L. PAICU . M. LUPU . M. LAZAR

Lit;erfrturfr rornfrndpregdtire individual5 pentru

proba scrisl - examenul de bacalaureat

ESEUL

CupRrNs

Argument

Cumcitimprogramapentruexamenuldebacalaureat? .. ....... 7

Fundamente ale culturii romane. originile qi evolufia limbii romane 11'

Perioada veche. Formarea congtiinfei istorice 15

Curente culturale/ literare in secolele XVII-XVIII: umanismul gi iluminismul ' . 21'

Paqoptismul. Rolul literaturii in perioada pagoptisti: Dacia literutd - Introduclie. RomAnia, intre Occident gi Orient: Vasile Alecsandri, Balta-Albd,

Chiri{a in proain{ie (un text la alegere)o Romantismul: Romantismul in literatura paqoptistl (un text, la alegere) . . . . .

-Poezia Gr. Alexandrescu, Umbta lui Mircea, La Cozia

-Proza(nuvela romantici) : C. Negruzzi, AlexandruLdpuqneanul . . . . . . . . .

Epoca marilor clasici. Studiu de caz: Criticismul junimist. ]unimea, Titu Maiorescu (un text) . 63

o Poezia romanticd Mihai Eminescu (trei texte, la alegere): Luceafdrul,

Odd (tn metru antic), Scrisoarea I, Floare albastrd 73

. Realismul .Prozarealistd (un text, la alegere)

- Nuvela psihologicd: I.L. Caragiale,ln oreme de rdzboi,IoanSlavici,Moaracttttotoc ..'..100

-Romanul:IoanSlavici, Mara. .... 120

. Comedia (un text): I.L. Caragiale, O scrisoate pierdutd . . 131

. Basmul cult (un text): Ion Creangd, Poaestea luiHarap-Alb - . . . . . . . . 1,49

Curente culturale/ literare la sfirqitul secolului al XIX-lea -inceputul secolului XX. Prelungiri ale romantismului gi ale clasicismului:

OctavianGoga, Rugdciune (untext) ......164. Simbolismul - inceputurile modernismului: Ion Minulescu,Acuareld(untext) ... ' 169

Curente culturale/ literare in perioada interbelici:modernism,tradifionalism,orientiriavangardiste .....175.Poezia interbelicX - modernismul (patru texte, la alegere -

cAte unul pentru fiecare autor canonic):

-GeorgeBacovia, Plumb,Lacustrd ......177-Tudor Arghezi,Testament,Psalmlll .. ...'... 186

29

32

42

4449

CUPRINS

- Lucian Blaga, Eu nu strioesc corola de minuni a lumii,Dali-mi un trup ooi mun[ilor . . . .

- Ion Barbq Riga Crypto Ei lapona Enigel, foc secund [Din ceas, dedus...] . . .

oPoezia interbelici - tradifionalismul: Ion Pillat, Aci sosi pe oremurioStudiu de caz: Diversitate tematicd, stilisticd qi de viziunein poezia interbelicd

.Orientdri tematice in romanul interbelic:- Romanul psihologic: Camil Petrescu, Ultimanoapte de dragoste,

intdia noapte de rdzboi, Patul lui Procust (un text la alegere)

- Romanul experienfei: Mircea Eliade, Maitreyi, Nuntd in cer(un text, la alegere)

- Romanul realist de tip obiectiv (un text): Liviu Rebreanu, Ion . .

- Romanul realist balzacian (un text): G. Cilinescu, Enigma Otiliei- Romanul realist mitic: Mihail Sadoveanu, Baltagul

oStudiu de caz: Modele epice in romanul din perioada interbelicdrPovestirea: Mihail Sadoveanu, Hanul AnculeioRomanul in perioada postbelic5:

- inainte de 1980: Marin Pred4 Morome[ii, Cel mai iubit dintre pdmdnteni;(un text, la alegere)

- dupd 1980: Mircea Nedelciu, Zmeura de cdmpie (un text)oPoezia in perioada postbelicd (patru texte, la alegere):Nichita Stdnescu, Cdtre Galateea, tn dulcele stil clasic, Lec{ia despre cub;Marin Sorescu, Pooeste

oTeatrul in perioada postbelicd: Marin Sorescu, Iona (un text) .

r Curente culturale/ literare: postmodernismul;Mircea Cdrtdrescu, Leaantul (poezie epicd)

Curente literare; Clasicism - Romantism - Realism

Anexa 1 - Despre studiile de caz gi dezbateri

Anexa 2 - L:rdice - Concepte de istorie qi teorie literari utilizate

209220230

23s

254

276

303

318

JJJ

341,

360

368389

396

415

419

426

431

437

FUNOETTNENTE ALE CUTTURII ROMANEOmctstILE $I EVoLUTIA LIMBII RoMANE

I. Delimitiri terminologice

Alfabet chirilic - vechi alfabet folosit la scrierea limbii slave, compus de fraliiChiril qi Metodiu in sec. al lX-lea qi intrebuinlat gi in Jirile RomAne pAnd cdtre 1860.

