare, adoptate ca standarde române • SR EN 45001:1993
CRITERII GENERALE PENTRU FUNCŢIONAREA LABORATOARELOR DE fNCERCARI• SR EN 45002:1994
CRITERII GENERALE PENTRU EVALUAREA LABORATOARELOR DE fNCERCARI• SR EN 45003:1997
SISTEME DE ACREDITARE A LABORATOARELOR DE ETALONARE ŞI fNCERCARI• SR EN 45004:1996
CRITERII GENERALE PENTRU FUNCŢIONAREA DIFERITELOR TIPURI DE ORGANISME CARE EFECTUEAZA INSPECŢIA .... . ,4 , .
. SR EN 45011:1993CRITERII GENERALE PENTRU ORGANISMELE DE CERTIFICARE CE EFECTUEAZA CERTIFICAREA PRODUSELOR
• SR EN 45012:1993CRITERII GENERALE PENTRU ORGANISMELE DE CERTIFICARE CE EFECTUEAZA CERTIFICAREA SISTEMELOR CALITAŢII . .
• SR EN 45013:1993 * "CRITERII GENERALE PENTRU ORGANISMELE DE CERTIFICARE CE EFECTUEAZA CERTIFICAREA PERSONALULUI - .
• SR EN 45014:1993CRITERII GENERALE PENTRU DECLARAŢIA DE CONFORMITATE DATA DE FURNIZORI
• Standardele EN 45011, EN 45012 şi EN 45013 prevăd criteriiie generate pe care trebuie să le îndeplinească organismele de certificare a produselor, sistemelor calită{ii şi personalului pentru a fi acreditate. Aceste criterii, considerate minima, pot fi suplimentate in funcţie de cerinţele concrete ale unui anumit sector.
Potrivit acestor standards, organismul de certificare trebuie să fie impartial, cu о structură administrativă, organizatorică adecvată şi cu un personal competent, corespunzător pregătit pentru funcţiile pe care le exercită. El trebuie să asigure ţinerea sub control a documenta{iei referitoare la sistemul de certificare.
Se prevede, de asemenea, obligaţia organismului de certificare de a dispune de proceduri documentate de certificare, mijloacele necesare pentru certificare şi supravegherea respectării condiţiilor ceitificării,. proceduri documentate privind rezolvarea recursurilor, relragerea sau anularea certificatelor acordate şi obligaţia de a menţine un sistem de fnregistrare adaptat condiţiilor proprii şi conform cu reglementările In vigoare.
ROCERT S.A. 5
Noţiuni despre acreditare
. Recunoaştecea ofidală a competenţei unui organism de certificare se realizează prin acreditare.
Scopul principal al acreditării este de a ţine sub control organismele de certificare. Acest control poate fi e*ercitat direct de către stat, sau de un organism care se ocupă de toate aspectele tehnice ale acreditării.
în România acreditarea urmăneşte In principal următoarele scopuri:a) să confere Incredere In competenta tehnică, imparţialitatea şi integritatea organismelor şi laboratoarelor care
efectuează evaluarea conformitătii;. b) să contribuie la creşterea competitivităţii produselor şi serviciilor, In contextul globalizării
pieţelor;c) să contribuie la promovarea principiului liberei circulaţii a produselor şi serviciilor;d) să promoveze protecfia vieţii, sănătăţii şi securităţii persoanelor fizice, precum şi a mediului înconjurător şi
apărarea intereselor consumatorilor.
Principiile de bază ale acreditării sunt:a) transparenţă şi disponibilitate publică;b) reprezentarea intereselor publice;c) caracterul voluntar;d) independenţă fa|ă de posibila predominare a oricăror interese spedfice;e) participarea organelor de specialitate ale administraţiei publice;f) tratarea imparţială a contestaţiilor;g) armcnizarea cu raguîilc acreditării europene şi intemaţionale;h) accesul liber la acreditare al tuturor solicitaiiţilor, fără discriminări;i) asigurarea confidenţialităţii şi protecţia secretului comercial;j) aplicarea standardelor naţionale din seria SR EN 45000, din seria SR EN ISO 9000 şi din seria SR EN ISO 14000, precum şi a acelora care vor mai fi adoptate In acest domeniu; k) caracterul fără scop lucrativ al organismului national de acreditare.
