1
Strada George Enescu nr.1 A
- ROMNIA
Tel./ 0040-0256-404081-404082 Fax.404083
2011 (sesiunea iunie - iulie)
1.
:
Fie f : I R R x0 I, f 1n
IC . Are loc formula lui Taylor
f(x) = Tn(x) + Rn(x)
unde Tn este polinomul lui Taylor de ordin n, iar Rn este restul
)x(f!n
)xx(...)x(f
!
xx)x(f)x(T )n(
n
n 00
00
01
,
))((!)1(
)()( 00
)1(1
0 xxxfn
xxxR n
n
n , 0 1.
f(x) ntr- x0:
f(x) Tn(x) ,
cu eroarea )(sup xRnVx
n .
2.
:
a). Trecerea la coordonate polare:
sin
cos
y
x
unde
[0, ); [0, 2 ),
x, y oordonatele
polare ( ,
b). Trecerea la coordonate cilindrice:
2
zz
y
x
sin
cos
unde
[0, ); [0, 2 ); z R,
x, y, z
cilindrice ( , , z
c). Trecerea la coordonatele sferice:
cos
sinsin
sincos
z
y
x
unde
[0, ); [0, 2 ); [0, ],
x, y, z
sferice ( , ,
3.
:
Aria unui domeniu plan, volumul unui corp, masa, centrul de greutate, momentele de
4.
:
Gradul sexagesimal (o1 ) este egal cu a 90-a parte dintr-un unghi drept .
Gradul centesimal (g1 ) este egal cu a 100-a parte dintr-un unghi drept.
Atunci go 10090g
g
o
o
10090
cs.
2 radiani.
Atunci o90 rad
rad
180o
o us.
5. RRIf : ntr -un punct a din intervalul I?
)(' af f n punctul )(, afa .
3
6. b
a
dxxfI |)(| ?
I este aria do x, dreptele byax ,
f.
7. Ce rol are derivata nt RRIf : ?
'f f.
8. :
K f : V V un operator liniar. Un vector nenul
v vector propriu al operatorului f din K a.. f(v) = v.
Scalarul se valoare proprie.
9. .
:
Fie {x1, x2 xn de date (numere reale) cu ponderile nenegative { p1,
p2 pn} .
este n
nnp
ppp
xpxpxpM
21
2211 , (elementele care au ponderi mai mari
a 11
i
n
i
p . n acest caz ii
n
ip xpM
1
.
Ma este un caz particular al mediei ponderate Mp n care toate ponderile
sunt egale n
pn1
.
Avem n
xxxx
nM ni
n
ia
21
1
1 (Ma
n ng xxxM ,, 21 xi 0, i = n,1
baM g a, b R+ este
a b.
10. procent.
:
Procentul - este reprezentat prin %
(procent).
4
Fie a b
. p
baz de valoarea
procentual valoarea
100
procent
100
p
a
b
a
bp
100 procent p cu semnul % (procent).
:
a). : ntr-
b).
c). : Printr-
lei s-au ridicat aceste
cheltuieli nainte ?
11.
:
Fie f : A R2 R de variabile x y x0, y0) A, unde A este
f n raport cu x, respectiv y, n punctul (x0, y0) se definesc prin:
,),(),(
lim),(0
00000
0 xx
yxfyxfyx
x
f
xx
0
00000
),(),(lim),(
0 yy
yxfyxfyx
y
f
yy,
f, pentru orice pereche (x, y) dintr-
(x0, y0), este
),()(),(),( 00),(0000
yyxxdfyxfyxf yx ,
unde
))(,())(,(),()( 00000000),(00
yyyxy
fxxyx
x
fyyxxdf yx
f n punctul (x0, y0).
12. ompuse ?
:
u : I R J R f : J R R ufh , h : I
R R )]([)()( )( xufufxh x .
5
f u h este derivabilxd
ud
ud
fd
xd
hd. Se pune
xd
ud
ud
d
xd
od
2
2
2
2
,,
,,
ud
fd
ud
fdf
xd
hd
xd
hdho
13. a 0, a 0.
: x
a aNxNlog . Deci Nalog
14. partea x
a
:
x x
egal cu x:
kxkkk,x ][Z[ ),1 .
f : R Z, f(x) = [x .
