Gazeta Basarabiei - nr17 - WEB

gazetaBASARABIEI

Ziarul moldovenilordin Italia

http://www.moldinit.com

Anul IIINum. 2 (34)1-15 martie 2011

Sărut, mamă, mâna ta

Vine primăvara, se trezeşte natura, şi noi ne amintim de cei dragi. Voi scrie acest editorial pentru mama, în toţi aceşti ani de

depărtare am simţit-o mereu aproape. În tot acest răstimp a trăit doar cu gândul la copii, la realizările şi problemele noastre.

În fiecare an, când vine primăvara, mă duc cu gândul acasă. Mă gândesc la Moldova, unde la 1 Martie se dăruiesc mărţişoare, iar la 8 se felicită toate femeile cu flori. Cel mai des afară este încă frig, toţi umblă zgribuliţi în căutare de lalele. Şi totuşi acasă primavara se simte altfel, iar noi, cei plecaţi, simţim şi mai acut lipsa acelei atmosfere, pentru că ne macină dorul. Dorul de cei dragi şi, în special, dorul de mamă. Mulţi dintre noi nu şi-au vazut mama ani întregi, iar alţii au avut nenorocirea s-o piardă aflându-se departe.

Sun des acasă, îi vor-besc despre examene şi despre lucru, despre planurile pentru viito-rul apropiat, dar mai ales despre ceea ce fac zi de zi, cum îmi petrec săptămâna. Am mereu aprobarea a ceea ce fac şi sprijinul în ceea ce-mi propun. Este mult mai uşor să înfrunţi greutăţile, atunci când te înconjoară oamenii dragi. De câte ori a tre-buit să fiu mai aproape, de câte ori mi-ai lipsit şi cât de mult dor ne lea-gă zilnic? Este o fericire

să ai mamă.Acum, că vin sărbă-

torile de primăvară, să ne închinăm mamelor noastre pentru răbdare, să le transmitem căldu-ra din sufletele noastre şi florile recunoştinţei pentru grija pe care ne-o poartă, să le mulţumim pentru dragostea lor nemărginită.

„Gazeta Basarabiei” felicită toate femeile cu ocazia zilei de 8 Martie şi le doreşte tuturor fericire.

Olga Coptu

Prin eforturi comune,diaspora a reuşitsă stăvilească pofteleconducătorilor „Moldtelecom” SA

Cultura ca eventualăcale spre libertate

În a doua jumăta-te a lunii februa-rie a anului în curs, indubitabil, subiectul cel mai discutat de către opinia publică din Republica Moldo-va este cel care vizează majorarea abuzivă a tarifelor de către „Moldte-lecom” SA. pag. 3

La 16 februarie am avut onoarea sa vizităm Institutul Cultural Ro-mân de Cercetare Umanistică de la Veneţia, cu ocazia prezentării volumului de poezie a scriitoru-lui basarabean Iurie Bojoncă “Din puşcăriile Paradisului”.

„Bogăţia lumii este în minteaomenească, rămâne doar săo culegem prin învăţătură”

pag. 5

pag. 7

Interviucu Varvara Vizir,traducător,mediator intercultural

gazetaBASARABIEI2 1-15 martie 2011

Gazeta BasaraBiei este o publicaţie în bază de voluntariat, fără apartenenţă politică şi non profit, care îşi propune să ia atitudine vizavi de: Viaţa comunităţii basarabene în Italia; Evenimentele social-economice şi politice din R.Moldova şi Italia; Noutăţile legislative privind străinii în Italia; Invitaţii la evenimente culturale şi anunţuri.

La momentul actual, este unica publicaţie în limba româna, realizată de către şi pentru moldovenii din Italia, deschisă tuturor doritorilor de a colabora cu noi.Director: Olga Coptu reDactor: Jana RENIţă coLaBoratori: oleg ChICu, Veaceslav ARApAN, Oleg JOSANu, Ghenadie CIuBARA

publicaţia este distribuită gratis la Roma, Veneţia, padova, Bologna, Torino, Milano, varianta electronică o puteţi primi scriindu-ne la adresa: [email protected]: Asociaţia Gazeta Basarabiei, Roma, Italia. Tel.: 00 393 28 2167650. Tiparul este executat la tipografia ”prag 3” | tiraj: 3000 ex.

p-publicitate, pp- publicitate politică. Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul articolelor publicitare. Roma, Italia.

VitalieCIobanu

Dubla înfăţişare a Moldovei

O ţară cu două feţe. Una solară, zâmbitoare, atractivă, desprinsă parcă din spoturile de reclamă pentru turiştii occidentali, şi alta sumbră, depresivă, rezervată consumatorilor de acasă – aceasta e Mol-dova. Succesele externe ale actualei guvernări tind tot mai mult să acopere propagandistic neîmplini-rile interne.

De exemplu, nimeni nu va pune la îndoială faptul că apropiata vizită a vicepreşe-dintelui american Joe Biden la Chişinău reprezintă dovada unei imagini externe foarte fa-vorabile a Republicii Moldova. Ne întrebăm însă dacă această percepţie pozitivă se va menţi-ne după ce oficialul american

Cum să scăpăm de boala parvenitismului şi a foloaselor necuvenite, care împing Moldova înapoi în grota comunismului?

se va plimba pe drumurile des-fundate ale Moldovei, după ce va intra – dacă i s-ar oferi po-sibilitatea – în spitalele degra-date, cu bolnavi care dorm pe culoare, sau dacă ar vedea sa-tele noastre părăsite, lipsite de o elementară infrastructură, de apeduct şi canalizare. La fel de mult ne-am dori să cunoaş-tem opinia dlui Biden despre

politica interesului naţional, profesată de Opoziţia comu-nistă, care nu vrea decât să revină la putere pentru a jefui ţara mai abitir decât a făcut-o între anii 2001-2009.

Ion hadârcă a avut o ex-presie memorabilă: „cârtiţa comunistă sapă în digul Alian-ţei.” Deputatul liberal se refe-rea la discuţiile dintre Filat şi Voronin, dar şi la cele dintre Lupu şi şeful pCRM pe tema votării preşedintelui, discuţii netransparente, care pun în pericol existenţa Coaliţiei. Dar şi în activitatea curentă, par-tidele din Alianţă au grijă să uşureze munca tenace a „câr-tiţei comuniste”. Astfel, actua-la putere a eşuat în încercarea ei de a curma, prin măsuri administrative, creşterea galo-pantă a preţurilor. Scumpirile

sunt ca o molimă, ai crede că toate aceste carteluri şi clanuri mafiote au decis să provoace o revoltă populară care să-i readucă pe comunişti la gu-vernare.

Mai rău este că în acest război surd sunt amestecate interese economice din sâ-nul actualei puteri şi rivalităţi politice acerbe. Mărirea scan-daloasă a tarifelor, la care a recurs Moldtelecom, a pus în scenă un jenant schimb de re-plici între premierul Vlad Filat şi ministrul economiei Valeriu Lazăr. Aceste dueluri verbale, cu sau fără iz de pR, sunt fă-cute pe spinarea cetăţenilor, iar costurile politice le suportă Alianţa în întregul ei, nicide-cum partidele luate separat.

În domeniul construcţii-lor, investitori români se plâng

că sunt furaţi, deposedaţi de nişte aşa-zişi parteneri ru-sofoni din Moldova – şi este invocat numele unui lider de partid social-democrat –, iar aceste scheme criminale sunt acoperite de o justiţie coruptă. Cum să nu-ţi aminteşti în acest context şi de soarta firmei „Eu-rofarm” de la Braşov? Aceasta, după ce preluase întreprin-derea „Farmaco” – singurul producător de medicamente din Moldova –, relansându-i activitatea, a fost izgonită de guvernarea comunistă.

La fel au păţit şi produ-cătorii de bere din România, sabotaţi cu înverşunare prin înţelegeri ilegale dintre auto-rităţi şi clanurile economice de sorginte estică. De atunci încoace, vorba unui scriitor mucalit, moldovenii se „înea-

că în „Baltica” rusească şi-n bere ucraineană pompată din Nipru”. Corupţia a luat pro-porţii atât de indecente, încât răzbate până şi într-o presă mediocră cum e cea moldo-venească, din care jurnalis-mul de investigaţie a dispărut aproape cu desăvârşire.

„Keep going to West”, ne va spune, probabil, la Chişi-nău, vicepreşedintele Joe Bi-den, adică: „moldoveni, con-tinuaţi pe drumul reformelor şi noi vă vom ajuta!”. Dar cum să scăpăm de boala parveni-tismului şi a foloaselor necu-venite, care împing Moldova înapoi în grota comunismului, din păcate, nimeni nu ne poa-te învăţa.

Sursa: www.europalibera.org

Ofiţerii moldoveni ai Ar-matei Naţionale aflaţi în Misiunea ONU din Coasta de Fildeş (Cote d’Ivoire) au adresat o scrisoare preşedintelui Alassa-ne Ouattara prin care se anunţă îngrijorarea acestora faţă de violarea dreptului la educaţie a copiilor.

potrivit locotenentu-lui-colonel Coptu Vitalie, superiorul observatorilor militari moldoveni, în urma apelului preşedintelui

Coastei de Fildeş Alassane Ouattara, mii de instituţii de învăţământ din partea de nord a ţării au fost în-chise, lipsind astfel apro-ximativ 800 mii de copii de accesul la educaţie. Apelul a fost făcut în urma refuzului ex-preşedintelui Laurent Gbagbo de a-i ceda puterea politică lui Alassa-ne Ouattara, după scrutinul din noiembrie 2010. De menţionat faptul în Coasta de Fildeş aproape jumatate din populaţie este analfa-betă.

Făcând o retrospectivă a politici externe din ultimii ani, putem conchide că diplomaţia de la Chişinău a înregistrat un succes care nu ar fi posibil fără refor-mele întreprinse în ultimii cinci ani.

În opinia experţilor, uE şi-a reconfirmat decizia fermă de a aprofunda relaţiile cu Republi-ca Moldova şi de a continua să acorde asistenţă financiară şi tehnică pentru implementarea reformelor pe care Chişinăul şi le-a asumat în raport cu uni-unea Europeană. Miniştrii de externe ai uE au încercat să transmită Republicii Moldova mesajul că aprofundarea rela-ţiilor dintre cele două părţi este direct proporţională cu anga-jamentul Moldovei de a conti-nua calea reformelor şi voinţa politică de a duce la bun sfârşit reformele asumate pe parcur-sul acestui an.

Comisia Europeană a fost chemată de către miniştrii de externe ai ţărilor membre ale uE să creeze directivele pentru începerea negocierilor privind crearea zonei de comerţ liber şi aprofundat, ca parte inte-grantă a acordului de asociere cu Republica Moldova. Aceste negocieri vor începe de îndată ce condiţiile vor fi satisfăcute.

Consiliul uE la nivel de

miniştri de externe a trasat trei obiective de bază în ceea ce priveşte relaţiile uE – Re-publica Moldova. primul se referă la asocierea politică şi integrarea economică cu uE, iar al doilea – la lansarea eta-pei operaţionale a dialogului privind liberalizarea regimului de vize, ultimul fiind începe-rea negocierilor asupra zonei de comerţ liber, aprofundat şi comprehensiv ca parte a Acor-dului de Asociere. Mai mult ca atât Consiliul uE la nivel de mi-niştri de externe a recomandat Comisiei Europene să înceapă elaborarea foii de parcurs pen-tru Republica Moldova în ceea ce ţine de liberalizarea regimu-lui de vize şi crearea zonei de comerţ liber şi aprofundat.