Pot fi acreditate:a) laboratoare de încercări;b) laboratorare de etalonare;'psswpnj &c) organisme de certificare a produselor;d) organisme de certificare a sistemelor calitătii;e) organisme de certificare a personalului;f) organisme de certificare a sistemelor demanagement al mediului; ,g) organisme de inspecţie. ‘
С ţ:.l ■$'Pot fi acreditate organisme şi laboratoare care desfăşoară activităţi atât tn domeniul reglementat cât şi In domeniul nereglementat.
Organismul naţional de acreditare
Poate fi membru al organismului national de acreditare, cu aprobarea adunării generate, orice persoană juridică care esie de acord cu statutul său şi doreşte să susţină realizarea scopului acestuia.
Adunarea generate a membrilor organismului national de acreditare este strudurată In colegii, după cum urmează: 'a) Coiegiui organismelor acreditate, care poate cuprinde laboratoare şi organisme de certificare şi de jnspectie
acreditate, precum şi organizaţii fără scop lucrativ ate acestora;b) Coiegiui beneficiari lor, care poate cuprinde persoane juridice care sunt interesate să beneficieze de serviciile
organizatiilor din Coiegiui organismelor acreditate sau au interes In acreditare, cum sunt agenti economici, inclusiv intreprinderi mici şi mijlocii, organizatii patronale, camere de comerţ şi industrie, organizatii financiar-bancare şi de asigurări, asociaţii profesionale, federatii şi confederaţii sindicale, instituţii de învă|ământ, universităti, centre de transfer tehnologic, de incubare şi de inovare, de dezvoltare locate şi a intreprinderilor mici şi mijlociii, precum şi altele, inclusiv asociaţii fără scop lucrativ ate acestora.
4 ROCERT S.A.
Supravegherea de căîre reprezentantul guvemului se rezumă la examinarea sistemului aplicat de fumizor şi a evidenţelor objective privind conformitatea. Se pune accentul pe importanţa sistemului şi nu pe organîzarea însăşi, care este la latitudinea fumizorului. Această “inteligentă delegare de autorilate” permitea guvemului renunţarea la inspecţia direct!, costisitoare, “de modă veche” a produselor In valoare de 30 millarde dolari aehiziţionate anual de-Departamentul apărării.
Acest document s-a aflat la baza attor documente privind asigurarea calităţii: de exemplu “Cerintele generate pentru asigurarea calităţii" (Anglia, 1965); “Cerinţele privind sistemul calitate In industrie” şi ”Ghid pentru evaluarea sistemului de control al calităţii” (NATO, 1968).
• 1969 - NASA introduce documentul NHB 53004 - “Prevederi ale unui program calitate pentru fumizorii sistemului aeronautic şi spaţiaf, considerat “un model planificat şi sistematic al tuturor acţiunilor necesare pentru a conferi încrederea că produsul final va Indeplini cerintele specificate.
• 1970- ISO crează Comitetul consuftativ pentru certificare -CERTICO. .
• 1980 - ISO crează Comitetul tehnic pentru asigurarea calităţii - Acordul General pentru Tarife şi Comert - GATT - iniţiază Acordul privind barierele tehnice In caiea comerţului, cu scopul de a asigura că reglementările tehnice sau standardele privind siguranţa, sănătatea, protectia consumatorului sau a mediului, adoptate de guveme sau de alte organisme nu creează obstacole In cale comerţului international. Acordul se referea şi la metodele pentru certificarea conformităjii cu reglementări tehnice şi standarde.