Dialect - varietate teritoriald a unei limbi, ale cirei trisituri caracteristice (fonetice,

lexicale, gramaticale etc.) o deosebesc de limba comund a intregului PoPor gi de alte

ramificalii teritoriale ale acestei limbi.Grai - varietate teritorialf de rang inferior a unei limbi, subordonati dialectului,

folositd pe un teritoriu restr6ns gi caracterizati printr-un numdr de trdsdturi lingvistice

neesenliale.Limba latini vulgari/ populard - limbe italicd vorbitd de majoritatea clasei mijlocii

in Imperiul Roman, ce se deosebea de latina clasici utilizatd de elite prin elemente de

g.u*iti.e, vocabular qi pronunlare. A constituitbazaformdrii limbilor romanice.

Limbi literari - aspectul cel mai ingrijit al limbii unui popor, stabilit prin norme

unitare gi consolidat prin scris.Limba romAni comuni - stadiu al limbii romAne premergdtor apariliei dialec-

telor sud-dunirene: aromAn, meglenoromAn qi istroromAn (aprox. sec. VII-X)'

Limba romAni - potrivit lingvistului Al. Rosetti, ,,este limba latind aorbitd neintrerupt

tn partea orientald a Imperiului Roman, cuprinzknd proainciile dundrene (Dscia, Pannonia

de sud, Dardaniq, Moesia Superioard gi lnferioard), din momentul pdtrunderii limbii latine

in aceste proaincii gi pAnd tn zilele noastre" .

Norma literari/ norma limbii literare - are in vedere un anumit uzaj lingvistic

impus in comunicarea oral6 sau scrisS. Degi nu implicd existenla unor forme prohi-

bitive, precum normalingaisticd (ale cdrei reguli, inregistrate in gramatici, dicfionare

explicaiive sau ortografice gi ortoepice, sunt obligatorii pentru orice utilizator al

limbii), norma literaid impune anumite constrAngeri atAt asupra vorbitorilor, cAt 9i

asupra celor care o utilizeazd in scris. Chiar dacd are un caracter istoric, ea se schimbd

lent, deoarece rolul sdu este tocmai acela de a consacra un singur uz al limbii pentru

o perioadd relativ lungd de timP.Slavoni - varianta scrisd a limbii slava veche.

II. Prezentare generali

Scurt istoricLimba romAnd face parte din familia limbilor romanice, impreuni cu franceza,

italiana, spaniola, portugheza, catalana, provensala, retoromana, sarda, dalmata etc.

Toate limbile romanice au evoluat din limba latind popul ardl vulgard. Originea limbiiromAne este legatd de formarea poporului romAn, proces complex de sintezd

daco-roman5, asupra ciruia s-au exercitat in timp qi alte influenle'

12 FUNDAMENTE ALE CULTURII nouANE. Sec. I: consolidarea stipAnirii romane in zona Dundrii.. 101-106: cucerirea Daciei de cdtre taian.' 212: prin Constitufia lui Caracalla, locuitorii Daciei devin cetifeni romani.o 271-275: ,,retragerea,, aureliani din Dacia.' sec. III-IV creqtinismur pdtrunde in provinciile dunrrene.o Sec' VI: sosirea slavilor in zona Dundrii gi inceputul amestecului cu populafia

romanizat5.o sec' IX: limba slavi vedre, care nu cunogtea decat varianta vorbita, capdti giformd scrisd, prin inventarea alfabetului aga-numit,,chirilic" de cdtre fralii Ciirit iiMetodiu. Din acel moment gi pani in sec. al XVI-lea, limba bisericii romanegti, aculturii gi a cancelariei va fi slavona (slava veche).o Sec' X-XI: scindarea limbii romAne comune prin aparifia dialectelor sud-du-

ndrene; constituirea cnezatelor gi voievodatelor condiuse de Glud, Gelu gi M".,r*o*t.e Sec. XI-XII: pitrunderea maghiarilor in Transilvania.o Sec. XIV intemeierea Jdrilor RomAne.

- _ r 1508: la TArgovigte se tipireqte prima carte in fdrile Roman e, Liturghierul lui

Macarie, in limba slavoni. vor urma un octoih (rsr6) qi un Tetraevanghel (1512).t 752'1.: primul document in limba rom6n i, scrisoaria lui Neacau ait camputungcdtre judele Bragovului. Din sec. al XVI-lea d.ateaz|gi un numdr de manuscrise (textelemaramuresene): Psaltirea scheiand, Psaltirea aoroneleand, psaltirea Hurmuzachi,Codicele aoronelean.

o 7544: la Sibiu se tipireqte prima carte in limba romani, Catehismul luteran.r 1559: la Braqoy diaconul Coresi tnfiinte azd o ttpograhe proprie, unde, de-a rungula circa doudzeci de ani, apar 11. tipdrituriin limba ,i-urro.a gi g i1ti-bu romand.