Fu g : R [0, 1), g(x) = x - [x] .
15.
:
Fie n
iiii
n
nxPpp
ppp
xxx
121
21,1,
,,,
,,,:
Valoarea medie n
i
ii pxM1
o grupare a valorilor variabilelor aleatoare.
Dispersia 222 MMD
)(2DD .
variabilei n jurul valorii sale medii.
6
UNIVE
Strada George Enescu nr.1 A
- ROMNIA
Tel./ 0040-0256-404081-404082 Fax.404083
siunea iunie - iulie)
1. principiul al doilea al dinamicii.
.
amF
- masa corpului, a F
r
vmamF
2
unde F modulul vitezei
2.
constantEEE Pc
unde Ec p
energie nici
7
3.
-
0F 0dt
pd p constant,
unde p F
dt
pdF .
4. legea lui Arhimede
- Un corp scufundat ntr-
gVF fluidA
fluid - densitatea fluidului, g -
V = volumul de fluid dezlocuit de corp.
5.
-
nod).
0i
iI
6. a doua teorema a lui Kirchhoff
- De-
8
a,
jjei
i
i UIR
Tensiunile electromotore (Uej
ensiune (termeni RiI i
i) coincide cu sensul de parcurgere al ochiului,
ochiului.
7. legea lui Boyle-Mariot te
- La temperatura constanta, volumul unei mase determinate de gaz este invers
proportional cu presiunea sub care se afla gazul.
1
2
2
1
p
p
V
V sau p1 V1= p2 V2 ,
in care V1 1 reprezinta volumul si presiunea initiala a gazului, iar V2 si p2, noul volum
si noua presiune.
Deci, la temperatura constanta, produsul dintre presiunea si volumul unei mase anumite
de gaz este constant:
pV=k; k=const.
8. legea lui Gay-Lussac
-
volumul pe care il ocupa la temperatura de zero grade Celsius.
Valoarea 1/273, mai exact 1/273,15, se numeste a gazelor
ideale.
Notand cu V0 volumul gazului la temperatura de zero grade Celsius, iar cu V1 volumul pe
care l ocupa la temperatura t1, legea se poate scrie:
)273
1( 101t
VV .
-Lussac poate
-
273
101
TVV .
9
Deoarece V0/273 are o valoare c
2, volumul aceluiasi gaz va fi:
273
202
TVV .
Asadar:
2
1
2
1
T
T
V
V sau
2
2
1
1
T
V
T
V.
direct
'kT
V
9. lucrul mecanic
F
ld .
ldFdL
bFL
Fpuncte notate cu 1, respectiv cu 2, n lungul traiectoriei notate cu C, lucrul mecanic
2
1CldFL ,
ld este elementul de linie al traiectoriei.
Joule, notndu-se J.
10.
ns c
2
2vmEc
Joule, notndu-se J.
10
11.
m).
Em = Ec+U
Joule, notndu-se J.
12.
mecanic.
dt
dLP
unde P este lucrul mecanic, iar t este timpul.
notndu-se cu W .
tPL .
13.
al punctului
amrFrM
unde M r
pol, F m punctului material, a -
axe ce trece prin polul considerat.
Newton -metru, notndu-se cu Nm.
14. intensitatea curentului electric
dsJdt
dQi
S
unde Q ds
prin conductor (S), J este timpul.
Amper, notndu-se cu A.
11
15. care este rolul unui transformator electric
Rolul unui transformator electric este de a modifica valorea tensiunii ntr-o
2
1
2
1
N
N
u
uk
e
e
unde N1 N2
ue1 ue2
k este raportul de
transformare al transformatorului.
