bancar gdrfbwegr

21
Scurt istoric. Deși primele activități bancare sunt apar începând chiar cu Epoca Antică, cum ar fi în Mesopotamia, Egipt, Grecia sau Imperiul Roman, prima bancă din lume în sensul modern al cuvântului a fost înființată în Italia, pe 27 februarie 1472, în orașul Siena. Banca Monte di Pashci există și astăzi, dar se pare că este lovită de criză, potrivit Wall Street. Referitor la Instituțiile Financiare Nebancare sau Nonbancare (IFN), nu sunt date prea concrete, dar asemenea instituții ar fi apărut după mijlocul sec. XIX la inițiativa lui Frederic Guillame Raiffeisen, care e de origine franceză. Aspecte introductive. În structura unui sistem bancar, activitatea instituțiilor bancare este completată de cea a instituțiilor financiare nebancare, acestea fiind complementare primelor și având rolul de a diminua riscurile asumate de clienți și de a-i servi la standarde calitative ridicate. IFN-urile fac parte alături de bănci și de alte instituții financiare expres prevăzute de lege, din sistemul instituțional financiar aflat sub controlul BNR. Din acest punct de vedere, nu este nicio diferentă între un IFN și o bancă. Condițiile de calitate pe care trebuie să le îndeplinească acționarii unui IFN, precum și condițiile privind experiența pe care trebuie să le îndeplinească conducătorii unui IFN sunt similare cu cele ale băncilor, iar BNR avizează îndeplinirea acestor condiții. Cu alte cuvinte, nu oricine poate înființa sau conduce un IFN. Mai mult, organizarea unui IFN este similară cu cea a unei bănci în ceea ce 1

Transcript of bancar gdrfbwegr

Definiia bncii

Scurt istoric.

Dei primele activiti bancare sunt apar ncepnd chiar cu Epoca Antic, cum ar fi n Mesopotamia, Egipt, Grecia sau Imperiul Roman, prima banc din lume n sensul modern al cuvntului a fost nfiinat n Italia, pe 27 februarie 1472, n oraul Siena. Banca Monte di Pashci exist i astzi, dar se pare c este lovit de criz, potrivit Wall Street.

Referitor la Instituiile Financiare Nebancare sau Nonbancare (IFN), nu sunt date prea concrete, dar asemenea instituii ar fi aprut dup mijlocul sec. XIX la iniiativa lui Frederic Guillame Raiffeisen, care e de origine francez.Aspecte introductive.n structura unui sistem bancar, activitatea instituiilor bancare este completat de cea a instituiilor financiare nebancare, acestea fiind complementare primelor i avnd rolul de a diminua riscurile asumate de clieni i de a-i servi la standarde calitative ridicate.

IFN-urile fac parte alturi de bnci i de alte instituii financiare expres prevzute de lege, din sistemul instituional financiar aflat sub controlul BNR. Din acest punct de vedere, nu este nicio diferent ntre un IFN i o banc. Condiiile de calitate pe care trebuie s le ndeplineasc acionarii unui IFN, precum i condiiile privind experiena pe care trebuie s le ndeplineasc conductorii unui IFN sunt similare cu cele ale bncilor, iar BNR avizeaz ndeplinirea acestor condiii. Cu alte cuvinte, nu oricine poate nfiina sau conduce un IFN. Mai mult, organizarea unui IFN este similar cu cea a unei bnci n ceea ce privete separarea departamentelor angajate n activiti diferite (spre exemplu acordare credite versus aprobare credite), structura ierarhic, precum i n ceea ce privete structurile de control interne i de audit. La evaluarea reputaiei conductorilor, Banca Naional a Romniei are n vedere cel puin urmtoarele aspecte:

a)existena unei condamnri pentru infraciuni de corupie, splare de bani, terorism, infraciuni contra patrimoniului, abuz n serviciu, luare sau dare de mit, fals i uz de fals, deturnare de fonduri, evaziune fiscal, primire de foloase necuvenite, trafic de influen, mrturie mincinoas, infraciuni prevzute de legislaia special n domeniul financiar-bancar, de legislaia privind societile comerciale, insolvena sau protecia consumatorilor ori pentru orice alte fapte relevante;