• 1982 - Guvemul britante prezint! In parlament Cartea alhă’ “Standards, Cal'tate si Cnmnetîtiyîtato internaţională" care
conţine şi un capitol “Asigurarea calităţii şi Certificarea”.
• 1985 -> CEE adoptă Directive privind răspunderea In legătură cu produsele - CEE adoptă “Noua abordare a armonizării tehnice şi standardizării", care prevede, In esenţă că:
a) legislafia comunitară se va rezuma la un minimum de restrict» pentru statele membre şi anume- • la' stabilirea, prin directive obligator», a “cerinjelor esentiale” pe care trebuie s! îe
. îndeplinească produsele pentru a asigura protectia sănătăţii, vieţii şi mediului;b) elaborarea standardelor europene (EN) facultative, privind cerinţele esentiale (pentru domeniile In care
există diredive) abordat de un organism certificator recunoscut. .
• 1987 - apariţia seriei de standarde internaţionale ISO 9000 (având la bază standardele britanice BS 5750), transpusă ulterior In standarde naţionale In majoritatea statelor dezvoltate.
CEE adoptă Actul European Unic prin care se stabileşte crearea “unei zone fără frontiere interne - Piaţa unică europeană - In care să Fie asigurată libera drculatie a bunurilor, produselor, servidilor, capitalurilor”.
• 1988 - este creată Asodafia americană pentru acreditarea laboratoarelor;
• 1989 - Societatea American! pentru Controlul Calităţii organizează Biroul pentru Acreditarea Organismelor de Certificare.
CEE adopt! “Abordarea global! privind evaluarea conformităţii”, contribute esenţială la libera circulatie a bunurilor. în esenf! se prevede: .
a) definirea şi utilizarea In reglementările CEE a unui sistem “modular” de proceduri de certificare, de la declaraţia de conformitate a producătomlui până la inspectia produsului, trecând prin diferite nivele de interventie a tertei părţi (organismul certificator); prin aceasta se confer! mai muft! flexibilitate schemelor de certificare obligatorii In CEE;
b) dezvoltarea senei de standarde europene privind asigurarea calităţii (EN 29000), cerinţele pentru organismele de testare, certificare şi acreditare (EN 45000) şi intercomparările organismelor de testare In vederea facilitării recunoaşterii reciproce a certificatelor;
c) crearea Organizaţiei Europene pentru Testare şi Certificare, cu scopul de a impulsiona recunoaşterile reciproce In sectoarele pentru care nu exist! directive europene.
ROCERT S.A. 3
В. Alţi lermeni:
a) acreditare - procedure prin care un organism ce are о anumită autoritate recunoaşte oficial faptul că un . organism sau о persoană este competentă să efectueze sarcini specifice;b) autoritate - organul de specialitate al administraţiei publice centrale şi locale sau organismul, respectiv
reprezentantul acesteia, abilitat ca, in exerciţiul autorităţii de stat, să ia măsuri obligatorii şi să adopte reglementări in domeniul său de competenţă;
c) domeniu regtementat - domeniu in care punerea in circulate, pe piaţă, a produselor şi servidilor este reglementată prin legi şi alte acte normative;
d) domeniu nereglemşntat - domeniu in care punerea in circulate, pe piaţă, a produselor şi serviciilor nu este reglementată prin legi şi alte acte normative;
e) infrastructure pentru evaluarea conformităţi i - ansamblul organismelor care efectuează încercări, etalonări, certificări de produse, de sisteme ale calităţii, de personal, de sisteme de management al mediului, precum şi inspecjie;
f) barieră tehnică - barieră in calea comerţului, creată prin moditicări ale speciticaţiilor tehnioe naţionale referitoare la produse sau prin măsuri cu efect echivalent;
g) organism notif icat - laborator de încercări, de etalonare, organism de certificare sau organism de inspectie desemnat de către о autoritate pentru a efectua evaluarea conformităţii in domeniul regtementat;
h) AcordUl european privind evaluarea conformităfi i - acord care se încheie între Comunitatea Europeană şi fiecare din ţările asociate şi care prevede recunoaşterea reciprocă de către acestea a rezultatelor aplicării procedurilor de evaluare a conformitătii.