12
Strada George Enescu nr.1 A
- ROMNIA
Tel./ 0040-0256-404081-404082 Fax.404083
- iulie)
Nr. crt. Unitate de
1. Masa [kg] - Kilogram 1 kg = 10 hg =102
dag =
=103 g=10
4 dg=10
5
cg=106 mg=10
9
1 kg =10 -2
q =
=10 -3
t
2. Lungime [m] - metru 1 m = 10 dm =102 cm =10
3 mm =10
6
=109 nm =10
10
=1012
pm
1 m = 10 -1
dam =10 -2
hm =10 -3
km = 10 -6
Gm =10 -9
Tm
3. Timp [s] 1 zi = 24 h = 1440 min = 86 400 s
1 min = 60 s; 1 h =
60 min = 3600 s
4. Temperatura absoluta
[K] grad Kelvin
5. Intensitatea curentului electric
[A] - Ampere 1A=103mA=
106 9
nA
1A=10-3kA=
10-6MA
6. Cantitatea de
[mol] 1mol=10-3 kmol
7. Puterea [W] Watt 1W=103mW=106 1W=10-3kW = 10
-6MW =
10-9GW
[CP] cal
putere
1CP = 735,49875 W
8. Presiunea [N/m2] Newton/ metru
Pascal
1Pa=103mPa=10
6 1Pa =10
-3kPa =
10-6Mpa =
10-9Gpa
bar
1bar = 105Pa
9. Ohm 3 10
6 9
-3
10-6
10
-9
10. [V] Volt 1V=103mV=106 1 V =10-3kV = 10
-6MV =
10-9GV
11. Intensitatea cmpului electric
[V/m] Volt pe
metru
1 V/m = 103mV/m =
106
1 V/m = 10-3
kV/m
= 10-6 MV/m
12. Energia [J] Joule 1J=103mJ=106 1 J =10-3kJ = 10
-6MJ =
13
10-9GJ
13. [N] Newton 1N=103mN=106 1 N =10-3kN =
10-6MN =
10-9GN
14. Rezistivitate Ohm pe metru
= 103
= 106
=10-3
=10-6
15. Conductivitate [S/m] Siemens pe
metru
1 S /m = 103 mS/m =
106
1S/m=
=10-3
kS/m =
=10-6
MS/m
14
FACULTATEA DE HIDR
Strada George Enescu nr.1 A
- ROMNIA
Tel./ 0040-0256-404081-404082 Fax.404083
- iulie)
TOPOGRAFIE
1. Care este deosebirea d
2.
Nord.
3. Pentru ce este folosit nivelmentul geometric? Nivelmentul geometric este folosit pentru
punctelor din teren.
4. icale?
tahimetrul.
5.
din teren.
6. Cte cadrane are cercul topografic? Cercul topografic are patru cadrane.
7.
8. Ce este tahimetria?
coordonatelor pentru punctele de detaliu din teren.
9. Ce este nivelmentul trigonometric? Nivelmentul trigonometric de
15
10.
BIBLIOGRAFIE
Nr.crt Denumire carte Autor Editura
1 Topografie Editura MIRTON 2000 -
ISBN:973-585-065-7
2
2000-
3
2003-
4 Topografie cu elemente de
cadastru
Editura MIRTON 2001 -
ISBN: 973-585-390-6
5 Initiere in Cadastru - 2004
I.S.B.N. 973-661-553-7
6 Topografie - 2008 -
I.S.B.N. 978 973 -52 0344 -3
7 Topografie cu Aplicatii
numerice
riel - 2010 -
I.S.B.N. 978 973 -52 0768 - 7
16
Strada George Enescu nr.1 A
- ROMNIA
Tel./ 0040-0256-404081-404082 Fax.404083
- iulie)
1. acesteia n SI.
Def
volum a unui material
UM: kg/m3
2. n SI.
A
Pfc ,
n care:
fc -
A
UM: N/mm2
3. pararea
pentru betoane ?
4. ac
Stabilizarea prin hidrofobizare; Stabilizarea cu ciment; Stabilizarea cu
5. -sunt denumirile complete ale acestor cimenturi ?
Ciment unitar: H I 32,5;
Denumiri complete: H I 32,5: ciment hidrotehnic unitar cu clasa de
2; CEM II/A-S 32,5R: ciment portland cu adaos de
2 .
17
6.
Ex. Clasa de beton : C16/20
- beton; 16 -
n N/mm2, pe probe N/mm
2,
pe probe cubice
7. unui baraj ?
- u
valori ridicate
8. espective.
37
daN/mm2
la ntindere de 52 daN/mm2; TBP12: toron pentru betonul precomprimat cu
diametrul de 12 mm.
9. (bituminos), betonul asfaltic (bituminos).