b)conductorul este urmrit penal sau judecat pentru oricare dintre infraciunile prevzute la lit. a);

c)investigaii n curs ori derulate n trecut i/sau msuri aplicate conductorului ori impunerea unor sanciuni administrative, pentru nerespectarea prevederilor care reglementeaz domeniul bancar, financiar, al activitii de asigurare sau a oricrei alte legislaii privind serviciile financiare;

d)investigaii n curs ori derulate n trecut i/sau msuri i sanciuni aplicate de orice organism de reglementare ori profesional pentru nerespectarea oricror reglementri relevante.

Pentru ndeplinirea cerinei privind experiena profesional solicitantul trebuie s demonstreze c persoanele desemnate n calitate de conductori dispun de cunotine teoretice i practice adecvate cu privire la activitile ce urmeaz a fi desfurate de instituia financiar nebancar, precum i de experien dobndit ntr-o funcie de conducere.Definiii.

Definiia bncii.Banca este definit ca fiind societatea pe aciuni avnd ca obiect principal de activitate atragerea de fonduri i acordarea de credite, precum i efectuarea de servicii bancare.

Pentru a ntelege noiunea de banc trebuie s avem n vedere urmtoarele noiuni: societatea, societatea comercial i societatea pe aciuni, definindu-le n ceea ce urmeaz.

Societatea este un contract n temeiul creia dou sau mai multe persoane (asociai) se neleg s pun n comun anumite bunuri pentru a desfura mpreun o anumit activitate, n vederea realizrii i mpririi beneficiilor care vor rezulta. Societatea comercial reprezint acea gupare de persoane constituit pe baza unui contract de societate i beneficiind de pesonalitate juridic, n care asociaii se neleg s pun n comun anumite bunuri pentru exercitarea unor fapte de comer, n scopul realizrii i mpririi beneficiilor.

Societatea pe aciuni poate fi definit ca fiind acea societate constituit prin asocierea mai multor persoane, care contribuie la formarea capitalului social prin anumite cote de participare reprezentate prin titluri, numite aciuni, pentru desfurarea unei activiti comerciale (activitate de producie, comer sau prestri de servicii), n scopul mpririi profitului, i care rspund pentru obligaiile sociale numai n limita aporturilor lor. Banca, fiind la rndul ei o societate, este definit pe baza elementele de mai sus, cu urmtoarele precizri: este o societate cu un obiect specific de activitate: atragerea de fonduri de la persoane fizice i juridice, sub form de depozite sau instrumente nenegociabile, pltibile la vedere sau la termen, acordarea de credite i diverse servicii bancare: operaiuni accesorii i conexe.

Definiia IFN-urilor

O definiie legal a instituiile financiare nebancare (I.F.N.) este dat de legea 93/2009 privind instituiile financiare nebancare, cu modificrile i completrile ulterioare ca fiind acele entiti care desfoar activitate de creditare cu titlu profesional, n condiiile stabilite de lege, obligate a se constitui ca societi comerciale pe aciuni. I.F.N- urile i pot desfura activitatea numai dup nscrierea, dup caz, n funcie de natura activitii n Registrul general, Registrul special sau n Registrul de eviden inute de ctre B.N.R.