' 1561: primul a fost Catehismul (cca.1559^-1560) tipdrit de Coresi in limba romSnd,Eaangheliantlromdnesc, kadus din slavonS. inwei'doitoole, el gi-a jusfficat gi teoretic,,indrdzneala", scriind: in sfdnta beserecd mai bine e a grdi cinci ciainte cu tn{eles decdt 10mie de curtinte netntelese in limbd strdind. Tofugi, in acest moment influenla slavoneiasupra limbii romAne este inci importantS, cu precddere in rAndul cdrturarilor.

' in secolul al XV[-le4 mai ales din a doua jumdtate, limba slavond pierde teren infavoarea celei grecegti, utilizatd tot mai mult irrbisericd. ,,Descoperirea,, originii latinea neamului - ,,Rumdnii'.. toli de ra Ram [Roma] se trag", r, ur"L-u uimit gi totodatimAndru Grigore Ureche, inLetopisqtulldriiMolilorri-uuorienta interesul cirturarilorgi spre limba latind, a cdrei influenfi va deveni tot mai putemicd. Dar diferenfele localedatorate graiurilor tind 3 micooreze avantajele rezultate dinimbogdfirea vocabularului,incat pentru prima datd, un cdrturar roman, mitropolitul simiori$tefan, simte nevoiasd clarifice mdcar la nivel teoretic aceastd problemd, indemn6nd la unificarea limbii. inPtedoslooia la traducere a Noului Testiment de la Bdlgrad (Alba-Iulia) din 164g elsPune: Bine gtim cd cuaintele trebuie sd fle ca banii, cd banii aieia sunt buni carii tmbld tn toate{drdle,^agia gi cuointele acele sunt bune carele le inleleg toli.

' ln secolul al XVIII-lea tendinfa de imbogdfire a limbii se accelereazd, manifestdn-du-se ir:r continuare sub inrAurirea limbilor greacd gi latini. Este vorba ins5 de o acfiunespontand qi nu de urmarea unei doctrine, ctriar dacd un cdrfurar precum DimitrieCantemiD conqtient de noutatea limbajului sdu, simte nevoia acatirii unui dicfionarexplicativ - scard a cuointelor streine idtcuitoare, anmilnumeqte el _, care confine un

ORIGINILE $I EVOLUTIA LIMBII ROMANE 13

mare numer de termeni neologici precum: aaocat - cela ce trage pentru altul phra cu platd;

anonim - cela ce, izttodind ceaa, numele nu i sd gtie; argument - ooroaad doaeditoare; atomuri -lucrul carele intr-alt chip sau parte nu sd mai poate despdr{u despica, tdia; boqld htonicd - boald

carea [ine cu anii; democratie - stdpilnire tn carea cap ales nu iaste, ce toatd lara poate intra la sfat;

fantezie - pdrere, tnchipuirea minfii; himerd - dihania cares tn lume nu sd afld, ciudd neaddzutd,'neaudziti,

afar din fiinld; piluld - gugoagd, bubuglie, carea dau doftorii de inghit pentru liacul;

teatru - locul prioeiii tn mijlocul a toatd iaala . Lirnba :utilizatl' de Cantemir este insd dificiH

pentru cititorul de aziqi, totodatS, diferitS de a altor cdrturari ai timpului.r prima jumdtate a sec. al XIX-lea se caracterizeazd prin tendinfa de reinnoire

lingvisticd, pe de-o parte prin apelul insistent Ia modelul latin, datorat mai ales cir-tuiarilor gcom araetene, pe de alta, la italiand gi francez6. Semnificativd este, acum/

,,evolufia,, pSrerilor unei personalitili a timpului, Ion Heliade-Rddulescu. it 182S, i,"t

Gramaticarom1neascd, semnati I. Eliad, el propunea simplificarea alfabetului chirilic

gi, implicit, principiul fonetic al scrierii, prin renunlarea la o serie de slove socotite

ii"tile. tn tsaO inse, in Paralelism intre limba italiand gi limba romfrnd, considerAnd

cit deosebirea limbii noastre de cea italiand din ziua de astdzi nu este alta, deckt cd a noqstrd a

rdmas ?n stares cea d-intdi [...] gi cea italisnd atnceput de atfrtea oeacuri a se cultiaa ptin

atiorii gi poelii sdi, lHeliade o Propune ca model de urmat. Printre consecinfe, vor fiaparilia unui num[r mare de neologisme de origine italiand, dar 9i schimbdri orto-

g.ufi." ale ciror urmdri mai dau bdtaie de cap qi azi rom6nilor,,precum grafia unor

ir*" proprii care^confin dublarea consoanelor plasate intervocalic: Negruzzi, Russo,