Concluziile Consiliul uE conţin o serie de mesaje per-tinente pentru clasa politică moldovenească, în special pentru partidele politice, de care depinde viitorul Republi-cii Moldova. Numai un astfel de parteneriat poate impulsi-ona cu adevărat procesul de reforme interne necesare pen-tru a determina uE să aplice pe deplin în raport cu noi criteriul abordării diferenţiate, acor-dându-ne, în cele din urmă, o perspectivă europeană clar definită.

Dumitru Florea

Concluziile Consiliului UE sunt un succesal diplomaţieide la Chişinău

Ofiţerii moldoveniîn apărareadrepturilor copilului

În acest context, obser-vatorii militari moldoveni solicită soluţionarea crizei politico-militare fără a sa-crifica dreptul copiilor. Dre-pul la educaţie este unul din drepturile universale ale omului, şi este evident că învăţământul în Coasta de Fildeş este făcut ”osta-tic” al crizei politice, se mai spune în scrisoare.

Această ţara africană se

confruntă cu o criză politică şi militară în urma razbo-iului civil încheiat în 2002. Armata Naţională a Republi-cii Moldova detaşeaza ob-servatorii militari sub egida ONu din 2003. În prezent, militari moldoveni se afla în Sudan, Liberia şi Coasta de Fildeş, ceea ce reprezintă contribuţia modestă a Repu-blicii Moldova la securitatea internaţională.

gazetaBASARABIEI 31-15 martie 2011

În a doua jumătate a lunii fe-bruarie a anului în curs, indubi-tabil, subiectul cel mai discutat de către opinia publică din Republica Moldova este cel care vizează majorarea abuzivă a tarifelor de către „Moldtelecom” SA.

În mod normal, activitatea acestei Societăţi pe Acţiuni în care statul Republica Moldova este singurul acţionar, este controlată de către câteva organisme regulatorii, printre care rolul cel mai important îl joacă Agenţia Naţională pentru Reglementare în domeniul Comu-nicaţiilor Electronice şi a Tehnolo-giilor Informaţionale (ANRCETI) şi Agenţia Naţională pentru protecţia Concurenţei (ANpC). Aceste două Agenţii Naţionale, independente prin esenţa lor, conturează întregul cadru de activitate al „Moldtelecom”, ele fiind competente într-un spectru foarte vast de probleme – de la aprobarea tarifelor practicate de către întreprindere, până la determi-narea poziţiei dominante (adică, de monopolist) a societăţii pe acţiuni pe piaţa comunicaţiilor telefonice fixe din Republica Moldova. Nor-mele legale în vigoare actualmente în ţara noastră obligă cele două agenţii să-şi coordoneze acţiunile cu Guvernul. Astfel, de exemplu, dacă o întreprindere este recunoscută (de către ANpC) monopolist în Republica Moldova, atunci orice modificare a tarifelor practicate de către aceasta poate fi pusă în practică doar în urma avizului favorabil al Guvernu-lui. Îmi cer scuze de la cititori pentru înşiruirea acestor noţiuni foarte tehnice, dar o scurtă trecere în re-vistă este absolut necesară pentru a înţelege ce stă la originea avalanşei de evenimente care s-au abătut de câteva săptămâni asupra locuitori-lor ţării noastre şi, indirect, asupra noastră, a diasporei.

Aşadar, să revenim la cele întîmplate recent. În data de 28 de-cembrie 2010, într-un mod absolut inexplicabil, ANpC a decis abroga-rea propriei sale decizii din 2007, care constată rolul de monopolist al „Moldtelecom” SA. Două săptămâni mai târziu, la 12 ianuarie 2011, ANRCETI, ca răspuns la o solicitare a „Moldtelecom”, aprobă o nouă grilă tarifara pentru serviciile de telefo-nie fixă. Vă rog să remarcaţi care a

fost momentul exact pe care aceste două Agenţii Naţionale şi „Moldte-lecom” SA l-au ales pentru efectua-rea acestor manevre dubioase. Ştim cu toţii că perioada sărbătorilor de iarnă la moldoveni durează apro-ximativ trei săptămâni, pentru a corespunde tuturor veleităţilor din societate. Este ştiut că în fiecare an, între 24 decembrie şi 14 ianuarie, atât presa, cât şi societatea civilă se află într-o stare cu un nivel redus de atenţie şi alertă, şi acest lucru este uşor explicabil: foarte mulţi oameni sunt plecaţi la rudele lor de la ţară, sau sunt în vacanţă în alte ţări. În plus, în acest an, întreaga atenţie a presei şi a societăţii civile a fost cap-tată de un alt subiect foarte impor-tant: finalizarea negocierilor între partidele care au trecut pragul elec-toral la alegerile din 28 noiembrie 2010 şi formarea noii Alianţe de guvernare. În aceste condiţii, într-o primă etapă, deciziile citate mai sus ale ANpC şi ANRCETI au trecut com-plet neobservate. Nu a trecut însă mult timp, şi planul care acoperea aceste manevre a intrat direct într-o fază de imploziune. primul pas greşit al conducerii „Moldtelecom” a fost lansarea pe piaţa mediatică a unei minciuni sfruntate. pe la mijlocul lunii ianuarie, în presa din Republica Moldova a fost publicată o aşa-zisă „solicitare”, parvenită, chipurile, de la „reprezentantii comunităţilor de moldoveni stabiliţi cu traiul în străinătate” (erau citate în total 11 ţări: Italia, Canada, SuA, Cehia, Federaţia Rusă, Irlanda, Spania, ucraina, Germania, Marea Britanie, Israel). Aşa-numita „soli-citare” conţinea o cerere, adresată conducerii „Moldtelecom”, de micşorare a tarifelor la convorbirile telefonice internaţionale. Toate bune şi frumoase, cu excepţia faptului că, aşa cum a fost dovedit ulterior, o asemenea „solicitare” pur şi simplu nu a existat. Au existat mai multe elemente care m-au pus pe gânduri din prima clipă când am luat cunoştinţă de conţinutul „solicitării”. În primul rând, în lista semnatarilor nu figura niciun nume şi prenume de persoană concretă semnatară a „solicitării”, dar şi nicio denumire precisă a vreunei asociaţii, comunităţi sau organizaţii de alt gen a moldovenilor din ţările menţionate. Este foarte straniu că un grup de cetăţeni, de exemplu

Prin eforturi comune, diasporaa reuşit să stăvilească poftele conducătorilor „Moldtelecom” SA

din Italia, care au avut ideea unei astfel de solicitări, să nu fi căutat în mod intenţionat să obţină sprijinul cu vreo asociaţie a moldovenilor din această ţară. Cu atât mai mult, cu cât anume în Italia numărul aso-ciaţiilor formate de către cetăţenii moldoveni este unul impunător şi că aceste organizaţii sunt foarte active şi receptive la acţiuni de tip comunitar. În al doilea rând, din propria experienţă, pot să spun foarte clar că timp de 12 ani de când sunt plecat din Republica Mol-dova, am fost telefonat de acasă doar în cazuri de absolută urgenţă. Adică, în total, de vreo 8 ori. În 12 ani de zile. Sunt sigur că acelaşi lucru este valabil şi pentru marea majoritate a Domniilor voastre. Este normal ca persoanele care locuiesc şi muncesc în ţări mult mai bogate decât Republică Moldova să telefo-neze anume ele acasă, şi nu invers. În al treilea rând, este foarte bizară asocierea atât de strânsă a comuni-tăţilor de moldoveni din ţările care figurau în lista semnatarilor „solici-tării”. Care ar fi, de exemplu, legă-tura dintre comunitatea moldove-nilor din Cehia, şi cea din SuA? De ce comunităţile de moldoveni din Italia nu ar fi făcut apel la colegii lor din Franţa, cu care se află în relaţii foarte bune şi se cunosc personal? Aceste semne de întrebare denotă faptul că autorii „solicitării” nu au fost foarte inspiraţi şi s-au aventu-rat într-o „afacere” care era sortită eşecului, fiindcă, în mod sigur, ei nu cunosc deloc diaspora şi nici problemele cu care se confruntă aceasta. În fine, argumentul final, care m-a convins definitiv de falsi-tatea „solicitării”, a fost faptul că la mai puţin de două săptămâni de la publicarea acesteia, la sfârşitul lunii ianuarie 2011, conducerea „Moldte-lecom” SA a organizat o conferinţă de presă, la care a anunţat că „solicitarea diasporei” va fi satisfă-cută în proporţie de sută la sută. Cu o „mică” precizare: ieftinirea

tarifelor la convorbirile internaţi-onale va avea loc concomitent cu majorarea tarifelor la convorbirile telefonice locale. Aţi înţeles? Cu alte cuvinte, dacă vreun monopolist din Republica Moldova doreşte să modifice tarifele la propriile servicii, o poate face liniştit în doar trei etape: în cârdaşie cu organismele regulatorii anulează în secret nişte decizii anterioare, lansează pe piaţa mediatică un document fals, de tip „solicitare a diasporei”, şi, în final, organizează o conferinţa de presă şi anunţa triumfător că preţurile vor fi „reajustate” (a se citi: majorate). În fine, rezultatul unui sondaj lansat printre reprezentanţii diasporei (adevăraţii reprezentanţi ai adevă-ratei diaspore) a demonstrat foarte clar: nu a fost identificată nicio persoană fizică, şi nicio asociaţie care ar fi semnat „solicitarea” către „Moldtelecom”.

Diaspora a reacţionat prompt la aceste adevărate provocări şi a înaintat la 15 februarie 2011 un demers către conducerea de vârf a Republicii Moldova, prin care este scoasă în vileag falsa „solicitare a diasporei” prezentată de către „Moldtelecom”, este cerută reveni-rea la vechile tarife şi organizarea unui audit la această întreprindere, precum şi publicarea salariului directorului general al societăţii pe acţiuni. De această dată, a fost vorba de un adevărat demers, semnat de 28 de asociaţii din 13 ţări, - de către persoane care au nume şi prenume şi de către asoci-aţii care au denumire. Demersul a stârnit un val de reacţii diverse în societate. pentru prima dată de la independenţă, a fost pusă în discu-ţie problema salariilor directorilor agenţiilor de stat şi a întreprinderi-lor de stat din Republica Moldova. La fel, în premieră pentru societa-tea moldovenească, se discută la cel mai înalt nivel şi la modul cel mai serios despre rolul instituţii-lor monopoliste în economia ţării

noastre. În paralel, este abordat în mod deschis subiectul (in)activităţii agenţiilor de stat, a căror sarcină era asigurarea unui mod de func-ţionare corect din punct de vedere legal şi echitabil din punct de vede-re social al instituţiilor monopoliste. De asemenea, este abordată în mod tranşant problema scumpiri-lor în general şi se discută foarte aprins despre mecanismele care ar putea stăvili în viitor acţiuni ilegale şi neruşinate ale conducătorilor întreprinderilor şi agenţiilor de stat. Nu voi purcede acum la expunerea în detalii a acestor problematici, fiindcă ele merită o atenţie aparte, într-unul din materialele viitoare ale Gazetei Basarabiei. Însă cel mai important lucru este acela că acţiunea iniţiată de către diasporă a condus la sistarea „ajustărilor” de tarife la „Moldtelecom”. În aceste zile, contradicţiile scoase la iveală de „afacerea Moldtelecom” sunt numeroase şi foarte importante. Importante prin faptul că discuta-rea publică a acestor contradicţii este singura în măsură să ducă la o rezolvare durabilă a problemelor enumerate mai sus. pentru noi, cei din diasporă, demersul este exem-plul unei acţiuni de consolidare şi de solidaritate. prin acest demers am reuşit să demonstrăm tuturor că diaspora ca atare există, că ea este atentă la evoluţia situaţiei din patria noastră, şi că ea poate reacţiona adecvat atunci când este necesar. Este un început al afirmării noastre în calitate de comunitate organizată, capabilă să răspundă provocărilor anumitor decidenţi indelicaţi. prin anvergura problema-ticilor suscitate şi prin ecoul creat în întreaga societate a Republicii Moldova, Demersul diasporei este un document care pune într-o lu-mină nouă rolul pe care trebuie să ni-l asumăm pe calea de integrare europeană a ţării noastre.

