Unele aforisme sunt redate fragmentar i simplicat din imposibilitatea de a cuprinde necuprinsul.
 
Enciclopedia $nelepciunii este o carte despre oameni remarcabili, ale c#ror con%ingeri i cunotine pri%ind e&periena %ieii s'au transmis prin %iu grai de la popor la popor i din generaie  $n generaie.
Enciclopedia $nelepciunii repre(int# o concentrare de $nelepciune milenar# din domenii precum cultura, arta i istoria  $ntregii omeniri.
Enciclopedia $nelepciunii este o carte despre naterea ideilor, transformarea  $nelesurilor, desf#urarea proceselor, despre de(%oltarea epocilor i a ci%ili(aiilor.  $nelepciunea marilor g)nditori ai
lumii, $n care se conine $ntreaga lo(oe a %ieii, acumulat# $n paginile c#rii de fa#, oric)t de %ec*e ar , este actual# i peren#.
 
Cunoaterea-i mrea i frumoas, Cunoaterea-i mai scump ca un irag de  perCe, Cci timpuf nimicete orice comoar, (Dar îne(eptu( i-nvatuf nu  piere niciodat.
M-Samarkg,ndi 
 
-uget#ri ale lumii antice /e s#racii care %isea(# la bog#ie $i
ateapt#, $n c#ut#rile lor, doar eecul. entaia de $mbog#ire este ec*i%alent# cu cea de $mbl)n(ire a unor elefani s#lbatici.
0ebunul se consolea(# cu trecutul, prostul cu %iitorul, $neleptul cu pre(entul.
O ceart# f#r# moti% ' iat# semnul prostiei.
1inele str#lucete din dep#rtare ca %)rfurile munilor 2imala3a. R#ul nu se %ede nici de aproape, la fel cum nu se %#d s#geile slobo(ite noaptea.
-el nobil %orbete doar despre %irtuile aproapelui, c*iar dac# aceluia $i lipsesc4 cel 5osnic, doar despre defecte. 6i c*iar dac# am)ndoi greesc, primul merge $n ceruri, iar al doilea $n infern.
 
1og#ia i s#n#tatea constant#, prietenul i ne%asta cu %orb# dulce, ul ascult#tor i cunoaterea folositoare ' iat# cele ase bucurii ale acestei lumi.
eme'te de pericol $nainte de a'i face el apariia4 c)nd pericolul de5a e&ist#, nu te teme, $nfrunt#'l.
0u te face 1ra*man nici p#rul  $nc)lcit, nici neamul i nici naterea. 1ra*man i fericit eti atunci c)nd $n tine s#l#luiete ade%#rul i d*arma.
8ii bine%oitor cu oaspetele, c*iar dac# acesta $i este duman. -opacul face umbr# c*iar i t#ietorului de lemne.
8ii recunosc#tor lumii4 s# doreti ec#ruia binele ' iat# ce e mai nobil i mai scump dec)t orice binefacere4 $n plus, aceasta nu cere nicio c*eltuial#.
9n ca( de neputin#, m)nia e nem#surat#. Eu sunt principalul, de'i %orba de dreptate, 6i dac# pe c#i greite' am apucat'o,
-e soart# %a a%ea poporul meu, urm)ndu'm# $n ale sale fapte:
 
mai are timp s# se g)ndeasc# la sine  $nsui.
1inef#c#torul triumf#de dou# ori7 pe lumea aceasta i pe cealalt#. ;Eu sunt cel care am f#cut binele<= se bucur# el. 9ar c)nd atinge fericirea el triumf#.
9nimii sl#bite de iubire nu'i poi cere linite i fermitate.
$neleptul merge singur pe calea celor fericii, conduc)ndu'i i pe alii pe acelai drum. >orbele, oric)t ar de aspre, nu'l sup#r#, indc# $i sunt adresate spre binele lui.
?a $nceput, %inul e dulce i, la fel ca o c#l#torie fermecat#, $i derutea(# pe cei care nu tiu s# %ad# $n el p#catul.
+ustul m)nc#rii $l cunoate doar cel care m#n)nc#4 s# r#spund# poate doar cel care este $ntrebat4 %isea(# doar cel care doarme4 pentru nelegiuit, cel mai bun e&emplu e al 5udec#torului care a5unge s# e 5udecat.
/leac#'i urec*ea la %orba folositoare, c*iar dac# %ine de la un copil4 nu asculta %orba ur)t#, c*iar dac# %ine de la un b#tr)n.
 
r)ndul celor $nelepi, $ntre cei ce ne$ngr#dit %orbesc cu di%inul Ra.
Educ# $n tine simul bl)ndeii, nu te l#sa purtat de pasiuni i alung# de la tine sentimentele de sup#rare i de furie.
impul nu iubete i nu ur#te pe nimeni, el este cu toi indiferent ' el $i poart# pe toi la fel.
impul, rea proprie, necesitatea,  $nt)mplarea sunt elementele de ba(#, dar numai combinarea lor $n c*ip fa%orabil sau nefast de%ine cau(# a fericirii sau a nefericirii. emeiul fericirii st# $n cunoaterea de sine i $n ascetism.
ot ceea ce produce mintea poate reali(at prin mi5loace omeneti. Soarta ine de $nsuirile ne%#(ute ale oamenilor.
oate faptele, g)ndurile i %orbele noastre se in dup# noi ' aa c# facei numai binele<
/odoabele $neleptului sunt totdeauna modestia i simplitatea, el e mereu $n stare s# accepte binele celor rostite4 i cum spiritul meu singur tinde c#tre %irtui, el $nclin# astfel spre adepii binelui.
-el impulsi% nu %a cunoate niciodat# ade%#rul. @
 
8iecare *ot#r)re nep#rtinitoare micorea(# puterea minciunii, arm# ade%#rul, d# natere binelui i distruge r#ul la fel cum *rana distruge foamea.
Aoliciunea, afemeierea, starea boln#%icioas#, ataamentul de locurile natale, %iaa $mbelugat#, temerea ' iat# cele ase obstacole pe calea c#tre m#reie.
colo unde sunt preuii cei nedemni i sunt dispreuii cei demni, acolo $i aB# refugiu foamea, moartea i frica.
Eroul, $n%#atul i femeia frumoas# g#sesc ad#post oriunde s'ar duce.
/rostul se agit# $n tot locul, ocup)ndu'se de Beacuri4 cel $n%#at $i p#strea(# linitea, ocup)ndu'se de lucruri importante.
/rostul care $i cunoate prostia s'a f#cut de5a, prin aceasta, $nelept, iar prostul care se $nc*ipuie $nelept, pe bun# dreptate se numete prost.
 
D# glas celor pl#cute, dar nu lingui4 i erou, dar f#r# laud# de sine4 i generos, dar p#strea(#'i demnitatea4 i  $ndr#(ne, dar f#r# obr#(nicie.
9gnorana e cea mai 5osnic# dintre tic#loii.
Departe de mine %#paia urii care, asemenea unui duman, pune pe oameni st#p)nire i duce la pierderea tuturor a%uiilor, la $n5osirea castei i a fericirii renumelui bun, departe de mine aceast# %#paie.
S# nu rosteasc# bu(ele tale %orbe nec*ib(uite $n inim#. 8iindc# e mai bine s# te poticneti $n g)nd, dec)t s# te poticneti $n con%ersaie. C
S# dai sfaturi prostului $nseamn# doar s#'l $nr#ieti.
da, a lua, a $mp#rt#i un secret, a interesat, a face i a primi cinstea 'iat# cele ase semne ale prieteniei.
-*iar c*inuii ind $n ca(ne cumplite, cei buni nu o %or apuca pe calea celor 5osnici, ei g#sind spri5in $n fermitatea $naltei lor inute morale.
 
-*iar dac# este $mpins c#tre fapte ur)te, omul %irtuos nu le %a s#%)ri, indc# nu este familiari(at cu ele.
-*iar i mintea prostului accept# ade%#rul.
-*iar i suferina, dac# ea aduce fericire aproapelui, cel %irtuos o preuite peste m#sur#, ca pe un c)tig.
-*iar i cel aBat departe e aproape, dac# $i s#l#luiete $n inim#4 c*iar i cel aBat aproape e departe, dac# g)ndurile tale nu se $ndreapt# spre el.
Dou# sunt c#ile celor $nelepi $n aceast# lume stearp# i nestatornic#7 s# se $nfrupte din nectarul cunoaterii superioare sau s# se desfete cu tinere frumoase.
E&ist# dou# leacuri pentru suferinele trupeti i suBeteti7 e opune'le re(isten#, e nu te g)ndi la ele.
Dou# pot defectele deinerii de bog#ii7 s# dai celui nedemn i s# nu dai celui demn.
8aptele trebuie s# aduc# fericirea. Dar unde nu e dreptate, nu e nici fericire. 8# deci ceea ce e drept.
 
celui ce creea(#. Ea ne urmea(# asemenea unei umbre.
/entru cel lacom nu e&ist# priceput sau nepriceput, nici m#re sau ruinos, nici bun sau r#u ' pentru el e&ist# doar c)tig sau pierdere.
/)n# la cinci ani %orbete'i ului t#u ca unui $mp#rat, de la cinci la cincispre(ece ca unei slugi, iar dup# cincispre(ece ani ca unui prieten.
Omul este st#p)nul faptelor sale doar p)n# c)nd simte $n urec*e  $mpuns#tura %orbei femeieti.
1inele e bun atunci c)nd e un bine ade%#rat.
Dreptatea e nemuritoare. 1arca nu a5unge la mal pe c#i
ocolite. Doar cel cinstit i bun a5unge teaf#r
la mal. >irtutea const# $n a face binele
aproapelui, nu r#ul. 9ar a face biCe aproapelui $nseamn# a face ce i'ai dori ie $nsui.
 
pro%oca fericirea sau a $ndep#rta nefericirea $n folosul unei alte ine, c*iar dac# se face cu mare efort, aduce %irtuosului mai mult# mulumire dec)t dac# i'ar atinge cu uurin# propria fericire.
>irtuile nu sar $n oc*i la fel ca %iciile.
/rietenul, ne%asta, sluga, raiunea i $ndr#(neala la ne%oie se cunosc.
/rietenul la ne%oie se cunoate, eroul $n b#t#lie, omul cinstit la ac*itarea datoriei, ne%asta $n s#r#cie, rudele la neca(uri.
/rietenii sunt buni c)nd ai ne%oie de ei. /l#cerea e pl#cut# dac# e reciproc#.
-*iar dac# cine%a a $n%ins mii de oameni, de mii de ori, $n b#t#lie, iar altul s'a $n%ins pe sine $nsui, acesta al doilea este marele $n%ing#tor $n lupt#.
 
Dac# omul bun a f#cut un bine, s#'l fac# ne$ncetat, s#'l pun# la temelia inteniilor sale, indc# acumularea de bine e o bucurie. Dac# omul r#u a f#cut un r#u, s# nu'l mai repete, s# nu'l pun# la temelia inteniilor sale, indc# acumularea de r#u e dureroas#.
Daca i se $nt)mpl# s# au(i o %orb# ur)t#, $ngroap'o $n p#m)nt la o ad)ncime de apte coi.
F De preuieti prietenia, $n casa'n care %ei intra -a musar cinstit sau frate, 8erete'te cu gri5# de femei<
Dac# $nt)lneti un $nelept care arat# defectele i'l do5enete pe cel ce le are, ine'te dup# el ca dup# o comoar# c#l#u(itoare.
F Dac# nu $ndrepi un r#u, el se %a face $ndoit.
Dac# nu te poi feri de pericol, ce sens are laitatea, care oricum nu te poate ap#ra:
Dac# m)na nu este r#nit#, poi ine  $n ea i otra%# ' otra%a nu'l %a atinge pe cel ne%#t#mat. -ine nu s#%)rete r#ul, nu poate atins de r#u.
 
mai bun, mai bine s# r#m)n# singur7 cu prostul nu te poi $mprieteni.
Dac# fericirea se obine prin suferine pricinuite celor apropriai sau dac# nenorocirea le este alungat# $n acelai fel, la fericire $n cele din urm# tot nu se a5unge i nu trebuie s# acione(i astfel. Dac# eti $nelept, nu te opune bogatului, c)rmuitorului, copilului, b#tr)nului, ascetului, $neleptului, femeii, prostului i $n%##torului.
Dac# eti $nclinat spre facerea de bine, f#'i o cas#. -um se cu%ine s#'i iubeti st#p)na.
/)ntecele ei *r#nete'l i trupul ei  $n%em)ntea(#'l, /ielea ei acoper'o cu balsam $nmiresmat, Desfat#'i inima, c)t timp tr#ieti< -#ci ea e ca un ogor minunat pentru st#p)nul ei.
Dac# orbul are parte de cunoatere, acesta e mai bun dec)t ignorantul cu pri%ire ager#.
Dac# ser%iciul este un gest
 