Bolliac, Rosettietc. in18+f ,int-unVocabular deoorbe strdineinlimbaromilnd, Heliade

merge mai departe, propunand inlocuirea unui mare numdr de cuvinte slavone,

*ugltiur", turceqti, nemleqti 9i greceqti - peste 1000 -, considerate de prisos sau urkte, ptinterieni de origine italiani, litine qi, in cAteva cazuri, prin creafii personale: alddmaq

r turc.) - de bdul, de mknd bund; boald (slv.) - lotsire a rdului, maladie, morb; bogat (slv.) -:nnau;it, bdnos, pecunios, opulent; brutar (gerrn.) - pdinat; aijelie (slv.) - uraSan, tempestd;

*paia glv; - nea, niue; iubire (slv.) - amare; corabie (slv.) - bastiment, naad; cordbier (slv.) --wtelot, marinar; nenorocire (slv.) - disgralie, infortund; zilmbet (slv.) - surds; aeste (slv') -,:inelld, aais, anunf;etc. El devine, de asemenea, partizanulinlocuirii literei r, de origine

*receascS, prin cs (grafie insuqitd irtre alfii de vasile Alecsandri). Iat6 un exemplu de

ii1nUu; extras din poemul sdu Serafita: A! belld egti, dilecto! $i capellura-[i blondd,/ De

--olupiate peplu, ca crinii lui Amor,l Cu buclele lui Phebu te-ammantd, te circonddl Electtic

.;Jioasd. Te-acoperd, cd morlAsemenea oscilafii il vor determina pe Mihai Eminescu sd

arirme c6 tot ce a clddit l. Eliad, modestul dascdl de la Sfdntul Sarta, a stricat Heliade.

. procesul de norrnare al limbii literare incepe abia in a doua jumdtate a sec. al XX-lea

dati cu infiinlarea Academiei Rom6ne. Atunci, ca urmare a kecerii de la grafia chirilich

a cea latinS, se declangeazi aqa-numihrl ,,r|zboi al limbilor" care va ducg in final, la fixarea

:r-crmei lingvistice qi va accelera totodatd procesul de definitivare a normelor unice ale

-:rLbii literare. Lupta s-a dus atunci 9i pentru impunerea unuia dintre cele doud sisteme

:e saiere, cel etimologic qi cel fonetic, problemi depagitain 1880, cAndAcademia adoptl

:oul proiect de ortogiafie. DrPd aceastd dati, se poate vorbi in mod clar despre o limbd

::erari unitard,in sensul unui ansamblu de norme supradialectale, qi modernd'

. in anul 7904 apare primul indteptar ottografic.

14

Trisituri definitoriiElementele constitutive ale limbii romAng sistemul fonetic, structura gramaticali,

cea mai mare parte a fondului lexical principal qi a vocabularului activ "rit a" originelatind,

',ceea ce dozsedeEte caracterul romanic al limbii noustre,,t.

- r CAteva particularitXli fonetice: transformarea consoanei I aflatiintre dou6 vocaleinr (gula - gurd, sale - sare, dolus - dor);modificarea unor vocale urmate de consoanan (bene -bine, lana -ldnd); modificarea unor consoane urmate de vocala i (tibi - lie, dico- zic) etc.

o sistemul morfologic al limbii romAne a mogtenif reorganizand gi, uneori, sim_plificand pe cel al latinei populare: declindrile, gradele de"comparafie, pronumele,cele p^atru conjugdri, majoritatea adverbelol, prepozifiilor gi conjuncfiilor.

o sintaxa limbii romane menfine caracteristicile sintaxei latinei populare.o Lexicul (vocabularul debazk) conline in cea mai mare parte cuvinte de origine

latind (peste 60%) gistavd (20%).

Structura etimologici a lexicului romAnesc modern:' Cuvinte mogtenite-din latind - majoritare (mamd, inimd, gurd, cap, apd, floare, car,

an, noapte, iarnd, sdptdmdnd, a bea, a lua, a fugi etc.).

' Din limba daci s-au pdstrat doar cateva cuvinte - abur, baltd, barzd, brad, brdu,b1rz.d,

1nyl, mazdre, pupdzd, strungd, aatrd, aiezureetc. - gi un numdr de toponime , argrgi,

Crig, Mureg etc.

' imprumuturi lexicale mai vechi, din limba: slavd (babd, netsastd, ogradd, sat, ulild,coco.Ql rac, deal, luncd, gdild, sfdnt, muncd, noroc etc.);maghiard (abdnui, iyagaaui, cmanaetc.); greacd (a chioernisi, a catadicsi, a silabisi, a plictisielc.); turcd 1mo7, iaiiet, danilana,chef etc.).

' Imprumuturi lexicale mai noi, din limba: fuancez| (caiet, bursd, abajur etc.);germani (blif, diesel, gaibd, laitmotits etc.); italiani (duet, opeid, partiturd, urnia, arrpit,armatd etc.); englezd (lider, uenel, aisberg etc.) etc.

III. Competenfa de evaluat

o Construirea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului culfural romAnesc,prin integrarea qi relationarea cunogtinlelor asimilate.

