8/3/2019 ETICA SI TRANSPARENTA

1/21

1

Partea I. Aspecte teoretice introductive

Tema 1. Notiuni de etica si morala

Etimologie si geneza

Etica- gr. Ethos

Morala- lat. Mos, mores

Sensul: obicei, datina

Denumirea domeniului din punct de vedere istoric :

Aristotel numea acest domeniu politica.

Scoala Stoicilor denumea acest domeniu etica iar in Evul Mediu si Renastere se faceau referiri

partiale la bine, rau, virtute.

In Epoca Moderna apare termenul de moralitate, care este totuna cu termenul de spiritualitate.

Imanuel Kant o numea ratiune practica.

Etica este stiinta care se ocupa cu morala , ea contine totalitatea normelor morale iar

moralitatea este unitatea dintre constiinta si comportare.

Morala e forma a constiintei sociale, ce are si alte elemente in afara de elementele de

moralitate : constiinta politica, constiinta religioasa, constiinta juridica, constiinta artistica,

constiinta stiintifica, constiinta filosofica si constiinta morala.

Tema 2 .Etape in evolutia conceptului de moralitate

Lumea antica ne ofera bazele notiunii de morala, ca virtute si intemeiaza stiinta eticii.

Platon spunea ca virtutea e o stiinta.

Aristotel spunea ca virtutiile au continut social, se formeaza prin exercitiu si deprindere.

Stoicii spun ca virtutea se dobandeste prin starpirea pasiunilor, si ca ea este singurul bun

adevarat.

Epicur spune ca virtutea duce la idealul ataraxiei (seninatate) .

8/3/2019 ETICA SI TRANSPARENTA

2/21

2

Platon si Aristotel reprezinta un punct de reper in cadrul conceptiilor despre etica pentru ca se

orienteaza spre moralitatea angajarii sociale. Ei considera etica stiinta organizarii statale si a

virtutiilor , o stiinta a modului in care individul poate deveni o personalitate implicata in viata

cetatii (in sens de stat).

In Evul Mediu atitutindea morala, era morala societatii feudale care exprima interesele

anumitor grupuri , s-a pierdut caracterul unor cerinte universal valabile.

A avut un caracter stratificat-corporatist. Individul nu era privit ca membru al societatii in

general, ci ca: reprezentantul unei paturi sociale, al breslei, al comunitatii religioase ori

grupului etnic.

In Epoca Moderna apare o separare intre doua tipuri de ganditori, cei care asociau moralitatea

cu intentiile actiunii si altii care o legau de efect

Imanuel Kant , un rationalist, considera ca de fapt consecintele actelor nu au valoare morala

daca sunt efecte ale unor gesturi accidentale sau motive egoiste, el spunea ca intentia si nu

consecintele actului conteaza iar moralitatea inseamna supunerea fata de principiul general,indeplinirea datoriei.

J. Bentham spune ca fapta buna nu se defineste prin intentii, scopuri, ci prin efectele pe care

le produce. Actele morale sunt acelea care , prin consecintele lor, fac sa sporeasca in lume

binele, pe cand cele imorale fac sa sporeasca in lume raul.

J.St.Mill , in evaluarea morala considera ca deciziile sa fie apreciate dupa consecintele lor: o

decizie este buna daca aduce beneficii si este rea daca provoaca daune.

In contemporaneitate moralitate are consacrata o conceptie sistematizata si coerenta cu privire

la norme si valori, in forma unei stiinte- etica.

Categoriile fundamentale ale eticii: bine, rau , datorie, responsabilitate.

Tema 3. Statutul , rolul si functiile eticii in societate:

Etica este totodata disciplina filosofica si stiintifica. Este disciplina filosofica din urmatoarele

motive:

y Orice etica se intemeiaza pe o conceptie generala despre lume si viata.;y Conceptele utilizate au grad foarte mare de generalitate ca si categoriile filosofice;

y Orice sistem filosofic ajunge pana la urma sa ofere o etica, adica un temei demanifestare umana a omului

8/3/2019 ETICA SI TRANSPARENTA

3/21

3

y Este disciplina stiintifica deoarece are obiect propriu, formuland norme si principii deurmat pt ameliorarea conditiei umane;

y Fundamenteaza justificarea pretentiilor de a prezenta binele intregii colectivitati;Poate explica originea, evolutia si starea fenomenului moral.

Rolul eticii:

y Scopul este realizarea bineluiy Etica isi propune cultivarea virtutiilory Ajuta la conturarea idealului socialy Dezvolta constiinta morala

Functiile eticii:

1. De cunoastere sau cognitiva

2. Functie normativa sau axiologica

3. Functia persuasiva

4. Functia educativa

5. De elaborarea a imaginii teoretice generale asupra binelui si raului, de informare ,

descriere a unui stil de viata, de incurajare a comportamentului moral.