Dorin DuşciacParis, Franţa


*„A treia forţă: România profundă”, de Ovidiu Hurduzeu şi Mir-cea Platon, Bucureşti, Logos, 2008.**Din italiană: - Iată!***Din limba rusă: Necuprinsă-i ţara mea natală (…).****Revista „Criterion”, redactată în anii ’30 de către Constan-tin Noica, Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Dan Botta ş.a. in-telectuali români de marcă din perioada interbelică

Restanţe. Restanţe. Re-stanţe. Întind, în sfârşit, mâna spre volumul „A treia forţă: România profundă”*. Desfă-cută la întâmplare, cartea mă dă imediat cu capul de reali-tate: „Am ajuns să conside-răm reală, în firea lucrurilor, viaţa noastră de sclavi fericiţi. Suntem atât de angrenaţi în sistem, atât de fragmentaţi, sfârtecaţi, catalogaţi, for-mataţi, încât nu ne mai dăm seama că trăim un coşmar. (…). Să privim în jur. Totul a devenit excesiv, obez, prolife-rant - de la plodul îndopat cu E-uri până la securistul supra-ponderal, de la viloaiele con-struite fără nici o noimă la bo-lizii de oţel gonind pe şoselele desfundate care duc… unde? Nimic nu-şi mai are ritmul şi rostul. Nimic nu mai este viu, natural. (…) În ziua de azi nor-mal este să te sincronizezi cu anormalul (…).”

-Ecco!** exclami. Asta e! pentru că fenomenul care te-a răvăşit cel mai mult în ultimul timp ţine exact de această per-cepţie. Alături de atâtea altele, - bune şi rele, acasă, în vacan-ţă, ai trăit, întâi de toate, stu-pefacţia pentru felul în care este folosit/înţeles, azi, în Ba-sarabia, cuvântul ţară (ţară). Amploarea pe care a luat-o acest fenomen lingvistic. E o problemă? Da, o problemă. Şi gravă.

Cuvântul ţară (ţară), după ce (substituit cuvântu-lui imperiu) fusese pedalat cu asupra de măsură în perioada sovietică (Şiroca strana moia rodnaia*** etc., vă amintiţi), avea pentru noi o semnificaţie clară: uRSS-ul era pentru noi ţara! – adică, Imperiul Rus. În rest, ştiam că, de fapt, trăiam într-o republică, - Republica Sovietică Socialistă Moldove-nească (RSSM), pe care (am înţeles mai apoi), ne-au creat-o Ribbentrop şi Molotov. Aşa se face că a trebuit să redes-coperim ce înseamnă, pe ade-văratelea cuvântul ţară (ţară).

În anii 1989, cu moarte pre moarte călcând, cuvântul ţară se ridică în toată statura sa, recăpătându-şi pentru noi adevărata sa semnificaţie: ţară (ţară!), în mod absolut logic, devine pentru noi, cetă-ţenii Republicii Moldova (suc-cesoare a RSSM) ţara noastră, Ţara-Mamă, România. Aşa gândeam, aşa pronunţam, atribuind cuvântului anume

acest sens. Şi lucrurile erau limpezi ca bună ziua. Când ci-neva spunea: am fost la ţară, însemna că a fost la vatră, la sat. Când zicea că se duce/a fost în ţară (ţară), era clar că a fost anume în ţară, adică, în România. Când cineva mergea într-o localitate din teritoriul republicii (republicii!), zicea: am fost la nord, la Briceni, or: am fost la sud, la Cimişlia. Simplu şi clar. Când oficialul se deplasa în teritoriul repu-blicii (republicii!), se spunea (la ştiri, de ex.): - Cutare (sau Cutărică) s-a dus într-o vizită de lucru la nordul republicii, la Glodeni etc. (sau: la sudul republicii, la Cimişlia etc.). Şi iar era clar şi la locul lui. Ge-ografic şi lingvistic. Şi numai atunci când oficialul mergea, cu adevărat, în ţară (în ţară!), buletinele de ştiri anunţau: Cutare oficial a avut o întâl-nire la vârf în ţară (în ţară). Despre elevii/studenţii noştri se spunea că învaţă (sau îşi fac studiile) în Ţară. Şi era clar ca lumina zilei unde era Ţara şi unde era Republica. Mai mult, cuvântul, spus la locul lui, ofe-rea o claritate în plus asupra situaţiei noastre de provincie românească înstrăinată, în stadiu de contorsionată tran-ziţie, în căutarea drumului juridic de la republică la/spre ţară. pronunţarea corectă a acestei sfinte noţiuni se egala cu exprimarea unei atitudini, a unui vis, ideal, a unei credinţe care se transmiteau, de la om la om. Era un cod, dacă vreţi, care, explicit, însemna: - Văd şi mărturisesc: locuiesc într-o republică. Ştiu că am ţară, ştiu care e Ţara mea. Merg/mergem spre ea. Vom ajun-ge. A pronunţa cuvântul ţară însemna a avea atitudine, a fi parte dintr-un front, lingvistic, dacă vreţi, căci, în Basarabia, ostaşi sunt până şi cuvintele.

Diversiunea asupra cu-vântului ţară s-a făcut simţită la puţin după istoricul 1989. Şi orice suflet atent s-a între-bat: - Cine vrea să ucidă cu-vântul ţară?! Răspunsul era/este ştiut: comuniştii, cozi-le de topor, KGB-ul. De prin 1994, cu venirea la putere a agro-comuniştilor, trecând pe lângă preşedinţie, spre ex., ne tot întrebam: - Ce au ei în comun cu Tricolorul?! (la fel: cu Stema, cu Imnul republi-cii, cu noţiunea de Ţară şi cu Suveranitatea). În timp, ne-au

Ucidem cuvântul Ţară?!...

arătat ce au, detronând Imnul „Deşteaptă-te, Române”, insul-tând Tricolorul cu calificativul de steag fascist, fabricând scandaluri de bâlci cu ţara-mamă etc. Nu avem semne de întrebare privind faptul cine a avut/are interesul să ucidă (prin golire de sens!) cuvântul Ţară. Tristeţea cea mare însă

nu e aici. halal lor. Cu noi însă ce se întâmplă?! Căci, de la o vreme, prin strădania multor chemaţi (?...) să facă media în provincia noastră (atât în pre-sa scrisă, cât şi în cea electro-nică), prin guriţa oamenilor noştri (!), doar ţară şi numai ţară este numită Basarabia. Să fi murit cuvântul republică?!...

La început, lucrurile se arătau a fi accidentale. pro-nunţat inadecvat (cuvântul ţară, sic) de către tinerii (sau mai puţin tinerii) jurnalişti, gafa mi se părea o pretenţi-oasă stângăcie. Mă amuzam uneori, auzind la Ştiri: Premie-rul Vasile Tarlev a făcut o vizi-tă de lucru în ţară. Măi-măi?!!

gazetaBASARABIEI

SunĂ aCuM: 00 39 328 2167650sau trimite mail: [email protected]

10% reduCere la spaţiu publicitarpentru toţi clienţii noi!

Reclamă pentRu tine şi afaceRea ta!

gazeta

BASARABIEIZiarul moldovenilor

din Italia


Anul IINum. 14 (31)

16-30 noiembrie 2010

28 Noiembrie ALEGERI PARLAMENTARE

ÎN REPUBLICA MOLDOVA

pag. 2

pag. 3

pag. 6

Unitatea

vine din

diasporaDe la un timp încoace, printre

consângenii noştri stabiliţi în Ita-

lia se simte briza unei solidarităţi

multaşteptate, dar puţin sesizabi-

lă în trecut. Posibil că deşteptarea

şi intenţia unităţii au venit imedi-

at după congresul IV al Diasporei

moldoveneşti, care s-a desfăşurat

în perioada 12-14 octombrie la

Chişinău. Mai mulţi participanţi

au remarcat că evenimentul din

acest an a fost mai transparent,

mai extins şi a asigurat o diversita-

te incomparabilă cu ediţiile prece-

dente.

Conflictul

dintre

percepţii şi

realităţiSondajul CBS -AXA, dat publicită-

ţii săptămâna trecută, a trezit nume-

roase comentarii, speculaţii, nemul-

ţumiri şi chiar proteste. Este o istorie

cu care ne-am obişnuit deja. Cei care

au ieşit prost au pus la îndoială corec-

titudinea acestei investigaţii, inclusiv

pe temeiul faptului că directorul CBS

-AXA ar fi membru marcant al unui

partid politic – Partidul Democrat.

„Greutăţile

pot fi

depăşite,

dacă ai

pasiune

şi voinţă”

În perioada 17-18 noiembrie

Premierul R. Moldova, Vlad Filat,

a efectuat o vizită oficială în Ita-

lia, la invitaţia prim-ministrului

italian Silvio Berlusconi. În ca-

drul acestei vizite, dl Filat a avut

întrevederi cu Silvio Berlusconi,

Franco Frattini, ministrul Aface-

rilor Externe al Italiei, şi Mauri-

zio Sacconi, ministrul Muncii şi

Politicilor Sociale al Republicii

Italiene.

În cadrul întrevederilor au fost

abordate subiecte ce ţin de protecţia

socială a cetăţenilor moldoveni ce lu-

crează în Italia, consolidarea relaţiilor

bilaterale, soluţionarea problemei

transnistrene, parcursul european al

Republicii Moldova şi liberalizarea re-

gimului de vize etc.

Atât Silvio Berlusconi, cât şi

Franco Frattini au reconfirmat su-

portul Italiei pentru aspiraţiile de

integrare europeană ale Republicii

Moldova, dar şi pentru cetăţenii RM

care lucrează în Italia. La întâlnirea cu

Frattini s-au discutat măsuri concre-

te în vederea intensificării cooperării

comercial-economice între cele două

ţări. În context, s-a convenit asupra

organizării unui forum al oamenilor

de afaceri din cele două ţări şi asupra

creării unui Consiliu moldo-italian al

oamenilor de afaceri.

Discuţia cu ministrul Sacconi s-a

axat pe aspecte ce ţin de migraţia

forţei de muncă, securitatea socială

a lucrătorilor migranţi şi protecţia

drepturilor copiilor rămaşi fără îngri-

jire părintească. S-a convenit că în

decembrie urmează să fie definitivat

proiectul noului Acord între Guvernul

Republicii Moldova şi Guvernul Repu-

blicii Italiene în domeniul migraţiei

de muncă şi Protocolul de implemen-

tare a Acordului (documentele ur-

mează să substituie Acordul şi Proto-

colul semnate în 2003). O delegaţie

a Republicii Moldova se va deplasa în

acest sens în Italia.

