BBuulleettiinn ppaarroohhiiaall,, BBiisseerriiccaa SSffâânnttaa EEccaatteerriinnaa ddiinn BBuuccuurree[[ttii,, PPaarraacclliiss uunniivveerrssiittaarrNNrr.. 1100 NNooiieemmbbrriiee 22001144

Ne lãsãm emoþiile sã iasã la suprafaþã în diferite feluri,de multe ori copilãreºti, poate din cauzã cã sunt cele maiaproape de sinceritate.

Dragã Ecaterina, noi suntem familia ta. Noi venim latine, ne rugãm þie, te sãrbãtorim ºi ne bucurãm împreunã.

Dacã nu noi, atunci cine? Dar, iatã, ºi tu eºti familia noastrã.Sfântã pãtimitoare nebiruitã Ecaterina, Mireasã a lui

Hristos, TU eºti familia noastrã din ceruri. Ocroteºte-ne ºi

ne ajutã, încãlzeºte-ne cu lumina caldã a rugãciunilor desearã ºi ne parfumeazã cu mirosul nestricat de tãmâie arsã.Sunt sigurã cã ne priveºti ºi te întristezi de problemelefamiliei tale. Noi suntem înrudiþi prin credinþã, mamã,sorã, nu conteazã cum te descoperi, pãtimim împreunã. Cao sorã, ºtiu cã suferi din cauza necredinþei noastre. Noiînºine suferim din cauza necredinþei noastre.

Sfântã lãcrãmioarã prea frumos mirositoare Ecaterina,nu te supãra pe noi cã nu putem lupta pentru credinþa noas-trã, cã poate nu avem habar de religia noastrã, cã nucunoaºtem bunãtatea. Tu care ai suferit durerile roþii ºi altenespuse chinuri de la poporul cel pãgânesc pentrudragostea Mântuitorului lumii, suportã-ne aºa cum sun-tem. Despre jertfã, iertare, sacrificiu nu putem vorbi, pen-tru cã sunt lucruri strãine. Nu te supãra pe noi, sora noas-trã, frumuseþe covârºitoare, cã totuºi ne-a rãmas ceva. Amvãzut la noi, aici acasã, ochi plini de bunãtate, de sinceri-tate, am simþit iubirea lor pentru tine, pentru noi, care s-adovedit a fi molipsitoare.

Frumoasã ºi înþeleapta noastrã Sfântã Ecaterina,cununa învãþãturii, pe tine tot iubirea te-a schimbat, te-abotezat ºi te-a mântuit. Pentru iubire ai luptat, ai convertit,ai suferit, iar sângele tãu lapte s-a fãcut. Ne rugãm þie sãne umpli casa de iubire, dã-ne nouã iubire unul pentrualtul, sã împãrtãºim bucuria ºi bunãtatea, cântecele ºi se-ninãtatea, sã fim împreunã în durere, în tristeþe.

Cu Acatistul tãu ne întãrim ºi luãm putere, din curajultãu împrumutãm ºi trecem peste greutãþi, din înþelepciuneata învãþãm sã devenim din ce în ce mai buni, de jertfa ta neminunãm ºi cu frumuseþea ta ne încântãm.

Învãþatã de luminã dãtãtoare, Ecaterina, îþi mulþumimtare mult cã ni i-ai dat în dar pe pãrinþii noºtri duhovnici,mereu acolo, alãturi de noi, iubitori, plini de cãldurã ºi decredinþã, se uitã cu noi la filme ºi merg prin excursii, carefac totul sã ne înveþe câte ceva.

Cea mai iscusitã cuvântãtoare a cântãrii cereºtiEcaterina, lacrimã cu lacrimã, picãturã cu picãturã, terugãm vino la noi de ziua ta, sã cântãm împreunã!

A Sfintei Ecaterina, A.

BBuuccuurr\\-ttee,, SSffâânntt\\ EEccaatteerriinnaa,, mmaarree mmuucceennii]]\\ aa lluuii HHrriissttooss!!

Draga noastrã Sfântã Ecaterina

2

C redinþa creºtin-ortodoxã esteîn esenþã o credinþã tainicãpentru cã nu poate fi înþeleasã

niciodatã pe deplin sau explicatã demintea umanã. Oricât de logicã ar fi cre-dinþa noastrã, întotdeauna apar momenteîn care învãþãturile tainice ale Bisericiipot fi acceptate doar prin acte sau mãr-turii de credinþã. De ce?

Pentru cã noi credem cã toatã creaþiaeste decãzutã. Cu alte cuvinte, proprianoastrã fire umanã este decãzutã ºi, prinurmare, mintea umanã este decãzutã. ªi îieste imposibil creaþiei decãzute sã Îl înþe-leagã pe Creator ºi lucrãrile Lui.

Într-adevãr, mintea nu este nici mãcarpartea din noi deschisã cãtre stãri supe-rioare de cunoaºtere ºi înþelegere. Parteadin noi care este mai mare decât mintea ºicare este deschisã spre stãrimai înalte de conºtiinþã se nu-meºte suflet, inimã sau duh,dar nici aceastã parte nu poateînþelege sau explica pe deplincredinþa. Trebuie sã acceptãmcã existã o cunoaºtere maiînaltã, o raþiune superioarã, oconºtiinþã mai presus de fireaumanã, mai presus de raþiuneadecãzutã a omului, mai presusde inima ºi sufletul omenesc.