Registrul general este registrul deschis i inut de B.N.R, n care sunt nregistrate toate I.F.N.-urile care ndeplinesc condiiile generale de funcionare. Registrul special este registrul deschis i inut de B.N.R., n care se nregistreaz I.F.N. nscrise deja n Registrul general, dar care ndeplinesc anumite criterii care determin transferul nregistrrii lor n Registrul special. Registrul de eviden este registrul deschis i inut de B.N.R., n care se nregistreaz entitile ce desfoar anumite activiti de creditare exclusiv din fonduri publice ori puse la dispoziie n baza unor acorduri interguvernamentale, precum i I.F.N.-uri organizate sub forma caselor de amanet sau a caselor de ajutor reciproc. Instituiile financiare nebancare nscrise n Registrul special rmn nscrise i n Registrul general. Prima deosebire ntre aceste dou noiune este registrul n care acestea sunt nregistrate: I.F.N.-urile n cele artate mai sus, iar bncile se nscriu n registrul inut de B.N.R., adic n registrul institutuiilor de credit, Seciunea 1.Pentru o definiie mult mai clar a acestei sintagme trebuie s facem referire la un text de lege care n prezent este abrogat, Ordonana Guvernului 28/2006 privind reglementarea unor msuri financiar-fiscale. Aceasta prevedea faptul c instituia financiar nebancarestepersoan juridic constituit cu scopul de a desfura, cu titlu profesional, activiti de creditare de natura celor stabilite de lege i ale cror surse de finanare provin (nu de la clieni) din resurse proprii sau mprumutate de la instituii de credit, de la alte instituii financiare sau, dup caz, din alte surse prevzute n legi speciale. O alt asemnare ntre cele dou noiuni o reprezint activitatea de creditare (orice form de finanare), care aa cum prevede legislaia n materie se desfoar cu titlu profesional prin instituii de credit i prin instituiile financiare prevzute la seciunea a 2-a a cap. IV al titlului I al prii I din Ordonana de urgen a Guvernului nr. 99/2006 privind instituiile de credit i adecvarea capitalului, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 227/2007, cu modificrile i completrile ulterioare, n conformitate cu dispoziiile actului normativ sus-menionat, prin prestatori de servicii de plat care acord credite legate de serviciile de plat, n conformitate cu dispoziiile Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plat, aprobat cu modificri prin Legea nr. 197/2010, cu modificrile i completrile ulterioare, precum i prin instituii financiare nebancare, n condiiile stabilite prin Legea 93/2009, prin legile speciale care le reglementeaz activitatea i prin reglementrile emise de Banca Naional a Romniei n aplicarea prezentei legi. Activitile de creditare permise acestor entiti vor fi analizate n cadrul seciunii dedicate acestui scop n cuprinsul acestui referat.Banca Naional a Romniei va avea n vedere, la ncadrarea activitilor de creditare n categoria celor desfurate cu titlu profesional, att n ceea ce privete o banc sau un I.F.N., aspecte precum: desfurarea acestora ca activiti economice de sine stttoare, orientate spre obinerea de venituri cu caracter regulat; existena unor structuri interne specializate n domeniul creditrii care gestioneaz i analizeaz aceste activiti n mod distinct, pe baza unor reguli prestabilite i cu luarea n considerare a activitilor de creditare la proiectarea bugetului societii ori la efectuarea de previziuni referitoare la activitatea de ansamblu a societii.

O asemnare ntre banc i o instituie financiar nebancar este aceea c ambele, n ceea ce privete forma juridic, se organizeaz ca societi comerciale pe aciuni. Caracteristici i activiti specifice bncilor i IFN-urilor.

IFN.

n Romnia, activitatea Instituiilor Financiare Nebancare este reglementat prin legea nr. 93/2009, care stabilete condiiile minime de acces la activitatea de creditare. Acestea au obligaia de a se constitui ca societi comerciale pe aciuni. Activitile permise IFN-urilor sunt urmtoarele:

acordare de credite (de consum, ipotecare, imobiliare, microcredite); finanarea tranzaciilor comerciale; operaiuni de factoring, de scontare i de forfetare;

leasing financiar;

emitere de garanii, asumare de angajamente de garantare de finanare;

acordare de credite, cu primire de bunuri n gaj (prin case de amanet);

acordare de credite ctre membrii asociaiilor, fr scop patrimonial, pe baza liberului consimmnt al salariailor, n cadrul caselor de ajutor reciproc;

alte forme de finanare de natura creditului.

n funcie de activitile desfurate, IFN-urile sunt nscrise fie n Regsitrul general, fie n Registrul de eviden al BNR.

Cele mai importante operaiuni desfurate de IFN-urile din Romnia

sunt:

factoring-ul;

forfetarea; microcreditele; scontarea ; leasing-ul financiar

In Romania,ponderea portofoliului IFN-urilor in PIB se situa in anul 2010 la nivelul de 9,89%.