In sinteza:

De la greci, un popor speculativ, mostenim un cuvant care desemneaza teoria sau etica, de la

romani, un popor practic, mostenim un cuvant care desemneaza o manifestare concreta ,morala . Morala e un fenomen real, tine de viata practica, etica desemneaza teoria sau stiinta

ce investigheaza acest fenomen real, care are ca obiect de studiu morala.

Termenul,, morala,, e legat mai mult de viata privata . In afaceri, politica, medicina, relatii

publice, este preferat termenulETICA.

Morala vizeaza felul in care gestionam relatiile cu semenii, calitatea acestor legaturi.

Tema de reflectie:

Text de Fernando Savater , ,,Etica pentru Amador .

8/3/2019 ETICA SI TRANSPARENTA

4/21

4

Partea II. Normele morale

1.Definirea si caracteristicile normelor:

Normele sunt reguli, modele de actiune care trebuie aplicate in anumite imprejurari.

Le putem spune tipare abstracte, ca exprima ceea ce trebuie.

Caracteristicile normelor:

y Asumarea in mod constienty Enuntarea explicitay Sunt modele supraindividuale de comportamentO norma este o regula explicit enuntata avand valabilitate la nivelul constiintei colective,

ca standard de comportament acceptat, si respectat in mod deliberat.

Teme de reflectie:

Analizati din punctul de vedere al cauzatorului, a ceea ce este bine sau rau, situatiile

imaginate mai jos:

Ranirea sau decesul fiintei umane ca urmare:

y -a prabusirii unui copac sau a unei cladiri in furtunay -a muscaturilor unei fiare salbaticey -a lovirii, prin aruncarea in joaca, a unor obiectey -a atacului armat

Libertatea si normele

Normele au sens daca se adreseaza unor agenti sociali liberi care pot actiona intr-un anumit

fel fara a fi nevoiti .

Baruch Spinoza (1632-1677) si-a edificat argumentatia etica pe conceptul de libertate. Dupa

opinia lui, toata moralitatea se bazeaza pe libertate iar libertatea inseamna intelegerea

necesitatii. Daca aplicam acest rationament spinozist asupra normelor, atunci respectarea lor

in mod constient reprezinta un act liber, foarte gandit si foarte profund.

8/3/2019 ETICA SI TRANSPARENTA

5/21

5

Acest punct de vedere de a reduce libertatea la constiinta necesitatii si de a veni in

intampinarea fatalitatii, a fost depasit. Astazi stim cu claritate ca o norma e absurda daca

pretinde un comportament necesar , care oricum se manifesta.

O norma este lipsita de sens daca pretinde un comportament imposibil. Fundamentul

existential al normelor este libertatea umana.

Doua puncte de vedere majore:

I. Kant: este posibila o societate perfect morala bazata pe normativitate .

J.P. Sartre : omul este liber in mod absolut, este condamnat la libertate .

Tema 2. Structura, clasificare si functiile normelor:

Structura:

a).Expresia normativa : cu doua parti: taria normei sau forta normei.

-norme ipotetice sau recomandari

-norme categorice sau imperative

-caracterul normei : exista norme ce exprima obligatii, altele interdictii (prohibitii) sau

permisiuni.

b).Autoritatea normativa reprezinta instanta sau puterea care emite norma: anonima,

denominata.

c) Subiectul normei

d) Domeniul

e) Sanctiunile: punitive, premiale

Calsificarea normelor:

a) norme generale, universale: (de ex. sa nu ucizi)

b) normele particulare (profesionale, particulare)

c) normele speciale (de ex. norme de protocol)

8/3/2019 ETICA SI TRANSPARENTA

6/21

6

Functiile:

y 1.exprimarea si promovarea cerintelor de functionare a unui sistemy 2.mod simplificat de rezolvare a unor problemey 3.Expresie actionala a cunostiintelor acumulatey 4. modalitate simpla de exercitare a controluluiy 5. crearea consensului si reducerea incertitudinii

Curs 2

Normele morale si alte prescriptii normative :

Specificul normelor morale- prototipuri de actiune care incearca sa inscrie faptele

umane intr-un univers valoric pozitiv.

y Toate normele morale se bazeaza pe argumente rationale.y Toate normele morale sunt respectate deliberaty In esenta, se caracterizeaza prin : asumare constienta, caracterul nescris si

adresabilitate unor subiecti liberi.

Paralela intre:

y Norme morale si norme juridicey Norme morale si poruncile religioae(autoritata,subiectii,sanctiunile)y Normele morale si moravurile (intemeiere,argumentare,subiectii)y Regulile morale si sfaturile practice(taria sau forta,grad de generalitate,finalitate)

Rolul normelor si principiilor morale

Rolul social al normelor normele privesc socializarea indivizilor, adica un comportament

care sa garanteze coexistent umana.

Principiile morale sunt niste norme morale foarte generale. Sunt un fel de teze morale

coordonate ale conduitei etice si temeiuri fundamentale ale unui sistem normativ.

Esenta principiilor morale este realizarea binelui, care are rolul unei busole.

Regula de aur apare ca principiu in toate civilizatiile exprimata prin sintagma: Ce tie nu-ti

place altuia nu-I face.