10.
Bibliografie:
1. I. Buchman,
2. I. Buchman,
18
Strada George Enescu nr.1 A
- ROMNIA
Tel./ 0040-0256-404081-404082 Fax.404083
- iulie)
1. i.
reazemul simplu (mobil) ent si rotirea in jurul muchiei de contact. In
necunoscuta introdusa in calcul.
schematizare reprezentare pendular
reazemul articulat (fix) respective
articulat ap cele doua necunoscute introduse in calcul. In mod practic
schematizare reprezentare pendular
19
reazemul incastrat
schematizare reprezentare pendular
2. Prezentarea
statice. Structuri static
determinate /
static nedeterminate /
mecanisme.
Despre
element de structura): l + r = 3c. In mod practic, c d = l + r 3c = 0
a fi scrise l + r > 3c, se spune despre structura ca este static nedeterminata: d = l + r 3c 0.
a fi scrise l + r 3c, se spune despre structura ca este mecanism (nu are asigurata stabilitatea si
indeformabilitatea in plan): d = l + r 3c 0.
3. Procedeul de punere in evidenta al eforturilor intr-un corp oarecare aflat in echilibru. Definirea
-un corp
i si moment Mi
Ri_st = Re_dr si Mi_st = Me_dr respectiv Ri_dr = Re_st si Mi_dr = Me_st
e se considera
Nz efortul , care poate fi de ntindere ( ) sau de compresiune (), [kN], [daN];
20
Ty, Tx eforturile , care tinde sa translate perpendicular pe axa barei (in lungul axei 0y, respectiv al axei 0x), [kN], [daN];
Mx, My eforturile moment ncovoietor, care raport cu axa 0x, respectiv 0y, [kNm], [daNm];
Mt (Mz) efortul moment de torsiune ( ), cuplu care tinde sa rot raport cu axa 0z, [kNm], [daNm].
4. (concentrate si distribuite din greutatea proprie, din din vnt,
din mpingerea apei, parabolic).
Prin considerare la dimensionarea unui element de rezistenta sau a unei structuri. In calculele statice
schematizarea lor.
teoretic intr-pe o lungime de bara). prin rezultantele lor.
forte concentrate
sarcini distribuite din vnt, sarcini distribuite din mpingerea apei,
sarcini distribuite parabolic.
21
5. simplu
niform distribuite).
Avnd in vedere modul de rezemare
eforturilor in cazul ctorva grinzi drepte frecvent ntlnite in practica:
6. Definirea grinzi grinzii cu transmitere indirecta a sarcinilor.
dintre care unul
22
Grinprincipiu din elementele secundare longeroane longeroanele antretoaze ansamblului grinda principala
a a sarcinilor:
7.
care consta in izolarea tuturor nodurilor grinzii cu zabrele si punerea in din bare. Pentru fiecare nod astfel izolat vor fi scrise cate
de echilibru static area sistemului total
succesiv a.i. la fiecare etapa sa fie puse in evidenta maxim doua forte axiale necunoscute care vor putea
(Ritter) fie puse in evidenta cel mult trei forte axiale necunoscute scriindu-se trei ecude echilibru static distincte.
23
8generale de compatibilitate.
Necunoscutele considerate la rezolvarea structurilor static nedeterminate prin intermediul Metodei Generale a EPentru aplicarea Metodei Generale a E
- finita structurii (So). Astfel, structura de baza (exterioare si/sau interioare) .
Metoda GEforturilor p
02211o
ipn
o
inj
o
iji
o
ii
o
i
o
ii XXXXX
in care i
curente xi; oij
acesteia numai cu necunoscuta xj considerata unitara; oip
9 ale suplimentare.
N
deformata structurii din punct de vedere geometric, acestea se mai numesc necunoscute geometrice.
prin introducerea pe structura .
tru a deveni geometric
sau .
Comportarea identi Metoda prin structura ele din
nodurile libere ale suplimentare,
0......2211o
ipn
o
inj
o
iji
o
ii
o
i
o
ii RzrzrzrzrzrR
24
in care Ri i; roij
numai cu necunoscuta zj considerata unitara; Roip
10. Definirea gr
(mobile) reazem articulat, fie
ncastrat, gradul de nedeterminare
Structura de Metodei Generale a Eforturilor) ul reazemelor intermediare (se ntrerupe continuitatea barei), eliberndu-se perechile de eforturi
dreapta) ale acestor reazeme.
