Ziarul de care ai nevoie!

Vineri, 23 septembrie 2011 Anul IV, nr. 37 (192)

Expresulde Ungheni ISSN 1857-422X

Cheia succesului Tău!

ÎMPRUMUTURI 23% -24% anual

DEPUNERI DE ECONOMII15% -18 % anual

str. Naţională 10, or. Ungheni, tel/fax + 373 236 23550

Raionul Ungheni are toate şansele să devină avanpostul dezvoltării turismului

Dînsa îşi susţine afirmaţia, aducînd drept argument faptulcă pe aici, prin zona Ungheniului, au trecut, începînd cu evulmediu şi chiar mai înainte, principalele căi de comunicaţie.„Avem tot dreptul să pretindem la acest lucru şi trebuie chiarsă avem pretenţii pentru a dezvolta turismul în această regi u -ne”, a subliniat Eudochia Viziru.

Şi, ca vorbele să nu rămînă neacoperite de fapte, dînsa a con-tribuit plenar la implementarea, timp de aproape doi ani, aproiectului „Dezvoltarea turismului rural pentru asigurareatransformărilor economice şi sociale” din cadrul ProgramuluiVest-Est. Astfel, în primăvara anului curent, o echipă de unghe -neni, reprezentanţi ai sectorului neguvernamental, ai admi nis -traţiei publice locale şi ai sectorului privat, s-au deplasat laCluj-Napoca (România) şi Cernăuţi (Ucraina), pentru a luacunoştinţă de practicile de succes în ceea ce priveşte dezvol -tarea turismului rural. A venit timpul ca şi partenerii din celedouă regiuni să vină la Ungheni. Evenimentul s-a produs pe20 septembrie. În cele patru zile cît se vor afla aici, ei vor lua

cunoştinţă de tradiţiile şi obiceiurile locului, fiind prezenţi lahramul satului Todireşti, vor vizita muzeul satului Pîrliţa,rezervaţia „Plaiul Fagului”, tabăra de odihnă „Pro Sănătatea”,Casa mierii din satul Răciula (raionul Călăraşi), pensiunea„Poiana Cerbului” din Corneşti. Vizita se va finaliza cu o masărotundă, la care se va face totalizarea activităţii pe durata în-tregului proiect.

Cele două delegaţii au fost salutate de preşedintele raionu-lui, Iurie Toma, care şi-a exprimat speranţa că parteneriatelecreate vor fi viabile şi de durată, contribuind astfel la un schimbpermanent de experienţă. Preşedintele filialei Ungheni aCamerei de Comerţ şi Industrie, Serghei Cladco, a menţionat,la rîndul său, că proiectul respectiv a oferit o adevărată opor-tunitate pentru cei interesaţi de dezvoltarea turismului rural.„Nu ne rămîne decît să utilizăm la maximum cunoştinţele acu-mulate, să utilizăm potenţialul nostru uman şi să profităm defrumuseţea naturii pe care o avem. Cu siguranţă, vom reuşi”, aaccentut dînsul.

„Fiind la hotarul Republicii Moldova, în imediata vecinătate cu Uniunea Europeană, cred că traseele turistice nu ar trebui să se termine la Prut şi nu ar trebui să înceapă de la Chişinău, dar de la Ungheni”, a declarat pentru „Expresul de Ungheni” Eudochia Viziru, şefa Direcţiei Economie şi Reforme.

Expresul nu va mai fi doar de Ungheni

La 30 septembrie, va fi difuzat primul număr al unui nouziar în raioanele Ungheni şi Nisporeni. Este vorba de „Expre-sul”, publicaţie care va apărea în rezultatul fuzionării ziarelor„Expresul de Ungheni” şi „Gazeta de Vest” (Nisporeni), comu -ni că Agenţia Monitor Media. 16 septembrie a fost ultima zi încare a apărut „Gazeta de Vest”. Extinderea publicaţiei unghe -nene la Nisporeni este sprijinită financiar în cadrul unuiproiect de Fundaţia „Est-Europeană”. Redactorul-şef al „Ex-presului de Ungheni”, Lucia Bacalu, spune că s-a simţit nece-sitatea unui ziar regional, precizînd că procesul de extindere al„Expresului” ar putea continua şi pe viitor. Redactorul-şef al„Gazetei de Vest”, Dumitru Mititelu, speră că cititorii vor apre-cia efortul făcut de ambele redacţii de a veni cu un produs me-diatic comun nou. „Gazeta de Vest” este una din primelepublicaţii independente din Moldova, lansînd primul numărla 6 august 1996. Primul număr al „Expresului de Ungheni” aapărut la 1 noiembrie 2007. Ambele ziare sînt membre aleAsociaţiei Presei Independente din Moldova.

De Ziua persoanelor în etate – aju-toare pentru cei trecuţi de 80 de ani

S-a decis: din Fondul local de susținere a populației vor fi alo -cate, în acest an, de Ziua persoanelor în etate, pe 1 octombrie,cîte 400 de lei pentru fiecare pensionar ce a trecut de vîrsta de80 de ani și care nu a beneficiat în anul curent de alte ajutoare.E clar că 400 de lei nu e o sumă mare, dar acestea-s posibi li tă -țile la ora actuală, susţin oficialii. Organizaţia veteranilor s-aimplicat şi ea în identificarea unor posibilităţi de a ajuta per-soanele în etate, de a pregăti acţiuni menite să le descreţeascăfrunţile bătrînilor măcar în această zi. Oficia li tăţile au trimisscrisori agenților economici din teritoriu cu solicitarea de acontribui şi ei ca ziua de 1 octombrie să fie cu adevărat una desărbătoare pentru persoanele în etate. Se va implica şi sectorulneguvernamental. „Dacă vom depune eforturi în comun, credcă vom reuși să bucurăm un număr cît mai mare de persoane”,a spus viceprimarul de Ungheni, Ludmila Guzun.

Şi-a îndeplinit una dintre promisiuniCopiii din satul Novaia Nicolaevca nu vor mai trebui să se

scoale cu noaptea-n cap și să plece la Ungheni cu trenul, pentrua ajunge în timp util la şcoală. Începînd cu ziua de 19 septem-brie, ei sînt transportaţi cu un autobuz oferit de primărie. Acestserviciu este readus la Nicolaevca după o pauză de şase ani.Astfel, primarul Grigore Popa îşi îndeplineşte una dintrepromisunile făcute sătenilor. Costul unui bilet de călătorie estede patru lei. Elevii, dar şi preșcolarii, în număr de 25, sînttransportați la Ungheni din contul primăriei. Ceilalți cetățenitrebuie să-şi achite costul călătoriei. Localnicii spun că-smulţumiţi şi acum sînt liniştiţi pentru copiii lor. Satul NovaiaNicolaevca nu a avut niciodată o şcoală a sa, iar copiii de aiciau învăţat dintotdeauna la Ungheni.

Banii trebuie să facă bani, nu să fie ţinuţi „la colţun”

Orice-am spune, dar aproape fiecare moldovean are acasăadunaţi bani „pentru zile negre”. Unde-i ţine? La „colţun”.Există însă o soluţie mult mai bună. O soluţie care, odatăacceptată, aduce un surplus de bani la cei pe care îi are dejaomul. Această soluţie se numeşte microfinanţare. Este vorba,de fapt, de o asociaţie de economii şi împrumut. Adică, oa-menii dintr-un anumit teritoriu se adună, formează o uniuneşi-şi depun împreună banii pe care îi au. Dar nu oricum. Îidepun, pentru a cîştiga. Banii nu stau ascunşi într-un safeu casă se adune pe ei praful. Banii sînt puşi în circulaţie. Se dau înîmprumut cu o anumită dobîndă. Astfel, banii încep a face alţibani. Cei care i-au depus au şi ei de cîştigat. Căci, atunci cîndvor dori să şi-i ia înapoi, vor fi mai mulţi, datorită dobînzii.

(Continuare în pag. 7)

Pag. 3Uniforma şcolară – o imagine a fiecărei instituţii în parte „Ce fel de uniforme? Noi avem copii care se îmbracăcu te miri ce numai ca să vină la şcoală. Noi avemcopii care vin desculţ şi se uită în mîna altora cemanîncă”, a pornit o adevărată tiradă AnatoliiLucaşenco, directorul gimnaziului de la Morenii Noi.

Pag. 4Rabia sau turbarea continuă să prezinte pericol pentru oameniAu trecut exact 35 de ani de cînd s-a înregistrat, în raionul Ungheni, ultimul caz de rabie la un om.Drama s-a consumat în satul Coşeni. În R. Moldovaultimul caz s-a înregistrat în 2003. Şi totuşi, susţinmedicii epidemiologi, situaţia epizootologică la rabiecontinuă să se fie încordată.

Pag. 5Zeci de hectare în flăcări Neatenţia şi neglijenţa oamenilor, dar şi condiţiile climaterice, au dat de lucru pompierilor sîmbătă, 17 septembrie. Aceştia au trebuit să intervină pentru stingerea unei arderi necontrolate de vegetaţie uscată pe razaprimăriilor Cetireni şi Alexeevca.

În luna august 2011, rata medie a dobînzii la creditele noi acordate în monedă naţională a constituit 14,06%,marcînd un nou minim istoric. Astfel, această rată s-a redus cu 0,14 puncte procentuale faţă de precedentulminim istoric, înregistrat în iunie. În aceste condiţii de rată, au fost contractate credite noi în lei moldoveneştiîn valoare de circa 1,35 miliarde, cu aproape 12% mai mult decît în iulie 2011. (Unimedia.md)

Expresul de UngheniVineri, 23 septembrie2

Oaspetele vesel

Criticului meuChiar de scriu tăioase versuri,Eu mustrări primesc arar.Mă hrăneşte cu sarmaleAl meu... critic „literar”.

Expresul de UngheniVineri, 20 noiembrie

PP Expresul de UngheniPublicaţie de informaţii, analiză şi opiniiEditor: SC Miraza SRL, IDNO: 1003609009231

Membru al Asociaţiei Presei Independente (API), afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN)

Director: Lucia BacaluSecretar de redacţie: Vitalie HareaReporteri: Cristian Jardan, Natalia ChiosaContabil-şef: Angela CovaliovManager vînzări: Ina LandaTiparul executat la Tipografia Prag-3 ChişinăuComanda 184. Tiraj: 2050 ex.

Adresa:or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, oficiul 229Telefon: (236) 28575, 23742E-mail: unexpres@gmail.comWeb: www.expresul.com

Esențialcu Lucia Bacalu

Noi, cei ce ne dorimcetăţeni ai Uniunii Europene

De ani de zile tot vorbim despre cultura noastră sau, maibine zis, despre incultura noastră. Remarca despre acest„nărav” al nostru încă Dimitrie Cantemir. Vorbind frumosdespre moldoveni, despre ospitalitatea lor proverbială,preotul Vasile Ţepordei, mare cărutrar basarabean refugiatpeste Prut în anul 1940, nu putea să nu remarce şi el faptulcă moldovenii sînt cam „neciopliţi” la ale lor. Adică, nu ştiusă se comporte.

Oare şi peste alte zeci şi sute de ani tot despre inculturăvom vorbi? Cu plecările astea peste hotare, ce case şi-au maizidit unii, ce maşini şi-au cumpărat, ce reparaţii şi-au făcutprin locuinţe. Dar tot aceiaşi au rămas: ignoranţi, lipsiţi decultură, invidioşi. Dar ce fudui! Nu-i mai ajungi cu prăjinala nas.

Mi-au venit în gînd aceste lucruri, după ce am văzut cese face în jurul unei grădiniţe nou-nouţe din Ungheni, pen-tru reconstrucţia căreia s-au cheltuit milioane şi milioanede lei. Citiţi, în această pagină, ştirea respectivă („Ogrădiniță nouă cu gard... cîrpit”). Sau uitaţi-vă ce se face înscuarul din centrul oraşului, pentru amenajarea căruia s-acheltuit peste jumătate de milion de lei. Cuiva nu i-a conve -nit un stîlp de iluminat şi l-a smuls din pămînt. Altuia i s-apărut prea curat şi a început să scuipe coji de seminţe în stîn -ga şi în dreapta.