Silvio Berlusconi exprimat dispo-

nibilitatea Italiei de a se implica activ

în identificarea unei soluţii pentru

conflictul transnistrean.

În seara zilei de 17 noiembrie

Vlad Filat s-a întâlnit

cu diaspora din Roma

premierul Vlad Filat a avut şi o între-

vedere cu comunitatea moldovenilor

din Roma, pentru a discuta cu cetăţe-

nii despre realizările guvernării de la

Chişinău, despre problemele existen-

te şi perspectivele de soluţionare a

lor. Timp de o jumătate de oră prim-

ministrul a vorbit despre întâlnirile

oficiale pe care le-a avut în aceeaşi zi

în capitala Italiei şi despre importan-

ţa acestora pentru cetăţenii de rând.

A urmat un dialog direct cu pu-

blicul din Roma, dornic să afle cum

intenţionează actualul şef al Guver-

nului şi lider PLDM, partid care candi-

dează în lista electorală cu numărul

13, să soluţioneze problemele strin-

gente din ţară, dar şi ale cetăţeni-

lor care muncesc peste hotare. S-a

abordat problema salariilor mici în R.

Moldova, problema spaţiului locativ

pentru tinerii specialişti, problema

recontrucţiei drumurilor. Premierul a

avut răspuns la majoritatea întrebă-

rilor, uneori fiind ajutat de ministrul

Finanţelor, Veaceslav Negruţă, şi vi-

ce-ministrul Muncii şi Protecţiei So-

ciale, Sergiu Sainciuc, prezenţi la în-

trevedere. În ceea ce priveşte crearea

unei agenţii/al unui departament de

stat pentru emigranţi, solicitată şi în

rezoluţia Congresului IV al diasporei

moldoveneşti din 12-14 octombre-

ie 2010, V. Filat a recunoscut că, la

momentul actual, structura care are

împuterniciri în acest sens - BRI, nu

corespunde necesităţilor şi, de fapt,

are o altă destinaţie, deci se lucrează

în vederea soluţionării acestei pro-

bleme. Cetăţenii au întrebat cum se

va combate corupţia în R. Moldova,

când vom avea un rezultat privind

dosarul ”7 aprilie” şi ce prevede pro-

gramul electoral PLDM pentru stimu-

larea reîntoarecerii emigranţilor în

Moldova. Ca răspuns la aceste între-

bări, premierul a menţionat că prima

hotărâre a viitorului parlament va

viza anularea imunităţii deputaţilor

şi judecătorilor, iar în soluţionarea

dosarului ”7 aprilie” liderul PLDM este

interesat personal, întrucât s-a aflat

în PMAN şi a participat împreună cu

tinerii la protestele din acea zi dra-

matică. În contextul angajamentelor

Partidului Liberal-Democrat faţă de

emigranţi, s-a precizat necesitatea

participării reprezentanţilor din dias-

pora în cadrul grupurilor de iniţiativă

în diverse domenii.

De menţionat că, răspunzând la

întrebările cetăţenilor, Vlad Filat nu

a vrut să comenteze acuzaţiile adu-

se de oponenţii politici din această

campanie electorală, precizând că va

face comentariile de rigoare pe data

de 29 noiembrie.

Olga COPTU

gazeta

BASARABIEIZiarul moldovenilor

din Italia


Anul IIINum. 1 (33)1-31 ianuarie 2011

pag. 3

pag. 4

Colind de acasă

După febra electorală, în inima cizmei – la Roma, pulsul comunităţii basarabene nu şi-a contenit zvâcnetu-i intens.

Ba dimpotrivă, în pofida frigului şi a ploiţei ciobăneşti, sala Accademiei di Romania se dovedise neîncăpătoare pen-

tru numeroşii entuziaşti- animatori ai programului şi pentru spectatorii nostalgici după datinile strămoşeşti, legate

de sărbătorile de iarnă şi dornici de a savura melodiile neamului. Adunaţi pentru a-şi potoli dorul de casă, „s-au

îmbătat” din plin de evocarea tradiţiilor încă proaspete în memoria multora.

Preocupată de calitatea spectacolului, din cauza crizei de timp, Tatiana Ciobanu, vicepreşedinta asociaţiei Dacia, în

cele din urmă s-a resemnat afirmând cu seninătate că „important e să ne veselim împreună”.

Diaspora,între vechi şi nouAnul 2010 s-a scurs repede şi acum, la început de 2011,

ne amintim cu nostalgie de tot ce a fost frumos, cu grijă

de trăirile din acel an şi privim cu speranţă la ceea ce ne

aşteaptă în anul care vine.

Olga COPTU

Pe parcursul anului trecut

s-au întâmplat multe aici, în

Italia, comunitatea moldove-

nilor s-a consolidat, numărul

cetăţenilor noştri din ciubotă

creşte şi numărul nou-născu-

ţilor moldoveni înregistrează

un boom al natalităţii. Cel mai

des însă, toţi aceşti noi-veniţi

şi nou-născuţi vor întâlni difi-

cultăţi în perfectarea a tot fe-

lul de acte, puii de moldoveni

(generaţia a doua de emi-

granţi) rămân a fi extracomu-

nitari şi, implicit, odată ajunşi

la vârsta majoratului, statul

italian nu ştie încă ce să facă

cu ei, jus sanguinus rămâne a

fi principiul de acordare a ce-

tăţeniei italiene. În 2010, pe teritoriul itali-

an au fost înregistrate noi aso-

ciaţii socio-culturale moldo-

veneşti, care acum depăşesc

cifra de 40. Aceste asociaţii

sunt active atât în plan social,

acordând suport informaţio-

nal şi juridic cetăţenilor mol-

doveni, cât şi în plan cultural,

străduindu-se să menţină şi să

promoveze tradiţiile şi cultura

ţării noastre. Pe parcursul anu-

lui, comunitatea moldovenilor

a organizat serbări cu diverse

ocazii: 8 Martie, Sfintele Paşti,

sărbătorile noastre naţionale,

Crăciun şi Revelion.

Realizările asociaţiilor de

emigranţi din Italia, dar şi din

întreaga lume s-au văzut la

Congresul IV al diasporei mol-

doveneşti, organizat la Chişi-

nău în toamna anului trecut.

Congresul organizat de BRI,

OIM şi cu suportul Guvernului

Republicii Moldova a fost o po-

sibilitate de întrunire, cunoaş-

tere şi feedback între asociaţii,

punând totodată un început

de colaborare între ele.

În plan politic, 2010 a în-

semnat pentru R. Moldova un

an de răscruce, an, în care AIE

a trebuit să-şi valideze exis-

tenţa, iar votul cetăţenilor din

diasporă a fost semnificativ în

acest sens. În Italia, la Refe-

rendumul din 5 septembrie,

ca, de altfel, şi în Moldova,

basarabenii nu s-au grăbit să

se prezinte la urnele de vot -

un rezultat usturător pentru

alianţă. Pe când, la alegerile

parlamentare din 28 noiem-

brie, moldovenii din Italia

au întrecut orice aşteptare,

o prezenţă atât de masivă la

cele 16 secţii electorale i-a

luat prin surprindere atât pe

mebrii birourilor electorale,

cât şi pe cei care făceau coa-

dă la aceste secţii: mulţi cetă-

ţeni au renunţat şi au plecat

acasă fără a reuşi să-şi dea vo-

tul. Cei care au îndurat frigul

şi ploaia, împreună cu mebrii

asociaţiilor care s-au implicat

activ în informarea cetăţeni-

lor despre dreptul şi condiţiile

votării în afara ţării, au aştep-

tat o lună de zile rezultatele

finale ale negocierilor de la

Chişinău. Până la urmă alian-

ţa a fost reeditată şi noi, cei

de peste hotare, ne-am tras

răsuflarea, împăcaţi cu gân-

dul că eforturile noastre nu

au fost zadarnice.După colinde, urături şi

sărbători pe stil nou şi pe stil

vechi, moldovenii au revenit

din vacanţă la munca de toate

zilele. Anul nou a venit, şi îm-

preună cu el vin visurile şi spe-

ranţele noastre într-un an mai

bun şi cu multe realizări atât

pentru Moldova, cât şi pentru

noi, cei din afara ţării.

Succintă cronică a uneianunţate poveşti de succesEconomist Intelligence

Unit a dat publicităţii un nou raport de ţară privitor la Republica Moldova. În raport se spune că Moldova va progresa în 2011 pe calea integrării europe-

ne, dar se prevăd relaţii

complicate în continu-

are cu Federaţia Rusă.

Mai ales din cauza pro-

blemei transnistrene. pag. 2-3

Guvernul AIE2a fost învestitîn funcţie de

către Parlament

gazetaBASARABIEIZiarul moldovenilor

din Italia


Anul IINum. 15 (32)1-31 decembrie 2010

pag. 2

pag. 3

pag. 6

Gazeta Basarabiei mulţumeşte moldovenilor din Italia de 28 285 ori.

Votul în VenetoLa alegerile parlamen-tare anticipate din 28 noiembrie, în regiunea Veneto, au fost deschi-se 4 secţii de vot: la Verona, Padova, Mestre şi Treviso. Veneto este regiunea italiană cu cea mai mare densitate a cetăţenilor moldoveni rezidenţi. Vorbim de o cifră ce depăşeşte 30.000 de moldoveni, toţi concetraţi anume în aceste patru oraşe sau în împrejurimile lor.

Test diitaliano per permesso di soggiorno

CE di lungo periodo

ApelulINIŢIATIVA CIVICĂ DIN DIASPORA

privind situaţiapostelectorală din Republica Moldova

Da giovedì 9 dicembre 2010 si cambia, pren-dono avvio i test di conoscenza della lingua italiana, necessari per ottenere il permesso di soggiorno CE. (ex carta di soggiorno). La prenotazione per il test avviene esclusivamente online collegandosi al sito www.testitaliano.interno.it o affidarsi ad un patronato.

La 28 noiembrie moldo-venii din Italia s-au prezentat la urnele de vot ca nicioda-tă, alegerile în Parlamentul R. Moldova au înregistrat de această dată o participare re-cord peste hotarele ţării. Ziua alegerilor a început bine, deja la orele 7.00 la uşa secţiei de vot nr. 322 din Roma aşteptau două persoa-ne. Pe la orele 10.30, în afara secţiei de vot s-a format o coa-dă de câteva sute de cetăţeni şi, odată cu trecerea timpului, această coadă se îngroşa sim-ţitor. De la orele 11.00 şi până seara târziu secţia electorală a fost asaltată de către moldo-venii din Lazio, alegătorii au aşteptat ore în şir în ploaie: bătrâni, mame cu copii mici, femei însărcinate au stat câte trei-patru ore în rând pentru a-şi putea exprima votul ( foto Assomoldave).

