Universitatea Liberă Internaţională din Moldova

Departamentul Informaţional Biblioteconomic

Colecţia “Universitaria” Fascicula a XXXIV-a

Zinaida Radu: La porţile Înţelepciunii

Studium in honoris

Chişinău, 2008

2

CZU 016:[811.133.1+929] G 50 Ediţie îngrijită de: Zinaida Sochircă Autori: Natalia Ghimpu, Svetlana Cîrlan Redactare biblioteconomică-ştiinţifică: Ludmila Corghenci Redacţie bibliografică: Valentina Chitoroagă Redacţie computerizată: Veronica Gheţu Lorina Beşelea Redacţia şi traducerea textului în limba franceză: Ghenadie

Râbacov

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Ghimpu, Natalia Zinaida Radu: La porţile înţelepciunii: Studium in honoris / Natalia Ghimpu, Svetlana Cârlan ; ed. îngrijită de Zinaida Sochircă; red. şt. : Ludmila Corghenci; red. bibliogr.: Valentina Chitoroagă; red. computerizată: V. Gheţu; L. Beşelea; red. şi trad. lb. fr:: Gh. Rîbacov. – Ch. : ULIM, 2008 (Foxtrot SRL). – 90 p. – (Universitaria; fascicula a 34-a). 50 ex. ISBN 978-9975-934-41-1 CZU 016:[811.133.1+929] Departamentul Informaţional Biblioteconomic ULIM Adresa: str. Vlaicu Pârcălab, 52 2012 Chişinău, Republica Moldova Tel. 21 24 18 e-mail: biblioteca@ulim.md http://www.ulim.md/library ISBN 978-9975-934-41-1 © ULIM, 2008

3

ZINAIDA RADU, CONFERENŢIAR UNIVERSITAR, DOCTOR ÎN FILOLOGIE,

ŞEF CATEDRĂ “FILOLOGIE FRANCEZĂ ŞI SPANIOLĂ”, ULIM

4

Cuprins Sommaire

Prefaţă 6 Préface 7

Studii de autor Etudes personnelles de l’auteur

Zinaida RADU. Despre poziţiile cheie în opera lingvistului Grigore CincileiI 8

Zinaida RADU, Theodor BALABAN. Forme, tehnici şi sugestii

de evaluare a performanţelor de limbă străină la treapta învăţământului liceal 11

Omagii Hommages

Ana GUŢU. Nobleţea spirituală - echilibrul căutărilor noastre 15 Ana GUŢU. A la recherche de la noblesse spirituelle 17 Ion MANOLI. Umanismul şi pedagogia împotriva vârstei 20 Elena PRUS. Zinaida Radu: fidelitate traducerii şi traducerea

fidelităţii 21 Zinaida CAMENEVA. Zinaida Radu – Om cu suflet mare 23 Inga STOIANOVA. Mereu visătoare şi înaripată 24 Ana MIHALACHE. Pedagog de excepţie, cu o vocaţie

şi măiestrie autentică 26 Silvestru MAXIMILIAN. Cea mai frumoasă vârstă este

vârsta pe care omul o are 28 Ana VULPE. Multstimată şi iubită colegă, Zinaida Radu 29 Lilia STRUGARI. Une lettre au professeur 30 Zinovia ZUBCU. Restez telle que vous êtes, Mme Radu ! 31 Svetlana BORDIAN. De ziua inconfundabilei doamne

Zinaida Radu 32 Ghenadie RÂBACOV. Imaginea profesorului ideal 33 Ion GUŢU. Suflet mărinimos şi spirit conciliator ... 35 Ion DUMBRĂVEANU. Un savant şi pedagog de vocaţie 37 Anatol LENŢA, Dionis LENŢA. Doi fraţi unei profesoare ... 39 Maria COTLĂU-ZAPOROJAN. Omenie şi fermitate 42 Maria GUZUN. Doamna Zinaida Radu – iubită profesoară

şi dragă colegă 43 Claudia ROTARU. Vine Doamna Profesoară ... 44 Ina PAŞA. Reconnaissance 45

5

Curriculum Vitae 46

File de album 52 Feuilles d’album Lucrări semnate de Zinaida Radu Ouvrages signés par Zinaida Radu

Doctorat 60 Doctorat

Articole ştiinţifice 60 Articles scientifiques

Cronică. Note. Omagii 62 Chronique. Notes. Hommages

Lucrări didactice 64 Ouvrages didactiques

Publicaţii de referinţe 70 Publications de référence

Materiale promoţionale, de prezentare 70 Materiels de promotion, de présentation

Profesorul Zinaida Radu – redactor, recenzent 71 La Professeur Zinaida Radu –rédactrice, critique

Lucrări studenţeşti 74 Les ouvrages des étudiants

Referinţe la adresa dnei Zinaida Radu 78 Références à l’adresse de Mme Zinaida Radu

Autografe pentru Zinaida Radu 80 Autographes pour Mme Zinaida Radu

Cărţi din colecţia personală 87 Livres de la collection personnelle

Indice de nume 88 Index de noms

6

PREFAŢĂ

Fascicula a XXXIV-a din colecţia „Universitaria” (iniţiată de

Departamentul Informaţional Biblioteconomic în anul 1998) este dedicată doamnei Zinaida Radu, conferenţiat universitar, şef Catedră Filologie Franceză a Universităţii Libere Internaţionale din Moldova.

Lucrarea are scopul de a sintetiza, de a integra şi de a promova contribuţiile ştiinţifice şi didactice ale pedagogului, cercetătorului, filologului reputat. Structura lucrării este determinată de caracterul biobibliografic al acesteia, incluzând studii de autor, articole semnate de personalităţi din domeniul filologiei franceze, curriculum vitae, lista publicaţiilor dnei Zinaida Radu şi un indice de nume. De asemenea sunt incluse unele compartimente speciale, gen: “Autografe pentru Zinaida Radu”, „Cărţi din colecţia personală a dnei Zinaida Radu”.

La elaborarea lucrării au fost consultate bibliografiile naţionale (publicaţii ale Camerei Naţionale a Cărţii), instrumentele de informare asupra colecţiilor bibliotecilor ştiinţifice şi universitare (ale Departamentului Informaţional Biblioteconomic ULIM, Universităţii de Stat din Moldova), precum şi colecţia personală a dnei Zinaida Radu.

Descrierile bibliografice ale documentelor sunt structurate conform genului publicaţiei (doctorat, articole ştiinţifice, lucrări didactice, lucrări studenţeşti publicistică etc.), respectând criteriile cronologic şi alfabetic. Descrierile bibliografice sunt realizate în corespundere cu prevederile standardelor bibliografice în vigoare, fiind păstrate caracterele originale ale documentelor.

Indexul auxiliar de nume facilitează utilizarea biobibliografiei, orientând beneficiarii spre numerele de ordine ale descrierilor bibliografice. Lucrarea este destinată profesorilor şi studenţilor, managerilor universitari, colaboratorilor instituţiilor ştiinţifice de profil, specialiştilor din domeniu. Selectarea informaţiei a fost finisată la 18 octombrie 2008.

Echipa de lucru aduce sincere mulţumiri dnei Zinaida Radu pentru aportul la elaborarea acestei lucrări.

Natalia GHIMPU, Svetlana CÎRLAN

7

PRÉFACE

La XXXIV fascicule de la collection „Universitaria” (créée par le Département Informationnel Bibliothéconomique en 1998) est consacrée à Mme Zinaida Radu, docteur ès lettres, maître de conférences, chef de la chaire de Philologie Française de l’Université Libre Internationale de Moldova.

Cet ouvrage a comme but de synthétiser, d’intégrer et de promouvoir les contributions scientifiques et didactiques du professeur, chercheur et philologue de grand savoir. La structure du présent ouvrage est déterminée par son caractère biobibliographique comprenant des etudes personnelles de l’auteur, des articles signés par des personnalités du domaine de la philologie française, le curriculum vitae, la liste des publications de Mme Zinaida Radu et un index de noms. Il est à noter aussi certaines rubriques spéciales telles que „Autographes pour Zinaida Radu”, „Livres de la collection personnelle de Mme Zinaida Radu”.

L’élaboration de l’ouvrage repose sur la consultation des bibliographies nationales (publications de la Chambre Nationale du Livre), des instruments d’information sur les collections des bibliothèques scientifiques et universitaires (du Département Informationnel Bibliothéconomique de l’ULIM, de l’Université d’Etat de Moldova) ainsi que la collection personnelle de Mme Zinaida Radu.

Les descriptions bibliographiques des documents sont structurées d’après le genre des publications (doctorat, articles scientifiques, supports didactiques, ouvrages des étudiants, articles de presse etc.), tout en respectant l’ordre chronologique et alphabétique. Les descriptions bibliographiques ont été réalisées conformément aux standards bibliographiques en vigueur, la présentation typographique des documents étant entièrement conservée.

L’index auxiliaire de noms facilite l’utilisation de la biobibliographie, en dirigeant les lecteurs vers les numéros d’ordre des descriptions bibliographiques. L’ouvrage est destiné aux professeurs et aux étudiants, aux managers universitaires, collaborateurs des institutions scientifiques de spécialité, aux spécialistes en la matière. Le 18 octobre 2008 a été la date butoire de sélection des informations.

L’équipe des auteurs exprime les plus sincères remerciements à Mme Zinaida Radu pour son apport à l’élaboration de cet ouvrage.

Natalia GHIMPU, Svetlana CÎRLAN

8

STUDII DE AUTOR ETUDES PERSONNELES DE L’AUTEUR

DESPRE POZIŢIILE CHEIE ÎN OPERA LINGVISTULUI GRIGORE CINCILEI

Zinaida RADU „Să căutăm ce este bun şi frumos în oamenii noştri"

(Gr. Vieru) Pe parcursul a mai bine de 30 de ani, cât am activat împreună,

am descoperit multe calităţi la acest Om, Grigore Cincilei. Despre unele dintre ele aş vrea să vorbesc în cele ce urmează.

Neoboseala şi dorinţa de a împărtăşi mereu colegilor din domeniu, studenţilor propriile idei referitoare la problemele lingvistice de care se preocupa l-au caracterizat în permanenţă pe savantul şi profesorul Grigore Cincilei. Mărturisea cândva profesorul universitar Ion Melniciuc: „Era o plăcere să-l întâlneşti pe savantul Grigore Cincilei. Avea mereu cu sine multe fişe şi numaidecât îţi spunea: „Dumneavoastră studiaţi paronimele? Am găsit nişte exemple, cred să vă placă şi dumneavoastră." E un spirit frumos de colaborare intelectuală şi omenească. Grigore Cincilei studia în profunzime lucrările savanţilor lingvişti francezi, mai ales pe cele ale lui André Martinet. Era captivat de terminologia ştiinţifică, o propaga şi socotea de datoria sa s-o completeze. De câte ori l-am auzit la lecţii şi la conferinţele ştiinţifice ale studenţilor şi ale profesorilor explicând în detalii noţiuni precum morfem, supletivism, alomorf, paradigmă, morf, monem, monemic, sintagmă, unitememă, tememă, derivativ, morfem primitiv, etc, frecvente în şcoala funcţionalismului francez. Prin aceasta, lingvistul Grigore Cincilei impunea parcă publicul şi cititorul să se ridice la nivelul său, să se familiarizeze cât mai rapid, la timp cu tezaurul de cunoştinţe lingvistice noi, actuale. Era în această atitudine şi o expresie a enciclopedismului său, şi a respectului său faţă de savanţii pe care-i studia, a grijii de a transmite şi altora bogăţia din sursele teoretice la care nu aveau acces toţi.

Savantul Grigore Cincilei avea responsabilitatea, curiozitatea, necesitatea de a propune termeni noi, oarecum neobişnuiţi, mai puţin frecvenţi în comunicarea ştiinţifică. Am putea menţiona, în acest context: lexique néolatin, morphe primitif, submorphe-apocope, submorphe de dffédentification, submorphe de differenciation,

9

subradixe, subfixe, synapsie paromorphe, etc. Observăm deci o constelaţie de termeni specifici, pe care savantul îi pune în uz şi îi propune cu multă grijă cititorului pe care-l invită să-i observe, să-i memorizeze. Şi aceasta se întâmpla fie într-o comunicare simplă, obişnuită, fie în cazul unui text scris doar pe 2-3 pagini. Întotdeauna şi în orice circumstanţe, savantul Grigore Cincilei vădea o atitudine foarte responsabilă şi distinsă pentru terminologia ştiinţifică, aceasta fiind una dintre convingerile sale.

Vorbim adeseori despre dificultăţi în delimitarea termenilor ştiinţifici, despre nişte frontiere existente între termeni şi lexicul general, despre un specific al lexicului terminologic, care cu greu se lasă sesizat în corpusul textelor specializate sau chiar şi al celor literare. Savantul Grigore Cincilei, în scrierile sale, evidenţiază termenii, îi reia de mai multe ori, îi evidenţiază în scris cu alte caractere şi îi semantizează, uşurând astfel asimilarea lor.

Nu numai căutările de ordin terminologic, în special, crearea de termeni noi, adecvaţi pentru fenomenele cercetate, îl preocupau pe savant, dar şi multitudinea de probleme care îi suscitau interesul şi curiozitatea, şi la soluţionarea cărora avea ceva de spus. Terminologia întrebuinţată de către savantul Grigore Cincilei, conştientizată, explicată cu multă claritate, era ca o carte de vizită în creaţia sa.

Mai era ceva în activitatea lingvistică a lui Grigore Cincilei: tema, domeniul ales, căruia i-a rămas fidel până la ultimele clipe ale vieţii. Manifesta o curiozitate aparte pentru multiple probleme de filozofie a limbajului, în special, pentru cele legate de aspectul socio-cultural al limbii, de identitatea limbii şi a limbajului. Mijloacele interne de îmbogăţire a lexicului limbii, dintre ele, mai ales derivarea, în franceză şi în alte limbi romanice, caracteristicile şi natura cuvântului şi, mai ales, ale cuvântului analitic l-au preocupat plenar pe parcursul întregii sale vieţi creative. I-a făcut să se pasioneze de acest domeniu de cercetare şi pe mulţi dintre discipolii săi, care-i continuă cu succes cercetările şi care înregistrează acele rezultate la care a visat savantul, transmiţând, la rândul lor, această pasiune pentru cercetare celor care scriu în continuare teze de an, de licenţă, de doctorat.

Dimensiunile cercetării subiectelor formulate de lingvistul Grigore Cincilei şi continuate de membrii catedrei care-i poartă numele sunt de o importanţă majoră. Temele fundamentate de către savant au devenit obiect de studiu în auditoriul studenţesc. Era foarte îmbucurător să vezi, la una din lecţiile de comemorare a

10

savantului, la care am asistat, cu câtă curiozitate şi înfrigurare căutau studenţii fragmentele din textul studiat şi argumentele din creaţia savantului, care confirmau concepţia autorului referitor la polisemia textuală.

Era savant, teoretician, însă nu uita nici pentru o clipă de necesităţile şcolii, ale învăţământului preuniversitar. Mulţi dintre autorii de manuale şcolare elaborate în diverse perioade la disciplina limba franceză, pentru diverse niveluri, au fost recomandaţi şi susţinuţi anume de către profesorul Grigore Cincilei. Pe băncile elevilor şi ale studenţilor, vezi şi astăzi ca instrumente de lucru dicţionarele bilingve care au fost elaborate din iniţiativa şi cu participarea acestui savant. Manualele de lexicologie elaborate de Grigore Cincilei constituie un suport neîntrecut în predarea cursurilor universitare la disciplina respectivă.

A trăit intens, o viaţă de Om şi de Savant, consacrată căutării şi făuririi a tot ceea ce este util măriei sale, Omului.

11

FORME, TEHNICI ŞI SUGESTII DE EVALUARE A PERFORMANŢELOR DE LIMBĂ

STRĂINĂ LA TREAPTA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI LICEAL

Zinaida RADU Theodor BALABAN,

Evaluarea, în sensul larg al cuvântului, include: totalitatea

proceselor şi produselor care măsoară randamentul de predare-învăţare, corelaţia dintre finalităţile procesului de instruire şi obiectivele preconizate, direcţionarea activităţii profesorului şi a elevului spre îmbunătăţirea calităţii învăţării şi predării, judecăţile emise în vederea adoptării unor decizii educaţionale concrete menite să reflecte nivelul, volumul şi calitatea reală a cunoştinţelor, competenţelor şi atitudinilor elevilor.

Conform Legii învăţământului, "evaluarea rezultatelor educaţionale se face în mod obligatoriu la fiecare nivel de învăţământ, în conformitate cu obiectivele şi finalităţile programelor de studii", iar "instituţia de învăţământ este autonomă în alegerea modului şi a formelor de verificare pe parcurs a cunoştinţelor elevilor" (art. 50, intra 3 şi 4).

Performanţele care se cer a fi atinse şi evaluate sunt numeroase şi depind de obiectivele educaţionale standard, programe, manuale, activităţi de învăţare, conţinuturile învăţării, nivelul de pregătire al elevului, aşteptările părinţilor, cerinţele social-economice, de propriile atitudini, de erudiţia, experienţa şi aspiraţiile elevilor.

În această ordine de idei, profesorul va trebui sâ-şi canalizeze activitatea nu numai în direcţia organizării procesului instructiv-educativ sau în direcţia creării unor efecte pedagogice (sentimente, necesităţi, interese, idei, idealuri, convingeri etc.) menite sa dezvolte, sa reajusteze sau să schimbe comportamentul elevilor, ci şi în direcţia elaborării unui sistem de evaluare în măsură să asigure implicarea progresivă, activă şi eficientă a elevilor în vederea obţinerii performanţelor preconizate.

Termenul evaluare poate fi exprimat şi printr-o serie de unităţi deja cunoscute în practica pedagogică: control, verificare, cântărire, examinare, estimare, examen, apreciere ş.a.

Evaluarea contribuie la fixarea achiziţiilor iniţiale, curente sau terminale, la ameliorarea procesului de predare-învăţare, la aprecierea timpului şi precizarea nivelurilor de învăţare, la stabilirea obiectivelor personale sau comune, la producerea şi analizarea

12

propiei munci etc. Evaluării pot fi supuse cunoştinţele gramaticale şi lexicale, competenţele de înţelegere şi exprimare (orală sau scrisă), competenţele socioculturale şi noţiunile de spaţiu şi timp achiziţionate prin intermediul uneia sau mai multor metode aplicate. Pot fi evaluate de asemenea înseşi metodele şi procedeele de muncă, conform modelului: cum voi proceda? cum am procedat?

Evaluarea poate fi organizată după anumite principii şi criterii şi poate fi efectuată atât de profesor, cât şi de elevi, în baza materialelor elaborate care conţin teze, probe, rezumate, comentarii, analize, exerciţii, diverse lucrări practice etc. prezentate în manuale, fişe standard de evaluare cu orientări de diferită natură şi răspunsul-cheie pentru autoapreciere. Aceasta va permite ca evaluarea să fie realizată după fiecare activitate, după fiecare lecţie sau ciclu de lecţii, după fiecare temă sau arie conceptuală, pe parcursul întregului proces de învăţământ sau la sfârşit de trimestru, an, ciclu şcolar.

Pentru realizarea activităţilor ce ţin de evaluare, profesorul va trebui să posede materiale, informaţii, criterii, instrumente, tehnici şi metode de măsurare a randamentului şcolar. Acestea vor fi repartizate în mod centralizat de Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei, de organele locale de conducere a învăţământului sau de alte ministere care au în subordine instituţii de învăţământ şi vor fi ulterior adaptate, variate, dezvoltate şi completate în dependenţă de diversele situaţii şi aspecte de evaluare, precum şi de nivelul de cunoştinţe al elevilor. Pentru stabilirea acestui nivel de cunoştinţe este important ca profesorul să participe la examenele de admitere în liceu, să studieze dosarele personale, să valorifice dimensiunile formative atinse de elevi la finele etapei gimnaziale de învăţământ în vederea elaborării unor planuri de îmbunătăţire a acestor performanţe şi de iniţiere a procesului de instruire.

Formele evaluării pot fi diferite, în dependenţă de criteriile care stau la baza unei sau altei clasificări. Astfel, în funcţie de scopul urmărit, evaluarea poate fi iniţiala (diagnostică), continuă (formativă) sau sumativă (cumulativă); în funcţie de timpul evaluării, aceasta poate fi curentă, trimestrială şi finală; în funcţie de realizatorul evaluării, formativă (realizata de profesor), autoevaluare (realizată de elev), coevaluare (realizată reciproc de elevi), internă (realizată de conducerea liceului) şi externă (realizată de organele de conducere a învăţământului).

Odată cu formarea grupurilor academice (claselor) este important de a începe procesul de învăţământ cu realizarea (prin

13

probe scrise sau orale, testări, discuţii, dezbateri etc.) unei evaluări iniţiale în vederea determinării nivelului de cunoştinţe, competenţe şi atitudini achiziţionat de elevi la treapta gimnazială de şcolaritate. Rezultatele obţinute vor avea o importanţă dublă: în primul rând, ele vor permite profesorului să depisteze lacunele comise la asimilarea programului gimnazial; în al doilea rând, profesorul va putea purcede la elaborarea programelor de recuperare, consolidare şi extindere a cunoştinţelor în raport cu ansamblul de obiective ale învăţării care trebuie să fie atinse. Evaluarea iniţială va permite profesorului să-şi planifice munca de mai departe, programul pentru viitor, să-şi aleagă ritmul de lucru, strategiile şi metodele pe care le va aplica în procesul de instruire, materialele necesare pentru echilibrarea cunoştinţelor şi competenţelor elevilor, să lichideze golurile descoperite. Iar în cadrul modulelor concrete profesorul va orienta elevii să se adapteze la caracterul specific şi exigenţele învăţământului liceal, la utilizarea tipurilor noi de muncă intelectuală şi dezvoltarea autonomiei în pro-pria activitate de învăţare, la intensificarea cooperării cu condiscipolii şi profesorii săi.

