Știri expresDin biserică în catedrală

Începînd cu 3 aprilie, Biserica „Sf. Alexandru Nevski” din Un gheniare statut de catedrală episcopală. De acum înainte, sluj be le vor fi ofi-ciate aici de episcopul de Ungheni şi Nisporeni PS Petru Musteață.Decizia de a transforma biserica în catedrală a fost luată de sinodulBisericii ortodoxe din Moldova. Noul statut conferit bisericiiînseamnă şi un program modificat. Serviciile divine se vor ține înfiecare zi, şi nu doar în zilele de săr bă tori sau de duminică. În aceeaşizi de 3 aprilie, fostul paroh al bisericii „Sf. Alexandru Nevski”, IoanPorcescu, care s-a aflat în fruntea acesteia mai bine de 20 de ani, chiarde la redes chi de rea ei, a oficiat ultima sa slujbă în lăcaşul sfînt de laUngheni. Cu cinci ani în urmă, enoriaşii şi părintele Ioan Porcescu s-auopus cu vehemenţă venirii aici a Episcopului Petru Musteaţă, con-flictul degenerînd în bătaie. Biserica „Sf. Alexandru Nevski” a fostconstruită în anul 1903, după proiectul arhitectului Ale xan dru Bernar-dazzi, fiind recunoscută drept una dintre cele mai frumoase dinMoldova, un adevărat monument de arhitectură.

La Cluj, după noi experienţeSăptămîna viitoare, un grup de ungheneni, reprezentînd sectorul

neguvernamental, cel privat şi public, se va afla în judeţul Cluj dinRomânia pentru un schimb de experienţă în ceea ce priveşte dez-voltarea turismului rural. Ei vor vizita pensiuni din regiunearespectivă, vor avea întîlniri şi discuţii cu specialişti în domeniu, vorlua cunoştinţă de experienţa meşterilor populari clujeni, vizitînd ozonă cu cei mai mulţi artizani – Izvorul Crişului. Vizita respectivăare loc în cadrul Proiectului „Dezvoltarea turismului rural pentruschimbări sociale şi economice”, implementat de Agenţia pentruDezvoltare Regională şi Integrare Europeană Ungheni, cu suportulprogramului “Est-Est: Parteneriate fără frontiere” al Fundaţiei Soros-Moldova, Fundaţiei Soros-România şi Fundaţiei Inter na ţionaleRenaşterea din Ucraina.

Gata pentru curăţenia generală 3000 de echipamente, constînd în: costume speciale, saci, mănuşi,

ochelari de protecţie, bahile şi măşti, vor ajunge în zilele ce urmeazăla Ungheni. Ele vor fi utilizate în cadrul campaniei de curăţire „Hai,Moldova!” din 16 aprilie curent. Pot ri vit Rodicăi Guţu, preşedintaAO „Ecologie pentru sănătate”, partener oficial şi responsabil înraionul Ungheni pentru buna desfăşurare a acţiunii respective, s-aconvenit deja cu pre şe dintele raionului, Ion Harea, pentru a aducela destinaţie echipamentul necesar. Este vorba de 120 de cutii cu di-mensiunea 40x40x60 cm. Acestea vor fi transportate cu concursulSRL „Sampdoria”, condusă de Pavel Lipcan. Totodată, voluntarii vorprimi insigne, vor fi repratizate postere, vor fi distri bu iţi fluturaşi.„Sper ca această acţiune să ne consolideze şi să ne facă să înţelegemcă noi, fiecare în parte, sîntem responsabili de curăţenia din jur”, adeclarat Rodica Guţu.

Educaţie prin muncă De Ziua Mondială a Apei, de 22 martie, elevii gimnaziului Hristo-

forovca au hotărit să afle comorile ascunse ale apei dătătoare de viaţă.Cum? Doar prin muncă, au spus ei. Împre u nă cu profesoara de bi-ologie, Cristina Lincov, şi directorul adjunct pe educaţie, Galina Vizi -tiu, au mers la marginea satului, pentru a curăţi un izvor. Băieţii, maiputernici, au efectuat curăţirea propriu-zisă. Fetele au amenajatizvorul, dîndu-i un aspect frumos şi îngrijit. La final, cînd lucrul afost terminat, elevii din Hristoforovca au savurat răcoroasa apă deizvor, admirînd lucrul făcut. „Am rămas cu impresii nemaipomeniteşi am avut ce discuta mai tîrziu”, au recunoscut ei într-un mesaj pecare l-au trimis pe adresa redacţiei.

Ziarul de care ai nevoie!

Vineri, 8 aprilie 2011 Anul IV, nr. 14 (169)

Expresulde Ungheni ISSN 1857-422X

Cheia succesului Tău!

ÎMPRUMUTURI 23% -24% anual

DEPUNERI DE ECONOMII15% -18 % anual

str. Naţională 10, or. Ungheni, tel/fax + 373 236 23550

Descoperitor de talente şi un promotor al cîntecului ostăşesc

Deşi rămîne încă profund ideologizat la nivel naţional, Festivalul-concurs raional „Cîntecele credinţei, speranţei şi iubirii”, dedicat victoriei asupra fascismului, este un adevărat descoperitor de talente şi un promotor al cîntecului ostăşesc şi de cătănie, uitat pe nedrept.

Pe 3 aprilie, la Casa de cultură din Pîrliţa s-au adunat peste 150de artişti amatori – solişti, ansambluri vocale, formaţii folclo ri -ce – dornici să participe la concursul respectiv. De pe scenă aurăsunat peste 40 de cîntece, interpretate cu mult suflet şi talent.„Ne bucură că toţi concurenţii au dat dovadă de o pregătire foar -te bună. Ne bucură că şi în acest an am descoperit talente veri -ta bile”, a declarat la final şefa Casei de cultură, Maria Bolotovici.

Marea surpriză a fost oferită de un tînăr costulenean, AdrianCibotaru, elev în clasa a XI-a la liceul din localitate. „Unde aifost pînă acum?”, avea să exclame, vădit impresionată, şefaSecţiei cultură, Eugenia Baroncea. Juriul, în unanimitate, i-aacordat marele premiu, delegîndu-l să reprezinte raionul laetapa naţională a festivalului.

„Nu mă aşteptatam să iau premiul mare, însă bănuiam căvoi face o impresie bună”, a declarat la final Adrian Cibotaru.Dînsul a spus că piesa pe care a interpretat-o face parte din

repertoriul său şi-i place atît de mult, încît, ori de cîte ori ocîntă, îl cuprind emoţiile. „Am încercat s-o redau aşa cum amsimţit-o. Am observat cum publicul, inclusiv juriul, privea lamine, cum începuse chiar să cînte împreună cu mine”, a maispus dînsul.

Deşi este la început de cale, Adrian Cibotaru are ambiţii şiplanuri mari pe viitor. Şi-ar dori să-şi încerce norocul şi la „Eu-rovision”-ul naţional de la anul viitor. Deja are schiţate ver-surile, dar şi linia melodică. „Aştept un pic de noroc de laDumnezeu”, s-a destăinuit dînsul, subliniind că este susţinutde părinţi, iar din septembrie 2010 a fost acceptat în Studioul„DoReMicii” de la Palatul Culturii din Ungheni. „A cînta esteun lucru foarte frumos, este un lucru divin”, a concluzionattînărul interpret.

Pentru prestaţia bună, majoritatea participanţilor la festivals-au ales cu diplome, premii băneşti şi aplauze.

Pag. 2Monumentul lui Potiomkin nu trebuie să rămînă de izbelişteUn grup de veterani ai muncii din Ungheni au hotărîtsă facă o adresare ambasadorului Federaţiei Ruse în Republica Moldova, Valeri Kuzmin, pentru a contribui la amenajarea teritoriului din preajmamonumentului lui Potiomkin de la Rădenii Vechi.

Pag. 4Nu de dragul unor senzaţii ieftineChiar săptămîna trecută, a fost adusă la spital o femeie în vîrstă de 20 de ani cu diagnosticul: abdomen acut. Ea susţinea că o doare burta. Cînd a fost examinată de medici, s-a stabilit că...năştea. Nici nu şi-a dat seama că naşte!

Lupta pentru medalia de aur continuă

Echipa „Olimp”continuă lupta pentrumedalia de aur în Campi-onatul naţional la volei. Pe6 aprilie, susţinuţi freneticde un public numeros,volei baliştii ungheneni aurepurtat victoria decisivăîn play-off-ul campionatu-lui, cu scorul 3:1 în faţaechipei din Bender.Preşedintele clubului „Olimp”, Ghe nadie Mitriuc, s-a de-clarat satisfăcut de prestaţia sportivilor, subliniind că sperăca în acest an titlul de campioană a Mol do vei şi medalia deaur să vină la Ungheni.

Pentru aceasta, „Olimp” va trebui să cîştige în faţa campi -oa nei en-titre, „Speranţa” Vulcăneşti.

Rezultatele unui sondaj realizat de IMAS în luna martie arată că 86% dintre moldoveni se tem cel mai tare de boală şi de creşterea preţurilor (86%). Se tem şi de viitorul copiilor – 84%, şi de micşorarea veniturilor –74%. Respondenţii au spus că se tem şi de un eventual război în zonă – 72%, şi de criminalitate – 71%. 68% dintre persoanele chestionate au spus că se tem de şomaj, 66% - de instabilitate politică, 65% –de inflaţie şi 61% - de tulburări sociale. (Hotnews.md)

Expresul de UngheniVineri, 8 aprilie2

Oaspetele vesel

În parcMă topesc de bucurieCum se joacă nişte pici.Şi îmi plac la nebunieMai ales... a lor mămici.

Expresul de UngheniVineri, 20 noiembrie

PP Expresul de UngheniPublicaţie de informaţii, analiză şi opiniiEditor: SC Miraza SRL, IDNO: 1003609009231

Membru al Asociaţiei Presei Independente (API), afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN)

Director: Lucia BacaluSecretar de redacţie: Vitalie HareaReporteri: Cristian Jardan, Natalia ChiosaContabil-şef: Angela CovaliovTiparul executat la Tipografia Prag-3 ChişinăuComanda 184. Tiraj: 2050 ex.

Adresa:or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, oficiul 229Telefon: (236) 28575, 23742E-mail: unexpres@gmail.comWeb: www.expresul.com

Esențialcu Lucia Bacalu

O farsă ce a prins la public şi ne-afăcut mai optimişti

Se zice că, dacă nu păcăleşti pe nimeni la 1 aprilie, vei fipăcălit tu anul întreg. Iată că noi, cei de la „Expresul deUngheni”, nu am vrut să fim duşi de nas în acest an şi amgîndit o păcăleală: cică se deschide Oficiul consular dinUngheni şi la 1 aprilie toţi doritorii vor primi imediat per-misele de mic trafic la frontieră.

Din start ne cerem scuze pentru incomodităţile pecare le-am creat unor cititori de-ai noştri care au lăsat ser-viciul, au lăsat lucrul în grădină şi au dat fuga la Oficiulconsular pentru a-şi perfecta permisele. Ne cerem scuze şide la domnul consul Petru Liţiu care, sperăm, a gustat dinplin gluma noastră.

Farsa pe care am făcut-o ne-a demonstrat două lucrurifoarte importante. Unu: foarte şi foarte multă lume aş-teaptă cu sufletul la gură să fie deschis cît mai repede Ofi-ciul consular. Doi: „Expresul de Ungheni” are un impactdin ce în ce mai mare. În acea zi, de dragă dimineaţă, tele-fonul redacţiei a tot sunat şi a sunat. Oamenii vroiau săafle mai multe detalii despre deschiderea Oficiului, dar şisă concretizeze dacă totuşi este adevărat ceea ce am scris.

Multă lume a telefonat la primărie, au telefonat la Con-siliul raional. Unii chiar au ajuns la Oficiul consular, aştep-tînd ca acesta să-şi deschidă uşile.

Au reacţionat şi colegii noştri din presa naţională. Jur-nal.md a preluat ştirea din „Expresul” pe la ora şapte dimi-neaţa, fără să se îndoiască de veridicitatea ei. La fel aprocedat şi ŞtiriLocale.md. Cîteva posturi de televiziuneerau gata să pornească spre Ungheni pentru a relata des-pre marele eveniment.

Apropo, nu doar noi am fost cei care am făcut farse de1 aprilie. Colegii de la „Ora Locală” Ialoveni au scris căunul din cele 102 de troleibuze aduse de la Minsk pentrumunicipiul Chişinău va circula pe ruta Ialoveni-Chişinău.Cei de la „SP” (Bălţi) au publicat 13 articole-farse, pe carecititorii trebuiau să le identifice, în acest fel participînd lao tombolă organizată de ziar. Una din ştirile publicate înacea zi în ziarul respectiv anunţa că în rîul Răut a apărutun crocodil.

Este bine că nu am uitat încă să glumim, nu am uitat sărîdem. Ne bucurăm că majoritatea celor care ne-au telefo-nat, după ce le-am spus că e o farsă, au rîs cu poftă. Să deaDomnul să putem rîde şi de acum înainte, să nu ne disparăsimţul umorului, oricît de greu ne-ar fi.