Dac# au(i o %orb# de tain#, s#'i moar# $n suBet.
** 0im#nui s# nu $mp#rt#eti secretul care se poate preface $n 5ar pe bu(ele tale, i'i poate arde limba, i'i poate c*inui suBetul, i te poate face s# c)rteti  $mpotri%a (eului.
Dac# e&ist# ce%a care trebuie s# e f#cut, acionea(# cu fermitate. 8iindc# mai mult praf se ridic# $n urma drumeului lipsit de %igoare.
?#comia e un foc care mistuie inimile celor ce nu cunosc mulumirea, celor care au c#p#tat ne%asta dorit# i copii, au obinut a%uii, putere, ba c*iar mai mult dec)t au %isat ' departe e ea de inima mea.
?#comia nu are sf)rit ' $n aceast# pr#pastie poi c#dea f#r# $ncetare.
?acomul adesea nu tie ce %rea, i singurul lucru care $l ateapt# e un eec f#r# margini.
Aarmura r#coroas# a corpurilor femeieti orbete, seduce,
 
Dac# femeia str#lucete, casa  $ntreag# str#lucete, dac# femeia e prost dispus#, atunci casa $ntreag# e cufundat#  $n be(n#.
8emeia se nate $n%#at#, b#rbaii  $n%a# din c#ri.
-ru(imea ' c*iar i fa# de cei r#i ' duce $n iad. -e s# mai %orbim de cru(imea fa# de cei buni:
r#iete la tineree $n aa fel, $nc)t s# i fericit la b#tr)nee.
>iaa e suBare, indc# at)ta %reme c)t suBarea s#l#luiete $n corp, at)ta %reme s#l#luiete i %iaa. r#iete cel lipsit de darul %orbirii, al %ederii, al au(ului, tr#iete cel nebun, cel f#r# de m)ini i picioare, dar nimeni nu tr#iete f#r# suBare. de%#rat e c# suBarea  $nseamn# cunoatere, cunoaterea  $nseamn# suBare, iar studiul i instruirea  $nseamn# ascetism.
>iaa ec#ruia este predestinat# bucuriei i pl#cerilor lumeti, dar dac# acestea nu e&ist#, i e&ist# doar frica i minciuna, atunci %iaa e mai rea dec)t moartea.
 
cunoaterea e una, ere(iile sunt multe. -are $nelept o scoate la cap#t $ntre at)tea contradicii:
Rana f#cut# de s#geat# se %indec#, p#durea t#iat# de topor se $nal# la loc, dar rana f#cut# de %orba ur)t# e f#r# leac.
+*impele, dintele care se clatin# i sf#tuitorul prost trebuie $ndep#rtai cu totul ' iat# condiiile linitii.
Aeritele, aceste Bori pl#cute ale gloriei  $n cretere i str)nse pios ca urmare a faptelor bune, $i arat# prestigiul $nc# din timpul %ieii.
S#n#tatea e cea mai de seam# %ictorie4 mulumirea e cea mai de seam# bog#ie4  $ncrederea e cea mai $nsemnat# rud#4 nir%ana e cea mai $nalt# fericire.
S#n#tatea, statornicia i puterea sunt bucurii mari, dar ele sunt inutile, f#r# desf#tarea dat# de dragoste.
-unoaterea depinde de $n%##tur#, cinstea de fapte, bun#starea de s)rguin#, recompensa de soart#.
 
%reme prostul, de dragul bun#st#rii lumeti, le alege pe cele pl#cute.
6i dac# moti%ul se g#sete unde%a neobser%at, atunci cum ai s# poi spune cu certitudine c# acesta nu e&ist#: -#ci putem s# nu %edem i din alt moti% ceea ce e&ist#, aa cum la $nceputul (ilei nu %edem discul str#lucitor al soarelui.
Din oase e f#cut# fort#reaa aceasta, cu carne i s)nge tencuit#4 b#tr)neea i moartea, $nel#toria i pref#c#toria sunt ae(ate $n ea. ceia care nu au dus o %ia# f#r# pri*an#, care nu au adunat bog#ii la tineree, %or muri, asemenea b#tr)nilor b)tlani pe malul lacului $n care nu e&ist# pete.
F Se tie c# Ormu(d a creat aceste f#pturi p#m)nteti prin puterea rauriii  $nn#scute. 6i cerul i p#m)ntul sunt conduse de raiune.
F de%#rul, mai de%reme sau mai t)r(iu, oricum %a iei la i%eal#, pe c)nd minciuna %a f#cut# praf i pulbere.
F de%#rata frumusee a femeii st# $n bl)ndeea purt#rii ei, iar farmecul '$n bl)ndeea %orbelor sale.
 
F 0#(uiete c#tre cel detept i cinstit, i cu oc*ii'n patru cu cel detept i mincinos, pl)nge'l pe cel cinstit i prost, ferete'te de cel mincinos i prost.
F a cum $n casa cu acoperiul prost p#trunde apa, la fel $n mintea prost culti%at# p#trunde pofta desfr)nat#.
F >orba $neleapt# e ascuns# asemenea smaraldului. O poi g#si c*iar i la scla%a care macin# gr)u.
-)t de nefericit e cel care %ine cu o pl)ngere< Soarta nefericitului e s# cear# mereu c)te ce%a.
a cum nu e&ist# nici un folos de pe urma inelului din urec*ea unui m#gar s#lbatic, la fel, nu e&ist# folos de pe urma femeii cu o $nf#iare minunat#, dac# ea e %iclean#, lipsit# de $nelepciune, limbut# i gurali%#.
F Oric)t ar omul de gr#bit la %orb#, uneori se gr#bete prea tare $n g)nduri. Oric)t de repede i'ar r#spunde inima la toate cele din 5ur, nu poi s# ii pasul cu pasiunile ei.
 
inimile acelora care %or repeta numele scribilor, pentru ca ade%#rul s# le e pe bu(e.
-)nd, $n lupt#, unul este cura5os, toat# armata este cura5oas#4 c)nd unul este la, toi de%in lai.
-)nd se $nt)mpl# s# cad#, c*iar i omul %rednic cade ca o minge, ne$nsemnat, ca un bulg#re de argil#.
celuia pe care (eii %or s#'l piard# $i iau mai $nt)i minile, iar acesta $ncepe s# %ad# totul $ntr'o lumin# fals#.
-alul, armele, tiina, l#uta, %orbirea, b#rbatul i femeia sunt buni sau r#i ' totul depinde de felul $n care te pori cu ele.
-ine %a $ndep#rta tic#loiile, dac# cel obligat s# lupte cu %iciile este el $nsui supus lor:
-ine %ede prea departe, nu are linite $n suBetul s#u. 0u te $ntrista aadar $nainte de %reme i nu te bucura de ceea ce nu e&ist# $nc#.
 
-ine nu se scoal# c)nd e %remea de sculat4 cine e cuprins de lene, dei e t)n#r i $n putere4 cel a c#rui fermitate i g)nduri sunt sufocate, acela, nep#s#tor i lene, nu %a g#si calea spre $nelepciune.
cela care nu r#spunde cu m)nie la m)nie, sal%ea(# doi deodat# ' i pe sine i pe cel#lalt.
cela care nu r#spunde nici laudei e&agerate, nici acu(#rii, acela care nu r#spunde lo%iturii cu lo%itur#, care nu dorete r#ul celui care l'a sup#rat, acela este in%idiat de (ei.
cela care'i $ntoarce faa c*iar i de la cel ce'i arat# delitatea, sau care %a m)*nit de starea sa $n raport cu cel care l'a respins, sau care uit# %ec*ile faceri de bine, acela, indiferent de $nf#iarea sa, tre(ete b#nuieli. @
cela care mai $nt)i a fost uuratic, apoi s'a f#cut serios, acela luminea(# aceast# lume asemenea lunii sc#pat# de sub nori.
 
-ine ucide, %a ucis. -ine ordon# uciderea, tot la ordin %a ucis.
E uor s# %e(i p#catele altora, dar e foarte greu s# le %e(i pe cele proprii. 8iindc# p#catele str#ine sunt r#sp)ndite ca o coa5#, pe c)nd cele proprii sunt, dimpotri%#, ascunse, aa cum ascunde un trior iscusit (arul nec)tig#tor.
?eacul nefericirii st# $n a nu te g)ndi la ea. -)nd te g)ndeti la nefericire, ea nu trece, ci crete.
-#lite de lipsuri, inimile oamenilor simpli nu cedea(# at)t de uor $n faa suferinelor ca inimile delicate ale oamenilor din nobilime, care nu s'au confruntat cu suferine, i peste care a dat din $nt)mplare o nenorocire.
Doar cel $n%#at %ede oboseala  $n%#ailor4 femeia stearp# nu %a cunoate durerile celei n#sc#toare.
Ainciuna se *r#nete cu ade%#r, ea  $nBorete pe seama acestuia, dar %iata ei e scurt#.
 
motenire, i mai r#u, de la frate, i, cel mai r#u, de la femeie.
Aai bine o clip# tr#it# dup# lege, dec)t un milion de ani de %ia# ,C nelegiuit#.
Aai bine s#'i $ndeplineti prost propria datorie, dec)t s# $ndeplineti bine datoria altuia. 0u p#c#tuiete acela care urmea(# calea propriei ri.
Aai bine s# primeti de la un detept o mie de lo%ituri, dec)t s# permii prostului s#'i toarne pe cap uleiuri aromatice.
9ubete'i pe oameni, pentru ca i oamenii s# te iubeasc# pe tine.
Dragostea pentru femeie e mai ascuit# dec)t colii cu care sunt  $mpodobii elefanii s#lbatici, mai ar(#toare dec)t focul4 ea e aidoma s#geii care se $mpl)nt# $n inima omului.
Dragoste, fermitate, $ndoial#, credin#, ne$ncredere, t#rie de caracter, sl#biciune, ruine, c*ib(uin#, team# ' toate acestea formea(# raiunea.
 
/oi prinde un tigru $n *#iul p#durii, o pas#re $n $naltul cerului, un pete $n %)ltoarea apelor, dar nu poi prinde inima nestatornic# a femeii.
#cerea e mai bun# dec)t cu%intele. 6arlatania e incompatibil# cu
dreptatea. 8iindc# dreptatea triumf# doar atunci c)nd masori totul cu o m#sur# dreapt#.
$neleptul (ise ului s#u7 ;8ii f#r# p#cat ca s# nu'i e team#. 8ii recunosc#tor ca s# i demn. 8ii c*ib(uit, ca s# i bogat. 8ii mulumit i bl)nd, ca s# ai muli prieteni. 8erete'te de cei in%idioi. +)ndete'te la construirea propriei case. 8ii amabil cu prietenii i  $ng#duitor cu ecare, ca s# nu i f#cut de ruine. 0u te certa cu nimeni, nu te bate pentru
 
dac# e la putere. /este tot i mereu i *arnic. 0iciunde i niciodat# nu f# nim#nui ceea ce nu i se pare c# e bine. -onsider#'l pe cel ignorant ca ind omul cel mai r#u i socotete'l nefericit. 0u r#(bun#tor i in%idios, cu ne%asta i copiii poart#'te c)t se poate de frumos i de bine%oitor. lege'i o ne%ast# istea# i un prieten amabil. 0u $ng#dui r#ut#ii s#'i fac# $n inima ta cuib. 0u nestatornic, ine'te departe de femeia desfr)nat#, ca s# nu treac# asupra ta toate p#catele ei. 8ii generos pe c*eltuiala ta, i nu pe c*eltuiala celui str#in, aa cum trupul nu e %enic, iar suBetul este=.
$neleptul $i petrece timpul cu poe(ia i tiinele, prostul cu %iciile, somnul i certurile.
$nelepii sunt cump#tai trupete4 ei sunt cump#tai i la %orb#4 cei $nelepi sunt cump#tai $n g)ndul lor4 acetia sunt cu ade%#rat cump#tai m toate.
$neleptul nu cunoate tristeea. $neleptul nu pl)nge dup# cele
pierdute, dup# mori i dup# trecut. /rin asta se i deosebete de prost.
 
+)ndul care a renunat la diferena dintre cel care meditea(# i meditaie este asemenea candelei aBat# $ntr'un loc f#r# %)nt, preocupat doar de obiectul meditaiei ' aceasta este des#%)rirea suprem#, ;norul %irtuii=, cum $l numesc (eii. $n acest ca(, omul de%ine eliberat  $nc# din timpul %ieii.
Aoliciunea $i $n%inge pe cei bl)n(i, moliciunea $i $n%inge pe cei aspri. 0imic nu e inaccesibil moliciunii. Aoliciunea e mai puternic# dec)t orice.
Soarele e rou i la r#s#rit, i la apus. 6i $n fericire, i $n nefericire, cei mari sunt nesc*imb#tori.
Oamenii pot obine pe p#m)nt cea mai bun# %ia#, bucurie, glorie i orice fericire, prin puterea raiunii. 9ar acela care are un caracter, $nclinaii i purtare alese trebuie s# mulumeasc# raiunii.
-are este temeiul oc*iului: 9maginile. Dar care este temeiul imaginii: 9nima. -are este temeiul credinei: 9nima.
Sperana este i(%or de mare nelinite, eliberarea de speran# este i(%orul marelui repaus.
 
ascunse, ea este o fereastr# c#tre toate cele.
6tiinele te fac s# i modest, numai prostul se laud# cu tiina lui. stfel, lumina ne sporete %ederea i le orbete pe bufnie.
0u te apuca de nicio treab# ' iat# primul semn al $nelepciunii. Dac# te'ai apucat de o treab#, du'o p)n# la cap#t ' iat# al doilea semn al $nelepciunii.
0u grosolan cu nimeni, indc# i se %a r#spunde la fel. >orba m)nioas# produce durere, iar pe tine te %a a5unge din urm# pedeapsa.
0u nici prea apropiat, nici prea  $ndep#rtat de $mp#rai, foc, de cei $n %)rst# i de femei7 dac# eti prea aproape, acetia te %or distruge4 dac# eti prea departe, acetia $i %or nefolositori.
 
e&cesi%# sup#r#, credina oarb# te face carag*ios, necredina te duce la desfr)u.
0u a e&istat, nu e&ist# i nu %a e&ista niciun om demn doar s# e condamnat sau doar l#udat. C
0u se %ede urma p#s#rii pe cer i nici urma petelui $n ap#. ?a fel e i calea %irtuosului.
0u te amesteca $n treburile soului i ale ne%estei, nu te amesteca $n treburile tat#lui i ale ului.
-e ie nu'i place, altuia nu face. 0u g)ndi cu uur#tate despre r#u7
;0u %ine el la mine=. -# i urciorul se umple pic#tur# cu pic#tur#. /rostul se umple de r#u, c)te puin, c)te puin, i pic#tur# cu pic#tur#.
?#uta f#r# cor(i nu c)nt#, c#rua f#r# roi nu se mic#, nefericit# e femeia f#r# so ' e i de'ar a%ea sute de neamuri.
 