-o grinda continua elui Clapeyron) scrisa pentru necunoscuta de pe reazemul curent m are forma:
in care Mm, Mm-1 si Mm+1 sunt necunoscutele momente ncovoietoare pe reazemul curent m si pe reazemele adiacente m-1 si m+1; lm si lm+1 sunt des m m+1
dreapta al deschiderii lm, cel de al doi- m+1).
BIBLIOGRAFIE
2. Ivan, M., s.a. Structuri static determinate si nedeterminate, I.P.Timisoara 1989
A., Popescu, I., Nedescu, D. - , Ed. Mirton, 1999. Structuri Static Determinate, Ed.Matrix Rom
lor Structuri Static Nedeterminate, Ed.Matrix Rom
25
Strada George Enescu nr.1 A
- ROMNIA
Tel./ 0040-0256-404081-404082 Fax.404083
- iulie)
REZISTENTA MATERIALELOR
1. Definirea caracteristicilor geometrice ale unei seciuni transversale de forma oarecare;
Aria seciunii transversale ia la translaie a seciunii:
[cm2], [m
2]
Momentele statice
[cm3], [m
3]
Pozi ia centrului de greutate:
[cm], [m]
Momente de inerie axiale ia la rotaie a seciunii transversale in raport cu
axele acesteia: [cm4], [m
4]
Momentul de inerie polar ia de rotaie a seciunii transversale in raport cu
un punct (pol) din planul acesteia: [cm4], [m
4]
Momentul de inerie centrifugal ia materialului seciunii transversale in
cele patru cadrane: [cm4], [m
4]
Raze de inerie (gira ie): [cm], [m]
Module de rezistenta: [cm3], [m
3]
In aceste rela iunea transversala, A
iunii, si
sistemului de axe oarecare (iniial), iar si
axele sistemului de axe central.
2. Def
26
-
unitar) din punctul respectiv si este definita de expresia:
[daN/cm2]
In ca
definita de expresia:
[daN/cm2]
mic dA, i
transversale A.
Componenta tensiunii normala la seciunea transversala poarta denumirea de tensiune normala
z, iar componenta din planul seciunii transversale poarta denumirea de tensiune tangen z
(de componente zy si zx). 3.
reduc in axa barei la o
Nz i = Mt = 0 -
4. Scrierea expresiilor de calcul ale tensiunii si deformaiei din ntindere / compresiune centr
Expresia cantitativa si calitativa a tensiunilor normale in seciunea transversala a unei bare
[daN/cm2]
totale (alungire / scurtare)
[cm]
in care: Nz lungimea
barei, EA
5. Definirea cazurilor de solicitare la ncovoiere a barelor
M i z = Mt = 0 - a ncovoiere.
In func ie de apariia sau lipsa componentelor efortului for
efortului moment ncovoietor Mi
ncovoiere pura dreapta y = Ty = Tx = Nz = Mt = 0
ncovoiere pura oblica Mx y y = Tx = Nz = Mt = 0
ncovoiere cu taiere dreapta y y = Tx = Nz = Mt = 0
ncovoiere cu taiere oblica y y x z = Mt = 0 6. Scrierea expresiei de calcul a tensiunii din ncovoiere pura oblica si prezentare
intervin
Expresia cantitativa si calitativa a tensiunilor normale in seciunea transversala a unei bare
solicitata la ncovoiere (formula lui Navier) este:
27
[daN/cm2]
in care: Mx efortul moment ncovoietor, Ix momentul
y
7.
ntervin
Expresia cantitativa si calitativa a tensiunilor tangeniale in seciunea transversala a unei bare
solicitata la taiere din ncovoiere (formula lui Juravski) este:
[daN/cm2]
in care: Ty x(y) momentul
nivelul de calcul y, Ix
8. a barelor
iunea transversala eforturile se reduc in axa barei la o
Mt i = Nz = 0 - rsiune
9.
