Examen de LICENTA 2011-Intrebari Si Raspunsuri ISPM

1

Strada George Enescu nr.1 A

- ROMNIA

Tel./ 0040-0256-404081-404082 Fax.404083

2011 (sesiunea iunie - iulie)

1.

:

Fie f : I R R x0 I, f 1n

IC . Are loc formula lui Taylor

f(x) = Tn(x) + Rn(x)

unde Tn este polinomul lui Taylor de ordin n, iar Rn este restul

)x(f!n

)xx(...)x(f

!

xx)x(f)x(T )n(

n

n 00

00

01

,

))((!)1(

)()( 00

)1(1

0 xxxfn

xxxR n

n

n , 0 1.

f(x) ntr- x0:

f(x) Tn(x) ,

cu eroarea )(sup xRnVx

n .

2.

:

a). Trecerea la coordonate polare:

sin

cos

y

x

unde

[0, ); [0, 2 ),

x, y oordonatele

polare ( ,

b). Trecerea la coordonate cilindrice:

2

zz

y

x

sin

cos

unde

[0, ); [0, 2 ); z R,

x, y, z

cilindrice ( , , z

c). Trecerea la coordonatele sferice:

cos

sinsin

sincos

z

y

x

unde

[0, ); [0, 2 ); [0, ],

x, y, z

sferice ( , ,

3.

:

Aria unui domeniu plan, volumul unui corp, masa, centrul de greutate, momentele de

4.

:

Gradul sexagesimal (o1 ) este egal cu a 90-a parte dintr-un unghi drept .

Gradul centesimal (g1 ) este egal cu a 100-a parte dintr-un unghi drept.

Atunci go 10090g

g

o

o

10090

cs.

2 radiani.

Atunci o90 rad

rad

180o

o us.

5. RRIf : ntr -un punct a din intervalul I?

)(' af f n punctul )(, afa .

3

6. b

a

dxxfI |)(| ?

I este aria do x, dreptele byax ,

f.

7. Ce rol are derivata nt RRIf : ?

'f f.

8. :

K f : V V un operator liniar. Un vector nenul

v vector propriu al operatorului f din K a.. f(v) = v.

Scalarul se valoare proprie.

9. .

:

Fie {x1, x2 xn de date (numere reale) cu ponderile nenegative { p1,

p2 pn} .

este n

nnp

ppp

xpxpxpM

21

2211 , (elementele care au ponderi mai mari

a 11

i

n

i

p . n acest caz ii

n

ip xpM

1

.

Ma este un caz particular al mediei ponderate Mp n care toate ponderile

sunt egale n

pn1

.

Avem n

xxxx

nM ni

n

ia

21

1

1 (Ma

n ng xxxM ,, 21 xi 0, i = n,1

baM g a, b R+ este

a b.

10. procent.

:

Procentul - este reprezentat prin %

(procent).

4

Fie a b

. p

baz de valoarea

procentual valoarea

100

procent

100

p

a

b

a

bp

100 procent p cu semnul % (procent).

:

a). : ntr-

b).

c). : Printr-

lei s-au ridicat aceste

cheltuieli nainte ?

11.

:

Fie f : A R2 R de variabile x y x0, y0) A, unde A este

f n raport cu x, respectiv y, n punctul (x0, y0) se definesc prin:

,),(),(

lim),(0

00000

0 xx

yxfyxfyx

x

f

xx

0

00000

),(),(lim),(

0 yy

yxfyxfyx

y

f

yy,

f, pentru orice pereche (x, y) dintr-

(x0, y0), este

),()(),(),( 00),(0000

yyxxdfyxfyxf yx ,

unde

))(,())(,(),()( 00000000),(00

yyyxy

fxxyx

x

fyyxxdf yx

f n punctul (x0, y0).

12. ompuse ?

:

u : I R J R f : J R R ufh , h : I

R R )]([)()( )( xufufxh x .

5

f u h este derivabilxd

ud

ud

fd

xd

hd. Se pune

xd

ud

ud

d

xd

od

2

2

2

2

,,

,,

ud

fd

ud

fdf

xd

hd

xd

hdho

13. a 0, a 0.