-el puternic nu'i %a birui pe cei slabi, dac# acetia se in $mpreun#4 arbutii care cresc aproape unul de altul nu se tem de uragan.
0u se cu%ine ca cel $nelept s# in# discursuri ur)te despre altcine%a, $n fata mulimii.
Sfaturile $nelepte nu sunt de niciun folos aceluia care se teme de aciune. ?a ce bun o candel# $n m)inile unui orb:
0u po%esti despre ceea ce pui la cale7 proiectul de(%#luit cui%a %a lipsit de succes.
0u te ba(a pe (iua de m)ine p)n# ce n'a %enit, indc# nimeni nu tie ce nenorociri aduce cu ea.
0u faci un orator din cel peltic, nici un *arnic din cel lene, nu faci un $nelept din cel ignorant, nici nu'l poi lumina pe cel prost.
(i, m)ine, trupul nostru %a pieri $n mi5locul durerilor i al bolilor. De ce s# ne ignor#m datoria de dragul lui:
 
0u da curs dorinelor lipsite de m#sur#, dar nici nu reprima toate dorinele.
0u f# nimic din ce te'ar putea c*inui pe patul de moarte, c#ci %iaa durea(# doar o clip#.
0u f# ceea ce nu se cu%ine s# faci nici m#car sub ameninarea cu moartea4 nu am)na ceea ce trebuie s# faci ' iat# str#%ec*ea porunc#.
$neleptul nu %a distruge cele mari de dragul celor mici. /rin cele mici s# prote5e(i pe cele mari ' iat# ade%#rata  $nelepciune. C
Dorina nu se potolete odat# cu satisfacerea celor dorite4 mai tare se aprinde focul $n care torni ulei. 0iciun bine nu piere degeaba.
$nelepciunea e m#runt# atunci c)nd $l $neli pe cel credul. -ura5ul e m#runt atunci c)nd $l uci(i pe cel care i'a adormit la piept.
0esc*imb#toare e inima celui bun '  $n (adar $l %or at)ta. Oceanul nu se aprinde cu paie erbini.
 
E imposibil s# semeni una i s# culegi alta. /e m#sura seminei sem#nate %a i rodul.
/uini dintre oameni a5ung pe malul opus. -eilali, aadar, se agit# pe malul de aici.
% 0u cu ur# se poate pune cap#t urii, ci cu dragoste.
>isele suferindului, $ntristatului,  $ncr)ncenatului, ale $ndr#gostitului i a ale omului beat sunt ireali(abile.
nu face r#u, reali(area binelui, puricarea propriei mini ' iat# $n%##tura celor iluminai.
0u e&ist# nicio %irtute superioar# drept#ii, nu e&ist# %iciu mai r#u dec)t minciuna.
0u e&ist# prieten comparabil cu s#n#tatea4 nu e&ist# duman comparabil cu boala.
-*iar dac# (eul $nsui i'ar oferi iubirea lui, ea tot o s# %rea un alt b#rbat. ceasta e natura tuturor ne%estelor.
 
0u e&ist# asce(# comparabil# cu r#bdarea4 nu e&ist# fericire comparabil# cu starea de mulumire4 nu e&ist# un dar comparabil cu prietenia4 nu e&ist# %irtute comparabil# cu compasiunea.
0u e&ist# obstacol comparabil cu ignorana.
/entru cel lipsit de bun#%oin# nu e&ist# (i pl#cut# din trecut, nu are prieteni acela care e surd $n faa drept#ii, nu e&ist# (i de s#rb#toare pentru cel lacom de c)tig.
S# nu ai $ncredere nici $n mam#, nici  $n ne%ast#, nici $n frate, nici $n propriii copii, aa cum ai $ncredere $n prietenul ade%#rat.
-el credincios 5ur#m)ntului cump#t#rii nu a%ea greut#i cu *rana. -um s# nu g#seasc# el iarb# sau frun(e sau un lac cu ap#:
0imeni nu se nate nici m#re, nici  5osnic ' doar propriile fapte $l conduc pe om spre cinstire sau dispre.
0imic nu amenin# fructul copt, $n afar# de c#dere4 nimic nu amenin# pe cel %enit pe lume, $n afar# de moarte.
 
%irtui. -el demn nu spune ade%#rul nici despre %irtuile sale, nici despre defectele altuia.
O, f#r# $ndoial#, omul aBat $n nenorocire e cu prec#dere demn de compasiunea celor buni4 c#ci prostia e r#d#cina tuturor nefericirilor, i de aceea tocmai ea este cea mai mare nefericire.
O, noi tr#im foarte fericii ' f#r# %ra5b#, $ncon5urai de %r#5mai, s#n#toi,  $ncon5urai de bolna%i, neobosii,  $ncon5urai de cei isto%ii, dei nu a%em niciun fel de a%uie. 0e *r#nete bucuria, ca pe (eii adormii.
O, ferete'm# de nefericirea de a'l asculta pe prost sau de a'l pri%i i de a'i %orbi< 0u m# l#sa s# simt po%ara grea a %ieii $n to%#r#ia lui<
bundena fructelor $nclin# ramura spre p#m)nt, coada bogat# a p#unului $i  $ncetinete mersul, calului iute de picior i se pun fr)ie. ?a fel, c*iar i %irtuile pot pricinui r#u.
 
O (i din %iaa celui $n(estrat cu o energie clocotitoare %alorea(# mai mult dec)t o sut# de ani de %ia# searb#d# a omului lene i a celui lipsit de %lag#.
E&ist# o singur# cale ' calea ade%#rului, toate celelalte nu sunt c#i.
$mp#ratul poruncete o singur# dat#, omul respectabil $i e&prim# o singur# dat# 5udecata, o singur# dat# se d# fecioara de soie ' aceste trei lucruri se fac doar pentru o singur# dat#.
O singur# %orb# de folos care, au(ind'o, te linitete, e mai %aloroas# dec)t o mie de discursuri pline din cu%inte inutile.
;A'a 5ignit, m'a lo%it, m'a $n%ins, m' a 5efuit.= ?a aceia care ascund $n sine astfel de g)nduri, ura nu $ncetea(#. -#ci niciodat# $n aceast# lume, ura nu  $ncetea(# prin ur#, ci prin absena urii...
Ei nu i'au f#cut piramide din cupru i nici monumente funerare din bron(. 0u au l#sat $n urm# motenitori, copii care s# le poarte numele. Dar i'au l#sat motenirea $n scrieri i $n%##turi produse de ei...
 
deosebit de greu s# s#%)reti ce e bine i folositor.
>ictoria st)rnete ura4 cel $nfr)nt tr#iete $n tristee. 8ericit tr#iete cel senin, care a renunat i la %ictorii, i la  $nfr)ngeri.
$n%inge'te mai $nt)i pe tine $nsui, i pe urm# pe dumani. -um poate st#p)ni pe alii acela care nu se poate st#p)ni pe sine:
$n%inge'te pe tine $nsui ' iat# cel mai bun leac pentru a ne$nfr)nt.
$n%inge m)nia prin bl)ndee, r#ul prin bine, l#comia prin genero(itate, minciuna prin ade%#r.
/e cel lacom $l $n%ingi cu bani, pe cel orgolios, cu rug# erbinte, pe cel prost, cu $ng#duina, iar pe cel $nelept, cu sinceritatea.
8ii dr#gu cu $n%ing#torul i poart#'te respectuos cu el7 $i %ei mai face astfel un prieten.  $n%ing)ndu'i m)ndria, omul de%ine
 
Donaia, prinosul adus sacerdotului e garania aducerii de "ofrande. oate inele din lume tr#iesc pe seama celor care'i aduc prinosul. otul e ba(at pe donaie. De aceea, ofranda se numete suprem#.
9mit# cele bune, c*iar dac# le %e(i la duman, nu imita cele rele, c*iar dac# le %e(i la p#rini.
de%#rat c# femeia e un foc. S)nul ei este combustibilul. 8irele de p#r, fumul. Organele genitale, %#paia. 9ntrarea  $n#untru, c#rbunii. Satisfacia, sc)nteile. ?a focul acesta, (eii pun la cale osp#ul omului. El tr#iete c)t tr#iete. -)nd moare, este dus c#tre focul funerar. ?a focul acesta, (eii pun la cale osp#ul omului. Din osp#ul acesta apare omul.  $n%em)ntat $n lumin#.
de%#rat c# omul e un foc. ?a focul acesta, (eii s#%)resc osp#ul *ranei. Din acest osp# apare familia.
 
-)t# %reme b#rbatul nu i'a st)rpit c*iar i cea mai ne$nsemant# dorin# de femeie, mintea lui este legat# asemenea %ielului care suge lapte de la mam#.
!-)t# %reme omul este plin de energiile %ieii, el uit# de moartea cea ne$nduplecat# i nu are cum sc#pa de  $nt)lnirea cu ea. De aceea, prostul nu pune $ntreb#rile importante despre ade%#ratele probleme ale %ieii. 8iecare crede c# nu %a muri niciodat#, dei la ecare pas se lo%ete de reamintirea morii.
G E bine s# pleci urec*ea la %orbele celorlali. ! Hine minte7 doar %iaa are pre<
0e%asta stricat# de(onorea(# m#reia i fericirea ambelor se&e, asemenea nopii care, acoperind luna,  $n%#luie $n be(n# toat# frumuseea p#m)ntului i a cerului.
G /oart#'te cu cine%a aa cum i acesta se poart# cu alii.
 
Dar numele lor sunt rostite, citind aceste c#ri scrise $n %remea %ieii lor, iar amintirea acelora care le'au scris e nepieritoare.
G E&ager#rile i e&cesele nu duc la nimic bun. Dar i dac# %ei t#cea i prea mult# %reme $i %ei $ng*ii cu%intele, c*iar i de%#rul $nsui se poate perima i do%edi inoportun. S# nu doreasc# oare de%#rul e&ta(ul $n inima ta:
G rece %remea i prietenul de%ine duman, iar dumanul, prieten. ceasta se $nt)mpl# deoarece protul personal e mai tentant dec)t orice.
G 6tiina f#r# fapte se duce de r)p#, omul f#r# tiin# se duce de r)p#, armata f#r# comandant se duce de r)p#, femeile f#r# b#rbai se duc de r)p#.
G -*iar dac# giu%aierul este c#lcat $n picioare, iar sticla $mpodobete fruntea, giu%aierul r#m)ne giu%aier, iar sticla, sticl#.
 
$n aur de te'ar $mbr#ca, s# nu te  $ncre(i dumanului i femeii neiubitoare ' altminteri eti pierdut.
G Scla%ul propriilor sperane e scla% tuturor oamenilor, st#p)nul propriilor sperane a st#p)nul lumii $ntregi.
G /entru acela care pri%ete la toi f#r# dum#nie i f#r# idei preconcepute, lumea este plin# de bucurie.
G 1ucur#'te de bucuria care i'a fost sortit#, suport# nenorocirea care i'a
fost *#r#(it#, ateapt# tot ce'i aduce %remea asemenea plugarului care ateapt# recolta.
E&ist# oare ce%a minunat sau neruinat $n sine: -e'i place omului, anume aceea este pentru el minunat.
Oare mult %a mai dura se5urul p#m)ntesc: impul, ca un %is, (boar#,
6i i se spune ;1ine ai %enit<= -elui sosit pe plaiurile Declinului.
Raiunea lipsit# de cura5 este  $nsuirea femeii4 cura5ul lipsit de raiune este $nsuirea animalului.
Raiunea e mai preioas# dec)t toate a%uiile lumii.
 