Randamentul şcolar este constituit din rezultatele reale ale elevilor, din succesele / insuccesele lor de fiecare zi pe care profesorul le urmăreşte, le sistematizează şi le cuantifică prin sistemul existent de notare. Specificităţile de cuantificare a performanţelor obţi-nute se măsoară prin evaluarea formativă (continuă şi individuală, curentă, permanentă, de progres). Evaluarea formativă este o componentă obligatorie a procesului de predare-învăţare şi are un caracter orientativ, reglator şi autocorector. Acest tip de evaluare trebuie să fie conceput de elevi ca un element de progres personal şi valorizare a cunoştinţelor achiziţionate, nu ca o pedeapsă din partea cadrelor didactice. Profesorul va urmări felul de a munci al elevilor, va fixa reacţiile lor la tot ce li se propune, va aduna informaţie despre materialele pe care elevii le însuşesc uşor sau mai puţin uşor. Pentru o orientare şi ghidare cât mai eficace a procesului de învăţare, rezultatele evaluării formative se vor analiza în cadrul unor şedinţe comune cu elevii, unde acestora li se vor explica cauzele succeselor/insucceselor, se va depista la timp rămânerea lor în urmă, lacunele comise, înlăturarea acestora, corijarea şi recuperarea materialului neasimilat, precum şi căile de ameliorare a randa-mentului şcolar în general. La evaluarea performanţelor obţinute profesorul va ţine cont şi de întreaga gamă a efectelor psihice, intelectuale, morale, spirituale şi obiectivele educaţionale.

14

Pentru fiecare activitate de învăţare poate fi propusă o grilă de evaluare, individuală sau colectivă. Pentru activitatea de exprimare scrisă, de exemplu, această grilă poate avea un scop triplu: a recapitula regulile ce trebuie respectate pentru expunerea coerentă şi coezivă a conţinutului; a indica elevilor care sunt criteriile de evaluare; a ajuta elevul, prin aplicarea autoevaluării, coevaluării sau a evaluării efectuate de către profesor, să-şi observe la timp lacunele şi să-i ajute să-şi amelioreze munca de mai departe prin utilizarea unor procedee şi tehnici adecvate de muncă intelectuală. O dictare scrisă referitor la aplicarea în practică a regulilor de acord, de exemplu, va permite profesorului să evalueze mai multe competenţe: acordul determinantului cu cuvântul determinat, al predicatului cu subiectul (gama raporturilor de incidenţă), al participiului trecut cu subiectul şi complementul direct etc. Evaluării pot fi supuse şi anumite competenţe selective: de a scrie în limba străină o expunere sau un comentariu, de a descrie o imagine, de a face comentariul unui proverb etc. Profesorul va evalua, de exemplu, cunoştinţele, competenţele şi atitudinile elevilor de a redacta un text imaginativ sau reflexiv printr-un anumit număr de itemi elaboraţi în baza criteriilor cuprinse în următorul tablou sinoptic (aceste criterii pot fi amplificate, reduse sau selectate în funcţie de scopurile şi tema abordată).

15

OMAGII HOMMAGES

NOBLEŢEA SPIRITUALĂ - ECHILIBRUL CĂUTĂRILOR NOASTRE

Spiritul uman nu mai conteneşte să rătăcească prin

labirinturile existenţiale în căutarea echilibrului, valorilor, idealului, sensului vieţii. Destinul unui profesor este profund marcat de fatalitatea sacrificiului. Dar ce destin poate fi mai reconfortant şi mai oblăduitor pentru orgoliul nostru decât cel al profesorului, care e mereu în căutarea celui mai bun sfat, a celei mai reuşite lecţii, a celei mai frumoase sculpturi în carieră.

Deja demult ambianţa anilor de studenţie s-a retras în trecut, lăsând loc amintirilor. Însă, vocile profesorilor, care ne-au ghidat în universul cunoaşterii, mai răsună încă în memoria noastră, de parcă toate s-au întâmplat mai ieri...

Iată-ne studenţi în anul întâi la Facultatea de Limbi Străine a Universităţii de Stat din Chişinău, catedra filologie franceză. Rătăciţi în controversa sentimentelor, surprinşi de diferenţa flagrantă între lumea universitară şi cea şcolară, noi acceptam sfioşi tutela profesorilor.

Doamna Zinaida Radu, curatorul nostru de grupă, îşi sărbătoreşte zilele acestea o frumoasă aniversare. Dumneaei a fost persoana care şi-a deschis larg braţele noii generaţii de tineri studenţi. De o eleganţă excepţională, subţirică, energică, curioasă şi generoasă, Zinaida Radu simbolizează esenţa însăşi a unui profesor exemplar. Dulcea limbă franceză, pentru care făcuserăm toţi o pasiune incurabilă, a devenit obiectul adoraţiei noastre. Şi anume datorită scumpei noastre profesoare Doamnei Zinaida Radu cei cinci ani de studii universitare s-au transformat în perioadă de nespusă bucurie, dar şi de muncă asiduă.

Specialist în lexicologie, traductologie, semantică şi textologie, Doamna doctor conferenţiar Zinaida Radu, a venerat dintotdeauna cercetarea. Eminenţa Sa Cartea a fost mereu prezentă pe masa de lucru. Ne amintim cu tandreţe intervenţiile Dumneaei savante în timpul prelegerilor susţinute la cel mai înalt nivel al excelenţei academice. În condiţiile izolării cvasitotale în cercul ştiinţific sovietic, profesoara noastră Zinaida Radu venea cu referinţe notorii în lingvistică, făcând să răsune nume ce constituie şi azi

16

fondul de aur al ştiinţelor limbajului: Algirdas Greimas, Jean Dubois, André Martinet, Georges Mounin, Emile Benveniste et altri.

Trăsătura imanentă ce o distinge pe Zinaida Radu de ceilalţi colegi ai săi este nobleţea spirituală rarisimă. Infinita-i bunăvoinţă, pe care o manifestă faţă de discipolii săi, a devenit proverbială. Nu am mai văzut profesor mai grijuliu, mai condescendent, mai sensibil la problemele studenţilor. În mrejele oricărui obstacol, insurmontabil la prima vedere, această distinsă Doamnă a oferit mereu soluţii fericite discipolilor săi, care la un moment dat s-au simţit abandonaţi de noroc. Veritabilă avocată a studenţilor, Doamna Radu beneficiază de profunda consideraţiune a colegilor de la ULIM şi a sutelor de discipoli, actualmente profesori, manageri, oameni de afaceri.

Doamna profesoară nu acceptă răceala refuzului, ea preferă să vadă jumătatea plină a paharului. Optimismul şi convingerea inamovibilă în victoria binelui asupra răului, soră terestră şi mesageră a lui Abel, Zinaida Radu este o sursă de speranţă şi de inspiraţie pentru toţi cei care o înconjoară, o cunosc, o iubesc.

Nobleţea spirituală a Zinaidei Radu este o comoară inestimabilă, care, multiplicată la capacitatea enormă de lucru, ne-a iluminat pe noi toţi în parcursul profesional.

Franţuzoaică-Franţuzoaică până în măduva oaselor, Femeie-Femeie prin fineţea raţionamentelor sale, Inteligentă-Inteligentă prin înţelepciunea de a privi lucrurile

aşa cum ne sunt date de la Dumnezeu, Mamă-Mamă prin dragostea infinită pentru studenţii săi şi

condiţia asumată de „maică a lumii întregi”, Verticală-Verticală prin elanul său de a apăra adevărul,

Doamna Zinaida Radu este un exemplu de urmat pentru noi toţi. Dacă am putea asocia o persoană culorii, culoarea

Profesoarei Mele ar fi liliachie. Dacă am putea asocia o persoană dansului, dansul

Profesoarei Mele ar fi tangoul. Dacă am putea asocia o persoană parfumului, Profesoara

Mea ar avea parfumul pădurii înrourate. Dacă am putea asocia o persoană frumuseţii, aş asemui

frumuseţea Profesoarei Mele cu cea a Madonei lui Rafael. Dacă am putea asocia o persoană gestului, gestul

Profesoarei Mele ar fi cel al Semănătorului. Dacă am putea asocia o persoană profeţiei, profeţia

distinsei Mele Profesoare ar fi „Iubeşte-ţi aproapele”.

17

Dacă am putea asocia o persoană locului, locul Profesoarei Mele ar fi biroul plin de cărţi.

Dacă am putea asocia o persoană cuvântului magic, acesta ar fi NOBLEŢE.

Dragă şi scumpă Doamnă Profesoară, distinsă colegă, la mulţi ani! Să Vă ajute Dumnezeu în toate iniţiativele frumoase întru binele tinerii generaţii, fie ca inspiraţia şi optimismul să-i însoţească pe discipolii Dumneavoastră! Vă rugăm să acceptaţi umila noastră reverenţă pentru cea mai preţioasă lecţie pe care ne-aţi dat-o - lecţia vieţii ce ne-a marcat, ne-a educat şi ne-a lansat. Vivat Academia, vivant Profesores !

Ana GUŢU dr., profesor universitar,

prim-vicerector, ULIM

A LA RECHERCHE DE LA NOBLESSE SPIRITUELLE

L’esprit humain ne se fatigue pas à errer dans les labyrinthes existentiels à la recherche de l’équilibre, des valeurs, de l’idéal, de la raison d’être. Le destin d’un professeur est profondément marqué par la fatalité du sacrifice. Mais quel sort plus réconfortant et plus anesthésiant pour nos orgueils que celui d’un professeur, toujours à la recherche du meilleur conseil, de la meilleure leçon, de la meilleure sculpture en carrière.

Il y a déjà longtemps que l’ambiance des années estudiantines s’est retirée laissant de la place aux souvenirs. Mais les voix des professeurs qui nous ont guidés dans l’univers des connaissances retentissent toujours dans nos oreilles comme si c’était hier…

Nous voilà étudiants en première année à la Faculté des Langues Etrangères de l’Université d’Etat de Moldova, département de philologie française. Egarés dans la controverse des sentiments, éblouis par la différence flagrante entre le monde universitaire et celui scolaire, nous entrions sous la tutelle de nos professeurs.

Madame Zinaida Radu, notre mentor, qui célèbre ces jours un bel anniversaire, a été la personne qui avait largement ouvert ses bras à la nouvelle génération des étudiants. D’une élégance exceptionnelle, mince, énergique, curieuse et généreuse, Zinaida Radu symbolise l’essence même d’un professeur exemplaire. La

18

douce langue française, pour laquelle nous avions fait une passion incurable, est devenue l’objet de notre adoration. C’est surtout grâce à notre chère professeur Madame Zinaida Radu, que les cinq années d’études universitaires se sont converties en période de joie, mais aussi de travail assidu.

Spécialiste en lexicologie, traductologie, sémantique et textologie, Madame Zinaida Radu, docteur, maître de conférence, a toujours vénéré la recherche. Son Eminence Le Livre n’a jamais disparu de sa table, nous nous souvenons avec tendresse des interventions savantes lors des conférences dispensées au plus haut niveau d’excellence universitaire. Dans les conditions d’isolement quasitotal dans le cercle scientifique soviétique, notre professeur Zinaida Radu venait avec des références notoires dans la linguistique, des noms qui constituent encore le fonds d’or des sciences du langage : Algirdas Greimas, Jean Dubois, Georges Mounin, Emile Benveniste et altri.

Ce qui distingue la personnalité de Zinaida Radu des autres collègues siens c’est la noblesse rarissime de son âme. La bienveillance sans faille à l’égard de ses disciples est devenue proverbiale. Je n’ai jamais vu un professeur plus soucieux et inquiet, plus sensible aux problèmes d’un étudiant. Quel que soit l’obstacle à surmonter, cette distinguée dame a toujours offert des solutions heureuses à ses disciples qui se sont à un certain moment sentis abandonnés par la chance. Véritable avocate des étudiants, Mme Radu est entourée d’une profonde considération de la part de ses collègues et disciples.

Madame la professeur n’accepte pas la froideur d’un refus, elle voit toujours la moitié pleine d’un verre d’eau. L’optimisme et la conviction inamovible dans la victoire du bien sur le mal, sœur et messagère terrestre d’Abel, Zinaida Radu a été une source d’espoir, mais aussi d’inspiration pour tous ceux qui l’entourent, la connaissent, l’aiment.

La noblesse spirituelle de Zinaida Radu est un trésor inestimable, qui, multipliée par la capacité énorme de travail, nous a tous illuminés dans nos carrières.

Française-Française jusqu’aux bouts de ses ongles par sa manière d’être,

Femme-Femme dans la finesse de ses jugements, Intelligente-Intelligente par cette sagesse de prendre les choses comme elles viennent,

19

Maman-Maman dans son amour gratuit pour les étudiants et la condition assumée de «mère de tout le monde»,

Droite-Droite dans son élan de défendre la justesse, Madame Zinaida Radu est un exemple à suivre pour nous tous.

Si on pouvait associer la couleur à une personne, la couleur de Ma Professeur serait lilas.

Si on pouvait associer une danse à une personne, la danse de Ma Professeur serait le tango.

Si on pouvait associer un parfum à une personne, Ma Professeur sentirait la fraîcheur boisée du matin.

Si on pouvait associer une beauté à une personne, la beauté de Ma Professeur serait celle de Madonne de Raphaël.

Si on pouvait associer un geste à une personne, le geste de Ma Professeur ressemblerait à celui du semeur.

Si on pouvait associer une prophétie à une personne, la prophétie de Ma Professeur serait «Aime ton prochain».

Si on pouvait associer un endroit à une personne, l’endroit de Ma Professeur serait le bureau de travail.

Si on pouvait associer un mot magique à une personne, le mot magique de ma professeur serait NOBLESSE.

Chère collègue, notre distinguée professeur, joyeux anniversaire ! Que Dieu vous protège dans toutes vos démarches au profit de la jeune génération, que l’inspiration et l’optimisme se déversent abondamment sur vos disciples ! Recevez nos humbles révérences pour la plus précieuse leçon que vous avez jamais faite - la leçon de la vie, leçon qui nous a marqués, formés et lancés. Vivat Academia, vivant Profesores !

Ana GUTU

dr., professeur universitaire, premier vice-recteur, ULIM

20

UMANISMUL ŞI PEDAGOGIA ÎMPOTRIVA VÂRSTEI În speranţa că evenimentul aşteptat de doamna Zinaida

Radu, de discipolii şi de prietenii ei este unul de excepţie, urăm pe această cale succesul deplin al împlinirilor în numele nobilelor scopuri, realizate şi cuprinse în perioada anilor 1955-2008. Accentuăm anume această perioadă, căci ea coincide cu escaladarea Everestului pedagogic.

În anul 1955 se înscrie la universitatea nordică bălţeană (pe atunci Institutul Pedagogic “Aleco Russo”), finisează studiile con brio şi în anul 1960 începe adevărata muncă în pedagogie, în învăţământul superior, în ştiinţa filologică.

Putem insista fără pic de reticenţă asupra faptului axiomatic : d-na Zinaida Radu azi este unul din cei mai străluciţi pedagogi romanişti, creator de manuale universitare şi şcolare, autor al Curriculum-urilor universitare, diferitor cicluri de învăţământ. A avut marele noroc să înveţe la început, la profesorii universitari de excepţie, cum sunt şi au fost: Lidia Novac, Liudmila Buşutean, Stepanida şi Alexandru Biletor, Ion Evtuşenco, Anton Zencenco, Eva Gleibman, Vladimir Macarov, Larisa Daşina. Doamna Radu azi este contemporanul sec. XXI prin iubire şi muncă, prin perseverenţă şi zel. Aşa cum nu credem că am greşi, dacă am spune că nemurirea unei limbi ţine de poeţi, tot aşa putem confirma că tinereţea d-nei Radu, ţine de studenţi, de viaţă şi interesele lor.

Dacă cineva m-ar ruga să găsesc motto-ul cel mai aproape de caracterul acestei doamne, apoi cert că el ar fi cam acesta : “Toate acţiunile trebuie să izvorască din iubire “. Este o fire iubitoare de viaţă, de studenţi, de flori, de natură, de catedră, foarte harnică şi grijulie în ceea ce face şi ce spune, perseverentă, sociabilă, prietenoasă. Dacă ţi-ai pune scopul de a defini în profunzime creştinismul şi tot ce ţine de el, apoi ar fi bine s-o cunoşti pe dna Radu - creştină, o doamnă deosebit de educată în spiritul religiei noastre cu rădăcinile sale din casa părintească, din codrii Orheiului.

Zinaida Radu a fost şi rămâne o doamnă Profesor Universitar cu harul Domnului, un pilon al universităţilor moldave. Azi ea munceşte la ULIM în funcţia de şef Catedră Filologie Franceză. Câte generaţii de tineri i-a ascultat şi i-a preţuit prelegerile la lexicologia Limbii Franceze, la traductologie, câţi au beneficiat de sfaturile preţioase pe care le-a oferit tuturor cu dăruire.

Doamna Radu este un creator de cultură filologică, de etică şi estetică. A fost mult timp preocupată de manuale şcolare. Apoi

21

au interesat-o teme din terminologia contemporană şi din teoria şi practica traducerii. Lecţiile D-nei Radu la capitolul “Interpretarea textului” au un statut teoretic şi practic demn de invidiat. Atenţia ei se deplasează de la mesaj, ca sistem obiectiv de informaţii posibile, la raportul comunicativ dintre mesaj şi receptor. O interesează totul: istoria, sociologia şi psihologia, arta comunicării, încotro vrea să meargă şi să ajungă studentul modern. Asta şi o face să fie mereu aşa cum este ea: plină de viaţă, de viitor, de ascensiune. Nouă nu ne rămâne decât să exclamăm: Bună dimineaţa tinereţe, bună dimineaţa Dna Radu !

Ion MANOLI,

dr. habilitat, profesor universitar ULIM

ZINAIDA RADU: FIDELITATEA TRADUCERII ŞI TRADUCEREA FIDELITĂŢII

A încerca sa apreciezi propriul profesor e o problemă ontologică, deontologică, metodologică şi profesională complicată. Prin definiţie, îţi este profesor cel care este înaintea ta. În această calitate de profesoară universitară am cunoscut-o pe doamna Zinaida Radu. Cursul de traducere, pe care îl profesa cu multă dăruire, ne convingea că acest compartiment poate fi o aplicaţie interesantă, importantă, utilă şi plăcută a unui cunoscător de limbi străine. Pe atunci traducerea era o disciplină, iar la înalţimile ştiinţei de traductologie ea a fost ridicată în activitatea doamnei Zinaida Radu mai ales în perioada activităţii la ULIM, unde aceasta a devenit o specializare a Facultăţii Limbi Străine şi Ştiinţe ale Comunicării.

Avînd o specializare de cercetare în lexicologie, doamna Zinaida Radu a fost printre acei, pentru care traducerea a devenit nu doar o temă de suflet, dar care i-au dat traducerii o poziţionare conceptuală şi sistemică serioasă la Facultăţile de Limbi Străine de la USM, Universitatea Pedagogică « Ion Creangă » şi, desigur, ULIM.

Domnia Sa şi-a pus competenţele lingvistice şi la baza celor de traducere. Ea sa personifică parcursul de la traducerea tehnică, bazată pe aspectele formale, la cea hermeneutică care are ca finalitate accederea la sensul şi unicitatea textului. Profesorul Zianaida Radu ne-a învăţat modele şi strategii ale traducerii, ne-a

22

argumentat dificultatea de a definitiva raportul sens/ referent, organizarea semantică/ organizarea formală, implicit/explicit etc. Ne-a demonstrat modificarea structurilor la traducerea dintr-o limbă în alta, armonizarea contextelor lingvistice şi extralingvistice diferite, consistenţa şi importanţa variantelor traducerii. Ne-a vorbit foarte sincer despre statutul şi riscurile posturii de traducător, dar mai presus decît toate că traducerea este un destin, care se situează între ştiinţă şi artă.

A ştiut să facă din colectiv un spaţiu de relaţii echilibrate, unde fiecare aduce şi completează interesele profesionale. A deschis larg sufletul său pentru această vocaţie. Maniera sa de a întreba, de a provoca, de a incita şi de a insista este deosebită, avînd un strat de profunzime, delicateţe şi subînţeles, ca la un adevărat filolog, mesajul căruia mai trebuie decodat. Promotor al idealurilor pedagogice care urmăreşte orizontul armonizării noilor metodologii şi valorizarea tuturor practicilor langajiere, a competenţelor globale şi celor specifice, Şeful de Catedră Filologie Franceză de la ULIM, dna Zinaida Radu, întruneşte toate condiţiile unui şef de colectiv.

Doamna Zinaida Radu este intelectualul curios care nu poate trece indiferent pe lîngă o carte, chiar dacă ştie că timpul nu-i va permite întotdeauna să se răsfeţe din ea. Se interesează de orice noutate în domeniul ei, dar şi de cele conexe. Bunurile simbolice, chiar dacă nu s-au transformat în bunuri materiale, ca la un intelectual basarabean, o menţin în aria intereselor ştiinţifice şi metodice. Cu un temperament intrepid absolut tineresc consideră că totul este încă înaite şi încă multe se pot face. Ataşarea de profesie este, în reţeta intelectuală a doamnei Zinaida Radu, o formă de rezistenţă în faţa greutăţilor şi a timpului omnivor.

Precum textul se înscrie într-o situaţie-intenţie, la fel este şi destinul unui filolog. Cu acest angajament pentru traducere, reflexia deschisă şi fidelitatea profesiei şi colegilor săi, doamna Zinaida Radu aduce în toate colectivele, în care a evoluat cu succes, nota sa de originalitate.

Elena PRUS, prof. univ., dr. hab.,

directorul Institutului de Cercetări Filologice şi Interculturale, ULIM

23

ZINAIDA RADU – OM CU SUFLET MARE

Pe Doamna Zinaida Cujbă-Radu o cunosc încă din timpul studenţiei la Institutul Pedagogic de Stat “Alecu Russo”, din oraşul Bălţi, Republica Moldova. Apoi am lucrat cu Dumneaei la aceeaşi Universitate, e drept, la diferite catedre, dar colaboram activ.

În cele din urmă ne-a fost dat să ne întâlnim la Mensk, Republica Belarusi, când ne făceam studiile la Doctorantură.

Revenind în Moldova, am avut şi am fericirea de a lucra cu Doamna Zinaida Radu la aceeaşi Universitate.