Sărbătoare a fost şi la „Un-serv-Audit” SRL Ungheni, un -de a avut loc o conferinţă depre să, la care s-au adunat con-tabili, reprezentanţi ai aso ci a -ţiilor obşteşti, ai Inspecto ra-tului fiscal, ai Curţii de con-turi, ai administraţiei publicelocale, pentru a spune cuvintebune, cuvinte frumoase celorcare şi-au ales profesia decontabil.

De ce ziua de 4 aprilie?„Pentru că în ziua de 4 aprilie1995 a fost adoptată primalege a contabilităţii în Repub-lica Moldova. În aşa fel, or-ganul legislativ suprem al ţăriia recunoscut caracterul şi im -portanţa publică a profesieide contabil”, a venit cu o ex -pli caţie Angela Mihalachi, di-

rectorul firmei „Unserv-Au -dit”, reprezentant al Aso cia -ţiei Contabililor şi Audi tori-lor Profesionişti (ACAP) dinR. Moldova la Ungheni.

Astăzi, un contabil se aso -ci ază cu o persoană care se af -lă permanent în muncă, per -manent este în griji şi respon -sa bilităţi, are cunoştinţe în di-verse domenii pentru a asi gu-ra activitatea unei întreprin -deri.

„Să fii contabil înseamnă săasiguri un nivel înalt de în-credere şi etică profesională,înseamnă cerinţe înalte faţăde angajaţii întreprinderii pri -vind folosirea raţională a bu -nurilor materiale şi resurselorbăneşti. Să fii contabil înseam -nă responsabilitate faţă de ac -

ţi onari şi asociaţi, faţă de con-ducerea întreprinderii, faţă deorganele de control de stat şi fa -ţă de colectivul de muncă. Săfii contabil înseamnă cu noştin- ţe profunde ale standar de lorprofesionale, ale legislaţiei fis-cale şi legislaţiei muncii”, asubliniat în mesajul său de fe-licitare Veaceslav Ciobanu,preşedintele Consiliului Di-rector ACAP. „Mulţi dintreoameni nu înţeleg cît este deimportantă profesia de con-

tabil, de contabil profesionist,care îşi dedică timpul perso -nal, al familiei, pentru a aveao evidenţă perfectă, căci oricegreşeală, oricît de mică, ducela consecinţe grave”, a men ţi -onat şi Tatiana Struc, şefa Di -recţiei Finanţe.

„A venit sărbătoarea şi pestrada noastră”, a remarcat Ni -na Topalova, membră a Con-siliului de directori al ACAP,prezentă la conferinţă.

Natalia Chiosa

A venit sărbătoarea şi pe strada lor, a contabililorPentru prima dată, anul acesta, la 4 aprilie, contabiliidin Republica Moldova şi-au sărbătorit ziua lor profesională. Genericul a fost unul pe măsură: „De la un contabil profesionist la o bună guvernare”.

Conştienţi de responsabilita -tea ce revine mass-media în cam-pania electorală pentru alegerilelocale generale din 5 iunie 2011,instituţiile mass-media neafiliatepolitic, membre ale AsociaţieiPresei Independente (API), îşideclară angajamentul de a ref -lecta nepărtinitor şi echidistantdesfăşurarea campaniei electo ra -le, în conformitate cu prevederi -le statutare ale API şi cu normeledeontologice jurnalistice.

Pe toată durata campaniei

electorale, membrii API vor con-tinua să profeseze un jurnalismobiectiv şi nu vor admite parti-zanatul politic în ediţiile perio di -ce pe care le reprezintă. Spaţiulpentru publicitatea electorală vafi oferit candidaţilor inde pen -denţi şi formaţiunilor politice în-registrate oficial, respectându-seprincipiul de acces liber pentrutoţi subiecţii electorali.

Membrii API îşi asumă anga-jamentul să nu se implice în cam -panii de denigrare/defăimare a

concurenţilor electorali. În ace -laşi timp, membrii API vor inves-tiga şi vor informa cititorii des -pre candidaţii la funcţia de pri-mar sau consilier local, implicaţiîn promovarea unor interese degrup sau în alte acţiuni cu carac-ter ilegal sau împotriva statuluide drept.

API face apel către toţi propri -etarii/editorii instituţiilor mass-media scrise şi electronice dinRepublica Moldova să nu se laseinfluenţaţi de concurenţii elec-

torali şi să se abţină de la oriceformă de manipulare a opinieipublice şi de la promovarea dis-cursului de ură, respectând plu-ralismul de opinii şi principiileeticii profesionale.

Aprobată de Consiliul de Administrare al API

la 1 aprilie 2011

DECLARAŢIA MEMBRILOR ASOCIAŢIEI PRESEI INDEPENDENTE (API)PRIVIND REFLECTAREA ALEGERILOR LOCALE GENERALE 2011

Adresarea vine urmare a pub-licării, în „Expresul de Un -gheni” din 18 februarie curent,a reportajului „La Rădenii Vechi,monumentul lui Potiomkindegradează pe zi ce trece”.

„Sperăm că Ambasada valua în consideraţie această ad -re sare a veteranilor din Un -gheni. Vom fi foarte recu nos-cători dacă ar interveni înaceastă situaţie”, menţioneazăsemnatarii.

Ei aduc la cunoştinţa Am-basadei şi legendele care maipersistă în satele din împre-jurimi: „Bătrînii din Unţeşti,Rădenii Vechi şi Mileşti po -vestesc şi acum despre moar -tea kneazului Potiomkin, deşiau trecut de atunci peste 200

de ani. Sînt amintiri care le-aurămas de la străbunii lor. Cică,Potiomkin, cu alaiul care îl în -soţea, a poposit într-o noaptela o casă de lîngă biserica dinsatul Unţeşti. La un momentdat, se auzi un strigăt: „Spa-saite, umiraiu” („Salvaţi-mă,mor”). Preotul şi boierul dinsat l-au ajutat cum au putut.

Mai povesteau bătrînii că,atunci cînd au ajuns pe un dealde la Rădenii Vechi, lîngă unizvor care este şi acum, au op -rit căruţele împărăteşti. Me di -cii şi ofiţerii care îl însoţeau pePotiomkin au ridicat acolo uncort de campanie şi l-au aşe zatpe kneaz. Era ziua de 5 octom -brie 1791. În scurt timp, knea -zul şi-a dat obştescul sfîrşit.

Se mai zvonea că împă ră -teasa Ecaterina II a dat ordinsă fie înălţat un monument pelocul unde a murit favoritul ei.Acesta a fost ridicat la cîţivaani după moartea lui Potiom -kin. A fost construită şi o că -suţă acolo, pentru un îngrijitorce trebuia să menţină mereucandela aprinsă. Locuitorii dinîmprejurimi au numit acel loc„Stîlpul lui Svetlici”. Şi astăzieste numit astfel de localnici”.

Tot în adresarea cu pricinase vorbeşte şi despre faptul că„la „Stîlpul lui Potiomkin” ve-neau sute de elevi în excursie.Generaţiile anilor 50-70 ai se -co lului trecut cunoşteau foartemulte despre kneazul Potiom -kin”.

Veteranii muncii din Un -gheni solicită Ambasadei Fe -de raţiei Ruse la Chişinău săintervină nu doar la amena-jarea monumentului, ci şi săconstruiască un drum de acces

spre acest monument. „Luînd în consideraţie fap-

tul că la Ungheni activează oEpiscopie, credem că ar fi bine -venit să se implice şi Patriar hiaMoscovei, doar kneazul Po-tiomkin a fost creştin”, semenţionează în document.

Adresarea este semnată, înnumele veteranilor, de PetruBulican, veteran al muncii pe -dagogice din raion, fost profe-sor de istorie. (L.B.)

Monumentul lui Potiomkin nu trebuie să rămînă de izbelişteUn grup de veterani ai muncii din Ungheni au hotărîtsă facă o adresare ambasadorului Federaţiei Ruse în Republica Moldova, Valeri Kuzmin, pentru a contribui la amenajarea teritoriului din preajma monumentului lui Potiomkin de la Rădenii Vechi.

Aceste alegeri sînt de douăori mai scumpe decît cele par-

lamentare din 28 noiembrie2010, care au costat 35 de mi li -

oane. Preşedintele CEC, IurieCiocan, a precizat că localeletotdeauna au fost mai scumpedecît alte scrutine.

Înregistrarea candidaţilor lafuncţia de primari şi consilieriva incepe pe 15 aprilie. Pînăatunci urmează să fie constitu-ite consiliile electorale de cir -

cumscripţie.Potrivit unor estimări, în cur-

sa pentru fotoliile de primariar putea să se înscrie în raionulUngheni circa 200 de candi -daţi, iar în consiliile locale -peste 2000 de candidaţi. Aceş -tia vor fi independenţi, fie vorfigura pe listele unor partide.

A fost dat startul alegerilor locale70 de milioane de lei din bugetul de stat vor fi chel-tuite pentru organizarea alegerilor locale generale,care vor avea loc pe 5 iunie curent, a anunţat ComisiaElectorală Centrală (CEC).

3Expresul de UngheniVineri, 8 aprilie

Știri din Primăria Ungheni

Un nou proiect în Capitala Tineretului

La 31 martie 2011, membrii Asociaţiei Obşteşti pentruCopii şi Tineret „Făclia” s-au deplasat la Iaşi, pentru asemna contractul privind obţinerea grantului în cadrul Pro-gramului „Cooperare transfrontalieră”, finanţat de către Uni-unea Europeană. Astfel, la Ungheni va fi implementatproiectul „Program transfrontalier de mentorat”, al căruiobiectiv general este dezvoltarea colaborării între sectoareleguvernamental, neguvernamental şi privat din zona de fron-tieră Republica Moldova - România. Va fi creată o reţea amentorilor, fiind facilitat schimbul de cunoştinţe şi expe-rienţă în domeniul socio-economic. Totodată, va fi promo-vată gîndirea de tip ”cîştig-cîştig”. În realizarea proiectuluivor fi implicaţi profesionişti ce activează în sectorul negu-vernamental, în administraţia publică locală şi business.Aceştia îşi vor împărtăşi experienţa şi cunoştinţele cu tineriicare doresc să crească profesional şi personal. Astfel, profe-sioniştii vor deveni mentori ai tinerilor.

Schimbarea pe care o preconizează proiectul este creşte-rea capacităţii organizaţiilor guvernamentale, neguverna-mentale şi a sectorului privat din zona de frontieră pentruimplicarea activă în viaţa comunităţilor. Acest lucru se vaface cu sprijinul reţelei transfrontaliere de mentori.

Proiectul va fi implementat în parteneriat cu Institutulpentru Dezvoltare Comunitară Iaşi, România şi PrimăriaUngheni.

Stimaţi locuitori ai oraşului Ungheni, agenţieconomici, angajaţi ai instituţiilor publice,

Primăria Ungheni vă informează că, în perioada 4 - 16aprilie 2011, va fi organizată o campanie de salubrizare petot teritoriul oraşului. Această activitate se înscrie în cadrulproiectului „Hai, Moldova!”, dar, pentru a fi mai eficientă,nu se va desfăşura într-o singură zi, ci pe durata a două săp-tămîni.

În acest context, rugăm agenţii economici, angajaţii in-stituţiilor publice să desfăşoare lucrări de salubrizare şi ame-najare a sediilor şi a teritoriilor adiacente. Locatarii caselorprivate şi ai blocurilor de locuit sînt îndemnaţi să-şi aducă înordine curţile şi teritoriile adiacente, conform planului ge ne -ral al acţiunii, postat pe site-ul Primăriei - www.ungheni.md.

Vom fi foarte recunoscători dacă deşeurile acumulate vorfi adunate în grămezi la marginea străzilor, Primăria urmîndsă organizeze evacuarea lor.

Vă mulţumim anticipat pentru implicare.Împreună pentru un oraş curat!

Lista gunoiştilor neautorizatedin oraşul Ungheni ce urmează a fi lichidate în perioada 4-16 aprilie 2011

Palatul de cultură - de către angajaţii Palatului de culturăStrada Decebal - podeţ – de către Colegiul de Grăniceri

şi ÎS „Drumuri-Ungheni”Strada Mihai Viteazul 8 – de către locuitorii din sectorul

respectivStrada Zamfir Arbore - de către locuitorii din sectorul

respectivIntrarea în oraş dinspre Cetireni – de către Şcoala Profe-

sională şi ÎS „Drumuri-Ungheni”Intrarea în oraş dinspre Chişinău – de către Colegiul de

Medicină şi SA „Magistrala”Ungheni-Deal, strada Horelor - de către locuitorii din

sectorul respectivStrada Mihai Viteazul 59 - de către locuitorii din sectorul

respectiv, agenţii economiciIntrarea la baza SA „Magistrala” – de către Colegiul de

Medicină şi SA „Magistrala”Ungheni-Vale, Centrul Regional de Resurse pentru Ti-

neri - de către locuitorii din sectorul respectiv, Colegiul deGrăniceri

Fosta fabrică Biovet - de către locuitorii din sectorul res-pectiv şi agenţii economici

Maternitatea nefinisată din cartierul Dănuţeni - de cătrelocuitorii din sectorul respectiv ÎM „SCU”

Drumul spre Cetireni – de către ÎM „AVE Ungheni”Strada Băileşti colţ cu Ştefan cel Mare - de către locuitorii

din sectorul respectivPriza de apă Bereşti – de către ÎM „Apă-Canal”.

