FALIMENTUL BANCAR BANKCOOP

Rezumat

Bankcoop s-a infiintat in 1990 si a intrat in faliment la data de 8 februarie 2000. Construita

ca banca a familiei Paunescu (George Constantin Paunescu a fost singurul mare actionar, cu

34,04%), Bankcoop a ajuns sa serveasca interesele fostului presedinte Alexandru Dinulescu.

Dinulescu a folosit banii bancii pentru a finanta societati comerciale la care membri ai

familiei sale si colegi din banca erau actionari. Gradul de rambursare a creditelor acordate de

Bankcoop s-a inrautatit continuu. Creditele restante si in litigiu au crescut, ca pondere in total

plasamente, de la 8,02% in 1996, la 42,85% in 1997, 54,02% in 1998 si 90,33%, in 1999.

.

Condamnarea la disparitie a Bankcoop a fost semnata inca din 1997 de fostul sau presedinte,

Alexandru Dinulescu, un nume din lunga lista a demolatorilor de banci romanesti. Arestat in urma

cu trei ani, Dinulescu a fost scos de la racoare printr-o decizie judecatoreasca si a fugit din tara.

Dupa disparitia lui Dinulescu, Bankcoop s-a mentinut pe linia de plutire timp de doi ani, in care a

incercat sa recupereze creditele acordate cu larghete pe vremea fostului presedinte. Adus la

conducerea bancii in 1998, Constantin Duna, bancher cu o buna reputatie, n-a facut decat sa constate

cum portofoliul de credite se transforma treptat in pierderi de cateva mii de miliarde lei.

Nerambursarea imprumuturilor a condus la incapacitatea onorarii obligatiilor catre clienti: la

sfarsitul anului 1999, erau nerestituite la scadenta depozite de 1.595 miliarde lei, conform raportului

intocmit de lichidatori (SC PricewaterhouseCoopers Management Consultants SRL si SC

Reconversie si Valorificare Active SA). Pierderile Bankcoop erau, la sfarsitul anului 1998, de

639,91 miliarde lei, pentru ca la finele lui 1999 acestea sa ajunga la 2.431,42 miliarde lei.

Nume de notorietate ca Alexandru Raducan sau Catalin Botezatu au aparut pe lista datornicilor

Bankcoop. Ei au fost acuzati si condamnati la sase, respectiv trei ani de inchisoare, pentru bancruta

frauduloasa si utilizarea creditelor de 365.000 dolari in alte scopuri decat cele pentru care au fost

obtinute, pentru ca apoi sa fie achitati.

Prejudiciul total adus Bankcoop, de catre conducerea sa, s-a ridicat la peste 336 miliarde lei,

a milioane de dolari si 31 milioane de marci germane. Au fost formulate mai multe plangeri penale,

inclusiv impotriva presedintelui Alexandru Dinulescu (care a si fost condamnat la 10 ani inchisoare,

pentru luare de mita). Dinulescu a fugit din tara.

Pentru despagubirea deponentilor persoane fizice la Bankcoop, Banca Nationala a acordat un

credit in valoare de 2.000 miliarde lei Fondului de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar.

Cauza falimentului:

Anul 1999

Falimentul a fost provocat de credite neperformante primite chiar către acţionarul principal -

Alexandru Dinulescu şi de faptul că la majorările de capital s-au depus sume împrumutate.

Incepand cu 24 mai 1999, la Bankcoop, platile si incasarile s-au facut sub supravegherea

BNR. Cauzele erau cunoscute. Una dintre ele - criza de lichiditati - a survenit ca urmare a creditelor

nerambursate, ceea ce a facut ca banca sa nu mai poata onora la un moment dat cererile de retragere

ale deponentilor. Intrarea bancii in regim special de decontare nu insemna insa incetarea platilor.

Teoretic, deponentii puteau sa-si ridice banii in ordinea cererilor si in limite prestabilite de

Bankcoop, pe masura ce banca recupera la randul ei banii de la creditori. Practic insa, lucrurile erau

mult mai complicate. Zilnic se incasau, in medie, aproximativ un milion de lei, suma care nu

ajungea nici pentru primul client aflat la rand", spune un functionar al bancii. Din acest motiv, listele

cu ordinea solicitarilor de restituire au devenit inutile, renuntandu-se de astfel la ele, la cererea

deponentilor.