8/3/2019 ETICA SI TRANSPARENTA

7/21

7

Particularitatile:

-se refera la acte total libere avand consecinta asupra propriei persoane si asupra celorlalti.

Forma lor este comandamentul categoric, cu valoare universala.

-ele apar ca niste indatoriri de a savarsi fapte care sa potenteze valoarea umanitatii din fiecare

persoana.

y Se bazeaza pe autonomia vointei.y Sunt impuse de o instanta interioara.y Au sanctiuni material.y Promoveaza maxim de sociabilitate.

Valorile morale:

1. Definirea valorilory Valorile constituie fundamentul virtutiy Acele entitati in functie de care ne ghidam alegerile si ne statornicim

optiuniule. O trasatura a lucrurilor,faptelor persoanelor o recunoastem ca

valoare daca o angajam in luarea unei decizii.

y Ele nu au existenta naturala.y Valoarea- relatie sociala in care se exprima pretuirea acordata unor obiecte,

fapte, atribute, in virtutea corespondentei cu trebuintele sociale ale unei

comunitati si cu idealurile ei.

y Intervine evaluarea sociala sau aprecierea.y Cercetarea valorilor e facuta de axiologie o ramura a filosofiei incepand din

secolul XIX.

y Valorile se schimba in functie de gradul de cunoastere. Cand au loctransformari ale mediului social, se produc rasturnari sau bulversari in sistemul

de valori. Indivizii pot sa ajunga la 2 situatii extreme:

- Indivizii nu se pot adapta la noile valori- Identificarea efemera cu orice valori

Specificul valorilor morale

Sunt autentice doar daca devin principii calauzitoare in comportament.

Valoarea suprema a domeniului etic este binele.

Unicul criteriu al valorii etice e bunastarea omului. (Eric Fromm)

Teorii despre valori:

Subiectivismul :

Conform acestuia valoarea este o preferinta individuala si depinde de subiect. Criteriul

preferintei e placerea.

8/3/2019 ETICA SI TRANSPARENTA

8/21

8

Are valoare ceea ce produce satisfactie si fiecare individ are valorile lui personale.

Isi are radacinile in zicala lui Protagoras ca omul e masura tuturor lucrurilor. In termeni

populari este expresia: ,,nu-i frumos ce-i frumos, ci e frumos ce-ti place!

Contra argumente la subiectivism:

y Subiectivismul axiologic este o teorie sprijinita pe doi piloni: individual si preferintelelui in cautarea placerii.

y Exista valori ce nu produc placere.y Valorile au caracter supraindividual.y Relativismul- care accentueaza realitatea valorilor si neaga caracterul obiectiv al

acesteia.

y In fiecare comunitate- avem valoriy Fiecare civilizatie are o constelatie proprie de valori care nu sunt transmisibile.y Se pune semnul echivalentei intre diferite culturi.y Relativismul a incercat sa evite subiectivismul scepticist. Apare ca multiculturalism .Nu se accepta ca toate conceptiile contradictorii sunt adevarate, sunt necesare niste

standarde pentru a judeca.

Obiectivismul:

y Considera ca exista valori obectiv; sunt intrinsesci apartinatoare lucrurilor. Produs alinteractiunii dintre proprietatile obiectivului si activitatile de cunoastere ale

subiectului.

y Utilitarismul valorile sunt apreciate dupa consecintele practice ale comportamentului .In varianta originala J Banton si valorile se bazeaza pe utlitate.

y Comentarii la utilitarism: placerile si neplacerile nu sunt cu adevarat cuantificabile.o -putem face distinctia intre valori si valori de

intrebuintare

y Universalismuly Aseaza temeiul int-un cadru general uman avand temeiuri in natura universala a

omului.

y Platon valorile entitati ideale abstracte,existente intr-o lume supra omeneasca.y Kant fiintele umane poseda structuri apriori.

Concluzii despre valori

Valorile nu sunt doar un atribut intrinsec obiectului sau al subiectului, ci un mod

specific de raportare preferentiala. Valoarea e o relatie sociala in care intervin trei elemente si

anume: ceva valorizabil un subiect capabil sa valorizeze si un context social istoric. Fiecare

comunitate umana isi constituie o tabla ierarhica de valori.

8/3/2019 ETICA SI TRANSPARENTA

9/21

9

Valorile sunt expresia unor principii generale, ale unor orientari fundamentale ale

unor credinte si preferinte colective. Ele formeaza un nucleu destul de stabil un ansamblu devariabile independente la care oamenii se raporteaza.

Competenta morala

Indivizii ating trepte diferite ale constiintei morale. In stare potentiala toti avem un

nivel de competenta etica dar performantele sunt diferite. Prin educatie competentele etice sepot dezvolta.

Exista 3 stadii in dezvoltarea competentei morale:

y Nivelul preconventionaly Nivelul conventionaly Nivelul postconventional

Al patrulea, nivelul autonomiei propriei constiinte.