În luna martie, s-au desfăşurat cinci întîlniri ale repre zen -tanţilor autorităţilor administraţiei publice raionale şi ai orga -ne lor de drept cu autorităţile administraţiei publice şi cetăţeniidin oraşul Corneşti, satele Pîrliţa, Chirileni, Sculeni, Petreşti.

Întîlnirile au fost organizate în baza Dispoziţiei preşe din te -lui raionului, Ion Harea, nr. 40-02/1-5 din 21.02.2011 „Cuprivire la stabilirea zilelor de întîlnire a autorităţilor admi nis -traţiei publice locale de nivelul I şi cetăţenii”, la iniţiativa Con-siliului coordonator raional în domeniul asigurării ordinii dedrept.

Scopul acestor întîlniri a fost de a eficientiza colaborareadintre autorităţile administraţiei publice raionale, organele dedrept, primării şi cetăţeni, în vederea redresării situaţiei la capi-tolul asigurarea ordinii publice şi combaterea criminalităţii înlocalităţile cu un număr mare de infracţiuni.

Vicepreşedintele raionului, Petru Langa, reprezentanţiiComisariatului de poliţie raional, ai Procuraturii raionului,

Centrului de sănătate publică, Direcţiei asistenţă socială şiprotecţie a familiei, Direcţiei de învăţămînt, tineret şi sport, aiSecţiei administraţie publică au examinat situaţia şi au recoman -dat modalităţi de soluţionare a problemelor privind asigurareaordinii publice, prevenirea şi combaterea infracţionalităţii.

Întîlnirile vor continua şi în luna aprilie, deja în satele Cos-tuleni, Morenii Noi, Negurenii Vechi şi Alexeevca.

Consiliul raional în acţiune P P

Moldovenii sînt dispuşi să cheltuiască mai mult pentru băuturi alcoolice şi tutun decît pentru învăţă-mînt. Cel puţin aşa arată datele Biroului Naţional de Statistică pentru trimestrul III al anului 2010.Astfel, ei alocă 1,6% din cheltuieli pentru alcool şi ţigări, 2,1% pentru ieşitul la restaruant şi doar 1,5% din cheltuieli lunare - pentru învăţămînt. În mediul rural, cheltuielile moldovenilor pentru băuturi alcoolice şi tutun sînt de 2 ori mai mari decît cele pentru învăţămînt. (Unimedia.md)

Andrei Vrabie: Ar trebuisă fie evaluate posibilele dau -ne ecologice şi să fie cerutăminimalizarea ori evitareaacestora din partea Consor ţi -ului CZET. În nici un caz nutrebuie să fie sistat proiectulrespectiv, pentru că are multeavantaje atît pentru R. Mol -do va, cît şi pentru comuni-tatea locală.

Diana Bînzaru: Da, sîntde acord, există avantaje eco-nomice, dar mai mari pentrucehi şi mai mici pentru po -pulaţia locală. Nu ştiu cum arputea fi minimializate dau ne -le arderii cîtorva zeci de va goa -ne de cărbune pe zi. Măcardacă toată energia produsă arfi destinată Moldovei, dar pen -tru 20% din aceasta să suferepeste 30.000 locuitori... De cenu fac centrala la ei în ţară sauîn România? Pentru că ştiu ceconsecinţe va avea. Sigur, enevoie de locuri de muncă. Săle creeze statul, dar locuri să -nătoase, căci pentru asta i-amales pe demnitarii noştri.Mol dova şi aşa se confruntăcu probleme grave la toatecapitolele. Să păstrăm măcarceea ce avem: puţină sănătateşi natura, atît pentru noi, cît şipentru generaţiile viitoare. Arfi trist ca într-o zi să fim ne vo -iţi să plecăm din oraş din cau -za aerului poluat şi a bolilorrespiratorii.

Andrei Gorohovschi:Avan tajele constau nu numaiîn energie, dar şi în locuri demuncă, astfel ca oamenii să

aibă posibilitatea să stea aca -să, cu familia, şi nu în Italia sauMoscova. Unii vor avea posi-bilitatea să-şi dezvolte afacericare la moment sînt imposi-bile din lipsa energiei. Cen-tralele astea moderne nu dauîn atmosferă fum murdar.Problema e că nu-s foarte efi-ciente şi în cîţiva zeci de ani eposibil să fie închise. Mai esteo problemă: căile ferate ale Mol -dovei au posibilitatea de a su-porta traficul de trenuri um plu-te cu cărbuni, care se vor dep -lasa spre Ungheni? La ora ac -tu ală, există chestii mai dău -nătoare pentru populaţia lo -ca lă, cum ar fi DDT (Diclor-Difenil-Tricloretan, numit înpopor şi dust) arderea guno iu - lui etc. Nu-i o alegere uşoa ră.

Diana Bînzaru: Şi aceastăalegere trebuia să fie chiar înUngheni? De ce nu constru -iesc la ei în ţară, că doar nu segîndesc la creşterea econo mi -că a Moldovei? Cît despre alţifactori dăunători mediului,nu mă îndoiesc că există. Deaceea ar trebui să fim maicalculaţi în luarea unor astfelde decizii. Am putea să impor -tăm energia ca pînă acum şi sădezvoltăm alte sectoare aleeconomiei, cum ar fi agricul-tura. Stau cîmpurile cu cer-noziom pîrloagă, importămcartofi şi morcovi. În schimb,vom avea centrală electricăstrăină.

Andrei Gorohovschi: Eposibil ca Uniunea Europea -nă să nu le dea voie să con -

s tru iască la ei. CO2 nu-i dău -nă tor pentru sănătate, iar fu -mul este filtrat. Problema e căaceastă substanţă va contribuila schimbarea climei. Moldo -va are nevoie de centrală elec -trică. Cine va investi? Acumeste o posibilitate.

Anatolie Golovco: Pe lîn -gă CO2, mai este şi CO. Fap-tul că este DDT (care, practic,nu mai este) şi gunoi nu în -seamnă că trebuie să adău gămşi cărbune. Drogurile, alcoo -lul, tutunul tot sînt profitabileeconomic, dar asta încă nuînseamnă că e bine. Cînd fac-torul economic prevaleazăasup ra bunei raţiuni, se termi -nă rău. Din moment ce nu avempropriul carbune, eu cred că eo prostie să justificăm cons -truc ţia centralei electrice prin„stabilitatea energetică a Mol -dovei”.

Andrei Vrabie: Sînt deacord cu faptul că există ris curiecologice, dar printr-o reg le -mentare clară a reduceriiaces tora, s-ar putea ajunge laun compromis benefic pen-

tru ambele părţi. Iar ideea „dece nu fac acest lucru la ei?” epuţin stranie. Dorim inves ti -ţii, dorim locuri de muncă,dorim dezvoltarea infrastruc-turii locale, dorim dezvol ta -rea sectorului energetic şi ce -lui industrial la noi, în R.Mol -dova, nu în altă parte! Nuuitaţi că dezvoltarea implică şicosturi. Important e să le re-duci la maxim, ca beneficiilesă nu fie umbrite.

Anatolie Golovco: Azi sedecide construcţia centralei,prim-ministru este Vlad Filat.Cînd noi o să avem boli croni -ce pulmonare, el o să fie dejala pensie. Despre ce compro-mis vorbeşti? Da, e o frază cîtse poate de diplomatică. Oa-menii sărăciţi din Ungheni osă schimbe 2000 lei salariu deazi pe plămînii copiilor demîine. O centrală de „energiemurdară” nu este dezvoltareasectorului energetic. Dacă noiam da apă din sistemul nostrude canalizare unei ţări afri ca -ne, e posibil că ei vor fi feri -ciţi, dar asta oricum va ră mî- ne apă din canalizare.

Ştirea despre decizia de a construi, totuşi, o centralăelectrică pe bază de cărbune la Ungheni, publicată înnumărul trecut al „Expresului de Ungheni”, a generatun val de discuţii printre tinerii ungheneni, care seaflă, în prezent, departe de casă. Sînt tineri şcoliţi,foarte bine informaţi, cu viziuni deja formate despreviaţă. Cu mici redactări şi prescurtări, publicăm, în rîndurile ce urmează, opiniile lor.

În atenţia consilierilor raionaliPe data de 14 aprilie 2011, ora 10.00, în sala de şedinţe a Consiliuluirai o nal Ungheni (str. Naţională 11), se convoacă şedinţa extraor di -nară a Consiliului raional cu ordinea de zi: 1. Cu privire la corelarea bugetului raional aprobat pe anul 2011 cuLegea bugetului de stat pe anul 2011.2. Cu privire la alocarea mijloacelor financiare.3. Despre aprobarea Dispoziţiei preşedintelui raionului privind alo-carea mijloacelor finaciare din Fondul de rezervă al Consiliuluiraional.

ECOURI

Importăm cartofi şi morcovi. În schimb, vom avea centrală electrică

Sănătatea rămîne în continuare numaiproblema medicilor

De sănătatea omului trebuie să fie responsabil, în primulrînd, însuşi omul. Este deja o axiomă, acceptată demult însocietăţile cu un grad înalt de dezvoltare. La noi ce se în tîm -plă? Lucrătorul medical trebuie să-l roage în permanenţă pepacient: „Te rog frumos, treci tonometria; te rog frumos,vino să-ţi măsurăm tensiunea; te rog frumos, treci controluloncoprofilactic”. De ce?

Peste hotare, dacă omul nu-şi face contorlul profilactic şise îmbolnăveşte, el plăteşte pentru asta, plăteşte dacă seadresează medicului cu o patologie în grad avansat, susţinspecialiştii în domeniu. La noi omul ştie că, dacă se vaîmbolnăvi, va fi tratat, căci are poliţă. Cheltuie statul sau nu,pe el nu-l interesează.

„În societatea noastră, sănătatea rămîne în continuarenumai problema medicilor”, afirmă directorul spitalului,Lidia Crăciun, după care concluzionează: „Dacă va fi lăsatăşi în continuare doar pe seama medicilor, nu vom ajungenicăieri”.

„Oamenii nicidecum nu vor să conştientizeze faptul căgrija pentru sănătatea lor trebuie să le aparţină în totalitate.Ei trebuie să aibă grijă, ei trebuie să se deranjeze, să caute,să găsească”, susţine şi Maria Rotaru, vicedirector al Spitalu-lui raional.

În prezent, din numărul total de bolnavi internaţi, 80%sînt în stare gravă, ceea ce denotă indiferenţa acestora faţăde sănătatea lor.

Ce-i de făcut? „Cred că trebuie să fie schimbată politica statului în

privinţa sănătăţii, să se facă investiţii mult mai mari în dome-niu. Educaţia pentru un mod de viaţă sănătos trebuie să sefacă din şcoală, de la o vîrstă fragedă a copilului”, spune LidiaCrăciun.

„E nevoie de legi care ar ridica responsabilitatea faţă depropria sănătate”, crede Maria Rotaru.

În loc de concluzie: Dacă e să comparăm cu ceea ce era acum 20-30 de ani,

mentalitatea şi atitudinea oamenilor faţă de propria sănătate,totuşi, s-a schimbat. Ei sînt puţin mai informaţi, deşi în tîl -neşti şi acum cazuri strigătoare la cer.

Ştiaţi că...În ultimii ani, se observă o tendinţă de creştere a morbi -

di tăţii cu cancer? În primele trei luni ale anului curent, aufost luaţi în evidenţă de 2 ori mai mulţi pacienţi decît în pe-rioada similară a anului precedent. Anul trecut, fuseseră în-registrate 38 de cazuri noi, anul acesta – deja 77.

În raionul Ungheni se înregistrează un caz nou de cancero dată la o zi şi jumătate? În evidenţa generală sînt peste1100 de pacienţi.

A crescut considerabil, în anul curent, numărul bolilorde cancer la sînge? Anul trecut au fost înregistrate 2 cazuri,anul acesta – deja 11. Potrivit doctorului oncolog, ViorelFaigher, aceste cazuri nu au nici o legătură cu emisiile deradiaţie de la centrala Fukushima din Japonia. Mai degrabă,sînt o consecinţă a avariei de acum un sfert de secol de lacentrala atomică din Cernobîl.

Dacă doriţi să vedeţi reacţia populaţiei la radiaţie, con -tac taţi firmele de turism. Anul acesta se procură mult maimulte foi de odihnă la mare decît în anii precedenţi. Oame -nii cred că Japonia e undeva departe sau că pe ei personalnu poate să-i afecteze.