Cine s-ar fi gândit? Nici cele mai optimiste pronosti-curi nu presupuneau o parti-cipare atât de masivă la vot, iar prezenţa slabă la Referen-dum a lăsat să se înţeleagă că deschiderea a câte două secţii electorale în anumite oraşe ale Italiei era inutilă. Ziua de 28 noiembrie a dat peste cap toate aşteptările şi previziunile. Deşi era o zi posomorâtă cu ploaie, mol-dovenii în întreaga Italie au ieşit la vot, au stat în frig şi ninsoare pentru a-şi exerci-ta dreptul constituţional de a vota. În singura lor zi de odihnă au dat dovadă ca nici-odată de spirit civic - 28 285 de persoane în Italia au de-monstrat că le pasă de ţară, că vor schimbarea până la capăt şi aşteaptă cu nerăbda-re să se întoarcă într-o Mol-dovă fără sărăcie, aşa cum au

promis aleşii lor. Bineînţeles, cu o parti-cipare atât de masivă la vot, multe secţii electorale din Italia s-au dovedit a fi neîn-căpătoare, pregătite insu-ficient pentru desfăşurarea bună a procesului votării. Foarte mulţi votanţi criticau activitatea membrilor birou-rilor electorale, pe când de fapt mebrii acestor birouri au făcut tot ce le-a stat în pu-teri pentru a permite desfă-şurarea corectă a procesului electoral. Moldovenii şi-au exprimat nemulţumirea în legătură cu condiţiile dificile de vot, incapacitatea secţii-lor de a primi un număr atât de mare de alegători, lipsa cabinelor suplimentare de vot (doar trei la număr) şi a urnelor suplimentare de vot, lipsa buletinelor de vot - că-tre orele 20.20 la secţiile de

vot din Roma şi Padova s-au terminat buletinele de vot...Să nu uităm că în Italia majoritatea secţiilor electo-rale au fost puse la dispoziţie gratuit de către autorităţile publice locale şi, respectiv, unele din ele nu erau prevă-zute pentru un număr atât de mare de alegători. Cel mai des în aceste localuri nu era spa-ţiu suficient, nu erau prevăzu-te acoperişuri afără în caz de ploaie, cetăţenii trebuiau să facă rând pe scări, în drum, în condiţii meteorologice di-ficile de ploaie, ninsoare şi frig. Aceşti cetăţeni dezamă-giţi, supăraţi şi obosiţi au dat dovadă de eroism, suportând toate aceste greutăţi pentru a ajunge la urna de vot. Am citit în presa din Mol-dova că membrii birourilor electorale de peste hotare nu erau suficient de pregătiţi. Aici

ţin să menţionez că în cazul secţiei de vot 322 din Roma, membrii comisiei cunoşteau bine prevederile Codului elec-toral, au avut o prestaţie seri-oasă şi au încercat, în condiţiile exteme în care s-au pomenit, să asigure dreptul tuturor ce-tăţenilor la vot. Toate deciziile s-au luat în conformitate cu prevederile Codului electoral şi hotărârile CEC. Diaspora şi-a dat votul pentru componentele fostei alianţe. A crezut, a suferit şi a îndurat o situaţie extremă pentru acest vot. A făcut o alegere conştientă şi chibzui-tă. Acum e rândul politicieni-lor de la Chişinău să dea do-vadă de maturitate şi să nu dezamăgească acest electo-rat, care la următorul scrutin va avea cu mult mai multe de spus şi de cerut.

Olga COPTU

Vot în condiţii extreme

Noi, cetăţenii R. Moldova aflaţi la muncă peste hotare, suntem profund îngrijoraţi de mersul negocierilor pentru formarea coaliţiei de guvernare în Basarabia în urma alegerilor par-lamentare anticipate din 28 noiembrie a.c.

Şi imaginea vajnicului nostru premier, aflat pe ici-colea pe la Anenii Noi, se suprapunea imaginii ţării-Mamă, de la li-toralul Mării Negre până în Ardeal, peste care acesta... pă-şea vajnic în „vizită de lucru”. Când auzeam: Şi acum, tim-pul probabil în ţară!, râdeam amar: Ei da?!..., iar harta schi-loditei noastre provincii, peste care se plimba arătătorul crai-nicului, se amalgama involun-tar imaginii ţării-Mamă, din munţii încărcaţi de molid ai căreia am admirat cum respiră spre cer însuşi Zeus.

Ei bine, acum mi-a pierit gustul de amuzament. Acum îmi vine sa iau de guler pe im-berb! Da’ nu se poate, că nu-i civilizat. Civilizat însă este să dormi cu ochii deschişi şi să nu-ţi dai seama jocul cui faci, de bună voie şi nesilit de ni-meni!...

E mare, mare de tot pu-terea cuvintelor. Chiar să nu înţelegem asta?! În zadar oare scria Eminescu: Nu noi sun-tem stăpânii limbii, ci limba este stăpâna noastră?!...

Scrie Dan Botta, în Cri-terionul anilor treizeci****, că graiul ridică lucrurile lu-mii până la ideea lor. Un cuvânt, zice, se irizează întotdeauna de complexul ideal de relaţii din care s-a născut, el este, efigia lucru-lui desemnat; apoi (precum în graiul îngerilor!), cuvin-tele se identifică ideii şi (o, Doamne!) orice cuvânt tinde să se realizeze. El (cuvântul) are această stranie virtute, această putere magnetică de a modifica (…). Cuvinte-le sunt acte şi atitudini care se transmit, mai scrie Dan Bota, ele prezidă (adică gu-vernează!) şi, tot ele, ca for-me ale ideii, (ca şi) incarna-ţii ale elanului primordial, au putere operantă până la limitele lumii(!).

Şi atunci: ce idee poartă în sine cuvântul ţară, pronun-ţat vis-a-vis de Basarabia?...Ce idee tinde să realizeze?... Ce putere operantă conservă în sine cuvântul ţară, atunci când îi reducem (!) înţelesul până la cel de republică?!...

Nu, categoric nu, un om conştient de puterea cuvântu-lui nu va folosi, în nici un caz, cuvântul ţară (ţară!) vis-a-vis de Basarabia. Din principiu.

Eugenia BULAT


Vând la preţ avantajos apartament, garaj, beci, sarai la Băcioi (6 km de la Chişinău), centru, et.1. Apartamentul e compus din: antreu, baie, bucătarie, cameră (18m2), balcon cu posibilitatea de lărgire (construirea încă a 2 odăi). Este prezent proiectul autorizat de primărie pentru a efectua lucrările. Telefonaţi la nr. 0039 3297044651; 0039 3806803109; 079688988; 079717250

Vând la preţ convenabil loc de casă la Băcioi (6 km de la Chişinău), 7,5 ari, în apropiere de moară, pe teritoriul fostelor sere. E construită temelia şi beciul. Este drum asfaltat, gaze naturale, linie electrică. Telefonaţi la nr. 0039 3297044651; 0039 3806803109; 079688988; 079717250

prezentarea a fost organi-zată sub genericul promovării în Italia a scriitorilor şi tradu-cătorilor români din Republica Moldova. Nu puteam lipsi de la acest eveniment din mai multe motive, unul din care e faptul că lansarea traduce-rilor în italiană ale scriitorilor români din Basarabia este un eveniment destul de rar, un alt motiv este convingerea personală despre importanţa aplicării unei culturi a soli-darităţii şi, în sfârşit, motivul cel mai important era echipa excepţională care a lucrat asupra volumului, alcatuită din români de pe ambele maluri ale prutului. Am avut fericita ocazie de a dialoga cu domnul Nicolae Nucă, consul general de la Bologna, care a subliniat importanţa eveni-mentului ca dovadă a faptului că nu suntem doar răzleţiţi şi săraci, dar avem şi o pleiadă de oameni gânditori, în stare să dea glas simţirilor trăite

de emigranţi. Din păcate, nu a fost prezent domnul prof. Adrian Dinu Rachieru, talen-tat critic literar din Timişoara, acest gol fiind înlocuit în manieră strălucită de către profesoara Viorica Bălteanu, traducătoarea volumului, şi de ceilalţi vorbitori. În special, vreau să menţionez lectura expresivă de poezie a Feliciei Bojoncă, fiica poetului, pe un fundal muzical susţinut de tânarul pianist, student la conservatorul din Veneţia, Matteo Zanatti.

prezentarea a fost des-chisă cu cuvântul de salut al gazdei ICR din Veneţia, prof. Monica Joiţă. M-a surprins la un moment dat gestul spontan de bucurie pe care l-a exprimat cu chipul în momentul când a observat prezenţa în sală a reprezen-tanţilor asociaţiilor de la Roma, cunoscându-ne de la alte evenimente organizate în incinta Institutului de la

Cultura ca eventualăcale spre libertateLa 16 februarie am avut onoarea sa vizităm Institutul Cultural Român de Cercetare Umanistică de la Veneţia, cu ocazia prezentării volumului de poezie a scriitorului basarabean Iurie Bojoncă “Din puşcăriile Paradisului”.

Veneţia. Venind acest gest de la Domnia Sa, e mult mai mult decât un salut simplu, e un gest ce-ţi dă un sens de recunostinţă şi deschi-dere din partea unei figuri profesionale de înalt nivel, şi, în momentul când îţi vine spontan ca răspuns un zâm-bet luminos, instantaneu te învăluie o dorinţă de a crea, de a parcurge kilometri de texte româneşti pentru a dis-cuta cu ea fară stinghereala basarabeană, ce vine în clipa când nu-ţi poţi exterioriza cu amploarea şi profunzimea cuvenită gândul. Îmi aduc aminte de ultima prezenta-re de carte de la Academia Româna din Roma, la care i-am sugerat scriitoarei Flo-rina Ilis să includă în operele sale personaje basarabene, ca apoi să descopăr că acest personaj exista deja in “Cru-ciada copiilor”, roman care pare că a prevăzut eveni-mentele din aprilie 2009 din Republica Moldova şi cruci-ada copiilor noştri, care au încercat să ocupe pe o clipă trenul istoriei. Bineînţeles, acelaşi îndemn este valabil şi pentru scriitorii basarabeni: cât mai multe spaţii spiritu-ale comune. De altfel, Iurie Bojoncă a inserat în versurile sale crâmpeie de Eminescu şi Bacovia, dialogând la nivel de idei şi cu alţi corifei ai litera-turii universale. E un exerci-ţiu îndeplinit cu exemplară coerenţă de către intelectua-lii basarabeni aflaţi în Italia, acela de a fi mesagerii unei realităţi dramatice ce ţine de neacceptarea despărţirii de ţară, de izvoare, de rădăcini. prof. Viorica Bălteanu a sub-liniat în mai multe rânduri tragismul istoric al dezbinării românilor de pe cele două maluri ale prutului. Am ascultat cu deosebită atenţie observaţiile filologice expuse în manieră vie şi profundă de către prof. Viorica Băltea-nu, m-am surprins că nu cunoşteam cine a revoluţio-nat studiile eminesciene în Italia şi că Rosa Del Conte va implini 104 ani, fapt care ar trebui omagiat cu o reeditare a operei eminesciene atât de mult dorită de prof. Viorica Bălteanu. Dumneaei a făcut o

Ambasciataitaliana a ChişinăuModalità di accesso ai servizi consolari dell'ambasciata italiana a Chisinau, Moldova:

1. infoRmazione di seRvizio diRetta (gRatuita) Da Lunedi a Venerdì (13:30-4:30), i cittadini hanno

libero accesso presso l'ambasciata, Via Vlaicu parcalab, 63 (Skytower) per ricevere informazioni, i documenti di con-trollo da presentare per il rilascio dei visti.