Certificarea a căpătat о largă extindere in comerţul international, mai ales după apariţia standardelor intema|ionale ISO
seria 9000 şi a normelor europene EN seria 45000.
Prin urmare, certificarea reprezintă о modah'tate de atestare a confonnilăţii produselor, serviciilor, procesebr, sistemu/ui calităţii unei tntreprinderi, cu un referential prestabilit, atestare pe care о reatizeazâ un organism neutru, independent de producător şi beneficiar, denumit organism de certificare.
Repere cronologtce privind asigurarea şi certificarea calităţii
• 1912 - se acordă primul certificat de navigabilitate unui avion britanic.
• 1914 - crearea Departamenţului Inspecţiei. Aeronautice - AID, in Anglia. AID pune la punct un sistem de fnregistrare prin care se asigură trasabilitatea fiecărui incident. Era obligatorie păstrarea evidenţelor şi aprobarea de către reprezentantul clientului - inspectorul AID, a tuturor modificărilor de proiect. Se introducea, in industria aeronautică britanică, conceptul de sistem calitate. Se creau “cerinţele de bază ale asigurării calităţii. Este greu de recunoscut că eforturile de azi pentru introducerea unor practici similare nu sunt de fapt nimic nou.”
• 1924 - eforturi de creare a "filosofiei şi practicii de satisfacere a clientului privind calitatea", la Bell Telephone Laboratories, SUA.
• 1925 - Departamentul pentru ingineria inspecţiei de la Bell Telephone Laboratories se transformă in Departamentul pentru asigurarea catităţif.
• 1959 - Departamentul apărării SUA introduce documentul MlL-Q-9858 A “Cerinţele programului calitate" - "cea mai bună bază pentru construirea relaţiilor privind calitatea”. Se cere furnizorilor guvemului american să aibă un sistem eficient prin care sa asigure realizarea pe bază de documente complete a tuturor actiunilor necesare producerii de bunuri care să satisfacă cerin|ele specificate; să pună la dispoziţie, la cerere, evidence prin care să fie asigurată agenţia guvemamentală (beneficiară) că activitatea a fost executată corect.
“Guvemul nu spune cum să se lucreze şi nu avizează în vreun fei metodele aplicate de furnizor, deoarece prin aceasta ar deveni parte implicată şi ar diminua răspunderea fumizorului".
2 ROCERT S.A.
Certificarea şi acreditarea- vorputea rezista concurenţei societăţiie comerciale fără sistem ai caiităţii certificat, după anui2000 ? -
“Standardele ISO 9000 descriu minimum necesar pentru certificare. Dar, pentru a
avea succes, important este ce se face peste acest minim."
Tito Conti - preşedinte EOO 1992-1994
Generalităţi, definiţll
Fn condiţiile diversificării şi înoirii rapide a ofertei de mărfuri (produse şi servicii) şi a mondializării pieţelor, a apărut necesitatea introducerii unor practici noi, care să asigure creşterea încrederii între partenerii comerciali din diferite ţări şi, în special, a încrederii consumatorului privind calitatea produselor pe care acesta le achiziţionează.
Deoarecu simpla .Jirmaţie a producătonjlui nu mai oferea garanţii obiect'rve privind calrtatea produselor, într-o serie de ţări, în primul rând în cele’dezvoitate, s-a introdus sisterriul “certificâni”. Obiectivui sâu esenţiai este de a garanţa, prin intermediui unui organism terţ, independent de producător şi de benefidar, conformitatea unui produs, servidu, proces sau a sistemului cah'tăţii întreprinderii cu un referential prestabiiit.
Pentru о mai bună înţelegere a conceptelor prezentate în continuare privind sistemul certificării cât şi a noţiunii de certificare şi acreditare vom încerca să explicităm câţiva tsrmeni uzuali: .