Cerinfi:Scrie un eseu liber avAnd ca temd originite gi eaolulia limbii rombne- integrAnd atAtinformafiile de mai sus, cAt qi pe cele dobAndite la clasd. Este util sd ai in vedere

urmdtoarea structurl a eseului: ip otez6/ premisd (punct de plecare), argumentafie(trei - patru argumente de naturdieoretici i:rso{ite de exemplificari corespunzdtoareale premisei) qi concluzie/ sintezX (partea rinata a

"*pr.,".ii, care cuprinde ideileesenfiale din cuprinsul eseului).

FUNDAMENTE ALE CULruRII ROMANE

t Theodor Hristea, sinteze de rimba romdnd, Editura Albatrog Bucuregti, 19g4.

15PERIOADAVECHE

PERTOADAVECHEFORMAREA CON $TIINTEI ISTORICE

I. Delimitlri contextuale

Formarea conqtiinlei istorice a poporului romAn se teahzeazd treptat, incep6nd cu

preocupdrile umanigtilor din secolele al XV-lea - al XVIIIe a, care consemneazd in

documentele care s-au pistraf scrise mai intai in limba slavon6, apoi in latin6' iar mai

tArziu in limba rom6nS, modul in care romAnii din diferitele provincii se inscriu in cursul

istoriei: situarea lor tr timp gi spaliu evenimentele istorice, limba, cultura, obiceiurile'

II. Competenfa de evaluat

. punerea in context a textelor studiate prin raportare la epocd sau la curente

culturale/ literare (umanismul).r Construirea unei viziuni de ansamblu asuPra fenomenului cultural romAnesc'

Cerinfa:scrie un eseu de sinteza despre contribufia cronicarilor moldoveni la formarea

conqtiinlei istorice.

:CONTINUTU} ESEUIUI .'r', ::',,, :t,,i :,',,,,ir

IPOTEZACronicarii moldoveni sunt boieri luminafi, cirturari preo-

cupafi de consemnarea istoriei poporului, fiind conqtienli de

roiul sdu educativ. Temele fundamentale abordate de cronicari

gi care au contribuit la formarea congtiinlei noastre istorice sunt:

originea tatinS, comund a tuturor romanilor, latinitatea limbii

,orian", fenomenul continuitdfii poporului romAn in acest

spaliu geografic, consemnarea evenimentelor istorice trecute

,url "ottt"*porane

(istoriografia), institulia domniei (chipuri 9i

tipuri de domnitori, rolul lor in politica intemd 9i externd etc')'

DEZVOLTAREA ARGUMENTELORCronicarii moldoveni, Grigore lJreche, Miron Costin, Ion

Neculce, sciu Letopiselul ldrii Moldooei, inregistrAnd firulistoric al evenimentelor petrecute de-a lungul vielii fiecdruia

dintre ei. Cronica boierului Grigore Ureche cuprinde eveni-

III. Sugestii de redactare

STRUCTU,RA

Contextulumanismuluirom6nesc

Temelefundamentale dincronici

Cronicarii moldoveni- Letopisetul firiiMoldovei

16

Funcfia educativi givaloareamoralizatoarea istoriei

Obligafia Gerceteriicritice a izvoarelor gidocumentelor

Responsabilitateamorali aistoriografului

Originea romani,comuni a tuturorromSnilor

Latinitatea limbiirom6ne

PERIOADA VECHE

mentele petrecute in istoria Moldovei, din anul 1359 (de laintemeiere) pAnd la a doua domnie a lui Aron_Vodi (1594).Miron Costir; cel mai erudit cronicar moldovean'gi findiplomat, reconstituie evenimentele petrecute intre t6OS gi1661...1on Neculce, primul nostru povestitor artist, consem_neazi. evenimentele petrecute intre anii 1661 qi 1743, o etapddramaticd a istoriei Moldovei.

ConcepEia cronicarilor asupra rolului istoriei este umanisti.Motivul pentru care consemneazd evenimentele

"rt" *.roug_

terea istoriei. Ei cred in funcfia educativi qi valoarea *orr_lizatoare a istoriei idee afirmatd inci din predosroriacroniciilui Grigore Ureche: ,,MuQi scriitori au neooit de au scris rAndul Eipoaestea ldrdlor, de au ldsat izaod pre urmd, Ei bune gi rele, sd ramAUfeciorilor gi nepolilor, sd le fie de tnz:d[dtuid, despre cele rele sd sdfereascd ;i sd sd socoteascd, inr de pre cere- bune sd urmeze Ei sd sd?naefegi sd sd?ndirepteze.', Miron Costin continui Letopise{ul,animatde aceeagi convingere, dupd cum mdrturisegte in predoslooie:,,sd nlt sd uite lucrurile gi cursul ldrdi, de uni, ou pdrdsit a scrierdpdosatul Ureche,orniczl,,. $i IonNeculce expriml, in stilul oralspecific, aceeagi idee: ,,Deci, fra[ilor cetitoritoi cu cht zseliindemnao ,.rti

.ry:: acest ldtopisd{u mai mult, cu atfrta oe{i gti a ztd feri de

primejdii gizterifimaiinodraf a dare rdspunsurira ifaiuriori de taind,ori de ogtire, ori de aoroaae, la domni Ei la noroade de cinste,,.