: x

a aNxNlog . Deci Nalog

14. partea x

a

:

x x

egal cu x:

kxkkk,x ][Z[ ),1 .

f : R Z, f(x) = [x .

Fu g : R [0, 1), g(x) = x - [x] .

15.

:

Fie n

iiii

n

nxPpp

ppp

xxx

121

21,1,

,,,

,,,:

Valoarea medie n

i

ii pxM1

o grupare a valorilor variabilelor aleatoare.

Dispersia 222 MMD

)(2DD .

variabilei n jurul valorii sale medii.

6

UNIVE


- ROMNIA

Tel./ 0040-0256-404081-404082 Fax.404083

siunea iunie - iulie)

1. principiul al doilea al dinamicii.

.

amF

- masa corpului, a F

r

vmamF

2

unde F modulul vitezei

2.

constantEEE Pc

unde Ec p

energie nici

7

3.

-

0F 0dt

pd p constant,

unde p F

dt

pdF .

4. legea lui Arhimede

- Un corp scufundat ntr-

gVF fluidA

fluid - densitatea fluidului, g -

V = volumul de fluid dezlocuit de corp.

5.

-

nod).

0i

iI

6. a doua teorema a lui Kirchhoff

- De-

8

a,

jjei

i

i UIR

Tensiunile electromotore (Uej

ensiune (termeni RiI i

i) coincide cu sensul de parcurgere al ochiului,

ochiului.

7. legea lui Boyle-Mariot te

- La temperatura constanta, volumul unei mase determinate de gaz este invers

proportional cu presiunea sub care se afla gazul.

1

2

2

1

p

p

V

V sau p1 V1= p2 V2 ,

in care V1 1 reprezinta volumul si presiunea initiala a gazului, iar V2 si p2, noul volum

si noua presiune.

Deci, la temperatura constanta, produsul dintre presiunea si volumul unei mase anumite

de gaz este constant:

pV=k; k=const.

8. legea lui Gay-Lussac

-

volumul pe care il ocupa la temperatura de zero grade Celsius.

Valoarea 1/273, mai exact 1/273,15, se numeste a gazelor

ideale.

Notand cu V0 volumul gazului la temperatura de zero grade Celsius, iar cu V1 volumul pe

care l ocupa la temperatura t1, legea se poate scrie:

)273

1( 101t

VV .

-Lussac poate

-

273

101

TVV .

9

Deoarece V0/273 are o valoare c

2, volumul aceluiasi gaz va fi:

273

202

TVV .

Asadar:

2

1

2

1

T

T

V

V sau

2

2

1

1

T

V

T

V.

direct

'kT

V

9. lucrul mecanic

F

ld .

ldFdL

bFL

Fpuncte notate cu 1, respectiv cu 2, n lungul traiectoriei notate cu C, lucrul mecanic

2

1CldFL ,

ld este elementul de linie al traiectoriei.

Joule, notndu-se J.

10.

ns c

2

2vmEc

Joule, notndu-se J.

10

11.

m).

Em = Ec+U

Joule, notndu-se J.

12.

mecanic.

dt

dLP

unde P este lucrul mecanic, iar t este timpul.

notndu-se cu W .

tPL .

13.

al punctului

amrFrM

unde M r

pol, F m punctului material, a -

axe ce trece prin polul considerat.

Newton -metru, notndu-se cu Nm.

14. intensitatea curentului electric

dsJdt

dQi

S

unde Q ds

prin conductor (S), J este timpul.

Amper, notndu-se cu A.

11

15. care este rolul unui transformator electric

Rolul unui transformator electric este de a modifica valorea tensiunii ntr-o

2

1

2

1

N

N

u

uk

e

e

unde N1 N2

ue1 ue2

k este raportul de

transformare al transformatorului.