Omul cu minte e%aluea(# dup# propria 5udecat#, iar prostul se $ncrede $n (%onuri.
1olo%anul $l urc#m cu mult efort $n %)rful muntelui, dar la %ale el cade $ntr'o clip#. ?a fel, %irtuile ne trag $n sus, iar %iciile $n 5os.
Omul s#%)rete r#ul $n mod liber i se p)ng#rete. ot $n mod liber, omul nu s#%)rete r#ul i se puric#. -ur#enia i murd#ria sunt legate una de alta. Una pe cealalt# nu o spal#.
-el mai de pre lucru este raiunea, indc# poi supune, prin fora raiunii, i cerul i p#m)ntul.
9nima r#uf#c#torului e neclintit# la fericire i moale $n nenorocire4 inima celui drept e moale la fericire i neclintit# $n nenorocire.
ceast# lume e oarb#. 0umai puin %#d limpede. semenea p#s#rii, eliberat# din plas#, doar puini nimeresc la cer.
>iaa celor muritori e la fel de ubred# ca reBectarea lunii $n ap#4 tiind asta, f# ne$ncetat binele.
 
bine%oitoare4 s#'i e fapta direcionat# spre $ndreptarea i e%oluia binelui.
emeiul linitii $n ar# e dreptatea. -onstructorii de canale dau drumul la
ap#, arcaii $i supun s#geata, dulg*erii  $i supun copacul, $nelepii se $mbl)n(esc pe sine $nii.
Soarta domnete asupra tuturor precum %)ntul, de care nimeni nu se poate nic#ieri ascunde. Dac# soarta de%ine prietenoas# cu cel lene, ignorant i r#u, atunci lenea lui de%ine aidoma s)rguinei, ignorana, aidoma  $nelepciunii, iar r#utatea, aidoma bun#t#ii. 9ar dac# soarta e dum#noas# cu acela care e $nelept, drept i bun, atunci $nelepciunea lui se %a transforma  $n prostie, dreptatea $n ignoran#, iar tiina i aptitudinile se %or do%edi inutile.
Esena a milioane de c#ri $ntr'un singur %ers7 meritul st# $n binele f#cut aproapelui, p#catul st# $n r#ul f#cut aproapelui.
 
c#tre nemurire, pri%ete $nl#untrul s#u,  $nc*i()nd oc*ii.
-orpul e carul4 5udecata e %i(itiul4 raiunea sunt *#urile. -ine nu tie acestea, cel a c#rui raiune nu e niciodat# concentrat# i ale c#rui simuri nu cunosc fr)ul, e asemenea calului r#u $n m)inile unui %i(itiu nepriceput.
rupul $mb#tr)nete din pricina pribegiilor, muntele din pricina apei, femeia din pricina dorinelor nesatisf#cute, iar inima din pricina %orbelor rele.
R#bdarea este %irtutea celui slab i podoaba celui puternic.
 
6i culcai $n pat primim ceea ce soarta a *ot#r)t s# ne ofere. -eea ce n'a. *ot#r)t, nu %om primi, oric)te eforturi am face.
Aerit# s# te nati dac# $i este *#r#(it# libertatea. Dac# %iaa e scla%ie, atunci ce este moartea:
Ieia fericirii $l %i(itea(# pe acela care muncete ca un leu. Doar cei de nimic spun ;otul %ine de la soart#<=  $nfr)nge soarta prin fapte b#rb#teti4 dac# s)rguina ta nu %a $ncununat# de succes, nu %a %ina ta<
Doar (eilor le este cunoscut mersul ursitei.
Doar suBetelor m#ree care cred cu fermitate $n Ieu i $n $ndrum#torul spiritual li se desc*ide de la sine $nelesul  $ntreg al $n%##turii >edelor.
E cu ade%#rat $n%#at acela care face fapte bune.
-el c*inuit de pasiune nu adoarme nici pe un pat moale4 o dat# pasiunea satisf#cut#, adoarme i pe g*impi.
 
Om ade%#rat este acela care leap#d# m)nia ce se apropie, aa cum arpele $i leap#d# pielea cea %ec*e.
E mai puternic omul care  $ndep#rtea(# de la el cinci demoni7 l#comia, r#utatea, laitatea, sen(ualitatea e&cesi%# i lipsa de mulumire.
?eneul e cel mai nenorocit dintre oameni, indc# creatorul Ormu(d nu a creat nici un gr#unte pentru cel lene.
Se numete bra*man acela care a renunat la r#u, acela care nu a s#%)rit r#ul nici trupete, nici cu %orba, nici cu g)ndul.
cela care i'a dob)ndit bog#ia prin p#cat i se bucur#, s# tie c# bucuria aceasta a lui e mai rea dec)t nefericirea.
cela a c#rui inim# nu n#(uiete nici la tiine, nici la b#t#lii, nici la femei, degeaba s'a n#scut pe lume, r#pind tinereea mamei sale.
e g)ndeti7 ;Sunt singur= ' i nu tii c# inima nu i'o p#r#sete $neleptul care pri%ete la binele i la r#ul pe care le faci.
 
-ui nu'i a5unge mintea s# $n%ee pe altul: 0umai cel cu ade%#rat m#re e capabil prin raiune s# urme(e calea cea ade%#rat#.
8ericirea sedentarului e static#, a celui care st# $n picioare, e dreapt#, a celui care st# $ntins, e nemicat#, i  $nainte merge fericirea c#l#torului.
celuia al c#rui g)nd nu e ferm, care nu cunoate ade%#rul d*armei, a c#rui credin# se clatin#, nu'i e dat#  $nelepciunea des#%)rit#.
/arfumul Borilor nu se $mpr#tie  $mpotri%a %)ntului4 la fel, cel al santalului sau al iasomiei. /arfumul celor %irtuoi se  $mpr#tie i $mpotri%a %)ntului. Omul bun p#trunde peste tot.
-elui cu g)ndul tulburat, plin de pasiune, care %ede doar pl#cerea, dorina  $i e $n cretere7 ade%#rat c# toate acestea fac leg#turileCi mai puternice.
Omul lipsit de bog#ie i, din aceast# pricin#, nesocotit, $ncetea(# orice aciune, aa cum r)urile mici seac# %ara.
 
/odoaba omului este $nelepciunea, podoaba $nelepciunii este linitea, podoaba linitii este cura5ul, podoaba cura5ului este moliciunea.
-ei $mpodobii cu puterea de a'i  $nfr)na dorinele se leap#d# de p#cate. De aceea, $nfr)narea dorinelor se numete suprem#.
Unge cu smirn# buclele de%#rului ' e ca acesta s# aib# parte de bun#stare i de s#n#tate.
-ei care se bucur# de linite fac fapte bune i prin aceasta a5ung la cer. De aceea, linitea se numete suprem#.
0u te l#uda $n %an cu tiina< 0u socoti c# $n toate eti $nt)iul< 6i cere'le sfatul nu doar $nelepilor, -i i nepricepuilor.
St#p)na casei e suBetul casei. O cas# f#r# st#p)n# e ca o p#dure.
 
 
>irtutea este de o sut# de ori mai preioas# dec)t cea mai scump# comoar#.
>aloarea unui om se cunoate dup# moartea lui.
desea, c)ntarul seam#n# cu omul de nimic7 c)nd se $nal#, c)nd coboar#.
Omul trebuie s# munceasc#4 el se simte r#u c)nd e inacti%. Omul slu5ete omului ' omul slu5ete banilor.
Omul care face r#u $i este siei duman7 c#ci singur se *r#nete din fructele r#ut#ii sale.
/rin aceea prin care omul percepe imaginea, gustul, mirosul, sunetele i atingerile de dragoste, el cunoate. -e mai r#m)ne: Raiunea i inima. 9n inim# sunt o sut# una artere, dar numai una duce la cap. -el care merge pe rul ei obine nemurirea4 c#tre celelalte organe i membre
ale corpului duc celelalte artere, dar nici una dintre ele nu duce la nemurire.
 
Orice i s'ar spune, nu %orbi nim#nui cu aerul c# n'ar a%ea dreptul s# discute cu tine.
-e poate mai r#u dec)t c)ntarul f#r# preci(ie, greut#ile falsicate i dec)t omul drept i cinstit presc*imbat $n impostor:
-e se numete suprem: >)ntul suB# ade%#r, soarele arunc# ra(e de ade%#r, ade%#rul este temeiul %orbirii, totul are la temelie ade%#rul. De aceea, ade%#rul se numete suprem. Ieii ating di%initatea prin ascetism. otul are la temelie ascetismul. De aceea, ascetismul se numete suprem.
-are e folosul tiinei pentru cel lipsit de minte: ?a ce'i folosete oglinda celui lipsit de oc*i:
-are e folosul $n%##turii $ndreptate spre facerea de r#u: ?a ce folosete candela acoperit# cu o oal#:
-are e sensul $n%##turilor aceluia care, studiind toate tiinele, i care, p#trun()ndu'le $n esen#, nu e&trage din ele niciun folos: Doar oboseala.
 
/entru a'i p#stra prietenii, trebuie s# ieri. 6ase persoane nu'i in minte pe cei care i'au a5utat odinioar#7 ele%ul, pe profesor, ul $nsurat, pe mam#, soul care nu mai iubete, pe soie, cel care i'a atins scopul, pe a5utorul lui, cel sc#pat din *#i, pe c#l#u(#, bolna%ul, pe doctor.
 
♦
 
1ias din /riene JLMN'PP Q.2r.K !"ste prima #gur, cea mai $i%ar i 
misterioas dintre cei apte îneepi ai  &reciei. 'u i se cunoate )iogra#a, s-au  pstrat doar fragmente cu informaii  modeste despre viaa sa. Se crede c $ias a fost contemporan cu cee)ru rege Cresus i martor a cuceririi de ctre peri  a oraeCor din +sia Mic.
 
i a decCarat c îneCeptuCnu poate #  dect acesta, i anume ($ias. dunarea  poporuCui a fost de acord cu aceast decCaraie i tripoduC i-a fost trimis. ($ias, dup ce a citit inscripia de pe tripod, a decCarat c îneCeptuC este  %euC 3poCCo i nu a primit cadouC. (Dup o vreme, în timpuC asediu Cui  regeCui Cidian iC4attes, ($ias i-a saCvat  orauC nataCprintr-un vicCeug, în urma cruia iC4attes a înc5eia6u (riene o îneCegere de pace.
(7iind sftuit de 8neCeptuC ($ias, regeCe Cidian Cresus a oprit pregtiriCe  pentru construirea uneifCote i a început  s susin reCaii de prietenie cu Cocuitorii insuCeCor ionice.
 
0u $ncura5a nes#buina, iubete c*ib(uin#.
-ucerete prin con%ingere, nu prin for#.
Aa5oritatea e rea. -)nd eti s#rac, ceart#'i pe bogai
doar dac# nu te'ai $ndatorat prea tare. ot ce am, eu port cu mine. 0u te gr#bi c)nd %orbeti, graba e
semnul nebuniei. $mparte'i %iaa astfel ca i cum ai
mai a%ea de tr#it i puin i mult. ?a tineree f#'i pro%i(ii de
 $nelepciune pentru b#tr)nee, indc# nu e&ist# a%uie mai de pre.
-)nd se desfat# omul: -)nd are un c)tig.
-)nd mai muli se apuc# de'o treab#, nu'i a bine.
utoritatea asupra poporului e mai mare atunci c)nd legea sperie la fel ca un tiran.
-are este cel mai bun sfetnic: impul.
 
prieteni $i %a de%eni duman, iar unul dintre dumani ' prieten.
-ea mai bun# cas# e aceea $n care st#p)nul se poart# la fel de liber, dup# cum o face i $n afara ei ' dup# %oia legii. 9ubete discern#m)ntul.
?a $ntrebarea7 ;-e ocupaie  $ndr#gete omul:=, 1ias a r#spuns7 ;-)tigul uor=. ?a $ntrebarea7;-e este greu:= 1ias a r#spuns7 ;S# supori cu noblee trecerea la mai r#u=. ?a  $ntrebarea7 ;-e este omului pl#cut:= 1ias a r#spuns ;Sperana=.
rebuie s# te pri%eti $n oglind#, i dac# ar#i foarte bine, f# fapte foarte bune, iar dac# ar#i r#u, $ndreapt#'i defectul de la natur# printr'o purtare cu%iincioas#.
0u Becari7 dac# dai gre, o s# regrei.
0u nici prost, nici r#u. 0u te gr#bi s# te apuci de treab#,
dar odat# ce te'ai apucat, i statornic. /e cel ne%rednic nu'l l#uda c# e
bogat. Doar un suBet bolna% se poate simi
 
0efericit e acela care nu poate suporta nefericirea. m'
De pe urma conduc#torului lipsit de minte ara nu are niciun folos.
Despre (ei s# spui c# e&ist#. -el care $noat# pe puntea cor#biei,
nu se aB# nici printre cei %ii, nici printre cei mori.
-au(a oric#rui succes caut'o la (ei, i nu $n tine $nsui.
/uterea omului se trage de la natur#, tiina de a %orbi spre binele #rii %ine din suBet i din discern#m)nt, iar bog#ia e pentru muli re(ultatul purei  $nt)mpl#ri.
scult# mai mult i %orbete c)nd se cu%ine.
+)ndete'te bine ce faci. -ei r#i sunt peste tot $n ma5oritate. Regele sau tiranul dob)ndete sla%#
c)nd d# primul e&emplu de supunere $n faa legii.
♦ Esop Jcea LM'cca L $.2r.K îneept antic grec, autor de fa)ue. S-a nscut în :7rigia. Cea mai mare
 parte a vieii i-a petrecut-o ca scav.
 
2iind e;Serat, a fost trimis de Cresus ta (De#, unde a fost acu%at de $asfemie i  aruncat de pe stnci. "a)uîee safe, în numr de peste <==, s-au pstrat pentru muCt vreme transmise prin viu grai ca e>empe de îneepciune adnc, în "vuiMediu au fost rspndite transpuneri  în pro% ae compo%iiior ui !"sop.
Recunotina ' semnul suBetului nobil.
 