Solicitarea de ncovoiere cu fora axiala apare cnd in seciunea transversala eforturile se reduc in
axa barei la componentele momentului ncovoietor Mi, componentele for T si la
componenta for z:
Mx y y x z t = 0 - expresia de definire in eforturi a
10. Prezentarea cazurilor de comportare la compresiune excentrica in ipoteza cedarii zonei intinse si a
In func ii for ei de compresiune din seciunea transversala ( )
relativ la limita smburelui central al seciunii se disting trei cazuri de comportare:
- e te conturul smburelui central ( , for a de compresiune are
punctul de aplicaie in afara smburelui central) atunci in seciunea transversala apare o zona
- daca excentricitatea este la interiorul smburelui central ( , for a de compresiune are
punctul de aplicaie in interiorul smburelui central) atunci ntreaga seciune transversala este
comprimata, ia
- daca excentricitatea este egala cu coordonata limitei smburelui central (, forta de
compresiune are punctul de aplicaie chiar pe conturul smburelui central) atunci are loc un caz
iunea transversala este de asemenea comprimata in ntregime,
dar valoarea minima a tensiunii normale este zero, iar valoarea maxima se poate calcula cu
oricare din cele doua expresii prezentate anterior.
In expresiile date Mx si Nz iunea
imea seciunii, c este distanta de la punctul de aplicaie al for ei excentrice
28
pana la latura cea mai solicitata a seciunii, A este aria seciunii transversale, Ix este momentul de
iner ie in raport cu axa de ncovoiere, iar yi
tensiunea normala.
BIBLIOGRAFIE
Volumul I, Ed. Mirton,
Timi oara, 2003.
Volumul
I, Lito.U.P.T., Timi oara, 2004.
3. Hibbeler, R.C., Mechanics of Materials, Prentice Hall, New Jersey, 1997
29
Strada George Enescu nr.1 A
- ROMNIA
Tel./ 0040-0256-404081-404082 Fax.404083
LICEN - iulie)
1. Princiliile mecanicii mediilor continue. Enunturi
1.1 Principiul conservarii masei
Variatia in timp a masei unui volum de lichid este nula.
1.2 Principiul conservarii impulsului
Variatia in timp a impulsului unui volum de lichid aflat in miscare este egala cu suma
fortelor exterioare.
1.3 Principiul conservarii momentului impulsului
Variatia in timp a momentului impulsului unui volum de lichid aflat in miscare este
egala cu suma momentelor fortelor exterioare.
1.4 Principiul conservarii energiei
Variatia in timp a energiei totale a unui fluid este egala cu puterea mecanica a fortelor
exterioare mai putin pierderea de caldura spre exterior
2. Ecuatiile de continuitate, impuls si energie pentru tuburi de curent 2.1 Ecuatia de continuitate pentru tuburi de curent
QvSvS 2211
2.2 Ecuatia impulsului pentru tuburi de curent
GnSgznSgzvvQFvvQF GGextS 221122112211
2.3 Ecuatia energiei pentru tuburi de curent
2122
2
221
1
2
11
22rhz
g
p
g
vz
g
p
g
v
3. Hidrostatica. Ecuatia fundamentala
zgpp 0
4. Formula fortei hidrostatice pentru suprafete plane
SzgF G
5. Ecuatia Bernoulli pentru fluide reale, schema
2122
2
21
1
2
1
22rhz
g
p
g
vz
g
p
g
v
30
6. Conducte. Formula pierderilor de sarcina locale
g
vhloc
2
2
2
7. Conducte. Formula pierderilor de sarcina longitudinale
g
v
d
lhlong
2
2
2
8. Formula Chezy
RICv
9. Formula debitului la canale
2
3
2 HgbmQ
10. Tipuri de regimuri de curgere in canale. Criterii: adancime, h, viteza v, panta i Regim rapid hvcr, i>icr
Regim critic h=hcr, v=vcr, i=icr
Regim lent h>hcr, v
31
UNIV
Strada George Enescu nr.1 A
- ROMNIA
Tel./ 0040-0256-404081-404082 Fax.404083
esiunea iunie - iulie)
1.
, la care Df/B
32
4. r la care sunt supuse:
2. Principalele criterii avute n vedere la stabilirea adncimii de fundare sunt :
;
adncimea de afuire;
al apei freatice etc.);
criteriul stratului bun de fundare.