Sinteza 1

Valorile sunt repere cardinale ale umanitatii, au valabilitate mare si indivizii de

Valorile etice au pronuntata legatura cu viata practica si implica insertia in activitate,

comportament ,atitudine. Nu toti oamenii ajung la acelasi nivel de competenta etica si

comportamentul moral presupune ca ratiunea sa ne controleze pasiunile, sentimentele si

vointa.

Pt a actiona moral, sa nu ne rezumam doar la teorie ci sa ne exersam sa dobandim

deprinderi morale.

Consistenta etica presupune ca intre valorile morale si faptele noastre sa existeconcordant si nu contradictie.

Etica aplicata

Domeniul eticii in afaceri

Def : Etica in afaceri este transpunerea teoriei etice intr-un domeniu particular economic.

Este ramura a eticii care analizeaza problemele si dilemele create de practicile de afaceri.

In literatura anglo-saxona se numeste ,,business ethics``. Ca disciplina de studiu se ocupa de

conduita in activitatea economica. A fost introdusa in SUA, in anii 90 in Europa si in 2000 in

Romania.

Din punct de vedere al mai multor definitii:

y reguli si norme morale care vizeaza conduita agentilor in activitatea economicay defineste un sistem de principii ,valori si coduri de perceptie si conduita care se

impun ca imperative morale in baza unei filosofii a firmei,y determinarea principiilor morale ce guverneaza deciziile oamenilor de afaceri sau a

managerilor

y urmareste sa clarifice probeme de natura morala care se ridica in mod curent inactivitatea agentilor economici

y stabilirea unui echilibru intre performantele economice si cele sociale ale firmelor

8/3/2019 ETICA SI TRANSPARENTA

10/21

10

Elementele unei afaceri monitorizate de etica in afaceri:

y Subiectii sau agentii economiciy Cadrul de analiza( teoretic de reglementari sau practic de derulare.)y Obiectul care vizeaza deciziile comportamentale ale oamenilor in cautarea profituluiy Scopul: stabilirea unor principii generale care sa orienteze conduita in afaceriy De asemenea se monitorizeaza nivelul de analiza micro sau macro economic ,iar

conceptele importante avute in vedere sunt conceptele de utilitate si datorie puse fatain fata.

Istoricul interesului pt etica afacerilor in lumea veche si lumea noua

In antichitate, Aristotel facea distinctive intre economia domestica naturala si economia

bazata pe schimb sau hrematistica avand ca scop castigul. Prima era considerata etica, a doua

este ocupatie egoista.

In evul mediu, crestinismul accepta activitatile din agricultura, mestesugarit si cele

comerciale dar nu accepta perceperea dobanzii pentru bani era o practica imorala.

In secolul XVII , in Anglia au aparut legi prin care comunitatile sunt facute raspunzatoare

pentru soarta celor nevoiasi.

In epoca moderna sunt confruntari de opinii privitoare la proprietatea private si valorificarea

ei.

J J Rouseau considera ca proprietatea privata conduce la egoism, la dominatie,la servitute

si distruge egalitatea intre oameni. In opozitie cu el este adam smith care lanseaza termenul dehomo economicus si prin actiunea intereselor individuale societatea va progresa

In perioada de avant a capitalismului in SUA au aparut legi de a ingradi abuzurile

economice. La inceputul epocii contemporane a aparut o legislatie privind corectitudineaafacerilor. In prezent afacerile si-au castigat respectabilitatea.

Se mai mentin niste clisee de gandire fata de afaceri, 3 categorii, tipuri de stereotipuri

y Prejudecata ca lumea de afaceri e o jungla fara reguli in care se calca peste cadavre sise lupta care pe care.

y Mitul urmaririi exclusive a profitului si ideea ca derularea afacerii ,e o activitateimorala degradanta si chiar murdara.

y Prejudecata atonismului individualist fiecare afacerist urmareste interesul propriu si nuii pasa de ceilalti.

Afacerile si etica practicilor manageriale

Afacerea e activitate comerciala industrial financiara avand ca scop obtinerea de profit.

Afacerile economice sunt un tip de activitati economice proprii sistemului de piata in esentaconstau in incheierea si derularea de tranzactii cu scopul obtinerii de catre participant la

acestea a anumitor avantaje.

Afacerea este tranzactia comerciala financiara sau industrial bazata de obicei pe specula sau

speculatii (DEX).

Tipologii de comportament etic din punctul de vedere al practicilor manageriale :

y Etica obiectivitatii

8/3/2019 ETICA SI TRANSPARENTA

11/21

11

y Etica virtutii si caracteruluiy Etica drepturilor si indatoririlory Etica rezultatelor

Sinteza

y Etica in afaceri e un domeniu aplicativ al eticii.y Este folositoare pentru ca permite abordarea critica a disputelor privind ce anume sa

faca sau nu un afacerist oferindu-ne tehnici de analiza si argumentare.

y Mobilul infiintarii unei afaceri este obtinerea profitului, iar conceptia asupradestinatiei profitullui influenteaza deciziile in afaceri.