Actionarii Bankcoop au hotarat, in octombrie 1999, o majorare de capital de peste 50

milioane de dolari. Banca de investitii Credit Suisse First Boston a fost desemnata, de actionari, sa

conduca aceasta operatiune. Majorarea capitalului era in opinia guvernatorului BNR, singura solutie

pentru a scoate banca in afara pericolului ridicarii licentei de functionare si a incepe procedurile de

faliment. Isarescu declara transant ca aceasta va fi soarta bancii, daca actionarii nu-si vor respecta

obligatia asumata, dar este dispus sa arate clementa, prin acceptarea tacita a prelungirii termenului

cu inca o luna. "Aceasta depinde insa de comportamentul depunatorilor", afirma guvernatorul BNR.

La mijlocul lunii noiembrie 1999, dupa esecul tuturor incercarilor de atragere a altor

investitor cu bani, Banca Nationala a cerut tribunalului declansarea falimentului. La acea data,

Bankcoop avea un patrimoniu net (diferenta dintre valoarea activului si totalul datoriilor) negativ de

1.650 miliarde lei. Conducerea bancii refuza sa accepte situatia si contesta, la Curtea

Constitutionala, legea falimentului, dar tot ce obtine este o prelungire a agoniei cu 47 de zile. Dupa

ce Curtea respinge actiunea Bankcoop (la 17 ianuarie), tribunalul preia dosarul si da castig de cauza

BNR, spre satisfactia depunatorilor.

Cum arata situatia la filialele bancii din tara?

La agentia Bankcoop din Barlad, de exemplu, coada se forma la primele ore ale diminetii.

Agentia avea 7.000 de deponenti de la care s-au atras surse ce insumau 35 miliarde lei.

La agentia din Barlad, ca in alte multe locuri din tara, cheia succesului in recuperarea banilor

o reprezenta intelegerea directa dintre debitor si creditor, solutie agreata oficial si de catre

conducerea bancii.

In ce consta procedura de recuperare a banilor?

Etapele erau urmatoarele: se cauta o persoana care datoreaza bani catre Bankcoop. La mica

intelegere, se ajunge la un acord prin care datornicul accepta ca banii datorati bancii sa aiba ca

beneficiar direct debitorul in cauza, evident in limita contului acestuia la Bankcoop.

Urmatorul pas consta in initierea de catre debitor a unui ordin de plata si virarea sumei respective in

contul deponentului. Daca datornicul bancii nu putea vira intreaga suma, exista o solutie si pentru

aceasta situatie. O intelegere notariala de plata in rate.

Acest sistem era perfect legal si avea acceptul centralei de la Bucuresti.

Daca conducerea bancii era multumita, nu acelasi lucru se putea spune despre deponenti.

Transformati de nevoie in detectivi, ei erau obligati sa faca o adevarata munca de investigatie pentru

a gasi debitori dispusi sa le vireze banii. In acest fel, datornicii Bankcoop au devenit peste noapte

unii dintre cei mai importanti oameni ai orasului. De cele mai multe ori, ei acceptau cedarea sumelor

datorate bancii catre deponenti in schimbul renuntarii acestora din urma la o parte din bani sau in

schimbul platii unor comisioane. Reclamarea la Politie este inutila si nu facea altceva decat sa

indeparteze si mai mult depunatorii de posibilitatea recuperarii banilor. Pe de alta parte, cautarea

datornicilor presupunea cheltuieli suplimentare din partea deponentilor.

Anul 2000

Declansarea procedurii falimentului la Bankcoop a fost o veste buna pentru persoanele fizice

care aveau depozite la aceasta banca; dupa aproape un an de asteptare, ei aveau certitudinea ca vor

primi cel putin o parte din banii depusi, maximum 54,76 milioane lei, cat este plafonul despagubirii

acordate de Fondul de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar (FGDSB).

Pentru depunatorii la celelalte banci comerciale vestea nu era la fel de buna, ba dimpotriva.