Produsele si serviciile bancare sunt rezultatul activitii bncilor comerciale. Tipuri de produse bancare:

1) Produse pure realizate exclusiv din activitatea specialitilor bncii ( consultanta, evaluri, produse de inginerie financiara)

2) Produse mixte cnd se mbin activitatea salariailor bncii in tehnica i echipamente performante ( plile electronice, asistena pe calculator)

3) Produse care au ca suport K ( depozite, credite, dobnzi, alte active i pasive).

Caracteristicile principale ale produselor bancare sunt:

sunt imateriale;

sunt condiionate de reglementri bancare i fiscale;

sunt propuse direct clienilor nu exista posibilitatea de revnzare sau reconcesionare;

implic angajarea clientului in mod direct; PRINCIPALELE OPERATIUNI BANCARE

operaiuni pasive

operaiuni active

operaiuni accesorii

operaiuni conexe

Operaiunile pasive reprezint constituirea resurselor fiecrei bnci comerciale. Alturi de operaiunile active constituie baza activitii societii comerciale. Se pornete de la ideea ca banca este o instituie care primete si plaseaz capital. Banca are ca principala activitate stimularea i primirea de depozite in numerar ( colectarea de K ) si plasarea acestora in activitile economice pe calea creditului, scontului, avansurilor, participanilor. Operaiunile pasive afecteaz patrimoniul bncii. Ele sunt: - de fructificare ( la vedere, la termen) - depuneri de economii pe ;librete - conturi curente creditoare - reesconturi ( la alte bnci si la BNR) - emisiunea de bonuri de casa - obligaiuni si nscrisuri financiare

Capitalul permanent nu este suficient, este o prima de asigurare mpotriva riscurilor determinante de plasarea capitalului. Fondurile atrase de banca din afara pot avea provenien, scop, condiii si termene diferite. Dup modul in care i procura resursele bncilor pot fi : - de depozite - de reescont ( primesc prin scont portofoliul comercial constituit din circuitul bunurilor si l transfera la BNR pe calea reescontului) - de emisiune de nscrisuri funciare, obligaiuni simple sau ipotecare. Operaiunile de procurare de fonduri se grupeaz astfel: - primire de sume pentru fructificare ( depuneri) - primire de sume la economii pe librete - conturi curente creditoare ( contractul de cont curent

Activiti interzise n cadrul bncilor i al IFN-urilor.

Legislaia stabilete i o serie de activiti interzise IFN-urilor, i anume:

1. includerea n obiectul principal de activitate a unei activiti care nu este prevzut n lege.2. includerea n obiectul secundar de activitate a oricrei altei activiti dect, dup caz, cele prevzute la art. 14 din legea 93/2009.3. atragerea de depozite ori de alte fonduri rambursabile de la public;4. emiterea de obligaiuni, cu excepia ofertei publice adresate investitorilor calificai, n nelesul legii privind piaa de capital;5. operaiuni cu bunuri mobile i imobile, cu excepia celor legate de activitatea de creditare sau a celor necesare funcionrii n condiii adecvate a entitii;6. acordarea de credite, condiionat de vnzarea sau de cumprarea aciunilor instituiei financiare nebancare;7. acordarea de credite, condiionat de acceptarea de ctre client a unor servicii care nu au legtur cu operaiunea de creditare respectiv.Instituiile de credit nu se pot angaja n operaiuni cum ar fi:-gajarea propriilor aciuni pe contul datoriilor bncii.-acordarea de credite garantate cu aciuni,alte titluri de capital sau cu obligaiuni emise de instituia de credit nsi sau de o alt entitate aparinnd grupului din are face parte instituia de credit.

-atragerea de depozite sau alte fonduri rambursabile, titluri sau alte valori, de la public, cnd instituia de credit se afl n stare de insolven.

Am inclus aceste operaiuni care nu se pot desfura de ctre instituiile de credit n ceea ce privete operaiunile interzise bncilor pentru c I.C. se pot constitui i pot funciona ca bnci, organizaii cooperatiste de credit, bnci de economisire i creditare n domeniul locativ, bnci de credit ipotecar. I.F.N-urile NU sunt instituii de credit.