Îmi face o deosebită plăcere să-i aduc un mesaj de felicitare Şefei de Catedră Filologie Franceză, ULIM, în legătură cu aniversarea sa. Este o plăcere deosebită din punct de vedere profesional de a lucra cu Dumneaei. Cu înţelepciunea de a spune un cuvânt de bine în situaţiile necesare, Domnia sa schimbă o atmosfera de tensiune cu o glumă, cu o vorbă de încurajare şi sprijin. Ştie să păstreze prietenia, apreciind-o drept o valoare incontestabilă. Energia pe care o emană, diplomaţia, îngăduinţa sa, te fac să o respecţi mult. Este deschisă în relaţiile cu prietenii, dar şi cu studenţii, colegii de serviciu. Ştie să te asculte şi să te ajute nelimitat.

Prin activitatea sa fructuoasă în domeniul limbilor romanice, în special cea a filologiei franceze, Dumneaei s-a manifestat ca un bun pedagog, coleg, autor de materiale didactice, savant, care a adus şi aduce o contribuţie considerabilă la pregătirea cadrelor în domeniile de profil. Îi doresc mulţi ani, să fii tot atât de demnă şi energică încă mulţi ani înainte.

Sa Vă dea Domnul sănătate, mulţi ani şi realizări noi !

Zinaida CAMENEVA, dr., conferenţiar universitar, ULIM

şef Catedră Filologie Engleză şi Germană

24

MEREU VISĂTOARE ŞI ÎNARIPATĂ …

Pe la sfârşitul lunii octombrie, când toamna lasă pe dealuri covoare de frunze galbene şi roşii, iar norii de argint trec în valuri, şi păsările migratoare zboară spre ţările îndepărtate, dna Zinaida Radu, doctor în filologie, conferenţiar, şef Catedră Filologie Franceză, îşi sărbătoreşte un jubileu frumos. Este o sărbătoare ce ne face pe noi, toţi cei care o cunosc pe jubiliară, să fim mai buni, mai plini de dragoste. Este o zi ce ne duce spre Tărâmul Amintirilor.

Henri-Benjamin de Rebecque Constant, Évariste Galois, Alexandre Bizet, Eugen Constant, Annie Girardot şi dna Zinaida Radu. Ce îi uneşte pe aceste personalităţi? Toţi, fie prin origine, fie prin pasiune, sunt legaţi de Franţa şi civilizaţia franceză. Oare nu este o co-relaţie divină?

Îmi amintesc, că pe la începutul carierei mele la ULIM, am observat o doamnă micuţă de stătură, cu ochi vioi şi sinceri. Era asemenea unui înger, care mergea pe culoarul Facultăţii Limbi Străine, zâmbind şi vorbind ba în limba română, ba în franceză. Atât de mult m-a impresionat, că m-am întrebat: „Cine este această Doamnă cu aură discretă?”. Un pic mai târziu am avut o plăcere deosebită să o cunosc, în sfârşit, pe misterioasă Doamnă, care treptat a devenit mentorul, dascălul meu.

Când scriu despre d-na Z. Radu, îmi vin în gând câteva cuvinte, ce o caracterizează pe deplin: dinamismul şi independenţa. Şi atât? Nici pe departe … Dar puterea magnetică, care o face pe dna Z. Radu deosebit de seducătoare şi îi oferă un farmec cuceritor ?! O priveşti pe dna Radu şi, deodată, îi vezi zâmbetul cald, ce se îmbină armonios cu strălucirea ochilor – oglinda sufletului, suflet pur ca apa cristalină, sufletul unui PROFESOR.

Dna Zinaida Radu este acel tip de profesor, care face ca lucrurile dificile să pară uşoare. „Ascultă-ţi sentimentele! Ascultă-ţi gândurile cele mai înalte! Ascultă-ţi experienţa!” - iată motto-ul activităţii cotidiene a dnei Z. Radu – profesor şi om de o erudiţie de invidiat. Poate anume această sinteză de experienţă, înţelepciune şi bunătate sufletească, împletite cu un bogat potenţial profesional, oferă personalităţii distinsei Doamne Z. Radu şi mai multă valoare, ceea ce constituie un izvor nesecat de respect din partea tuturor colegilor şi a membrilor Catedrei Filologie Franceză, pe care o conduce de mai mulţi ani.

Ca şef catedră dna Z. Radu este persoana care întruneşte un număr de calităţi foarte potrivite pentru aceasta funcţie: inteligenţă,

25

luciditate, spirit de organizare, perfecţionism, perseverenţă, răbdare, o intuiţie excepţională şi dorinţa irezistibilă de a progresa şi a se perfecţiona. În plus, prin ţinuta şi comportamentul său dna Z. Radu inspiră foarte mult respect, iar simţul ei pentru ordine, disciplină şi exactitate m-au fascinat mereu. Toate acestea aspecte au contribuit la statornicirea imaginii dnei Zinaida Radu ca savant în domeniul filologiei romanice.

Se zice, că o şcoală în care profesorul nu învaţă şi el este o absurditate. Ingeniozitatea şi perfecţionismul dnei Z.Radu permanent o direcţionează spre noi invenţii şi descoperiri în domeniul lexicologiei limbii franceze. Participanta activă la conferinţe, simpozioane, mese rotunde de talie naţională şi internaţională, ce au loc atât în Republica Moldova, cât şi peste hotarele ei, având drept interes profesional tot ce este legat de limba şi civilizaţia franceză, dna Z. Radu mereu ne captivează atenţia cu rezultatele cercetărilor sale bogate şi bine concluzionate în domeniul limbii lui V.Hugo, H. de Balzac etc.

Autorul acestei meditaţii a avut o plăcere deosebită de a face cunoştinţă cu distinsa dnă Zinaida Radu în cadrul lucrărilor sesiunii ştiinţifice anuale a cadrelor didactice ULIM Symposia Profesorum 2001”. Multstimată Doamna era moderatorul secţiei „Terminologie şi limbaje specializate”. Din acest moment dna Z. Radu a devenit pentru mine, ca şi pentru mulţi studenţi, doctoranzi şi masteranzi, un dascăl, o persoană indispensabilă în procesul de cercetare lingvistică.

Foarte multe cărţi, manuale, culegeri, elaborări în domeniul limbii franceze, publicate la universitatea noastră (precum şi la alte instituţii de studii superiore şi medii), poartă amprenta contribuţiei dnei Zinaida Radu: fie ca preşedinte, fie ca membru al colegiului de redacţie. Stilul ei ştiinţific şi pedagogic se simte pretutindeni.

Toată viaţa distinsei doamne Zinaida Radu – profesor şi savant - se desfăşoară conform spuselor lui Victor Hugo: „Chaque enfant qu’on enseigne est un homme qu’on gagne = Fiecare copil pe care-l instruim este un om pe care-l câştigăm”. Deşi cei, care vin astăzi la orele de limba franceză, nu sunt (sau deja demult nu mai sunt) copii, ei toţi mereu rămân pentru distinsa profesoară studenţii ei, elevii ei, copiii ei.

Multstimată dna Zinaida Radu ! Astăzi, când orologiul nopţii va limita hotarul şi cu bătăi scurte va mai trece un an, priviţi în geamul vieţii şi bucuraţi-vă de tot ce vă oferă ea. Toate trec pentru că trecătoare sunt. Eterne sunt omenia, mărinimia şi modestia, calităţi

26

cu care v-a înzestrat Dumnezeu. Cu tot respectul şi dragostea, Vă doresc ca anii ce urmează să Vă aducă strălucirea şi frumuseţea stelelor, multă sănătate, bucurie şi căldură în suflet, fie că fericirea să dăinuie veşnic în preajma Dumneavoastră !

LA MULŢI ANI !

Inga STOIANOVA, dr., conf. interim,

şef Catedră Limbi Moderne Aplicate, ULIM

PEDAGOG DE EXCEPŢIE,

CU O VOCAŢIE ŞI MĂIESTRIE AUTENTICĂ

Fericit e omul care are mulţi copii, pe care i-a crescut cu drag, i-a educat şi i-a învăţat cu multă răbdare, i-a îndrumat să-şi aleagă profesia dorită, apoi i-a ajutat să devină gospodari pe la casele lor. Dar nu mai puţin fericit este omul care are mulţi fraţi şi surori cu care a copilărit împreună, umblând pe aceleaşi cărări şi jucându-se pe aceiaşi toloacă, învăţând la aceiaşi şcoală şi ascultând poveţele şi sfaturile duioase ale părinţilor iubiţi, care i-a îndemnat să înveţe bine, căci cartea îi va ajuta în viaţă să devină oameni buni şi să-şi capete pâinea cea de toate zilele. Aceste rânduri se potrivesc de minune bunilor părinţi ai doamnei Zinaida Radu, Ana şi Ion Cujbă din Voroteţ, Orhei, care au dat viaţă şi au educat 12 copii ca 12 flori: frumoşi, ascultători, deştepţi şi iscusiţi la fapte şi la vorbe. Gospodari harnici şi blajini la suflet, erau mândri de copiii lor, care au îmbrăţişat diferite profesii: agronomi şi ingineri, ziarişti, croitori şi pedagogi. Printre cei trei pedagogi din familia Cujbă se numără şi fiica mai mică Zinaida, căreia destinul i-a hărăzit să devină un profesor universitar de excepţie, specialist de limbă franceză de elită din republică. Despre distinsa doamnă Zinaida Radu aş putea spune multe lucruri frumoase, deoarece am avut norocul să învăţ împreună în aceiaşi şcoală medie, în aceiaşi clasă, la aceiaşi pedagogi talentaţi care au ştiut să cultive discipolilor lor dragostea de carte, respectul faţă de omul învăţat, de tot ceea ce e frumos în viaţă. Într-adevăr, şcoala pentru copii de după război era un focar de înţelepciune, o a doua casă, unde petreceau aproape tot timpul, deoarece părinţii, împovăraţi de muncile de câmp pentru a le asigura existenţa,

27

încredinţau educaţia şi instruirea copiilor pe seama şcolii, învăţătorilor. Anume datorită iluştrilor pedagogi, oameni talentaţi şi devotaţi copiilor, am acumulat cunoştinţe vaste la toate obiectele, prevăzute de programele şcolare, precum şi deprinderi practice de canto, de declamare, de dansuri, de broderie, de croşetare etc. În şcoală Zinaida era una din cele mai bune eleve la învăţătură şi una din cele mai active, participând la toate activităţile extraşcolare: sărbători, concerte, olimpiade, diferite cercuri de poezie, de canto, de dansuri etc. Terminând cu succes şcoala medie, în acelaşi an, împreună cu prietenele sale, devine studentă la unica facultate de Limbi Străine, de pe vremuri, de la Institutul Pedagogic de Stat din oraşul Bălţi. La facultate domnişoara Zinaida se evidenţiază prin activismul şi perseverenţa ei, dovedindu-le pe toate: să dea cele mai bune răspunsuri la cursurile practice, să scrie cele mai interesante referate la seminare, să compună cele mai frumoase poezii, să spună cele mai hazlii glume etc. Datorită succeselor frumoase la învăţătură şi promovării imaginii ca una din cele mai bune activiste, a fost invitată să rămână ca tânăr specialist la Catedra Filologie Franceză, unde a activat alături de venerabilii şi talentaţii noştri profesori: Lidia Novac, Larisa Daşina, V. Popandopolo, Eva Gleibman, Emil Haham, Ludmila Buşulean. Începe munca asiduă pentru formarea sa profesională mai întâi la Catedră, apoi la doctorantură în Mensk, Belarusi, unde a efectuat cercetări în domeniul semanticii limbilor romanice (franceze, română, italiană, spaniolă). A elaborat teza de doctor, care a fost analizată şi supusă recenzării ştiinţifice în Moldova, Belarusi, Rusia. Au apreciat-o înalt pentru investigaţiile sale ştiinţifice marii savanţi: S. Berejan, V. Makarov, G. Gak, E. Bolf, L. Budagov ş.a. A susţinut teza de doctor cu succes, revenind în Moldova la soţul ei fidel şi răbdător. După susţinerea cu succes a tezei de doctor în filologie, tânăra specialistă îşi începe cariera de profesor universitar la Universitatea de Stat din Moldova la Catedra Filologie Franceză. Aici a avut norocul să activeze împreună cu profesorii universitari, savanţii romanişti de excepţie Grigore Cincilei şi Victor Banaru, care au influenţat benefic asupra formării sale profesionale. Interesul ştiinţific al doamnei Z. Radu ţine de studiul comparat al sistemului lexical francez şi român, publicând multe articole ştiinţifice, materiale didactice, de popularizare.. Pe parcursul anilor s-a manifestat ca autor remarcabil de manuale şcolare şi universitare, de dicţionare bilingve, de elaborări metodice pentru

28

cursurile de terminologie, lexicologie, traductologie, pe care le-a predat studenţilor atât la Universitatea de Stat, cât şi celor de la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova. Toţi care o cunosc pe doamna profesoară Zinaida Radu, şef Catedră de Filologie Franceză, doctor în filologie, conferenţiar universitar, ştiu că ea se impune prin inteligenţă şi umanism, prin cumsecădenie şi devotament, prin sârguinţă şi înalt profesionalism. Distinsa doamnă Zinaida Radu este o personalitate integră, un profesor de vocaţie, cu un spirit inovator şi intuiţie aleasă, dând dovadă de o înaltă autoritate profesională şi probitate morală. Pentru merite notorii pe tărâmul învăţământului superior la formarea şi instruirea specialiştilor de limbă franceză în anul 2007 doamna Zinaida Radu a fost desemnată cu Medalia „Mihai Eminescu”. Cu prilejul onorabilului jubileu de mare împlinire sufletească, îi doresc distinsei doamne, prietenei de o viaţă, cu deosebită afecţiune şi ataşament, cele mai cordiale urări de bine şi-i adresez cele mai sincere urări de sănătate, ani mulţi şi o viaţă îndelungată plină de succese şi bucurii.

Ana MIHALACHE, dr, conferenţiar universitar, ULIM

CEA MAI FRUMOASĂ VÂRSTĂ ESTE VÂRSTA PE CARE OMUL O ARE

Cujbă- nume de familie de boier din Moldova de prin secolele 16-18, Zina - numele unei domnişoare, al unei zîne de la Facultatea de Limbi Străine (franceza) a Institutului Pedagogic din Bălţi, azi Universitatea de Stat „Alecu Russo”. În acele timpuri, în anii de studenţie, Zina Cujbă, în cadrul diverselor festivităţi, alina setea studenţilor cu o vorbă frumoasă, literară, cu poeziile sale foarte reuşite.

Mândră, frumoasă, îmbrăcată cu gust, după cum îi stă bine unei zîne, Zina Cujbă, pe care cei de la ULIM o cunosc drept Doamna Zina Radu, devenise pentru noi, studenţii, un exemplu, un etalon cum să studiezi, cum să te comporţi în societate, cum să-ţi iubeşti neamul.

Cine este Zina Cujbă-Radu?

29

Zina Cujbă-Radu este Omul, care toată viaţa a făcut şi face carte, studiază opere literare ale neamului nostru, fiind ambasadorul nostru în societatea francofonă. Domnia Sa face „excursii” prin cele mai importante opere literare franceze, culege opere literare de pretutindeni, redându-le cu iscusinţă discipolilor săi. Este un mare patriot, fapt pentru care societatea îi plăteşte cu un profund respect.

A făcut cunoştinţă cu mult stimatul şi scumpul meu prieten - Aurel Radu, pe care l-a cucerit cu o mie de calităţi, în consecinţă devenind soţ şi soţie.

Dragă Zinaida Cujbă-Radu, în această zi de toamnă frumoasă, Vă felicităm cu prilejul frumosului jubileu, rugându-vă să fiţi şi în continuare aşa cum sunteţi. Pentru noi sunteţi un model socio-profesional, un mare cercetător ştiinţific, un ilustru pedagog, un coleg, un reprezentant al ULIM-ului. Cu un profund respect faţă de Zinaida Cujbă-Radu,

Silvestru MAXIMILIAN,

dr. hab., prof. univ., ULIM

MULTSTIMATA ŞI IUBITĂ COLEGĂ, ZINAIDA RADU

Îmi fac o datorie de onoare şi, totodată, de conştiinţă, de a vă aduce un călduros omagiu cu ocazia frumoasei aniversări, pe care o rotungiţi în această minunată toamnă. Cu mulţi ani înainte de a face cunoştinţă personală, ştiam bine cine este Profesoara Zinaida Radu: ştiam din lucrările semnate de dumneaei, din participările în cadrul diferitor manifestări ştiinţifice, din relatările celor care o cunoşteau nemijlocit. Şi iată că mă bucur să pot spune, că în ultimii ani nu numai că am cunoscut-o personal, ci ne-am şi împrietenit. Preţuiesc nespus de mult cuvintele ce mi le-a spus dumneaei într-o bună zi cu o sinceritate vădită, că regretă mult că ne-am cunoscut atât de târziu. Profesoară şi cercetătoare neobosită, Doamna Zinaida Radu a publicat lucrări în mai multe domenii ale limbii, mai de preferinţă fiind lexicologia şi lexicografia, semantica, lingvistica generală şi cea contrastivă. A adus un ajutor substanţial şcolii superioare, susţinând mai multe cursuri, dirijând munca de investigaţie ştiinţifică, îndrumând competent şi formând generaţii de specialişti, elaborând

30

manuale care pun în valoare nu numai patrimoniul, spritualitatea franceză dar şi cea moldavă. Fire energică, perseverentă, harnică, onestă, corectă, modestă, temerară, omenoasă – iată şirul nici pe departe complet al calităţilor omeneşti, inerente Doamnei Zinaida Radu. În momente dificile ştie să pună mai presus de orice Adevărul, pe care-l apără cu dârzenie, dar şi cu deosebită diplomaţie. Departe de a se încheia, destinul uman şi profesional al Domniei Voastre aşteaptă cu încredere noi realizări, care nu vor întârzia să vină, ştiindu-vă vitalitatea şi forţa creatoare. Mult onorată colegă Zinaida Radu, la acest moment aniversar, rugându-vă să primiţi asigurarea preţuirii şi admiraţiei mele, vă urez sănătate durabilă, nesecate bucurii şi împliniri, să vă păstraţi elanul tineresc, spre binele râvnit şi fericirea pe care o meritaţi din plin. Mulţi ani înainte, pe care să-i trăiţi în armonie deplină alături de familie, de colegi, de cei toţi dragi inimii Dumneavoastră.

VIVAT, VALEAT, FLOREAT!

Ana VULPE, conf. universitar,

Catedra Filologie Romănă, ULIM

UNE LETTRE AU PROFESSEUR

Chère Mme Radu, J’ai voulu vous écrire une lettre depuis longemps ; une lettre

qui puisse exprimer par ses paroles, ses lettres, ses virgules et ses espaces toute la chaleur et le respect que j’ai pour vous.

Qui suis-je ? Vous qui avez beaucoup réalisé, qui avez parcouru un chemin long par la vie, un chemin plein de succès et de réalisations, vous, qui avez tant de patience pour pouvoir surmonter tous les obstacles ; vous, qui avez laissé aux étudiants un tas de connaissances et parfois de regrets de ne pas avoir pu en emporter d’avantage.

Vous qui êtes si haut et si loin, moi, qui suis si bas et ici ! Je me demande souvent : Comment une femme a pu acquérir autant de réalisations, a su prendre de la vie tout ce qui est meilleur, beau et subtile, délicat ? Je me demande : Comment vous pouvez rester

31

si diplomate et indulgente dans ce monde si méchant et dur, mais moderne. D’où avez-vous puisé la patience et le calme avec lequel vous traitez vos collègues et vos étudiants ?

Je voulais écrire tant de belles choses, mais maintenant elles se sont melées dans ma tête et je ne peux pas les attraper.

Je finis ma lettre en vous souhaitant mes meilleurs voeux et je veux vous dire qu’il n’y a pas dans le monde entier une femme comme vous.

Lilia STRUGARI,

lector, catedra Filologie Franceză şi Spaniolă, ULIM

RESTEZ TELLE QUE VOUS ETES, MME RADU ! O cunosc pe dna Zinaida Radu din anii studenţiei noastre. Erau trei prietene: Cujbă, Anghel şi Călugăr, pe care noi, mai mici cu un an de studii decât Domniile lor, le admiram, văzându-le pretutindeni împreună. Era o prietenie de invidiat, ce s-a transformat apoi într-o prietenie de viaţă. E ştiut că prietenia adevărată există doar între oameni cu suflet mare, fapt despre care a dat dovadă dna Z. Radu nu numai în prietenie, dar şi în toată activitatea sa. Am avut-o în primii ani de lucru ca colegă la catedra de Filologie franceză, Facultatea de Limbi Străine de la Institutul Pedagogic de Stat „A. Russo” din Bălţi, apoi domiciliată în Chişinău ne-a onorat mulţi ani în funcţie de preşedinte la examenele de licenţă la Facultatea de Limbi Străine din Bălţi, unde Dumneaei a dat dovadă de o înaltă măiestrie de a examina studenţii, de obiectivitate în aprecierea cunoştinţelor, manifestând un comportament frumos atât faţă de studenţi, cât şi faţă de membrii comisiei de licenţă. Puterea lui Dumnezeu e mare şi El te ajută ca să-i întâlneşti pe oamenii dragi, scumpi sufletului şi multstimaţi. Peste mulţi ani destinul m-a adus la ULIM, unde o am ca şef de catedră pe dna Z. Radu, fapt de care sunt foarte mulţumită. Dna Zinaida Radu e o personalitate cu totul aparte. Dumneaei are un fel al său de a vorbi şi discuta cu membrii catedrei, de a soluţiona toate problemele cu raţionament. Domnia sa ştie să-şi apropie discipolii cu mult tact şi bunăvoinţă, cu indulgenţă şi ataşament matern.

32

Realizările ştiinţifice ale doamnei Z. Radu în domeniul lexico-semanticii limbii franceze sunt binecunoscute şi recunoscute. Ele problematizează, sistematizează şi scot la iveală noi subiecte şi teme ce urmează a fi cercetate. Multstimată Doamnă Profesoară şi şef de catedră! La onorabila vârstă pe care o sărbătorim astăzi Vă doresc multă sănătate, prosperitate, caracter în promovarea în continuare a adevăratelor valori ştiinţifice şi spirituale. Vă admirăm, Vă iubim, Vă respectăm şi ne mândrim că Vă avem ca şef catedră. Să ne trăiţi mulţi ani fericiţi!