Scriu aceste rînduri, fiind conştientă de faptul că cei cu”evro-remont” în casă, cu haine „firmennîe” pe ei nu le vorciti. Din păcate, anume aceste categorii, în primul rînd, su-feră de insuficienţă de cultură, de bun-simţ. Nu au ei nevoiesă citească, să răsfoiască măcar un ziar. Atenţie! Nu pretindcă ar trebui să citească neapărat „Expresul”. Nu. Să citeascăorice – o frază pe zi - dar să citească.

E greu pentru ei. Uite, manele, telenovele şi alte „... ele”sînt hrana lor spirituală. Unde mai pui că o parte dintre eiau chiar şi diplome de studii superioare, obţinute aşa cumpoţi obţine orice în ţara asta. Fără mari cunoştinţe. Bani săfie.

În ultimul timp, apar tot mai multe biserici. Ba ici, bacolo, răsar ca ciupercile după ploaie. Lăudabil ar fi, dar uniidintre cei ce au furat cu lopata, acum vor să-şi mai spele dinpăcate. Din milioanele pe care le au mai dau pentru o bise-rică, pentru o mănăstire. Ei bine, le vom construi, le vomavea. Se va schimba oare situaţia? După cum se trage lumeala cele sfinte, m-aş mira să se schimbe ceva în următorulsecol.

Deocamdată, şi preţurilesînt acceptabile, acestea vari-ind între 3,50 şi 5 lei kilogra-mul, în dependență de soi, mă -rime, calitate. Cartofii mai mici,ambalați în saci de plasă de 5-7kilograme, sînt puşi în vînzarela preţul de 3,50 lei/kg, iar ceimai mari se vînd cu 5 lei/kg.

În comparaţie cu aceeași pe -rioadă a anului trecut, prețu -ri le la cartofi pe piaţa din Un -gheni s-au majorat cu 12,5%,în timp ce la Cahul și Edineț

acestea s-au micșorat cu 11 și,respectiv, 19%. În pieţele dinChişinău prețul a rămas la ace -lași nivel – 3,50 lei/kg. O creş -tere semnificativă, în com pa-ra ţie cu anul precedent, se ates -tă la Bălţi – cu 28,6%.

Operatorii de piață susțincă prețurile la cartofi se vormenține la acelaşi nivel pînăla sfirșitul lunii octombrie, pî -nă cînd producătorii din Mol -dova își vor vinde producțialor. Odată cu apariția pe piață

a cartofilor de import în can -ti tăți mai mari prețurile vorcrește.

Săptămîna trecută, la piaţadin Ungheni marea majori-tate a cartofilor puşi în vîn-

zare erau de la producătoriidin Ungheni, Briceni, Edineț,Anenii Noi. Doar intermedi-arii comercializau cartofi deimport. (L.B.)

Fotografie: zdg.md

Cartofi ieftini şi buni la piaţa din UngheniCantitatea de cartofi puşi în vînzare la piața din Un-gheni este în creștere permanentă, anunţă site-ulAgraVista. Produsul este calitativ, calibrat, ambalat însaci de plasă de diferite mărimi. A apărut pe piaţă şi unsoi de cartofi, demult uitat de toți – „Americanka”.Specialiştii susţin că acesta este de o calitate înaltă.

”Recent, aflîndu-mă în cur -tea grădiniței, am observat căîn plasa gardului ce despartegrădinița de blocul locativ dinpreajmă au apărut două gă -uri”, povestește Emilia Cucu-ruzac, directoarea grădiniței,după care continuă: ”Poatecuiva i-ar părea că îngrijorareamea nu are temei, însă azi obucățică de gard lipsește, mîi -ne toată plasa poate dispărea”.

Cuiva, se pare, nu-i preaplace gardul de la noua gră -diniţă. Din cele enunțate decătre Emilia Cucuruzac, s-amai desprins o problemă. Înzilele de sîmbătă, tot acelașigard este acoperit, dintr-uncapăt în altul, cu covoarele lo-catarilor din vecinătate. Chiardacă în curtea blocului cupricina există un suport spe-cial pentru acestea, gospo di -nele, ca să fie şi mai gospo di-ne probabil, şi le etalează în

toată frumuseţea lor (a co -voarelor) şi nesimţirea lor (acelor ce înşiră covoarele pegardul grădiniţei). ”La noi sesimte lipsa de cultură, lumeanu știe a prețui munca altuia”,spune cu amărăciune direc-toarea.

Dînsa a încercat să stabi -leas că un contact cu vecinii şiconsideră că deja e o reuşită.”M-am apropiat de cîțiva ti -neri și i-am atenţionat că nu ebine să deterioreze gardul re-cent instalat. Ei mi-au promiscă vor avea un comportamentdecent”, spune Emilia Cucu-ruzac. Şi locatarii din preajmăpare să înţeleagă ce se întîm -plă. ”Așa-i mentalitatea mol -do veanului, nu știe a păstraceea ce se face cu atîta greu”,zice Elena Bichir, o doamnă celocuieşte în blocul de alături.

Deși conflictul parcă a fostlocalizat, iar vecinii parcă au

înţeles cum trebuie să se com-porte, de-a lungul gardului cupricina se pot observa multesticle goale și tot felul de am-

balaje aruncate în ogradagrădiniței. E o altă problemăcu aceleaşi rădăcini.

Ina Landa

O grădiniță nouă cu gard... cîrpit

„Am mai avut o asemeneasituaţie în anul 2009, cînd nua plouat toamna, iar termenulde însămînţare expira. Agri -cultorii au încorporat atuncisemniţele în solul uscat. Plo -ile au apărut mai tîrziu şi amavut o recoltă destul de con -sistentă”, a precizat oficialul.

Lipsa de precipitaţii în lu -na septembrie ar putea reţineprocesul de însămînţare cu

aproximativ o săptămînă, ce eace însă, potrivit spe cialiş ti lor,nu va decide soarta roa dei. Cumult mai mult se tem agricul-torii din raion de ploile „pro -vo catoare”, care ar duce la com -promiterea roadei. „Ploi pro -vocatoare înseamnă acele pre -cipitaţii nesemnificative carecad peste materialul semincerdin sol şi ”stîrnesc” procesulde creştere a culturii. Ulterior,

dacă nu mai plouă, totul sepierde”, a făcut expli caţiile derigoare Viorel Scutaru.

Conform unor date statis-tice, în Republica Moldovaseceta se atestă o dată la treiani, astfel că necesitatea siste -melor de irigare se resimte dince în ce mai acut. ”Restabili -rea sistemelor de irigare esteunul din obiectivele majoreale Direcţiei Agricultură. Nepropunem ca, în termen detrei ani, să restabilim Centrulde irigare de la Blindeşti, careva aproviziona irigarea tere -nurilor de la Petreşti, Sculeni,Floreni, Cioropcani”, a spusViorel Scutaru. Dînsul îşi pu -

ne mari speranţe şi în apeduc-tul Zagarancea-Corneşti, careva fi utilizat exclusiv pentruirigarea terenurilor agricole,iar funcţionarea lui va începeîn primăvara anului 2012.

Între timp, meteorologii dela Staţia Meteo din Cor neştinu au veşti îmbucu ră toare pen -tru agricultorii din raionul Un -gheni. Conform prognozelor,pînă la sfîrşitul lunii septem-brie ploi nu se aşteaptă. Deşinorma de pre ci pitaţii pentruluna septembrie este de 54ml, pînă la data de 21 septem-brie s-au înregistrat doar 12,5ml la metru pătrat.

Ina Landa

Optimismul este tot ce le-a mai rămas agricultorilor la început de toamnă

Deşi ploile întîrzie să apară la acest început detoamnă, iar termenul de însămînţare a terenuriloragricole cu rapiţă şi grîu de toamnă expiră, agricultoriinu lasă mîinile în jos. ”Încă nu e timpul de a batealarma”, spune Viorel Scutaru, şeful Direcţiei Agricultură şi Alimentaţie.

Încă n-a reușit bine să se termine reparația capitală a grădiniţei de pe strada Porumbescu 1 din Ungheni,deschiderea căreia este aşteptată cu sufletul la gură demulţi părinţi şi picii lor, că deja s-au găsit unii indivizicare au „hotărît” să mai ”dreagă” cîte ceva pe alocuri.

3Expresul de UngheniVineri, 23 septembrie

Știri din Primăria Ungheni

După schimb de experienţă la Ungheni

Pe 13 şi, respectiv, 15 septembrie, Primăria oraşuluiUn gheni i-a avut ca oaspeţi pe reprezentanţiiautorităţilor publice locale din Cantemir şi Orhei.“Am venit aici pentru a prelua din experienţa colegilornoştri din Primăria Ungheni. Sîntem siguri că avem ceînvăţa, dat fiind faptul că domnul primar AlexandruAmbros se află deja la al doilea mandat. În plus, despre bunele practici ale oraşului dumneavoastră am auzit de nenumărate ori. Am venit acum să luămcunoştinţă de ele, să le studiem”, a subliniat primarulde Orhei, Vitalie Colun. Cei de la Cantemir au venit, graţie unui proiect întitulat:

”Iniţiative pentru dezvoltare durabilă”. „Scopul nostru e săpreluăm experienţa colegilor noştri ungheneni în elaborareapoliticilor publice, să cunoaştem noi modalităţi de elaborareşi adoptare a acestor politici, să vedem care-s beneficiile ur-mare a adoptării strategiei de dezvoltare, cum se implementea -ză şi care-s efectele ce se atestă la nivel de comunitate.

Oficialii din cele două oraşe au avut întrevederi cu admi -nis traţia Ungheniului, cu directoarea Centrului de Resursepentru Dezvoltare Durabilă, Svetlana Ciobanu, cu şeful in -specţiei ecologice, Grigore Vlas, precum şi cu alte oficialităţi.

S-a discutat despre etapele de elaborare a Planului Strategicde dezvoltare a oraşului, despre identificarea priorităţilor, elabo -rarea unui portofoliu de proiecte etc. Oaspeţii au avut posibil-itatea să vadă pe viu şi rezultatele unor proiecte imple men- tatela Ungheni, vizitînd întreprinderea de salubrizare AVE-Un -gheni, scuarul „Grigore Vieru”, terenurile de joacă din curţileblocurilor locative.

„Vă sîntem recunoscători pentru excelenta organizare a vi zi -tei şi pentru interesul echipei dumneavoastră pentru ca noi, ceidin Cantemir, să reuşim în implementarea politicilor de me -diu. Vă mulţimim pentru faptul că ne-aţi împărtăşit expe ri enţadumneavoastră. Astfel, considerăm că scopul vizitei noas tre afost realizat, iar echipa oraşului Cantemir posedă mai multe cu -noştinţe, se simte mai încrezătoare în ceea ce are de făcut”, searată într-o scrisoare de mulţumire, remisă Primăriei Unghenide către primarul oraşului Cantemir, Roman Ciubacluc.

Cuvinte de mulţumire şi recunoştinţă

Primăria oraşului Ungheni transmite sincere mulţumiricompaniei Lear Corporation pentru contribuţia adusă la ame-najarea terenului de joacă de pe strada Naţională 25-27, unteren necesar copiilor. De notat că la amenajarea terenului dejoacă, alături de angajaţii primăriei, au participat şi funcţionaridin cadrul primăriei.

De acum înainte, copiii din această regiune au unde se juca,e un teren de joacă bun şi modern. Iniţiativa companiei LearCorporation a fost salutată şi apreciată de locuitorii oraşului.

Stimaţi economişti,Cu ocazia sărbătorii profesionale, Ziua economistului din

Republica Moldova, vă adresez cele mai sincere şi frumoaseurări de bine, însoţite de sănătate, pace, bunăstare şi prospera -re.

Fără profesia de economist nu putem spera la un progrespentru societate. Ea contribuie la crearea unei economiifuncţionale, concurenţiale şi sociale.

Ziua economistului, marcată în ultima duminică a lunii sep-tembrie, este un prilej de a trece în revistă rezultatele obţinute,de a sublinia rolul tot mai însemnat al economiştilor.

Vă adresez, stimaţi economişti, sincere mulţumiri pentrutot ceea ce faceţi în folosul societăţii, vă urez realizări şi succesefrumoase în activitatea dumneavoastră. Fie ca Ziua economis-tului să dea un nou impuls străduinţelor noastre comune pen-tru binele tuturor cetăţenilor.