2. seRvizio infoRmativo telefonico (gRatuito) Da Lunedi a Venerdì (8:30-17:30), i cittadini possono

contattare il numero verde 00 373 22.201.996 e ricevere informazioni sui servizi consolari.

3. infoRmazioni supplementaRi via e-mail(gRatuito)

Lettere possono essere inviate all'indirizzo [email protected] per ricevere informazioni utili per i visti, l'elenco dei documenti necessari per la presentazione delle candida-ture e altre comunicazioni relative all'argomento.

4. seRvizio di accesso allo spoRtello (gRatuito) È possibile inviare tramite [email protected] con-

tatto di posta, a richiesta e riceverai una presentazione dei documenti di registrazione per domanda di visto, che sara-nno valutati e trattati in giorni consecutivi entro il termine previsto dall'accordo in materia di facilitazione del visti tra l'uE e la Moldova.

5. call centeR (seRvizio a pagamento) L'accesso al centro è chiamata via telefono a pagamen-

to. I ricorsi possono essere fatti nella Repubblica di Moldova al numero: 01505 e in Italia, il numero: 899 033 110. Esso consente di inviare documenti via fax (00373 22 897 979) o tramite e-mail ([email protected]). per verificare se il pacchetto di documenti è completa, è stato concluso entro 5 giorni lavorativi, dopo di che, se in valuta estera è effettu-ata è un segno positivo sulla presentazione banco il giorno dopo. Il richiedente riceve la domanda di visto al banco il giorno, in base alle decisioni prese dalla Ambasciata.

relatare cuprinzătoare despre stilul şi tematica poeziei lui Iurie Bojoncă, menţionând că nu a tradus cuvântul “dor”, ce anume în limba română păstrează valoarea semanti-că iniţială a cuvântului latin “dolum” (durere).

Din păcate, cum a şi ob-servat doamna Liuba Marian, profesoară de limba română şi reporter la “Gazeta Basara-biei”, nu s-a acordat spaţiul cuvenit dialogului cu sala, noi fiind obişnuiţi cu coordona-torii evenimentelor culturale de la Academia Română din Roma, care oferă timpul nece-sar pentru întrebările din par-tea publicului. practic cititorul a fost privat de satisfacţia dialogului pe viu cu poetul, purtând oricum acasă bucuria reîntâlnirii cu poezia. Dar cred că, dacă făceam reflecţiile mele la Veneţia, erau sa fie in-complete fără o mică revelaţie pe care am avut-o a doua zi, în timp ce mă grăbeam la lec-tura lui Dante organizată de către scriitoarea Lidia Gargiu-lo. Citind in autobuz cartea lui Ioan Culianu “Mircea Eliade”, am dat de fraza: “Rosa Del Conte a demonstrat cu mare competenţă importanţa eredi-tăţii ortodoxe eminesciene. Eliade e mult mai aproape de Eminescu decât de contem-poranii săi”.

Stranie şi plăcută coincidenţă care te poartă la aceeaşi sursă nesecată - Cuvântul. L-am primit ca un mesaj de la prof. Ioan Culianu, care a studiat, pe lângă opera marelui Eliade, şi coincidenţele, acest gând ajutându-mi să trag unele concluzii. Cred că noi, cei care

construi această imagine şi, în acest mod, suntem nevoiţi să ne parcurgem în singurătate calea spirituală, devenind au-toreferenţiari, dar cu aceeaşi înverşunare tot tindem să fim reprezentativi. Aceste şi multe alte gânduri mi se perindă în minte şi cred că Iurie Bojoncă cu cartea sa a creat un spaţiu de reflecţie şi dialog între noi şi lume, între noi şi propria raţiune în căutarea unei ieşiri din prizonieratul neputinţelor si înfrângerilor noastre.

Lidia Gargiulo asculta cu un zimbet de satisfacţie fragmentul dedicat lui Dante de către scriitorul basarabean Iurie Bojoncă. Sunt sigură că dacă îi citeam „Memoria gene-tică” nu mai zâmbea atât de mulţumită. La drept vorbind, din memoria mea genetică simt mai mult bucuria unui le-gionar roman, care după două mii de ani se întoarce acasă, decât dorinţa de răzbunare a unui dac, martor al crâncenei îngfrângeri. De altfel, acest tip de memorie genetică se exprimă şi în poezia lui Iurie Bojoncă, atunci când elogiază Veneţia. La rândul meu, şi eu devin dac inverşunat, atunci când mă gândesc la miile de basarabeni care au nimerit în categoria de clandestini în Italia, fenomen ce ţine de nedreptatea istorică euro-peană şi nu ştiu pentru care motiv continuăm s-o plătim anume noi, basarabenii. Iată de ce este necesar procesul de creaţie literară, de dialog, de plăsmuire a unei conştiinţe europene, ce ne-ar permite să nu mai fim nevoiţi să demon-străm lucruri inexistente, ci să ne simţim europeni, fapt ce este mult mai important decât a fi sau nu acceptaţi în Europa. Nu-mi rămâne decât să-i urez succese în continu-are poetului Iurie Bojoncă şi întregii comunităţi de români din Veneţia şi să-i mulţumesc ICR-ului pentru inspirata idee de a prefaţa anul 2011 cu o carte din Basarabia.

Tatiana CiOBAnU

ne străduim să ne exprimăm simţirile prin poezie, dar nu avem geniul lui Eliade, în primul rând, avem datoria să fim alături de contemporanii noştri, creând împreună cu ei spaţii vii de speranţă. Cultura e o eventuală cale de ieşire din orice tip de prizonierat, inclusiv cel trăit de orice fiinţă umană, indiferent de starea socială şi poziţia geopolitică a ţării de origine (exemplar în acest sens subiectul liber-tăţii fiind tratat de regizorul Kieslowski în filmul “Blu” al trilogiei sale). Cultura devine o cale spre libertate doar atunci când e trăită în armonie cu credinţa adevăra-tă, ce de obicei e funcţională şi ar trebui să excludă multe din fenomenele triste pe care, cu regret, le constatăm atât în poporul nostru, cât şi în întreaga lume. De câte ori ne-am trezit că încercăm să salvăm o imagine care în realitate trebuie mai intâi plăsmuită, de câte ori ne-am trezit că nu avem cu cine


ATTUALITA’ ITALIA

cosa è moDeLLo eas?

Il modello è una sorta di questionario avente l’intento di fornire all’Agenzia del-le Entrate i dati e le notizie rilevanti ai fini fiscali. Con la compilazione del modello le associazioni effettuano la descrizione della propria situazione giuridico- amministrati-va. Il mancato invio del Modello EAS entro la scadenza di legge, comporta il non rico-noscimento ai fini fiscali della qualifica di Ente Associativo e pertanto l’Ente sarà con-siderato, dall’Agenzia delle Entrate , “ Ente Commerciale”a tutti gli effetti e non potrà più godere delle agevolazioni fiscali relative alla detassazione di quote associative , entra-te e contributi istituzionali.

chi deve pResentaRe?

Associazioni politiche; culturali; sin-dacali; di categoria; religiose; assistenzi-ali; sportive dilettantistiche che svolgono attività commerciale; di promozione sociale; di formazione extra-scolastica della persona; società sportive dilettantistiche disciplinate dalla L. 289/2002; associazioni pro-loco; or-ganizzazioni di volontariato iscritte al Regis-tro Regionale se svolgono attività produttive e commerciali diverse da quelle marginali previste dal DM 25 maggio 1995 (una po-sizione IVA attiva è indicatore presuntivo di commercialità continuativa).

chi non deve pResentaRe?

Sono esonerate dall’ adempimento le

associazioni iscritte ai Registri regionali delle organizzazioni di volontariato che non svolgano attività commerciali diverse da quelle marginali e le associazioni iscritte all’anagrafe unica delle ONLuS.

dove e come pResentaRe?

Il modello va presentato all'Agenzia del-le Entrate esclusivamente in via telematica direttamente o tramite gli intermediari abi-litati (es. commercialisti, centri di assistenza fiscale, CAF).

In caso di presentazione telematica tra-mite gli intermediari abilitati alla trasmissi-one, questi ultimi sono tenuti a rilasciare al richiedente l’impegno a trasmettere in via telematica all’Agenzia delle Entrate i dati in essa contenuti.

Quale teRmine?

Ai sensi dell’ art.30 della legge 2/2009, cosiddetto “decreto anticrisi”, tutti gli Enti Associativi, devono fornire all’ Agenzia delle Entrate, entro il 15 dicem-bre 2009, informazioni sul proprio stato giuridico e fiscale mediante l’ invio del Modello EAS. Il decreto “Milleproroghe” ha riaperto i termini, scaduti da più di un anno, per l’invio del modello EAS entro il 31.03.2011 da parte degli Enti no-profit costituitisi entro il 30.01.2011.

per approfondire: www.agenziaentrate.it.

Scheda informativa a cura diOleg JOSAnU

ASSOCIAZIONI ATTENZIONE: MODELLO EAS - scadenza 31/03/2011

Îndrumar pentru asociaţii:Adunarea şi Consiliul Director -principalele organe deadministrare a asociaţieiÎn cadrul proiectului Cen-trul Pro-Diaspora MODO-VA, care are drept scop realizarea unei reţele de colaborare între asociaţii-le moldovenilor din Italia, intenţionăm să publicăm o serie de articole cu obiec-tivul de a oferi asistenţă asociaţiilor diasporei şi grupurilor de iniţiati-vă referitor la crearea, activitatea şi consolidarea capacităţilor instituţionale a lor. Revenim în acest nu-măr cu descrierea adunării şi consiliului director a unei asociaţii.

În numerele preceden-te am menţionat că actul costitutiv şi statutul sunt acte obligatorii pentru o asociaţie. În afară de aceste acte, asociaţia este obligată conform legii să aibă un organ deliberativ, care se numeşte Adunarea asocia-ţilor (Assemblea dei soci) şi de unul administrativ, care se numeşte Consiliul Direc-tor (Consiglio Direttivo).

adunaRea (oRdinaRăsau extRaoRdinaRă) – oRgan suveRanal unei asociaţii.