12


- ROMNIA

Tel./ 0040-0256-404081-404082 Fax.404083

- iulie)

Nr. crt. Unitate de

1. Masa [kg] - Kilogram 1 kg = 10 hg =102

dag =

=103 g=10

4 dg=10

5

cg=106 mg=10

9

1 kg =10 -2

q =

=10 -3

t

2. Lungime [m] - metru 1 m = 10 dm =102 cm =10

3 mm =10

6

=109 nm =10

10

=1012

pm

1 m = 10 -1

dam =10 -2

hm =10 -3

km = 10 -6

Gm =10 -9

Tm

3. Timp [s] 1 zi = 24 h = 1440 min = 86 400 s

1 min = 60 s; 1 h =

60 min = 3600 s

4. Temperatura absoluta

[K] grad Kelvin

5. Intensitatea curentului electric

[A] - Ampere 1A=103mA=

106 9

nA

1A=10-3kA=

10-6MA

6. Cantitatea de

[mol] 1mol=10-3 kmol

7. Puterea [W] Watt 1W=103mW=106 1W=10-3kW = 10

-6MW =

10-9GW

[CP] cal

putere

1CP = 735,49875 W

8. Presiunea [N/m2] Newton/ metru

Pascal

1Pa=103mPa=10

6 1Pa =10

-3kPa =

10-6Mpa =

10-9Gpa

bar

1bar = 105Pa

9. Ohm 3 10

6 9

-3

10-6

10

-9

10. [V] Volt 1V=103mV=106 1 V =10-3kV = 10

-6MV =

10-9GV

11. Intensitatea cmpului electric

[V/m] Volt pe

metru

1 V/m = 103mV/m =

106

1 V/m = 10-3

kV/m

= 10-6 MV/m

12. Energia [J] Joule 1J=103mJ=106 1 J =10-3kJ = 10

-6MJ =

13

10-9GJ

13. [N] Newton 1N=103mN=106 1 N =10-3kN =

10-6MN =

10-9GN

14. Rezistivitate Ohm pe metru

= 103

= 106

=10-3

=10-6

15. Conductivitate [S/m] Siemens pe

metru

1 S /m = 103 mS/m =

106

1S/m=

=10-3

kS/m =

=10-6

MS/m

14

FACULTATEA DE HIDR


- ROMNIA

Tel./ 0040-0256-404081-404082 Fax.404083

- iulie)

TOPOGRAFIE

1. Care este deosebirea d

2.

Nord.

3. Pentru ce este folosit nivelmentul geometric? Nivelmentul geometric este folosit pentru

punctelor din teren.

4. icale?

tahimetrul.

5.

din teren.

6. Cte cadrane are cercul topografic? Cercul topografic are patru cadrane.

7.

8. Ce este tahimetria?

coordonatelor pentru punctele de detaliu din teren.

9. Ce este nivelmentul trigonometric? Nivelmentul trigonometric de

15

10.

BIBLIOGRAFIE

Nr.crt Denumire carte Autor Editura

1 Topografie Editura MIRTON 2000 -

ISBN:973-585-065-7

2

2000-

3

2003-

4 Topografie cu elemente de

cadastru

Editura MIRTON 2001 -

ISBN: 973-585-390-6

5 Initiere in Cadastru - 2004

I.S.B.N. 973-661-553-7

6 Topografie - 2008 -

I.S.B.N. 978 973 -52 0344 -3

7 Topografie cu Aplicatii

numerice

riel - 2010 -

I.S.B.N. 978 973 -52 0768 - 7

16


- ROMNIA

Tel./ 0040-0256-404081-404082 Fax.404083

- iulie)

1. acesteia n SI.

Def

volum a unui material

UM: kg/m3

2. n SI.

A

Pfc ,

n care:

fc -

A

UM: N/mm2

3. pararea

pentru betoane ?

4. ac

Stabilizarea prin hidrofobizare; Stabilizarea cu ciment; Stabilizarea cu

5. -sunt denumirile complete ale acestor cimenturi ?

Ciment unitar: H I 32,5;

Denumiri complete: H I 32,5: ciment hidrotehnic unitar cu clasa de

2; CEM II/A-S 32,5R: ciment portland cu adaos de

2 .

17

6.

Ex. Clasa de beton : C16/20

- beton; 16 -

n N/mm2, pe probe N/mm

2,

pe probe cubice

7. unui baraj ?

- u

valori ridicate

8. espective.

37

daN/mm2

la ntindere de 52 daN/mm2; TBP12: toron pentru betonul precomprimat cu

diametrul de 12 mm.

9. (bituminos), betonul asfaltic (bituminos).