Pentru consemnarea istoriei neamului, cirfurarii umanigtise preocupd de cercetarea critici a izvoarelor gi documen-telor, pentru ci scrierile istorice trebuie si slujeascd adevdruffiTd-", act de responsabilitate morali in fala anmaqilor. ,,,Euztoi da sesma de ale mele, cite scriu,,, afirmi Miron iostin inPredoslooie la De neamul moldooenilor. tn aceastd l";;;;;autorul demonstreazd originea latind a romAnilor prlrrtr_oargumentare gtiin{ificd, bazat6. pe autori antici gi umaniqti,aducAnd dovezi de ordin lingvistic, istoric, folcloric: ,,Biruit_augAndul sd md apuc de aceastd trudd, sd scot lumii la zte,dere feliulneamului, din ce izaor gi sdminlie sfrntu ldcuitorii ldrii niastreMoldoaei Qi aga Ei ldrii Munteneqti... gi romfrnii din fuitr rngurEti,cd tot un neam sunt Ei odatd descdlecati.,,

_ _ Afirmarea gi argumentarea originii romane, comune atuturor rom Anilor - ,,RuryAniu cili si afld tdcuitori tn lara llngu_

reascd gi la Ardeal gi la Maramorogu-, de la un loi suntu" cumoldooenii gi toli de la RAm se trag,,, formulati memorabil deGrigore Ureche, Ei latinitatea [;bii romAne sunt preocupdripermanente ale cdrfurarilor umanigti.

Primul nostru umanist care afirmd ideea originii romane,comune a tufuror romAniloq, este Nicolaus Olahus, irr lucrareascrisd in 7536, Hungaia: ,,Romdnii se spune cd sunt colonii romane.

PERIOADAVECHE

,,Toti de la Rimse trag"

Argumente de ordinlingvistic

17

Dooadd de acest lucru e faptul cd au multe cuainte comune cu limba

romand. Moldooenii au aceeaqi limbd, religie 9i obiceiuri ca 9i

muntenii. .. Limba lor ca qi a cetorlalli romkni a fost cfrndaa romand'

ca unii ce sunt coloni ai romanilor. 1...1 Chiar gi acum pe limba lor

se numesc romani." Scrisi in limba latinS, lucrarea este prima

care pune in circuitul umanismului european aceste idei

priviioare la identitatea nafionalI a romAnilor'

Aceeaqi atitudine intAlnim la istoricul savant Dimitrie

Cantemir, care, in lucrarea de vasti erudilie 'Elronicul uechimii

a rotnafia-tnoldo-alahilor (scrisd in latini, tradusi de autor in

limba romAn 6, in 17L7), continud ideile cronicarilor: romani-

tatea gi continuitatea pe teritoriul Daciei, dar depdgeqte viziunea

1or prin faptul cd se-ocupd de rom6nii.din toate provinciile'

inclusiv dJ macedoromAni, 9i privegte istoria noastrd in con-

textul mai larg al istoriei r-rniversale: ,,Deciiaoor mdrturisiprecum

poporul romaio-moldo-olahilor nu din glogozeala [amestecarea] a

'nigteri de strknsurd sd fie scornit, ce din cetdfeni romani, din ostagi

aeierani gi din mari familii sd sd fie ales'" Afirmafia combate' cu

dovezi itiir,gfi." (,,rtor mdrturisi"), o teorie falsi, lansati de

copiqtii cronicii lui Ureche, ,,oameni neirrv5lafi", ci romanizarea

Oaciel s-ar fi fdcut cu tAlhari din temnilele Romei'

in scrierile cronicarilor moldoveni se intreline cultul ,,inte-

meietorilor". Se relatea 26. legenda intemeierii Moldovei' nu-

mele lui Dragoq-vodd este menlionat alituri de alimpiratuiuiTraian: ,,Nealnil ldrki Motdoaei de unde sd trdgdneazd? I Din fdrkle

RAmuIui, tot omul sd creadzdl kaianintiliu,tmpdratul, supuindilpre

dahiil Dragog apoi tn moldoaeni premenindil pre alahi, I Martor este

Troianul, ian;ut tn tara noastrdl $i Turnul-Sdaerinul, munteni' tn

lara aoasird'; lMitot Costin, Stihuri de descdlecatul fdtii''aqezate in fruntea Letopise[ului ldtdi Moldooei de la

Aronu-oodd incoace). Versurile au caracter de odi' de prea-

mirire ainaintagilor, dar afirmafiile sunt suslinute de dovezile

arheologice din cele doud provincii, dovezi numite "martor" '

Griglre Ureche a formulat cel dintai cu claritate ideea uni-

t{ii d;rigine, de neam 9i de limbi a tuturor rominilor" "tolidehRArn ri t og".Este primul care aduce 9i argumente de ordin

lingvistic p"rtru aceisth idee: ,,"' de la rdmleni' cele ce zicem

tatind, pAiie, ei zic panis, carne, ei zic caro, gdina' ei zic galena'.

muieria, mulier, fdmiia, femina, pdrinte, pater, al nostru' noster gi

altile multe din limba laiineascd, cd de ne-am socoti cu amdruntul,

toate cuointile le-am tnleleage." Latinitatea limbii romAne este

suslinuti de Miron Costin, de Dimitrie Cantemit iar mai

tdrziu, in lucririle filologice ale reprezentanlilor $coliiArdelene.