Zinovia ZUBCU, doct., conf. univ.,

Catedra Filologie Franceză, ULIM

DE ZIUA INCONFUNDABILEI DOAMNE ZINAIDA RADU

Nutresc un sentiment aparte pentru multstimata omagiată D-

na Z. Radu, mai întîi de toate, fiindcă este unul din profesorii mei care mi-a dăscălit începuturile profesionale. Şi fiindcă de atunci s-au perindat ceva ani, iar soarta a dorit să facem şi o bună bucată de drum împreună pe tărîmul pedagogic, mă consider în drept să spun şi eu un cuvănt cu prilejul frumoasei aniversări de 70 de ani, pe care i-o dăruieşte octombrie 2008.

Frumoasă la chip şi la suflet, savant talentat, profesor model mereu în căutarea noului şi a performanţei – aşa am ştiut-o mereu pe neobosita profesoară care n-a încetat niciodată să contribuie prin propriul exemplu la formarea generaţiei tinere, semănînd lumină şi căldură prin felul ei de a fi. Multe din gesturile, faptele, atitudinile D-ei, m-au emoţionat profund şi rămîn să fie o sursă de delectare estetică, un mesaj codificat de înţelepciune, dar, mai ales, o vie mărturie de profund umanism, trăsătură, pe care eu, cel puţin, i-o găsesc esenţială. D-na Radu are un mare talent de a descoperi şi a pune în valoare tot ce e bun şi frumos atăt în lucrurile mari cît şi în cele mărunte. De multe ori am păcătuit socotind că dă dovadă de o bunătate exagerată, dar aveam să realizez cu timpul că, de fapt, în aceasta rezidă forţa diplomaţiei sale. Este un fel de compromis pe care-l adoptă cu uşurinţă în numele Omeniei pentru a păstra

33

armonia din relaţia cu cei din jur. Această trăsătură cît şi marea responsabilitate pentru tot ce face, au plasat-o mereu în cohorta cîştigătorilor, aducăndu-i succesul pe care l-a trăit intotdeauna cu modestie.

Ca oricare alt muritor de rînd a avut neîmplinirile şi eşecurile sale, dar care nu i-au corupt cumsecădenia şi seninătatea. A fost şi este omul integru, deschis pentru comunicare, colaborare, omul pozitiv, care construieşte fără să distrugă, dă fără ca să ceară să fie răsplătit. Dragostea de viaţă, dragostea de oameni, sunt dominantele sale existenţiale şi mulţi sunt cei care o apreciază şi o iubesc.

Sunt nenumărate momentele de neuitat pe care mi le-a oferit şi aş dori să evoc doar un singur gest atît de simplu, dar atÎt de măreţ prin forţa-i edificatoare şi care merită să fie cunoscut de toată lumea, fiindcă nu prea mulţi ar fi capabili să-l facă, dar, mai ales, pentru a dovedi că mesajul meu nu este unul exagerat de emoţii şi că superlativele care apar la tot pasul sunt bine meritate.

…În glastra din biroul Dumneaei înflorise în plină iarnă un amarilis. Şi cum numai s-a desfăcut prima floare, D-na Radu l-a adus şi l-a pus pe masa de la catedră spunînd : « Să ne bucurăm, fraţilor, cu toţii de această frumuseţe !». Spontan, sincer, fără gesturi teatrale. Aşa precum obişnuieşte să le facă pe toate, aşa precum îi este firea: altruistă, mărinimoasă, adevărat ambasador al Frumosului şi al Omeniei, moment pentru care mă închin în faţa D-ei şi-i mulţumesc.

Mă bucur că pot să fiu alături de ea şi-i doresc din toată inima mulţi, mulţi ani înainte alături de cei dragi, sănătate şi prosperitate continuă. Să ne trăiţi! Cu cel mai profund respect,

Svetlana BORDIAN,

lector superior, Catedra Filologie Franceză şi Spaniolă, ULIM

IMAGINEA PROFESORULUI IDEAL

În Dicţionarul explicativ al limbii române, termenul de profesor este definit ca persoana ce predă ceva unui alt om, cel ce învaţă pe altul, după propriile cunoştinţe şi capacităţi. Foarte mulţi, trecuţi prin vâltoarea sorţii, afirmă cu toată certitudinea că există două tipuri de profesori: cei instruţi care te ghidează spre meseria

34

aleasă şi însăşi viaţa, singurul profesor care nu iartă nimic, dar ale cărei învăţăminte îşi lasă întotdeauna amprenta în suflet. Cred că am putea creiona şi un al treilea tip de profesor, cel întruchipat de distinsa Doamnă, Mama catedrei de Filologie Franceză şi Spaniolă a Facultăţii Limbi Străine de la ULIM, Zinaida Radu. Este profesorul exemplar prin felul ei de a fi şi de a interpreta lucrurile, cea care s-a închinat şi continuă să se închine Cărţii dar şi cea care, ca nimeni altul, are şcoala Vieţii. Este Femeia care nu se lasă învinsă în faţa obstacolelor, Filologul care studiază mereu « le crayon à la main », expresie care îi aparţine şi pe care sunt sigur că a reţinut-o fiecare din studenţii ce au avut marele noroc de a sorbi din cursurile teoretice şi practice prezentate cu atâta ardoare, blândeţe dar şi profesionalism înnăscut. În postura sa de şef catedră, Dna Z.Radu este, în primul rând, un formator de oameni, personalităţi şi implicit un moderator al societăţii. Cercetările în care s-a lansat sunt legate de lexicologie, lexicografie, textologie, terminologie, traductologie, didactică, semiotică şi hermeneutică, dar ţin să menţionez că dânsa nu s-a oprit doar la aceste domenii predilecte. Orice carte, orice articol ştiinţific este pentru ea o mare bucurie, o nouă descoperire, un nou grăunte ce dă naştere unei noi idei. Din fericire fac parte şi eu din studenţii ulimişti, discipoli ai omagiatei, care prin intermediul tainelor spirituale combinate cu talent, măiestrie şi dragoste de pedagog, taine inculcate de scumpa profesoara Zinaida Radu, astăzi colegă de breaslă, am ajuns să îmbrăţişez acelaşi traseu dificil dar în acelaşi timp atât de sublim.

Avem cu toţii un exemplu demn de urmat, imaginea unui profesor ideal, persoana care seamănă în studenţi dar şi în prieteni, colegi nu numai cunoştinţe, dar şi competenţe atitudinale faţă de universitate, faţă de oameni şi lumea înconjurătoare. Am fost mereu încântat de optimismul, modestia şi diplomaţia acestei Doamne. Este Omul care nu descurajează niciodată pe nimeni, Femeia care ştie să străbată bariere şi să rămână puternică, frumoasă la chip şi la suflet, mărinimoasă şi unică prin maniera sa de a construi ecuaţia vieţii.

Multstimată Doamnă, permiteţi-mi să Vă îmbrăţişez din adâncul inimii, să Vă mulţumesc pentru tot ceea ce faceţi pentru noi, cei pe care ne ocrotiţi sub aripile Dumneavoastră. Să ne trăiţi mulţi ani şi să ne bucuraţi cu prezenţa, sfaturile şi noile Dvs. descoperiri în domeniul limbii franceze. Fiţi şi în continuare acel Lexicolog de excepţie şi acel Lexicograf care ştie să decodeze cu brio atât problemele didactice şi ştiinţifice cât şi interiorul fiinţei umane. Multă sănătate, realizări cât mai frumoase şi paza Celui de Sus pe care o

35

meritaţi cu adevărat drept răsplată pentru binele şi căldura emanată tuturor.

Ghenadie RÂBACOV,

lector drd., Catedra Filologie Franceză şi Spaniolă, ULIM

SUFLET MĂRINIMOS ŞI SPIRIT CONCILIATOR...

Nu ştiu cum s-ar defini norocul... Atunci când simţi mâna Domnului pusă pe creştet, când destinul te avantajează în toate, când câştigi un milion la loterie. Sau poate când ai parte de părinţi, fraţi, surori, rude apropiate. Sau poate atunci când te bucuri de prieteni, colegi, care îţî stau mereu în preajmă... Cu siguranţă, acesta este marele noroc. Dar sunt la fel de sigur că atunci cînd Domnul îţi trimite în calea ta un Profesor cu suflet mare, care poate să-ţi devină şi tată şi mamă, şi prieten şi coleg, nu poţi să negi că şi acesta este un ditamai noroc. Trebuie să recunosc cu toată francheţea că fac parte din cei norocoşi, deoarece am avut parte de părinţi, fraţi, prieteni, colegi, dar şi de mari profesori, ca Victor Banaru, Grigore Cincilei, Petru Roşca, Alexandra Macarov, Lidia Varzaru, Anatol Lenţa ş.a.

Un rol aparte îi revine în această pleiadă omagiatei Doamne Zinaida Radu, doctor conferenţiar, şef catedră, formatoare a mii de specialişti în domeniul filologiei şi culturii franceze. Acest sentiment deosebit este motivat în primul rând de faptul că inserţia mea în circuitul universitar, ca şi cea a oricărui tânăr venit de la ţară, nu putea să urmeze doar cărărui netede şi a avut nevoie la momentul potrivit de o mână de tutore, acea mână a lui Dumnezeu, ca sa-mi permită să acced cu destulă încurajare şi ascensiune progresivă la valorile perene ale ştiinţei şi culturii universale, în special franceze şi francofone. Altminteri spus, atît pentru mine, cît şi pentru mulţi dintre colegii mei, dna omagiată a fost şi va rămâne Profesorul potrivit la locul potrivit, or, în meseria noastră, zic aceasta acum când timp de 22 de ani am reuţit si eu să gust din mărul dulce-amărui al celei mai nobile dintre profesii, este foarte important ca profesorul, dezinteresat şi fără a se zgârci, să ghideze discipolii la timp şi cu un sfat binevenit pe drumul care îi aşteaptă. Îmi stăruie şi acum în minte fraza de încurajare de la anul întâi a doamnei Diriginte: Ionele, Universitatea are nevoie de băieţi cumsecade şi viitori profesori, ce

36

nu numai că m-a marcat, dar m-a şi provocat să îndrăznesc să cuceresc acest podium al destinului profesoral. Înconjurat de formatori şi mentori la fel de primitori şi amiabili, am urmat sfatul dnei Radu, ulterior reiterat şi de marii mei profesori V.Banaru şi Gr.Cincilei, cărora le voi rămîne mereu recunoscători.

Meseria de profesor, mai ales cea a profesorului de limbi străine cu sistem intensiv de învăţare, cere în permanenţă mari sacrificii, dar şi nevoia de a demonstra multiple calităţi profesorale şi umane. Distinsa şi omagiata doamnă Zinaida Radu a fost dotată de la Dumnezeu cu calităţi care o onorează: onestitate, corectitudine, bonomie, responsabilitate, punctualitate, profesionalism şi multe altele, pe care le-a dovedit fie ca profesor, fie în postură de şef catedră, fie în calitate de coleg în diferite echipe de examinare finală, de formare continuă aici şi peste hotare, de elaborare a curriculei şi a manualelor şcolare, de evaluare a manualelor etc. Acest spectru bogat de calităţi nu mă poate scuti de a-mi permite să pun în evidenţă încă sau mai ales două alte calităţi sustitrate – sufletul mărinimos şi spiritul conciliator. Or, în condiţiile de astăzi de natură postmodernistă, aceste calităţi chiar par a fi deficitare. Omagiata Doamnă, însă, a reuşit pe parcursul întregii sale activităţi să menţină acest suflet mare şi săritor la nevoie pentru orice circumstanţă, pentru orice coleg sau discipol, la bine şi la rău, ceea ce a condus la crearea unei ambianţe colegiale şi benefice tuturor celor din jur. Mărinimia a mers la braţ cu spiritul conciliator de care au profitat în sensul bun al cuvîntului partenerii de situaţii problematice cu care a ştiut să conlucreze efectiv şi fără multă zarvă atât la nivel preuniversitar, cât şi universitar, fapt ce constituie mai mult decât o calitate, e vorba de un talent sau de o vocaţie.

În ce mă priveşte, am avut plăcerea să descopăr şi să savurez din plinul acestor calităţi încă de pe banca studenţească, atunci cînd rugam să plec cu cîteva minute mai devreme de la orele de informare politică la Facultatea Artelor Frumoase pentru deliciul dansurilor populare, sau când trebuia să negociez prezentarea tezei de an şi de licenţă şi multe altele. În perioada colegială deja, la Catedra Filologia Franceză, dna Radu a reprezentat suflul de conciliere în situaţiile uneori tensionate, ignorând marile vicii ale neamului sau, vorba poetului Grigore Vieru, cei trei P: pizma, pâra şi poclonul. Recunosc cu toată sinceritatea, că încerc să-mi construiesc modelul meu de profesor, împrumutând şi astfel de calităţi de la directorii mei de conştiinţă.

37

Chiar dacă astăzi destinele ne-au postat şefi de catedre cu acelaşi profil filologic, ţin să afirm că rămân discipol pentru totdeauna, pregătit pentru a asculta sfaturi înţelepte de la o profesoară înţeleaptă.

Mult stimată doamnă profesoară Zinaida Radu, dragă colegă, cu ocazia frumoasei aniversări, Vă aduc din partea modestei mele persoane, dar totodată şi din partea distinsului colectiv al Catedrei Filologia Franceză „Gr. Cincilei” a Universităţii de Stat din Moldova, cele mai sincere urări de sănătate şi prosperitate, iar cei care Vă înconjoară să Vă bucure doar cu realizări frumoase.

LA MULŢI ANI ! VIVAT! CRESCAT! FLOREAT!

Ion GUŢU Dr. conferenţair, Şef catedră, USM

UN SAVANT ŞI PEDAGOG DE VOCAŢIE

Am cunoscut-o pe distinsa doamnă Zinaida Radu în

frumoasa toamnă a anului 1971, când reveniserăm la Alma Mater după ce terminaserăm studiile la doctorantura de la Institutul Pedagogic de Limbi Străine “Moris Torez” de la Moscova. Era o toamnă cu adevărat de aur în acel octombrie jubiliar, când Universitatea noastră consemna un sfert de veac de la fondare. Domnea o adevărată forfotă organizatorică a festivalului, prilejuit de această aniversare. Cei de la partid şi sindicate nu-şi vedeau capul de treburi, umblând vajnici, autoritari şi provocau în jur o atmosferă mai mult de nervozitate, decât una jubiliară, ţinându-i pe toţi în suspans şi alertă, pe şefii mai mici şi de regulă nepărtinitori, printre care - şi Zinaida Radu, tânără şi proaspătă şefă de Catedră Filologie Franceză. Ea îşi susţinuse tot în acel an jubiliar teza de doctor în filologie şi fusese numită în funcţie de şef catedră în urma transferului dlui Grigore Cincilei în calitate de colaborator ştiinţific superior (pentru a-şi finisa şi perfecta teza de doctor habilitat în filologie). Îmi amintesc că în acel acea atmosferă de pregătire a festivităţilor jubiliare cineva din înaltul for partinic al facultăţii, făcând prea mult exces de zel, o etichetase pe tânăra şefă de catedră cu calificativul de baroneasă. Eu, care în aceeaşi

38

toamnă jubiliară, la fel fusesem numit de către rectorat în funcţia de şef al Catedrei de Filologie Spaniolă, o încurajasem pe doamna Z. Radu să nu se decepţioneze că un astfel de calificativ. “Baroneasă” nu era tocmai cel mai rău şi venea mai mult din răutate şi chiar invidie, adică, din partea unui lider de partid, care nu prea agrea catedra de profil romanic şi care declara că noi (tinerii şefi de catedră) încă umblam pe sub masă când dumneaei era deja membru de partid…

Or, în pofida vizitatorilor şi atmosferelor de acest gen, doamna Z. Radu a mers înainte şi nu şi-a pierdut firea şi curajul, chiar şi atunci, când prin “concursul” şi la iniţiativa aceloraşi lideri partinici a fost destituită din postul de şef catedră (probabil din cauza excesului de principialitate şi de nesupuşenie liderilor de partid).

Şi-a continuat calea aleasă, urmându-şi profesia îndrăgită de profesor de limbă franceză, şi continuându-şi totodată şi activitatea ştiinţifică.

Sfera intereselor ştiinţifice ale omagiatei este largă şi de perspectivă, îmbrăţişând cele mai diverse domenii şi compartimente ale ştiinţei lingvistice: traductologia, semantica verbului romanic, probleme de lingvistică comparată şi lexicografie franceză şi română etc. Doamna Radu a acumulat o vastă şi bogată experienţă în domeniul didacticii. Astfel, pe lângă cele mai mult de 150 de publicaţii ştiinţifice, doamna Zinaida Radu a alcătuit şi a editat 3 manuale de limbă franceză pentru învăţământul universitar şi preuniversitar. A participat activ la elaborarea şi editarea curiculum-urilor şcolare pentru toate ciclurile de învăţământ – primar, gimnazial şi liceal.

În această frumoasă toamnă de aur, toamnă jubiliară şi a împlinirilor, doresc distinsei doamne Z.Radu noi realizări şi fericite în viaţa-i familială, alături de bunul şi înţeleptul ei soţ Aurel, şi mulţi, mulţi ani înainte.

Crescat! Vivat! Floreat!

Ion DUMBRĂVEANU, dr. hab în filologie romanică,

profesor universitar, USM

39

DOI FRAŢI UNEI PROFESOARE ...

Zile, zile Trec pe rând ...

Pe măsură ce avansăm în timp, tot mai des revenim la cele trăite anterior, tot mai tulburătoare şi mai emoţionante devin amintirile despre zilele trecute, despre cei dragi rămaşi în urmă, tot mai intensive şi mai preţioase devin clipele de retrăire prin prezent ale momentelor de neuitat. Dispare încetul cu încetul ceea ce este efemer, deşert şi tranzitoriu. Constatăm tot mai des, că au pierdut din intensitatea lor necazurile de cândva, dificultăţile materiale, eşecurile uneori usturătoare de moment; inima şi cugetul zăbovesc în repetate rânduri asupra a ceea ce era luminos, inedit şi radios.

Pentru bălţenii, care au absolvit prin anii 1960-1970 Institutul Pedagogic de Stat (astăzi Universitatea de Stat) “Alecu Russo”, Facultatea de Limbi Străine, anii de studenţie ocupă un loc aparte în viaţa noastră. Crescuţi în marea noastră majoritate într-un mediu rural, noi veneam pentru prima dată într-un oraş mare, la cea mai mare instituţie de învăţământ superior din nordul Basarabiei. Veneam într-o altă lume, în lumea străzilor asfaltate şi luminate până destul de târziu, a caselor cu câteva etaje, a troleibuzelor... Păstram simţirea, vorbele şi chiar gesturile evident rustice; mai mult intuitiv căutam, cu puţinele şi fragedele noastre puteri adolescentine, să pătrundem în tainele frumosului, a noului, a inefabilului.

Şi iată foarte degrabă, am realizat în plină măsură cât de mult am fost favorizaţi de Preaputernicul, noi cei de la Limbi Străine, secţia Limbă Franceză: aveam în calitate de mentori şi de profesori pe Benedict Popandopolo, Ştefania şi Alexandru Biletov, Eva Gleibman, L. Novac, L. Buşulean, persoane de o probitate exemplară, excepţionali ştiutori de carte, frumoşi la chip şi la suflet, care ne-au deschis largi perspective în studierea limbi franceze prin frumuseţea frazei lui G. Flaubert, prin eleganţa textului descriptiv al lui G. de Maupassant, prin profunzimea denominativă şi expresivă a cuvintelor lui H. de Balzac, prin melodica versului lui Ch. Baudelaire. Profesorii bălţeni, ambianţa sentimentală şi intelectuală pe care ei o crease la Facultate, ne-au modelat sufletele şi felul nostru de gândire, ne-au cizelat şi corectat vorbirea şi viziunea despre lume, despre ce e bine şi ce e rău.

Printre aceşti profesori de elită din anii 1960-1965 se afla şi domnişoara profesoară Zinovia Cujbă (ulterior, cu voinţa Celui de Sus, Radu), care absolvise de curând Facultatea noastră. Nu voi uita

40

niciodată prima ei oră de Conversation cu studenţii anului V. Când uşa sălii în care ne aflam s-a deschis, am văzut o tânără zveltă, elegantă, cu o coafură simplă, dar reuşit acomodată. Ne-a privit senin şi încurajator, ne-a spus un „Bonjour, camarades!” cam timid, dar mângâietor, pronunţat cu un R rulat, care aducea vorbelor un şarm aparte de fermecătoare pronunţie franţuzească. O priveam şi întrebările îmi veneau una după alta:

- Doamne Dumnezeul meu, oare o profesoară de Institut poate fi atât de tânără? Şi chiar să cunoască tot atât de bine limba franceză ca şi Ludmila Fiodorovna (neuitata doamnă L. Buşuleanu ne-a fost profesorul de bază timp de cinci ani)? Cum se va descurca tânăra profesoară cu noi, cei din anul V, care am făcut deja practica pedagogică de un an de zile şi avem cunoştinţe despre predarea limbii franceze.?

Îi urmăream vorbele, îmi ascultam gândurile… Încetul cu încetul am fost cucerit de subiect. De felul de a fi

dezghiocat, analizat, de tânăra profesoară. I-am intuit gusturile rafinate când vorbea despre frumuseţea şi bogăţia muzeelor din Paris (fără să fi fost încă acolo!!!), despre forţa de expresie a scrisului francez, despre măreţia Turnului Eiffel sau sfinţenia Catedralei Notre-Dame. Şi dacă pentru noi aceste mostre ale culturii universale şi-au găsit chiar de atunci locul cuvenit în sufletul nostru, apoi aceasta o datorăm şi profesoarei noastre de atunci, colegei noastre de astăzi: doamnei Zinovia Radu.