La ora actuală, asigurarea cu cadre, cu utilaj medical, cuservicii specializate permite Spitalului raional să prestezepopulaţiei servicii medicale de calitate. În secţia consultativă(policlinică) lucrează 40 de medici, care prestează serviciimedicale pe 20 de profiluri.

La Ungheni există medici specialişti cu care nu oriceraion se poate lăuda: hepatolog, gastrolog, alergolog, proc-tolog. Sau servicii paraclinice, cum ar fi: laboratorul cito-logic interraional, serviciul de consiliere şi testare voluntarăla HIV/SIDA, servicii de laborator, centrul de sănătatemintală.

Beneficiaţi de toate acestea, nu ignoraţi serviciileres pective. Numai astfel pot fi depistate unele boli graveîn stadiul incipient, cînd tratamentul este foarte efi-cient.

Expresul de UngheniVineri, 8 aprilie4

Anual, pe 7 aprilie, întreaga comunitate mondială marchează Ziua Sănătăţii. În anul curent, genericul acesteia este: „Rezistenţa antimicrobiană: dacă nu acţionăm azi, mîine vom fi fără medicaţie”. Ministerul Sănătăţii din R.Moldova a emis un ordin privind organizarea şi desfăşurarea Zilei Mondiale a Sănătăţii, prin care sînt menţionate acţiunile principale ce urmează a fi desfăşurate: mese rotunde, discuţii publice şi individuale, expoziţii, concursuri etc.

SănătatePagină realizată în parteneriatcu Spitalul raional Ungheni

„Administrarea necon tro -lată a antibioticelor duce lasporirea rezistenţei microbi-ene”, susţine Vasile Racoviţă,farmacist-diriginte al farma-ciei spitaliceşti. Asta înseam -nă că ulterior, cînd apare înorganismul uman o infecţiebac teriană, antibioticele arputea să fie ineficiente şi afec -ţiunea se va complica.

Deocamdată, populaţia nuconştientizează pe deplin acestlucru. Deseori, recurge la au-totratament, fără a consultaspecialistul. Omul procurăantibiotice fără prescripţiamedicului, le ia fără control,aşa cum îi vine lui la socotealăsau cum a auzit de la vreunvecin. Se întîmplă să ia antibi-

otice din diferite clase, dindiferit grupuri, să nu respectetermenul de tratament. Toateacestea, duc în ultimă instanţăla apariţia în organism a unornoi tulpini microbiene rezis-tante la antibiotice. Astfel,atunci cînd pacientul are cuadevărat nevoie de un trata-ment cu antibiotice, acestanu-l mai ajută.

Trebuie de ştiut:Antibioticele pot face mult

mai mult rău decît ne ima gi -năm. În unele cazuri, admi -nis trarea necontrolată a aces -tora poate duce la apariţia unorreacţii alergice, deseori graveşi cu implicaţii fatale. Antibi-

oticele pot provoca şi dereg -lări intestinale, şi efecte toxi -ce, şi disbacterioze.

Din aceste motive, şi nunumai, este foarte importantca pacienţii să înţeleagă im -portanţa administrării raţio -na le a lor. Există situaţii în ca -re ele sînt cu adevărat necesa -re, dar nu în cazul unei simplerăceli care trece cu o aspirinăsau cu un ceai cu lămîie.

DeciAtunci cînd v-aţi îmbol nă -

vit, cel mai bine e să vă adre -saţi medicului şi să nu încer -caţi să vă autotrataţi, folosindantibiotice. Atunci cînd untratament antibiotic este rea -li zat fără temei, complicaţiilesînt numeroase, iar vindeca -rea pacientului devine un pro -ces prelungit.

Antibioticele pot face mult mai mult rău decît ne imaginăm Deseori auzi persoane care-şi împărtăşescexperienţa în ale tratamentului: „Am răcit, am luato ampicilină şi mi-a trecut”. Este o practică vicioasă,care aduce mult rău omului.

Planificarea unui copil sănătos,mai întîi de toate

Ne dorim copii sănătoşi?Pentru aceasta e necesară pla -ni ficarea. Planificarea unui co -pil sănătos.

„În prezent, accentul se pu -ne anume pe planificarea unuicopil sănătos. A naşte încă nuînseamnă totul”, spune AlaBa xan, şefa secţiei perinatolo-gie consultativă. Pentru asta,fiecare sarcină, indiferent da -că e prima, a doua sau a treia,trebuie planificată. Ca un ga -rant al naşterii unui copil să -nă tos trebuie să fie controlulobligatoriu la medic, cu toateinvestigaţiile ce se impun, cudouă-trei luni înainte de aconcepe o sarcină. Practicarespectivă, susţine Ala Baxan,este absolut obligatorie pen-tru cuplu, şi nu doar pentruviitoarea mămică.

În ultimii ani, cînd migra ţiaa devenit, practic, un mod deviaţă pentru multă lume, s-amărit spectrul de infecţii uro-genitale, iar acestea contri -buie la decurgerea negativă asarcinii şi, în consecinţă, senaşte un copil bolnav, cu mal -formaţii, cu infecţii înnăscute.

La ora actuală, numărulnou-născuţilor bolnavi gene -tic, cu malformaţii a atins cotade 2-3%. Este foarte mare, sus -ţin specialiştii. Copiii născuţicu diverse patologii constiuitecirca 30% din toţi nou-năs -cuţii.

Ce se întîmplă?Multe femei, pur şi simplu,

nu au grijă de sănătatea lor şinu se gîndesc nici la sănătateacopiilor pe care îi vor naşte.„Avem cazuri cînd femeilelucrează pînă în ultima zi laMoscova şi vin acasă doar să

nască”, afirmă directorul Spi-talului raional, Lidia Crăciun.„În primele două luni ale sar -cinii, cînd este cea mai deci si -vă perioadă pentru făt, ele luc -rează cu chimicale, cu vop se -le, fumează, fac abuz de alco -ol, uneori şi de droguri”, ex pli-că Maria Rotaru, medic ob-stetrician de specialitate. Înconsecinţă, copilul se naştedeja cu una sau mai multe pa-tologii. „Ce generaţie creş -tem”, întreabă dînsa.

Nu de dragul unor senzaţii ieftine

Chiar săptămîna trecută, afost adusă la spital o femeie învîrstă de 20 de ani cu diagnos -ticul: abdomen acut. Ea sus -ţi nea că o doare burta. Cînd afost examinată de medici, s-astabilit că... năştea. Nici nu şi-adat seama că naşte! În loc săse îngrijoreze de sănătatea vi-itorului copilaş, ea îi ruga pemedici să nu anunţe la loculsău de muncă ce s-a întîm-plat, ca să nu aibă probleme.Naşterea copilului pentru eaera pe locul doi, se pare.

Acum ceva timp în urmă, avenit la doctor o mămică, casă-şi controleze fetiţa dacă evirgină sau nu. Imediat ce a in -trat pe uşă, medicul a înţe lescă e însărcinată, deşi mamaafirma sus şi tare că este im-posibil aşa ceva. Fiica ei aveadoar 14 ani. La un examenmai amănunţit, s-a constatatcă fata nu doar că era însăr ci -nată, ci deja năştea. În mo-mentul în care doctorul i-aspus că trebuie chemată ime-diat urgenţa medicală, ca săfie transportată la materni-tate, fata a început a plînge şia spune: „Nu, nu, eu nasc aicişi vi-l las dumneavoastră”, apoi

i s-a adresat mamei: „Ia-mămai repede acasă”.

Cele două exemple au fostaduse nu de dragul unor sen -za ţii ieftine. Ele reprezintă odovadă că lumea nu este in -formată suficient, că lumeanu este responsabilă pentrusănătatea sa şi a generaţiilorce urmează.

Multe femei au o atitudinesuperficială faţă deceea ce li se întîmplă

Cum poate fi apreciat ges-tul unei femei care, avînd aca -să deja o mulţime de copii,fiind pe deasupra şi bolnavă,decide să mai nască? De ce?Pentru că i se pare prea scumpun sterilet. „Oare chiar creş te -rea şi educarea unui copil estemai ieftină decît un sterilet de50-100 de lei?”, întreabă AlaBaxan. Următoarea întrebarecare se impune este: ce va in-vesti acea femeie în copilulcăruia îi va da naştere?

Sau un alt caz. Săptămîna

trecută, s-a adresat pentru atrece ultrasonografia o femeieînsărcinată, care mai avea aca -să doi copii. Prima întrebarecare a pus-o doctorului a fost:„Ce este: fetiţă sau băieţel?”.Cam asta e prima întrebare înmajoritatea cazurilor, deşi nor -mal ar fi ca viitoarele mămicisă se intereseze, mai întîi detoate, cît e de sănătos copilulpe care-l poartă în burtă. Încazul femeii cu pricina, situ a -ţia e şi mai delicată. Cei doicopii pe care îi are sînt mici detot: unul de 2 ani şi 2 luni, iarcel de-al doilea - de un an şi olună. „Vă imaginaţi? În doi anişi jumătate – trei copii, deşi,conform literaturii de specia -li tate, se recomandă ca o fe-meie să nască o dată la treiani”, spune Maria Rotaru.

Deci, concluzia: înainte dea naşte un copil, fiecare cuplutrebuie să-şi pună întrebarea:„Cît de sănătos va fi?”. Şi săacţioneze.

Fotografie: evz.ro

Vrem să avem o societate sănătoasă,cu generaţii noi sănătoase?

Au fost deschise liniile fierbinţiDacă vă confruntaţi cu o problemă, dacă aveţi o întrebare, legată de ac-tivitatea serviciilor medicale din cadrul secţiei consultative de la policli-nică, nu ezitaţi să telefonaţi la: 27994.Dacă vă confruntaţi cu o problemă, dacă aveţi o întrebare, legată de ac-tivitatea Spitalului, telefonaţi la 22194.

“Sînt un cititor permanental ziarului “Expresul de Un -gheni”, m-am convins că esteun ziar cu adevărat liber. Re-cent, mi-a atras atenţia o ştire“Cine este cine în Moldova”.Mă mîndresc cu pămînteniimei. Pe cîţiva îi cunosc per-sonal. Mă refer, în mod spe-cial, la Sergiu Scutaru. Pe par -cursul anilor am avut oca ziachiar să cola bo răm, e un omde la care ai ce învăţa. De-aravea Moldova mai multe per-soane de acestea.

Ştiu despre el că pe unde alucrat a lăsat urme frumoaseşi demne de apreciat. În ulti -mul timp, nu prea aud de el.Unde a dispărut?

Am dori ca, prin interme -di ul ziarului, să aflăm mai mul -te despre acest om, să ştimun de este şi cu ce se ocupă.Mul ţu mim anticipat.

Un grup de ungheneni, înnumele cărora semnează Pet -ru Cazacu”.

Am dat imediat curs soli -ci tării cititorilor şi l-am in-vitat pe Sergiu Scutaru la odis cu ţie.

Voi începe cu întrebarea ci -titorilor noştri: unde a dispă -rut Sergiu Scutaru?

Sergiu Scutaru nu a dis pă -rut. El este aici, pe loc, în ora -şul Ungheni, îşi continuă ac -ti vitatea. Este adevărat, nu e oactivitate publică. Acolo undesînt acum, în sectorul privat,încerc să fac, în măsura posi -bi lităţilor, faţă lucrurilor. Sîntîn permanenţă în contact cuoamenii şi acest fapt mă bu -cu ră. M-am implicat şi puţinîn politică, dar cred că trebuiesă mai meditez şi să mai selec -tez colegii cu care încerci să facipolitică, să porneşti la drum.Asta şi fac acum.

Aţi activat ani buni în do -meniul public, fiind primarde Unţeşti, apoi funcţionar înConsiliul raional, aţi condusZona Economică Liberă. Nuvă lipseşte acum activitatearespectivă?

Sigur, se simte lipsa aces-teia, dar mă descurc destul debine şi în sectorul privat. Din-totdeauna mi-a plăcut să co-munic cu oamenii, am fost,practic, în permanenţă încontact cu ei. De foarte multeori am fost înţeles, susţinut şi,datorită acestui fapt, am avutposibilitatea să cresc din punctde vedere profesional.

Cît e de uşor să pleci dintr-ofuncţie şi ce le-aţi recomandacelor care vor trebui să treacăprintr-o asemenea experien -ţă chiar în lunile următoare?Mă refer la unii primari carear putea să nu mai fie aleşipen tru un nou mandat.

Dureros e să rămînă fărăfuncţie pentru cel ce nu ştiece are de făcut, nu ştie ce vreade la viaţă. Pentru ceilalţi estemai simplu. Or, oamenii carese descurcă în viaţă, trec uşorde la o activitate la alta. Tre-buie să conştientizezi că nicio funcţie publică nu este veş -nică şi, atîta timp cît te afliîntr-o asemenea funcţie, tre-buie să faci maximum posibilpentru a-ţi aplica toate cunoş -tinţele şi experienţa. Dacă aireuşit să faci pentru comuni-tate cît mai multe lucruri fru-moase, atunci pleci cu inimaîmpăcată.