Secolele Xn-VTIÎ.Hr.
E de dou# ori mai greu s# supori  5ignirea %enit# din partea acelor oameni de la care te ateptai cel mai puin c# te %or 5igni.
Aare sau mic, r#ul nu trebuie s#%)rit.
Se spune c# 2ilon l'ar $ntrebat pe Esop7 ;-u ce se ocup# Ieus:= Esop a r#spuns7 ;?e $nal# pe cele mici i le coboar# pe cele mari=.
/entru oamenii fericii, moartea nu e nici pe departe o po%ar#, ci o binecu%)ntare.
/entru oameni, munca e o desf#tare. Omul r#u %a face r#u, indiferent de orice.
E greu ca omul r#u s# se fac# bun, i e uor ca cel bun s# de%in# r#u.
Dac# banii sunt muli ' nu te bucura, dac# sunt puini ' nu te $ntrista.
 
Secolele Xn-VTIÎ.Hr.
Dac# un om se apuca de dou# lucruri opuse unul altuia, atunci unul din ele n'o s#'i reueasc#.
Dac# un lucru poate demonstrat prin fapte, atunci nu are roSfcs# faci risip# de cu%inte.
Dac# nu poi e%ita moartea, cel puin mori cu demnitate.
r#iete cu ceea ce ai, iar prisosul de ast#(i p#strea(#'l pentru m)ine7 mai bine s# d#ruieti dumanilor, dec)t s# cereti de la prieteni.
De omul r#u trebuie s# te temi i s# te fereti.
E imposibil s#'l $ndrepi pe omul r#u4 el se poate sc*imba la e&terior, dar nu i $n purt#ri.
de%#rata comoar# a oamenilor ' puterea de munc#.
/rietenul ade%#rat la ne%oie se cunoate.
8iecare om cu treaba lui i ecare treab# la %remea ei.
 
Secolele Xn-VTIÎ.Hr.
-u bl)ndee obii aproape  $ntotdeauna mai mult, dec)t prin for# brut#.
$nelepii nu tiu s# %orbeasc# cu regii7 regilor trebuie s# le %orbeti e c)t se poate de puin, e c)t se poate de pl#cut.
$ng)mfatul i $nc#p#)natul se comport# dup# cum %rea, nu ascult# de sfaturile nim#nui i de%ine repede %ictima propriilor erori.
0u tot timpul anului e %ar#. 0u te $mprieteni cu cei care prefer#
noii prieteni celor %ec*i. S# tii7 cum ne' au $nelat pe noi din pricina noilor i%ii, la fel $i %or $nela i pe cei noi.
0u trebui s# caui nimic din ceea ce nu'ti este dat de la natur#.
 
Secolele XH-VH î.Hr.
Un c)rmuitor l'a $ntrebat pe Esop de ce nu merg bogaii la $nelepi, ci in%ers. Esop i'a r#spuns7 ;/entru c# $nelepii tiu ce le trebuie $n %ia#, iar bogaii nu ' altfel nu s'ar $ngri5it de str)ngerea a%uiilor, ci de acumularea de  $nelepciune=.
mbiia neobosit# $ntunec# mintea omului i el nu mai %ede pericolele care $l amenin#.
De regi e nu te apropii deloc, e le spui doar ce le e pe plac.
rei calamit#i e&ist#7 focul, femeia i marea.
-u o Boare nu se face prim#%ar#. E %ai 'amar de oameni c)nd ecare
 $ncepe s# cear# ce i se cu%ine. Relaia cu statul trebuie s# e ca i
cu focul7 nici prea aproape, ca s# nu te ar(i, nici prea departe, ca s# nu $ng*ei.
 
sigure i s# se repead# dup# cele nesigure.
0u pri%i la cum ar#t, ci la cum g)ndesc. 0u $ntotdeauna cef =slut e i prost.
Str#duiete'te s# i cu minte, i nu bogat, indc# bog#ia o poi pierde, dar c*ib(uin# %a mereu cu tine.
Str#duii'%# s# ad#ugai frumuseii calit#i care durea(#.
/asiunile sunt %#t#m#toare, indc# ele $l orbesc pe om.
8rica $l face pe om s# cad# din lac $n pu.
Soarta e sc*imb#toare i adesea se sc*imb# $n mai r#u.
ceia pe care te ba(e(i pot muri, iar aceia de care te fereti te pot sal%a.
Ucigai nu sunt cei care fac pumnale, ci cei care se folosesc de t#iurile lor4 la fel, pe mine nu cle%etitorii m# %orbesc de r#u, ci tu, dac# te folosete de cle%etirea lor.
 
Secolele XH-VH î.Hr.
opri pentru o clip# din goan# i'i potoli trua i $nfumurarea.
?upul a %#(ut cum p#storii m)ncau o oaie, s'a apropiat i a (is7 ;Dac# a f#cut eu aa ce%a, c)t# g#l#gie ai f#cut<=
rebuie s# $n%ei at)t din greelile proprii, c)t i din ale celorlali.
St#p)nul $l trimise pe Esop la moar#. Esop a $ntrebat7 ;De ce m# trimii acolo:= cela a r#spuns7 ;-a s# ai un rost pe lume=. ;tunci de ce, a $ntrebat Esop, nu'i trimii acolo copiii:=
-on%ingerea e deseori mai ecace dec)t fora.
Esop a spus unui om frumos, dar desfr)nat7 ;/oate c# te $mbraci tu frumos, dar te de(braci f#r# gust=.
 
2esiod J$ntre sec. al >U9'lea i al >2'lea
 $.2r.K (oet i gnditor antic grec. S-au pstrat în totadtate poemee
sae didactice !Munci i %ifo i 2eo?onia JJ/anteomif divinitifor eforie@, în care se reAect concepia despre ume a grecior din epoca formrii societii  împrite pe case. n primu poem, înfiea% atmosfera socia în care triau ranii aAai su) dominaia aristocraiei. Bstfe, introduce ideea de dreptate ca principiu etic suprem i  gori#c munca drept temeie a vieii. !Mai mut dect att, aici se conin  prover)e i para)oe. 2eo?onia repre%int o anticipare a #o%o#ei greceti antice,  prima încercare de sistemati%are nu numai a geneaogiei %eior, dar i a istoriei gene%ei umii. (oemuse înc/eie cu geneaogia eroior greci, iniiind  direcia geneaogic în iteratur antic greceasc.
F 0e%ast# s#'i aduci $n cas# -)nd
 
9a aminte la toate, C
S# nu te'nsori spre *a(ul %ecinilor. 0e%asta %rednic# e mai preioas#
dec)t orice pe lume... 8ii contient de timp. F -u ade%#rat e %rednic acela care
a reuit s#'i foloseasc# %remea cu folos< -el care t#r#g#nea(# se %a lupta
ne$ncetat cu nenorocirile, toat# %iaa. >orba repetat# de popor nu dispare
cu totul. 2ilon din Sparta JL'NT Q.2r.K 3nu dintre cei apte îneepi greci.  B fost primu efor aes în 0Coegiu 
ceor cinci efori1 - organu ce mai  important a statuui. (Diogene Caertios spunea c 5ion a conferit 0Coegiuui1 o  putere ega cu cea a regeui.
 
temerie ui nu erau neîntemeiate. Mai  înti, e>iatu spartan (Demarat -a sftuit   pe Eer>es s sta)ieasc aici un punct de oprire pentru cor)ii, dar regee i-a refu%at sfatu. Mai tr%iu, în timpu  r%)oiuui pe opone%iac, ips a cucerit  aceast insu i a instaat aici o garni%oan atenian. (De pe aceast insu, atenienii au pricinuit spartanior  mute pierderi. Se povestete c, odat, Soon a între)at în ce condiii poate do)ndi regee sau tiranu mai mut gorie. (itta6ps a rspuns9 0tunci cnd  supuii aFung s se team nu de e, ci   pentru e1. ar 5ion a rspuns astfe a aceast între)are9 02rea)a crmuitoruui  nu e s se gndeasc a cee muritoare, ci  a cee nemuritoare1.
Serbea(#'ti nunta f#r# fast. $ntrebare7 ;-are cas# e cea mai
important#:= 2ilon7 ;-asa care seam#n# cu oraul c)rmuit de rege.=
$ntrebare7 ;-e $i deosebete pe oamenii educai de cei needucai:= 2ilon7 ;Speranele promi#toare=.
 
 $ntrebuine(i cum se cu%ine timpul liber. S# supori o 5ignire=.
S# nu cre(i $n g*icit. /reuiete timpul. >irtutea const# $n faptul c# poi, cu
a5utorul discern#m)ntului, s# pre%e(i %iitorul.
Dup# fapt# i r#splat#. Supune'te legilor. ?a prietenii nefericii gr#bete'te
mai tare dec)t la cei fericii. -)nd fratele lui 2ilon s'a sup#rat pe
el pentru c# a de%enit efor, acesta i'a r#spuns7 ;ceasta e indc# eu pot $ndura nedreptatea, iar tu nu=.
-)nd %orbeti, nu da din m)ini ' acesta e semn de nebunit
-ine e puternic s# e i bun, ca s# e respectat i nu temut.
Aai bine s# pier(i, dec)t s# ai un c)tig r#u7 de pe urma primei, suferi o dat#, de pe urma celei de'a doua ' pentru totdeauna.
E mai bun statul $n care mai muli ascult# de legi i mai puini de oratori.
0u'i *uli pe cei mori. Respect# b#tr)neea. i singur gri5# de tine.
0u'i dori ce%a peste puteri.
 
urul se $ncearc# pe piatr# ' nu e&ist# %ericare mai bun#. -u a5utorul aurului se %ede diferena dintre cei %rednici i cei ne%rednici.
0u'i %orbi aproapele de r#u, s# n' au(i ce%a ce nu te'ar bucura.
0u te gr#bi la drum. 1ucur#'te de linite. 8ii cump#tat la %orb#, mai ales la
b#utur#. $n propria cas# $n%ei cel mai bine
s# i st#p)n. S# nu r)(i de nenorocirea altuia. 0u %orbi $nainte s# g)ndeti. 2omer J$ntre sec. al 2'lea i al >ll'lea
 $.2r.K (oet antic grec egendar, autor a 
tiadei i a Gdiseii. (;apsod ctor or). Cu privire a datee vieii ui 5omer, cercettorii au înaintat opinii diferite9 începnd cu secou a E-ea î.5r. (dup r%)oiu troian@ i terminnd cu secou a  -ea î.5r.
 
spune într-o epigram greceasc. în reaitate, ista acestor orae
e mut mai Cung. B circuCat o Cegend e>trem de rspndit despre o întrecere poetic între 2fomer si 5esiod. (Dup cum presupune maForitatea cercettorior, poemeCe 5omerice au fost  create în Bsia Mic, în onia în secoCuC aC -Cea î.5r. pe Sa%a CegendeCor  mitoCogice despre r%)oiu troian. Iui  Gdomeri-au fost atri)uite în antic/itate i  aCte opere, precum JJ de imnuri,  poemeCe comice Margites, (;%)oiu  dintre oareci i )roate i aCteCe. (oemeCe Cui 5omer sunt considerate un te%aur de cunoatere, incCusiv din  perspectiv istoric i geogra#c.
F Ieul $l aB# pe cel %ino%at. E o %reme pentru orice7 o %reme
potri%it# pentru discuii, o %reme potri%it# pentru linite.
?imba omului e ml#dioas#4 ea poart# stiluri din abunden#.
/rostul aB# doar ce este terminat. erul de acas# e dulce.
Secolele XH-VTI î.Hr.
Dup# cum %orbeti, aa %ei primi i r#spuns.
0u $ncerca s# i de a5utor dac# nu eti dorit.
0u e nimic mai r#u dec)t s# r#t#ceti pe meleaguri str#ine.
Despre unele se cu%ine s# %orbeti, despre altele s# taci.
-e e pl#cut e trec#tor. Aunca $nc*eiat# tre(ete pl#cere. -e e terminat i prostul $nelege. Eu ' ie, tu ' mie. /eriandru din -orint JLLL'TL Q.2r.K 3nu dintre cei apte îneepi antici 
 
asupra venituriCor popuCaiei, interdicia adunriCor în grupuri în piee, organi%area de cantine sociaCe i  sr)tori fastuoaseK a introdus o Cege împotriva Cu>uCui.
8ii gata s# mori pentru ar#. 8ii m#surat $n fericire i c*ib(uit $n
nefericire. F teapt# %remea fa%orabil#.
Dac# ai f#cut o greeal#, $ndreapt'o. 8ii statornic cu prietenii, c*iar i $n
nefericire. -ine %rea s# c)rmuiasc# $n
 