Etica in domeniul afacerilor

Viziunea micro sau macroeconomica si conduita etica

Profitul este castigul, beneficiul realizat in forma baneasca de catre cei care initiaza si

organizeaza o activitate economica.

Teoriile pozivitismului economic

Teza sustinuta este ca afacerile trebuie sa urmareasca in mod exclusiv randamentul banesc,

profitul, iar problemele sociale sa fie lasate pe seama altora.

Conceptul de rationalitate economica, adica acel comportament de permanenta economica.

ReprezentantulMilton Friedman sustine ca obtinerea de profit este singura indatorire a

afaceristilor, dar ca el sa respecte regulile jocului economic.

Argumentatie:

- desconsiderarea profitabilitatii ar priva anumite categorii de persoane de dr lor financiare;

- subordonarea profitului altor interese ar scadea rentabilitatea firmei ceea ar duce fie la

scaderea veniturilor patronilor/salariatilor;

- chiar daca s-ar renunta de bunavoie la o parte din profit firmele nu au o viziune de ansamblu

privind directiile prioritare de distribuire a profitului.

Teoriile socio-economice:

- punct de vedere care promoveaza abordarea socio-economica, umanista, aspectele ne-

egoiste, dezinteresarea din structura motivationala a indivizilor;

- scopul principal al afacerilor nu ar trebui sa se rezume la maximizarea profitului ci sa aiba in

vedere conditiile de viata mai bune pentru toti;

- reprezentant: Amartya Sen;

- eroarea majora a pozivismului economimc este ca nu iau in considerare decat interesele

proprietarilor unei afaceri dar nu si ale celorlalti implicati.

8/3/2019 ETICA SI TRANSPARENTA

12/21

12

Principalele functii ale profitului sunt:

- functia de motivare a firmei;

- functia de crestere ( profitul este baza de finantare a firmei, care poate fi reinvestit);

- functia de control;

- functie sociala, asigurand indirect, sau direct resurse necesare pentru acticitati social-

culturale.

Egoismul luminat versus egoismul ingust in afaceri

- ideea de baza ca afaceristul isi urmareste numai propriul interes fara a tine cont de altii; -

Thomas Hobbes: lucrarea "Levithan" in care descrie competitia umana ca intr-o stare de

salbaticie;

- egoismul feroce este neproductiv, chiar din perspectiva interesului personal;

- J.J.Rousseau: lucrarea "Discurs asupra inegalitatii dintre oameni" respingerea egoismului

feroce;- fara un conflict omni contra omnes;

- conventuirea sociala are un gen de motivatie care tine de realismul pragmatic;

- egoismul iluminat e bazat pe intelegerea rationala a faptului ca pe termen lung, avatajele

proprii pot fi mai mari daca nu se promoveaza o concurenta rapace ci cooperarea;

- o afacere in cele din urma, o activitate cu participarea a doua parti, o negociere; -

teoria lui Adam Smith conform careia toti intreprinzatorii sunt preocpati numai de interesul

propriu are in vedere doar tranzactii singulare pe termen scurt;

- oameni de afaceri au interese comune iar strategia competitiei presupune respectarea unor

reguli.

Afacerile din perspectiva micro si macroeconomica

- subiecte sensibile, care ar trebui analizate din perspectiva micro si macroeconomica:

- scopul afacerilor: profitul

In viziune microeconomica scopul firmei este numai maximizarea profitului, iar termenul

specific este numit activitate "teleopatica"( urmareste numai scopul propriu).

In viziunea macroeconomica firmele au obligatii morale care nu apar in virtutea interesului

intreprinzatorilor, ci in virtutea unor functii si roluri sociale, se schimba prioritatile in raportul

profit-nevoi sociale, iar scopul este satisfacerea nevoilor sociale.- P.Druckner: omul trebuie sa isi "asume constient responsabilitatea pentru binele comun si

sa-si infraneze interesul propriu;

- aceasta viziune trebuie dublata cu o perspectiva pe termen lung.

8/3/2019 ETICA SI TRANSPARENTA

13/21

13

Curs 5

Conceptul de responsabilitate sociala corporalista:

Doua concepte diferite :

Responsabilitatea social corporalista sa fie obligatorie pentru firme.

Firmele sa-si asume in mod voluntar RSC drept actiune pentru a indeplini conceptele si

intresele sociale.

Premisa de baza de la care porneste RSC este aceea ca profiturile, oamenii si mediul pot fi

armonizate.

Responsabilitatea sociala a firmei revine ca. Renuntand la al treilea termen vorbim de RS,

responsabilitate sociala pentru studierea comportamentului acestuia. Numarul de intreprinderi

mici si mijlocii a sporit in economia mondiala. Dimensiunile etice pot fi atinse nu doar de

marile corporatii ci sub multiple aspecte si de firme mai mici chiar daca ele sunt corporatiste.

Etica managerial reprezinta felul in care se iau deciziile care afecteaza persoane si grupuri,

domeniu in care se defines drepturile si indatoririle precum si regulile pe care sa le respecte

persoanele ce decid.