In februarie 2000, administratorii FGDSB au facut o constatare socanta: toti banii Fondului

nu ajungeau pentru despagubirea nici a unei cincimi din deponentii la Bankcoop. Creditul de 2.000

de miliarde lei, pe care Banca Nationala il putea acorda Fondului in asemenea situatii, era un ajutor

substantial dar insuficient. Potrivit ultimelor calcule, totalul despagubirilor la care aveau dreptul cei

600.000 de depunatori persoane fizice la Bankcoop insuma aproximativ 2.700 de miliarde lei, cu

700 de miliarde lei mai mult decat estimarile initiale. Fondul de garantare era pe minus.

Bankcoop intra in faliment, Fondul de garantare constata ca banii stransi nu ajungeau,

creditul de la Banca Nationala era bun dar era prea putin, bancile comerciale erau prinse intre

ciocan si nicovala si erau nevoite sa scoata din buzunare inca cel putin cateva sute de miliarde lei.

Declansarea procedurii falimentului la Bankcoop a fost decisa de tribunal (la 8 februarie 2000), nu

mai era loc de intors; FGDSB trebuia sa scoata banii pentru despagubirea deponentilor.

Posibilitatile de finantare pentru Bankcoop

La mijlocul lunii februarie , Consiliul de Administratie al Fondului a trimis tuturor bancilor

comerciale care intrau in schema de garantare a depozitelor o adresa prin care le anunta ca, in

conformitate cu prevederile legale, aveau de platit o contributie speciala egala cu dublul contributiei

anuale pentru anul 2000. in sus-mentionatul comunicat scria ca "in urma analizei efectuate de

Consiliul de Administratie al Fondului a rezultat ca nivelul sumelor ce urmeaza a fi platite drept

compensatii deponentilor persoane fizice la Bankcoop depaseste intr-o proportie insemnata resursele

financiare de care Fondul dispune in prezent".

Astfel, bancile care atrageau bani de la populatie erau invitate sa cotizeze suplimentar cu 1,6

- 3,2 % din suma totala a depozitelor persoanelor fizice, existenta in sold la 31 decembrie 1999.

Conform ordonantei de guvern care reglementa functionarea FGDSB, fiecare banca platea Fondului

o contributie anuala minima de 0,8% din totalul depozitelor persoanelor fizice. insa aceasta

contributie putea fi majorata pana la 1,6% (dublul contributiei de baza), daca banca s-a angajat in

politici pe care Fondul le ssocotea riscante si nesanatoase.

Potrivit ultimei decizii a Consiliului de Administratie al Fondului de Garantare a Depozitelor in

Sistemul Bancar, pe langa aceasta contributie, bancile comerciale erau obligate sa cotizeze, in plus,

cu sume reprezentand dublul cotizatiei stabilite de Fond, pentru anul 2000. Era o decizie luata intr-

un caz de forta majora. Pe de o parte, FGDSB avea nevoie de resurse suplimentare, pentru a

despagubi deponentii de la Bankcoop. Pe de alta parte, trebuia sa-si asigure resurse pentru

eventualitatea aparitiei unui nou faliment bancar. Era usor de imaginat cata panica s-ar crea printre

deponenti in situatia in care Fondul, intrat in criza de lichiditati, nu si-ar fi putut onora obligatiile de

plata, in conditiile stabilite de lege. Chiar si simpla intarziere a platii despagubirilor ar produce

efecte asupra clientilor celorlalte banci, cu riscul reorientarii plasamentelor din sistemul bancar.

Conform legii, FGDSB are multiple posibilitati de a se imprumuta de pe piata financiar-bancara.

Una este apelarea la resursele bugetului de stat. in conditiile actuale insa, bugetul abia isi poate

acoperi propriile cheltuieli, Ministerul Finantelor fiind el insusi debitor pentru sistemul bancar.