Adunarea este organul fundamental, care ga-rantează dreptul la vot al tuturor membrilor înscrişi la asociaţie, numirea sau revocarea administratorilor, modificarea actului consti-tutiv şi statutului, apro-barea bilanţului sau chiar dizolvarea asociaţiei. Este cel mai important organ al unei asociaţii, totul depin-de de hotărârile luate în cadrul acestei întruniri. Se întimplă că unele asociaţii, la început de cale, numesc

în funcţie pe un termen lung preşedintele sau consiliul director. Chiar şi în acest caz, legea în materie permite ca, prin hotărârea adunării, aceştia să fie revocaţi din funcţii înainte de expirarea mandatului, prin numirea în locul a altor membri ordinari ai asociaţi-ei. Conform legii, adunarea trebuie să fie convocată de administratori cel puţin o dată pe an cu scopul de a aproba bilanţul sau darea de seamă. De asemenea, adu-narea poate fi convocată de fiecare dată, atunci când cel puţin o zecime din membri consideră necesar acest lucru. hotărârile se iau cu majoritatea voturilor şi sunt valabile, dacă voteaza cel puţin jumătate din numărul asociaţilor. Dacă un asociat nu poate participa la aduna-re, el poate împuternici în scris pe un reprezentant al său. Adunarea ordinară are funcţia de a aproba bilanţul, de a determina programul anual de activitate, nu-meşte funcţiile asociaţilor, numeşte şi destituie pre-şedintele, determină suma cotizaţiei, discută şi aprobă regulamentele consiliului director, decide admiterea sau excluderea membrilor. Adunarea extraordinară de-cide doar modificarea statu-tului, dizolvarea asociaţiei şi împărţirea patrimoniului în acest caz. Şedinţa trebuie să fie verbalizată pentru a ga-ranta transparenţa deciziilor luate. La începutul desfă-şurării adunării se numeşte preşedintele şi secretarul cu scopul de a prezida, modera şi verbaliza conţi-nutul. Verbalul se depune în registrul asociaţiei (Libro dei verbali).

consiliul diRectoR – oRgan executiv de administRaRe

Acest consiliu, care se mai numeşte şi Consiliu de administraţie, are funcţia de a administra şi organiza activităţile asociaţiei. Este ales de către toţi membrii asociaţi şi trebuie să fie compus de un număr impar (de obicei 5-7) pentru a evita blocarea adop-tării deciziilor. Ca şi în cazul preşedintelui, acest organ nu are libertate absolută în acţiu-nile sale, deoarece funcţionea-ză numai pe baza încrederii acordate de adunare. poate fi revocat în orice moment de aceeaşi adunare, fie în bloc, sau doar unul din membrii săi. Conslilul este obligat să informeze periodic asociaţii cu privire la activitatea desfăşu-rată, să furnizeze darea de seamă asupra gestiunii lor, să ia hotărâri în privinţa pierderii calităţii de asociat, să prezinte adunării bugetul asociaţiei, să atribuie procuri generale şi speciale, să instaureze ra-porturi de muncă, să propună diverse regulamente de func-ţionare a asociaţiei, să accepte sau să respingă cererile de înscriere la asociaţie, să rati-fice sau să respingă deciziile preşedintelui.

În afară de Adunare şi Co-siliul Director, asociaţia poate să formeze în cadrul său şi alte organe suplimentare, dar nu obligatorii. Acestea pot avea sarcini specifice cum ar fi cea de control a regularităţii gesti-unii administrative şi contabile (ex. Colegiul de revizori).

Oleg JOSAnU Coordonator al proiectului

Centrul Pro-Diaspora Moldova

(Asociaţia AMICI)

Ad un cittadino marocchi-no è stata respinta l’istanza di rinnovo del permesso di sog-giorno per motivi di attesa oc-cupazione poiché il precedente permesso di soggiorno, rilascia-to anch’esso per motivi di atte-sa occupazione, era scaduto già scaduto di validità.

Lo straniero proponendo ricorso con relativa istanza di sospensione dell’efficacia del provvedimento impugnato, si è visto respingere il ricorso dal Tribunale regionale di giustizia amministrativa di Trento, per-chè il permesso di soggiorno per 'attesa occupazione' non

può essere rinnovato: una volta scaduto, deve essere sostituito da un nuovo titolo abilitativo per lavoro, altrimenti per il cit-tadino extracomunitario scatta l'obbligo di lasciare l'Italia.

La perdita del posto non costituisce motivo di revoca del permesso di soggiorno al lavo-ratore extracomunitario, che può essere iscritto nelle liste di collocamento per il periodo di residua validità del permesso e comunque per non meno di sei mesi.

I commi 5 e 6 dell’art. 37 del D.p.R. n. 394/99 , prevedo-no poi che, in tal caso, “quando

il lavoratore straniero ha diritto a rimanere nel territorio dello Stato oltre il termine fissato dal permesso di soggiorno, la que-stura rinnova il medesimo titolo, previa documentata domanda dell'interessato, fino a sei mesi dalla data di iscrizione nelle liste di mobilità”, e che “allo scadere del permesso di soggiorno lo straniero deve lasciare il territo-rio dello Stato, salvo risulti titola-re di un nuovo contratto di sog-giorno per lavoro ovvero abbia diritto al permesso di soggiorno ad altro titolo.

www.immigrazione.biz

Niente rinnovo permesso soggiorno per attesa occupazione senza lavoroIl Tar di Trento ribadisce se non arriva lavorol’extracomunitario torna a casa

Camerieri, badanti, cami-onisti, muratori, giardini-eri, infermieri… Sono le professioni che, secondo i ricercatori della George-town University, tireran-no di più negli Usa da qui al 2018.

La ricerca (qui tutti i dati), citata oggi da Repubblica, riguarda gli Stati uniti, ma fotografa un trend riscon-trabile anche in altri paesi occidentali. Quante di queste professioni sono sognate oggi dai ragazzi italiani? Quante invece sono già da tempo nella lista dei mestieri rifiutati dagli italiani e “salvati” dagli immigrati?

Ecco la Top Ten delle professioni del futuro (Tra parentesi le nuove assunzioni previste negli usa da oggi al 2018 e l’ incremento percen-tuale rispetto a oggi):

1) Camerieri, cuochi, ad-detti ristorazione (3.149.426 +16,6%)

2) Addetti al servizio clienti (2.736.825 +17,7%)

Le professionidel futuro? Camerieri, badanti, muratori...

3) Camionisti (1.845.612 +13%)

4) Aiuti-infermieri, ser-vizio ospedaliero (1.699.615 +18,8%)

5) Accoglienza, uscieri (1.302.100 +15,2%)

6) Vigilantes, guardie giurate (1.214.882 +14,2%)

7) Muratori (1.180.571 +20,5%)

8) Giardinieri (1.128.803 +18%)

9) Assistenti sanitari a domicilio (1.058.041 +50%)

10) Infermieri specializ-zati (825.651 +20,7%)

www.stranieriinitalia.it

La top ten delle figure più richiestein una ricerca americana. Sembra una listadei lavori degli immigrati


— Dragă Varvara, ne cunoaştem deja de câţiva ani, dar am dis-cutat mereu doar des-pre asociaţie, despre întâlniri, despre eve-nimente, şi niciodată despre realizările tale personale. De fiecare dată descopăr cazual şi în mod surprinză-tor câte ceva despre tine. Ti-am chemat astăzi cu intenţia să cunosc mai bine cine eşti, să-mi permiţi să-ţi scotocesc un pic sufletul, să-mi poves-teşti despre calea ta străbătută, bănuiesc şi anevoioasă, în această societate. În această primăvară se

vor împlini 12 ani de când am plecat de acasă. Nu am me-ditat mult. Am închis ochii şi m-am urcat în autobuz fără prea multă conştiinţă de sine, altfel nu plecam. Ceea ce a ur-mat este doar un trecut. Mi-au rămas învăţămintele. Dure-roase, dificile, dar şi înţelepte. De la început eram doar fizic în Italia, iar cu gândul numai acolo, în Moldova, mai ales că de obicei mergi acolo unde mergi doar pentru o perioadă de timp, fără să zăboveşti… Şi iată că încetul cu încetul gândul se mişcă, începe să parcurgă şi el cărăruia sa şi să mă ajungă. Atunci când mi s-a întâmplat aceasta am început să privesc numai înainte; cu gândul şi privirea.

— Ştiu că ai absolvit facultatea de Jurna-lism la Universitatea de Stat din Chişinău şi o altă facultate aici, în Italia. Cum ai reuşit? Mai întâi aş zice că am

realizat imposibilul până a ajunge să intru în auditoriul universitar. A fost o enigmă. Aproape patru ani am rătăcit prin labirinturile birocraţiei. pe atunci consulatul italian pen-tru Republica Moldova se afla la Bucureşti şi părea ceva ireal să poţi obţine declaraţia de valoare a unui titlu de studiu. Titlul meu de studii îmi servea doar pentru a mă înscrie la universitate. Bătusem de ne-numărate ori pe la uşile Minis-terului de Externe din Roma, dar nimeni nu mă asculta. Iar atunci când am reuşit să mă înscriu şi eu la facultate, exa-menele îmi păreau o nimica toată. Îmi crescuseră aripi în sensul deplin al cuvântului.

Eu locuiesc la 25 de km distanţă de Roma, iar toate ac-tivităţile le aveam la Roma, la fel ca şi în prezent. Doar „zbu-rând” reuşesc să le realizez pe toate: munca, studiile, rolul de mamă şi soţie. Iar seara, când ajungeam acasă nu, ştiam ce să mai întâi: să pregătesc cina, să-mi ajut feciorul la temele

pentru acasă, să mai aranjez lucrurile din casă … şi după ora 22.00, când toţi ai casei adormeau, eu îmi mai pre-găteam o cafea puternică şi, sleită de puteri, începeam să învăţ. Aşa a sosit şi ziua cea mai fericită, cred, din ultimii zece ani – prezentarea tezei de licenţă în Limbi Străine şi Comunicare Internaţională în cadrul universităţii ROMA TRE cu aprofundarea limbii engle-ze şi rusă.

— Care a fost tema tezei de licenţă? I-am zis profesoarei mele

că venisem la universitate cu un scop bine determinat – să devin o traducătoare profesio-nistă. Astfel s-a născut idea de a traduce o carte. Zis şi făcut. După câteva luni mă prezint la catedra profesoarei Clau-dia Lasorsa cu traducerea în mână. E vorba de cartea lui Ion Druţă, editată în anul 2008 în limba rusă la Chişinău „Maria Cantemir. ultima dragoste a lui petru cel Mare”. E o piesă isto-rică, prin care am prezentat un pic rădăcinile culturii noastre. A fost foarte apreciată de Co-legiul comisiei de examinare. După care a început să fie pu-blicată pe capitole în paginile revistei literare „Slavia” editată la Roma. Operele lui Ion Druţă au fost traduse în foarte multe limbi, cu excepţia limbii italie-ne. Deci această mică încerca-re a mea a fost o noutate.

— Dar ce s-a întâmplat

mai concret în viaţa ta înaintea de a începe studiile la Universi-tate? primii doi ani aveam un

singur ţel – să câştig bani şi să mă întorc cât mai repede aca-să, unde mă aştepta fecioraşul prea mic pentru a fi lăsat cu cineva. După doi ani am trăit o mare confuzie în mintea mea. Simţeam că mi se îmbolnăvea creierul. Se supărase pe mine pentru că îl abandonasem. Atunci am luat o hotărâre fer-mă: să obţin acte de şedere, să-mi aduc copilul şi să reiau activitatea mea de intelec-tuală. Îmi era ruşine de mie însămi. Am un caracter puter-nic. Când iau o decizie, e bună luată. Trec prin foc şi pară, dar o îndeplinesc. Am început să merg la cursuri private: de informatică, de engleză în cadrul Academiei Britanice la Roma, iar mai târziu m-a pălit norocul şi am câştigat un curs de calificare profesională de mediator lingvistic-intercultu-ral, organizat de regiunea La-zio. Îmi era foarte greu, pentru că mergeam la lecţii în oraşul Latina, la 60 km de casa mea. Timp de un an, trei zile pe săp-tămână mă întorceam acasă la ora 10 seara. Dar e bine că timpul trece şi aduce şi mo-mente frumoase.

„Bogăţia lumii este în mintea omenească,rămâne doar să o culegem prin învăţătură”Interviu cu Varvara Vizir, traducător, mediator intercultural

— Ce funcţie îndeplineş-te un mediator ling-vistic-intercultural în Italia? E o profesie nouă în Italia.