A. Termeni a căror definiţie este prevăzută în standardele naţionale:
a) cert i f icare - procedura prin саге о terţă parte dă о asigurare scrisă că un produs, proces sau serviciu este conform cu condiţiile specificate;
b) conformitate - îndeplinirea de către un produs, proces sau serviciu a condifiilor specificate;c) evaluarea conformităţi i - orice activitate al cărei obiect este de a determina in mod direct sau indirect faptul că
sunt îndeplinite condiţiile specificate;d) cert i f icarea conformităţi i - acţiune a unei terţe părţi care dovedeşte existenţa încrederii adecvate că un produs,
proces sau servidu corespunzător identificat este în conformitate cu un anumit standard sau cu un alt document normativ;
e) auditul cai i tăpi - examinare sistematică şi independentă in scopul de a determina dacă activităţile referitoare la calitate şi rezuttatele aferente satisfac dispozifiile prestabilite, precum şi dacă aceste dispoziţii prestabilite sunt implementate efectiv şi sunt corespunzătoare pentru realizarea obiectivelor;
f) reglementare - document care confine reguli cu caracter obligatoriu şi care este adoptat de căţre о autoritate;g) reghmăntare tehnică - reglementare care prevede condifii tehnice, fie in mod direct, fie prin referire la un standard,
la о specificafie tehnică, la un cod de bună practică sau care preia integral confinutul acestora;h) trasabii i tate - capacitatea de regăsire a istoricului, a utilizării sau a locaiizării unei entităţi prin identificări înregistrate;
atunci când este asociat etalonării, termenul racordează echipamentele de măsurare la etaloanele nnfionale sau intemafionale, la etaioanele primare, la oonstantele sau proprietăfile fizice fundamentale sau la materialele de referinţă.
'
ROCERT S.A. 1
După trasarea diagramei se identifică pe aceasta drumul critic (traseul ce implică cel mai mare timp)
şi se încearcă sortarea întregului program prin luarea unor măsuri pentru reducerea duratei drumului critic.
8.2.7 Diagrama PDPC (arborele de decizii)
Diagrama PDPC (Process Decision Program Chart) este folosită pentru identificarea alternativelor la
о soluţie, [Că98], Este utilă pentru a planifica lanţurile posibile de evenimente când problema nu este foarte
clară. Tehnica de construire a diagramei PDPC este aceeaşi ca şi în cazul diagramei arbore.
In Figura 35 se prezintă un exemplu de diagrama PDPC (arbore de decizii).
Figura 35 Exemplu de diagramă PDPC (arbore de decizii)
8.2.8 Diagrama PCA sau diagrama de analiză matrice - date
Diagrama PCA (Principal Component Analysis) serveşte pentru analiza datelor prezentate într-o
diagramă astfel încât să se poată cuantifica clar influenţa definiţilor factori şi fenomene. Este unicul din cele
cinci instrumente de management care se bazează pe prelucrări complexe de date numerice.
8.2.5 Diagrama matrice
Diagrama matrice are rolul de a evalua, selecţiona şi decide asupra unei probleme date, într-o formă
logică şi se foloseşte pentru a determina relaţiile între cauze şi rezultate sau între metode şi obiective, când
fiecare dintre acestea constă din două sau mai muite elemente. Rezultatele şi cauzele se ordonează pe о
planşă de tip matrice, cu linii şi coloane. Relaţiile dintre două elemente se identifică la intersecţiile liniilor şi
coloanelor corespunzătoare şi se marchează cu simboluri prestabilite, [Că98],
8.2.6 Diagrama cu săgeţi (PERT)
Diagrama cu săgeţi sau diagrama PERT (Program Evaluation and Review Technique) este folosită
pentru planificarea unei activităţi şi este indispensabilă la elaborarea proiectelor pe termen lung.
Succesiunea fazelor de realizare a unui proces şi relaţia sa cu un alt proces se reprezintă prin
reţeaua de săgeţi şi punctele de legătură.