Cu respect, Alexandru Ambros,primarul oraşului Ungheni

AnunţComisia de recrutare-încorporare Ungheni desfăşoară în-

cadrarea recruţilor în rîndurile Forţelor Armate ale RepubliciiMoldova.

Toţi recruţii care au împlinit vîrsta de 18 ani sînt obligaţi săse prezinte la Centrul Militar Teritorial Ungheni, str. VasileLupu 15, la examinarea medicală pentru luarea deciziei decătre comisia de încorporare privind încadrarea în Forţele Ar-mate ale Republicii Moldova.

Telefon de contact: 23103; 23050; 22323.

P

De ce perfectarea buletinelor de identitate şi a paşapoartelor costa o avere? Răspunsul vine de la Curtea de Conturi, urmare a unui audit la ÎS „Registru”. Sporuri salariale în valoare de 7,6 milioane de lei în lipsa unor criterii de acodare a premiilor sau a ajutoarelor unice, un parc auto de 173 de automobile, din care 9 pentru întîmpinarea delegaţiilor străine. Pentru comparaţie, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene deţine un singur automobil în acest scop. Sînt doar cîteva din încălcările depistate aici. (Jurnal.md)

La începutul săptămîniicurente, echipa mixtă de con-trol, formată din grăniceri şivameşi, de la pista de ieşiredin Republica Moldova apunctului de trecere Sculeni,au contracarat o tentativă descoatere ilicită a unui pistol demarca „KRAL FIRTINA”, 16cartuşe şi o grenadă „RGD-5”,

care erau camuflate în bagajulpersonal al conducătorului unuiautomobil de marca „BMW”,ce se deplasa din Ucraina spreItalia.

Conducătorul unităţii detransport, un tînăr în vîrstă de24 ani, originar din oraşul Luţk(Ucraina), a spus de la bun în - ceput vameşilor că nu are ni -

mic de declarat decît lucruripersonale. La etapa incipien -tă de verificare, angajaţii or-ganelor de control de la fron -tieră au găsit disimulate, înlenjeria personală a bărba tu -lui, arma de foc şi muniţiile.

Pe cazul dat, de către ofi -ţerii Sectorului contracarareafraudelor din cadrul Biroului

Vamal Ungheni, au fost acu-mulate materialele necesarepentru desfăşurarea acţiu ni -lor aferente şi aplicarea san -cţi unilor prevăzute de legis -laţie.

(Serviciile de presă ale Serviciului

Grăniceri şi Vamal)

Armă de foc și muniții reținute în punctul de trecere Sculeni

Săptămîna trecută, preşedinteleAcademiei de Ştiinţe a Moldovei,Gheorghe Duca, a depus la Cance-laria Guvernului un proiect princare se propune introducerea uniformei şcolare în instituţiilepreuniversitare. Astfel, potrivitdînsului, elevii vor lua şcoala maiîn serios. Ce spun în acest sensmanagerii unor gimnazii şi liceedin raionul Ungheni?

„Ce fel de uniforme? Noi avem copiicare se îmbracă cu te miri ce numai ca săvină la şcoală. Noi avem copii care vindesculţ şi se uită în mîna altora ce manîn -că”, a pornit o adevărată tiradă AnatoliiLucaşenco, directorul gimnaziului de laMorenii Noi, după care a continuat, multmai calm: „Niciodată nu am fost de acordcu scoaterea uniformelor din şcoli. Euvotez pentru uniforme cu ambele mîini,astfel ca toţi copiii să fie egali, să nu vinăcei bogaţi să-şi arate diamantele”.

Susţin iniţiativa Academiei de Ştiinţeşi cadrele didactice de la Cornova. „Degra -bă vom avea o adunare generală cu părin -ţii şi vom pune în discuţie această ches ti-une. Dacă părinţii vor fi de acord, atuncide la anul viitor vom avea uniforme noipentru toţi elevii noştri”, a menţionat di-rectorul gimnaziului, Ion Bodrug.

Acceptă această iniţiativă şi colectivulLiceului din Sculeni. „Uniforma repre -zin tă o responsabilitate din partea ele vi -lor, dar şi din partea pedagogilor. Fiecareom trebuie să aibă o ţinută adecvatăstatutului său”, a subliniat directoarealiceului, Iulia Ciuvagă. Dînsa ne-a spuscă la liceul din Sculeni, anul trecut, s-adiscutat despre introducerea uniformeişcolare în instituţie. S-a hotărît ca înzilele de sărbătoare să se poarte o ţinutăalb-negru, iar în zilele obişnuite – hainede culorile negru-albastru sau negru-ma-

roniu. „Deocamdată, nu a a luat am-ploare această iniţiativă, încă mai avemde lucrat. Nu putem să stăm, ca pe vre-muri, la poarta liceului şi să-i întoarcempe elevi înapoi acasă, dacă nu au venitîmbrăcaţi în uniformele stabilite”, a maiadăugat Iulia Ciuvagă.

Au fost făcute tentative de a introduceuniforma şcolară şi în alte cîteva instituţiidin raion. La liceul „Mihai Eminescu”din Ungheni s-a reuşit, însă pentru foartepuţin timp. Potrivit directorului NicolaeBraşoveanu, uniforma şcolară a fost pur -tată doar doi ani şi doar într-o singurăcla să. Copiii au crescut, cheltuielile audevenit mai mari, iar unele persoane nuprivesc cu ochi buni această iniţiativă.Olesea Lupu, diriginta clasei a VI-a peatunci, de comun acord cu părinţii ele vi -lor, au procurat uniforme şcolare pentrufetiţe. „Am dat comandă de sarafane foar -te drăguţe, în carouri, care ne-au fost adu -se din Turcia. Nu ne-a costat mult, doar300 de lei”, spune dînsa. „Eu sînt pentruca elevii să poarte uniforme. Există foar -te multe posibilităţi de a face ca o unifor -

mă şcolară să fie cu adevărat frumoasă şisă arate bine”, a mai adăugat profesoara.

Prin aceeaşi experienţă a trecut şiLiceul „Gaudeamus” din satul Petreşti cupatru ani în urmă. Iniţiativa însă a eşuatşi aici.

„Fiecare copil are personalitatea sa şinu trebuie să-i impunem noi cu ce să seîmbrace”, a declarat pentru „Expresul”Alexandru Ciuvaga, şef interimar al Di -recţiei învăţămînt, tineret şi sport Un -gheni. Dînsul a subiliniat că nu ar fi deacord să revină în şcoli acele uniformeşcolare de pe timpuri: rochiţe de culoarecafenie cu şorţuri albe sau negre – pen-tru fete, şi costume albastre – pentrubăieţi. „O asemenea idee nu susţin. Idealar fi ca fiecare instituţie să-şi aibă uni-forma sa, pentru ca aceasta să devinăimaginea instituţiei respective. Copilul,purtînd o astfel de uniformă, să fie mîn-dru că este elev aici”, a mai adăugat şefulDirecţiei.

Natalia Chiosa

Fotografie: presa-basarabia.com

Uniforma şcolară – o imagine a fiecărei instituţii în parte

Vînd casă la Ungheni (Kurkuliovka).

Toate comodităţile. Tel.: 34614,069647097

Primesc în gazdă,

la Iaşi, un cuplu familial (tineri) sau doi tineri.

Tel.: 61470

Vînd casă la Ungheni, în cartierul Dănuţeni.

Tel.: 079684568

Expresul de UngheniVineri, 23 septembrie4

R. Moldova a pierdut 20,3 milioane de euro, bani care puteau fi utilizați pentru reparația drumurilor în perioada 2007-2010. Concluzia aparține Curții de Conturi care a efectuat un audit al Programului în sectorul drumurilor. Aceşti bani urmau să fie acordaţi de Banca Mondială și BERD. Creditorii externi s-a răzgîndit însă din cauza tergiversării procesului de desemnare a cîștigătorilor licitației de achiziționare a lucrărilor de reabilitare a drumurilor. (Jurnal.md)

Rabia sau turbarea continuă săprezinte pericol pentru oameni

Au trecut exact 35 de ani de cînd s-a înregistrat, în raionul Ungheni, ultimul caz de rabie la un om.Drama s-a consumat în satul Coşeni. În RepublicaMoldova ultimul caz s-a înregistrat în anul 2003. Şi totuşi, susţin medicii epidemiologi, situaţiaepizootologică la rabie continuă să se menţinăîncordată.

Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, dincauza rabiei, anual decedează aproape 55 mii de oameni.Recent, a decedat de rabie un copil din regiunea Moscova,Federaţia Rusă. Pe parcursul anului 2010, în raionul Un -gheni, rabia a fost confirmată la 5 animale. În acest an, ausolicitat asistenţă antirabică 75 de persoane accidentate dediferite animale. La 48 dintre ele li s-a indicat tratament an-tirabic (vaccin antirabic), iar la 14 - şi imunoglobulină an -tirabică.

Ce este, totuşi, rabia? Explicaţiile ni le face medicul epi-demiolog de la Centrul Sănătate Publică, Sergiu Talmaci:

I se mai spune turbare sau hidrofobie şi este o boalăinfecţioasă, provocată de un virus foarte periculos, o boalăcare nu se supune tratamentului. Toate cazurile de rabie seîncheie cu deces. De aici rezultă importanţa prevenirii latimp a bolii.

Ca surse principale de infecţie, atît pentru om, cît şi pen-tru animale, servesc vulpile. Ele deseori atacă vitele cornutemari, oile, caprele, cîinii şi pisicile. Ulterior, acestea se îm -bolnăvesc de rabie. În cîteva zile, la animalele bolnave aparfenomene paralitice, ele se mişcă greu ori stau nemişcate.Din cauza paraliziei muşchilor faringelui şi laringelui, ani-malul nu poate înghiţi, creînd impresia că se îneacă.

Necunoaşterea acestor fenomene îi face pe oameni săcontacteze cu animalele bolnave. În dorinţa lor de a le ajutasă înghită, introduc degetele în gura animalului bolnav. Darvirusul la animalele bolnave de turbare se conţine anume însalivă şi se elimină doar cu ea. Deci, cea mai obişnuită calede transmitere este muşcătura sau zgîrîetura produsă de ani -mal.

Toţi cei care au căzut victime ale unor animale, pentru apreîntîmpina îmbolnăvirea prin rabie, trebuie să cunoascăcîteva reguli esenţiale. În primul rînd, imediat şi obligatoriuse solicită asistenţa medicală în instituţia medicală de lalocul de trai. Aici i se va acorda primul ajutor antirabic, fiindinformat despre incident sanepidul raional. Pacientul va fitrimis la medicul specialist. Nu e cazul să se neglijeze consul -taţia medicului rabiolog. Dimpotrivă, trebuie făcută cît maiurgent. Dacă a fost prescris tratamentul antirabic (imu no -globulină şi vaccin antirabic), pacientul este obligat să sepre zine la medicul specialist în termenii stabiliţi pentru a-lurma.

Important! Vaccinul este unicul mijloc specific detra tament profilactic, care poate preveni îmbolnăvireaşi salva viaţa omului.

Apropo, în conformitate cu calendarul evenimentelorOrganizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru anul 2011, cuprevederile Programului Naţional de promovare a moduluisănătos de viaţă pentru anii 2007-2015 aprobat de Guvernla 12.06.2007, şi cu Programul Naţional de combatere şiprofilaxie a rabiei aprobat de Guvern la 06.05.1998, ziua de28 septembrie 2011 este declarată zi internaţională de pro-filaxie şi combatere a rabiei. E un argument în plus că boalarespectivă continuă să prezinte un pericol major pentru oa-meni şi nu trebuie neglijate măsurile de profilaxie. (L.B.)