Secolele XH-W î.Hr.
?#comia de bani e de(gust#toare. 8iind $ntrebat de ce continu# s#
r#m)n# conduc#tor, /eriandru r#spuns7 ;/entru c# abdicarea e la fel de periculoas# ca detronarea=.
S# pedepseti nu doar fapta, ci i intenia.
-)rmuirea cu a5utorul poporului e mai bun# dec)t tirania.
Desf#tarea e trec#toare ' cinstea nemuritoare.
scunde'i nefericirea ca s# nu'i bucuri dumanii.
0u trebuie s# faci nimic de dragul banilor.
-*ib(uiete totul din %reme. *t*
0ec*ib(uina e d#un#toare. ?initea e minunat#. 0u de(%#lui ce'i secret. $n e&erciiu st# totul. -are este temeiul tuturor: impul. -e este cel mai
de pre: 1unul sim. C -e este libertatea: O contiin#
curat#.
Secolele XH-W î.Hr.
$ndeplinete ce'ai promis. Solon din tena Jcea LVT'T $.2r.K 7io%of antic, poet grec. 3nu dintre
cei apte înefepi. -a mo)ii%at pe atenieni în r%)oiu cu megaricii pentru insuCa SaCamina i a condus nemiFocit  armatefe. (;%)oius-a terminat cu victoria atenienitor. în toiuf revoftefor   popuCare care s-au desfurat în Btena, strnite de dominaia CatifundiariCor  eupatri%i, a fost aCes mediator i  ar/onte, i în%estrat cu autoritatea de a introduce reformeCe necesare. B anuCat  toate datoriife, indiferent de statutupersoanei. Btt introducerea de ctre Soton a unei noi forme statafe, democratice, ct i a aftor Cegi   (împrirea ceteniCor în patru cCase@ au servit drept )a% a evoCuiei   uCterioare a democraiei ateniene. Hi-a  petrecut cea mai mare parte a vieii în cCtorii.
$n c*estiunile importante nu poi
pe placul tuturor.
Secolele XH-W î.Hr.
?egile sunt ca p)n(a de p#ian5en7 pe cel slab $l $ncurc#, iar cel puternic trece prin ele.
t@ -ine este temut de cei muli, de muli are s# se team#.
Aai mult dec)t orice $mi place s# tr#iesc $n democraie.
#cerea d# for# cu%)ntului, iar oportunitatea *r#nete t#cerea.
Superiorul prins beat trebuie condamnat la moarte.
0u e&agera niciodat#. 1og#ia duce la $mbuibare, iar
 $mbuibarea la obr#(nicie. $nainte de a porunci, $n%a# s# te
supui.
Secolele XII-VII î.Hr.
>orba este imaginea faptei. 0u da sfaturi pl#cute tuturor, ci
utile tuturor. -)nd ceri altora r#spuns, s# dai i
tu socoteal#. Rege e acela care e mai puternic dec)t toi.
ales din Ailet JLN'MP Q.2r.K 3nu dintre cei apte îneepi greci.
 
Secolele XII-VII î.Hr.
Cosmosuui, iar niversut este însuAeit  i pin de %ei. Cui 2aes i se atri)uie i   panpsi#ismu, care îi competea% concepia despre ume în tradiia repre%entrior antice egiptene despre crearea discuui pmntesc din oceanu   primordia împreun cu 0suAarea vieii1. iaa, potrivit tui 2aes, presupune /ran i suAare9 aceste funcii e îndepinesc apa i impusu divin iniiat0ps4c/e1. Iucrrie sate (Despre rotaia soaretui i  ©espre ec/inociu nu s-au pstrat.
-um poi $ndura cel mai uor
nenorocirile: Dac# $i %e(i dumanii $ntr'o situaie mai rea ca a ta.
-ine e fericit: cela care e s#n#tos la trup, $n(estrat cu linite $n suBet i care'i des#%)rete talentul.
0u la suprafa# trebuie s# te  $nfrumusee(i, ci $n ad)ncul suBetul.
rmaia c# timpul e mai b#tr)n dec)t toi nu e ade%#rat#. -#ci timpul este i trecut, i pre(ent i %iitor, iar acel timp care pentru noi este %iitor, f#r#  $ndoial#, este mai t)n#r dec)t oamenii i lucrurile de ast#(i.
9gnorana e o po%ar# grea.
 
Secolele XII-VII î.Hr.
/o%#uiete i $n%a# doar binele. ceia care p#c#tuiesc nu se pot
ascunde de pri%irea Ieului i nici m#car g)ndurile nu i le pot ascunde de el.
-e e mai mare ca toate: Spaiul care $i cuprinde pe toi.
-e e mai rapid ca toate: Aai rapid# dec)t toate e raiunea, ea pe toate le  $ntrece.
-e e mai $nelept dec)t toate: impul, indc# el singur $i cuprinde pe toi.
-e e uor: S# dai altora sfaturi. -e e mai minunat dec)t toate:
 

 
na*arsis JLVT' Q.2rK neCept scit, sosit în CFrecia în
vremea Cui SoCon împreun cu prietenu  su 2o>aricom. se atri)uie inventarea roii oaruui, a ancorei i aFocuCui de ta)Ce. B cCtorit muCt. fost ucis defrateCe su, Sautios.
>ita'de'%ie d# trei roade7 ciorc*inele desf#t#rii, ciorc*inele beiei i ciorc*inele de(gustului.
Omul r#u seam#n# cu c#rbunele7 dac# nu te arde, te murd#rete.
Aai bine s# ai un singur prieten de pre, dec)t muli i lipsii de %aloare.
;-are cor#bii sunt cele mai sigure:= a fost $ntrebat na*arsis. El a r#spuns7 ;-ele trase la mal.=
8iind $ntrebat cum s# nu de%ii bei%, el r#spunse7 ;S#'i imagine(i un bei% $n toat# ur)enia lui=.
 
 $ntrebare7 ;Dar pe cei care $noat# unde s#'i socotesc:=
?a $ntrebarea ce are omul bun i r#u  $n acelai timp, na*arsis a r#spuns7 ;?imba=.
/rima cup# ine de sete, a doua aduce bucurie, a treia, desf#tare, iar a patra, nebunie.
/iaa este un loc special unde oamenii se pot $nela i fura unul pe altul.
Uimitor cum la $nceputul osp#ului se bea din cupe mici, apoi, cu burta plin#, din cupe mari.
B)nd c# grosimea sc)ndurilor din care se face o corabie e de patru degete, na*arsis a spus c# marinarii na%ig*ea(# la patru degete de moarte.
-leobulos din ?indos JVT'MP Q.2r.K  B fost unu dintre cei apte îneepi 
 
0u te umBa $n pene la fericire i nu te umili $n nenorocire.
E $n rea %irtuii, nu i a %iciului, s# fug# de nedreptate.
A#rit#'i icele dup# %)rst# c)nd  $nc# sunt fecioare, i dup# minte c)nd sunt de5a femei.
9a'i ne%ast# pe m#sur#. S#'i plac# mai mult s# asculi,
dec)t s# %orbeti. St#p)nete desf#tarea. 0u r)de pe seama celor carag*ioi
c#'i %or de%eni dumani.
 
0u'i dispreui pe cei s#raci. rebuie s# asculi, dar nu s# tragi cu
urec*ea. $n%a# s# supori cu noblee
%icisitudinile sorii. 0u te m)ng)ia i nici nu te certa cu
ne%asta de fa# cu lumea7 prima e semn de prostie, a doua de nebunie.
0u s#%)ri nimic prin for#. -onfucius Jl'MP $.2r.K (provenea dintr-o famide de seam
 
este reAectat orientarea aristocratic a învturii sate. :"t îf4unea de-o manier fundamentat pe $r$aii no$iti  oamenior simpi9 primii erau c/emai s-i  conduc pe ceiai i s te serveasc drept e>empu. Cnd confucianismu a devenit doctrin predominant (dup anu OJP tGdr.@, #o%ofu a fost procamat   0învtoru ceor o mie de generaii1, iar  cutu su s-a meninut pn în anu OQOO.
îm$inarea ideatic a tradiionaismuui i a imperativuui  rspunderii individuae a #ecruia pentru starea de ucruri din ume i-a gsit din  perspectiv istoric o productivitate formida$it. Bceast învtur a devenit  în reaitate temeiu speci#c a moduui de via c/ine%, modend în mute aspecte înfiarea unic a civii%aiei c/ine%e.
Gpere9 Iun ((Discuii i cugetri@ i Cartea cntrior (cuegere i redactare de te>te@.
Oamenii nobili tr#iesc $n $nelegere cu ceilali oameni, dar nu se conduc dup# ei, oamenii f#r# %aloare se conduc dup# ceilali, dar nu tr#iesc $n $nelegere cu ei.
 
animalele la p#scut, o fac de frica foamei. -)nd merg la coal#, o fac din dorina de a $n%#a s# scrie o pl)ngere. 1#rbatul nobil se preocup# de -ale, i nu de bog#ie.
1#rbatul nobil seam#n# cu un clopot7 dac# nu bai $n el, nu sun#. Jceasta se interpretea(# ca refu( de a desc*ide gura, p)n# ce superiorul nu te  $ntreab# direct despre un lucru anume.K
8ii se%eri cu %oi $ni%# i bl)n(i cu ceilali. stfel, %# ferii de antipatia oamenilor.
9n %ec*ime, oamenii $n%#au s# se autodes#%)reasc#. st#(i, se $n%a# s#'i impresione(i pe ceilali.
 
$n ara $n care domnete ordinea, i cura5os i $n ce faci, i $n ce %orbeti, $n ara $n care nu domnete ordinea, i cura5os $n ce faci, dar ai gri5# ce %orbeti.
+loria cea mai mare o au nu acei care nu greesc niciodat#, ci acei care tiu s# se ridice de ecare dat# c)nd cad.
/rostul se pl)nge c# nu'l cunoate lumea, iar $neleptul, din contra, se pl)nge c# nu'i cunoate pe oameni.
/entru oameni, oamenia e mai important# dec)t apa i focul. m %#(ut cum oamenii care au c#(ut $n ap# i $n foc au murit. Dar nu am %#(ut ca oamenii care se conduc dup# legile omeniei s# murit.
>irtutea nu r#m)ne singur#. 9 se %or g#si cu siguran# %ecini.
E dea5uns ca %orbele s# e&prime un sens.
Omul %rednic nu merge pe urmele altor oameni.
 
Singura greeal# ade%#rat#7 s# nu'i corecte(i greelile.
Dac# omul nu este $n(estrat cu omenie, ce s# mai %orbim de etic# i de mu(ic#: C
ti ce trebuie s# faci i s# nu faci asta e cea mai rea form# de laitate.
Oricine poate de%eni nobil. rebuie doar s# %rea s# de%in#.
a cum pe cer nu pot e&ista doi sori, la fel poporul nu poate a%ea doi conduc#tori.
-)nd bog#ia se concentrea(# $ntr'o singur# m)n#, poporul se $mpr#tie. -)nd bog#ia se $mparte, poporul se adun#.
-)nd %e(i un om bun, str#duiete'te s#'l $ntreci4 c)nd %e(i unul r#u, cercetea(#'i inima.
Aai bine s# ar(i o lum)nare mic#, dec)t s# blestemi $ntunericul.
8erii'%# s# facei ceea ce, mai de%reme sau mai t)r(iu, %ei regreta.
S# pl#teti r#ului cu bine e o absurditate. -u ce pl#teti atunci binele:
de%#rata bun#tate pro%ine din inima omului. oi oamenii se nasc buni.
 
-inci lucruri denesc %irtutea absolut#7 serio(itatea, genero(itatea suBetului, sinceritatea, s)rguina i bun#tatea.
Ai5locul este locul cel mai apropiat de $nelepciune4 a nu a5unge la el e acelai lucru cu a'l dep#i.
0u am %#(ut niciun om absolut  $nelept. Sucient e s# %e(i un om nobil. 0u am %#(ut niciun om bun. Sucient e s# %e(i un om consec%ent.
 
s# plesneasc# din *#uri i nici s#'i  $ndemne cu %orba ' caii %or alerga singuri.
rasul cu arcul ne $n%a# cum trebuie s# c#ut#m ade%#rul. -)nd arcaul d# gre, el nu d# %ina pe alii, ci caut# cau(a $n el $nsui.
-el care p#(ete a%utul altor oameni i'l p#(ete i pe al s#u.
-el care e moralmente $n(estrat, tie negreit s# %orbeasc# frumos.
cela care tinde s# cunoasc# calea cea dreapt#, dar se $mbrac# ne$ngri5it i se *r#nete prost, nu e demn de interes.
cela care p)n# la patru(eci de ani tre(ete doar antipatie e un om terminat.
cela care, aplec)ndu'se asupra celor %ec*i, e capabil s# descopere ce%a nou, e demn s# e $n%##tor.
S# mori de foame e o $nt)mplare ne$nsemnat#, dar s#'i pier(i morala e o nenorocire.
 