La ora actuală, activaţi înbusiness. E simplu să activeziîn acest domeniu aici, în Mol -dova?

Pentru a dezvolta o afacereşi a o duce la un nivel calitativeste cam complicat. Şi legis la -ţia este imperfectă, dar şi ins -tituţiile de stat încă nu s-auobişnuit să vadă în agentuleconomic un partener. Insti -tu ţiile publice ar trebui să fieinteresate să susţină dezvol ta -rea economică. Spre regret,de multe ori unii funcţionaripublici se uită la agentul eco-nomic de sus. Atît timp cît ati -tudinea respectivă va persista,nu vom putea să ne dezvol tăm.Trebuie să se înţeleagă: dacăeconomia se dezvoltă, are de

cîştigat întreaga societate.

Nu pot să nu vă întreb şi depolitic. Care este situaţia înacest domeniu, reieşind dinexperienţa dumneavoastră?

Eu am fost printre primiicare am depus carnetul demembru al partidului comu-nist, în anul 1988. De atunci,fiind chiar primar, funcţionarpublic, nu am mai aderat lavreun partid. Am făcut-o atuncicînd a apărut pe scena poli ti -că PLDM. Această echipă depoliticieni tineri mi-a insuflatîncredere că ar putea produceo schimbare în societate. Amvrut să contirbui şi eu, în li mi -ta posibilităţilor mele, la aceas -tă schimbare.

Consideraţi că aţi reuşitsă vă aduceţi contribuţia laschimbarea despre care vor -biţi?

Cred că ar trebui să spunăalegătorul sau cel cu care ammers alături. Nu este corect,din punctul meu de vedere,să-mi fac eu însumi aprecieri.

Ce va urma?Mă voi implica şi în con-

tinuare în politică. Voi dez-volta şi businessul meu. Încazul în care voi avea o propu -nere pentru o funcţie publică,mi-aş dori ca aici, la Ungheni,să mă implic la dezvoltarea

mediului de afaceri, avînd de -ja experienţa Zonei Econo -mi ce Libere. Aş vrea să creămla Ungheni un parc industrial,unul modern. Zonele econo -mice libere nu sînt agreate deeuropeni. Ceea ce facem acumaici ar fi de parcă am vinde au-tomobile „Juguli” în maga-zine „Mercedes”. Este dinstart greşit. Pentru Unghenieste foarte important să men -ţinem acest regim de zonăeconomică liberă, dar să des -chidem şi un parc industrial,ca alternativă pentru investi-torii străini, dar şi pentru ceiautohtoni. Trebuie să avem şio lege care ar corespunde stan -dardelor europene. Este binesă ne pregătim pentru a atragecît mai mulţi investitori stră -ini. Dacă nu vom fi pregătiţi,e posibil ca aceştia să treacăpe lîngă noi.

Deci, în concluzie, cunoş -tinţe aveţi, experienţă aveţi,motivaţie – la fel. Dacă veţi fisolicitat, veţi reveni în activi -tatea publică?

De ce nu? Nu vreau să mălaud, dar am experienţă. Învia ţa mea am activat în di-verse domenii ale economieinaţionale: 10 ani în agricul tu -ră, alţi 10 ani - în administra -ţia publică locală, apoi – înbusiness.

Lucia Bacalu

Sergiu Scutaru: “Dureros e să rămînă fără funcţie pentru cel ce nu ştie ce vrea de la viaţă”

Expresul de UngheniVineri, 8 aprilie 5

Creşterea economică înregistrată de R.Moldova în 2010 a fost peste aşteptările autorităţilor interne şi internaţionale şi mai mare decît în majoritatea ţărilor din regiune. Cu toate acestea, experţii susţin că „datele din balanţa de plăţi pentru 2010 denotă că investitorii străini sînt încă destul de nervoşi vizavi de perspectivele investiţiilor în Moldova”, scrie în noul număr Expres-Analiza, realizat de Expert-Grup. (Unimedia.md)

O şezătoare cu glume, snoave şi păcăleli

Sărbătoare mare a avut loc de 1 aprilie la Casa Limbii Române din Ungheni. Ca în fiecare an, Rodica Toma, directoarea instituţiei, i-a adunatdeopotrivă şi pe cei mari, şi pe cei mici, pentru a spune glume, snoave, păcăleli de ziua glumelor.De data aceasta, i-a adunat la o şezătoare.

În timp ce croşetau, brodau sau împleteau, cei mari auspus glume, au cîntat şi şi-au adus aminte de şotiile pe carele făceau cînd erau copii. Cei mai mici au prezentat scenetecu Păcală şi Tîndală, iar tinerii au demonstrat cum aratăviaţa unei familii contemporane, punînd în scenă un mini-spectacol gîndit de ei înşişi. „Este bine cînd la o şezătoarese întîlnesc mai multe generaţii, pentru că astfel cel mic aflămulte lucruri noi şi interesante de la cel mare”, a accentuatRodica Toma. „Vîrstnicii cunosc multe lucruri legate de fol-clorul nostru, de poporul nostru şi cei mici trebuie să înveţede la ei, ca să poate transmite obiceiurile şi tradiţiile popu-lare din generaţie în generaţie”, a mai adăugat dînsa.

Potrivit Rodicăi Toma, următoarea şezătoare va avea locîn ajunul Sfintelor Paşti. Ocupaţia de bază atunci va fi vop-sirea şi încondeierea ouălor, dar şi - de ce nu? - coacerea co-zonacului.

Natalia Chiosa

Şahul şi-a făcut viză de reşedinţă la bib-lioteca din Zagarancea

Biblioteca publică din Zagarancea a devenit, deceva timp, un loc de reuniune pentru amatorii de şah din localitate. Iniţiativa îi aparţine şefei bibliotecii, Tatiana Zaiţev, aceasta fiind susţinută şi de primarul comunei, Mihai Burlacu, dar şi de Federaţia Moldovenească de Şah în persoanaşahistei Nata Agababean. „Şahul, acest joc spectaculos al inteligenţei, este ceva mai

mult decît un sport. Este, de fapt, un act de cultură şicivilizaţie”, explică Tatiana Zaiţev decizia de a completa lu-dodeca bibliotecii publice cu table de şah, iar fondul decarte - cu manuale de şah. La ora actuală, graţie suportuluioferit de primărie, biblioteca dispune de cinci table de şah.Federaţia moldovenească de specialitate a făcut biblioteciio donaţie de carte de studiu al lumii şahului. Aici a fost con-stituit şi clubul „Divertis”, ceea ce demonstrează că şahul îşiva găsi în viitorul apropiat un loc bine meritat în activitateabibliotecii.

„În zilele de duminică, cînd lumea e mai relaxată, vizitelela bibliotecă se pot încheia cu o partidă de şah”, spune bib-liotecara. Mai mult ca atît, potrivit dînsei, şahul va unigrupuri de copii atît în jurul tablei de şah, cît şi în jurul cărţii,va uni generaţii la competiţiile organizate la bibliotecă, cîtşi în afara ei. „Este o provocare pentru noi şi sper să reuşim,căci şahul are darul de a-l disciplina pe om, de a-i impuneun mod de gîndire raţional şi riguros, de a-i dezvolta atenţia,memoria şi imaginaţia”, spune Tatiana Zaiţev.

Dînsa şi-a exprimat satisfacţia că deja au apărut primiimici amatori ai şahului, care vin la bibliotecă, se intereseazăde ultimele ştiri din domeniu, împrumută tablele de şah,pentru a avea posibilitatea să joace şi acasă, în orele de seară.

Acţiunea întreprinsă de biblioteca din Zagarancea vinesă completeze o altă iniţiativă de acum un an, a preşedinteluiraionului, Ion Harea, şi susţinută de Ministerul Educaţiei,de a introduce în şcoli, în clasele a II-a, studierea şahului.(L.B.)

„Este o ediţie axată pe trecutşi centrată pe prezent”, a men -ţi onat Galina Gheor ghi ţă, sefadjunct al Direcţiei în văţă mînt,tineret şi sport Un gheni, ladeschiderea festivalului.

Tinerele talente au reuşit săaducă cîntecul francez la ini mi -le celor prezenţi, care au făcut casala de festivităţi a li ceului săfie neîncăpătoare pen tru cei ce au

dorit să participe la acest eve ni -ment. Cu toţii au aşteptat cu suf -letul la gură re zultatele finale.

Juriului, format din profe-sori de limbă franceză şi mu -zi că, interpreţi şi com pozitori,în frunte cu compozitorul VladMircos, i-a fost destul de com -pli cat să-i desemneze pe ceimai buni dintre cei 40 con cu -renţi foarte buni.

În cele din urmă, decizia afost luată. Premiul mare i-a re -venit Liei-Letisia Toma, elevăla Liceul „Vasile Alecsandri”.Premiul întîi, în dependenţăde categorie, i-a revenit Vale -riei Marcu, elevă la Liceul„Gheorghe Asachi”, MarieiRacoviţă, elevă la liceul Ceti -reni, Parascoviei Covali de lagimnaziul din Todireşti şi Ve -ronicăi Gorea, elevă la li ce ul„Gaudeamus” din Petreşti.

La festival au fost prezenţişi oaspeţi din Franţa, care şi-auexprimat profunda recu noş -

tinţă pentru organizarea aces-tui concurs, menţionînd ca li -tatea limbii franceze pe care ovorbesc şi o cîntă elevii un -ghe neni. „Copiii de la Un ghenisînt cei mai buni. Asta amspus-o mereu şi susţin în con-tinuare”, a subliniat Ion Ha -rea, preşedintele raionului.

Festivalul cîntecului fran -cez a încheiat şirul activi tă ţi -lor din cadrul Zilelor fran co-fone, care s-au desfăşurat înpe rioada 20-31 martie în în-treaga republică.

Natalia Chiosa

Festivalul cîntecului francez, o ediţie axată pe trecut şi centrată pe prezentPe 31 martie, la Liceul „Mihai Eminescu” din Unghenis-a cîntat în franceză. Mult şi frumos. În acea zi, a avutloc festivalul cîntecului fancez „Etoile inconue”, aflat deja la ediţia a VI-a.

Atenţie!Atunci cînd doriţi să vă trataţi gratuit, aveţi nevoie de poliţăde asigurare medicală. De aici rezultă două opţiuni:- să plătiţi de fiecare dată serviciile medicale costisitoare, cu riscul de a fipenalizat şi amendat;- să vă asiguraţi pînă la 30 aprilie şi să beneficiaţi de 50% reducere, astfelcă poliţa vă va costa doar 1386 lei (preţul integral este de 2772 lei)..Bineînţeles, nimeni nu plănuieşte să se îmbolnăvească, dar...Vino la Agenţia Teritorială Ungheni a Companiei Naţionale Asigurări înMedicină pînă la 30 aprilie şi beneficiază de 50 % reducere pentru poliţade asigurare medicală!Pentru deţinătorii de teren agricol, poliţa de asigurare medicală poate fiprocurată pînă la 31 octombrie şi costă doar 693 lei.Adresa: strada Romană 27A (lîngă policlinică).Telefon: 22758, 22736.

Luni, 11 aprilieTVM6.00, 10.10, 18.35 Documentar 7.00,8.00, 9.00, 13.00, 17.00 Ştiri 7.10,8.15, 13.10 Bună dimineaţa! 9.10 ,14.50, 15.00 Desene animate 9.20“Chemarea străbunilor” 10.25 Re-porter de gardă 10.45 Vector european11.25 “Un preot printre noi” 15.30Erudit cafe 16.15 Templul muzicii17.15 Respiro 17.35 MagazineleUEFA 18.00 Petalo romano 18.40Povestea de seară 19.00, 21.00Mesager 19.40 Moldova în direct20.45 De Ziua Televiziunii, poporulvorbeşte! 21.40 “Cum să cîştigi banicu Moldindconbank” 21.50Săptămîna sportivă 22.25 “Ochiulbabei”. Spectacol.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00Pro Motor 11.00 „Gossip Girl: Intrigila New York” 12.00, 13.45, 16.00Teleshopping 12.15, 16.15 “Tînăr şineliniştit” 14.00 România, te iubesc!15.00 Serviciul Român de Comedie17.00, 20.00, 22.30 Ştirile Pro TvChişinău 17.45 Happy Hour 19.50,22.25 Profit 21.00 În Profunzime23.00 „Moştenirea”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00, 12.00,15.00, 18.00 Новости 9.35 "Конт-рольная закупка" 10.00 "Жить здо-рово!" 11.00 "ЖКХ" 12.20 "Модныйприговор" 13.20 "Детективы" 14.00Другие новости 14.25 "Понять.Простить" 15.20 "Хочу знать" 16.00"Обручальное кольцо" 16.50 "Феде-ральный судья" 18.15 "След" 18.50"Давай поженимся!" 19.50 „Пусть го-ворят” 21.00 "Время" 21.30 „Жен-ские мечты о дальных странах”22.30 К юбилею первого полета вкосмос "Открытый космос".