Fotografie: click.ro

Nimeni nu ar fi putut spune atunci cuexactitate dacă ideea va prinde sau ba.„Era ceva nou pentru Republica Moldo -va şi de aceea existau anumite temeri, eraun pic de neclaritate”, recunoaşte acumValeriu Botnari, directorul executiv alFundaţiei Comunitare Ungheni. Tot elspune că atunci, cu patru ani în urmă,acei temerari care au făcut primul paspentru crearea fundaţiei, aveau oarecareemoţii, chiar dacă se documentaseră,luaseră cunoştinţă de experienţa unorfundaţii similare din alte ţări. „Ştiam cuce se ocupă o fundaţie comunitară, că evorba de colectare de fonduri, că trebuieidentificaţi potenţialii donatori locali.Totuşi, nu ştiam încă ce vom întreprindeconcret”, afirmă dînsul.

Pas cu pas, s-au reuşit multe

În patru ani de activitate, graţie Fun -da ţiei Comunitare, la Ungheni au fostimplementate 59 de proiecte cu o valoa -re totală de 1 milion 60 mii 892 lei. Pri -mul program de granturi mici a fost anun -ţat în primăvara anului 2008. Au fost se-lectate zece proiecte, pentru implemen -tarea cărora Fundaţia Comunitară a acor -dat granturi în valoare totală de 91 mii620 lei. În toamna aceluiaşi an, a fostanun ţată o nouă rundă a programului degranturi mici şi iarăşi au fost selectatezece proiecte, pentru care Fundaţia Co -munitară a acordat deja 237 mii 800 lei.Pînă în prezent, au fost organizate şaserunde ale programului de granturi mici,iar săptămîna trecută a fost anunţatărunda a şaptea.

Graţie proiectelor implementate, laUngheni a fost amenajat un cabinet lo-gopedic, a fost construită o fîntînă arte -zi ană, a fost achiziţionată o roată de olaripentru un atelier de creaţie a copiilor, afost amenajat un mini-teren sportiv, aufost confecţionate zeci de costume po -pu lare pentru copiii din grădiniţele ora -şului Ungheni, au fost achiziţionate cărţipentru unele biblioteci şcolare, echipa-ment sportiv pentru copii, au fost orga-nizate numeroase acţiuni de promovarea voluntariatului, a modului sănătos deviaţă şi multe altele.

În 2011, Fundaţia Comunitară, care aactivat timp de trei ani doar în oraşulUngheni, s-a extins şi în raion. Astfel, învara anului curent, graţie suportului fi-

nanciar acordat, la Sculeni a fost con-struit un teren de baschet, la Costulenia fost amenajat un loc de agrement pen-tru comunitate, la Petreşti au fost achi -ziţionate costume populare pentru copiiide la grădiniţă.

De unde banii?În această perioadă, au fost colectaţi,

de la ungheneni (şi persoane fizice, şiagenţi economici), 571 mii 695 lei. Cum?„În spatele succeselor noastre e o muncăenormă. Şi voluntariat”, spune ValeriuBotnari. Prima campanie de colectare aînceput în vara anului 2007, avîndgenericul: „Un leu pentru oraşul meu”.Apoi, la 7 noiembrie 2007, a fost organi-zat primul bal de caritate, despre careziarul „Expresul de Ungheni” scria: „opremieră absolută, şi la noi, şi în contex-tul republicii”. Au urmat noi baluri decaritate, organizate anual, au fost desfă -şu rate şi multe alte acţiuni, în care s-auimplicat tinerii voluntari, astfel ca să acu-muleze cît mai mulţi bani în puşculiţaFundaţiei. În plus, 489 mii 197 lei au fostatraşi din exterior. Potrivit lui ValeriuBotnari este vorba de proiecte ce au fostdepuse spre finanţare la Fundaţia Est-Europeană, PNUD, Fondul Global alFundaţiilor Comunitare.

Au fost organizate numeroase atelierede lucru, în cadrul cărora au fost identi-ficate problemele comunităţii, dar şisoluţiile. La Ungheni a avut loc şi un Fo -rum comunitar, la care s-a discutat des -pre probleme şi soluţii. „Pas cu pas,antrenăm cetăţenii în activităţile noastre,astfel ca să nu le fie indiferentă soartacomunităţii în care trăiesc”, spune Va-leriu Botnari. Unde mai pui că Fundaţiaşi-a propus să sensibilizeze şi să impliceunghenenii în soluţionarea problemelorlocale.

La Ungheni deja se observă o cultură a donaţiei

Fiind întrebat dacă Fundaţia a reuşit,prin acţiunile sale, să contribuie la schim -barea mentalităţii oamenilor, ValeriuBotnari a răspuns: „Este încă mult delucru la acest capitol, dar se observă dejao cultură a donaţiei”. Dînsul a adus şi unexemplu, cînd angajaţiii băncii care de -ser veşte contul Fundaţiei Comunitare

„s-au sensibilizat din oficiu şi au donatcîte 50 de lei”. Este un gest grăitor. „Con -siderăm că deja carul s-a mişcat din loc.Sigur, este încă mult de lucru, pentru caoamenii să fie mult mai receptivi la ape -lurile noastre. Dar contează faptul că de-spre Fundaţia Comunitară se ştie deja şimultă lume are încredere în ea”.

Secretul unui succesLa începutul primăverii din acest an,

la Ungheni a avut loc şi o conferinţă re -gi onală, în cadrul căreia Fundaţia Comu -ni tară din Ungheni a împărtăşit din ex pe- rienţa sa colegilor din alte raioane. „Du -pă acea conferinţă mulţi s-au avîntat săne preia experienţa. Dar s-au oprit”, spu -ne directorul executiv al Fundaţiei Co-munitare Ungheni. De ce? E nevoie defoarte şi foarte multă muncă, de insis ten -ţă, de voluntariat şi de răbdare. Numaiaşa va veni şi succesul.

Lucia Bacalu

P.S. De notat că iniţiatorul şi sufletulFundaţiei Comunitare din Ungheni afost şi rămîne Svetlana Ciobanu, direc-toarea Centrului de Resurse pentru Dez-voltarea Durabilă Locală şi Regională,cea care a insistat, a perseverat şi a reuşit.

P.P.S. Acest material a fost scris la so-licitarea colegilor de la ziarul regional„Cuvântul” din Rezina, pentru a le aducela cunoştinţa rezinenilor o practică desucces a oraşului Ungheni, în speranţa căaceasta va fi preluată şi în oraşul de pemalul Nistrului.

În fotografie: fîntîna de pe strada Eminescu,

realizată în cadrul unui proiectfinanţat de Fundaţia Comunitară

Acum patru ani, la Ungheni îşi făcea viză de reşedinţă FundaţiaComunitară, o organizaţie neguvernamentală, scopul căreia era de a colecta fonduri pe care, ulterior, să le redirecţioneze la implementarea unor proiecte în beneficiul comunităţii.

Fundaţia Comunitară din Ungheni –

o istorie de succes

Se pare că raionul Unghenideja nu mai are nevoie de cad -re didactice. „Optimizările ca -re s-au făcut în acest an în in sti - tuţiile preuniversitare şi pre -şcolare, cu închiderea gimna-ziului-internat, cu redeschi -derea grădiniţei „Guguţă” dinUngheni, au făcut ca toate „go -lurile” pe care le-am avut în

ceea ce priveşte asigurarea cucadre didactice să se umple”,a declarat Alexandru Ciuvaga,şef interimar al Direcţiei învă-ţămînt, tineret şi sport.

Potrivit dînsului, nu mai exis -tă probleme la acest capitol.Anul acesta au venit 31 de tinerispecialişti, deşi au fost solici-taţi de către Direcţie 42. Doi de -

ja au plecat, pentru a-şi conti-nua studiile de masterat. „Sigur,ne-a întristat un pic acest luc -ru, dar, totodată, ne-a şi bucu-rat, pentru că fiecare om aredreptul să înveţe. Acum, stu-diile se consideră finisate atuncicînd ai şi masteratul făcut”, aremarcat Alexandru Ciuvaga.Dînsul şi-a exprimat încrederea

că aceşti specialişti vor reveni,după masterat, tot la Ungheni.Deocamdată, cu cadrele didac -tice existente în raion, se poa -te rezolva orice problemă.

Anul trecut, în instituţiilepreşcolare şi preuniversitaredin raion şi-au început activi-tatea 25 de tineri absolvenţi aiinstituiţiilor pedagogice. (N.Ch.)

S-au umplut „golurile” de cadre didactice

5Expresul de UngheniVineri, 23 septembrie

După un an de studii în SUA, Liliana Tincu, specialist principal în Secţia administraţie publică pe lîngă aparatul preşedintelui raionului Ungheni, a revenit acasă. Am contactat-o imediat, ca să ne povestească ce a învăţat şi cît de utilă îi va fi experienţa americană aici, la Ungheni.

Pentru început, v-aş ruga să ne po -ves tiţi mai multe despre aflarea dum-nea voastră în SUA.

Am obţinut o bursă, graţie Programului„Muskie Graduate Fellowship Prog ram”,destinat statelor post-sovietice. Trebuiesă spun că acest program oferă posibili-tatea absolvenţilor instituţiilor de învă -ţă mînt superior, cu o experienţă într-undomeniu sau altul de cel puţin doi ani,să-şi facă acolo studiile de masterat. Eu,desigur, am ales domeniul meu: ad mi -nistraţie publică. Astfel, am beneficiat destudii timp de un an cu un stagiu de treiluni într-o instituţie publică. Am făcutstudiile la Universitatea de Stat din Min-nesota, iar practica am făcut-o la pri mă -ria din oraşul Mankato.

Şi aţi fost cea care a contribuit la sta-bilirea unor relaţii de înfrăţire întreMankato şi Ungheni. Au aceste douăoraşe careva asemenări?

Da, au multe în comun. În primulrînd, e vorba de acelaşi număr de popu -la ţie. În al doilea rînd, m-au impresionatsculpturile de acolo, care m-au dus ime-diat cu gîndul la sculpturile de aici, de laUngheni. Mankato este o localitate ver -de, frumoasă şi anul acesta a primit titlulde oraş amenajat şi salubrizat. Să nu ui -tăm că şi Ungheniul a beneficiat de unasemenea titlu cu cîţiva ani în urmă.Aco lo, în Mankato, au o întreprindere cese ocupă de amenajare şi salubrizare, aşacum este la noi „Ave Ungheni”. Patru anila rînd, la Mankato a mers un premiupentru oraş al tineretului. Avem şi noiceva similar: „Ungheni – capitala tinere-tului 2011”. O altă asemănare este căregiunea Mankato are 33 de primării, lafel ca şi raionul nostru. Atunci cînd amaplicat pentru acest program am solicitatsă-mi fac studiile într-un oraş asemătorcu Ungheniul. Nu ştiu dacă s-a ţinut contde asta sau e doar o simplă coincidenţă.

Ce practici de succes credeţi că arputea prelua Ungheniul de la ameri-cani?

M-au impresionat unele activităţi aleaparatului primăriei Mankato şi cred că

ar putea să le preia nu doar primăriaUngheni, ci şi altele. Este vorba de comu -nicarea internă. Toţi angajaţii primă riei,în număr de 150, se află într-un singurbirou, despărţiţi prin nişte mini-pereţi.Fiecare îşi caută de treaba sa. Nu se audatît de des conversaţii telefonice ca lanoi. Comunicarea este intranet, adicăprin intermediul internetului. Funcţio -na rul vorbeşte la telefon doar cînd apelulvine de la cetăţean. Pe pagina web aprimăriei informaţia este actualizată înpermanenţă. Cetăţeanul poate depuneon-line orice petiţie sau întrebare. Noi,la acest capitol, mai avem mari rezerve,mai ales că nu toate primăriile au accesla internet. Mi-a plăcut la ei şi faptul căau creat un Centru de informare pentrucetăţeni, unde apelează oricine cu oriceîntrebare legată de activitatea primăriei.Foarte rar cetăţeanul ajunge la funcţi o -na rul responsabil de un domeniu saualtul. Mi-a plăcut această idee, dar nu ştiucît de realizabilă este la noi. Ceea ce Un -gheniul ar putea să preia şi să imple-menteze, sînt numeroasele tehnici departicipare cetăţenească. Dar şi ameri-canii au ce învăţa de la noi. De exemplu,la capitolul înfrăţire.

Ce v-a plăcut cel mai mult pe pe-rioada studiilor în SUA?