Succesiunea de etape este următoarea, [Că98]:
1. Listarea operaţiilor necesare;
2. Scrierea fiecărei operaţii pe о cartelă şi ordonarea în funcţie de legăturile dintre ele, ре о
foaie de hârtie, a cartelelor;
3. Trasarea diagramei cu săgeţi, numerotarea nodurilor şi scrierea mărimi timpilor necesari
pentru realizarea fiecărei operaţii ( Figura 34):
ТЕМА
Figura 34 Exemplu de diagramă cu săgeţi (diagrama PERT)
50
8.2.3 Diagrama de relaţii
Diagrama de relaţii este folosită pentru a diferenţia relaţiile între cauză şi efect. Succesiunea
etapelor de realizare a diagramei de relaţii este următoarea, [Că98]:
1. Desenarea problemei;
2. Scrierea pe cartele a cauzelor problemelor;
3. Distribuirea, gruparea şi ordonarea cartelelor în acord cu relaţiile cauză - efect şi trasarea
unor săgeţi cu sensul de la cauză la efect.
4. Determinarea relaţiilor dintre toate cartelele.
5. Identificarea şi marcarea cauzelor principale şi dezvoltarea soluţiilor pentru problema
dată.
8.2.4 Diagrama de tip arbore
Diagrama tip arbore are rolul de a detalia aspectele problemei de la general la particular şi se
dezvoltă în următoarea succesiune de paşi, [Că98]:
1. Fixarea obiectivului;
2. Dezvoltarea măsurilor primare şi crearea astfel a unor ramuri de primul nivel;
3. Dezvoltarea măsuritor secundare;
4. Dezvoltarea măsurilor de ordin mai înalt;
5. Verificarea relaţiilor dintre obiective şi măsuri;
6. Trasarea diagramei.
Figura 33 prezintă un exemplu de diagramă tip arbore, [Tr94J, [Că98],
rirnu] Al doil.ea Al treileanivel mvel nivel
Figura 33 Exemplu de diagramă tip arbore
49
1 - stabilirea obiectivelor;
2 - culegerea datelor verbale;
ТЕМА
Cartelă de afmitate
Cartelă de afmitate
C. A.
C.A.
C. A.
C. A.
C.A. C. A.
Figura 32 Exemplu de diagrama de afinitate
3 - crearea cartelei de date (fiecare dată se scrie pe о bucată de hârtie - “cartelă”);
4 - organizarea cartelelor de date - prin aşezarea cartelelor pe о foaie de dimensiuni mai
mari;
5 - crearea cartelei de afinitate prin etichetarea fiecărui grup de cartele cu un titlu scurt, dar
complet, referitor la caracteristicile grupului;
6 - ordonarea in grupuri de cartele de afinitate şi prepararea diagramei de afinitate.
Diagrama de afinitate este utilă atunci când se abordează о temă (problemă) asupra căreia nu se
ajunge la о concluzie. Figura 32 prezintă schema unei diagrame de afinitate, [Că98],
48
8.1.9 Indicatori statistici
Evident, analiza populaţiei statistice investigate va trebui să se facă, în primul rând, pe baza
parametrilor statistici de tendinţă (medie, mediană, valoare centrală, modul) şi.a indicilorde împrăştiere
(amplitudine, dispersie, abatere standard), [Ba88],
Dintre aceştia, media aritmetică şi abaterea medie pătratică sunt cel mai des utilizaţi.
8.2 Instrumentele managementului calităţii
8.2.1 Generalităţi
Cele şapte instrumente statistice au un caracter reactiv întrucât defecţiunile sunt evidenţiate de
datele culese şi determină reacţii pentru corectarea lor. Pentru îmbunătăţirea calităţii şi realizarea obiectivelor
calităţii totale e necesar să se ajungă de la calitatea reactivă la cea activă, motiv pentru care, alături de cele
şapte instrumente statistice trebuie utilizate cele şapte instrumente de management al calităţii. Acestea
sunt, [Că98]:
1. diagrama de afinitate;
2. diagrama de relaţii;
3. diagrama tip arbore;
4. diagrama în matrice;
5. diagrama cu săgeţi (PERT);
6. arborele de decizii (PDPC);
7. analiza prin matrice - date. (PCD).