Marţi, 12 aprilieTVM6.00, 18.35 Documentar 7.00, 8.00,9.00, 13.00, 17.00 Ştiri 7.10, 8.15,

13.10 Bună dimineaţa! 9.10, 14.50,15.00 Desene animate 9.20 Prezentarede carte 10.25 Accente economice10.55 Moldova în direct 12.00 Maga-zinele UEFA 12.30 Petalo romano15.25 Legendele muzicii 15.35Săptămîna sportivă 16.05 Evantai fol-cloric 16.45 Cinemateca universală17.15 Moldovenii de pretutindeni17.45, 23.35 Respiro 18.00 Russkiimir 18.40 Povestea de seară 19.00,21.00 Mesager 19.40 Moldova în di-rect 20.45 De Ziua Televiziunii,poporul vorbeşte! 21.35 Fotbal. LigaCampionilor. În pauză Ştiri 23.50 Fot-bal. Rezumatele meciurilor.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00„Peggy Sue se mărită” 12.00, 13.45,16.00 Teleshopping 12.15, 16.15“Tînăr şi neliniştit” 14.00 „Încrederezdruncinată” 17.00, 20.00, 22.30Ştirile Pro Tv Chişinău 17.45 HappyHour 19.50, 22.25 Profit 20.30„Schimb de prizonieri” 23.00 AutoEx-pert 23.30 „Moştenirea”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00, 12.00,15.00, 18.00 Новости 9.30 "Первыев космосе" 10.00 "Жить здорово!"11.00 "ЖКХ" 12.20 "Модный приго-вор" 13.20 "Детективы" 14.00 Другиеновости 14.25 "Понять. Простить"15.20 "Хочу знать" 16.00 "Обручаль-ное кольцо" 16.50 "Федеральныйсудья" 18.15 "След" 18.50 "Давай по-женимся!" 19.50 „Пусть говорят”21.00 "Время" 21.30 „Женскиемечты о дальных странах” 22.30"Первый отряд. Испытано на себе"23.30 "Королев".

Miercuri, 13 aprilieTVM6.00, 16.05, 17.30, 18.30 Documentar6.45, 17.15, 23.35 Respiro 7.00, 8.00,9.00, 13.00, 17.00 Ştiri 7.10, 8.15,13.10 Bună dimineaţa! 9.10, 14.50,15.00 Desene animate 9.20 W.A.Mozart “La Clemenza di Tito”. Actul

I. 10.25 Ştiinţă şi inovare 10.55, 19.40Moldova în direct 12.00 Baştina 12.30Russkii mir 15.30 Abraziv 18.00Găgăz ogea 18.40 Povestea de seară19.00, 21.00 Mesager 21.35 Fotbal.Liga Campionilor. În pauză Ştiri 23.50Fotbal. Rezumatele meciurilor.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00AutoExpert 10.30 „Încredere zdrun -ci nată” 12.00, 13.45, 16.00 Teleshop-ping 12.15, 16.15 “Tînăr şi neliniştit”14.00 „Căutări disperate” 17.00, 20.00,22.30 Ştirile Pro Tv Chişinău 17.45Happy Hour 19.50, 22.25 Profit 20.30„Demolatorul” 22.15 „Moştenirea”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00, 12.00,15.00, 18.00, 23.20 Новости 9.35"Контрольная закупка" 10.00 "Житьздорово!" 11.00 "ЖКХ" 12.20 "Мод-ный приговор" 13.20 "Детективы"14.00 Другие новости 14.25 "По-нять. Простить" 15.20 "Хочу знать"16.00 "Обручальное кольцо" 16.50"Федеральный судья" 18.15 "След"18.50 "Давай поженимся!" 19.50„Пусть говорят” 21.00 "Время" 21.30„Женские мечты о дальных странах”22.30 Среда обитания 23.40 "ПетрМамонов. Чёрным по белому".

Joi, 14 aprilieTVM6.05, 15.00, 17.10 Documentar 7.00,8.00, 13.00, 17.00 Ştiri 7.10, 8.15,13.10 Bună dimineaţa!9.10, 14.50 Desene animate 9.20 W.A.Mozart “La Clemenza di Tito”. ActulII 10.30 Natura în obiectiv 11.00,19.40 Moldova în direct 12.05 La da-torie 12.30 Găgăuz ogea 15.30 Fiitînăr! 16.15 Cultura azi 18.00 Vectoreuropean 18.40 Povestea de seară19.00, 21.00 Mesager 20.40 De ZiuaTeleviziunii, poporul vorbeşte! 20.50Super-loto 5 din 35 21.40 “Cum săcîştigi bani cu Moldindconbank”21.50 Reporter de gardă 22.15 “Unsfert de vorbă” cu Ilona Spătaru 22.35

“Din prea multă dragoste”..

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00„Căutări disperate” 12.00, 13.45, 16.00Teleshopping 12.15, 16.15 “Tînăr şineliniştit” 14.00 „Planuri ascunse”17.00, 20.00 Ştirile Pro Tv Chişinău17.45 Happy Hour 19.50, 23.55 Profit20.30 „Teroare nevăzută” 22.00 FotbalEuropa League.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00, 12.00,15.00, 18.00, 23.20 Новости 9.35"Контрольная закупка" 10.00 "Житьздорово!" 11.00 "ЖКХ" 12.20 "Мод-ный приговор" 13.20 "Детективы"14.00 Другие новости 14.25 "По-нять. Простить" 15.20 "Хочу знать"16.00 "Обручальное кольцо" 16.50"Федеральный судья" 18.15 "След"18.50 "Давай поженимся!" 19.50„Пусть говорят” 21.00 "Время" 21.30„Женские мечты о дальных странах”22.30 "Человек и закон" 23.40 "Су-дите сами".

Vineri, 15 aprilieTVM6.00, 6.45, 17.15, 18.35 Documentar7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00 Ştiri7.10, 8.15, 13.10 Bună dimineaţa!9.10, 14.50, 15.00 Desene animate9.20 “Piţigoiul în picaj” 10.25 FocusTV 10.55 Moldova în direct 12.00Casa mea 12.30 Studio Art plus 15.30“Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru15.50 Vedete la bis 17.30 Orchestra decameră “Philarmonia” 18.00 Accenteeconomice 18.40 Povestea de seară19.00, 21.00 Mesager 19.40 Bunăseara! 20.40 De Ziua Televiziunii,Poporul vorbeşte! 21.40 “Cum săcîştigi bani cu Moldindconbank”21.50 Fii tînăr! 22.40 “Leone”.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00„Planuri ascunse” 12.00, 13.45, 16.00Teleshopping 14.00 Fotbal EuropaLeague 17.00, 20.00 Ştirile Pro Tv

Chişinău 17.45 Happy Hour 19.50Profit 20.30 Dansez pentru tine.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00, 12.00,15.00, 18.00 Новости 9.35 "Конт-рольная закупка" 10.00 "Жить здо-рово!" 11.00 "ЖКХ" 12.20 "Модныйприговор" 13.20 "Детективы" 14.00Другие новости 14.25 "Понять.Простить" 15.20 "Хочу знать" 16.00"Обручальное кольцо" 16.50 "Ждименя" 18.20 "Поле чудес" 19.10"Давай поженимся" 19.55 „Пусть го-ворят” 21.00 "Время" 21.30 "ДОстоя-ние РЕспублики".

Sîmbătă, 16 aprilieTVM6.00 “Din prea multă dragoste” 7.40,8.20 Documentar 9.10 “Chemareastrăbunilor” 10.00 Magazinul copiilor10.30 Natura în obiectiv 11.00 Ghidulsănătăţii tale 11.30 Dor 12.00 Bunăseara! 13.00, 17.00, 23.40 Ştiri 13.10Cuvintele credinţei 13.55 Studio Artplus 14.25 La mulţi ani! 14.55 Fotbal.Campionatulk RM. Zimbru-Sheriff16.45 Cinemateca universală 17.15Program de muzică jazz 17.55 Eruditcafe 18.40 Povestea de seară 19.00,21.00 Mesager 19.35 O seară în fami-lie 21.40 “Cum să cîştigi bani cuMoldindconbank” 21.50 “Departe deea” 23.50 “Ce mi-a fost mai drag pelume”. Concert.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV10.00, 13.55, 16.00 Teleshopping10.15 Ce se întîmplă, doctore? 11.00AutoExpert 11.30 În Profunzime13.20 Rezumat Europa League 14.00„Gossip Girl: Intrigi la New York”14.45 Dansez pentru tine 20.00 ŞtirilePro Tv Chişinău 20.30 „Greu de ucis”23.30 „Cyborg”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00, 10.00, 12.00 Новости 6.55"Трын-трава" 8.25 "Играй, гармоньлюбимая" 9.00 "Умницы и умники"

9.45 "Слово пастыря" 10.15 "Смак"10.50 "Сергей Никоненко. Поздно,люблю другую" 12.15 "ДостояниеРеспублики" 15.00, 17.50 "Ералаш"15.15 "Синие ночи" 18.05 "Общаятерапия" 19.55, 21.15 "Фабриказвёзд. Возвращение" 21.00 "Время"22.25 "Прожекторперисхилтон"23.00 "Что? Где? Когда".

Duminică, 17 aprilieTVM6.00 “Leone” 7.30, 12.15 Documentar7.40 O seară în familie 9.00 Domnuluisă ne rugăm 10.00 Ring Star 11.10 Ladatorie 11.30 Portrete în timp 12.00Legendele muzicii 13.00, 17.00, 23.05Ştiri 13.10 “Stelele comediei”. Specta-col 14.00 Baştina 14.30 Artelier 15.00La mulţi ani! 15.30 Program muzical17.15 Cultura azi 18.00 La noi în sat18.40 Povestea de seară 19.00, 21.00Mesager 19.40 Vedete la bis 21.40 “Unpreot printre noi” 23.20 “Ce mi-a fostmai drag pe lume”. Concert.

7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00După 20 de ani 11.00, 13.05, 16.00Teleshopping 10.15 „Cercetaşii” 13.20Apropo TV 14.00 „Poarta norocoasă”16.15 „Urmărirea” 18.00 România, teiubesc! 20.00 Ştirile Pro Tv Chişinău20.45 Land of Jokes 21.45 ServiciulRomân de Comedie 22.45 „Mistereleîntunericului”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00, 10.00, 12.00 Новости 6.10"Гении и злодеи" 6.40 "Настя" 8.05"Смак" 8.40 "Служу Отчизне!" 9.20"Здоровье" 10.15 "Непутёвые за-метки" 10.30 "Пока все дома" 11.20"Фазенда" 12.15 Среда обитания13.05 "Дело Румянцева" 14.50"Храни меня, дождь" 16.35 "Алла Пу-гачева. Жизнь после шоу" 18.50"Жестокие игры" 21.00 "Время"22.00 "Мульт личности" 22.30 "Yes-terday live" 23.20 "Познер".

6UN CITAT PE SĂPTĂMÎNĂPrimul pas pe care trebuie să îl faci ca să obţii tot ce vrei de la viaţă este asta: hotărăşte-te ce vrei.Ben Stein

PROGRAME TV

Luni 20.45 „Cabinetul din umbră” (Ju-rnal TV)21.00 „Обещать – не значит же-ниться”. Film (ТНТ)

Marţi21.00 „Закалдованная Элла”.Film (ТНТ)21.30 „Банда Келли”. Film (СТС)22.10 „Asfalt de Moldova” (JurnalTV)

Miercuri11.05 „Король Лир”. Film (РТР„Планета”)21.00 „Кейт и Лео”. Film (ТНТ)21.30 „Взаперти”. Film (СТС)

Joi21.30 „Великолепная четвер -ка”. Film (СТС).22.50 „Белый холст”. Film (NIT)

Vineri20.30 „Странные родственни -ки”. Film (СТС)21.00 „O dată-n viaţă” (TVR 1)23.25 „Реальный папа” (РТР„Планета”)

Sîmbătă14.00 „Negru şi Bogatu”. TalkShow (Jurnal TV)21.10 „ÎnTrecerea anilor” (TVR 1)

Duminică20.00 „Звездные войны: Эпизод2 – Атака клонов”. Film (ТНТ)21.00 „После прочтения сжечь”.Film (СТС)21.00 „Ora de ras” (Jurnal TV).

Vînd tractor MTZ-80,autobasculantă (cubic) ZIL-130.

Telefon: 079514660

VĂ RECOMANDĂM!

Primăria Ungheni, Con-siliul orăşenesc transmi -te sincere condoleanţeconsilierului Vasile Gre -cu în legătură cu trece -rea în nefiinţă a tatăluiPet ru. Dumnezeu să-lodih nească în pace.

CONDOLEANŢE

Frizeria „Irina”anunţă completarea unei noi grupe pentru

FRIZERI. Studiile se fac în baza licenţei Ministerului Educaţiei din Republica Moldova.