18

lnstitufia domniei,personalitifi

Arta portretului

Grigore Ureche

PERIOADAVECHE

Un alt element al conqtiinfei istorice este institulia domniei,personalitdfile aflate in centrul evenimentelor istorice con_semnate ?n cronici. unele porhete au o veritabild varoare artisticd.

Grigore Ureche, care exceleazdin artaportretului gi inconcizia exprimdrilor memorabile, realizeaiii la moartea lui$tefan cel Mare portretul panegiric (laudd, elogiu) al erouluiexemplar:

i:*.!. o" acestu $tefan aodd om nu mare d.e statu, mfrnios gi deSla!( oyrsAtoiu de singe neainooat; de multe ori la ospe{e omoreafard judelu. Amintrilea erfr om intreg la fire, nelenegu, gi iucrul sdutl gtiia a-l acoperi Ei unde nu gindliai,'orolo il aflai. La lucruri derdzboaie meEter, unde era neaoii tnsugi se airhia, ca adzkndu_l ai sdi,sd nu sd tnddrdpteze gi pentru aceia raru rdzboiu de nu biruia. $,i

":l:-l biruia a$ii, nu pi.e-rdea nddejdea, cd gtiindu_sd cdzut jos, idr ddica deasupr a biruitorilor.,,

Echilibrat, concis, sobru, excelAnd in observafia morald,,,portretul esenrializeazd un caracter gi fixeazd o pildd strdrucitd,,ll.Cronicarul, obiectiv, prezirtdcaliteflle qi defectele domnitorului,fapt ce umanizeazd eroul. portr etuil hzic este doar sclLitat inpropozifa negativd cu sens afirmativ - ,ptn nLt mare la riot, -,ceea ce contrasteazi cu avalanga de atribute morale: impulsivi_tatea domnitorului autoritar care are drept de via|d gi de moarteasupra supugilor sdi _ ,,m6nios Ei de grabd odrsitoriu de sbngeneainoaat".in ilustrarea trdsdturilor molrd", r" r"*arc5 predilec_fia pentru folosirea roculiunilor, mdrci ale vorbirii orir. - ,,o*intreg la fire, nelenegu, gi lucrul sdu il Etiia a_l acoperi,,. nni6,l,preocupat de toate treburile fdrii, omniprezent: ,,Ltnde nu ganiiiai,acolo

-il aflai".in politica extemd exceleazd prin spiritul combativ,

excelent strateg gi conducdtor de oqti _',,1a licruri de rdzboaier^neOtel' - :are cunoagte puterea exemplului _ ,,ttnde era neaoietnsugi se odrilia, ca odzfrniu-l si sdi, sd ni sd tnddrdpteze,, _, dar giprin optimism gi spirit diplomattc_ ,,gtiindu_sd cdzut jos, s;Arddiiadeasupra biruitorilor,,. Se iemarcd rolul inversiunii, al epitetuluiqi al antitezei fur realizarea portretului moral.

Tipul domnitorului ideal se completeaz6 cu aspecte legatede moartea lui $tefan cel Mare, tegetu.a cu poporul gi carac_terul exemplar sunt redate prin slnecd oca ,,gata,,: ,,Iard pre$tefan wdd l-au tngropat lara ci multd jale gi plfrngere in mdnds'tire?n!.u.tny... Atdta jale era, de plilngea toyi ca iupd ui pdrinte al sdu,,,,,Citdnd memoria neamului ce iEi ptilnge pdrintele, llreche ilsanctificd pe aoieaofl,,z. Menfionar"u ,lio. fenomene meteo_rologice sus{ine semnificatia simbolici a morfii domnitorului.

1 Dan Horia Mazilq Cronicarti molilooeni, Ed,. Hum:rritas, Bucureg n, Lg97.2 DanHoria Mazilq op. cit.

PERIOADAVECHE

Miron Costin

lon Neculce

19

Alt portret este acela al domnitorului sAngeros Alexandru

Ldpuqneanul. Nucleele epice qi vorba memorabild consemnatl

de cronicar (,,De nu md aor, eu ti aoiu pe ei gi de nu md iubescu, eu

ii iubescu pre dhngii gi aoiu merget ori cu aoie, ori fdrd tsoie") att

trecut in nuvela lui C. Negruzzi, tot astfel cum mitul eroului

exemplar a servit ca punct de plecare pentru o serie de opere

literaie gi istorice despre domnitorul $tefan cel Mare'

in ultima parte a Letopiselului, Miron Costin consemnea-

zi evenimenie istorice la care a fost martor, fiind ,,un memoria-

list atent asupra oielii 9i asupra oamenilot, "' zugraTJ de moraauri gi

de caractere"3. Recompune destine sub forma wor ,,portrete cu

preponderenld morald, linta fiind, de reguld, ilustrarea unui precept'etic"a.