8.2.2 Diagrama de afinitate
Diagrama de afinitate este recomandată pentru a sintetiza, clasifica şi structura ideile slab definite
şi se construieşte pe baza datelor verbale provenite din diferite surse şi privind diferite fapte, idei, observaţii,
opinii asupra diferitelor probleme sau situaţii.
Pentru crearea unei astfel de diagrame se parcurg etapele, [СЙ98]:
47
Nr. crt.
Tipul
defectului
Nr. defecteNr. cumulat de
defecte
Procent
cumulat
1defectiv < dmin
100 . 10050%
2defectiv > dmax 50 150 75%
3Rugozitatea prea
mare20 170 85%
4 Alte defecte 30200
100%
45
▲
Limita superioară
. .. • v.
. ♦ ‘ ♦ • * * * * * *
♦ * , • * » * t ♦ »
-------------►
Limita inf timp
Figura 31 Exemplu de fişă de control 3 - trasarea liniilor orizontale
corespunzătoare valorilor limită superioare şi inferioară ale caracteristicii şi construirea de histograme
orizontale în partea dreaptă a graficului pentru analizarea distribuţiei caracteristicii pe perioada controlată.
46
MUDispozitiv Ap. de
măsurăOperator
Figura 28 Schema generală a unei diagrame cauză - efecttemp
Imprecizie geo.
reglaj
rigiditate
Etc.
prectzta
aşezare
reglaj
Etc.
semifabricat
Preciziasemifabricat
Caracteristice
fizico - mecanice
Preciziadimensională
Etc.
Adâncime de
aşchiere
viteză
Parametriii regimului
de aşchiere
►
Figura 29 Diagramă cauză - efect pentru evidenţierea factorilor ce influenţează precizia dimensiomală la prelucrarea pe maşini-unelte
44
Figura 27 Exemplu de analiză prin stratificare
Figura 27 Exemplu de analiză prin stratificare (continuare)
Histogramele stratificate obţinute evidenţiază că numai maşina I rebutează piesele, astfel încât
cercetările ulterioare se vor orienta asupra rectificării diametrului exterior pe această maşină pentru a izoia şi
îndepărta cauza abaterii.
8.1.6 Diagrama cauză - efect
Diagrama cauză - efect, denumită şi diagrama ISHIKAWA sau diagrama în schelet de peşte se
întocmeşte în vederea stabilirii relaţiei existente între efecte şi cauze şi permite identificarea cauzelor unei
probleme, [Tr94], [Pr98], [Că98],
43
Figura 27 Exemplu de analiză utilizând diagrama de corelaţie
în continuare se numără punctele de pe cele patru domenii fără a se considera cele de pe mediane:
nl, nil, nlli, nIV.
Se calculează: n+
—nl + nlli n_ = nil + nIV
în funcţie de diferenţa N = \n t -n.\ se evaluează, din tabele, tipul corelaţiei şi probabilitatea de
eroare.
8.1.5 Analiza prin stratificare
Când se anaiizează cauza unui efect sau a împrăştierii repartiţiei măsurătorilor efectuate, este
adesea necesară examiiiarea datelor grupate pe:
- tip de maşină;
- tip de material;
- tip de metodă de prelucrare;
- pe operatori, etc.
Metoda de grupare a datelor pe caracteristici comune de date se numeşte stratificare.