Durata cursurilor – 5 luni.Tel.: 24697, 069232326

Vînd apartament cu 2 camere,

în Ungheni (Dănuţeni). Telefon: 079459800.

Vînd casă la Dănuţeni, sarai, garaj,beci, 6 ari teren.

Gaz natural, încălzire autonomă. Tel.: 069647097, 34-614

Vînd automobil Scoda Superb, a.f. 2002.Telefon: 078050519

Vînd casă la Ungheni, centru.

Tel.: 069648114

Vînd casă la Năpădeni. 30 ari terenîn jurul casei (viţă-de-vie, pomi fruc - tiferi), sarai, beci, încălzire centrală.Telefon: 61212

LicitaţiePrimăria Bumbăta, raionul Ungheni, anunţă pentru data de 27 aprilie 2011, ora10.00, în incinta primăriei, desfăşurarea licitaţiei „cu strigare” a terenului agricolcu nr. cadastral 9224307165 cu suprafaţa 0,1216 ha, preţ de vînzare 2059 lei.Actele pentru participare la licitaţie se acceptă pînă la data de 18.04.2011, ora15.00. Costul biletului de participare este de 200 lei pentru persoane fizice şi 300 leipentru persoane juridice, acontul în mărime de 10% din preţul iniţial.Informaţii suplimentare la tel 0(236) 44238.

SRL “Confort”, filiala Petreştivinde purcei de rasă la preţul 50 lei/1 kg.

Telefon: (236) 42561, satul Petreşti

Vînd apartament cu 3 odăi,

în Ungheni. Telefon:

27974, 25334, 069454566

Vînd casă în Pîrliţa.

Tel.:069509161

Vînd lot teren,centru, 5 ari.

Telefon:060117778

Vînd casă în

Zagarancea. Tel.:

069507341,068537744

Închirieri autoАвтопрокат

Tel.:068867867

Internet Adevărat

Acum şi în oraşul TĂU!Fii parte a comunităţii StarNet!

Tel.: 30222www.starnet.md

Ungheni, str. Vasile Alecsandri 8

Vino în Scuarul din centrul oraşului şi vei avea Internet gratuit – zona Wi-Fi

7Compania Coca-Cola și-a deschis fabrică de producție în R. Moldova şi, începînd din această primăvară, intenționează să nu mai importe produse din România, dar să le producă la Chişinău.Anunțul a fost făcut de Mihai Marinescu, directorul general al Companiei „Coca-Cola” în R. Moldova. O parte din materia primă va fi achiziţionată de la producătorii autohtoni. Noul edificiu al companiei va fi inaugurat la 31 mai 2011. (Unimedia.md)

Expresul de UngheniVineri, 8 aprilie

Fotografii-dovadă de bune practici de colaborare

Timp de trei zile, unghenenii au avut posidilitateasă ia cunoştinţă de cele mai bune 100 de fotografiiparticipante la concursul naţional de fotografiipentru asociaţiile obşteşti, cu genericul: „Coope-rare în beneficiul comunităţii”, dar şi de cele maibune fotografii din concursul precedent, „Inspira-ţie prin acţiune”.

În zilele de 4-6 aprilie, în holul primăriei Ungheni a fostvernisată expoziţia respectivă, organizată de Societatea in-ternaţională a drepturilor omului, secţia din Republica Mol-dova. Expoziţia face parte din proiectul „Promovareaabordării inovatoare şi bunelor practici de cooperare a or-ganizaţiilor societăţii civile cu autorităţile locale şi sectorulde afaceri în Moldova”.

La concursul de fotografii au participat 20 de organizaţiineguvernamentale din raionul Ungheni şi 13 din Comrat.Ceremonia de premiere a cîştigătorilor ungheneni a avutloc în ziua de 4 aprilie, la inaugurarea expoziţiei. AO „Crea-torii” s-a învrednicit de premiul întîi, AO „Sprijin şi Spe-ranţă” a obţinut locul doi, iar „Viitorul începe Azi” – locultrei. Acestor organizaţii li s-au înmînat şi prime băneşti, va-riind între 100 şi 500 de lei.

Potrivit organizatorilor, scopul concursului respectiv afost diseminarea abordărilor inovatoare şi celor mai bunepractici de colaborare a ONG-urilor cu sectorul de afacerişi autorităţile publice locale. Colaborarea dintre actorii res-pectivi a fost subiectul principal şi în cadrul unei mese ro-tunde, organizate în aceeaşi zi de 4 aprilie. (N.Ch.)

La bătrîneţe, cu tigaia în capÎn dimineaţa zilei de 4 aprilie, în spitalul din Un-gheni a fost internat un bărbat în vîrstă de 70 deani, locuitor al oraşului Corneşti, cu un traumatismcranio-cerebral grav. Soţia sa, şi ea deja de o vîrstăînaintată, l-a lovit cu o tigaie în cap.

Iniţial, femeia nu a vrut să recunoască ce s-a întîmplat. Adeclarat că în ajun, seara, se certaseră. Ea a mers să doarmăîntr-o altă încăpere, iar dimineaţa l-a găsit pe soţul ei în stareinconştientă. Adevărul însă era cu totul altul. Anchetatoriiau stabilit că în acea seară, cei doi s-au luat la ceartă. Dintr-ovorbă în alta, bărbatul s-a repezit spre ea. Că o fi vrut să seapere, că şi-a ieşit din fire, cert e că femeia a luat tigaia înmînă şi l-a lovit din toată puterea. Cînd bărbatul s-a deze-chilibrat, l-a luat de subsuori, l-a dus în casă şi l-a culcat.Spera să-şi revină în scurt timp. Nici prin cap să-i treacă ceavea să urmeze.

S-a culcat liniştită alături de el, iar spre dimineaţă şi-a datseama că soţul ei aşa a şi rămas: în stare inconştientă. Nuavea nimic altceva de făcut decît să apeleze la Staţia de ur-genţă medicală.

Bărbatul a fost internat în secţia de reanimare a Spitalului raio -nal, iar medicii sînt rezervaţi în ceea ce priveşte pronosticul.

Pe numele femeii a fost deschis un dosar penal. Dacă vafi găsită vinovată, ea riscă ani buni de puşcărie.

Potrivit comisarului de poliţie Iurie Derenev, violenţa înfamilie este un fenomen destul de răspîndit în societate, iaragresorii, de obicei, sînt bărbaţii, şi nu femeile. (L.B.)

PLDM la al IV-lea congresPartidul Liberal Democrat din Moldova, condus de Premierul Vlad Filat, se întruneşteduminică, 10 aprilie 2011, în cel de-al IV-lea Congres al partidului. Forul îşi va începelucrările la Palatul Naţional, începând cu ora 11.00, iar înregistrarea delegaţilor, invi-taţilor şi a jurnaliştilor va începe cu o oră mai devreme în holul palatului.

La congres vor participa peste 2000 de delegaţi aleşi în cadrul conferinţelor terito-riale, precum şi invitaţi din sfera academică, reprezentanţi ai societăţii civile şi media.

Forul Partidului Liberal Democrat din Moldova va face o evaluare a activităţii forma-ţiunii de la ultimul congres şi va opera unele modificări şi completări la Statut şi Pro-gram. Delegaţii vor revizui şi componenţa Consiliului Politic Naţional.

De asemenea, la Congresul IV ordinar al PLDM, va fi făcut public numele candidatuluiliberal democrat pentru funcţia de primar general al capitalei, forul PLDM consti-tuindu-se astfel şi într-o acţiune de lansare a partidului în campania electorală pentrualegerile locale din 5 iunie 2011.

Ultima dată, PLDM şi-a convocat congresul la 19 decembrie 2009.

Ori de cîte ori se întîlneşte cu ea, nepoţelul său din Moscova îi spune: „Ai avut o viaţă intere-santă, bunică”. Aşa ştie el. „I-ampovestit doar de năzbîtiile pe carele făceam în copilărie”, spune Valentina Hamba din Ungheni, o femeie mereu cu zîmbetul pe buze, mereu pusă pe glume.

Viaţa însă i-a fost presărată cu multenecazuri. Avea doar opt ani, cînd într-onoapte, s-a oprit la poarta părinţilor săidin Sturzăuca, Glodeni, o maşină plinăcu soldaţi. Era ziua de 6 iunie 1949, cîndmii şi mii de moldoveni au fost ridicaţiîn plină noapte şi duşi în Siberia. Îşiaminteşte foarte bine ce s-a întîmplatatunci. „Cum să nu ţin minte?”, întreabă,după care începe a povesti: „În noapteaceea tata n-a venit acasă. Auzise ceva prinsat şi se ascunsese. Credea că vor să-l iadoar pe el. Pe la ora patru dimineaţa, auvenit soldaţii la poartă. Mama, cînd a vă -zut că iau toată familia, a trimis după ta -ta”. A fost o noapte înfiorătoare. „Cîiniilătrau, urlau, lumea plîngea, nu se maiînţelegea nimic: pe cine iau, pe cine – nu”,iată tabloul care i-a rămas întipărit înminte.

Au fost încărcaţi în maşină – şase suf -lete. Nu li s-a permis să ia nimic din ca -să. „Mama răcnea cît o ţineau puterile. Areuşit să arunce vreo două covoare, peca re ne-am aşezat repede. Soldaţii nule-au observat. Restul a fost dat jos”, po -ves teşte.

Au fost duşi la Bălţi, încărcaţi în va -

goa ne pentru vite şi ţinuţi acolo timp decîteva zile, pînă au umplut toate vagoa -ne le cu lume. Mare căldură se făcuseaco lo. Au mers zile în şir fără oprire. Lise dădea cîte o bucată de pîine şi peşte.Peşte roşu, spune Valentina Hamba. Îşiaminteşte momentele cînd s-a simţit fe -ri cită. Adormise lîngă un copilaş de şaseluni. Mama lui îi tot făcea vînt cu un şter -gar. Acei curenţi de aer ajungeau şi pînăla ea. „Cînd m-am trezit, mă simţeam atîtde bine...”, spune mijind din ochi satis fă -cută. Aveai impresia că trăieşte aeveaacele clipe, că simte acea boare dătătoarede viaţă.

Prima dată a ieşit din vagon cînd auajuns la Volga. În ochi îi apare o nouăimagine: „Pe mulţi i-au scos morţi, i-auaruncat unul peste altul. Vă închipuiţi?Vara, muşte... Lumea răcnea... Nu ştiu ceau făcut cu ei. Se făcuse o grămadă mareacolo”.

Au pornit din nou la drum, zile şinopţi. Doar că, din cînd în cînd, trenulse mai oprea şi oamenilor li se permiteasă iasă afară. Prima dată au fost hrăniţimai omeneşte – într-o ospătărie, cîndajunseseră în Kazan, tocmai în munţiiUral. Au mers din nou, alte zile şi altenopţi. La un moment dat, li s-a ordonatsă coboare. Au fost lăsaţi într-un miccătun, fără casă, fără masă. „Vai de capulnostru”, exclamă Valentina Hamba.

Acolo a mers la şcoală. La început, nuînţelegea nimic. Rîdea cînd rîdeau şi cei -lalţi, fără să ştie de ce. Asculta poveştilecitite de învăţătoare, fără să înţeleagă de-spre ce e vorba. Peste ani însă limba rusă

i-a devenit „rodnoi iazîk” (limbă ma ter -nă). A vorbit-o în familie, o foloseşte încomunicarea sa cu copiii, cu nepoţii. Înmediul rusesc se simte cel mai bine ea,născută într-o familie de adevăraţi gos -po dari moldoveni, ridicaţi cîndva de ruşidin propria casă şi smulşi cu tot cu rădă -cină din pămîntul strămoşilor.

I-a rămas în sînge însă simţul gos po -dă resc, moştenit de la părinţi. „Am casă,am sarai, dar nu am... neamuri. Sînt sin -gură-singurică”, spune. Mama a murit înRusia, sora i-a murit în Rusia. Acolo, laPavlodar, are trei fraţi. Unul dintre ei, celmai mare, a mai fost prin Moldova. Cei -lalţi nu au mai dat pe la baştina stră bu ni -lor lor din 1985, de la moartea tatei. Co -piii ei sînt mai mult pe la Moscova. Pri-etenele, în majoritate rusoaice, au plecat,care şi încotro. Unica mîngîiere îi estesoţul, despre care are de spus numai cu-vinte bune. Atît. Şi i-a rămas optimismul,fără de care, cu siguranţă, nu ar fi rezistat.

Lucia Bacalu

OAMENI DE LÎNGĂ NOI

I-a rămas optimismul, fără de care, cu siguranţă, nu ar fi rezistat

De ani buni, angajaţii secţiei de fizioterapie a CentruluiMedicilor de Familie din Ungheni – şi doctori, şi asistente medi -cale – se află la dispoziţia pacienţilor, iar bunătatea şi bunăvoinţalor este cea mai bună metodă de tratament.