Faptul că am avut posibilitatea săstudiem atît partea teoretică, cît să facemşi practică. Mi-a plăcut că acolo se acordăo atenţie deosebită studiilor de caz, nuteoriei din carte. Am discutat mult, iaratunci cînd ofeream soluţii la un caz, ve-neam şi cu o comparaţie din ţara de ori -gi ne a fiecăruia dintre noi. Asfel ame rica-nii au putut să afle multe atît despre cul-tura, dar şi despre modul nostru de agîndi şi a găsi soluţii. Toate acestea m-aufăcut să iniţiez o înfrăţire între Unghenişi Mankato. Deciziile sînt luate de am-

bele părţi, iar eu am fost prezentă şi la şe -dinţa din Mankato, pe 8 august, şi la ceadin Ungheni, pe 19 august, atunci cînds-a discutat subiectul respectiv şi s-avotat.

De ce nu aţi rămas în SUA? Altul, înlocul dumneavoastră, cu siguranţă, ar figăsit o modalitate de a rămîne.

Chiar dacă aş fi avut posibilitatea, nuaş fi rămas. Este adevărat, nivelul de traie mult mai ridicat acolo, problemele sîntmult mai puţine, dar dorul de casă e multprea mare. Eu simt necesitatea să fiu aicişi să schimb ceva. Se spune că nimeni nuse naşte întîmplător într-un loc sau altul- înseamnă că anume acolo are de în-deplinit o misiune. Cred că aşa şi este.Mie mi s-a propus să rămîn la ei, mi seacorda un post de muncă. Nu am pututaccepta, deoarece contractul a fost pen-tru un an. În plus, nu ştiu dacă aş puteatrăi în permanenţă în SUA. Or, noi ve -nim din alt mediu, relaţiile sociale sînt al-tfel. Mă simt bine la mine acasă.

Care vă sînt planurile de viitor?Să disiminez practicile americane, să

le transmit auorităţilor şi sper să fie pre-luate. Voi încerca să conving funcţionariipublici să pună accent pe autoinstruireşi autoperfecţionare, pentru că de cali-tatea servicilor pe care le prestează de-pinde nivelul de trai al cetăţenilor, al ţăriiîn întregime. Vreau să-i molipsesc pecolegii mei de dorinţa de a cunoaşte şi eiexperienţe din alte ţări, ca ulterior să leaplicăm la noi.

Natalia Chiosa

În fotografie: Liliana Tincu, pre -zentă la semnarea deciziei privindînfrăţirea oraşului Mankato, SUA, cuoraşul Ungheni, Republica Moldova.8 august 2011, primăria Makato.

Liliana Tincu: „Eu simt necesitatea să fiu aici şi să schimb ceva”

Zeci de hectare în flăcăriNeatenţia şi neglijenţa oamenilor, dar şi condiţiileclimaterice, au dat de lucru pompierilor sîmbătă,17 septembrie. Aceştia au trebuit să intervină pen-tru stingerea unei arderi necontrolate de vegetaţieuscată pe raza primăriilor Cetireni şi Alexeevca. Conform unei note informative, semnată de primarul de

Cetireni, Ana Dicusar, au fost afectate circa 40 de hectarede păşuni şi terenuri împădurite. Lupta cu flăcările a duratcîteva ore în şir. ”În această perioadă se întețesc cazurile deardere a resturilor vegetale, ceea ce reprezintă o adevăratăproblemă”, a menţionat Grigore Vlas, şeful Inspecţiei Eco-logice Ungheni. Pe lîngă faptul izbucnirii unor incendii, arede suferit şi flora, şi fauna din zonă. ”Personal, aflîndu-măîn teritoriu în acea zi, am văzut cum fazanii migrau din cauzafocului, la fel şi căprioarele, mistreţii”, povesteşte GrigoreVlas. Dînsul a precizat că pentru localizarea flăcărilor a fostnevoie de un tractor cu plug, care a arat o fîşie de protecţiea lanurilor de porumb din apropiere.

Cazuri de ardere a vegetaţiei uscate s-au înregistrat şi înalte zone ale raionului. Ecologiştii bat alarma şi atenţioneazăpopulaţia să dea dovadă de prudenţă sporită, atunci cîndfolosesc focul în natură. Ei spun că, din cauza arderii miri-ştii, sînt afectate nemijlocit resursele funciare.

În altă ordine de idei, Grigore Vlas şi-a exprimat îngrijo-rarea privind insuficienţa precipitaţiilor din ultima pe-rioadă. Potrivit dînsului, în luna septembrie curent, fisurileîn solul din păduri au atins adîncimea de 5-6 cm. ”Lipsaumidităţii va avea un impact negativ asupra florei ceva maitîrziu. Cred că unele sectoare de păduri, pur şi simplu, sevor usca”, a opinat Vlas.

Ina Landa

Condiţii tot mai bune pentru elevii din Petreşti

În sfîrşit, elevii Liceului “Gaudeamus” din Petreştivor face ore de educaţie fizică în condiţii optime.Graţie proiectului “Lucrări de reparaţie la liceulteoretic “Gaudeamus”, finanţat de FISM-2, aici a fost dată în exploatare recent, după o reparaţie capitală, sala de sporturi.

A fost reparată nu doar sala propriu-zisă, ci şi grupurilesanitare, au fost schimbate geamurile şi uşile, s-a reparat aco-perişul. “Pînă la implementarea proiectului, sala de sportera într-o stare deplorabilă, motiv pentru care nici nu a func-ţionat”, spune Parascovia Bernic, directoarea liceului.

Totodată, au fost efectuate lucrări semnificative şi la salade festivităţi a liceului, fiind schimbat lenoleumul şi reparatacoperişul. Valoarea totală a proiectului este de 1 milion 300mii lei.

De notat că finanţarea acestui proiect a fost obţinută, da-torită srăduinţelor fostei conduceri a satului, în persoana luiVadim Dadus (primar) şi Igor Bereghici (viceprimar). Acontribuit la realizarea proiectului şi fosta conducere a ra-ionului (preşedinte Ion Harea şi vicepreşedinte LudmilaGuzun). S-au implicat plenar şi directoarea liceului, Paras-covia Bernic, şi preşedinta Asociaţiei elevilor şi profesorilor,Olga Budeanu, şi contabila asociaţiei, Tamara Pascari, şi,desigur, antreprenorul Pavel Pendus.

Proiectul respectiv este al doilea implementat în Liceul“Gaudeamus" de către fosta administraţie publică locală subconducerea lui Vadim Dadus.

Alexandru Bereghici, elev la Liceul “Gaudeamus”

Din cei 2239 copii de vîr-stă preşcolară din oraşul Un-gheni, la ora actuală sînt în -scrişi în grădiniţe 1754. Mairămîn în afară 485 de copii.

Aproximativ 300 dintre ace-ştia vor veni în grădiniţa nouă,de pe strada Porumbescu, ca -re se va deschide în timpul celmai apropiat.

Mai rămîn aproape 200.Potrivit Ludmilei Guzun,pentru anul 2012 se planificăschimbarea statutului Şcoliiprimare „Alexei Mateevici” şitransformarea acesteia în gră-diniţă - şcoală primară. Aici,la ora actuală, există suficien -te spaţii libere, unde ar puteasă activeze cinci grupe de gră-

diniţă. „Ne bucurăm că sînt mulţi

copii, dar regretăm că nu amfost gata să-i încadrăm pe toţiîn instituţiile preşcolare”, a re-marcat viceprimarul, sublini-ind, totodată, că e nevoie să sefacă ordine şi în listele celorce aşteapotă un loc în grădi-niţă. (L.B.)

Într-un an-doi s-ar putea rezolva la Ungheni problemaasigurării cu locuri în grădiniţe a tuturor copiilor. Declaraţia îi aparţine viceprimarului Ludmila Guzun. Dînsa are argumente serioase în acest sens.

Vor exista suficiente locuri în grădiniţe

1000 de funcţionari publici, aleşi locali şi primari din cinci raioane (Hînceşti, Cantemir, Ceadîr-Lunga, Leova şi Orhei) vor fi instruiţi de IDIS „Viitorul” pe domeniul finanţelor publice locale şi a le-gislaţiei administraţiei publice locale, în perioada august-decembrie 2011. În total, vor fi desfăşurate30 de cursuri. Cele cinci raioane au fost selectate în urma demersurilor autorităţilor locale în adresaIDIS, prin care solicită instruire şi consultanţă. Traingurile sînt parte componentă a proiectului«Consolidarea autonomiei locale prin creşterea profesionalismului aleşilor locali». (Zdg.md)

Luni, 26 septembrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00,17.00, 19.50, 23.20 Ştiri 6.15Baştina 6.45 Respiro 7.10,8.15, 13.10 Bună dimineaţa!9.10, 16.35 Documentar pen-tru copii 9.35 “Trei alune pen-tru Cenuşăreasă” 11.00 Vi de o-teca copiilor 11.15 Bună seara!12.15 La datorie 12.35 Re-porter de gardă 14.50 “Im-periul Roman. August, primulîmpărat”. Ep.2 16.20 Medalionmuzical 17.10 “Insula miste-rioasă” 18.00 Sub acelaşi cer18.30 Magazinele UEFA 19.00,21.00 Mesager 19.40 Povesteade seară 20.00 Moldova în di-rect 21.40 “Un preot printrenoi” 23.30 Săptămîna sportivă.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile ProTV 10.00, 13.45, 16.00 Tele -shop ping 10.15 „Un negrupentru Casa Albă” 12.15, 16.15„Tînăr şi neliniştit” 14.00 „Cri -mă cu ecou” 17.00, 20.00, 22.30Ştirile Pro Tv Chişinău 17.45Happy Hour 19.50, 22.25Profit 21.00 În Profunzime23.00 „Supernatural. Aventuriîn lumea întunericului”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00,12.00, 15.00, 18.00, 23.25 Но-вости 9.30 "Контрольная за-купка" 10.00 "Жить здорово!"11.00 "Модный приговор"12.20 "ЖКХ" 13.20 "Участко-вый детектив" 14.00 Другиеновости 14.25 "Понять. Про-стить" 15.30 "Хочу знать"16.00 "Обручальное кольцо"16.50 "Свобода и справедли-вость" 18.55 "Давай поже-нимся!" 19.55 „Пусть говорят”21.00 "Время" 21.30 "Условияконтракта" 22.25 "Нонна, да -вай" 22.55 "Прожекторперис-хилтон" 23.40 "Форс-мажоры".

Marți, 27 septembrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 17.00,19.50 Ştiri 6.15 Sub acelaşi cer6.45, 23.30 Respiro 7.10, 8.15,13.10 Bună dimineaţa! 9.30,16.30 Documentar pentrucopii 9.55, 17.10 “Insulamisterioasă” 10.45 MagazineleUEFA 11.10, 20.00 Moldovaîn direct 12.00 Dor 12.30 Ac-cente economice 14.20 “Unpreot printre noi” 15.55 FocusTV 18.00 Găgăuz ogea 18.30Documentar 19.00, 21.00

Mesager 19.40 Povestea deseară 21.35 Fotbal. Liga Cam-pionilor. În pauză Ştiri 23.50Fotbal. Rezultatele meciurilor.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile ProTV 10.00, 13.45, 16.00Teleshopping 10.15 ”Crimă cuecou” 12.15, 16.15 „Tînăr şineliniştit” 14.00 „Sărutul spi-onului” 17.00, 20.00, 22.30Ştirile Pro Tv Chişinău 17.45Happy Hour 19.50, 22.25Profit 20.30 Vocea României23.00 AutoExpert 23.30 „Su-pernatural. Aventuri în lumeaîntunericului”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00,12.00, 15.00, 18.00, 23.55 Но-вости 9.30 "Контрольная за-купка" 10.00 "Жить здорово!"11.00 "Модный приговор"12.20 "ЖКХ" 13.20 "Учаско-вый детектив" 14.00 Другиеновости 14.25 "Понять. Про-стить" 15.30 "Хочу знать"16.00 "Обручальное кольцо"16.50 "Свобода и справедли-вость" 18.55 "Давай поже-нимся!" 19.55 „Пустьговорят” 21.00 "Время" 21.30„Условия контракта” 22.25"Terra nova".