10.

Bibliografie:

1. I. Buchman,

2. I. Buchman,

18


- ROMNIA

Tel./ 0040-0256-404081-404082 Fax.404083

- iulie)

1. i.

reazemul simplu (mobil) ent si rotirea in jurul muchiei de contact. In

necunoscuta introdusa in calcul.

schematizare reprezentare pendular

reazemul articulat (fix) respective

articulat ap cele doua necunoscute introduse in calcul. In mod practic


19

reazemul incastrat


2. Prezentarea

statice. Structuri static

determinate /

static nedeterminate /

mecanisme.

Despre

element de structura): l + r = 3c. In mod practic, c d = l + r 3c = 0

a fi scrise l + r > 3c, se spune despre structura ca este static nedeterminata: d = l + r 3c 0.

a fi scrise l + r 3c, se spune despre structura ca este mecanism (nu are asigurata stabilitatea si

indeformabilitatea in plan): d = l + r 3c 0.

3. Procedeul de punere in evidenta al eforturilor intr-un corp oarecare aflat in echilibru. Definirea

-un corp

i si moment Mi

Ri_st = Re_dr si Mi_st = Me_dr respectiv Ri_dr = Re_st si Mi_dr = Me_st

e se considera

Nz efortul , care poate fi de ntindere ( ) sau de compresiune (), [kN], [daN];

20

Ty, Tx eforturile , care tinde sa translate perpendicular pe axa barei (in lungul axei 0y, respectiv al axei 0x), [kN], [daN];

Mx, My eforturile moment ncovoietor, care raport cu axa 0x, respectiv 0y, [kNm], [daNm];

Mt (Mz) efortul moment de torsiune ( ), cuplu care tinde sa rot raport cu axa 0z, [kNm], [daNm].

4. (concentrate si distribuite din greutatea proprie, din din vnt,

din mpingerea apei, parabolic).

Prin considerare la dimensionarea unui element de rezistenta sau a unei structuri. In calculele statice

schematizarea lor.

teoretic intr-pe o lungime de bara). prin rezultantele lor.

forte concentrate

sarcini distribuite din vnt, sarcini distribuite din mpingerea apei,

sarcini distribuite parabolic.

21

5. simplu

niform distribuite).

Avnd in vedere modul de rezemare

eforturilor in cazul ctorva grinzi drepte frecvent ntlnite in practica:

6. Definirea grinzi grinzii cu transmitere indirecta a sarcinilor.

dintre care unul

22

Grinprincipiu din elementele secundare longeroane longeroanele antretoaze ansamblului grinda principala

a a sarcinilor:

7.

care consta in izolarea tuturor nodurilor grinzii cu zabrele si punerea in din bare. Pentru fiecare nod astfel izolat vor fi scrise cate

de echilibru static area sistemului total

succesiv a.i. la fiecare etapa sa fie puse in evidenta maxim doua forte axiale necunoscute care vor putea

(Ritter) fie puse in evidenta cel mult trei forte axiale necunoscute scriindu-se trei ecude echilibru static distincte.

23

8generale de compatibilitate.

Necunoscutele considerate la rezolvarea structurilor static nedeterminate prin intermediul Metodei Generale a EPentru aplicarea Metodei Generale a E

- finita structurii (So). Astfel, structura de baza (exterioare si/sau interioare) .

Metoda GEforturilor p

02211o

ipn

o

inj

o

iji

o

ii

o

i

o

ii XXXXX

in care i

curente xi; oij

acesteia numai cu necunoscuta xj considerata unitara; oip

9 ale suplimentare.

N

deformata structurii din punct de vedere geometric, acestea se mai numesc necunoscute geometrice.

prin introducerea pe structura .

tru a deveni geometric

sau .

Comportarea identi Metoda prin structura ele din

nodurile libere ale suplimentare,

0......2211o

ipn

o

inj

o

iji

o

ii

o

i

o

ii RzrzrzrzrzrR

24

in care Ri i; roij

numai cu necunoscuta zj considerata unitara; Roip

10. Definirea gr

(mobile) reazem articulat, fie

ncastrat, gradul de nedeterminare

Structura de Metodei Generale a Eforturilor) ul reazemelor intermediare (se ntrerupe continuitatea barei), eliberndu-se perechile de eforturi

dreapta) ale acestor reazeme.