3. -85).
A. Ipoteze:
z, i y se
E.
itele ntre diferitele straturi geologice;
se mparte terenul de fundare n straturi elementare, grosimea unui strat hi B, B
ne
z0;
zimed
pe fiecare strat elementar, din
cuprinsul zonei active;
s
33
4.
Faza 1 - fa
Faza 2 - , cnd n terenul de fundare apar
presiunea de plasticizare (ppl), presiune
Faza 3 Presiunea presiune
(pcr), sau (este o presiune
5.
Etapele calculului:
stabilirea adncimii de fundare Df;
armarea cuzinetului;
cal
verificarea la strivire cuzinet-bloc de fundare;
34
6. din beton armat.
Etapele calculului:
stabilirea adncimii de fundare Df;
verificarea p
7. lpi. Ipoteze:
ipoteza grinzii rigide.
ipoteza Winkler - p) este z), , k fiind coeficientul de p
ipoteza grinzii elastice rezemate pe mediu elasticgenerale.
deformabil.
ela
35
8.
36
9.
, radierele generale pot fi:
radiere generale de greutate;
radiere generale casetate.
10.
radier jos
u radier nalt
(cazul general);
(mpingerea
37
n beton precomprimat
-beton, beton-metal etc.).
;
.
sare
pilot.
38
Strada George Enescu nr.1 A
- ROMNIA
Tel./ 0040-0256-404081-404082 Fax.404083
- iulie)
ING
R :
de lucru, pe un front de lucru dat, ntr- bun material
sau
process ompus din una sau mai
R :
ndicator de norme de deviz (Ts, C, D, P, If, Ac, I,
S... ).
R : j : Vmn (j) = C(j) x NT(j) mn;
Volumul de mu j : Vma (j) = e(j) x D(j);
Vma (j) Vm
n (j)
4) Care sunt no
R
Durata de realizare a i), Drum critic,
ri,
evenimente critice.
R
it n mai multe
i
sector.
39
R :
e
liare.
.
R : 1.
fronturilor de lucru, sorto-tipo-
2. Utilajele vor lucra pe ct posibil
mecanizare cantitatea totala realizata pe
ansamblul grupului.
3.
4. Se vor elimina "locurile nguste" (acele sorto-tipo-dimensiuni din grup care au
8) Ce rol are subsistemul Cercetare-Dezvoltare (C-D) ntr -
R : Subsistemul C-D are rolul de a asigura toate
- ie ale
R :
1. fi
2.
3.
10) Care sunt at
R :
-
e) Controlul tehnic de calitate
Bibliografie :
Ed. Eurobit, 2000
Note de curs n format electronic
40
RA
Strada George Enescu nr.1 A
- ROMNIA
Tel./ 0040-0256-404081-404082 Fax.404083
- iulie)
TEHNOLOGIE
Bibliografie:
Curs, volumul I.
Curs pentru
2004
1.2
l
mari (peste 0,4 -
(fig. 1.16) este format dintr-
productivitate de 0,6 -
arboretului sub 10 cm.
Pentru zonele acoperite cu arbori avnd diametrul tulpinei
mai mare de 10 cm
A.
de circa 50 -
fig. 1.17);
fig. 1.18);
fig. 1.19 ca la scarificare);
Fig. 1.16. Schema utilajului
41
B.
-se
superficiale. Excavatorul
sus, va mpinge trunchiul
de scarificare a terenului
lucrare are rolul de
compacte, de categoria a
III - -a, pentru
asigurarea unor
Afnarea se poate face cu ajutorul plugurilor,
scarificatoarelor sau a explozivilor ( ).
Pentru a reduce timpul consumat cu ntoarceri neproductive, se execute pe sectoare ct mai lungi. n general
scoate resturile lemnoase din teren, evitnd astfel distrugerea organelor
Fig. 1.19. Scarificarea terenului a,b - utilaje scarificatoare; c,d -
scarificator
Fig.
42
resturilor vegetale, care constau din crengi, ramuri sau alte materii organice, ntr-
rii.
Stratul vegetal, pe o adncime de 10 - 15 cm pe amplasamentul digurilor, este n
c contribuind la procesul
de nierbare (fig. 1.22.).