Mieruri, 28 septembrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 17.00,19.50 Ştiri 6.15 Găgăuz ogea6.45 Program muzical 7.10,8.15, 13.10 Bună dimineaţa!9.10, 16.30 Documentar pen-tru copii 9.35, 17.10 “Insulamisterioasă” 10.30 Erudit cafe11.10, 20.00 Moldova în direct12.00 Ştiinţă şi inovare 12.30Moldovenii de pretutindeni14.50 “Bună, Polly” 16.15 Vi -deoteca copiilor 18.00 Russkiimir 18.30 Documentar 19.00,21.00 Mesager 19.40 Povesteade seară 21.35 Fotbal. Liga Cam -pionilor. În pauză. Ştiri 23.30Cinemateca universală 23.50Fotbal. Rezumatele meciurilor.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile ProTV 10.00, 16.00 Teleshopping10.15 „Sărutul spionului” 12.15,16.15 “Tînăr şi neliniştit” 13.45AutoExpert 14.15 „Blestemulsurorilor” 17.00, 20.00, 23.30Ştirile Pro Tv Chişinău 17.45Happy Hour 19.50, 22.25Profit 20.30 “Triplu X II” 23.00„Supernatural. Aventuri în lu -

mea întunericului”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00,12.00, 15.00, 18.00, 23.20 Но-вости 9.30 "Контрольная за-купка" 10.00 "Жить здорово!"11.00 "Модный приговор"12.20 "ЖКХ" 13.20 "Детек-тивы" 14.00 Другие новости14.25 "Понять. Простить"15.30 "Хочу знать" 16.00 "Об-ручальное кольцо" 16.50"Свобода и справедливость"18.55 "Давай поженимся!"19.55 „Пусть говорят” 21.00"Время" 21.30 „Условия конт-ракта” 22.25 Среда обитания23.45 "Убийство".

Joi, 29 septembrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00,17.00, 19.50 Ştiri 6.15 Russkiimir 6.45 “Două decenii deindependenţă” 7.10, 8.15,13.10 Bună dimineaţa! 9.10,16.30 Documentar pentrucopii 9.35, 17.10 “Insulamisterioasă” 10.30 Viitorul în-cepe în familie 11.10, 20.00Moldova în direct 12.00 Festi-valul naţional al formaţiilor fol-clorice “La poale de codru...”14.50 Respiro 15.05 “Bună,Polly” 18.00 Vector european18.30 Documentar 19.00,21.00 Mesager 19.40 Povesteade seară 20.50 Super-loto 5 din35 21.40 Reporter de gardă22.10 “Tortul de zăpadă”

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile ProTV 10.00, 13.45, 16.00 Te -leshopping 10.15 „Blestemulsurorilor” 12.15, 16.15 “Tînărşi neliniştit” 14.00 „Un indianla Paris” 17.00, 19.30 ŞtirilePro Tv Chişinău 17.45 HappyHour 19.15, 23.55 Profit 20.30,22.00 Fotbal Europa League.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00,12.00, 15.00, 18.00, 23.20 Но-вости 9.30 "Контрольная за-купка" 10.00 "Жить здорово!"11.00 "Модный приговор"12.20 "ЖКХ" 13.20 "Участко-вый детектив" 14.00 Другиеновости 14.25 "Понять. Про-стить" 15.30 "Хочу знать"16.00 "Обручальное кольцо"16.50 "Свобода и справедли-вость" 18.55 "Давай поже-нимся!" 19.55 „Пусть гово -рят” 21.00 "Время" 21.30 „Ус -ловия контракта” 22.25 "Че-

ловек и закон" 23.45 "Под-польная империя".

Vineri, 30 septembrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00,17.00 Ştiri 6.15 CuvinteleCredinţei 7.10, 8.15, 13.10Bună dimineaţa! 9.10, 16.30Documentar pentru copii 9.35,17.10 “Insula misterioasă”10.30 Vector european 11.00Descoperă Moldova 11.15Moldova în direct 12.00 Na -tura în obiectiv 12.30 StudioArt plus 14.50 “Alice în ŢaraOglinzilor” 16.15 Videotecacopiilor 18.00 Accente eco-nomice 18.30 Documentar19.00, 21.00 Mesager 19.35Povestea de seară 19.50 Bunăseara! 21.40 Fii tînăr! 22.30“Un preot printre noi”.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile ProTV 10.00, 16.00 Teleshopping10.15 „Un indian la Paris”12.15, 16.15 „Tînăr şi neli niş -tit” 14.00 Fotbal Europa Lea -gue 17.00, 20.00 Ştirile Pro TvChişinău 17.45 Happy Hour19.50 Profit 20.30 „TerminatorII: Ziua Judecăţii” 23.30„Omul invizibil 2”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00,12.00, 15.00, 18.00 Новости9.30 "Контрольная закупка"10.00 "Жить здорово!" 11.00"Модный приговор" 12.20"ЖКХ" 13.20 "Участковыйдетектив" 14.00 Другие ново-сти 14.25 "Понять. Простить"15.30 "Хочу знать" 16.00 "Об-ручальное кольцо" 16.50"Жди меня" 18.55 "Полечудес" 21.00 "Время" 21.30Достояние Республики: Ио -сиф Кобзон” 23.40 "Кочегар".

Sîmbătă, 1 otombrieTVM6.00, 17.00, 23.10 Ştiri 6.10“Tortul de zăpadă” 8.10 Vedetela bis 9.10, 16.00 Documentar10.00 Magazinul copiilor 10.30Natura în obiectiv 11.00Ghidul sănătăţii tale 11.30 Dor12.00 “Insula misterioasă”12.50 Spectacol 13.35 “Unpreot printre noi” 15.10 Desenanimat 16.00 Studio Art plus16.30 La mulţi ani! 17.10 Eru-dit cafe 17.55 Fotbal. Campi-onatul RM 18.50 Medalionmuzical 19.00, 21.00 Mesager

19.30 Povestea de seară 19.45O seară în familie 21.35 “Vet-erinarul” 23.20 Cultura azi.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile ProTV 10.00, 13.05, 15.30Teleshopping 10.15 Ce seîntîmplă, doctore? 11.00 Auto-Expert 11.30 În Profunzime13.20 Rezumat Europa League14.00 „Juno” 15.45 „Aventurilelui Joe Dirt” 17.15 „Poliţist subacoperire” 20.00 Ştirile Pro TvChişinău 20.30 „Transformers– Războiul lor în lumeanoastră” 23.45 „Prins laînghesuială”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00, 10.00, 12.00, 18.00 Но-вости 6.10 "Светлый путь"7.40 "Обида" 9.05 "Играй,гармонь любимая!" 9.45"Слово пастыря" 10.15"Смак" 10.45 "Нина Усатова.Мне предлагали роль Офе-лии" 12.15 Среда обитания13.10 "Ералаш" 13.45 "Воспо-минания о Шерлоке Холмсе"16.25 "Атлантида" 18.15"Большая разница" 19.15"Большие гонки" 21.00"Время" 21.15 "Призракоперы" 22.40 "Прожекторпе-рисхилтон" 23.15 "Сувенирдля прокурора".

Duminică, 2 otombrieTVM6.00, 17.00, 23.45 Ştiri 6.10 Oseară în familie 7.15 CuvinteleCredinţei 8.00 Documentar9.00 Legendele muzicii 9.10Desene animate 10.00 RingStar 11.00 La datorie 11.30Portrete în timp 12.00 “Alice înŢara Oglinzilor” 13.25 Pro-gram muzical 14.00 Baştina14.45 45 “Două decenii deindependenţă” 15.00, 22.10“Veterinarul” 16.30 La mulţiani! 17.10 Cultura azi 18.00Evantai folcloric 18.45Descoperă Moldova 19.00,21.00 Mesager 19.35 Povesteade seară 19.50 Vedete la bis21.35 Săptămîna sportivă23.55 Program muzical.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile ProTV 10.00, 13.05, 15.00Teleshoping 10.15 După 20 deani 11.00 „Poliţist subacoperire” 13.20 Apropo TV15.15 „În pielea altuia” 17.00Vocea României 18.00 Româ-nia, te iubesc! 20.00 Ştirile Pro

Tv Chişinău 20.30 „Pariu cuviaţa” 22.30 „În căutarea feri-cirii”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00, 10.00, 12.00, 18.00 Но-вости 6.10 "Гении и злодеи"6.40 "Мачеха" 8.05 "Смак"8.40 "Служу Отчизне" 9.20"Здоровье" 10.15 "Непутёвыезаметки" 10.30 "Пока вседома" 11.20 "Фазенда" 12.15"Носороги атакуют" 13.10"Серафима Прекрасная"15.50 "Легендарные киноко-медии" 16.45 "Ералаш" 17.50"Розыгрыш" 19.20 "Минутаславы. Мечты сбываются"21.00 Воскресное "Время"22.00 "Большая разница"23.00 "Француз".

6UN CITAT PE SĂPTĂMÎNĂFiecare să se străduiască să calce pe urmele celui dintîi, nu atît pentru a-i urma pe ei cît pentru a se depăşi pe sine. Baltazar Gracian

PROGRAME TV

Luni 11.05 „Воспитание жестокостиу женшин и собак”. Film (РТР„Планета”)20.45 „Cabinetul din umbră” (Ju-rnal TV)21.30 „Двойная рокировка 2”.Film (СТС)

Marţi21.00 „Любовь с уведомле-нием”. Film (ТНТ)21.30 „Твин Пикс. Сквозьогонь”. Film (СТС)22.10 „Asfalt de Moldova” (JurnalTV)

Miercuri11.05 „Смерть под парусом”.Film (РТР „Планета”)13.05 „Только вернись”. Film(NIT)21.30 „Эффект бабочки”. Film(СТС)

Joi16.25 „Улётный транспорт”. Film(ТНТ)21.30 „Белый шум”. Film (СТС)

Vineri20.30 „Ультрафиолет”. Film(СТС)21.00 „O dată-n viaţă” (TVR 1)22.10 „Прячься”. Film (РТР „Пла-нета”)

Sîmbătă14.00 „Negru şi Bogatu”. TalkShow (Jurnal TV)21.00 „Мымра”. Film (СТС).21.10 „ÎnTrecerea anilor” (TVR 1)

Duminică14.00 „Нил и Никки”. Film (СТС)21.00 „Ora de ras” (Jurnal TV).22.40 „Клинч”. Film (РТР „Пла-нета”)

VĂ RECOMANDĂM!

1300 de persoane pesăptămînă

îți vor vedeaanunțul

Expresul.com –

cel mai vizitat

site din

Ungheni

Publicitate: (0 236) 28575,

079461811 unexpres@gmail.com

Stimaţi economişti!Ziua economistului, marcată în ultimaduminică a lunii septembrie, este unfrumos prilej de a trece în revistă re -zul tatul promovării principiilor eco-nomice de piaţă, a rolului econo miş-tilor în progresul societăţii noastre.Economiştii reprezintă o verigă de-osebit de importantă în lanţul ce pu -ne în mişcare mecanismul de fun cţio -nare a statului.În această zi semnificativă, vă adresezcele mai calde şi sincere urări de bine,sănătate, prosperitate. Să contribuiţila consolidarea profesiei de manageral economiei, profesie fără de care vii -torul unei societăţi civilizate este incert.

Cu stimă, Iurie Toma, preşedintele raionului

Vînd casă în satul Corneşti (mai sus de primărie), 22 ari

(10 ari – viţă de vie). Preţ negociabil. Telefon: 0(22)731797.

Angajăm specialist în domeniul calculatoare

şi aplicaţii Windows.Tel.: 20088, 069935635

Angaj m

l c tu la uzina de beton cu

salariu mari, cazare gratuit i asisten social .

Tel. 0 600 66 922

Angaj m muncitori necalifica i la uzina de beton cu salariu mare,

cazare gratuit i asisten social .