-o grinda continua elui Clapeyron) scrisa pentru necunoscuta de pe reazemul curent m are forma:

in care Mm, Mm-1 si Mm+1 sunt necunoscutele momente ncovoietoare pe reazemul curent m si pe reazemele adiacente m-1 si m+1; lm si lm+1 sunt des m m+1

dreapta al deschiderii lm, cel de al doi- m+1).

BIBLIOGRAFIE

2. Ivan, M., s.a. Structuri static determinate si nedeterminate, I.P.Timisoara 1989

A., Popescu, I., Nedescu, D. - , Ed. Mirton, 1999. Structuri Static Determinate, Ed.Matrix Rom

lor Structuri Static Nedeterminate, Ed.Matrix Rom

25


- ROMNIA

Tel./ 0040-0256-404081-404082 Fax.404083

- iulie)

REZISTENTA MATERIALELOR

1. Definirea caracteristicilor geometrice ale unei seciuni transversale de forma oarecare;

Aria seciunii transversale ia la translaie a seciunii:

[cm2], [m

2]

Momentele statice

[cm3], [m

3]

Pozi ia centrului de greutate:

[cm], [m]

Momente de inerie axiale ia la rotaie a seciunii transversale in raport cu

axele acesteia: [cm4], [m

4]

Momentul de inerie polar ia de rotaie a seciunii transversale in raport cu

un punct (pol) din planul acesteia: [cm4], [m

4]

Momentul de inerie centrifugal ia materialului seciunii transversale in

cele patru cadrane: [cm4], [m

4]

Raze de inerie (gira ie): [cm], [m]

Module de rezistenta: [cm3], [m

3]

In aceste rela iunea transversala, A

iunii, si

sistemului de axe oarecare (iniial), iar si

axele sistemului de axe central.

2. Def

26

-

unitar) din punctul respectiv si este definita de expresia:

[daN/cm2]

In ca

definita de expresia:

[daN/cm2]

mic dA, i

transversale A.

Componenta tensiunii normala la seciunea transversala poarta denumirea de tensiune normala

z, iar componenta din planul seciunii transversale poarta denumirea de tensiune tangen z

(de componente zy si zx). 3.

reduc in axa barei la o

Nz i = Mt = 0 -

4. Scrierea expresiilor de calcul ale tensiunii si deformaiei din ntindere / compresiune centr

Expresia cantitativa si calitativa a tensiunilor normale in seciunea transversala a unei bare

[daN/cm2]

totale (alungire / scurtare)

[cm]

in care: Nz lungimea

barei, EA

5. Definirea cazurilor de solicitare la ncovoiere a barelor

M i z = Mt = 0 - a ncovoiere.

In func ie de apariia sau lipsa componentelor efortului for

efortului moment ncovoietor Mi

ncovoiere pura dreapta y = Ty = Tx = Nz = Mt = 0

ncovoiere pura oblica Mx y y = Tx = Nz = Mt = 0

ncovoiere cu taiere dreapta y y = Tx = Nz = Mt = 0

ncovoiere cu taiere oblica y y x z = Mt = 0 6. Scrierea expresiei de calcul a tensiunii din ncovoiere pura oblica si prezentare

intervin

Expresia cantitativa si calitativa a tensiunilor normale in seciunea transversala a unei bare

solicitata la ncovoiere (formula lui Navier) este:

27

[daN/cm2]

in care: Mx efortul moment ncovoietor, Ix momentul

y

7.

ntervin

Expresia cantitativa si calitativa a tensiunilor tangeniale in seciunea transversala a unei bare

solicitata la taiere din ncovoiere (formula lui Juravski) este:

[daN/cm2]

in care: Ty x(y) momentul

nivelul de calcul y, Ix

8. a barelor

iunea transversala eforturile se reduc in axa barei la o

Mt i = Nz = 0 - rsiune

9.