-100 m.
e se vor prezenta n capitolele
43
nvecinate exist
-
-
a apelor n caz de ploaie.
sivelor
cu circa 20 -
cu alte mijloace mecanice sau manual.
pentru nisipuri fine..................................................0,20 - 0,30 m
- 0,25 m
- 0,50 m mat proiectantul care
-se n acest fel la majorarea adncimii de fundare.
sens
-
(normativ C 169-83):
slab coezive;
1,25 m n cazul terenurilor cu coeziune mijlocie;
2,00 m n cazul terenurilor cu coeziune foarte mare.
44
f
Normativul C 169-
de prevenire a accidentelor".
-
Sistemu
adnc
-
- se pot executa n
- 18
nisip, balast.........................1:1
nisip argilos.........................1:1,25
2:3 (1:1,5)
loess.....................................4:3
- 4:1
n acest caz taluzurile trebuie executate n trepte,
-
0,60 - iile locale, se fac calcule de
za unui calcul tehnico - economic
comparativ.
Epuismente directe (fig. 2.1.) executate prin pomparea apei din groapa de fundare.
Epuismente indirecte -
fundare.
45
3
cazul celor supuse pericolului de afuiere.
acciden
A. Sprijinirile cu dulapi orizontali -
e).
46
- 15 se folosesc sprijiniri orizontale cu
-
2.7).
B. Sprijinirile cu dulapi verti cali (fig. 2. 8) -
nlocuiesc cu cadre din lemn (fig. 2.9).
47
-
-
e 5,00 -
-
(fig. 2.12).
48
- aceste elemente speciale de sprijinire s
afuiere.
4. Epuismente. e
-1 - 1x10-4
metoda de drenare prin
fig. 5.3).
49
-
de 6 -
250 - 5 -
de 20 - - - 35 aflate n
material filtrant (4) (filtru invers) concomitent cu extragerea tubului exterior care s-a folosit la forare. n interiorul
sunt racordate 10 -
,0 -
-
filtru natural n jurul coloanei forate.
-
- -se o cumulare a efectelor (fig. 5.4)
50
- - 15 m depresi
- 30 m, n care se
fig. 5.5).
Pompele submersibile sunt a -
tip
umed (capsulat) n partea de jos.
umate
- 3 - 1x10 7
drenarea pr
-
Pentru - 20 at
.
51
cauciuc ridicndu- rin
-
6. Epuismente. Drenarea prin filtre aciculare 5.4. Drenarea cu filtre aciculare
granule mai mici de 0,05 mm.
fig. 5.7
pompa de vacuum (9), motorul electric
ior egal cu diametrul coloanei prelungitoare, cu fante longitudinale lungi de 50 - -
Acele se introduc n teren de- -
- 10", lungi de 6 -
- 0,1 at, iar pierderile
- -
cor - -
- 15 zile de
52
7. Lu
se
- mai mu
ca betonul
mijloacelor de transport
-
n cazul n care s-
prin intermediul unui jgheab executat di
mpinge cu vibratorul sau cu lopata.
8. Compactarea betonului hidrotehnic
13.2 Compactarea betonului
-
-un corp vrtos ntr-
.
compactare, fortele de c
53
din masa beton
d =
2
- -
ului.
9. Betonare pe timp friguros
embrie -
statistice locale.
temperaturi ale mediului exterior de peste 0C.
-
-10C, pentru a se evita degradarea betonului.
ul
tabel nr. 13.1.
marca betoanelor se -
betoanele folosite vor fi mai vrtoase, prin reducerea rap
-se cu 50 timpul de amestecare;
(tabel nr. 13.2 -
metode:
54
(fig. 13.5).
se int
conducta de abur cu = 2" - 3".
- 1,6 m, se introduc la intervale de 0,5 - 1,5 m n masa
B. irea agregatelor n silozuri (fig. 13.6).
Aburul este introdus prin f
din siloz.
- -
agregatelor care trec prin tambur n 2,5 - 3,5 minute.
55
Prin malaxare o parte din c
- 1,5C. Transportul prin pompare
stratului betonat care ar mpied
onului turnat.
-
-
se pot
10.
viteze de scurgere mai
Top Related