Tel. 0 600 66 922

INOX - Vase, poloboace, cade, presuri, mese, balustrade, mînere .a. Execut m comenzi Mob. 067-11-11-11 www.inox.md

7"Tăiați salcîmii și sădiți stejari". Declarația a fost făcută de premierul Vlad Filat la ședința Guvernului, după ce directorul Moldsilva, Ion Lupu, a solicitat aprobarea unei hotărîri prin care în sudul Moldovei să fie tăiați salcîmii care sunt bătrâni și uscați, motivînd că seceta îi afectează pe cei cu o vechime de 10-15 ani. „Asta înseamnă că tăiați salcîmii și plantaţi stejari?”, s-a interesat Vlad Filat, replica sa provocînd hohote în rîndul miniștrilor. Reamintim că siglaPLDM, condus de Vlad Filat, reprezintă un stejar secular. (Publika.md)

Expresul de UngheniVineri, 23 septembrie

Site-ul de ştiri NR. 1 din Ungheniîn format text, video, audio şi foto

CitaţieJudecătoria Ungheni (str. Naţională 21) solicită prezenţa cetăţeanuluiMoroi Ghenadie, domiciliat în oraşul Ungheni, str. Zamfir Arbore 73/12,cetăţencei Moroi Ludmila, domiciliată în oraşul Ungheni, str. Zamfir Ar -bore 73/12, cetăţeanului Moroi Ion, domiciliat în oraşul Ungheni, str.Zamfir Arbore 73/12, cetăţencei Moroi Doina, domiciliată în oraşulUngheni, str. Zamfir Arbore 73/12, toţi în calitate de pîrîţi, în cauzacivilă înaintată de către BC “Moldova Agroindbank” despre depo se -da rea şi vînzarea forţată a obiectului ipotecat, care va avea loc la da -ta de 01.11.2011, ora 10.00, biroul 8, în sediul Judecătoriei Ungheni.

Judecător, Maria Malanciuc

La 10.10.2011, ora 10.00, în oraşul Ungheni, str. Mihai Emines -cu 10, bir. 202, se va organiza licitaţia privind vînzarea bu nu -lui imobil, situat pe str. Feroviară 14, or. Ungheni, şi anume:teren, cod cadastral 9201108.168; construcţie, cod cadas-tral 9201108.168.01 ce aparţine ÎI „Tamara Veriga şi S”.Preţul bunului 450000,00 lei.Doritorii pot depune cereri la sediul biroului executoruluijudecătoresc „Aurica Ţăruş”, or. Ungheni, str. Mihai Emines -cu 10, bir. 202. Tel: 0 (236) 26669; GSM: 069124378 pînă la 07.10.2011.Acontul de 5% urmează a fi depus la contul 2224110213LEI, codul fiscal 34527950, cod bancar VICBMD2X882 BC„Victoriabank” SA, fil.10 Ungheni.Primirea cererilor şi a documentelor se încheie cu o zi înain -te de data licitaţiei. Taxa de participare la licitaţie - 3 u.e.urmează a fi achitată de fiecare participant înscris la licitaţie.

Executor judecătoresc, Aurica Ţăruş

Pierdut certificatul de moştenire, întocmit de Boldescu Gheorghe dinsatul Vînători, raionul Nisporeni, pe numele Boldescu Vera, domi ci li -ată în satul Vînători, raionul Nisporeni, înregistrat la 16 februarie 2006cu nr. 238. A se considera nul.

(Continuare din pag. 1)

E avantajos să depui banii la AEI „Microcredit”

Simplu de tot, mai ales căla Ungheni deja activează oasemenea asociaţie. Se nu meş -te „Microcredit” şi a fost în re -gistrată la Camera Înre gis tră-rii de Stat pe 12 ianuarie 2004.

„Vrem să-i redăm popu la -ţiei încrederea, să vină să de -pună bani la economii: nupentru ziua de azi, ci pentruziua de mîine. Dacă nu eco -no miseşti, nu ai pe viitor.Dacă îi cheltui, nu îi ai”, spunedirectorul Asociaţiei, SergiuCozmolici.

„De ce ar trebui să aibă oa-menii încredere în dumnea -voastră?”. Răspunsul vine ime -diat: „Pentru că lucrăm dejade şapte ani şi nu a fost nici uncaz în care depunătorul, do -rind să-şi ia banii înapoi, sănu-i fi primit cu dobîndă cutot. Doi, „Microcredit” acti -veaza în baza Legii privind Aso -ciaţiile de Economii şi Îm pru-mut. În acelaşi timp, este supra -vegheată de către Comisia Na -ţi onală pentru Piaţa Finan cia-ră. În plus, în joc e reputaţiaangajaţilor şi a mea personală.Trebuie să mai spun că toţibanii „lucrează” doar pentruraionul Ungheni, nu-i folosimpentru alt raion. Aici se de -pun, de aici îi acordăm”.

La ora actuală, Asociaţiade Economii şi Împrumut(AEI) „Microcredit” are circa2 milioane de lei, încredinţaţide către locuitorii raionului. Emult? E puţin? Directorul îşidoreşte ca această sumă săcrească pînă la 5 sau chiar 10milioane. Vor avea de cîştigatdoar oamenii.

De fapt, cei care şi-au de -pus deja banii aici s-au con-vins că nu sînt vorbe goale, că,într-adevăr, e foarte avantajos.

Într-un an, acîştigat 18 miide lei în plus

Duminica trecută, am în-tîlnit la AEI „Microcredit” unlocuitor din Valea Mare. Luc -rează de cîţiva ani în Italia. Aauzit, cu ceva timp în urmă,despre „Microcredit” şi a de -cis să-şi încredinţeze baniipentru economii anume aici.Era satisfăcut. Anul trecut, adepus 100 mii de lei. Cînd avenit, peste 12 luni, să şi-i ia, is-a spus că va lua cu 18 mii delei mai mult. A hotărît să-imai lase pentru un an.

Sergiu Cozmolici spune cădoritorii pot depune oricesumă, fie 1000 de lei, 2000sau 100 de mii. Cu siguranţă,vor avea de cîştigat. Dobîndae mai mare decît la orice ban -că. Dacă ai depus, de exem-plu, 10000 de lei, în fiecarelună poţi lua cîte 125 lei, baniicare constiuie dobînda. Saupoţi să-i laşi pe jumătate dean, pe un an, şi atunci se faceo sumă frumuşică.

De ce să ţii banii „la col -ţun”, cînd poţi să-i încre din -ţezi Asociaţiei „Microcredit”şi să cîştigi?

Omul are dreptul să aibăşi depuneri, şi împrumuturi

Fiind membru al Aso cia ţi -ei, oricine poate lua şi un îm-prumut cu o anumită dobîn -dă. „Omul are dreptul să aibăşi depuneri, şi împrumuturi”,susţine Sergiu Cozmolici. Nueste nici o problemă. Undemai pui că în Asociaţie nuexistă atîta birocraţie ca înalte părţi. Pentru a depunebani la economii, e necesarădoar prezentarea buletinuluide identitate. Ratele dobînziila depuneri sînt între 15-18%.Nu veţi găsi asemenea ratemari în nici o bancă. „E con-

venabil ca omul să depunăbanii pe un an. Dar acceptămşi pe 6 luni, şi pe 24 de luni”,spune directorul. Dînsul areun vis: să reuşească să înce tă -ţenescă la Ungheni culturadepunerii banilor, care s-apierdut cu vreo 20 de ani înurmă, odată cu criza de la ban -ca de economii.

Din istorieŞi cînd te gîndeşti că miş -

ca rea de microfinanţare a apă -rut prin părţile noastre cu maibine de 150 de ani în urmă...Au existat bănci de ajutor re -ciproc, care au fost lichidateîn perioada sovietică. Oame -nii însă nu au renunţat la aceas -tă metodă. În multe întreprin -deri, instituţii se formau – si -gur, la un nivel primitiv – aşa-numitele „ciornaia kassa” (ban -ca „neagră”).

În anul 1997, microfinan -ţa rea a revenit în legalitate,fiind adoptată legea privindasociaţiile de economii şi îm-prumuturi.

Fără prea multehîrtii şi bătăi de cap

Microfinanţarea este ceamai simplă, cea mai accesibilăşi cea mai rapidă cale de a-ţirezolva într-un timp foarte

scurt o problemă. AEI „Micro -credit” oferă bani într-un timprecord, fără prea multe „hîrtii”şi bătăi de cap. La fiecare cincimii de lei împrumutaţi tre-buie să existe un garant. „Micro -finanţare înseamnă 100-250%din produsul intern brut (PIB)pe cap de locuitor. Deoarecela noi acesta este, conformdatelor din 2010, de circa20500 lei, împrumuturile potfi pînă la 15-20 mii de lei”, fa -ce explicaţiile de rigoare Ser -giu Cozmolici.

Cineva are nevoie de căr -bu ne pentru iarnă. Sau poatesă-şi repare casa. Sau să achi -ziţioneze nişte mărfuri. E ne -voie de o sumă de bani maimăricică, de cîteva mii de lei.De unde s-o iei? AEI „Micro-credit” îşi oferă soluţia ideală.

Cu cît mai mulţi cetăţenivor decide să-şi depună eco -nomiile aici, în Asociaţia deEconomii şi Împrumut „Mi-crocredit”, care funcţioneazădoar în raionul Ungheni, pen-tru locuitorii raionului Un -gheni, cu atît mai mari vor fiposibilităţile de împrumut.Astfel, cei ce mai ţin banii „lacolţun”, pe lîngă faptul că arajuta, indirect, pe cineva că -zut la nevoie, va avea şi decîştigat un ban în plus faţă decel pe care îl are. Decizia văapar ţine. Cei care deja au în -cer cat nu au regretat.

Lucia Bacalu

Banii trebuie să facă bani, nu să fie ţinuţi „la colţun” „Olimp” nu mai este. Trăiască „Moldova-03”!

Echipa „Olimp” din Ungheni care, ani la rîndul, a evoluat înDivizia B a Campionatului Naţional la fotbal, aducîndu-lemicrobiştilor ungheneni şi bucurii, şi tristeţi, şi-a dat obştes -cul sfîrşit. „Olimp” nu mai este. Motivul: lipsa banilor. Auto -rităţile publice locale nu au posibilităţi, agenţii economici,deocamdată, nu-s interesaţi de întreţinerea unei echipe defotbal, care necesită mari cheltuieli, iar profitul ar putea venipeste zeci de ani.

În asemenea condiţii, cel care şi-a luat inima în dinţi şi a pre -luat misiunea de a reprezenta fotbalul unghenean în Cam-pionatul naţional a fost nimeni altul decît Valeriu Ciobanu,fostul director al Şcolii sportive din Ungheni, un mare en-tuziast şi împătimit al fotbalului. Echipa veche, nou-forma -tă, va purta numele clubului pe care-l conduce: „Moldova-03”.

Lăsat singur în faţa... Campionatului, primul pas a eşuat.Echipa nu s-a prezentat la primul meci care urma să se des-făşoare la Teleneşti. Nu s-a adunat numărul necesar de fot-balişti. Astfel, pentru neprezentare la meci, echipei „Modo -va-03” i s-a înscris la activ o înfrîngere cu scorul 0:3.

Meciul din etapa a doua a fost disputat acasă. Unghene-nii au pierdut cu scorul 3:7. Totuşi, Valeriu Ciobanu nu dis-peră. Motive pentru optimism sînt: băieţii au ţinut piept înprima repriză, în care au marcat toate cele trei goluri şi auprimit doar un singur gol. În cea de a doua repriză nu le-amai ajuns puteri.

FC „Moldova-03” însă a repurtat o victorie bine meritatăîn primul meci pentru Cupă, învingînd în deplasare, cu 2:1,echipa „Flacăra” Făleşti. Pe 28 septembrie, echipa din Un-gheni va încerca să meargă mai departe. Ea se va deplasa laGlodeni, unde va disputa următorul meci.

Valeriu Ciobanu a ţinut să menţioneze că fotbaliştii un-gheneni sînt dispuşi să lupte şi merită să fie remarcaţi. Ei senumesc: Pavel Proca, Ion Homiţchi, Denis Creangă, SergiuMutu, Vadim Aramă, Octavian Vatavu, Veaceslav Nica, Tu -dor Antoci, Dan Andriuţă, Vasile Babii, Igor Cononov, MaximBucătaru, Marin Ţurcan, Alexandru Miron, Ion Poia, EugenGoncearuc, Artiom Ursoi, Sergiu Golovca. Ei sînt cei care în -cearcă să ţină aprinsă flacăra tradiţiilor fotbalistice la Ungheni.