Solicitarea de ncovoiere cu fora axiala apare cnd in seciunea transversala eforturile se reduc in

axa barei la componentele momentului ncovoietor Mi, componentele for T si la

componenta for z:

Mx y y x z t = 0 - expresia de definire in eforturi a

10. Prezentarea cazurilor de comportare la compresiune excentrica in ipoteza cedarii zonei intinse si a

In func ii for ei de compresiune din seciunea transversala ( )

relativ la limita smburelui central al seciunii se disting trei cazuri de comportare:

- e te conturul smburelui central ( , for a de compresiune are

punctul de aplicaie in afara smburelui central) atunci in seciunea transversala apare o zona

- daca excentricitatea este la interiorul smburelui central ( , for a de compresiune are

punctul de aplicaie in interiorul smburelui central) atunci ntreaga seciune transversala este

comprimata, ia

- daca excentricitatea este egala cu coordonata limitei smburelui central (, forta de

compresiune are punctul de aplicaie chiar pe conturul smburelui central) atunci are loc un caz

iunea transversala este de asemenea comprimata in ntregime,

dar valoarea minima a tensiunii normale este zero, iar valoarea maxima se poate calcula cu

oricare din cele doua expresii prezentate anterior.

In expresiile date Mx si Nz iunea

imea seciunii, c este distanta de la punctul de aplicaie al for ei excentrice

28

pana la latura cea mai solicitata a seciunii, A este aria seciunii transversale, Ix este momentul de

iner ie in raport cu axa de ncovoiere, iar yi

tensiunea normala.

BIBLIOGRAFIE

Volumul I, Ed. Mirton,

Timi oara, 2003.

Volumul

I, Lito.U.P.T., Timi oara, 2004.

3. Hibbeler, R.C., Mechanics of Materials, Prentice Hall, New Jersey, 1997

29


- ROMNIA

Tel./ 0040-0256-404081-404082 Fax.404083

LICEN - iulie)

1. Princiliile mecanicii mediilor continue. Enunturi

1.1 Principiul conservarii masei

Variatia in timp a masei unui volum de lichid este nula.

1.2 Principiul conservarii impulsului

Variatia in timp a impulsului unui volum de lichid aflat in miscare este egala cu suma

fortelor exterioare.

1.3 Principiul conservarii momentului impulsului

Variatia in timp a momentului impulsului unui volum de lichid aflat in miscare este

egala cu suma momentelor fortelor exterioare.

1.4 Principiul conservarii energiei

Variatia in timp a energiei totale a unui fluid este egala cu puterea mecanica a fortelor

exterioare mai putin pierderea de caldura spre exterior

2. Ecuatiile de continuitate, impuls si energie pentru tuburi de curent 2.1 Ecuatia de continuitate pentru tuburi de curent

QvSvS 2211

2.2 Ecuatia impulsului pentru tuburi de curent

GnSgznSgzvvQFvvQF GGextS 221122112211

2.3 Ecuatia energiei pentru tuburi de curent

2122

2

221

1

2

11

22rhz

g

p

g

vz

g

p

g

v

3. Hidrostatica. Ecuatia fundamentala

zgpp 0

4. Formula fortei hidrostatice pentru suprafete plane

SzgF G

5. Ecuatia Bernoulli pentru fluide reale, schema

2122

2

21

1

2

1

22rhz

g

p

g

vz

g

p

g

v

30

6. Conducte. Formula pierderilor de sarcina locale

g

vhloc

2

2

2

7. Conducte. Formula pierderilor de sarcina longitudinale

g

v

d

lhlong

2

2

2

8. Formula Chezy

RICv

9. Formula debitului la canale

2

3

2 HgbmQ

10. Tipuri de regimuri de curgere in canale. Criterii: adancime, h, viteza v, panta i Regim rapid hvcr, i>icr

Regim critic h=hcr, v=vcr, i=icr

Regim lent h>hcr, v

31

UNIV


- ROMNIA

Tel./ 0040-0256-404081-404082 Fax.404083

esiunea iunie - iulie)

1.

, la care Df/B

32

4. r la care sunt supuse:

2. Principalele criterii avute n vedere la stabilirea adncimii de fundare sunt :

;

adncimea de afuire;

al apei freatice etc.);

criteriul stratului bun de fundare.

3. -85).