Alte crâmpeie ne vin în memorie... - Să ştiţi că, studiind asiduu limba franceză, o să reuşiţi să

învăţaţi mai uşor şi mai profund limba noastră, - spunea doamna Z. Radu studenţilor de la Facultatea de Litere, celor care aveau limba franceză drept a doua specialitate, - deoarece lexicul limbii noastre, multe din structurile ei gramaticale din clişeele de vorbire sunt identice, dar în acelaşi timp trezesc curiozitatea de a căuta şi specificul ei aparte. Aşa vorbea viitorul doctor în filologie, cunoscutul şi apreciatul autor de manuale pentru şcoala medie, specialistul de referinţă în domeniul lexicologiei şi semasiologiei limbilor romanice. ... Au trecut de atunci ani şi ani. Au rămas mult în urmă octorantura (aspirantura) la Institutul de Limbi Străine din Mensk (Belarus), în timpul căreia profesorul romanist-românofil Vladimir Makarov şi regretata profesoară Lidia Novac au pus bazele unei teze de doctorat a viitorului conferenţiar universitar Z. Radu; au rămas în urmă multiplele simpozioane naţionale şi internaţionale la care

41

cercetătorul Z. Radu şi-a împărtăşit “păsul teoretic”. Astăzi profesorii de la ULIM profită din plin de verva, competenţa şi erudiţia şefului de Catedră Filologie Franceză Z. Radu, care reuşeşte să se consacre plenar scumpei, dar inevitabilei noastre rutine de profesor universitar. ...Da, anii au trecut... Dar inima rămâne aceeaşi. Poate mai receptivă, mai înţeleaptă, mai vulnerabilă. Ochii, poate au pierdut puţin din flacăra tinerească, dar privirea lor a devenit mai profundă, mai blândă, mai înţelegătoare, iar

Pe părul negru, mătăsos A nins cu flori de vişin albe...

Ne este greu să încheiem aceste câteva rânduri fără a spune următoarele: Bradul nu ar fi atât de falnic, dacă nu ar exista alţi arbori şi mai mândri, dacă nu ar avea el în jurul său alte plante lemnoase, care să-i sporească măreţia. Am putea zice aici, mutatis mutandis, că omul îşi realizează valenţele, îşi fructifică potenţele doar fiind sprijinit de cei din preajmă. Ar fi scris oare A. de Lamartine Le Lac, unul din cele mai celebre poeme din literatură franceză, dacă nu ar fi fost el inspirat de dulcele chip al Iuliei Charles (Elvire), “une jeune femme charmante avec ses bandereaux noirs et ses beaux yeux battus” (G.Lanson, p. Tuffrau)? Ar fi lăsat posteriorităţii A. de Musset cele patru capodopere ale sale Nuits, dacă nu ar fi fost în viaţa lui doamna G. Sand? E foarte greu de spus. Exemplele la acest capitol ar putea fi continuate, dar problema se pune în termenii următori: şi bărbatul poate fi sursă vie de inspiraţie, de reuşită pentru femeie. Frumosul cuplu Aurel şi Zinovia Radu nu lasă nici într-un caz loc pentru dubii : bărbat cântărit la vorbă şi eficient în faptă, Aurel (Ricuşor, cum îl dezmiardă şi astăzi soţia) Radu i-a dat domnişoarei Zinovia Cujbă nu numai numele de familie; el i-a mai adus liniştea sufletească, atât de necesară unui intelectual, îi întreţine şi astăzi focul inimii, reuşind să creeze acasă acea ambianţă de lucru care i-a permis soţiei lui să se împlinească, adică să devină profesoară cunoscută, autor de multiple manuale pentru şcoală şi universitate, şi nu în ultimul rând - şef de catedră. Deci, este posibil, în cazul nostru, să spunem nu numai Cherchez la femme, ci Trouvez l’homme! Noi, cei doi fraţi, cărora le-aţi dat atâtea sfaturi înţelepte, Vă dorim din suflet, mult stimată doamnă Zinaida Radu, să Vă bucuraţi de binele pe care l-ţi făcut, să fiţi mândră de învăţăceii D-voastră, care Vă poartă ştiinţa de carte de la Naslavcea la Giurgiuleşti.

Anatol LENŢA dr. în filologie, Dionis LENŢA dr. în filologie,

conferenţiari universitar.

42

OMENIE ŞI FERMITATE Il n’y a que les personnes qui ont de la fermeté

qui puissent avoir une véritable douceur. La Rochefoucauld

O perioadă din viaţa omului nu se reduce doar la anumite

aniversări, nici la primăverile şi nici chiar la toamnele, care se perindă pentru a culege roadele existenţei umane. Caracterul evident compozit al fiinţei umane constituie, probabil, una din principalele căi de acces la interioritatea noastră. Existenţa noastră pământească se manifestă prin o multitudine de componente fizice, materiale, spirituale, comportamentale care, de fapt, conturează esenţa personalităţii noastre.

Distinsa Doamna Zinaida Cujbă-Radu este profesoara, care ne-a altoit dragostea de a studia şi de a pătrunde sensul cuvintelor franceze izolate sau în context, de a cerceta tezaurul lingvistic reflectat în multitudinea de surse ştiinţifice şi dicţionare, de a alege meticulos registrul limbii şi formele de exprimare orală sau scrisă.

Adeseori, numele ce-l poartă omul lasă o amprentă în destinul şi caracterul lui. Deprinşi să începem o activitate in domeniu de la dicţionar, nu am încălcat tradiţia şi am consultat DEX-ul. Cu siguranţă am descoperit lucruri interesante. Cuvântul „cujbă”, substantiv feminin, împrumutat din limba sârbo-croată (gužba), are două înţelesuri: sensul primar este de „nuia pârlită în foc şi răsucită, folosită la ţară pentru a lega diferite obiecte”, iar sensul derivat se referă la „o bucată de lemn fixată într-un zid sau înfiptă în pământ de care se atârnă ceaunul deasupra focului”. Numele de familie moştenit, exemplul şi poveţele părinţilor, posibil au format caracterul puternic, curajul şi îndemânarea de a aduna oamenii în jurul său pentru a-i uni, de a servi drept sprijin pentru tineri în depăşirea obstacolelor vieţii.

Stimată Profesoară, natura v-a înzestrat cu calităţi deosebite, voind să arate obârşia legată de pământ şi arbore, nuia călită în bucuria şi povara anilor, folosită în Universitate pentru a lega, a uni şi a contribui la pregătirea hranei spirituale, pentru a rezista, fiind mereu atârnată deasupra Focului edificator.

Vă exprim sentimente de profundă recunoştinţă, Doamnă ! Sunteţi model de profesor universitar cu mult tact în orice situaţie, cu mult bun simţ, amabilă şi sociabilă, îngăduitoare şi neîmpovarată de diverse restricţii didactice şi profesionale. Ne-aţi învăţat să construim

43

punţi nu numai între temă şi remă, între popoare şi civilizaţii, dar şi cele de la om la om, în cadrul relaţiilor interpersonale.

Maria COTLĂU-ZAPOROJAN,

dr. în filologie, conferenţiar universitar, şef Catedră Limbi Straine Aplicate,

Facultatea Relaţii Internaţionale, Stiinţe Politice şi Administrative, USM

DOAMNA ZINAIDA RADU - IUBITĂ PROFESOARĂ

ŞI DRAGĂ COLEGĂ Au trecut 40 de ani de când noi, studenţii anului 1 ai

Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii de Stat din Moldova, am avut marea onoare de a o avea ca profesoară pe Doamna Zinaida Radu.

În această memorabilă zi de 25 octombrie a anului 2008, venim cu un omagiu deosebit, cu un elogiu sincer, ce exprimă respectul şi admiraţia noastră faţă de Dumneavoastră.

Cu Dumneavoastră studierea limbii franceze nu era o povară, ci o mare bucurie şi o revelaţie de a cunoaşte specificul limbii şi culturii Franţei. Ne amintim, că aveaţi o atitudine personală, specifică de a trata tematica cursului "Gramatică Comparată", cât şi cea a cursului practic de limbă franceză. Greşelile noastre erau privite nu ca nişte eşecuri, dar ca nişte mijloace de a învăţa să le depăşim.

Ne spuneaţi deseori, că e mai de preţ sa faci bine un lucru mic, decât sa faci rău un lucru mare. Zi de zi, pe parcursul celor 5 ani de studenţie, ne-aţi demonstrat valoarea omeniei, puterea răbdării, a curajului. Eraţi buna profesoară, care ne încurajaţi să cugetăm, să explorăm, să inventăm, să creăm, să punem întrebări, să explicăm şi să găsim soluţii la situaţii dificile.

Ne-aţi dat nu numai cunoştinţe, dar şi imagini, idei necesare pentru a construi o viaţă, o carieră profesională. Ne-aţi predat lecţii de viaţă. Ne-aţi învăţat, că măiestria pedagogică nu se acumulează uşor. E necesară o muncă grea, perseverentă, asiduă. E necesară dragostea faţă de copii şi faţă de ceea, ce vrei să faci.

44

Noi, discipolii de ieri, v-am urmat bunele poveţe, actualmente fiindu-vă colegi. Împreună am urcat la înălţimile pedagogiei şi ne bucurăm de victoriile obţinute datorită Dumneavoastră.

La 70 de ani sunteţi aceiaşi profesoară, de o inteligenţă deosebită, dinamică, sensibilă, plină de viaţă şi optimism. Vă dorim o viaţă liniştită, plină de bucurii şi noi realizări frumoase personale şi profesionale !

Din numele promoţiei anilor de studii 1968–1973,

Maria GUZUN, catedra Filologie Franceză, UPS „I. Creangă”

VINE DOAMNA PROFESOARĂ ...

Vin oaspeţii, vine doamna profesoară universitară de la Chişinău. Această veste era ca un semnal pentru regretaţii mei părinţi Eugenia şi Grigore Lefter, care ne îndemnau să fim gata să întâmpinăm oaspeţii. Noi, copiii, aşteptam cu nerăbdare ziua sosirii omului deosebit de drag inimilor noastre. Învăţam cântece, poezii, pe care ne străduiam să le recităm frumos, să cântăm cu mult suflet, precum e obiceiul în satul Otac, raionul Rezina. Făceam curăţenie în curte, udam florile. Oaspeţii cunoşteau cum trebuie să arate o gospodărie bine îngrijită. Dis-de-dimineaţă ne împleteam cosiţele, îmbrăcam rochiţe nou-nouţe şi rămâneam cu ochii aţintiţi la drum.

Doamna profesoară Zinaida Radu ştia să facă surprize. De obicei apărea la braţ cu soţul, îmbrăcată cu mult gust, fapt ce-i dădea o eleganţă deosebită. Ştia să observe şi să aprecieze în glas dacă ne stă bine hăinuţa nouă. Serbarea începea în sânul naturii şi continua până seara târziu. Nici zbenguiala, jocul şi voia bună nu se terminau prea devreme. Abia aşteptam să ne dea şi nouă pălărioara model ce-o purta cu multă non-şalanţă, să ne chitim şi noi cu ea. Garoafele şi romaniţele sunt florile preferate ale doamnei profesoare. Îi înmânam bucheţelul de romaniţe. Zinaida cu soţul ei Aurel Radu nu veneau des pe la noi, la Otac, dar când ne păşeau pragul, era o adevărată sărbătoare de suflet. Nu masa cu bucate era principalul. Intram împreună cu doamna profesoară universitară Zinaida Radu într-o lume de basm. Când ne vorbea, se aşeza la geam, iar noi vrăjiţi de vocea-i blândă, lină, o ascultam şi ne bucuram de harul de a povesti şi a ne purta prin ţările lumii. Atâta lumină şi optimism

45

dăruia ! Savuram din povestirile ei despre viaţa şi civilizaţia franceză, despre popoarele şi ţările pe care le-a vizitat: Tailanda, India, Olanda. Ne povestea nouă şi străinilor despre frumuseţea Moldovei, despre oamenii şi tradiţiile noastre. Nu uita să amintească să fim generoşi şi receptivi la durerea altuia.

Am văzut-o de atâtea ori pusă pe carte, tete-a-tete cu tezele de diplomă ale studenţilor, cu traducerile proprii realizate în timpul nopţilor nedormite. Autor de manuale, le-a făcut mai accesibile pentru elevii de la sate, doritori să înveţe limba franceză. A lucrat mai mulţi ani la Universitatea de Stat din Moldova, iar în prezent activează la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova.

Ore în şir nu oboseşte să povestească studenţilor despre ziua de mâine şi despre viitorul ţării. Munca cu ardoare, curiozitatea, zbuciumul, căutările îi sunt caracteristice şi acum, când împlineşte o vârstă venerabilă. Conducerea ţării pentru munca prodigioasă a decorat-o cu Medalia „Mihai Eminescu”. Îi dorim toate bune, sănătate multă, căci de dragostea celor din jur a avut parte toată viaţa. S-o ducă tot aşa şi de acum încolo, distinsa Profesoară Zinaida Radu.

Claudia ROTARU,

jurnalistă, Om Emerit

RECONNAISSANCE

En raison de son grand âge, mais qu’elle porte très bien Une personne avec du stage, le meilleur exemple à la chaire !

Exemple-parce qu’elle est à la tête de notre spécialité : Une dame illustre, célèbre, réputée et renommée !

Elle ne dispose pas de villa à vingt chambres, D’un compte de dépôts incommensurable ;

Elle porte modestement sa vie – mais L’âme est comme la galaxie !

Elle est un génie sur la terre Notre aimé chef de chaire !!!

Ina PAŞA, Groupe F 27, Faculte des Langues Etrangeres, ULIM

46

CURRICULUM VITAE NUME, PRENUME: RADU (Cujba) Zinaida

Data şi locul naşterii:: 25 octombrie 1938, satul Voroteţ,

judeţul Orhei. Cetăţenia: Republica Moldova Naţionalitatea: român Limba maternă: română Limbi străine: franceza, spaniola, rusa, italiana STUDII: 1945 - 1949 şcoala primară din comuna Voroteţ 1949 – 1955 şcoala medie satul Chiperceni

1955 – 1960 Universitatea de Stat “Alecu Russo” din oraşul Bălţi, Moldova, Facultatea de Limbi Străine

1965 – 1968 doctorantura Institutului Pedagogic de Stat Limbi Străine, oraşul Mensk, Republica Belorusă

SPECIALITATEA: profesor de limbă şi literatură franceză, filolog

TITLU DIDACTIC: doctor în filologie (1971, Universitatea de Stat din Tveri (Kalinin), Federaţia Rusă; conferenţiar universitar (1974, Universitatea de Stat din

Republica Moldova).

TITLU ŞTIINŢIFIC: doctor în filologie; teza de doctor “Опыт сопоставительного изучения семантики романского глагола”

TITLU ONORIFIC: Eminent al Învăţământului Public din Republica Moldova 1973)

DOMENII ŞTIINŢIFICE DE ACTIVITATE: Gramatica, Lexic, Civilizaţia, Didactica, Limbi Străine Aplicate, Lexicologie, Traductologie, Terminologie, Stilistică, Semantică şi Lexicografie Contrastive, Hermaneutica, Semiotica textului

47

LOCUL ACTUAL DE MUNCĂ: Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, Facultatea Limbi Străine şi Ştiinţe ale Comunicării

POSTUL: şef catedră Filologie Franceză şi Spaniolă

EXPERIENŢA PROFESIONALĂ:

1960-1965 lector – lector superior la Catedra Filologie Franceză, Institutul Pedagogic de Stat “A. Russo”, or. Bălţi.

1968-1972 lector superior, doctor conferenţiar, Catedra Filologie Franceză, Facultatea Limbi Străine,

Universitatea de Stat din Moldova; 1999-2002 şef Catedră Limbi Moderne Aplicate,

Facultatea Drept, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova

2002- prezent şef Catedră Filologie Franceză şi Spaniolă, Facultatea Limbi Străine şi Ştiinţe ale Comunicării, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova

MEMBRU AL CONSILIILOR ŞTIINŢIFICE, SENATELOR:

• Comisia de experţi pe lângă Ministerul Învăţământului şi Tineretului din Republica Moldova

• Consiliul Facultăţii Limbi Străine, Universitatea de Stat din Republica Moldova (1969 – 1999)

• Preşedinte al Comisiei Metodice, Ministerul Învăţământului din Republica Moldova (1974 – 1995)

• Juriu pentru apecierea nivelului de cunoştinţe al elevilor la Olimpiade Republicane.

• Comisia de verificare a practicii pedagogice a studenţilor de la Facultatea de Limbi Străine de la Universitatea de Stat din Republica Moldova (metodist)

• Preşedinte al Comisiilor examenelor de licenţă la limba şi literatura franceză la: Universitatea de Stat din Republica Moldova; Academia de Studii Economice din Republica Moldova; Universitatea de Studii Umanistice din Republica Moldova; Universitatea de Stat Pedagogică “Ion Creangă” din Republica Moldova; Universitatea Liberă Internaţională

48

din Moldova, Universitatea de Stat Pedagogică “Aleco Russo”, Bălţi, Republica Moldova; Universitatea de Stat, Odesa, Ucraina

• Consiliul Facultăţii Limbi Străine, USM (1968 – 1998) • Consiliul Facultăţii Limbi Străine, ULIM (2000 – prezent) • Senatul ULIM (2000 – prezent) • Preşedinte al Comisiei de Conferire şi confirmare a gradelor

didactice a profesorilor din Licee, Republica Moldova • Seminarul Ştiinţific de Profil la: Universitatea de Stat

Pedagogică “Ion Creangă “ (2006 – prezent); Universitatea de Stat din Republica Moldova (2007 – prezent)

• Consiliul Ştiinţific de Susţinere a Tezelor de doctor: Universitatea de Stat Pedagogică “Ion Creangă “ (2006 – prezent); Universitatea de Stat din Republica Moldova (2008).

MEMBRUL AL COLEGIILOR DE REDACŢIE:

• Analele Universităţii Libere Internaţionale din Moldova, seria Filologie (1995 – prezent)

• Symposia Professorum, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova (1999 – 2007)

• Symposia Studentium, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova (1999 – 2007)

CURSURI UNIVERSITARE:

CICLUL LICENŢĂ: Lexicologia (ULIM); Semasiologia (USM); Lexicografia şi lexicologia contrastivă (ULIM); Traductologia (USM, USP “Ion Creangă”); Conversaţia (USM, ULIM); Semiotica textului (USM, ULIM); Traducerea (USM); Traducerea, Audierea şi Mass-Media (TAM) (ULIM); Franceza Juridică (ULIM); Gramatica contrastivă (USM); Exprimarea Scrisă limba A (ULIM).

CICLUL MASTERAT: Lexicologie şi lexicografie contrastivă (ULIM); Corespondenţa Diplomatică (ULIM); Exegeza textului A (ULIM); Hermeneutica textului (ULIM, USM).

REALIZĂRI MARCANTE: elaborarea manualelor pentru şcolile medie şi

superioară; elaborarea indicaţiilor metodice pentru învăţători; elaborărea lucrărilor metodice pentru cursuri universitare; traducerea unor surse ştiinţifice; întocmirea dicţionarelor (român-francez, francez-român); elaborarea curriculumurilor de

49

limbi străine: (ciclul liceal, gimnazial şi primar); gestionarea tezelor de licenţă şi master la Facultăţile Limbi Străine:

PARTICIPĂRI LA CONGRESE, CONFERINŢE, SIMPOZIOANE DE SPECIALITATE:

• Conferinţă internaţională jubiliară “Ion Dumbrăveanu” (Chişinău, USM, 2008)

• Masa rotundă „Abordarea profesionistă a comnuicării şi avantajele ei pentru o economie în dezvoltare: spaţiul traducătorului” (Chişinău, 16 mai 2008)

• „Probleme de lingvistică generală şi romanică”, conferinţă internaţională in memoriam Grigore Cincilei (Chişinău, 2003, 2008)

• Colocviul internaţional „La francopolyphonie comme vecteur de la communication” (ULIM, 2006, 2007, 2008)

• Conferinţă internaţională, prilejuită de consemnarea a 15 ani de la fondarea ULIM (ULIM, 2007)

• Atelier CIMETTIL pentru Traducători şi Interpreţi “Elemente de terminologie aplicate în practica traducerii (iulie, 2006)

• AUF. Agence universitaire de la Francophonie. Bureau de l’ Europe Centrale et Orientale; Réunion régionale des Départaments d’Etudes françaises (Roumainie –2005)

• Conferinţă internaţională „Conexiuni şi perspective în filologia contemporană” (Chişinău, ULIM 2002)

• Colloque „Cinquième rencontre féminine franco-soviétique” (Paris, 10-11 decembrie 1977)

• Conferinţa a III-a a Savanţilor Romanişti (Mensk, Republica Belarusi, 1967)

• alte conferinţe internaţionale (Sankt Petersburg, 1967; Ufa, Başkiria, 1967)

SPECIALIZĂRI ŞI CURSURI DE PERFECŢIONARE:

Centrul de Formare a Formatorilor (Franţa, 1994); Institutul de Limbi Străine (Republica Belarus, Mensk, 1965); Universitatea Sthendal (Franţa, Grenoble,1970); Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova (Chişinău, 1996); Atelierul Consiliului Europei (Polonia, Varşovia, 1996); Alianţa Franceză din Republica Moldova (Chişinău, 2001, 2006); Universitatea “Alexandru Ion Cuza” (România, Iaşi, 2008)

50

DISTINCŢII: • Insigna “Eminent al Învăţământului Public din Republica

Moldova”, 1972 • Medalia “Veteran al Muncii”, 1984 • Ordin “50 ani ai Universităţii de Stat din Republica Moldova”,

1996 • Medalia Universităţii Libere Internaţionale din Moldova, 2002 • Medalia “Mihai Eminescu”, 2007 • Medalia Jubiliară “15 ani de ascensiune”, ULIM, 2007

DIPLOME:

• Diploma de Merit a Institutului Pedagogic de Stat “Aleco Russo”, Bălţi (pentru participare activă la viaţa publică, 1962)

• Diploma de Merit a Institutului Pedagogic de Stat “Aleco Russo” (pentru participarea activă la viaţa publică şi în legătură cu Ziua Internaţională a Femeii, 1963)

• Diploma Comitetului executiv orăşenesc Chişinău (1973) • Diploma de onoare a Universităţii de Stat din Moldova

(pentru indici înalţi în producţie şi participare activă publică, 1974)

• Diploma de Onoare a Universităţii de Stat din Moldova (pentru succese remarcabile în muncă pedagogică şi ştiinţifică, 1975)

• Diplomă de merite a Palatului Republican al pionierilor şi elevilor (pentru organizarea lucrului ştiinţific în şcoala nr.1, or. Chişinău,1975)

• Diploma de onoare a Ministerului Învăţământului Public a RSSM pentru participarea activă la pregătirea şi realizarea conferinţei ştiinţifico- creative, 1976;

• Menţiune pe “Panoul de onoare” a Universităţii de Stat din Moldova pentru obţinerea rezultatelor înalte în pregătirea cadrelor didactice, 1977;

• Diploma Societăţii moldoveneşti de prietenie şi relaţii internaţionale cu ţările străine pentru participarea activă în dezvoltarea şi consolidarea legăturilor de prietenie cu ţările străine, 1998;

• Diplomă de Onoare al Ministerului Învăţământului Public al RSSM pentru muncă îndelungată şi conştiincioasă şi succesele realizate în pregătirea activă la viaţa publică, 1988;

51

• Diplomă de Onoare a Universităţii de Stat din Moldova pentru munca rodnică şi îndelungată pe tărâmul pedagogic şi pregătirea specialiştelor de înaltă calificare,1998;

• Diploma Universităţii Libere Internaţionale din Moldova pentru succese remarcabile obţinute în cadrul lucrărilor Sesiunii ştiinţifice anuale a cadrelor didactice, 2001;

• Diplomă şi Premiu “Manualele anului” a Universităţii Libere Internaţionale din Moldova pentru manualul “Eclipse1. Méthode de français”, “Eclipse 2. Méthode de fançais”.