Despre Lidia Pantea, soră superioară, despre asistentele medi -cale Nina Popovici, Elizaveta Vizor, Diana Trăilă, despre infir-mierele Lilia Bondarciuc şi Lidia Gunchina pot fi scrise paginiîntregi. Ele sînt atente la orice chemare a pacientului, iar ziua lorde muncă începe cu mult înainte de programul stabilit.

Toate cabinele sînt de o curăţenie excelentă, iar utilajul funcţi -o nează perfect. Marea majoritate a lor au şi cunoştinţe bune, şi oexperienţă de invidiat în domeniu. Pacienţii vorbesc doar lucrurifrumoase despre lucrătorii secţiei. Spre exemplu, una dintre pa-ciente, Galina Potapenco, spune că a trecut cursuri de proceduriaici de mai multe ori. Atît şefa secţiei, Olga Tofan, cît şi surorilemedicale, posedă înalte calităţi umane şi demonstrează un respect

aparte pentru fiecare pacient. Le doresc tuturor multă sănătate şi numai bine.

Cu stimă, Petru Bulican, Ungheni

Un sincer mulţumesc pentru secţia de fizioterapie

Site-ul de ştiri NR. 1 din Ungheniîn format text, video, audio şi foto

FRAGMENTARIUMCU NATALIA CHIOSA

UN SFAT PE SĂPTĂMÎNĂMirosul puternic de baltă sau de mîl al peştelui se poate elimina complet ţinîndu-l aproximativ 5 minute într-o saramură rece, foarte concentrată. De asemenea, peştele îţi va menţine bine forma, dacă se sărează cu 10-20 minute înainte de a fi prăjit.

BerbecSăptămîna începe cu multă muncă profitabilă şi cu posibilităţi

de avansare. Veţi avea ocazia să rezolvaţi probleme financiare şisă vă revanşaţi faţă de nişte persoane care v-au ajutat cîndva.

TaurÎncepeţi săptămîna gîndindu-vă mult la profesie şi studii. No-

rocul va fi de partea voastră, dar depinde de voi dacă rezultatul vafi unul bun. Nu e momentul pentru tensiuni sentimentale.

GemeniVeţi reuşi să impresionaţi persoana dorită cu orice gest. Ceea

ce pare acum doar o prietenie poate deveni o relaţie serioasă. Dacăaveţi probleme financiare, nu refuzaţi nici o ofertă profesională.

RacDeşi se spune că sînteţi, de regulă, mari timizi, acum riscaţi să

săriţi calul, punîndu-vă în pericol reputaţia şi chiar sănătatea. Odiscuţie aprinsă legată de bani se va finaliza în favoarea dvs.

LeuE un moment favorabil abordării unor proiecte îndrăzneţe.

Veţi avea ocazia reîntîlnirii cu o persoană pe care nu aţi mai văzut-o de foarte mult timp. Puţin mai prost veţi sta cu banii.

FecioaraVeţi începe săptămîna în forţă. Cei care au avut probleme în

relaţia de cuplu, se vor aduna şi o vor lua de la capăt, cei care nusînt multumiţi de serviciu, vor începe să caute oferte mai bune.

BalanţaSăptămîna va veni cu oferte profesionale excelente, dar şi cu

nişte eforturi financiare serioase. Relaţia de cuplu şi cea cu mem-brii familiei va fi mai bună decît în ultima vreme.

ScorpionDragostea va fi pe primul loc. Cu atîta noroc în dragoste, va fi

imposibil ca restul să meargă perfect: banii vă fug printre degeteşi săptămîna asta, serviciul va fi sub semnul întrebării.

SăgetătorVeţi avea stări depresive, apoi veţi trece rapid la momente de

entuziasm. Sînt posibile conflicte de serviciu, cauzate de nişte ne-atenţii. Veţi fi greu de suportat, căci veţi fi puşi pe ceartă.

CapricornAstrele sînt de partea dumneavoastră. Nici gînd de flirturi, de

data asta ori este, ori nu e deloc. Veţi primi o ofertă profesionalăcare va cere mult curaj, dar aveţi toate şansele să vă iasă bine.

VărsătorCald şi bine în toate domeniile. Cei cuplaţi vor avea succes în

viaţa familială, iar cei singuri se vor bucura de succes la sexul opus.E posibil să încercaţi să îmbinaţi dragostea cu munca.

PeştiBate vîntul schimbării atît pe plan personal, cît şi pe plan pro-

fesional. În profesie, ambiţiile vor creşte, ajungîndu-se chiar pînăla schimbarea locului de muncă pe unul mai promiţător.

Horoscop 11 – 17 aprilie

11-17 aprilieLuni Sf. Mucenici Marcu, Chiril; Cuvioşii Ioan, Marcu,

Iona; Sf. Irh. Eustatie.Marţi Cuv. Ioan Scărarul; Sf. Irh. Sofronie.Miercuri Sf. Irh. Iona, Inochentie; Sf. Mc. Ipatie.Joi Cuv. Maria Egipteanca; Cuv. Eftimie, Varsonofie.Vineri Cuv. Tit; Sf. Mc. Policarp.Sîmbătă Sîmbăta lui Lazăr. Cuv. Nichita Mărturisitorul;

Sf. Mc. Teodosia.Duminică Duminica VI (a Floriilor). Intrarea Dom-

nului în Ierusalim. Cuvioşii Iosif Imnograful, Gheorghe,Zosima.

Expres ortodoxPentru un prînz sănătos şi cu folos

Dacă vei respecta recomandă-rile care urmează, poţi să slăbeștiîn două luni pînă la 15 kilograme(vezi și recomandările pentrudejun din numărul anterior). Per-sonal, am încercat și rezultatele-svizibile.

Iată sfaturile principale:Renunță la pîinea albă. Folosește pîine integrală.Renunță la carnea de porc, salamuri, afumături. Nu e nimic grav

dacă te relaxezi după două luni ca să-ți împlinești pofta, consumîndchiar și frigărui – dar numai într-o zi!

Reduce cantitatea de sare consumată, folosește cel mult jumătatede linguriță pe zi. Aceasta înseamnă să limitezi și murăturile, şi ma-rinadele. Sarea reține apa în organism, de aici avem picioare umfalte.

Folosește numai grăsime vegetală (ulei de măsline, de floarea soarelui).Nu apela la mîncare pentru a scăpa de plictiseală. Mănîncă doar

atunci cînd îți este foame. Nu te grăbi! Mănîncă încet și savurează orice înghițitură. Astfel

vei mînca mai puțin.Folosește farfurii mici. Cu cît porția este mai mare, cu atît vei

mînca mai mult.Folosește zilnic salate din legume.Ridică-te de la masă înainte să te saturi.Micile plăceri sînt rare. Nu renunța la ciocolată, poţi să-şi permiţi

chiar și o bucățică de tort. De exemplu, 2 ciocolate mici sau o prăjitu -ră de 30 grame dimineața sau la ora 16.00 cu cafea sau ceai fără zahăr.

Băuturile alcoolice de redus la maximum!Folosește zilnic 1,5-2 litri de apă.Variante de prînz:1.150 g de carne slabă (pui, curcan, vită, viţel) la grătar, cu 150 g

de legume fierte sau crude sau 200 g salată din ele, 300 g fructe.2. 140 g de pește la grătar cu salată verde, 200-250 g broccoli, 300 g fructe.3. 300 ml supă, zeamă, borș tradiţional, chiar și cu carne, 300 g

fructe.4. 40-50 g de orez, paste, cereale cu 150-200 g de legume, 300 g fructe.5. 200-250 g de cartofi fierţi sau copţi cu salată verde sau 150 g

de legume de sezon.Este important să-ți alcătuiești regimul conform recomandărilor,

ca să nu fie un calvar pentru tine, așa cum se întîmplă în cazul unordiete de slăbire pe orez sau „azi mănînc numai cartof, mîine numailactate etc.”. Este bine ca prînzul să fie luat la aceeași oră în fiecare ziși fructele să le folosim după 30 de minute.

Rodica Guţu

Mîncăm corect şi sănătos

Fotografia săptămînii

Băieţeii mamei, băieţei

Bancuri La un bal, se duce un tip la

o tipă:- Papuşă, dansezi?- Da, sigur.- Păi, atunci lasă-mă pe mi -

ne să stau pe scaun.

Un tip, seara tîrziu, faceautostopul. Îl vede pe unulcu o căruţă venind pe şosea şiîl întreabă:

- Bade, departe-i Clujul?- D'apoi nu-i departe!Urcă tipul în căruţă,

adoarme, şi spre dimineaţăse scoală şi întreabă:

- Bade, da unde-i Clujul?- Acu-i departe!

La examen un student ia unbilet - nu ştie. Ia altul - iarăşi nuştie. Al treilea - de asemenea...Şi aşa al patrulea, al cincilea...Profesorul îl opreşte şi îi dănota "10". Ceilalţi studenţi serevoltară:

- Pentru ce? - Cum pentru ce? Dupa cum

căuta, înseamnă că ştie ceva...

ANGELA MIHALACHI,DOAMNA CARE PUNEACELAŞI PREŢ ŞI PEFAMILIE, ŞI PE PROFESIE

Funcţia actuală: directoarea firmei deaudit “Unserv Audit” SRL Ungheni.

Principala trăsătură a mea de carac-ter: principialitatea.

Calitatea pe care o prefer la un băr-bat: să fie bărbat.

Calitatea pe care o prefer la o femeie:să fie femeie.

Ce apreciez cel mai mult la prietenii mei:sa aibă calităţile unui prieten adevărat.

Ocupaţia mea preferată: contabilitatea.

Principalul meu defect: cred că ar tre-bui să fiu puţin mai dură în unele cazuri cuprivire la serviciu.

Visul meu de fericire: să pot să fac me-seria de contabil în continuare, şi să o facbine.

Care ar fi cea mai mare nefericire a mea:să nu am o continuitate în meseria mea.

Ce-aş fi vrut să fiu: cînd eram mică,îmi doream să fiu militar.

Ţara în care aş vrea să trăiesc: desigurMoldova. Am avut ocazia să călătoresc înmai multe ţări şi m-am simţit bine atîtatimp cît am fost doar oaspete. Mă simtbine numai acasă.

Culoarea preferată: alb şi verde. Albulreprezintă tot ce este curat, iar verdele sim-bolizează renaşterea naturii.

Floarea preferată: trandafirul.Pasărea preferată: nu am o preferinţă

anume, îmi plac toate păsările.

Scriitorii preferaţi: îmi plăceau Ale-xandr Puşkin, Mihail Lermontov, IvanTurghenev. Acum, fiindcă mă dedic maimult profesiei, mă strădui să îmi fac şi obib liotecă cu cărţi de specialitate, dar nunumai.

Eroul preferat: îmi plac toţi eroii pozi-tivi.

Eroina preferată: într-un timp, mi-aplăcut foarte mult figurista Irina Rodnina.

Eroii din viaţa reală: îi stimez foartemult pe oamenii care au abnegaţie şi o res-ponsabilitate faţă de ceea ce fac.

Băutura şi mîncarea preferată: nu amo băutură preferată, dar uneori mi se facepoftă de martini alb. Îmi plac şi plăcintelepe care le prepar în fiecare sîmbătă acasă.

Ce detest cel mai mult: nu îmi placeînşelăciunea, nu îmi place cînd cineva măvorbeşte pe la spate. Îmi place cînd mi sespune totul verde în ochi, întotdeauna măstrădui să accept ceea ce mi se spune, chiardacă unele vorbe pot avea consecinţe asu-pra sănătăţii mele.

Calitatea care aş vrea s-o am din naş-tere: să fiu un pic mai severă.

Cum aş vrea să mor: am avut un colegde serviciu care îmi spunea permanent cădupă ce eu voi muri, picioarele mele vormerge pe pămînt încă trei zile. Nu ştiu dacăe adevărat.

Starea de spirit actuală: am reuşit săobţinem nişte rezultate frumoase în profe-sia noastră, prin munca proprie.

Greşeli care îmi inspiră cea mai mul -tă indulgenţă: greşelile tehnice minore.

Deviza mea: să facem evidenţă conta-bilă şi audit finaciar în continuare.

Încă din anii studenţiei, profesia pe care şi-aales-o, de contabil, a început să ocupe primulloc în viaţa sa. De cînd şi-a întemeiat o fami-lie, acestea merg împreună, pe acelaşi drum.Nicidecum nu poate şi nici nu are cum săofere fie familiei, fie profesiei un loc secund.Uneori, suferă profesia, alteori – familia, darpînă la urmă, ambele rămîn cele mai impor-tante. Un contabil profesionist, spune dînsa,este cel care simte cifra. Iar ea o simte.

A acceptat imediat provocarea de a răspundela întrebările “Chestionarului...”, mai ales căam contactat-o chiar în ziua cînd, pentru prima dată în Republica Mol-dova, s-a sărbătorit Ziua profesională a contabilului.

Chestionarul lui Proust. Să ne cunoaştem mai bine