A. Ipoteze:

z, i y se

E.

itele ntre diferitele straturi geologice;

se mparte terenul de fundare n straturi elementare, grosimea unui strat hi B, B

ne

z0;

zimed

pe fiecare strat elementar, din

cuprinsul zonei active;

s

33

4.

Faza 1 - fa

Faza 2 - , cnd n terenul de fundare apar

presiunea de plasticizare (ppl), presiune

Faza 3 Presiunea presiune

(pcr), sau (este o presiune

5.

Etapele calculului:

stabilirea adncimii de fundare Df;

armarea cuzinetului;

cal

verificarea la strivire cuzinet-bloc de fundare;

34

6. din beton armat.

Etapele calculului:

stabilirea adncimii de fundare Df;

verificarea p

7. lpi. Ipoteze:

ipoteza grinzii rigide.

ipoteza Winkler - p) este z), , k fiind coeficientul de p

ipoteza grinzii elastice rezemate pe mediu elasticgenerale.

deformabil.

ela

35

8.

36

9.

, radierele generale pot fi:

radiere generale de greutate;

radiere generale casetate.

10.

radier jos

u radier nalt

(cazul general);

(mpingerea

37

n beton precomprimat

-beton, beton-metal etc.).

;

.

sare

pilot.

38


- ROMNIA

Tel./ 0040-0256-404081-404082 Fax.404083

- iulie)

ING

R :

de lucru, pe un front de lucru dat, ntr- bun material

sau

process ompus din una sau mai

R :

ndicator de norme de deviz (Ts, C, D, P, If, Ac, I,

S... ).

R : j : Vmn (j) = C(j) x NT(j) mn;

Volumul de mu j : Vma (j) = e(j) x D(j);

Vma (j) Vm

n (j)

4) Care sunt no

R

Durata de realizare a i), Drum critic,

ri,

evenimente critice.

R

it n mai multe

i

sector.

39

R :

e

liare.

.

R : 1.

fronturilor de lucru, sorto-tipo-

2. Utilajele vor lucra pe ct posibil

mecanizare cantitatea totala realizata pe

ansamblul grupului.

3.

4. Se vor elimina "locurile nguste" (acele sorto-tipo-dimensiuni din grup care au

8) Ce rol are subsistemul Cercetare-Dezvoltare (C-D) ntr -

R : Subsistemul C-D are rolul de a asigura toate

- ie ale

R :

1. fi

2.

3.

10) Care sunt at

R :

-

e) Controlul tehnic de calitate

Bibliografie :

Ed. Eurobit, 2000

Note de curs n format electronic

40

RA


- ROMNIA

Tel./ 0040-0256-404081-404082 Fax.404083

- iulie)

TEHNOLOGIE

Bibliografie:

Curs, volumul I.

Curs pentru

2004

1.2

l

mari (peste 0,4 -

(fig. 1.16) este format dintr-

productivitate de 0,6 -

arboretului sub 10 cm.

Pentru zonele acoperite cu arbori avnd diametrul tulpinei

mai mare de 10 cm

A.

de circa 50 -

fig. 1.17);

fig. 1.18);

fig. 1.19 ca la scarificare);

Fig. 1.16. Schema utilajului

41

B.

-se

superficiale. Excavatorul

sus, va mpinge trunchiul

de scarificare a terenului

lucrare are rolul de

compacte, de categoria a

III - -a, pentru

asigurarea unor

Afnarea se poate face cu ajutorul plugurilor,

scarificatoarelor sau a explozivilor ( ).

Pentru a reduce timpul consumat cu ntoarceri neproductive, se execute pe sectoare ct mai lungi. n general

scoate resturile lemnoase din teren, evitnd astfel distrugerea organelor

Fig. 1.19. Scarificarea terenului a,b - utilaje scarificatoare; c,d -

scarificator

Fig.

42

resturilor vegetale, care constau din crengi, ramuri sau alte materii organice, ntr-

rii.

Stratul vegetal, pe o adncime de 10 - 15 cm pe amplasamentul digurilor, este n

c contribuind la procesul

de nierbare (fig. 1.22.).