52

File de album Feuilles d’album

1960. Ziua căsătoriei soţilor Zinaida şi Aurel Radu

1964. Anii de studenţie (Z. Radu-Cujbă, M. Junghietu-Anghel, A. Mihalache-Călugăr, E. Condrea, C. Coţaga)

53

1965. Părinţii Ion şi Ana, soţul Aurel, sora Eugenia şi nepoţii

1968. Împreună cu mama Ana, soţul Aurel, fratele Panteleimon, surorile Serafima, Maria şi nepoţii

54

1970. La plimbare cu sora Maria, cu soţul Aurel, cu cumnaţii Vitalie şi Valentina şi nepoţeii

1980. Mama Teodora cu feciorul şi nepoţii

55

1994. Catedra de Filologie Franceză, USM

1990. O nouă promoţie de discipoli cu profesorii

56

1999. Zinaida cu Aurel Radu în ospeţie la nepoţi

2002. Membrii comisiei examenului de licenţă

57

2003. La aniversarea profesorului Mihail Prigorschi

2004. În oraşul Chişinău. Zinaida şi Aurel Radu

58

2005. Întîlnire cu studenţii după 20 de ani

2006. Revelionul ULIM (Mihai şi Claudia Prigorschi, Zinaida Radu, Aurel Radu, Aliona Doroş, Ludmila Hometkovski)

59

2006. Excursie la Universitatea Erasmos, Roterdam, Olanda

2008. Colegii catedrei “Filologie franceză şi spaniolă”, ULIM

60

Lucrări semnate de Zinaida Radu

Ouvrages signés par Zinaida Radu

Doctorat

Doctorat

1969

1. Раду, Зинаида. Опыт сопоставительного изучения семантики романского глагола: дис. … канд. филол. наук: специальность 10. 02. 05 – романские яз. / науч. рук.: В. В. Макаров; Минский гос. пед. ин-т иностр. яз. – Минск, 1969. – 260 p.

2. Раду, Зинаида. Опыт сопоставительного изучения семантики романского глагола: автореф. дис. … канд. филол. наук: специальность 10. 02. 05 – романские яз. / науч. рук.: В. В. Макаров; Минский гос. пед. ин-т иностр. яз. – Минск, 1969. – 16 p.

Articole ştiinţifice

Articles scientifiques

1960

3. Раду, Зинаида. О систематическом подходе к изучению лексической дифференциации романских языков // Учен. записки: сб. науч. работ на иностр. яз.: Т. 107 / Кишин. гос. ун–т. - К.: КГУ, 1960. – Р. 90 – 95.

1981

4. Раду, Зинаида. Отражение имëн собственных в составе лингвистических терминов: на материале слов. фр. и рус. яз. // Грамматическиe и лексические исследования по романским и германским языкам. - К., 1981. – P. 114 - 119.

1982

5. Раду, Зинаида. О некоторых положениях и задачах в теории взаимодействия контекста со значением слова // Строй и функционирование романских и германских языков. - К., 1982. – P. 92 – 97.

61

1989

6. Раду, Зинаида. Об упорядочении и структурной характеристике синонимического ряда глаголов // Лексическая и грамматическая семантика романских и германских языков. - К., 1989. – P. 101 - 103.

1994

7. Radu, Zinaida. Traducerea şi transformările lingvistice / Z. Radu, N. Zgardan // Probleme de lingvistică, ştiinţă literară şi didactică: materialele conf. şt. / Univ. de Stat din Moldova. – Ch.: Lumina, 1994. – P. 87 – 88.

2001

8. Radu, Zinaida. Fenomenul sinonimiei în terminologia juridică şi lingvistică // Symposia Professorum: Seria Filologie: materialele ses. şt. din 3 – 4 mai 2001 / Univ. Liberă Intern. din Moldova; dir.: A. Galben; coord.: Gh. Postică. – Ch.: ULIM, 2001. – P. 21 - 26. - ISBN 9975-920-39-X.

2002

9. Radu, Zinaida. L’unité de traduction (U.T.) Problèmes, définitions // Symposia professorum: Seria Filologie: materialele ses. şt. din 26 – 27 apr. 2002 / Univ. Liberă Intern. din Moldova; dir.: A. Galben; coord.: Gh. Postică. – Ch.: ULIM, 2002. – P. 272 - 275. - ISBN 9975-920-29-4.

10. Radu, Zinaida. Victor Banaru şi lumea poveştilor // Conexiuni şi perspective în filologia contemporană: in memoriam: conf. şt. intern., consacrată aniversării a 60-a a lui Victor Banaru, 24 – 25 sept. 2001: tz. şi comunic. – Ch.: CE USM, 2001. – P. 203 – 206. - ISBN 9975-70-112-4.

2003

11. Radu, Zinaida. Quelques suggestions sur le lexique dans la traduction // Symposia Professorum: Seria Filologie: materialele ses. şt. din 10 – 11 oct. 2003 / Univ. Liberă Intern. din Moldova; dir. publ.: A. Galben; coord. şt.: Gh. Postică. – Ch.: ULIM, 2003. – P. 64 - 68. - ISBN 9975-934-17-X.

62

2006

12. Radu, Zinaida. Cititorul modern şi literatura biblică / Zinaida Radu, Lilia Strugari // Analele Universităţii Libere Internaţionale din Moldova: Filologie, 2006. - Vol. 4 / Univ. Liberă Intern. din Moldova; dir. publ.: A. Galben; coord. şt.: Ana Guţu. – Ch.: ULIM, 2006. – P. 188 - 191. - ISBN 978-9975-920-44-5.

2007

13. Radu, Zinaida. Strategii de traducere a unor expresii sinonimice axate pe conceptul „A muri” / Z. Radu, M. Ursu // Connexions et perspectives en philologie contemporaine : Actes du Colloque Intern., 20-21 oct. 2006. – Ch., 2007. – P. 61-64.

2008

14. Radu, Zinaida. Despre poziţiile cheie în opera lingvistului Grigore Cincilei // Probleme de lingvistică generală şi romanică: actele colocviului şt. intern. - Ed. a 2-a. Chişinău, 1 dec. 2007. – Ch.: CEP USM, 2008. – P 58 – 59. – ISBN 978-9975-70-562-2.

Rapoarte ştiinţifice

2005

15. Radu, Zinaida. Fenomenologia sistemică şi funcţională în filologia contemporană, anii 2001 – 2005: rap. de autoevaluare a profilului ştiinţific. – Ch., 2005. - P. 7-10, 13, 16. [citat la 16.10.08]. Accesibil pe Internet: http://www.cnaa.acad.md/files/institutions/ulim/profile-sistematical-phenomeno.logy.pdf.

Cronică. Note. Omagii

Chronique. Notes. Hommages

2003

16. Radu, Zinaida. În lumina amintirilor mereu împreună // Mihai Prigorschi: biobibliogr. / Univ. Liberă Intern. din Moldova; Dep. Inform. Biblioteconomic. – Ch.: ULIM, 2003. – P. 6-7. - ISBN 9975-934-14-5. – (Col. „Universitaria”; Fascicula a 12-a).

63

2004

17. Radu, Zinaida. Experienţa şi măiestrie - Maria Dorogan // Maria Dorogan la 75 de ani: biobibliogr. / Univ. Liberă Intern. din Moldova; Dep. Inform. Biblioteconomic. – Ch.: ULIM, 2004. – P. 7-9. - ISBN 9975-934-42-0. - (Col. „Universitaria”; Fascicula a 16-a).

18. Radu, Zinaida. Vocaţie şi măiestrie: Maria Dorogan – 50 de ani de activitate pedagogică // Lit. şi arta. – 2004. – 28 oct. – P. 8.

2005

19. Radu, Zinaida. Experienţă şi măiestrie Maria Dorogan –cinzeci de ani de activitate pedagogică // Analele Universităţii Libere Internaţionale din Moldova. Filologie, 2005, vol. 3 / Univ. Liberă Intern. din Moldova; dir. publ.: A. Galben; coord. şt.: P. Parasca. – Ch.: ULIM, 2005. – P. 194 - 197. - ISBN 9975-934-77-3.

2006

20. Radu, Zinaida. Esenţa unei vieţi // Petru Roşca la 70 de ani: bibliogr. = Monsieur Petru Roşca a 70 ans: biobibliogr. / Univ. Liberă Intern. din Moldova; Dep. Inform. Biblioteconomic. – Ch.: ULIM, 2006. – P. 23 – 25. - ISBN 978-9975-934-19-0. - (Col. „Universitaria”; Fascicula a 22-a).

21. Radu, Zinaida. L’essence d’une vie // Analele Universităţii Libere Internaţionale din Moldova. Filologie, 2006, vol. 4 / Univ. Liberă Intern. din Moldova; dir. publ.: A. Galben; coord. şt.: Ana Guţu. – Ch.: ULIM, 2006. – P. 214. - ISBN 978-9975-920-44-5.

2007

22. Radu, Zinaida. Munca, Dorul şi Frumuseţea sunt dragostea ei // Ana Guţu – Femeia în căutarea adevărului: biobibliogr. / Univ. Liberă Intern. din Moldova. Dep. Inform. Biblioteconomic. – Ch.: ULIM, 2007. – P. 109 – 111. - ISBN 978-9975-920-07-0. - (Col. „Universitaria”; Fascicula a 25-a).

2008

23. Radu, Zinaida. Calităţi minunate: omagiu profesorului Grigore Cincilei // Lit. şi arta. – 2007. – 6 dec. – P. 7.

24. Radu, Zinaida. Vocaţie şi măiestrie // Ana Mihalache: dăruire între dăinuire: biobibliogr. / Univ. Liberă Intern. din Moldova.

64

– Ch., 2008. – P. 19-22. – ISBN 978-9975-920-75-9. – (Col. „Universitaria”; Fascicula a 31-a).

Lucrări didactice

Ouvrages didactiques

1970

25. Раду, Зинаида. О сопоставительном изучении лексики романских языков: учеб. – метод. пособие / Кишин. гос. ун-т. – К., 1970. – 28 p.

1973

26. Раду, Зинаида. Некоторые проблемы современного французского и других романских языков. Метасхема при составительных исследованиях: учеб. пособие для студ. филол. фак. / Кишин. гос. ун–т, Каф. фр. филол. - К.: КГУ, 1973. – 96 p.

1975

27. Radu, Zinaida. Limba franceză: man. pentru cl. a 8-a a şc. medii / E. P. Vasiloi, Z. Radu; sub red.: Z. Radu. – Ch.: Lumina, 1975. – 192 p. – Cu caract. chir. – Idem şi în lb. rusă.

1977

28. Radu, Zinaida. Ecrivons mieux: [materiale metodice] / L.P. Varzari, Z. Radu [et al.]; Кишин. гос. ун–т, Каф. фр. филолог. - К., 1977. - 92 p.

29. Radu, Zinaida. Limba franceză: man. pentru cl. a 8-a a şc. medii / E. P. Vasiloi, Z. Radu; sub red.: Z. Radu. - Ed. a 3-a. – Ch.: Lumina, 1977. – 192 p. – Cu caract. chir.

30. Radu, Zinaida. Limba franceză: man. pentru cl. a 7-a a şc. medii / E. P. Vasiloi, Z. Radu; sub red.: Z. Radu. - Ed. a 3-a. – Ch.: Lumina, 1977. – 192 p. – Cu caract. chir.

1978

31. Radu, Zinaida. Limba franceză: man. pentru cl. a 8-a: indicaţii metodice pentru învăţători / Z. Radu, O. N. Lavric. – Ch.: Lumina, 1978. – 104 p. – Cu caract. chir.

Rec.: Oancea, L. Biblioteca metodică a şcolii // Învăţământul Public. – 1978. – 29 noiem. – P. 13.

65

1978

32. Radu, Zinaida. Limba franceză: man. pentru cl. a 8-a a şc. medii / E. P. Vasiloi, Z. Radu; sub red.: Z. Radu. - Ed. a 4-a. – Ch.: Lumina, 1978. – 192 p. – Cu caract. chir. – Idem şi în lb. rusă.

1979

33. Radu, Zinaida. Limba franceză: man. pentru cl. a 8-a a şc. medii / E. P. Vasiloi, Z. Radu; sub red.: Z. Radu. - Ed. a 5-a. – Ch.: Lumina, 1979. – 192 p. – Cu caract. chir. – Idem şi în lb. rusă.

1982

34. Radu, Zinaida. Limba franceză: man. pentru cl. a 8-a a şc. medii / E. P. Vasiloi, Z. Radu; sub red.: Z. Radu. - Ed. a 6-a. – Ch.: Lumina, 1982. – 191 p. – Cu caract. chir.

35. Раду, Зинаида. Методические разработки по развитию навыков устной речи для студентов старших курсов, изучающих французкий язык как специальность / Згардан Н.Н., Раду З.И; Кишин. гос. ун–т, Каф. фр. филологии - К.: КГУ, 1982. – 61 p.

1984

36. Radu, Zinaida. Limba franceză: man. pentru cl. a 8-a / Z. Radu, V. Cozma. – Ch.: Lumina, 1984. – 106 p. – Cu caract. chir.

37. Radu, Zinaida. Limba franceză: man. pentru cl. a 8-a a şc. medii / Z. Radu, E. P. Vasiloi; sub red.: Z. Radu. – Ch.: Lumina, 1984. – 192 p. – Cu caract. chir.

38. Radu, Zinaida. Limba franceză: man. pentru cl. a 8-a a şc. medii / Z. Radu, E. P. Vasiloi; sub red.: Z. Radu. - Ed. a 2-a, rev. şi compl. – Ch.: Lumina, 1984. – 108 p. – Cu caract. chir.

1986

39. Radu, Zinaida. Limba franceză: man. pentru cl. a 8-a / Z. Radu, V. Cozma. - Ed. a 2-a, rev. şi compl. – Ch.: Lumina, 1986. – 108 p. – Cu caract. chir.

40. Radu, Zinaida. Limba franceză: man. pentru cl. a 8-a: indicaţii metodice pentru învăţători / Z. Radu, V. Cozma. – Ch.: Lumina, 1986. – 72 p. – Cu caract. chir.

66

1987

41. Раду, Зинаида. Методические разработки по разговорной практике для студентов старших курсов факультета иностранных языков по теме: «Явление сопротивления в произведениях французских и советских писателей» / Кишин. гос. ун–т, Каф. фр. филол. - К.: КГУ, 1987. – 52 p.

1988

42. Radu, Zinaida. Limba franceză: man. pentru cl. a 8-a a şc. medii / Z. Radu, E. P. Vasiloi; sub red.: Z. Radu. - Ed. a 3-a. – Ch.: Lumina, 1988. – 107 p. – Cu caract. chir.

1994

43. Radu, Zinaida. Limba franceză: man. pentru cl. a 9-a: carte de lectură / Z. Radu, S. Banaru. – Ch.: Lumina, 1994. – 280 p.

1998

44. Radu, Zinaida. Curriculum disciplinar la limbi straine: cl. a 2-a – a 4-a / Gr. Cincilei, T. Lisnic, I. Dumbraveanu, Z. Radu; Min. Învăţământului al Rep. Moldova . – Ch., 1998. – 15 p.

1999

45. Radu, Zinaida. Forme, tehnici şi sugestii de evaluare a performanţelor de limbă străină la treapta învăţământului liceal / T. Balaban, Z. Radu // Analele Ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova. Seria Ştiinţe Filologice. – Ch.: USM, 1999. - P. 63 – 68. – ISBN 9975-917-22-4.

46. Radu, Zinaida. Curriculum, ciclul liceal, clasele X-XII, Limbi Străine / I. Dumbrăvean, G. Burdeniuc [et. al.] Z. Radu; Min. Învăţământului al Rep. Moldova. – Ch., 1999. - 16 p.

2000

47. Radu, Zinaida. Curriculum, ciclul liceal, clasele X-XII, Limbi Străine / I. Dumbrăveanu, G. Burdeniuc [et. al.] Z. Radu; Min. Învăţământului al Rep. Moldova. – Ch., 2000. - 17 p.

48. Radu, Zinaida. Curriculum şcolar pentru clasele a V-a – a IX-a, Limbi Străine / I. Dumbrăvean, G. Burdeniuc [et. al.] Z. Radu; Min. Învăţământului al Rep. Moldova. – Iaşi: Dosoftei, 2000. - 120 p. – ISBN 9973-9135-71-4

67

49. Radu, Zinaida. Dezvoltarea şi implementarea curriculumului gimnazial: ghid metodologic cl. V-IX / I. Dumbrăveanu, Z. Radu, I. Guţu [et al.]; Min. Învăţământului al Rep. Moldova. - Ch.: USM, 2000. – 8 p.

2002

50. Radu, Zinaida. Eclypse 1: méthode de français / N. Crivceanschi, M. Guzun, Z. Radu; Univ. Ped. de Stat „Ion Creangă”. – Ch.: UPS „Ion Creangă”, 2002. - 254 p.

2003

51. Radu, Zinaida. Eclypse 2: méthode de français / N. Crivceanschi, M. Guzun Univ. Pedagogică de Stat „Ion Creangă”. – Ch.: UPS „Ion Creangă”, 2003. - 254 p. Accesibil pe Internet: Eclipse 2, méthode de français: http://www.upsc.md/_limbi_straine/fc_lstr_franc.html>[citat la 20 oct. 2008].

2004

52. Radu, Zinaida. Exigeza textului: [progr. analitică, masterat] // Guţu, Ana. Curriculum. Specialitatea Limbi Moderne şi Clasice. Specializarea: Lb. fr., lb. engl. Calificarea: Trad., Interpret de lb. fr. şi engl. / Univ. Liberă Intern. din Moldova; dir. de ed.: A. Galben; coord. şt.: A. Guţu. – Ch.: ULIM, 2004. – P. 143. - ISBN 9975-934-20-7.

53. Radu, Zinaida. Lexicografia limbii A franceza: [progr. analitică, an de predare 3, licenţă] // Ana Guţu Curriculum. Specialitatea Limbi Moderne şi Clasice. Specializarea: Lb. fr., lb. engl. Calificarea: Trad., Interpret de lb. fr. şi engl. / Univ. Liberă Intern. din Moldova; dir. de ed.: A. Galben; coord. şt.: A. Guţu. – Ch.: ULIM, 2004. – P. 90. - ISBN 9975-934-20-7.

54. Radu, Zinaida. Lexicologia limbii A franceza: [progr. analitică, an de predare 2, licenţă] // Ana Guţu Curriculum. Specialitatea Limbi Moderne şi Clasice. Specializarea: Lb. fr, lb. engl. Calificarea: Trad., Interpret de lb. fr. şi engl. / Univ. Liberă Intern. din Moldova; dir. de ed.: A. Galben; coord. şt.: A. Guţu. – Ch.: ULIM, 2004. – P. 76 p. - ISBN 9975-934-20-7.

2006

68

55. Radu, Zinaida. Corespondenţa Diplomatică: [progr. analitică, masterat] / Univ. Liberă Intern. din Moldova. – Ch.: ULIM, 2006. - [8 p.]. - [Ms.].

56. Radu, Zinaida. Dialectologia limbii franceze (Limbile regionale): [progr. analitică pentru studenţii ciclului 2, masterat] / Univ. Liberă Intern. din Moldova . - Ch.: ULIM, 2006. – [3 p.]. - [Ms.].

57. Radu, Zinaida. Limbi Străine: Curriculum pemntru învăţământul liceal: (cl. a 10-a – a 11-a) / I. Dumbrăveanu [et. al.], Z. Radu; Min. Educaţiei şi Tineretului al Rep. Moldova. – Ch., 1999. – 61 p.

58. Radu, Zinaida. Lexicologia şi lexicografia contrastivă: [progr. analitică, masterat] / Univ. Liberă Intern. din Moldova . - Ch.: ULIM, 2006. – [8 p.]. - [Ms.].

59. Раду, Зинаида. Куррикулум «Иностранный язык»: куррикулум для лицеев (X – XII) / И. Думбрэвяну [et al.], З. Раду; Мин-во просвещения и молодëжи Респ. Молдова . – К., 2006. – 64 р.

2007

60. Radu, Zinaida. Planul şedinţelor de lucru ale Catedrei Filologie Franceză pentru anul 2007 – 2008. - Accesibil pe Internet: <http:// st.ulim.md/download/doc/language/plan%202007-2008%20filologie%20fr..pdf>. - [citat la 16.10.08].