Exist o asemnare cu privire la activitile cu bunuri mobile i imobile desfurate att de ctre banc, precum i de ctre instituia financiar nebancar. Ambele pot desfura aceast categorie de activitate doar n msura n care sunt necesare desfurrii n condiii adecvate a activitilor pentru care acestea au fost autorizate, i n msura n care bunurile respective sunt necesare n acest scop.O alt asemnare ntre cele dou noiuni se refer la anumite interdicii care stabilesc categoria persoanelor ce nu pot deine anumite caliti specifice bncii, respectiv instituiei financiare nebancare, dup cum urmeaz:nu pot deine calitatea de fondator, acionar, conductor, administrator, membru al consiliului de supraveghere, auditor financiar al unei instituii financiare nebancare:a) persoanele nominalizate n listele prevzute la art. 23 i 27 din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea i combaterea terorismului;b) persoanele care se afl n una dintre situaiile prevzute la art. 6 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare;c) persoanele condamnate n ultimii 5 ani pentru svrirea unei infraciuni prevzute de Legea 93/2009.

Aceleai interdicii se regsesc i n ceea ce privesc fondatorii, respectiv acionarii bncii, aa cum sunt acetia asimilai de ctre Regulamentul B.N.R. nr. 11/2007 i O.U.G. nr. 99/2006. Legea societilor comerciale definete astfel fondatorii: persoanele care semneaz actul constitutiv i care au un rol determinant n constituirea societii.Firma bncii/ a instituiei financiare nebancare este reglementat n mod expres de legiuitor, cu elemente specifice fiecrui tip de instituie ce face obiectul prezentului referat, inandu-se cont de faptul c ambele sunt societi de capitaluri.Denumirea unei instituii financiare nebancare va include sintagmainstituie financiar nebancarsau abrevierea acesteia,I.F.N. n cazul instituiilor financiare nebancare ce fac obiectul nscrierii n Registrul de eviden, includerea n denumirea sintagmeiinstituie financiar nebancarsau a abrevierii acesteia,I.F.N.,este opional. Entitile care nu se ncadreaz n prevederile legi 93/2009 nu pot utiliza n denumire, n legtur cu o activitate, un produs sau un serviciu, sintagma ori abrevierea, derivate ori traduceri ale acestora. Instituiilor financiare nebancare le este interzis s foloseasc n denumire, n antet sau n alte atribute de identificare cuvinte i expresii care pot induce publicul n eroare cu privire la statutul ori la activitile i operaiunile desfurate.

Denumirea unei bnci trebuie s fie n limba romn, cu excepia cazului n care banca face parte dintr-un grup a crui societate-mam este situat n afara Romniei i preia denumirea sa, parial sau n totalitate, denumirea utilitat n cadrul grupului. n cazul societilor bancare, constituite obligatoriu ca societi pe aciuni, firma va cuprinde o denumire proprie, de natur a o deosebi de alte societi fiind nsoit de meniunea scris n ntregime- societate pe aciuni- sau scris prescurtat- S.A., excluzndu-se posibilitatea folosirii unui nume. Legiuitorul prevede la fel ca i n cazul I.F.N. o interdicie expres prin care se interzice oricrei persoanece nu are autorizaie de la B.N.R. s utilizeze denumirea de banc, sau derivatele denumirii de banc,n legtur cu o activitate, un produs sau un serviciu.Capitalul socialLa constituirea societii bancare, capitalul social reprezint valoarea tuturor aporturilor n numerar aduse de acionari. La acest moment, societatea bancar nu are pasive. La fel ca i n cazul I.F.N- urilor, capitalul social minim este stabilit de B.N.R. prin intermediul regulamentelor.Capitalul bncilor are un regim juridic special, derogatoriu de la dreptul comun, cu privire la componen, plafon minim, proporia dintre capitalul subscris i cel vrsat i durata dintre subscrierea i vrsarea capitalului. B.N.R nu poate acorda autorizaie dac banca/ instituia financiar nebancar nu dispune de fonduri proprii distincte sau de un nivel al capitalului iniial cel puin egal cu nivelul minim stabilit prin reglementri, care nu poate fi mai mic dect echivalentul n lei a 5 milioane de euro. Capitalul social minim al institutiilor financiare nebancare nu poate fi mai mic decat echivalentul in lei al sumei de 200.000 de euro, respectiv 3.000.000 de euro in cazul institutiilor financiare nebancare care acorda credite ipotecare.La constituirea unei bnci capitalul iniial este reprezentat de capitalul social, cu excepia cazului n care banca este rezultat dintr-un proces de reorganizare prin fuziune sau prin divizare.Capitalul social al unei banci trebuie s fie vrsat integral i n numerar la momentul subscrierii, inclusiv n cazul majorrii acestuia, aporturile n natur nefiind permise. Aceeai ipotez este valabil i n cazul instituiei financiare nebancare, realizndu-se o alt asemnare ntre cele dou.Aciunile/ prile sociale ale unei bnci pot fi numai nominative, la fel ca i n cazul instituiei financiare nebancare. Bncile, ca i institiiile financiare nebancare nu vor putea stabili excepii de la principiul potrivit cruia o aciune d dreptul la un singur vot. Ambele dispun de fonduri proprii, menite s asigure stabilitatea i sigurana activitii desfurate, cu obligaia de menine un nivel adecvat al fondurilor sale proprii.Fondurile proprii ale bancilor sunt alctuite din:

capitalul propriu, alctuit la rndul su din capitalul iniial (capital social/de dotare, prime, rezerve, rezultatul reportat pozitiv,auditat; rezultatul net al exerciiului financiar curent = profit) i fondul pentru riscuri bancare generale

capital suplimentar.

Fondurile proprii ale instituiilor financiare nebancare sunt formate din capital propriu i capital suplimentar, din care se deduc elementele prevzute la art. 63 alin. (1) din Regulamentul B.N.R. nr.20/2009..Instituiile financiare nebancare precum i bncile pot constitui asociaii profesionale care s le reprezinte interesele colective, inclusiv fa de autoritile publice, s analizeze problemele de interes comun, s promoveze cooperarea i s informeze membrii asociaiilor i publicul. Asociaiile profesionale pot colabora cu Banca Naional a Romniei.

Ca societate pe aciuni, societatea bancar se constituie prin ncheierea contractului de societate i prin statut, legea permind ca cele dou acte s se ncheie sub forma unui nscris unic, denumit act constitutiv, care se semneaz de ctre toi asociaii. Bncile se constituie numai prin forma de constituire simultan (concomitent), ca modalitate unic de constituire. Legiuitorul a interzis n mod expres constituirea prin subscripie public (constituire continuat).Accesul la activitate.

Accesul la activitate al unei instituii financiare nebancare are loc prin ndeplinirea urmtoarei proceduri supus unor reguli diferite fa de o societate bancar: IFN notific BNR-ului nmatricularea n Registrul Comertului ( n termen 30 de zile) i solicit, prin cerere, luarea n eviden, conform procedurii.Banca Naional a Romniei verific la rndul su ndeplinirea condiiilor legale pentru desfurarea activitii i elibereaz instituiei financiare documentul care atest luarea respectivei instituii n eviden (momentul de la care activitatea IFN poate ncepe legal).Cerine generale prin ndeplinirea crora are loc nscrierea n Registrul general al B.N.R.- capital social (capital de dotare): minim EUR 200.000, vrsat integral, la data subscrierii;- capitalul social format exclusiv din aciuni nominative;- condiii de educaie i experien a conductorilor.

Entitile ndeplinind cerinele generale sunt supuse monitorizrii BNR.

Cerine speciale (ndeplinirea cerinelor = nscrierea n Registrul special - BNR)

- nivelul capitalurilor proprii i surselor mprumutate existente n sold s fie de minimum

50 milioane RON;- nivelul creditelor/finanrilor acordate i angajamentelor asumate existente n sold s fie

de minimum 25 milioane RON.- condiii privind experiena profesional relevant a conductorilor I.F.N.;- condiii privind existena unor norme interne care implementeaz cerinele speciale;

- condiii privind respectarea cerinelor prudeniale referitoare la: fonduri proprii, expuneri, calitatea activelor, constituirea i utilizarea provizioanelelor de risc, organizare i control intern.nscrierea instituiilor financiare nebancare n Registrul special se efectueaz de ctre Direcia reglementare i autorizare din cadrul Bncii Naionale a Romniei n situaia n care Direcia supraveghere constat c, pentru 3 perioade de raportare trimestrial succesive, sunt ndeplinite cumulativ limitele aferente celor dou criterii artate mai sus.