Este cel care lucrează cu imi-granţii, e un expert în materie de imigraţie. Nu în zadar am făcut un stagiu în cadrul unor asociaţii teritoriale, la prefec-tură, la chestură şi în şcoli. De fapt imediat ce am finisat lecţiile m-au chemat să lucrez într-o şcoală unde învăţau nu-meroşi elevi de origine româ-nă. Chiar dacă era vorba de un proiect cu număr de ore limi-tate, m-am bucurat nespus de mult. Au mai urmat şi alte pro-iecte în şcoli. Îmi amintesc că acum cinci ani mă ocupam de intercultură într-o şcoală ele-mentară din Borgo Montello, provincia di Latina. povesteam tradiţiile noastre elevilor itali-eni. Eram tocmai în preajma sărbătorii Mărţişorului şi i-am învăţat să confecţioneze măr-ţişoare. A fost ceva frumos. Fiecare elev şi-a confecţionat mărţişorul propriu în mod ui-mitor şi l-a prins la piept.

— Ce ţi-au adus studiile la Universitate? Multe din cele ce-mi do-

ream. Având deja traduceri realizate, am mers imediat şi m-am înscris la Colegiul Tradu-cătorilor de pe lângă Tribunalul din Velletri. Activitatea mea de traducere „şi-a luat zborul”.

— Şi la ora actuală? Colaborez cu diferite agen-

ţii de traduceri din Roma, sunt deseori chemată la Tribunal pentru a îndeplini funcţia de translator în procese penale. Dar, în general, sunt mereu în căutarea clienţilor cărora să le ofer serviciile mele cu umilinţă şi respect. Sunt o liberă profe-sionistă. pun în aplicaţie toate cunoştinţele culese cu atâta sârguinţă. Traduc texte din di-

ferite domenii, acte de tot felul în cele patru limbi pe care le cunosc: româna, rusa, italiana şi engleza. pe parcurs, am cu-noscut persoane extraordinare din domeniul administraţiei. Colaborez cu un birou notari-al, unde merg să realizez orice tip de declaraţie, procură sau alte proceduri. De obicei mă ocup de procedura completă: după notar traduc actul, jur în faţa grefierului din Tribunal şi, în sfârşit, apostilez actul la procuratură. Astfel actul e gata pentru a fi expediat peste ho-tarele Italiei. La fel şi alte acte, bunăoară certificatele de naşte-re a copiilor născuţi aici şi care urmează să fie transcrise în Re-gistrul Naţional de Stare Civilă în Moldova, sau căsătoriile. Mă mai ocup şi de orientare în do-meniul învăţământului. Astăzi informarea e motorul lumii.

— Cine îţi sunt clienţii?Cei mai mulţi sunt moldo-

veni, români şi ucraineni. Dar am clienţi şi de alte naţiona-lităţi. Mi se adresează pentru ajutor în pregătirea pachetului pentru prelungirea permisului de şedere, cererea cetăţeniei italiene sau alte proceduri ori piedici din punct de vedere administrativ. Aici apelez la cu-noştinţele acumulate în timpul cursului de mediator. Dar e şi fructul unui studiu continuu, considerând că legile se modi-fică destul de des în orice ţară.

— Ce te deranjează cel mai mult? Atunci când cineva mă

contactează, îmi cere să-i ofer un serviciu şi în acelaşi mo-ment mă întreabă ameninţă-tor dacă va fi valabil actul ce-rut sau procedura dată.

— Vreun client ciudat?Vai, am râs mult. Mi-a te-

lefonat un tânăr şi mi-a zis că logodnica sa merge de una

singură în Moldova şa mă în-treba dacă puteam să-i fac o împuternicire ca să se căsăto-rească în Moldova fără el. De la început am înţeles. Am ră-mas un pic buimăcită şi, fără să mă gândesc, l-am întrebat: „ Şi cum se face nunta? Cu pro-cură şi fără mire?” Adevărul l-am înţeles imediat după un moment. Nu avea sărmanul acte şi în Italia, din luna august 2008, conform Decretului de Lege cu privire la Siguranţă, nu poţi să te căsătoreşti dacă nu ai permis de şedere. până atunci căsătoria era o modalitate de ieşi din ilegalitate.

— Şi clientul cel mai drăguţ?S-a întâmplat recent. M-a

contactat o doamnă care nu-şi văzuse copiii de şase ani. Trebu-ia să meargă la chestură pentru a primi în sfârşit permisul de şedere, dar avea de ani de zile paşaportul expirat. M-am gră-bit să-i rezolv problema în puţin timp. Mai târziu mi-a telefonat şi m-a întrebat numele soţu-lui şi feciorului meu, pentru că mama sa cânta în corul bisericii din sat şi astfel dorea să-mi scrie o slujbă la sănătate.

— Bănuiesc că ţi s-a întâmplat şi cazuri când ai fost neputin-cioasă...Desigur. Legile sunt cele

care sunt. Adeseori par a fi proiectate pentru o altă lume, mai puţin omenească. E foar-te trist când o femeie sau un bărbat te sună plângând că ci-neva din persoanele cele mai scumpe e pe patul de moarte şi nu se poate interveni nici într-un mod. Doamne, câţi pă-rinţi, fraţi, surori au plecat în lumea celor drepţi nepetrecuţi de cei dragi.

— Varvara, te văd prea tristă...

E o temă care mereu mă va durea. Fac şi eu parte din acei clienţi, care au cerut aju-tor disperat fără un răspuns. În anul 2003 mi-a murit tatăl la doar doi ani de la moartea mamei. Eu eram în aşteptarea blestematului permis de şede-re. Desigur legea italiană nu prevede moartea unui părinte sau frate/soră. O durere sfâ-şiitoare îmi strângea inima la gândul că odată cu el se pu-nea lacăt la uşa casei părin-teşti şi la întoarcere nu voi mai găsi pe nimeni în prag. În ziua înmormântării m-am mângâ-iat cu telefonul la ureche as-cultând cel puţin slujba pentru răposaţi de la biserica din satul meu natal, unde tata a cântat în corul bisericesc toată viaţa.

— Ai avea vre-un sfat pentru concetăţenii noştri? Aş dori să le zic că bogăţia

lumii nu o găsim numai în pe-trol sau alte bogăţii materiale. Bogăţia o găsim şi în mintea omenească. Rămâne doar să o culegem prin învăţătură.

— Ce faci în momentele cele mai triste?Am un refugiu al meu se-

cret. E în mijlocul Romei. Când mi se pare că mi s-au epuizat puterile (cele morale) merg la Scările Sfinte de la San Giovan-ni. De obicei merg dimineaţa. Câte odată nu e nimeni şi-mi pare că Dumnezeu zăboveşte mai mult timp cu mine. Mă simt bine şi protejată. Ştii că regula e că trebuie să le urci în genunchi zicând o rugăciu-ne la fiecare treaptă. O fac cu mare uşurinţă şi plăcere. Ră-mân cam o oră. La ieşire văd raze de lumină şi lumea cu alţi ochi. O mare energie îmi înfă-şoară inima şi mintea. Viaţa nu încetează niciodată să ne surprindă. E cel mai mare dar pe care îl poate avea omul.

— Ce aştepţi de la viito-rul apropriat? Cu câteva zile în urmă

am fost înscrisă la Colegiul de Traducători şi Experţi în cadrul Camerei de Comerţ din Roma. Nu ştiu dacă mai este cineva din Moldova înscris la un ase-menea Colegiu. ţinând cont de cerinţele înaintate, am cre-zut mereu că e ceva de nerea-lizat. Nici acum nu-mi vine să cred. Deci, la momentul ac-tual, dacă vre-o societate are nevoie de traducător, se adre-sează traducătorilor din Co-legiu. Sper să fiu chemată de vre-o societate, cu care să în-cep o colaborare permanentă. Dar oricum, cu clienţii mei voi continua mereu să muncesc. Contactul cu lumea noastră mă face să mă simt mai aproa-pe de patrie.

Interviu realizat de Tatiana Nogailîc, „AssoMoldave”


Republica Moldova - 20 ani de Independență

Frații Cordineanu la Roma Concert extraordinar pe 17 aprilie ora 14.00

Teatrul Don Orione - Via Tortona 3, stația metrou Re di Roma, intrarea 10 euro.

Pentru info: tel 3772682953 sau 3282167650, Cu patronatul Ambasadei R.Moldova în Italia

Concert organizat de către Asociația ANIMI, Partener media: Gazeta Basarabiei

Moldova, mai aproape de tine

Italienii vor să promoveze în exterior frumuseţea moldovencelor. Nu înainte de a le oferi lecţii, contra plată

Au venit în Moldova în căutarea fetelor fru-moase. Nu înainte de a le oferi lecţii, con-tra plată. Este vorba de un italian care este proprietarul unei reţele sociale de modele şi fotomodele de talie mondială. Italianul inten-ţionează să deschidă o şcoală de bune mani-ere pentru fetele cu vârsta între 14-25 ani. Bărbatul spune ca a decis să vină aici, deoa-rece potrivit lui, nu cunoaşte vreun model de talie mondială, originară din Moldova.

TRANSPORT DE MĂRFURI ȘI PASAGERI Moldova-Italia-Moldova

Roma: C IN 850 Marin Godonoagă, tel. 328 0945569 Torino: Lev Tolstoi 33, Ruslan 079990441 Verona: Vasile Alecsandri 1, of 550 Grigorie tel.068936729 Florenza: str. Vasile Alexandri, 1 oficiu 320 tel. 069167537 Perugia: SRL "PROVIRAJ" Creanga 6/3 tel. 74 87 61 Brescia: Tel. 069372396 sau 069168150 Dima și Ion Trento: BUS-767 , 69102773 sau 79252001 Bologna: Bulevardul Decebal 99, tel 7838688 sau 069095937 Milano: Italia-star.md, Vlad 069247308 și Tudor 069175716 Rimini și Faenza: Str.Vasile Alexandri 13 tel. 069114311; 729222

Dacă tot se spune ca avem unele dintre cele mai frumoase fete din lume, de ce să nu fie puse în valoare? Aşa şi-a spus un italian, proprietar al unei reţele sociale de modele şi fotomodele. Bărbatul spune că lucrează mai bine de 20 de ani în acest domeniu, iar una dintre cele mai impor-tante colaborări a fost cu Agenţia Claudiei Schiffer. Cât despre Moldova, nu ştie prea multe.

El spune că nu a auzit până acum de niciun model de la noi să fi urcat pe cele mai vestite podiumuri din lume. Lucrul care l-a moti-vat cel mai mult să deschi-dă o şcoală.

Italianul nu a auzit nici de numele Nadejda Savco-va din Chişinău, una dintre cele mai cotate modele din Moldova, dar şi din lume, povestea căreia a fost prezentata de pro TV

in cadrul campaniei Am Cu CE, Nadejda fiind colegă de prezentări cu fosta ma-nechină şi actuala prima doamnă a Franţei, Carla Bruni, dar şi cu britanica Naomi Campbell. În plus, a

ajuns pe primele pagini ale vestitelor reviste de modă, a colaborat cu Casa Dior, Armani, Jean paul Gautier, Galliano.

Fondatorii agenţiei spun că vor să promove-

ze în exterior frumuseţea moldovencelor. În final vor fi selectate 80 de fete, iar cursurile vor dura trei luni şi vor costa 350 euro.

Sursa: protv.md

Gazeta Basarabiei - nr17 - WEB

Documents

Transcript of Gazeta Basarabiei - nr17 - WEB