61. Radu, Zinaida. E-Portofoliu educaţional [resursă electronică]. - 19,8 Mb. – Ch.: ULIM, 2007. – (CD-ROM). Accesibil pe Intranet: ftp.ulim.md [citat la 16.09.2008]. – Cuprins: SV; Curriculuim Disciplinar pentru Facultatea Limbi Străine şi Ştiinţe ale Comunicării; Programe Analitice: Exégèse de texte – traitement sémiotique, Dialectologia (geografia lingvistică), Metode de predare: clasică, interactivă, comparativă, discursivă, Practica de iniţiere, Practica de traducere; Particularités du lexique des contes, Difficulté dans la traduction des documents d’affaires, Le corpus des désignations de l’argent en français et en roumain, Les mots composés dans les revues modernes de la France, Moyens de traduction, Les termes dans les textes scientifiques, Etude morpho-sémantique (moyens de créativité lexical), Les phraseologismes dans les textes littéraires, Particularités lexico-sémantiques, Les

69

synonymes du verbe «naître», étude contextuelle (Les roumains du XX, XXI siècles), Les ragionalismes, Conception théorique; Cursuri: Lingvistica generală, Lexicologia, Gramatica, Traducerea pentru Facultatea Limbi Străine şi Ştiinţe ale Comunicării, Traductologie, Stylistique, Lexicologie Histoire de la littérature française, Histoire de la langue Lingvistica, Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea stagiilor de practică; Caiet de sarcini la examenele de licenţă pentru Facultatea Limbi Străine şi Ştiinţe ale Comunicării; Cerinţe pentru examenele de licenţă (După planul din 2003 pentru absolvenţii anului IV) pentru specialitatea 223.1 Limbi Moderne Calificarea traducător – referent limba A şi B la Facultatea Limbi Străine şi Ştiinţe ale Comunicării; Lista întrebărilor pentru examenul de doctorat la Limbi romanice 10.02.05, Proba 1; Questions pour l’examen final de licence, promotion 2008 (III ans); Nota explicativă la programul de masterat Traducerea multilingvă: Proiecţii în Filologia “Romanică/ Germanică” pentru Facultatea Limbi Străine şi Ştiinţe ale Comunicării; Domeniul general 22: Ştiinţe umanistice Domeniul de formare profesională 223: Limbi moderne şi clasice Specializarea 223.1: Limbi moderne; Denumirea programului de masterat: Traducerea multilingvă: proiecţii în filologia romanică/germanică: Calificarea: master în ştiinţe umanistice Absolvent MC: traductolog – lingvist, traducător/terminolog-interpret multilingvAbsolvent MP: traducător/terminolog – interrpret multilingv. [citat la 16.10.08]. Accesibil pe Internet: <http:// st.ulim.md/download/doc/language/plan%202007-2008%20filologie%20fr..pdf>.

2008

62. Radu, Zinaida. E-Portofoliu educaţional [resursă electronică]. - 6, 31 Mb. – Ch.: ULIM, 2008. – (CD-ROM). Accesibil pe Intranet: ftp.ulim.md [citat la 16.09.2008]. – Cuprins: Articole; Planul de activitate al Catedrei Filologie Franceză şi Spaniolă pentru anul universitar 2008-2009: Planul concediilor de creaţie, reciclare, şi recalificare a profesorilor catedrei Filologie Franceză şi Spaniolă pentru anul de studii 2008 – 2009, Manifestări studenţeşti, Popularizare ştiinţifică, Planul de pregătire a doctoranzilor la Catedra Filologie Franceză şi Spaniolă pentru anul universitar 2008-2009, Activitatea internaţională, Activităţi extracurriculare cu Instituţii Preuniversitare, Deplasări, Activitatea curriculară, Planul concediilor de creaţie, reciclare, şi recalificare a profesorilor catedrei Filologie Franceză şi Spaniolă pentru anul de studii 2008 – 2009, Activităţi

70

extracurriculare cu Instituţii Preuniversitare, Date privind statele Catedrei Catedra Filologie Franceză şi Spaniolă, Lista nominală a personalului didactic şi auxiliar, Planul de activitate a cercurilor ştiinţifice, Planul de editare a lucrărilor, Planul de investigaţii ştiinţifice, Planul privind elaborarea lucrărilor metodico-didactice, Planul de activitate privind creşterea bazei didactice şi materiale, Planul şedinţelor de lucru, Activitatea ştiinţifico – didactică, Planul lucrului educativ; CV; Formele 2008 – 2008; Grilele 2008 – 2009: Grila disciplinei XLS, Grila profesorului de franceză 2008 – 2009 XLS, Repartizarea orelor de lucru; Lecţii demonstrative: Exigeza textului: Plan individual: Fişa de evaluare, Plan individual Radu Zinaida; Programe analitice: Dialectologia, Lexicologia; Raporturi de acreditare: Raporturi franceză, Raportul titlului didactic, Raportul 2008, Specializarea franceză – engleză, Specializarea engleză – spaniolă; Stagii: Practica de iniţiere, Practica de traducere, Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea stagiilor de practică.

63. Radu, Zinaida. Unele sugestii referitor la lexic în cercetările savantului I. Dumbrăveanu // Colocviul Internaţional ”Probleme de derivatologie şi lexicologie romanică: consacrat aniversării a 70-a de la naşterea lui Ion Dumbrăveanu”, Chişinău, 25 ian. / Univ. de Stat din Moldova. [citat la 16.10.08]. Accesibil pe Internet: http://www.usm.md/downloads/documente/programColocviu.doc

Publicaţii de referinţe Publications de références

64. Radu, Zinaida. Dicţionar român-francez, francez-român / Z. Radu [et al.]; Univ. Liberă Intern. din Moldova. – Ch.: ULIM, 2008. – [415] p. – În curs de apariţie.

Materiale promoţionale, de prezentare.

Materiels de promotion, de présentation.

1974 65. Radu, Zinaida. Gânduri de la examene // Cultura. – 1974. -

15 iun. – P. 12 – 13. – Cu caract. chir.

1979

66. Radu, Zinaida. Limba franceză : [acces şi răspândire] // Învăţătorul sovietic. – 1979. - Nr 8. – P. 28 – 30. – Cu caract. chir.

71

Profesorul Zinaida Radu – redactor, recenzent

La Professeur Zinaida Radu – rédactrice, critique

1972

67. Чинчилей, Г. Некоторые вопросы теории парасинтеза: [в словообразовании] / Кишин. Гос. Ун–т, Каф. фр. филолог.; ред.: Зинаида Раду. - К.: Штиинца, 1973. – 43 p.

1973

68. Краткий словарь управления французкого глагола / Кишин. Гос. Ун–т, Каф. фр. филолог.; сост.: Зинаида Раду. - К.: Штиинца, 1972. – 33 p.

1975 5

69. Radu, Zinaida. Limba franceză: man. pentru cl. a 8-a a şc. medii / E. P. Vasiloi, Z. Radu; sub red.: Z. Radu. – Ch.: Lumina, 1975. – 192 p. – Cu caract. chir.

1976

70. Банару, В. Некоторые вопросы функциональной перспективы предложения: [на материале фр. яз.] / под. pед.: З. Раду. - К.: Штиинца, 1976. – 64 p.

1977

71. Radu, Zinaida. Limba franceză: man. pentru cl. a 8-a a şc. medii / E. P. Vasiloi, Z. Radu; sub red.: Z. Radu. - Ed. a 2-a. – Ch.: Lumina, 1977. – 192 p. – Cu caract. chir.

72. Radu, Zinaida. Limba franceză: man. pentru cl. a 7-a a şc. medii / E. P. Vasiloi, Z. Radu; sub red.: Z. Radu. - Ed. a 3-a. – Ch.: Lumina, 1977. – 192 p. – Cu caract. chir.

1978

73. Dicţionar şcolar moldovenesc-francez / alcăt.: V. Banaru, E. Banaru, L. Varzari [et al.]; red.: Z. Radu. – Ch.: Lumina, 1978. – 145 p. – Cu caract. chir.

74. Radu, Zinaida. Limba franceză: man. pentru cl. a 8-a a şc. medii / E. P. Vasiloi, Z. Radu; sub red.: Z. Radu. - Ed. a 4-a. – Ch.: Lumina, 1978. – 192 p. – Cu caract. chir.

72

1979

75. Radu, Zinaida. Limba franceză: man. pentru cl. a 8-a a şc. medii / E. P. Vasiloi, Z. Radu; sub red.: Z. Radu. - Ed. a 5-a. – Ch.: Lumina, 1979. – 192 p. – Cu caract. chir. – Idem şi în lb. rusă.

1980

76. Банару, В. Типы предикатов во французском языке: (соотношение содержания предложений) / под ред.: З. Раду. – К.: Штиинца, 1980. – 124 p.

1982

77. Radu, Zinaida. Limba franceză: man. pentru cl. a 8-a a şc. medii / E. P. Vasiloi, Z. Radu; sub red.: Z. Radu. - Ed. a 6-a. – Ch.: Lumina, 1982. – 192 p. – Cu caract. chir.

1984

78. Radu, Zinaida. Limba franceză: man. pentru cl. a 8-a a şc. medii / Z. Radu, E. P. Vasiloi; sub red.: Z. Radu. – Ch.: Lumina, 1984. – 192 p. – Cu caract. chir.

79. Radu, Zinaida. Limba franceză: man. pentru cl. a 8-a a şc. medii / Z. Radu, E. P. Vasiloi; sub red.: Z. Radu. - Ed. a 2-a, rev. şi compl. – Ch.: Lumina, 1984. – 108 p. – Cu caract. chir. – Idem şi în lb. rusă.

1988

80. Radu, Zinaida. Limba franceză: man. pentru cl. a 8-a a şc. medii / Z. Radu, E. P. Vasiloi; sub red.: Z. Radu. - Ed. a 3-a. – Ch.: Lumina, 1988. – 107 p. – Cu caract. chir.

2003

81. Symposia Professorum: Seria Filologie: materialele ses. şt. din 10 – 11 oct. 2003 / Univ. Liberă Intern. din Moldova; dir. publ.: A. Galben; coord. şt.: Gh. Postică; col. de red.: Ana Guţu [et. al.] Z. Radu. – Ch.: ULIM, 2003. – 276 p. - ISBN 9975-934-17-X.

73

2004

82. Guţu, Ana. Curriculum. Specialitatea Limbi Moderne şi Clasice. Specializarea: Limba fr., lb. engl. Calificarea: Traducător / Interpret de lb. fr. şi engl. / Univ. Liberă Intern. din Moldova; dir. publ.: A. Galben; coord. şt.: A. Guţu; col. red.: [et. al.] Z. Radu, [et. al.]. – Ch.: ULIM, 2004. – 156 p. - ISBN 9975-934-20-7.

2005

83. Analele Universităţii Libere Internaţionale din Moldova. Seria Filologie, 2005, vol. 3 / Univ. Liberă Intern. din Moldova; dir. publ.: A. Galben; coord. şt.: P. Parasca; col. red.: A. Guţu, Z. Radu [et. al.]. – Ch.: ULIM, 2005. – 205 p. - ISBN 9975-934-77-3.

84. Symposia Professorum: Seria Filologie: materialele ses. şt. din 8 - 9 oct. 2005 / Univ. Liberă Intern. din Moldova; dir. publ.: A. Galben; coord. şt.: V. Moraru; col. de red.: L. Hometkovski, Z. Radu [et al.]. – Ch.: ULIM, 2005. – 138 p. - ISBN 9975-934-78-1.

2006

85. Lecturi filologice / Univ. Liberă Intern. din Moldova; dir. publ.: A. Galben; coord. şt.: Ana Guţu; col. de red.: P. Roşca, Z. Radu [et. al.]. – 2006. – Nr 1. - 128 p. - ISSN 1857-095X.

86. Lecturi filologice / Univ. Liberă Intern. din Moldova; dir. publ.: A. Galben; coord. şt.: Ana Guţu; col. de red.: Z. Radu [et al.]. – 2006. – Nr 2. - 127 p. - ISSN 1857-095X.

87. Symposia Professorum: Seria Filologie: materialele ses. şt. din 21 oct. 2006 / Univ. Liberă Intern. din Moldova; dir. publ.: A. Galben; coord. şt.: P. Parasca; col. de red.: Ana Guţu, Z. Radu [et. al.]. – Ch.: ULIM, 2006. – 138 p. - ISBN 9975-934-78-1.

2007

88. Analele Universităţii Libere Internaţionale din Moldova. Seria Filologie, 2006, vol. 4 / Univ. Liberă Intern. din Moldova; dir. publ.: A. Galben; coord. şt.: Ana Guţu; col. de red.: Z. Radu [et al.]. – Ch.: ULIM, 2007. – 250 p. - ISBN 978-9975-920-44-5.

89. Guţu, Ana. Theorie et pratique de la traduction: support didactique a l’intention des etudiants en filiere traduction cycle licince / Univ. Libre Intern. de Moldova. Fac. Lang. Etrangeres Philologie Fr.; rec.: Z. Radu. – Ch.: ULIM, 2007. – 173 p. - ISBN 978-9975-934-32-9.

74

Lucrări studenţeşti

Les ouvrages des étudiants

2004

90. Bîtca, Laura. Lacunes grammaticales de la traduction du français vers le roumain / consultant şt.: Zinaida Radu // Symposia Studentium: Seria Filologie: materialele ses. şt. din 23 – 24 apr. 2004 / Univ. Liberă Intern. din Moldova; dir. publ.: A. Galben; coord. şt.: V. Moraru. – Ch.: ULIM, 2004. – P. 6 – 8. - ISBN 9975-934-47-1.

91. Briceag, Cristina. Emploi des synonymes dans le texte littéraire. Moyens de traduction du français en roumain / consultant şt.: Zinaida Radu // Symposia Studentium: Seria Filologie: materialele ses. şt. din 23 – 24 apr. 2004 / Univ. Liberă Intern. din Moldova; dir. publ.: A. Galben; coord. şt.: V. Moraru. – Ch.: ULIM, 2004. – P. 13 – 16. - ISBN 9975-934-47-1.

92. Macoveţchi–Agache, Veronica. Les faux amis du traducteur / consultant şt.: Zinaida Radu // Symposia Studentium: Seria Filologie: materialele ses. şt. din 23 – 24 apr. 2004 / Univ. Liberă Intern. din Moldova; dir. publ.: A. Galben; coord. şt.: V. Moraru. – Ch.: ULIM, 2004. – P. 47 – 49. - ISBN 9975-934-47-1.

93. Ţugui, Lidia. Les problèmes-clé dans l’étude de la phraseologie / consultant şt.: Zinaida Radu // Symposia Studentium: Seria Filologie: materialele ses. şt. din 23 – 24 apr. 2004 / Univ. Liberă Intern. din Moldova; dir. publ.: A. Galben; coord. şt.: V. Moraru. – Ch.: ULIM, 2004. – P. 74 – 79. - ISBN 9975-934-47-1.

94. Zaharia, Vasile. Le socioculturel dans la traduction / consultant şt.: Zinaida Radu // Symposia Studentium: Seria Filologie: materialele ses. şt. din 23 – 24 apr. 2004 / Univ. Liberă Intern. din Moldova; dir. publ.: A. Galben; coord. şt.: V. Moraru. – Ch.: ULIM, 2004. – P. 89 – 93. - ISBN 9975-934-47-1.

95. Zbîrciog, Viorica. La synonimie et les moyens de la traduction / consultant şt.: Zinaida Radu // Symposia Studentium: Seria Filologie: materialele ses. şt. din 23 – 24 apr. 2004 / Univ. Liberă Intern. din Moldova; dir. publ.: A. Galben; coord. şt.: V. Moraru. – Ch.: ULIM, 2004. – P. 94 – 96. - ISBN 9975-934-47-1.

75

2005

96. Bîtcă, Laura. Lacunes grammaticales de la traduction / consultant şt.: Zinaida Radu; Univ. Liberă Intern. din Moldova. – Ch.: ULIM, 2005. – [16 p.]. - [Ms.].

97. Bîtca, Laura. Moyens de traduction de l’infinitif francais en roumain / consultant şt.: Zinaida Radu // Symposia Studentium: Seria Filologie: materialele ses. şt. din 22 – 23 apr. 2005 / Univ. Liberă Intern. din Moldova; dir. publ.: A. Galben; coord. şt.: V. Moraru. – Ch.: ULIM, 2005. – P. 10 – 13. - ISBN 9975-934-79-X.

98. Borş, Valantina. La terminologie de l’hôtellerie: particularités sémantico-structurelles et de traduction / consultant şt.: Zinaida Radu; Univ. Liberă Intern. din Moldova. – Ch.: ULIM, 2005. – [11 p.]. - [Ms.].

99. Malachi, Silvia. Le français de l’architecture: spécificités sémantico-structurelles et de traduction / consultant şt.: Zinaida Radu; Univ. Liberă Intern. din Moldova. – Ch.: ULIM, 2005. – [9 p.]. - [Ms.].

100. Podgorschi, Doina. Les noms des fleurs dans les textes littéraires français / consultant şt.: Zinaida Radu; Univ. Liberă Intern. din Moldova. – Ch.: ULIM, 2005. – [12 p.]. - [Ms.].

101. Podgorschi, Doina. Les noms des fleurs dans textes littéraires français / consultant şt.: Zinaida Radu // Symposia Studentium: Seria Filologie: materialele ses. şt. din 22 – 23 apr. 2005 / Univ. Liberă Intern. din Moldova; dir. publ.: A. Galben; coord. şt.: V. Moraru. – Ch.: ULIM, 2005. – P. 79 – 80. - ISBN 9975-934-79-X.

102. Smochină, Tatiana. La composition – moyen d’enrichissement du vocabulaire / consultant şt.: Zinaida Radu; Univ. Liberă Intern. din Moldova. – Ch.: ULIM, 2005. – [14 p.]. - [Ms.].

103. Smochină, Tatiana. Quelques problèmes théoriques sur la composition des mots / consultant şt.: Zinaida Radu // Symposia Studentium: Seria Filologie: materialele ses. şt. din 22 – 23 apr. 2005 / Univ. Liberă Intern. din Moldova; dir. publ.: A. Galben; coord. şt.: V. Moraru. – Ch.: ULIM, 2005. – P. 92 – 96. - ISBN 9975-934-79-X.

104. Zaharia, Vasile. Le socioculturel dans la traduction (étude bilingue en base des oeuvres “Madame Bovary” de G. Flaubert et “Guguţă şi prietenii săi” de S. Vangheli) / consultant şt.: Zinaida

76

Radu; Univ. Liberă Intern. din Moldova. – Ch.: ULIM, 2005. – [24 p.]. - [Ms.].

2006

105. Buga, Parascovia. La polysémie des mots. Problèmes et difficultés de traduction / consultant şt.: Zinaida Radu; Univ. Liberă Intern. din Moldova. – Ch.: ULIM, 2006. – [7 p.]. - [Ms.].

106. Donica, Victoria. La polisémie, les unités linguisiques et les relations sémantiques entre les mots synonymiques / consultant şt.: Zinaida Radu // Symposia Studentium: Seria Filologie: materialele ses. şt. din 14 – 15 apr. 2006 / Univ. Liberă Intern. din Moldova; dir. publ.: A. Galben; red. resp.: A. Savin. – Ch.: ULIM, 2006. – P. 54 – 56. - ISBN 9975-934-47-1.

107. Manoil, Diana. Les synonymes dans la terminologie. Moyens de traduction / consultant şt.: Zinaida Radu; Univ. Liberă Intern. din Moldova. – Ch.: ULIM, 2006. – [14 p.]. - [Ms.].

108. Smochina, Tatiana. La composition-moyen de l’enrichissement du vocabulaire synonymiques / consultant şt.: Zinaida Radu // Symposia Studentium: Seria.Filologie: materialele ses. şt. din 14 – 15 apr. 2006 / Univ. Liberă Intern. din Moldova; dir. publ.: A. Galben; red. resp.: A. Savin. – Ch.: ULIM, 2006. – P. 144 – 148. - ISBN 9975-934-47-1.

2007

109. Avram, Elena. Le français de la métallurgie: la maîtrise des possibilités de traduction / consultant şt.: Zinaida Radu; Univ. Liberă Intern. din Moldova. – Ch.: ULIM, 2007. – [10 p.]. - [Ms.].

110. Bumben, Diana. Le travail et la paresse dans les expressions françaises et roumaines : (étude lexico-sémantique) / consultant şt.: Zinaida Radu; Univ. Liberă Intern. din Moldova. – Ch.: ULIM, 2007. – [6 p.]. - [Ms.].

111. Gladarenco, Diana. La terminologie des concepts utilisés dans le domain des constructions / consultant şt.: Zinaida Radu; Univ. Liberă Intern. din Moldova. – Ch.: ULIM, 2007. – [9 p.]. - [Ms.].

112. Răscoală, Carolina. Cîmpul semantic în terminologia juridică: (nume de funcţionari) / consultant şt.: Zinaida Radu; Univ. Liberă Intern. din Moldova. – Ch.: ULIM, 2007. – [7 p.]. - [Ms.].

77

113. Sîrbu, Ecaterina. La terre dans les expressions françaises et roumaines : (étude lexico-sémantique) / consultant şt.: Zinaida Radu; Univ. Liberă Intern. din Moldova. – Ch.: ULIM, 2007. – [8 p.]. - [Ms.].

114. Ţîrdea, Cristina. Le bien et le mal dans les expressions françaises et roumaines : (étude lexico-sémantique) / consultant şt.: Zinaida Radu; Univ. Liberă Intern. din Moldova. – Ch.: ULIM, 2007. – [6 p.]. - [Ms.].

78

Referinţe la adresa Zinaidei Radu

Références à l’adresse de Mme Zinaida Radu

1978

115. La rencontre féminine franco – soviétique: [pe marginea participării dnei Z. Radu, şef catedră ULIM, la reuniunea femeilor din Franţa şi URSS, 1978] // La femme soviétique. - 1978. – Nr 7. – P. 34 – 36.

1996

116. [Radu, Zinaida: activitate profesională] // Cozma, Valeriu. Istoria Universităţii de Stat din Moldova (1946 – 1996) / Min. Învăţământului al Rep. Moldova; red. resp.: Gh. Rusnac. - Ch., 1996. - P. 355, 357. – ISBN 9975-923-03-8.