urm)ndu'mi $ndemnul inimii, n'am  $ntrecut m#sura.
Odat#, -onfucius a %#(ut o femeie pl)ng)nd i a $ntrebat'o care $i este am#r#ciunea. Ea i'a (is c# un tigru i'a sf)iat toi apropiaii, unul dup# altul. ;De ce nu pleci din locurile astea:= s'a mirat $neleptul. ;9n alte locuri, c)rmuitorii asupresc poporul=, r#spunse femeia. ;>edei, a spus atunci -onfucius ele%ilor, un tiran s)ngeros e mai de temut pentru om dec)t un animal feroce.=
;E&ist# nemurire:= a fost $ntrebat -onfucius. ;0oi nu tim ce este %iaa, cum am putea aadar ti ce este moartea:= a r#spuns el.
;E&ist# %reun cu%)nt cu a5utorul c#ruia ne'am putea conduce %iaa:= a fost  $ntrebat -onfucius. ;Da, este, a r#spuns el. $ng#duina.=
Epimenide Jcea LV'PN Q.2r.K nu dintre cei apte îneepi antici 
greciK pre%ictor i poet semiegendar. S-a nscut în insua Creta. Cegenda
 
simit o atracie pentru activitatea sacerdota i pentru creaia poetic. se atri)uie puri#carea Btenei de crimee svrite a atare în timpuaa-numitei  rscoae a ui5ion din Btena, savarea  Btenei de a epidemia de cium, precum i înarea tempuui "umenideor. "ste considerat autoru unor poeme epice despre originea %eior, constructorucor)iei Brgos i iniiatoru  ctoriei ui ason i a argonauior.
Dac# cine%a minte i singur arm# c# minte, oare minte el $n ca(ul acesta sau spune ade%#rul:
/re(ic#torilor nu le este cunoscut dec)t ce s'a petrecut de5a.
Esc*il JN'ML Q.2r.K (Dramaturg grec, unuCdintre cei 
 
 
tnruCui su rivaCSofocCe, este mai6egra) neadevrat. Gricum, în anuC <PV î.5r., "sc/iC se aAa iari în  Btena, Ca montarea noii saCe tragedii  Hapte contra 2e)ei, iar în <RU î.5r., a capodoperei saCe Grestia - singura triCogie greac aFuns integraipn Ca noi. "sc/iCa murit Ca CFeCa, în SiciCia, în anu <RP î.5r.
Ca toi tragicii de pn Ca SofocCe,  Fuca singur roCuriCe din pieseCe saCe, dar angaFa i actori profesioniti. Se consider c opera Cui "sc/iC repre%int o etap e>trem de important în evoCuia dramei prin introducerea în aciune a ceCui de-aCdodea actor.
"sc/iC îi grupa tragediiCe în triCogii dedicate unei teme unice. Se crede c "sc/iC a fost autoruC a nou%eci  de drame, dintre care ne sunt cunoscute denumiriCe a apte%eci i nou, dintre eCe fcnd parte (perii, (prometeu înnuit, Hapte contra 5e)ei i   ZRugdtoarefe.
8lecarul e lo%it cu biciul dublu. Dac# puterea se unete cu
dreptatea, ce poate mai presus de aceast# unire:
 
8ericitului $i %ine uor s#'l $n%ee pe cel nenorocit.
9ubirea e, de poi numi iubire -apriciul
nebunesc al %oii femeieti, @ Aai aprig# ca ciuma, mai rea dec)t
furtuna. $nelept nu e acela care tie multe,
ci acela ale c#rui cunotine sunt folositoare.
onul nu'l ridicai, po%estea spunei'o
8#r# de grab#. De'o linite sobr# ># e c*ipurile i pri%irea pline. De nein%idiat e soarta aceluia pe
care nimeni nu'l in%idia(#. 0ecesitatea nu poate biruit#. ?eg#tura de rudenie i prietenia
sunt fora suprem#. Odat# ce'ai $nf#ptuit ce%a, r#spunde
pentru faptele tale. ># spun desc*is7 $i ur#sc pe (ei. -#s#toria prin constr)ngere e
groa(nic#. Un prost norocos e o mare pacoste. -*iar dac#'mi este mie greu, nu e
un moti% S# fac pe cine%a s# sufere.
 
2eraclit din Efes Jcea V'MP Q.2r.K 7io%of antic grec, unu dintre cei 
 
 
fa de oameni (i fa de cei care se considerau îneepi@, din pricin c acetia nu tiu ce vor)esc i ce fac.
Cugetrie sate seamn adesea cu g/icitorie popuare sau cu formuee unui  oraco care, dup cum credea 5eracit   0...nici nu vor)ete, nici nu tinuiete, ci  face semne1. Se presupune c 5eracit i- a conceput intenionat scrierea în c/ip o)scur i a dat-o în pstrare tempuui tui   Brtemis, ca i cum ar # dorit s o fereasc de ignorana muimii. Cugetrie ui 5eracit au o construcie îndeung gndit, o poetic anume. "e sunt pine de aiteraii, de Focuri de cuvinte, caracteristice structurii  discursuui interior adresat nu att atora ct sie însui, un discurs pe cate de a se întoarce în am)iana tcerii ceui care gndete.
 B #, potrivit ui 5eracit, înseamn a deveni în permanen, a trece dintr-o form în ata, a se înnoi, asemenea ruui  care poart mereu ape noi.
 
 
Discordia este tat#l tuturor lucrurilor.
Oc*ii sunt martori mai de $ncredere dec)t urec*ile.
SuBetul celui adormit seam#n# cu p#ian5enul $n mi5locul plasei sale, el se  $ndreapt# imediat c#tre partea r#nit# a corpului, iar omul se tre(ete.
Dac# orbul ar $ntrebat ce este %ederea, el ar r#spunde c# orbirea.
Uneori c*iar i o gr#mad# de gunoi aruncat la $nt)mplare poate duce la ce%a minunat.
-*iar i c)nd toate dorinele oamenilor se $mplinesc, acetia nu de%in mai buni.
-)nd tr#im, suBetele ne sunt moarte, c)nd murim, ele se $nsuBeesc.
0aturii $i place s# se ascund#. Aintea nu se educ# cu mult#
 $n%##tur#. -el mai $nelept dintre oameni, $n
comparaie cu (eul, pare o maimu# $n pri%ina $nelepciunii, a frumuseii i a tuturor celorlalte.
. Secolul al Vl-lea î.Hr.,
Secolul al VI-lea î.Hr.
$nelepciunea const# $ntr'un singur lucru7 s# aBi cum se gu%ernea(# [tul $n toate.
+)ndirea este o calitate de pre, iar  $nelepciunea const# $n a spune ade%#rul i, ascult)nd glasul naturii, s# acione(i conform cu ea.
rebuie ca oamenii care se ocup# cu lo(oa s# tie foarte multe lucruri.
/entru mine, unul face c)t (ece mii, dac# e cel mai bun.
Una i aceeai este $n noi i %ie i moart#, %ioaie i adormit#, t)n#r# i b#tr)n#. -#ci una, sc*imb)ndu'se, e alta, i in%ers, alta, sc*imb)ndu'se, e cea dint)i.
0umesc destin acea ordine i  $nl#nuire de cau(e, c)nd o cau(#, legat# de alta, d# natere din sine unui fenomen.
-u m)nia e greu s# te lupi7 pentru tot ce %rea ea, pl#teti cu %iaa. S# te lupi cu desf#tarea e i mai greu dec)t cu m)nia.
 
Secolul al VI-lea î.Hr.
otul ce tie i respect# c*iar i cel mai $ncercat dintre $nelepi, totul este doar o p#rere...
8elul omenesc de a g)ndi nu este  $n(estrat cu raiune4 cel di%in este. +)ndurile omului sunt nite 5ocuri de copii.
?ao Ii JP'M $.2r.K 7io%of antic c/ine%. Butoru 
tratatuui casic a taoismuui 2ao 2e C/ina, (Cartea Cii i a irtuii@. (otrivit  tradiiei, a fost pstrtoru ar/iveor a curtea imperia a dinastiei +/ou. MaForitatea savanior contemporani  consider c Iao +i este un personaF  egendar, iar tratatu 
 
Secolul al VI-lea î.Hr.
 
Secolul al VI-lea î.Hr.
redgios i s-a tradus de nenumrate ori în toate Cim)iCe europene.
0enorocirea $ntregii lumi pro%ine din m#runiuri, la fel c\m o lucrare mare se face din cele mici.
>irtutea nelimitat# seam#n# cu defectul ei, r#sp)ndirea %irtuii seam#n# cu furtul ei.
-unoate $nceputul i calea celor %ec*i, iar cunoaterea asta $i %a permite s# %e(i rul c#l#u(itor care duce la (iua de a(i.
8ii ateni la g)ndurile %oastre ' ele sunt $nceputul faptelor.
O roat# are trei(eci de spie, dar ea folosete carului mulumit# golului dintre ele. >asele se fac din argil#, dar se folosete golul %asului. -asei i se fac ferestre i ui, dar se folosete golul din cas#. 9at# folosul inei i al neinei.
Sinceritatea suprem# seam#n# cu un drum erpuit, isteimea suprem# seam#n# cu prostia.
 
Secolul al VI-lea î.Hr.
dar ea cade pe ce%a tare i puternic i nimic n'o poate birui.
Omul %rednic p#strea(# esenialul i las# deoparte ce e ne$nsemnat. El face tot ce se cu%ine, dar niciodat# nu se %a bi(ui pe legi.
$nfr)narea este prima treapt# a %irtuii i $nceputul perfeciunii morale.
$n lume, totul crete, $nBorete i se  $ntoarce la r#d#cin#.
$ntoarcerea la r#d#cin# $nseamn# linite4 ce e $n acord cu natura e %enic. De aceea, dec#derea trupeasc# nu presupune niciun pericol.
+lasul ade%#rului nu este ginga, ginga# este %orba mincinoas#. Omul moral nu e bun de gur#, bun de gur# este cel mincinos.
+lasul ade%#rului e nepl#cut la au(. 0ici cea mai bun# arm# nu e
pre(ic#toare de bine. ♦ /entru $nelept, cinstirea i ruinea
din partea puternicilor lumii sunt la fel de neobinuite.
-el care se mulumete cu sine  $nsui e bogat.
 
Secolul al VI-lea î.Hr.
1#rbatul onorabil $ntotdeauna se str#duiete s# e imparial, s# nu dea importan# lumii materiale i s# nu asculte $n%##turi sterile.
1#rbatul onorabil face multe, dar nu se laud# cu cele f#cute, acumulea(# merite, dar nu le recunoate, pentru c# nu %rea s#'i dea la i%eal# $nelepciunea.
1#rbatul onorabil $mbrac# %eminte s#r#c#cioase, dar $nl#untrul s#u poart# o piatr# preioas#.
Dac# un lucru nu e necesar pentru un scop anume, $l poi folosi pentru un altul. Dac# nu ai sucient# credin#, atunci ina nu crede $n tine.
Dac# palatul este lu&os, c)mpul e plin de buruieni i *ambarul e gol.
ristocratul se $mbrac# $n *aine scumpe, poart# s#bii ascuite, nu se mulumete cu *ran# obinuit# i adun# bog#ii $n e&ces. oate acestea se numesc  5af i risip#.
Dac# poporul nu se teme de autorit#i, atunci %a ap#rea o aufbritate i mai mare.
 
Secolul al VI-lea î.Hr.
E&ist# patru sfere supreme7 -alea, -erul, /#m)ntul, Omul ' iar omul ocup# primul loc $ntre sfere.
?egea celor buni e s# fac# binele i s# nu se certe.
-el care tie m#sura e mulumit cu starea lui. -el care tie mult e t#cut, iar cel care %orbete mult nu tie nimic.
/ierderea se poate transforma $n prot, iar protul se poate transforma $n pierdere.
de%#rat c# omul luminat nu se r#(boiete niciodat#.
-)nd suntei $nst#rii, g)ndii'%# ce e de f#cut la %reme de restrite, indc# nenorocirea mare $ncepe cu una mic#.
-)nd legile i poruncile se $nmulesc, crete i cifra *oilor i a r#uf#c#torilor. ,
-)nd nu e&ist# dumani, nu e&ist# nici r#(boi.
Dac# aduni mult, mult o s# ai de pierdut.
 
Secolul al VI-lea î.Hr.
-ine se preface c# tie multe i e $n stare de orice, acela nu tie nimic i nu e  $n stare de nimic.
-ine crede c# a $neles totul, acela nu tie nimic.
-ine %orbete mult, acela are adesea parte de eec.
 
Secolul al Vl-lea î.Hr.
cela care cunoate limitele acti%it#ii sale i nu se apropie de prime5dii, acela %a tr#i timp $ndelungat.
cela care tie multe i se consider# netiutor, acela este un om $n(estrat cu moral#.
cela care, netiind nimic, se consider# tiutor, acela este bolna%.
cela care, $ncep)nd o treab#, se gr#bete s# a5ung# mai repede la re(ultat, nu %a reali(a nimic. -ine $i termin# treaba cu gri5#, la fel cum a  $nceput, acela nu %a a%ea parte de eec.
cordul obinut cu uurin# nu e demn de $ncredere.
Oamenii cu o $nalt# inut# moral# nu se consider# morali, i, acesta este un semn c# ei au o $nalt# inut# moral#.
$neleptul se ferete de orice e&trem#.
 