Figura 28 redă о histogramă combinată reprezentând repartiţia valorilor diametrului unor piese de tip
ax prelucrate pe două maşini de rectificat diferite (zona haşurată este rebut, având diametrul mai mic decât
diametrul minim). Cum obţinerea diametrului exterior se face pe două maşini diferite se va întocmi
histograma stratificată pentru cele două maşini:
42
Figura 26 Tipuri de diagrame de corelaţie
Figura 26 Tipuri de diagrame de corelaţie (continuare)
a) corelaţie puternic pozitivă; b) corelaţie pozitivă; с), d), e) nu există corelaţie; О corelaţie
negativă; g) corelaţie puternic negativă
Analiza diagramei se face în raport cu distribuţiile punctelor. Pentru aceasta se trasează о linie verticală,
respectiv orizontală corespunzătoare medianei variabilei x,respectivy. Cele două linii impart diagrama în patru domenii, Figura 27, [Că98],
4 1
га :й>
з •РЗW
3о<л
гага :С ВШ I ..«а»....,»
>О<и 1 ЧЧ :
ч- : ■,
valorile argumentului
Figura 25 Histograma
8.1.4 Diagrama de corelaţie
Presupunând că avem două tipuri de date notate cu x sau cu y, dacă la creşterea lui x, у creşte sau
descreşte, spunem că între ele există о corelaţie. Dacă la creşterea lui x, у creşte avem о corelaţie pozitivă,
dacă la creşterea lui x, у descreşte avem о corelaţie negativă, iar dacă la creşterea lui x, у are о distribute
întâmplătoare rezultă că între ele nu există corelaţie.
Figura 26 prezintă câteva tipuri de diagrame de corelaţie, [Că98], [Pr98], [Tr94],
. • t
a)
40
b)
Figura 22 Graficul sau diagrama de sectoare
4. Graficul bandă, Figura 23 - are aceleaşi funcţiuni ca şi graficul de sectoare, reprezentarea
făcându-se pe о bandă divizată pe lungime de la 0 la 100%.
Figura 23 Graficul bandă
5 Graficul GANTT, Figura 24 - programează şi urmăreşte dezvoltarea în timp a unui plan.
Figura 24 Graficul GANTT
39
Câteva tipuri de grafice utilizate în domeniul calităţii sunt următoarele, [Tr94], [Pr98], [Că98J:
1. Graficul de bare, Figura 20 - compară mărimea diferitelor cantităţi.
Figura 20 Graficul de bare
2. Graficul de linii, Figura 21 - studiază schimbările în timp.
Figura 21 Graficul de linii
3. Graficul sau diagrama de sectoare, Figura 22 - compară un ansamblu de date prelucrate şi
reprezentate prin sectoare într-un cerc.
38
8 Instrumentele calităţii şi ale managementului calltăţii
8.1 Instrumentele calităţii (cele şapte instrumente statistice)
8.1.1 Aspecte generale
în general, pentru a rezolva problemele calităţii trebuie să se aplice metoda cea mai adecvată.
Pentru aceasta trebuie să se parcurgă sistematic şapte paşi pentru a stabili atât cauza problemei cât şi
modul optim de soluţionare al acesteia, [Op05], [Că98], [Ju02],:
1. identificarea problemei;
2. stabilirea obiectivului de îmbunătăţire;
3. analizarea cauzelor;
4. formularea propunerilor de îmbunătăţire;
5. aplicarea planului de îmbunătăţire;
6. evaluarea rezultatelor îmbunătăţirii;
7. asigurarea că problema nu se va mai repeta.
Cele şapte instrumente statistice care se pot aplica în cadrul acestui ciclu sunt următoarele:
1 - graficele;
2 - histograma;
3 - diagrama de corelaţie;
4 - analiza prin stratificare;
5 - diagrama cauză - efect;
6 - diagrama PARETO;
7 - fişa de control.
8.1.2 Graficele
Graficele sunt uzual reprezentări plane ce permit înţelegerea uşoară a situaţiei, respectiv datelor
analizate. Au avantajul simplităţii, identificării rapide a tendinţelor şi caracteristicilor analizate şi al transmiterii,
sub о formă uşor de reţinut a informaţiilor dorite.
37