117. [Radu, Zinaida: rep. bibliogr.] // Madan Ion. Cercetări în domeniul ştiinţelor umanistice la Universitatea de Stat din Moldova (1974 – 1999) / Univ. de Stat din Moldova; red. resp.: Gh. Rusnac. – Ch.: Tip. Centrală, 1996. – P. 284 – 307, 455. – ISBN 9975-925-11-9.

2001

118. [Radu, Zinaida: date biogr.] // Dron Ion. Profesorii Universităţii Libere Internaţionale din Moldova = Les professeurs de l’ULIM = Преподаватели УЛИМ / I. Dron, D. Vicol; trad. în lb. fr.: A. Guţu; trad. în lb. rusă: L. Slobodeniuc. – Ch.: ULIM, 2001. – P. 66 - 67. – ISBN 9975-920-47-0.

2005

119. Madame Zinaida Radu, responsable des cours de français Filière francophone “Gestion des enterprises”, Université Libre Internationale de Moldova // Agence Universitaire de la Francophonie / Bureau Europene Centrale et Orientale. – Bucarest, 2005. - P. 7.

120. Guţu, Ana. Zinaida Radu – frumoasa vârstă a împlinirilor // Analele Univ. Libere Intern. din Moldova. Filologie, 2005, vol. 3 / Univ. Liberă Intern. din Moldova; dir.: A. Galben; coord.: Gh. Postică. – Ch.: ULIM, 2005. – P. 215 - 216. - ISBN 9975-934-77-3.

79

121. [Radu, Zinaida: activitate profesională] // Dron Ion. Repertoriul personalitatilor: viata, activitatea şi biografia – 258 p. [citat la 16.10.08]. Accesibil pe Internet:<www.hasdeu.md/ro/ebibl/dron/acrobat/repertoriu.pdf+Radu+Zinaida&hl=mo&ct=clnk&cd=4&gl=md>.

122. [Radu, Zinaida: activitate profesională] // Facultatea Limbi Straine ULIM [citat la 16.10.08]. Accesibil pe Internet:<http://languages.ulim.md/ro/catedre/colectiv.php>.

123. [Radu, Zinaida: activitate profesională] // „Francofonia – o cale europeană pentru Republica Moldova” [citat la 16.10.08]. Accesibil pe Internet:< http://www.parlament.md/download/news/Participants.Forum.France.2007.doc>.

124. [Radu, Zinaida: activitate profesională]. [citat la 16.10.08]. Accesibil pe Internet:<http://www.interlic.md/news/1623-rom.html>.

2006

125. [Zinaida Radu, doctor conferenţiar] : [contribuţii didactice] // Universitas. – 2006. – P. 10. – Ed. spec.

2007

126. Republica Moldova. Preşedintele (Vladimir Voronin, 2001- ...). Decret privind conferirea de distincţii de stat domnului Trofim Carpov şi doamnei Zinaida Radu: [conferirea Medaliei „Mihai Eminescu” dnei Z. Radu, şef Catedră ULIM: nr.1335-IV din 15 oct. 2007] // Monitorul oficial al Rep. Moldova. – 2007. – Nr 165/167. – P. 9.

80

Autografe pentru Zinaida Radu

Autographes pour Mme Zinaida Radu

127. Ana Mihalache – Dăruire întru dăinuire: biobibliogr. / alcăt.: N. Ghimpu, L. Beşelea; concepţie, red. şt.: L. Corghenci; red. bibliogr.: V. Chitoroagă; Univ. Liberă Intern. din Moldova. – Ch.: ULIM, 2008. – 88 p. – (Col. “Universitaria”; Fasc. a 31-a). – ISBN 978-9975-920-75-9. Stimată doamnă Zinaida! Cele mai nobile simţăminte de dragoste şi prietenie eternă de viaţă.Trăiască viaţa şi noi cu ea. 27.06.08. Ana Mihalache, doctor, conferenţiar universitar, ULIM.

128. Crivceanschi, Nina. Adverbe: Grammaire et exercices. – Ch., 2002. – 88 p. A Mme Zina Radu avec beaucoup de respect et sympathie. 4.04.03.

Nina Crivceanschi, doctor în filologie, conferenţiar universitar, UPS « Ion Creangă ».

129. Ducháček, Otto. Les “lacunes” dans la structure du lexique // Ernst Gamillscheg zum 80: Geburtstag Verba et vocabula / hrsg. Von H. Stimm, J. Wilhelm. – München: Sonderdruok Wilhelm Fink Verl., 1968. – P. 169-175. A mon collègue Z.I. Radu avec de vifs remerciements. Otto Ducháček, filolog, Germania.

130. Gáldi, L. Précis de stylistique française . – Budapest: Tankönyvkiadó, 1967. – 152 p. A Madame Z. Radu bien cordialement en signe de ma amitié affectueuse. Minsk, 22.06.1967. L. Gáldi, filolog, Republica Bulgară.

131. Guţu, Ana. Le français en exercices et tests de grammaire: évaluez vos connaissances / A Guţu, I. Guţu . – Ch.: ULIM, 1997 . – 96 p. Multstimatei Doamne şi Profesoare Zinaida Radu din partea autorilor. Ana Guţu, filolog, cercetător, vicerector la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova

81

132. Guţu, Ana. Aspects systemique et fonctionnel des antonymes . – Ch.: ULIM, 2000 . – 102 p. – ISBN 9975-920-16-0. Cu cea mai profundă consideraţiune din partea autoarei. 14.03.01.

Ana Guţu, filolog, cercetător, vicerector la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova

133. Guţu, Ion. Semnul estetic şi dimensiunea nivelurilor sale de interpretare: (în baza idiolectului poetic hugolian şi eminescian) . – Ch.: CE USM, 2002. – 197 p. Dascălului meu, d-nei Profesor şi Dirigintei începuturilor mele studenţeşti Zinaida Radu, cu tot respectul. Ion Guţu, doctor, filolog Universitatea de Stat

134. Guţu, Ion. Cuvântul-simbol în cadrul idiolectelor romaniştilor (V. Hugo şi M. Eminescu): specialitatea 10.02.05 – limbi romanice: autoref. al tz. doct. în ştiinţe filol. / Univ. de Stat din Moldova. Fac. de Limbi şi Literaturi Străine. – Ch., 1999. – 24 p. Profesoarei mele, colegei de catedră şi d-nei doctor conferenţiar Zinovia Radu, cu respect neasemuit şi mulţumiri profunde pentru susţinere permanentă.

Ion Guţu, doctor, filolog Universitatea de Stat

135. Ion Manole: biobibliogr. / alcăt.: E. Scurtu; red. resp.: E. Harconiţă; ed. îngr. de E. Harconiţă; Univ. de Stat “A. Russo” din Bălţi. Bibl. Şt. – Bălţi, 2003 . – 147 p. – ISBN 9975-931-32-4. Distinsei Doamne Radu, care ştie să dăruiască colegilor vorbe bune pentru a dori să aspiri, să cânţi, să nu găseşti , dar să nu cedezi niciodată. Ion Manole, doctor habilitat, profesor universitar ULIM

136. Krizhanowsky, A. Curso elemental de gramatica histórica espanola . - Kishinev, 1972 . – 145 p. A Zinaida Ivanovna con afecion del autor.

A. Krizhanowsky, filolog

82

137. Moldovanu, Gheorghe. Corespondenţa de afaceri în limba franceză. – Ch.: S. n., 1993. – 136 p. A Madame Z. Radu avec mes meilleurs voeux.

Gheorghe Moldovanu, doctor Academia de Ştiinţe a Moldovei

138. Papadopolo, V. G. Metodele instruirii : (Din culsul de pedagogie şcolară) . – Bălţi, 1972 . – 71 p. – Cu caract. chir. Stimatei Zina Cujbă-Radu, fostei mele studente, de la autor. 30.06.73.

V.G. Papadopolo, doctor în psihologie, Universitatea Pedagogică de Stat “A. Russo”, Bălţi

139. Pedestraşu, A. Exprimarea pronominală a reverenţei în traducerile din rusă // Analele Universităţii Bucureşti. Limbi slave: Anul XX. – Bucureşti, 1971. – P. 123-133. Doamnei profesoare Zinaida Radu, cu toată simpatia. 26.03.1991. A. Pedestraşu, filolog, Bucureşti

140. Prigorschi, M.I. Particularităţile de studiere practică a fenomenelor gramaticale ale limbii franceze în şcoala medie moldovenească .- Ch.: Lumina, 1972 . – 123 p. – Cu caract. chir. Colegei mele Zinaidei Cujbă. Sincere felicitări şi urări de bine. 12.10.1972.

M.I. Prigorschi, doctor în ştiinţe pedagogice, ULIM

141. Prus, Elena. Poetica modalităţii la Proust . – Ch.: Ruxanda, 1998 . – 236 p. – ISBN 9975-72-012-9. Pentru Doamna profesoară Zinaida Radu, cu infinit respect şi profundă admiraţie, având completă conştiinţă că graţie şi Dumneaei am ajuns la această carte. 4.03.98.

Elena Prus, doctor habilitat, director Institut de Cercetări Filologice şi Interculturale, ULIM

83

142. Verebceanu, Galaction. Romanul popular „Bertoldo”: Studiu filologic, studiu lingvistic şi text: 10.02.01 – Limba română: autoref. tz. doct. în filologie / Acad. de Ştiinţe a Moldovei. Inst. de Lindvistică . – Ch., 1999 . – 20 p. Doamnei Zinaida Radu, cu cele mai frumoase gânduri. Galaction Verebceanu, filolog, Academia de Ştiinţe a Moldovei

143. Ангерт, М.Б. Восклицательные предложения как средство выражения суперлатива в молдавском языке (в сопоставлении с французском): дис. написана на рус. яз.: 10.02.02 –языки народов СССР (молдавский): автореф. дис. на соиск. уч. степ. канд. филол. наук / Кишин. Гос. Ун-т им. В.И. Ленина. – К., 1973 . - 30 p. Зинаиде Ивановне в знак глубокого уважения. 20.09.1973.

M. B. Angert , doctor în ştiinţe filologice, USM.

144. Андреева, Е.Д. Безглагольные прндложения в современном французском языке . - К.: Штиинца, 1979. – 119 p. Зинаиде Ивановне на добрую память от автора Е. Андреева. 31.01.1980.

E. D. Andreeva, doctor în ştiinţe filologice, USM.

145. Банару, В.И. Некоторые вопросы функциональной перспективы предложения: на материале французского языка) . - К.: Штиинца, 1975. – 64 p. Zinaidei Ivanovna – în semn de recunoştinţă. 16.12.197, Chişinău. Victor Banaru, doctor habilitat, filolog USM.

146. Банару, В.И. Типы предикации во французском языке: (Соотношение компонентов содержания предложения / под ред. канд. филол. наук. З.И. Раду . - К.: Штиинца, 1980. – 124 p. Z.I. Radu – redactorului binevoitor de la autorul recunoscător V. Banaru. 9.12.1980. Victor Banaru, doctor habilitat, filolog, USM.

84

147. Бушулян, Л.Ф. О типах соответствии между лексико-семантическими группами в романских языках: (на материале французского и дакороманских языков): (10.02.05 – Романские языки): автореф. дис. на соиск. уч. степ. канд. филол. наук / Мин. Гос. Пед. Ин-т Иностр. Яз.; науч. рук. В.В. Макаров. – Минск, 1979 . - 23 p. Дорогой Зинаиде Ивановне Раду с огромнейшим уважением. 18.06.1982.

L. F. Buşulean, doctor în ştiinţe filologice, Universitatea Pedagogică de Stat “A. Russo”, Bălţi

148. Ваксман, Б.И. Становление лексических норм современного молдавского язука: Опыт социолингвистического исслед.: (10.02.05 – романские языки): автореф. дис. на соиск. уч. степ. д-ра филол. наук / Ленинград. Гос. Ун-т им. “А. А. Жданова” . - Л., 1974 . - 30 p. Z.I. Radu cu prietenie şi sincere urări de bine. 10.02.76.

B. I. Vaksman, doctor habilitat, filolog, Universitatea din Kalininsk, Federaţia Rusă.

149. Думбрэвяну, И.М. Очерк по теории словосложения: (на материале романских языков) . – К.: Штиинца, 1980. – 111 p. Zinaidei Ivanovna – cu sincere urări de bine şi succese.

I. Dumbrăveanu, doctor habilitat în filologie, profesor universitar

150. Макаров, В.В. K проблеме лексико-семантической дифференциации романских языков: дис. написана на рус. яз.: (10.02.05 – Романские языки): автореф. дис. на соиск. уч. степ. д-ра филол. наук / Мос. Гос. Ун-т им. M.В. Ломоносов; Филолог. фак. – М., 1972 . - 47 p. Зинаиде Ивановне на долгую память с чувством уважения. 3.10.1972.

В.В. Макаров, doctor habilitat, filolog, Mensk, Republica Belarusi

85

151. Макаров, В.В. Проблемы лексико-семантической диференциации романских языков . – Минск, 1972. – 384 p. Зинаиде Ивановне как выражение дружбы и большого уважения – автор. 17.08.72. В.В. Макаров, doctor habilitat, filolog, Mensk, Republica Belorusă

152. Сатинова, В.Ф. Проблемы обучения аудированию монологической речи на творческом этапе: (на материале преподаваия английского языка в УП классе средней школы): специальность 13.731 – методика преподавания (иностранных языков): автореф. дис. на соиск. уч. степ. канд. пед. наук / Мин. Гос. Пед. Ин-т им. A.M. Горького . - Минск., 1971 . - 32 p. Дорогой Зине с дружескими пожеланиями скорой и успешной защиты от автора, который имел честь быть твоим другом по «несчастью». Приезжай болеть за меня. 30.03.71. В.Ф. Сатинова

153. Художественный дискурс: интерпретация и коммуникативные константы: материалы науч.-теорет. конф., 13-14 мая 2005 г. / Мин. Гос. Лингвист. Ун-т . – Минск, 2006. – 114 p. Дорогой Зинаиде Раду – с пожеланием всего самого доброго. 6.10.06. В.В. Макаров, doctor habilitat, filolog, Mensk, Republica Belorusă

154. Чемыртан, К.В. Семантико-синтаксическая характеристика сложного глагольного сказуемого в старомолдавском языке: специальность 10.02.02 – Языки народов СССР (молдавский): автореф. дис. на соиск. уч. степ. канд. филол. наук / Акад. Наук Молдавской ССР. Ин-т яз. и лит. - М., 1974 . - 43 p. Multstimatei Zinaida Ivanovna cu urări de bun succes.

C. V. Cemîrtan, doctor habilitat, Academia de Ştiinţe a Moldovei

86

155. Чинчлей, Г.С. Вопросы тождества морфемы и супплетивизм . – К.: Штиинца, 1980. – 141 p. Recenzentului - multstimatei mele colege Zinaida Ivanovna Radu – cu recunoştinţă şi sincere urări de bine. Februarie, 1980. G.S. Cincilei, doctor habilitat, filolog, USM

156. Чинчлей, Г.С. Проблематика минимальных значимых единиц: (на материале французского языка): специальность № 100 205 – романские языки: автореф. дис. на соиск. уч. степ. д-ра филол. наук / Акад. Наук СССР. Ин-т языкознания. - М., 1974 . - 43 p. Multstimatei Zinaida Ivanovna cu urări de bun succes.

G.S. Cincilei, doctor habilitat, filolog, USM

157. Чинчлей, Г.С. Соотношение минимальных значимых единиц языковой структуры: (морфема, монема, темема) . – К.: Штиинца, 1975. – 222 p. Multstimatei Zinaida Ivanovna – bunului meu redactor – spre amintire. G.S. Cincilei, doctor habilitat, filolog, USM

87

Cărţi din colecţia personală

Livres de la collection personnelle

158. Bell, R.T. Teoria şi practica traducerii / trad. de C. Gazi. – Iaşi: Polirom, 2000. – 312 p. - ISBN 973-683-495-6.

159. Benac, H. Dictionnaire des synonymes. – Paris: Hachette, 1956. – 1026 p.

160. Chihaia, L. Cartier dicţionar enciclopedic / L. Chihaia [et al.]. – Bucureşti: Cartier, 2002. – 1659 p.

161. Dagneaud, R. Le vocabulaire grammatical . – Paris: SEDES, 1965 . – 457 p.

162. Dicţionarul limbii române moderne / sub. red. prof. univ. D. Macrea. - Bucureşti: Ed. Acad. Rep. Socialiste România, 1958. – 961 p.

163. Dubois, J. Dictionnaire de linguistique / J. Dubois [et al.] . – Paris: Larousse, 2002. – 514 p.

164. Eco, U. Limitele interpretării / trad. Ş. Mincu, D. Crăciun. – Ed. a 2-a. - Iaşi: Polirom, 2007. – 391 p. – ISBN 978-973-46-0623-8.

165. Gorunescu, E. Dicţionar francez-român. - Bucureşti: Teora, 2004. – 1326 p. – ISBN 973-20-0027-9

166. Lecherbonnier, B. Litterature. Textes et documents: XX e siècle / B. Lecherbonnier [et al.] . – Paris: Nathau, 1996 . – 896 p.

167. Marcu, Fl. Dicţionar de neologisme / Fl. Marcu, C. Maneca. – Bucureşti: Ed. Acad. Rep. Socialiste România, 1986. – 1168 p. – ISBN 9975-79-080-1

168. Radu, M. Dicţionar englez-român, român-englez / M. Radu, E. Fabian. – Ch.: Biblion. – 2008. – 750 p.

169. Radu, M. English preposition, phrasal verbs, confused worts / M. Radu, E. Fabian, A. Shimeket. – Ch.: Pontos, 2004. – 208 p.

170. Radu, M. English synonymes antonyms / M. Radu, E. Fabian, A. Shimeket. – Ch.: Pontos, 2003. – 224 p.

171. Robert, P. Dictionnaire alphabétique et analogique de la langue française. – Paris: Le Robert, 1970. – 1970 p.

88

Indice de nume Index de noms

Avram E. 109 Balaban, T. 45, p. 11 Banaru, S. 43 Banaru, E. 73 Banaru, V. 10, 73 Bell, R.T. 158 Benac, H. 159 Beşelea, L. 127, p. 2 Bîtca, L. 90, 96, 97, Bordian, S. p. 33 Borş, V. 98 Briceag, C. 91 Buga, P. 105 Bumben, D. 110 Burdeniuc, G. 46- 48 Cameneva, Z. p. 23 Carpov, T. 126 Cincilei G. 14, 23, 44 Cîrlan S. p. 2, 6, 7 Chihaia, L. 160 Chitoroagă, V. 127, p. 2 Corghenci, L. 127, p. 2 Cotlău-Zaporojan, M. p. 43 Cozma, V. 36, 39, 40, 116 Crăciun, D. 164 Crivceanschi, N. 50, 128 Dagneaud, R. 161 Donica, V. 106 Dorogan M. 17-19 Dron, I. 118, 121 Dubois, J. 163 Ducháček, O. 129 Dumbrăveanu, I. 44, 46, 47, 48,

49, 57, 63, p. 38 Eco, U. 164 Eminescu, M. 134 Fabian, E. 168-170 Flaubert, G. 104 Galben, A. 8, 9, 11, 12, 19,

21, 52, 54, 81-88, 90-95, 97, 101, 103, 106, 108, 120

Gáldi, L. 130

Gazi, C. 158 Gheţu, V. p. 2 Ghimpu, N. 127, p. 2,6, 7 Gladarenco, D. 111 Gorunescu, E. 165 Guţu, A. 12, 21, 22, 52-

54, 81-83, 85-89, 118, 120, 131, p. 17, 19

Guţu, I. 49, 131-134, p. 37

Guzun, M. 50, 51, p. 44 Harconiţă, E. 135 Hometkovski, L. 84 Hugo, V. 134 Krizhanowsky, A. 136 Lavric, O. N. 31 Lecherbonnier, B. 166 Lenţa, A. p. 41 Lenţa, D. p. 41 Lisnic, T. 44 Macoveţchi–Agache, V. 92 Macrea, D. 162 Madan, I. 117 Malachi, S. 99 Maneca, C. 167 Manoil, D. 107 Manoli, I. 135, p. 21 Marcu, Fl. 167 Maximilian, S. p. 29 Mihalache, A. 24, 127, p. 28 Mincu, Ş. 164 Moldovanu, Gh. 137 Moraru V. 84, 90-95, 97,

101, 103 Oancea, L. 31 Papadopolo, V. G. 138 Parasca, P. 19, 87 Paşa, I. p. 45 Pedestraşu, A. 139 Podgorschi, D. 100, 101 Postică, Gh. 8, 9, 11, 81,

120 Prigorschi, M.I. 16, 140

89

Prus, E. 141, p. 22 Radu, M. 168-170 Radu, Zinaida 1-114, [115-157], p. 8, 11 Răscoală, C. 112 Râbacov, G. p. 2, 35 Robert, P. 171 Roşca, P. 20, 85 Rotaru, C. p. 45 Rusnac, Gh. 116, 117 Savin, A. 106, 108 Scurtu, E. 135 Shimeket, A. 169, 170 Sîrbu, E. 113 Slobodeniuc, L. 118 Smochină, T. 103, 108 Sochircă, Z. p. 2 Stimm, H. 129 Stoianova, I. p. 26 Strugari L. 12, p. 31 Ţîrdea, C. 114 Ţugui, L. 93 Ursu, M. 13 Vangheli, S. 104 Varzari, L.P. 28, 73 Vasiloi E.P. 27, 29, 30,

32-34, 37, 38, 42, 69, 71, 72, 74, 75, 77-80

Verebceanu, G. 142 Vicol, D. 118 Voronin, V. 126 Vulpe, A. p. 30 Wilhelm, J. 129 Zaharia, V. 94, 104 Zbîrciog, V. 95 Zgardan N. 7 Zubcu, Z. p. 32 Ангерт, М.Б. 143 Андреева, Е.Д. 144 Банару, В. 70, 76, 145,

146 Бушулян, Л.Ф. 147 Ваксман, Б.И. 148 Думбрэвяну, И. M. 59, 149

Згардан, Н.Н. 35 Макаров В. B. 1, 2, 147,

150, 151, 153 Сатинова, В.Ф. 152 Чемыртан, К.В. 154 Чинчилей, Г. 67, 155-157