O alta sursa de finantare este Banca Nationala a Romaniei, la care Fondul deja a apelat

pentru despagubirile de la Bankcoop. insa mai multi bani de la BNR inseamna moneda noua

aruncata pe piata, cu riscuri asupra inflamarii inflatiei. Exista si posibilitatea apelarii la resursele de

pe piata monetara. insa costurile pe care le implica aceasta operatiune (nivelul dobanzilor) erau mari

si n-ar fi facut decat sa greveze in continuare pe resursele Fondului, care ar fi aruncat intr-o

ciclicitate asemanatoare cu cea prin care trece Ministerul Finantelor: imprumuturi noi pentru

rambursarea celor vechi. in aceste conditii, cea mai la indemana este refacerea lichiditatilor Fondului

pe seama majorarii contributiilor bancilor comerciale. Conform legii, contributiile bancilor, atat cea

anuala, cat si cea speciala, nu se restituie.

Decizia Consiliului de Administratie al FGDSB pare sa fie nejusta la prima vedere. Adica, la

ce bun sa restrangi lichiditatea unei banci care respecta indicatorii de prudenta, prin obligatia de a

varsa la Fond contributii suplimentare? In realitate insa, lucrurile nu erau atat de simple intr-o

economie de piata, falimentul unei banci poate surveni oricand, iar panica ce s-ar crea in jurul

lichidarii unei societati bancare poate induce efecte negative asupra intregului sistem bancar.

Masura luata de Fond are insa si o alta fateta: triplarea contributiilor la Fond inseamna reducerea

lichiditatilor bancilor comerciale. Si prin aceasta, restrangerea plasamentelor pe care le-ar putea

face, in conditii de rentabilitate crescuta: imprumuturi pe piata monetara sau cumpararea de titluri de

stat, plasamente sigure si cu venituri consistente. Pentru bancile care nu se scalda in lichiditate,

decizia FGDSB poate induce efecte asupra nivelului dobanzilor la depozitele constituite de persoane

fizice si juridice.

Deponentii Bankcoop au recuperat 1.530 mld. Lei

Fondul de Garantare al Depozitelor in Sistemul Bancar a platit pana in aprilie 2000 1.530 miliarde

de lei la 107.783 din deponenti Bankcoop, a declarat Marin Predescu, directorul economic al

Fondului. O buna parte din deponentii Bankcoop si-ai lasat banii la BRD, banca prin intermediul

careia se deruleaza plata comensatiilor.

Cine a platit pentru acest faliment?

George Constantin Păunescu s-a făcut nevăzut, plecând tocmai în SUA, de unde s-a întors

abia în 2002. Adică la doi ani după ce la putere au revenit social-democraţii, ai căror lideri îl

considerau pe investitor strategic, si după ce o parte din dosarele în care era anchetat fuseseră

închise sau urmau să fie soluţionate în favoarea sa.

Însă, chiar dacă la revenirea în ţară dosarul Bankcoop era considerat închis după

condamnarea la 10 ani de închisoare a fostului presedinte al băncii, Alexandru Dinulescu, GCP fiind

în mod surprinzător scos din cauză, celelalte „bube“ colecţionate la sfârsitul anilor ’90 rămase

nesoluţionate - afacerea Dac Air-BCR, unde GCP a dat statului o gaură de 15,6 milioane de dolari,

si devalizarea Bancorex, unde tunul dat de Păunescu a fost de circa 115 milioane de dolari - l-au

obligat să fie mult mai discret. Să-si rărească apariţiile publice si să-si regândească afacerile.

Bibliografie

http://www.capital.ro/articol/marile-falimente-bancare-127657.html?

utm_source=rss&utm_medium=rss&utm_campaign=rss

http://www.capital.ro/articol/bancile-comerciale-platesc-scump-falimentul-bankcoop-2472.html

http://www.ziaruldeiasi.ro/economic/deponentii-de-la-bankcoop-isi-pot-recupera-banii-doar-dupa-

falimentul-bancii~ni1421

http://www.capital.ro/articol/actionarii-bankcoop-dau-ultimul-bal-2441.html

http://www.capital.ro/articol/bankcoop-va-intra-pe-mana-lichidatorului-2514.html

http://www.capital.ro/articol/la-bankcoop-depunatorii-au-devenit-recuperatori-de-credite-3148.html

http://www.capital.ro/cautare/tag/bankcoop-10923.html

http://www.capital.ro/articol/la-bankcoop-depunatorii-au-devenit-recuperatori-de-credite-3146.html