2. Argumente pro si contra responsabililtatii sociale:

Motive de ordin economic corporatiile isi asuma o serie de responsabilitati sociale in masura

in care efectele sunt benefice pentru profitele lor, generand imagine pozitiva.

Motivul deontologic premise ca afacerile au o datorie de ordin moral fata de societate si

comunitatea in care isi desfasoara activitatile

Motivul presiunii sociale societatea ca intreg

Justificari:

-corporatiile dau nastere unor probleme sociale si au responsabilitatea de a le solutiona

-multe dintre aceste firme folosesc resurse importante, utilizate la mai mult decat nivel

rational se epuizeaza

- toate activitatile corporatiilor au un anumit impact social,nu e corect sa se suporte numai

consecinte pentru profituri

-departe de a depinde exclusive de actionari, activitatea depinde si de alte grupuri de a caror

interese trebuie sa se tina cont.

8/3/2019 ETICA SI TRANSPARENTA

14/21

14

Argumente critice:

Milton Friedman: exista o singura responsabilitate a managerului utilizand resursele si energia

pt profit

y Numai fiintele umane pot fi normalmente responsabile, corporatiile nu sunt oameni ciorganizatii

y Daca exista vreo responsabilitate aceea este responsabilitatea fata de actionari, anumeprofitul

y Problemele sociale nu ii privesc pe managerii corporatiilor, ci sunt de competentastatului.

y Corporatiile sunt conduse de indivizi umani.y Responsabilitatea corporatiilor nu sunt numai fata de actionar ci si de altiiy

Exista un set de valori si o cultura organizational a firmei care influenteaza puternicdeciziile managerului.

In contextul European se pastreaza nivelul celor 4 responsabilitati dar se schimba mediul

in ierarhie.

In ce priveste cea economica, in sua este profitul pt actionar, in europa exista si

preocuparea pentru colectivitatea locala si pentru angajat.

Aspectele etice sunt punct sensibil.

Responsabilitatile de filantropie in Europa nu au fost lasate ca aspecte discretionare.

4. Responsibitatea sociala ca strategie de firma

Este faza actionala a responsabilitatii. Se refera la modul in care raspund firmele

asteptarilor sociale.

y Sunt 4 tipuri de strategii:y Strategia reactiva cand neaga si refuza orice RSCy Strategia defensive cand recunoaste responsabilitati dar merge pe efort minimy Strategia acomodanta cand firmele isi accepta responsabilitatile si incearca sa ia

niste masuri in acest sens

y Strategia pro-activa in care firmele inceara sa anticipeze niste asteptari. Vine inintampinarea unor nevoi ale publicului si realizeaza chiar mai mult decat I se

pretinde la momentul respectiv.

8/3/2019 ETICA SI TRANSPARENTA

15/21

15

In functie de implicarea managerului fata de responsabilitate sociala:

Model economic accent pe:

1.

Productie2. Exploatarea resurselor3. Decizii interne bazate pe marketing4. Profit maxim5. Promovarea intereselor6. Guvernul are rol minor

Modelul socio economic

Accent pe :

1. Calitatea vietii2. Conservarea resurselor natural3. Decizii bazate pe marketing dar supuse controlalelor comununitare4. Echilibrarea profitului cu beneficiile sociale5. Promovarea intereselor de firma si comunitate6. Implicarea active a guvernului.

Transpunerea in practica a politicilor de responsabilitate sociala

Etapa 1 cand managerul recunoaste unele obligatii sociale si are obligatia de a elabora o

politica de viziune

Etapa 2 ii priveste atat pe specialisti cat sip e cei din managementul de varf

Etapa 3 priveste managementul diviziei, angajamentul membrilor organizatiei de a se

conforma obligatiilor sociale.

Relatia dintre asumarea responsabilitatii sociale si performanta sociala

Relatia dinrtre RS si succesul competitive este de un mare interes, pentru ca firmele cauta noi

cai de diferentiere vocatia societal fiind puternic monitorizata

Legaturile positive dintre performanta sociala si cea financiara devin tot mai evidente mai

ales in lumina importantei crescande a activelor intangibile, precum reputatia brandul si

informatiile. Un produs promovat se vinde mult mai bine

O companie buna va fi bine perceputa de public si va inregistra profituri substantiale.

8/3/2019 ETICA SI TRANSPARENTA

16/21

16

Partile implicate in afaceri si aspectele etice:

1. Locul actionariatului si relatia actionar manager:Actionarii(shellholders) persoanele care detin capitalul social, adica proprietaru.

Actionarul persoana fizica si juridical proprietara a uneia sau mai multor actiuni emise

de o SC anonima sau in comandita. El are calitatea de asociat la o societate pe actiuni.

Pe parcursul sec XX actionarii si-au delegat atributiile de manager cand s-a declansat

o revolutie veritabila manageriala.