Entitile ndeplinind cerinele generale sunt supuse supravegherii prudeniale a B.N.R.

Accesul la activitate n ceea ce privete banca.

Banca Naional a Romnieihotrte cu privire la o cerere de autorizare a bncii, n sensul acordrii aprobrii de constituire a instituiei de credit sau al respingerii cererii, n termen de 4 luni de la data primirii cererii de autorizare nsoite de documentaia stabilit de norma legal.n termen de 5 zile lucrtoare de la primirea cererii, Banca Naional a Romniei comunic titularului, dac este cazul, documentele care nu au fost prezentate conform alin. (1), n vederea depunerii de ndat a acestora.

Titularul cererii are la dispoziie un termen de o lun de la data comunicrii solicitrii formulate potrivit alin. (3), pentru prezentarea informaiilor i/sau a documentelor cerute, respectiv pentru remedierea deficienelor constatate, perioad pe parcursul creia termenul de 4 luni prevzut la alin. (1) se suspend. Titularul poate furniza din proprie iniiativ orice alte informaii i/sau documente considerate relevante, ns acestea trebuie s fie prezentate cel trziu cu 30 de zile anterior datei expirrii termenului n care Banca Naional a Romniei trebuie s se pronune asupra cererii de autorizare. Autorizaia acordat este valabil pe o perioad nedeterminat i nu poate fi transferat unei alte entiti. Pentru a contracta un credit de nevoi personale de la Banca Transilvania trebuie s fii cetean romn cu domiciliul stabil n Romnia i s obii venituri cu caracter permanent pe teritoriul rii. Sunt acceptate o gam variat de venituri, cum ar fi: salarii, pensii, chirii, dividende, venituri din activiti independente, alte venituri cu caracter permanent.Vrsta maxim la sfaritul perioadei de creditaretrebuie s fie de 70 de ani. Vrsta minim este de 18 ani, la fel ca i n cazul creditelor acordate n situaia nostr de ctre Provident.

Pentru a putea accesa un credit de la o banc este important s nu nregistrezi restane la alte credite contractate. n acest scop sunt ntrebuinate datele din Biroul de Credit care arat dac solicitanii unui mprumut sau unei refinanri au restane la achitarea ratelor, care este valoarea acestora i pe ce perioad. n funcie de aceste date, bncile decid dac acord sau nu un credit, iar dac rspunsul este pozitiv, n ce condiii se poate accesa. Exist o deosebire n acest sens pentru c de exemplu instituia financiar nebancar Provident ia n considerare toate cererile de mprumut, indiferent dac solicitantul a fost refuzat de alte instituii financiare.

Pentru a contracta creditul:

1. Acte doveditoare de venit:adeverin de salariu, adeverin centralizatoare pentru dovada veniturilor din anul anterior, copie contract individual de munc, cu ultimul act adiional i extras din registrul electronic al salariailor, alte acte doveditoare de venit (pensii, chirii, dividende, venituri din activiti independente, alte venituri cu caracter permanent);2. Act de identitate (pentru sot/soie, n original i o copie) precum i un alt act de identitate al solicitantului (paaport, permis de conducere sau certificat de natere);3. Certificat de cstorie (dup caz, n original i o copie);4. Cerere de credit.n situia instituiei financiare nebancare Provident ai nevoie, spre deosebire de Banca Transilvania de un act de identitate care s certifice cetenia romn i domiciliul stabil ntr-unul dintre oraele n care se ofer mprumuturi, o dovad a unui venit cert (ex: flutura de salariu sau cupon de pensie) i, dup caz, o dovad a unui cont bancar deschis n lei pe numele tu la orice banc din Romnia. Dac alegi serviciul de gestionare la domiciliu a creditului primeti banii n mn n maximum 48 de ore de la apel, caz n care contul bancar nu mai este necesar.