Secolul al Vl-lea î.Hr.
-el mai bine e ca odat# ce ai obinut un succes s# te retragi.
Aulimea, c)nd face o treab# i se apropie de $nc*eierea ei, o stric# $n mod regulat, dar dac# tu, la $nc*eierii trebii, %ei la fel de atent ca la $nceput, atunci n'o %ei strica.
Dac# nu cunoti perse%erena, te agii i ai parte de eecuri4 contiina perse%erenei $l face pe om sensibil. Sensibilitatea $l conduce pe om la capacitatea de a drept.
-ei care nu se $n%r#5besc nu pot condamnai.
Oamenii simpli stau la temelia celor alei, aa cum cele 5oase sunt temelii pentru cele $nalte. De aceea, nobilimea i c)rmuitorii care se pream#resc singuri nu au o situaie durabil#, indc# ei nu pri%esc la oamenii simpli ca la o temelie a lor. ceasta e o cale $nel#toare.
S# nu i de pre ca matostatul. -i simplu ca piatra.
Din demoni nu poi face (ei. 0u e&ist# nenorocire mai mare ca
necunoaterea satisfaciei.
Secolul al Vl-lea î.Hr.
0u e&ist# o crim# mai mare ca a  $nc*ide oc*ii $n pri%ina aspiraiilor d#un#toare.
0u e&ist# nenorocire mai mare ca subestimarea ad%ersarului.
0u e&ist# p#cat mai greu ca pasiunile.
Aoti%ul pentru care poporul e greu de condus st# $n faptul c# poporul se luminea(# i sunt muli $n%#ai $n r)ndurile sale.
D# do%ad# de simplitatea p)n(ei ne%opsite, *r#nete $n tine naturaleea buc#ii de lemn neprelucrate, redu l#comia i limitea(#'i dorinele.
Des#%)rirea soldatului st# $n %igilen#, $n permanenta preg#tire de lupt#, $n rigoare, $n sinceritate i $n linitea impenetrabil#.
cela care $i cunoate pe oameni e  $nelept. -el care se cunoate pe sine e luminat. -el care $i biruie pe oameni e puternic. -el care se biruie pe sine e atotputernic.
 
Secolul al Vl-lea î.Hr.
Dei nu e&ist# $n lume ce%a mai slab i mai delicat ca apa, ea poate s# distrug# c*iar i cel mai dur obiect.
-*iar dac# r#(boiul se poart#, probabil, $n numele linitii, el este f#r#  $ndoial# un r#u.
Omul este la natere delicat i slab, iar c)nd moare este tare i solid. oate lucrurile, inclusi% plantele, sunt la natere delicate i slabe, iar c)nd mor 'tari i solide. are i solid e tot ce moare. Delicat i slab e tot ce $ncepe s# tr#iasc#. -ele tari i puternice nu sunt superioare celor delicate i slabe.
Omul se conformea(# p#m)ntului. /#m)ntul se conformea(# cerului. -erul se conformea(# lui ao, iar ao se conformea(# simplit#ii.
/itagora @ JPL'ML Q.2r.K (Fnditor antic grec, midtant 
redgios i podtic. nformaiiCe despre viaa i 
 
Secolul al Vl-lea î.Hr.
GrientuCui Bpropiat, un fctor de miracoCe i magician. (itagora i-a  prsit insuCa nataC Samos în semn de  protest fa de tirania Cui odcrate. "  posi)iC ca în cCtoriiCe saCe s # aFuns în "gipt i în ($a)iCon (cercettorii   presupun c a fost iniiat aici în diferite doctrine secrete@. Bpro>imativ în FuruC vrstei de patru%eci de ani, #Co%ofuC s-a staSidt în orauC Crotona din suduC ;adei, unde a întemeiat o societate strict  secret împreun cu discipodi si, care îC considerau înc din timpuvieii o #in superioar. Bceasta era o frie etico- redgioas care s-a )ucurat de o rspndire vast i care avea drept scop înnoirea moraC i puri#carea vederiCor  redgioase. Ca urmare, fria a fost  supus unor persecuii sngeroase. (Doctrina i descopeririCe Cui itagora s- au pstrat în tradiia oraC i sunt  imposi)iC de deose)it de ideiCe discipodCor si, crora Ce pCcea s atri)uie #Co%ofuCui propriiCe Cor gnduri  i idei.
 
Secolul al Vl-lea î.Hr.
teoriei congruenei, demonstrarea teoremei care îi poart numeCe, construcia ctorva podgoane ipoCiedre. (De numeCe su este Cegat i teoria despre numere pare i impare, numere simpCe i compuse, numere geometrice i  a)soCute, despre proporii aritmetice, geometrice i armonice.
(pitagoreicii acceptau sfericitatea  pmntuCui i micarea Cui în FuruC unui  foc centraC -i%voruC Cuminii i aC cCduriiK în FuruC acestui foc se mic i  aCte corpuri cereti, care produc prin aceasta un sunet mu%icaCarmonios, aa- numita 0armonie a sfereCor1.
itagoreicii recunoteau nemurirea su#etuCui i puri#carea Cui treptat (catCiarsis@, ca urmare a îneCegerii  structurii mu%icaCo-numerice a cosmosuCui.
-ruai lacrimile copiilor %otri, ca s# le poat# %#rsa pe morm)ntul %ostru.
 
] 0e%ast# $neleapt#< Dac# doreti ca soul t#u s#'i petreac# timpul liber al#turi de tine, str#duiete'te ca el s# nu g#seasc# $n niciun alt loc at)ta pl#cere, simplitate i delicatee.
!Ieii, spun preoii, au regretat repede c# l'au creat pe om. 6i noi le sem#n#m $n egal# m#sur#7 omul a regretat c# i'a creat pe (ei.
G 8ii prieten al ade%#rului p)n# la sacriciu, dar nu ap#r#torul lui p)n# la insuportabil.
G8ii ie $nsui st#p)n7 st#p)nindu'te i control)ndu'te pe tine $nsui, %ei a%ea parte de su%eranitate deosebit# i de cea mai $nalt# po(iie.
G Du o %ia# calm#, dac# %rei s# ai parte de moarte linitit#.
G Du o %ia# moderat# i s#n#toas#, dac# %rei s# i independent.
G -)nd eti m)nios, nu trebuie nici s# %orbeti, nici s# acione(i.
 
G $nfr)nea(#'te de la consumul de %in7 el este ca un lapte care *r#nete pasiunile.
G >orbete puin, scrie i mai puin. G Ospitalitatea e nec*ib(uit# dac# o
manifeti fa# de oamenii r#i. G Omul f#r# a%ere nu are patrie. G 8# ce%a de soi, f#r# a promite asta. GSperanele nec*ib(uite duc,
asemenea $ndrum#torilor nec*ib(uii, la gesturi nec*ib(uite.
G Dac# nu poi a%ea un prieten de  $ncredere, 'i tu $nsui prieten.
G -ei care se supun raiunii se supun (eilor.
GDac# eti $ntrebat7 ;-e e mai %ec*i dec)t (eii:=, s# r#spun(i7 frica i sperana.
G Dac# eti $ntrebat7 ;-e este bun#starea:=, s# r#spun(i7 a $n acord cu tine $nsuti.
G Dac# eti $ntrebat7 ;-e este %irtutea:= s# r#spun(i7 iubirea de  $nelepciune folosit# $n practic#.
 
G >iaa seam#n# cu teatrul7 $n ea, adesea, oamenii cei mai r#i ocup# cele mai bune locuri.
G S# tii c# nicio pref#c#torie nu re(ist# mult# %reme.
G 6i $n cu%inte i $n fapte ferete'te de ce este comun i obinuit.
] Dintre doi oameni la fel de
puternici, e mai tare cel care are dreptate.
] precia(#'i dorinele, c)nt#rete'i g)ndurile, m#soar#'i %orbele.
] de%#rata patrie e acolo unde e&ist# obiceiuri folositoare.
 
Orice nenorocire te'ar lo%i,  $nfr)nea(#'te de la %#rsarea de lacrimi7 p#strea(#'le ca s# le poi %#rsa la nenorocirea altora.
aci sau %orbete tot ce e mai bun ca t#cerea.
Qneleptule< Dac# eti obligat s# tr#ieti $n mi5locul mulimii simple, i ca uleiul care plutete la suprafaa apei, dar nu se amestec# cu ea.
$neleptule< Dac# %rei s# anuni oamenilor %reun ade%#r important,  $mbrac#'l $n *ainele p#rerii generale.
/e credina c)inelui t#u ba(ea(#'te tot timpul, pe cea a ne%estei, p)n# la proba contrarie.
/e c)mpia %ieii, mergi, asemenea sem#n#torului, cu pas egal i m#surat.
?ume< $nainte s# ai legi, str#duiete'te s# ai obiceiuri bune7 obiceiurile bune sunt primele legi.
$n%#ai s#'i cunoatei pe oameni7 cunoaterea oamenilor e mai la $ndem)n# i mai necesar# dec)t cunoaterea (eilor.
$nceputul este 5um#tatea lucrului terminat.
 
0u unul dintre aceia care par  $nelepi doar $n ceea ce scriu. @
0u te face membru al unei adun#ri de $n%#ai7 i cei mai $nelepi, c)nd formea(# o societate, de%in oameni de r)nd.
0u proclama ade%#rul $n piaa public#7 mulimea $l %a folosi pentru a face r#u.
0u'i do5eni ne%asta de fa# cu copiii.
0u'ti alege prieten pe acela care nu tr#iete $n $nelegere cu ne%asta lui.
-el care nu'i $ndeplinete datoria de tat# de familie nu poate nici legiuitor i nici conduc#tor al cet#ii.
0u te str#dui s# dob)ndeti cunoaterea suprem#7 din toate tiinele, probabil c# tiina moralei e cea mai necesar#, dar ea nu se $n%a#.
0u ridica praful pe drumul %ieii. 0u confunda tiina cu
 $nelepciunea. a cum aurul nu ruginete, nici de
%irtute nu se lipete ruinea. 0iciodat# s# nu te sf#tuieti cu cei
cu fruntea neted#4 ei@ nu g)ndesc niciodat#.
 
0iciodat# s# nu $ntreci m#sura, nici la mas# i nici la b#utur#.
0iciodat# s# nu te miri7 mirarea i'a creat pe (ei.
-el care $i am#rete aproapele abia dac# se poate feri el $nsui de am#r#ciune.
E la fel de periculos s# dai nebunului o sabie, ca i necinstitului puterea.
Doar raiunii trebuie s#'i  $ncredine(i %iaa ta, mai ales $n tineree, aa cum i te'ai $ncredina unui tutore  $nelept.
 
?ucrea(#'i c)mpul cu propriile brae, nu'i l#sa scla%ii s# ti^X culti%e7 culti%area p#m)ntului cere braele unui om liber.
Ordinea s#'i e (eitate< Slu5ete'o ne$ntrerupt7 ordinea este unitatea tuturor lucrurilor. 0atura $ns#i e&ist# prin ordine.
?as# $n seama preoilor s# cercete(e ina (eilor4 tu ocup#'te de cunoaterea inimii omeneti.
$nainte de toate, $n%a# s# numeti ecare lucru cu numele lui7 aceasta este prima i cea mai important# dintre tiine.
$nainte de toate, nu'i pierde respectul de sine<
$nainte de toate, st#p)nete'i limba. Str#duiete'te s# cercete(i lucrurile aBate $n %ecin#tatea ta, apoi,  $nainte de a adormi, $ntreab#'te ;-e am f#cut:=
$nainte s# $ncepi s# %orbeti, d# %reme g)ndului t#u s# se coac#.
 
doar 0atura, iar restul las#'l $n seama oamenilor de r)nd.
/ortul ser%ete de refugiu cor#biei, iar prietenia ' %ieii.
-)nd te tre(eti dimineaa,  $ntreab#'te7 ;-e trebuie s# fac:= Seara, ascult# i p#strea(# t#cerea4 aa de%ii  $nelept, indc# $nceputul $nelepciunii este t#cerea.
-)nd nenorocirea $i bate la u#, desc*ide'i cu bucurie i nu atepta s#'i mai bat# o dat#7 $mpotri%irea o  $nd)r5ete, iar supunerea o de(armea(#.
-)inele este imaginea prietenului. -ontiina s#'i e unicul (eu. $ncearc# mai $nt)i s# te faci
 $nelept, iar $n%#at, numai c)nd ai timp liber.
/e statuie o $nfrumuseea(# forma, iar pe om ' faptele sale.
/edepsete'i aspru copiii dac# au ucis o insect#7 aa $ncepe uciderea oamenilor.
 
0u'i transforma trupul $n morm)nt pentru suBet. f 
Dac# te'ai $mb#tat, nu te apuca de lucrul sf)nt al f#cutului de copii.
Oamenii buni i frumoi nu tr#iesc pe p#m)nt ca s# se odi*neasc# i s# se desfete, ci ca s# a5ute celor apropiai.
Omule< 0u face animalelor nimic din ce nu %rei ca ele s#'i fac# ie.
Omul moare din pricina beiei de %in4 el $i pierde minile din pricina beiei de dragoste.
Orice s'ar crede despre tine, f# ceea ce socoteti drept.
8ii la fel de indiferent i'n faa blamului, i'n faa laudelor.
De glum#, ca i de sare, trebuie s# te ser%eti cu m#sur#.
*eognis Jcea MT'MMK (poet dric antic grec, originar din
Megara.  Bristocrat, participant Ca viaa
 
 
("egiie Cui 2/eognis s-au )ucurat de  popuCaritate în rnduriCe aristocraiei  ateniene i au servit de materiaC pentru cnteceCe de petrecere. CuCegerea care a aFuns pn în %iCeCe noastre repre%int în esen o 0an&tCogie de petrecere1, coninnd o muCtitudine de versuri.
>inul, dac# nu'i b#ut cu m#sur#, $i face i pe $nelept, i pe nec*ib(uit la fel de nesocotii.
-)nd cupa %esel# %#'ndeamn#, cu%inte'alese s# rostii.
E&ist# lucruri imposibile. S# nu te g)ndeti niciodat# la ele. ot ce nu poi s# faci, n'ai s# poi face niciodat#.
># las motenire7 nu facei e&ces de (el, $n toate alegei m#sura. celai $i %a succesul, ca dup# mult# str#duin#.
8erii'%# suBetul de certuri i de sup#r#ri.