In societatea contemporana s-a manifestat pregnant transferul de putere de decizie si

control dinspre proprietar spre manageri.Managerul reprezinta cheia valorificarii

eficienta a proprietatii.

2. Responsabilitatile fata de actionari

Puncte de vedere diferite:

Liberalismul economic, arata ca factorii executivi ai unei corporatii raspund exclusiv fata

de actionari.

Adeptii capitalismului cu fata umana considera actionarii doar.

Intre actionari si manageri se stabilesc relatii de reprezentare pe baze contractual.

Aceste relatii implica 2 aspecte:

Conflict de interese intre actionari si manageri actionarii doresc profituri cresterea valorii

actiunilor managerii urmaresc putere,prestigiu salarii mari.

Asimetria informational, pentru ca managerii cunosc mai multe trepteactivitatea

companiei decat titularii.

Managerii au urmatoarele indatoriri fata de actionari:

y Obligatia de a actiona in beneficiul companieiy Obligatia de competenta si seriozitatey Obligatia de diligent pentru a face toate eforturile pentru succesul firmei.

Monitorizaireia activitatii conducerii executive:

8/3/2019 ETICA SI TRANSPARENTA

17/21

17

y Consiliu supervisory Firme de audit

Probleme etice ce apar in management:mita, constrangerea, furtul,

inselaciunea,discriminarea, poluarea mediului.

In marile corporatii intre manageri si actionari apar cateva aspecte :

Datorita concurentei li s-au promis in acvans din partea actionarilor, venituri foarte mari

pentru abilitatile lor extraordinare.

Multi directori sunt platiti nu numai prin salariu foarte mare ci si prin oferta de actiuni. De

multe ori firma nu are acea performanta afectata fata de cat castiga el.

Comisia de supervizare e manipulata de marii directori si nu prezinta interesele actionarilor

Probleme etice pe pietele financiare globale:

-Controlul resurselor financiare pentru ca guvernul nu le mai poate controla

-competitia cu tarile in curs de dezvoltare

-Realizarea unor tranzactii ilegale

3. Alti participant la afaceri si responsabilitatile fata de ei:Angajatii,consumatorii, distribuitori, furnizori, calitatea locala(stakeholders)

Angajatii sunt o categorie deosebita. Relatiile dintre ei si angajati ar trebui

reglementate printr-un contract de munca. Statutul si conditia angajatilor, pun

probleme specifice.

Piata muncii este foarte segmentata.

Aspectele etice fata de angajati privind:

y Dreptul la muncay Un contract de munca legaly Pericolul de a fi concediaty Asigurarea unui venit echitabily Dreptul la conditii de munca adecvatey Dreptul la discretie fata de viata privatey Aparitia unor forme de discriminare

Hartuirea sexual o forma de discriminare a angajatilor se refera la acordarea unor avantaje pe

linie de serviciu sau conditionarea unei promovari in schimbul favorurilor sexuale.

Obligatiile angajatilor: loiali, obidenti, a fi confidential, a nu fura, sa nu raspandeasca

zvonuri,sa tina cont de interesele firmei in care lucreaza, sa renunte la persoanele care produc

daune, sa faca dezvaluiri publice.

8/3/2019 ETICA SI TRANSPARENTA

18/21

18

Afaceri si consumatori:

Probleme etice:

1.Calitatea si siguranta produselor

2. politica de preturi

3.strategia de marketing

Consumatorii vulnerabili, fie ca sunt varstnici, copii, incompetent decizioinal, sunt saraci ,au

necesitati fizice emotionale boli, incapacitate financiara pentru un trai decent.

Consumatorii exclusi fac parte din segmente de piata indezirabile carora nu le sunt asigurte

niste servicii: fie ca sunt departe de piete,piete improfitabile, nesigure exemple

Imprumuturile refuzate de banci pentru pers cu salar mica

Furnizorii de tv internet, nu asigura aceste servicii in zone cu putini abonati la distante mari.

Consumatorii si responsabilitatea lor etica : trebuie sa se protejeze ei insisi de piata, oficiul

pentru protectia consumatorului.

Participantii la afaceri sunt: actionarii, angajatii, consumatorii, distribuitorii,furnizorii,

comunitatea locala, mediul natural.

Curs 6

Etica in administratia publica

Dilemele functionarului public

Odata cu aparitia statelor moderne, oficialii guvernamentali au fost priviti ca administratori si

gardieni ai resurselor publice. In schimbul increderii acordate de cetateni se astepta ca ei sa

puna interesul public deasupra interesului personal.

Def.Etica in serviciile publice este definita ca o totalitate de norme care descriu cum anume

functionarii publici ca agenti ai statului ar trebui sa-si exercite judecata si discretia in

indeplinirea sarcinilor oficiale.