Cruzimea lui $tefan Tomga, perfidia lui Gaqpar Grafiant'

nesabuinla lui Grigore Ghica sunt trasaturi morale relevate in

mai multe ,,istorisiri pe tema ispagirii". Doui portrete antitetice

opun credulitatea, nepriceperea lui Vasile Lupu vicleniei 9i

ipocriziei sfetnicului siu Gheorghe $tefao care il detroneazd

pe domnitor, luAndu-i locul'Letopise[ul ldrii Moldooei de la Dabiia-aodd pfrnd la a

doua domnie a lui Constantin Maarocordat de Ion Neculce'

lucrare memorialisticd, presdratd cu numeroase caracteriziri qi

portrete, descrieri, anecdote, este precedat de patruzeci 9i doud

ie legende istorice, reunite sub titlul O samd d'e cuointe'

Neculce motiveazi separarea legendelor de cronica pro-

priu-zisaprinfaptulcieledezvdluieintAmplsriverosimile,iar neateitate documentar. Cronicarul face astfel distinclia

dinke adevirul istoric qi ficfiune. Legendele au in centru figuri

ale unor domnitori precum $tefan cel Mare, Petru Rareq sau

Vasile Lupu. Portretul lui $tefan cel Mare se recompune din

cele noudiegende care deschid culegerea, fiind realizat pe linia

trasati de predecesorul Grigore ureche. Talentul de povestitor

al lui Neculce este remarcabil. oralitatea qi ironia sunt trisaturi

ale stilului datoriti carora a fost considerat de G. Cdlinescu un

Ion Creangi al literaturii vedri.in portiete surprinde ticurile, gesturile, faptul caracteristic

(Istratie Dabija ,,bi ttin mai mult din oald roqie decdt din pdhar de

cristal",Mihail Racovrld' ,,ilipdri cd-i om zdlud")' Portretele sunt

plasate in cadrul unor intamplari in urma cdrora formuleaza

concluzii in zicale populare, digresiuni paremiologice, adesea

pleonastice: ,,[Antioh Cantemir] Nu feci ca tatd-sdu Cantemir' sd

sA prie tmpotrioa unei crdii cu o milnd de oameni slabi' Paza bund

3 A1. Piru, Istoia literaturti romkne de la origini phnd la 1830' Bucu-

reqti,1977.a Dan Horia Mazilu, oP. cit.

20

lmportantacronicarilor

Continuitateatemelor identititiinationale incultura romini

PERIOADA VECHE

trece primejdia r€, mielulblind suge la doo maice, capul plecat nu_lprinde sa.bia."

CONCTUZIEOpera cronicarilor este gtiinlificd prin confinut, dar literarl

prin- form5. Importanfa cronicariloiconstd, pe de o partg inideile pe care le-au pus in circulafie, p" d" altd parte, inrealizarea artisticd a scrierilor (dezvoitarea unor tehnicinarative gi descriptive). Chiar dacd unele idei s_au dovedit ul_terior exagerdri, fdrd temei qtiinfific (cum este teza purismuluietnic^, scuzabili prin dorinla de a sublinia nobleqea poporuluiromAn), liniile de cercetare abordate de cronicari au condus ladezvoltarea istoriogr#iei romAneqti, au dat un impuls formiriicongtiinlei identitare gi au contribuit la impunerea limbii na_fionale ca limb5 de culturi.

Temele abordate de cronicarii moldoveni se regdsesc qi incronicile din lara RomAnescd (Letopise[ul Caniacuzinesc,Cr o ni c a B dl enil o r, Cr o ni c a an o nim i ite ip r e Br dn c o o e anu)i,pentru ca apoi sE fie tratate savant de Dimitrie Cantemir. tn adoua jumdtate a secolului at XV[I-le4 $coalaArdeleand con_tinui prin reprezentanfii ei, in lucrdri gtiinfifice monumentale,argumentarea pe baz6, de dovezi istorice, lingvistice, demo_grahce, a ideilor care au condus ra formarea congtiinfei istoricea neamului: latinitatea limbii, originea romanl qi continuitatearomdnilor. Preocuparea pentru istoria nafionali se continui inperioada pagoptisti, in contextul social-politic Ai cultural3nfuzr.ast.

Mihail Kogilniceanu incepe sd editeze, in 1g43,Let.opise{ele ldrii Moldooei, care au servit ca sursd pentruscrierile cu caracter istoric Ai pentru literatura romanticd avremii, dar gi pentru literatura romAnd din secolul XX.