Creditul de nevoi personal la Banca Transilvania poate fi de maxim 20.000 de euro, pe o perioada de maxim 5 ani, spre deosebire de cel obinut de la Provident care n funcie de tipul de mprumut dorit, poate acorda sume cuprinse ntre 500 i 3.500 de lei. Clienii existeni pot obine pn la 5.000 de lei, n funcie de comportamentul de plat i de veniturileDobnzile pentru mprumuturile fcute la Provident sunt mai mari dect dobnzile la creditele bancare, dar comparate cu creditele fcute pe termen scurt la bnci dobnzile sunt similare, suma de plat e cam aceeai.Lichidarea IFN-urilor i a bncilor.

Art. 17 din Regulamentul 20/2009.

Carmen Adriana Gheorghe, Drept Bancar, Curs Universitar, Ediia 3- revzut i adugit, Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2014, pag. 59.

St. D. Crpenaru, Tratat de drept comercial romn, Ediia a3-a reviziut conform noului Cod civil, Ed. Universul Juridic, Bucureti, 2012, pag. 121.

St. D. Crpenaru, Tratat de drept comercial romn, Ediia a3-a reviziut conform noului Cod civil, Ed. Universul Juridic, Bucureti, 2012, pag.305.

Regulament BNR privind institutiile financiare nebancare, nr. 20/2009.

OUG 42/2011, publicat n M. Of. 303/2011, modific articolele 1, 2, 5, 14 i 46 din Legea 93/2009 privind instituile financiare nebancare. Modificrile au intrat n vigoare n data de 03.05.2011.

Art. 6 alin.1. din Legea 93/2009 privind instituiile financiare nebancare.

Art. 23 alin. 1. Sunt interzise operaiunile financiar-bancare ntre rezideni i nerezideni, precum i ntre nerezideni, constnd n operaiuni de cont curent sau de cont de capital, inclusiv operaiunile de schimb valutar.

Alin. 2. Activele persoanelor cuprinse n anexa prevzut la alin. (1) sunt blocate, fiind interzis orice transfer, prin orice modalitate, inclusiv bancar.

Nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile sau care au fost condamnate pentru gestiune frauduloas, abuz de incredere, fals, uz de fals, nelciune, delapidare, mrturie mincinoas, dare sau luare de mit, precum i pentru alte infraciuni prevzute de prezenta lege.

Firma este numele, sau dup caz, denumirea sub care un comerciant i exercit comerul i sub care se semneaz, fiind diferit n funcie de forma juridic a societii. ( Legea 29.1990 privind registrul comerului n art.30)

Art. 6 alin. 1 din O.U.G. nr 99/2006.

Art. 18 alin. 1 din Legea 93/2009.

Art 12 alin. 2 din O.U.G nr 99/2006.

Capitalul social al instituiilor financiare nebancare trebuie vrsat integral la momentul subscrierii, inclusiv n cazul majorrii acestuia. Capitalul social se constituie i se majoreaz prin aporturi n numerar, nefiind permise aporturile n natur (art. 18 alin. 3 din Legea 93/2009).

Aciunea nominativ este aciunea care identific titularul acesteiaprin menionarea pe titlu a datelor de identificare a persoanei posesoare,drepturile aferente acesteia putnd fi exercitate doar de ctre titularul ei.

Actiunile emise de institutiile financiare nebancare nu pot fi decat actiuni nominative (art. 18 alin. 4 din Legea 93/2009).

Art. 59 din Regulamentul B.N.R. din 2009.

Pentru determinarea nivelului fondurilor proprii se vor deduce din valoarea total a componentelor fondurilor proprii sumele reprezentnd participaii n alte entiti, care depesc 10% din capitalul social al acestora din urm, creditele subordonate i alte creane de aceeai natur fa de respectivele entiti.

Art. 418 din O.U.G 99/ 2006.

Art 73 din Legea 93/2009.

Ele nu se pot constitui prin subscripie public- art.32 alin.2 din O.U.G. nr.99/2006.

Art 33 din O.U.G nr.99/2006.

13