8/3/2019 ETICA SI TRANSPARENTA

19/21

19

Primul cod etic al sectorului public dateaza din 1924 in SUA. Etica in AP este un subiect

puternic dezbatut intre asteptarile si obligatiile legate de liderii publici, enumeram:

- grija pentru bunurile publice;

- respectarea legii, respectarea procedurilor instutionale;

- ghibzuinte manageriale functionale;

- dovada onestitatii si increderii in gestionarea informatiilor oficiale;

- actiunea corecta in exercitarea autoritatii;

- demonstrarea prudentei si judecarii in luarea deciziei;

- asigurarea increderii cetatenilor, subordonatilor;

- indrumarea corecta si motivarea subordonatilor pentru indeplinirea sarcinilor.

Def. Administratia publica e un serviciu orientat catre cetatean, este instrumentul

fundamental prin care guvernele inteleg ce politici noi sau de ce benificii are nevoie societatea

si a determina efectele politicilor de guvernare.

AP are ca scop, sa promoveze o intelegere superioara a guvernarii, sa incurajeze politici

publice care raspund unor nevoi sociale, sa instituie practici manageriale eficiente.

Moralitatea in AP necesita o obtiune intre a actiona conform unor principii sau a asculta de

indicatii superioare. Principala cerinta a functionarilor publici este corectitudinea.

Un pericol permanent este birocratizarea excesiva si senzatia birocratilor ca ei pot impune

niste legi uitand ca sunt simpli alesi ai cetatenilor.

Aspecte neetice in AP: abuzul de putere pentru beneficii personale, incalcari ale legii si

primirea de mita.

In Romania dupa 1990 urmatoarele documente reglementeaza activitatea in domeniu:

- statutul functioanarului public

- legerea managerului public si codul de conduita (legea 7/2004)

Principiul transparentei

Intre principiile generale de functionare a serviciilor publice se numara si principiul

transparentei.

Conform acestuia serviciile publice trebuie sa consulte beneficiarii ori de cate ori este posibil

inainte de a lua decizii care privesc organizarea si continutul serviciului oferit, deasemena ca

orice beneficiar sa poate avea acces la documente in limitele legislatiei.

In ce priveste transparenta decizionala isi are originea...., legea 554/2004, legea 52/2003.

Lipsa transparentei decizionale conduce la incredere scazuta a societatii in forta actelor

normative.

Coruptia si lupta anti-coruptie

Def. Coruptia e abaterea de la moralitate, cinste si indatorie. In documentele ONU coruptia e

numita abuzul functionarului public pentru castiguri personale.

8/3/2019 ETICA SI TRANSPARENTA

20/21

20

Coruptia este abuzul celora carora li sa incredintat puterea pentru foloase personale. In anul

2010 Romania era pe locul 69, iar in 2011 pe 75 pe pozitii codase in UE dupa noi fiind numai

Bulgaria si Grecia.

ANI a luat fiinta prin legea 144/2007, prin aceasta Romania a fost prima tara europeana care a

creat o institutie specializata in verificarea averilor, conflictelor de interese si a

incompatibilitatilor. Sudiile arata ca in mare parte coruptia este influentata si de nivelul

saraciei.

In sinteza etica in AP vizeaza mentinerea increderii publice in institutiile statului si in actele

normative.

Etica in relatiile publice

Rolul PR este de creare a imaginii publice, ele sunt o functie distincta de management care

ajuta la un climat de comunicare, intelegere, acceptare si cooperare intre o organizatie si

publicul sau. In esenta ele se concentreaza pe reputatie, ele pot definite si ca un proces de

actiuni, transformari care genereaza un rezultat si anume buna imagine. Obiectul PR este

opinia publica, ele au aparut doar in secolul XIX ca o practica industriala, exista o stiinta a PR

.

Exista PR: - interne: care se adreseaza personalului angajat

- externe: care se adreseaza celor din afara

Menirea si responsabilitatile PR

Scopul PR consta in sondarea nevoilor si aptitudiniilor publicului, pentru a veni in

intampinarea acestor nevoi si pentru a determina o atitudine pozitiva. Menirea PR este de a se

asigura ca binele public este luat in vedere cand se stabilesc strategii, PR au o responsabilitate

sociala. Pot interveni

conflicte de interese in ce priveste responsabilitatea de propriul client si responsabilitati

sociale mai largi.

Responsabilitatile se grupeaza in 4 categorii:

1. responsabilitati practice pentru modul de corectare, stocare a informatiei;

2. responsabilitatea in publicitate si in sponsorizare;3. responsabilitati in informarea publica, in dezbaterile organizate, in difuzarea stiriilor;

4. responsabilitati individuale: a actiona conform unor valori

Codul de etica in PR

www.prsa.org- sa infiintat in SUA in 1947 si avut primul cod in 1954.

8/3/2019 ETICA SI TRANSPARENTA

21/21

21

Motivarea intrinseca a PR consta in contributia la mentinerea sanatatii comunitatii si

adaptarea reciproca intre organizatii si diferitele categorii de public.

In sinteza PR e un domeniu orientat spre interesul public, contribuie la relationarea reciproca

a institutiilor si publicului, reprezinta un element important in sistemul de comunicare sociala

si contribuie la dezvoltarea responsabilitatii sociale a unei organizatii.