-100 m.

e se vor prezenta n capitolele

43

nvecinate exist

-

-

a apelor n caz de ploaie.

sivelor

cu circa 20 -

cu alte mijloace mecanice sau manual.

pentru nisipuri fine..................................................0,20 - 0,30 m

- 0,25 m

- 0,50 m mat proiectantul care

-se n acest fel la majorarea adncimii de fundare.

sens

-

(normativ C 169-83):

slab coezive;

1,25 m n cazul terenurilor cu coeziune mijlocie;

2,00 m n cazul terenurilor cu coeziune foarte mare.

44

f

Normativul C 169-

de prevenire a accidentelor".

-

Sistemu

adnc

-

- se pot executa n

- 18

nisip, balast.........................1:1

nisip argilos.........................1:1,25

2:3 (1:1,5)

loess.....................................4:3

- 4:1

n acest caz taluzurile trebuie executate n trepte,

-

0,60 - iile locale, se fac calcule de

za unui calcul tehnico - economic

comparativ.

Epuismente directe (fig. 2.1.) executate prin pomparea apei din groapa de fundare.

Epuismente indirecte -

fundare.

45

3

cazul celor supuse pericolului de afuiere.

acciden

A. Sprijinirile cu dulapi orizontali -

e).

46

- 15 se folosesc sprijiniri orizontale cu

-

2.7).

B. Sprijinirile cu dulapi verti cali (fig. 2. 8) -

nlocuiesc cu cadre din lemn (fig. 2.9).

47

-

-

e 5,00 -

-

(fig. 2.12).

48

- aceste elemente speciale de sprijinire s

afuiere.

4. Epuismente. e

-1 - 1x10-4

metoda de drenare prin

fig. 5.3).

49

-

de 6 -

250 - 5 -

de 20 - - - 35 aflate n

material filtrant (4) (filtru invers) concomitent cu extragerea tubului exterior care s-a folosit la forare. n interiorul

sunt racordate 10 -

,0 -

-

filtru natural n jurul coloanei forate.

-

- -se o cumulare a efectelor (fig. 5.4)

50

- - 15 m depresi

- 30 m, n care se

fig. 5.5).

Pompele submersibile sunt a -

tip

umed (capsulat) n partea de jos.

umate

- 3 - 1x10 7

drenarea pr

-

Pentru - 20 at

.

51

cauciuc ridicndu- rin

-

6. Epuismente. Drenarea prin filtre aciculare 5.4. Drenarea cu filtre aciculare

granule mai mici de 0,05 mm.

fig. 5.7

pompa de vacuum (9), motorul electric

ior egal cu diametrul coloanei prelungitoare, cu fante longitudinale lungi de 50 - -

Acele se introduc n teren de- -

- 10", lungi de 6 -

- 0,1 at, iar pierderile

- -

cor - -

- 15 zile de

52

7. Lu

se

- mai mu

ca betonul

mijloacelor de transport

-

n cazul n care s-

prin intermediul unui jgheab executat di

mpinge cu vibratorul sau cu lopata.

8. Compactarea betonului hidrotehnic

13.2 Compactarea betonului

-

-un corp vrtos ntr-

.

compactare, fortele de c

53

din masa beton

d =

2

- -

ului.

9. Betonare pe timp friguros

embrie -

statistice locale.

temperaturi ale mediului exterior de peste 0C.

-

-10C, pentru a se evita degradarea betonului.

ul

tabel nr. 13.1.

marca betoanelor se -

betoanele folosite vor fi mai vrtoase, prin reducerea rap

-se cu 50 timpul de amestecare;

(tabel nr. 13.2 -

metode:

54

(fig. 13.5).

se int

conducta de abur cu = 2" - 3".

- 1,6 m, se introduc la intervale de 0,5 - 1,5 m n masa

B. irea agregatelor n silozuri (fig. 13.6).

Aburul este introdus prin f

din siloz.

- -

agregatelor care trec prin tambur n 2,5 - 3,5 minute.

55

Prin malaxare o parte din c

- 1,5C. Transportul prin pompare

stratului betonat care ar mpied

onului turnat.

-

-

se pot

10.

viteze de scurgere mai

Examen de LICENTA 2011-Intrebari Si Raspunsuri ISPM

Documents

Transcript of Examen de LICENTA 2011-Intrebari Si Raspunsuri ISPM