„La meciul ordinar din Campionat, care va avea loc sîm-bătă, 24 septembrie, pe stadionul central din Ungheni, cuîncepere de la ora 16.00, fotbaliştii noştri vor depune toateeforturile pentru a obţine primele trei puncte”, a dat asigu-rări Valeriu Ciobanu, care a ţinut să mulţumească tuturorcelor care sînt alături de echipă: conducerea raionului (pre-şedinte Iurie Toma, vicepreşedinţi Petru Langa şi IuliaPancu), şeful interimar al Direcţiei învăţămînt, tineret şisport, Alexandru Ciuvaga, specialistul pe problemele tineretşi sport din cadrul aceleiaşi Direcţii, Tatiana Lazăr, Consiliulraional, directorul Colegiului de medicină, Valeriu Jardan,consilierul orăşenesc Ghenadie Mitriuc. „Avem toată încre-derea că această listă de susţinători şi admiratori se va măriîn permanenţă”, a mai spus Valeiru Ciobanu.

Lucia BacaluP.S. Pe 25 septembrie, îşi va face debutul în Campionatul

naţional la fotbal feminin, ediţia 2011-2012, şi echipa defete „Moldova-03”. Meciul se va disputa acasă, pe stadionulcentral din Ungheni, în compania echipei din Glodeni. În-ceputul: ora 14.00

FRAGMENTARIUMCU NATALIA CHIOSA

UN SFAT PE SĂPTĂMÎNĂDacă puneţi în pireul de cartofi două linguri de smîntînă şi un albuş de ou bătut spumă, gustul va fi deosebit, iar pireul va fi mai spumos.

BerbecSe întrevăd călătorii importante, care vă pot schimba viaţa,

chiar dacă la început pare imposibil. Va trebui să vă adunaţi toatăenergia şi să gîndiţi pozitiv. Situaţia financiară nu va fi strălucită.

TaurVeţi fi iritabili şi puşi pe ceartă. Ar fi bine să staţi şi să analizaţi

situaţia, pentru că ieşirile nervoase nu vor fi suportate multăvreme de cei din jur. Din punct de vedere financiar, e o perioadăbună.

GemeniDiscutaţi din nou despre bani. Nu e vorba de o sumă anume

pe care v-o propuneţi ca ţintă, ci ca mijloc de a rezolva nişte pro-bleme. Riscaţi să aveţi discuţii cam neplăcute legate de viaţa per-sonală.

RacVeţi cunoaşte multă lume, veţi ieşi des, vă veţi distra, veţi face

chiar mici nebunii inofensive. Banii nu vă vor stresa şi nici nu veţiavea chef să vă gîndiţi la lucruri serioase.

LeuNişte nelămuriri sentimentale vă vor obseda. Dar o simplă dis-

cuţie deschisă ar putea să vă dea răspunsurile pe care le căutaţi.În rest, aveţi mult de muncă, dar acest lucru vă bucură.

FecioaraSăptămîna va fi caracterizată de confuzie totală. Veţi primi

nişte veşti bune legate de bani: aceştia vor veni în urma restituiriiunor datorii. Să fiţi atenţi la ceea ce vi se propune, să reflectaţibine.

BalanţaSe întrevăd călătorii scurte, dar importante. Starea sufletească

e pozitivă, deşi punctată de uşoare emoţii. Banii vor fi suficienţipentru planurile pe care le aveţi, dacă veţi şti cum să-i gestionaţi.

ScorpionO mică dezamăgire legată de bani va umbri începutul săptă-

mînii, dar sînteţi nişte luptători, aşa că veţi depăşi repede momen-tul. Dragostea se va face simţită sub forma unei întîlniri ne aş tep-tate.

SăgetătorVeţi avea mai mult chef să vă ocupaţi de voi înşivă. Acest lucru

vă va face foarte bine din punct de vedere psihic, vă va ajuta să fiţimai calmi şi mai binedispuşi. Situaţia financiară este medie.

CapricornAveţi baftă la tot ceea ce înseamnă schimbări însemnate în

modul de viaţă: încercaţi să vă puneţi totul în ordine, începînd cugîndurile. În relaţiile cu partenerul totul e bine.

VărsătorSe vor face unele încercări insistente de a zgudui viaţa senti-

mentală. Trebuie să fiţi atenţi şi să nu credeţi bîrfelor. E posibilun conflict la locul de muncă. Situaţia financiară este la cote foartebune.

PeştiVă veţi confrunta cu tot felul de situaţii neplăcute, mai ales în

viaţa profesională. Partea bună este că veţi ieşi cu capul sus dinaceste confruntări.

Horoscop 26.09 – 02.10

26 septembrie – 2 octombrieLuni Sf. Mucenici Corneliu Sutaşul, Leontie, Valerian.Marţi Înălţarea Sf. Cruci; Sf. Irh. Ioan Gură de Aur. (Zi de

post).Miercuri Sf. Mare Mc. Nichita; Sf. Mc. şi Arhid. Ştefan; Sf. Mc.

Porfirie.Joi Sf. Mare Mc. Eufimia; Sf. Irh. Chiprian; Sf. Mc. Victor, Lud-

mila.Vineri Sf. Mc. Sofia şi fiicele sale: Pistis, Agapis şi Elpis (Vera, Na-

dejda, Libov).Sîmbătă Sf. Irh. Eumenie; Sf. Mc. Ariadna, Sofia, Irina.Duminică Duminica XVI. Sf. Mc. Trofim, Savatie, Dorime-

dont; Sf. Teodor, David şi Constantin.

Expres ortodox

Fotografia săptămînii

Fierbe munca în redacţia “Expres”-ului. Miercuri, 21 septembrie.

Bancuri Fraţii Bulă şi Strul decid să se

despartă, împărţind în mod egalaverea familiei.

După un an, se întîlnesc. Strul,gras, frumos, bine îmbrăcat. Bulă,zdrenţăros şi murdar.

- Cum ai ajuns aşa de bine,Strul?

- Din banii de la tata am cum-părat o maşina, am făcut taxime-trie. Am strîns bani, am mai luato maşina şi tot aşa. Tu?

- Eu am băgat banii la un jocpiramidal, am pierdut şi... beau.

După încă un an iar se întîl-nesc. Strul şi mai rotofei, iar Bulăşi mai zdrenţuit.

- Cum ţi-a mers, Strul? - Din banii economisiţi am în-

ceput o afacere cu o benzinărie.Merge foarte bine. Tu?

- Beau de necaz! În al treilea an, Strul, ajuns pri-

mul la întîlnire, vede o flotilă deelicoptere ce aterizează în apropie-rea locului de întîlnire. Din ele co-boară o mulţime de fete şi... Bulă.

- Măi, Bulă, anul trecut abia dete ţineai pe picioare, n-aveai dupăce bea apă şi acum...

- Păi am băut cît am băut. Da' şicînd am început să vînd sticlele!...

GALINA GRIŢCO,DOAMNA CARE VREASĂ SE DEDICE CERCE-TĂRILOR LINGVISTICEFuncţia actuală: specialist coordona-

tor, inspector şcolar în cadrul Direcţiei în-văţămînt, tineret şi sport, preşedinteleAntenei Alianţa Franceză Ungheni.

Principala trăsătură a mea de carac-ter: responsabilitatea.

Calitatea pe care o prefer la un băr-bat: în primul rînd, să fie un bun gospodar.

Calitatea pe care o prefer la o femeie:frumuseţea interioară şi exterioară.

Ce apreciez cel mai mult la prieteniimei: faptul că pentru ei mai este actualămaxima: prietenul la nevoie se cunoaşte.

Ocupaţia mea preferată: să citesc lite-ratură istorică.

Principalul meu defect: sînt cuprinsăde sentimentul de vinovăţie.

Visul meu de fericire: să mă bucur derealizările copiilor mei şi ca oameni, şi capersonalităţi; să primesc un salariu pe pot -riva efortului depus.

Care ar fi cea mai mare nefericire amea: n-aş vrea să vorbesc despre o marenefericire, pentru că viaţa e plină de micinecazuri.

Ce-aş fi vrut să fiu: aş fi vrut să mădedic cercetărilor lingvistice.

Ţara în care aş vrea să trăiesc: ţara încare m-am născut, Moldova. Aici oriceplantă, orice adiere de vînt e în armonie cuceea ce simt.

Culoarea preferată: albul orbitor aliernii, răsăritul soarelui, culorile toamnei.

Floarea preferată: bujorul – cu el m-amtrezit, văzîndu-l în permanenţă în grădinacasei părinteşti.

Pasărea preferată: ciocîrlia. Îmi aducaminte de timpurile cînd mergeam cumama, copil fiind, primăvara prin cîmpie,în drum spre casa bunicii, şi ea îmi spunea:“Ia-auzi”, vrînd să-mi deschidă tainele şifarmecul cîntecului ciocîrliei.

Scriitorii preferaţi: cei ce abordeazăsubiecte istorice: Henri Kroyat, Constan-tin Gane, Walter Scott.

Eroul preferat: cavalerii din evul me -diu, care au trezit în femeie romantismulşi feminitatea.

Eroina preferată: chipul femeii – ma -mă, soţie în opera lui Mihail Sadoveanu.

Eroii din viaţa reală: bunicii mei, pecare-i admir pentru faptul că au rezistatevenimentelelor timpurilor lor: deportă-rile, lichidarea satelor mici. Totuşi, au avuto dragoste mare faţă de muncă.

Băutura şi mîncarea preferată: nu potsă uit apa de la Vatra Dornei, venită din ini -ma munţilor, o apă rece, cristalină şi dătă-toare de viaţă. Din bucate, prefer ghiveciulde legume.

Ce detest cel mai mult: laşitatea. Eage nerează şi alte neajunsuri ca: minciuna,trădarea, invidia.

Calitatea care aş vrea s-o am din naş-tere: să fiu un pic mai îndrăzneaţă.

Cum aş vrea să mor: în somn.Starea de spirit actuală: să trăiesc, să

caut, să cunosc.Greşeli care îmi inspiră cea mai mul -

tă indulgenţă: cele pentru care şi-au cerutiertare.

Deviza mea: Festina lente (Grăbeşte-teîncet).

“Să cunoşti o limbă străină este obogăţie, şi spirituală, şi morală, esteun puternic instrument de cunoaş-tere”, spune. Îşi doreşte mult să cunoască tainele tuturor limbilorstrăine, nu numai pe cea pe care o practică de mai mulţi ani.

Contactată telefonic, a acceptatimediat să răspundă la întrebările“Chestionarului...” nostru. A douazi, dimineaţa, a venit la redacţie cu tema de acasă bine pregătită, un lucru specific oricărui pedagogadevărat. La 26 septemnbrie, în întreaga republică se sărbătoreşteZiua limbilor europene.

Chestionarul lui Proust. Să ne cunoaştem mai bine

Vrea să treacă Prutul şi să cucerească România

Interpretul EL Radu, originar din satul Pîrliţa, cu numele său adevărat Radu Gulica, vrea să treacă Prutul şi să cucerească România. S-o cucerească nu cu armele, ci cu videoclipul său de ultimă oră, lapiesa „Tell Me Why”. Dînsul a declarat pentru ziarul„Apropo” că-şi va lansa videoclipul şi în România, în luna octombrie, şi speră să fie un succes.

Filmările pentru clip au avut loc la Odesa şi Chişinău şi audurat trei zile. „Ultima zi a fost cea mai grea, căci a fost una plo-ioasă, iar noi aveam nevoie de soare, plus că şi eroina clipuluitrebuia să plece în România a doua zi. Pînă la urmă însă soarelea fost de partea noastră”, a mai spus interpretul pentru aceeaşipublicaţie.

În ceea ce priveşte costurile videoclipului, EL Radu a evitatsă zică o sumă exactă, limitîndu-se să dea un singur indiciu.„Dacă nu scoteam videoclipul, îmi cumpăram o maşină bună”,a remarcat dînsul.

Reamintim că EL Radu este unul dintre autorii imnului„Capitalei Tineretului – Ungheni 2011”. Dînsul a fost prezentde nenumărate ori la Ungheni, atît în calitate de participant,cît şi de prezentator al unor evenimente importante.

În prezent, munceşte la o nouă piesă. De data aceasta, înlimba română.

Lucia Bacalu