Ca ºi creºtini ortodocºi cre-dem cã aceastã raþiune ºi con-ºtiinþã superioarã este Iubirea. Într-ade-vãr, toate tainele sau învãþãturile cre-dinþei noastre izvorãsc din Iubire. Iubireaeste mai puternicã ºi mai minunatã decâtorice raþiune umanã decãzutã. Toate ma-nifestãrile Iubirii sunt mai presus de oricelogicã sau înþelegere umanã. De exem-plu: nimeni nu poate înþelege taina Sfin-tei Treimi, Trei Persoane într-o singurãFiinþã, dãruirea desãvârºitã. Nimeni nupoate înþelege crearea lumii, care a fost omãrturie de Iubire negrãitã. Nimeni nupoate înþelege Naºterea fãrã de sãmânþã aMântuitorului. Nimeni nu poate înþelegecele douã Firi ale lui Hristos unite într-osingurã Persoanã. Nimeni nu poate în-þelege jertfa desãvârºitã ºi Învierea Mân-tuitorului. Nimeni nu poate înþelege sfâr-ºitul lumii, care va deschide Împãrãþia

Iubirii. Dar noi credem ºi ºtim cã acestelucruri sunt realitãþi.

Tot aºa, sãrbãtoarea Intrãrii în Templua Maicii Domnului este o tainã, sfidândorice logicã, pentru cã este o manifestarede Iubire. Fecioara Maria, în vârstã de 3ani, este adusã în templu de pãrinþii ei,Ioachim ºi Ana. Aici este hrãnitã de unînger pânã în vremea când va accepta eaînsãºi sã devinã „sfânta sfintelor”, locaºulîntrupãrii Fiului lui Dumnezeu.

Prin ea vedem lãmurit cã noi toþi de-venim locaº a ceea ce ne înconjoarã.Dacã alegem sã locuim într-o lume plinãde violenþã, invidie, desfrâu, putere po-liticã, aceste patimi vor locui în noi. Vomdeveni dupã chipul lor, cãci devenimlocaº a ceea primim. Dar dacã vom locuiîn Biserica Domnului, atunci Biserica va

locui în noi. Dupã cum spunea SfântulApostol Pavel, vom deveni „templu alDuhului Sfânt” (1 Co 6, 19).

Putem foarte uºor, deci, sã ne între-bãm noi înºine în ce lume locuim? Lo-cuim într-o lume a rãului sau într-o lumea lui Dumnezeu? ªi, prin urmare, celume locuieºte în noi? Care este alegereanoastrã? În Evanghelia de astãzi, MaicaDomnului ne vorbeºte prin cuvinteleFiului ei: „Fericiþi cei care ascultã cu-vântul lui Dumnezeu ºi îl pãzesc.” (Luca11, 28) Aºadar, nu numai sã ascultãmcuvintele lui Hristos, ci sã le ºi împlinim,locuind într-o lume a lui Dumnezeu, pen-tru ca El sã vinã ºi sã locuiascã în noi.

(text preluat de pe site-ul orthodoxengland.org.uk ºi tradus

de cãtre Adrian Daniel Toma)

TTaaiinnaa ccrreeddiinn]]eeii [[ii LLooccaa[[uull lluuii DDuummnneezzeeuuDDuummnneezzeeuu,,

ssffiinn]]iiii [[ii lluummeeaa

Editorial

Paul Negoi]\

E vreme de bucurie pentru credincioºii paro-hiei noastre. Pilda de vieþuire a Sfintei Ecaterinaeste acum mai aprofundatã nu numai la nivelinformaþional, cât mai ales în viaþa noastrã du-hovniceascã, aflatã într-o tot mai mare nevoie decomuniune. De comuniune cu Hristos a fost ºiSfânta Ecaterina dornicã. Ne asemãnãm cu ea,dar exemplul ei este mult mai grãitor. Cãutarea einu s-a oprit pânã ce nu L-a gãsit pe Hristos. Deºiera de neam împãrãtesc, mirele pe care ºi L-a doritcu adevãrat a fost Hristos. Întrebând pe un pust-nic de Acela despre care auzise cã n-are perecheîntre oameni, s-a aprins repede de focul iubirii.Chiar pãgânã fiind, Sfânta Ecaterina ducea oviaþã moralã demnã. De aceea, Maica Domnuluiînsãºi i s-a arãtat lãudând-o înaintea Fiului ei.Hristos însã nu voia sã o priveascã deoarece nuera încã luminatã de Sfântul Botez, dar la rugã-minþile Maicii Sale, i-a dat un inel asigurând-o cãde acum e a Lui.

Prin inel, El i-a dat autoritate ºi îndrãznealã.Sfinþenia vieþii ei este arma prin care a biruit viaþaînsãºi. Mã refer aici la viaþa celui care nu-l are peHristos. Aceasta este viaþa lumii în care trãim.Caracterizatã de satisfacerea poftelor ochiului,trupului, ºi de trufie, lumea nu mai devine terenulpentru pregustarea Împãrãþiei Cerurilor, ci loculce oferã cele necesare pentru plãceri vremelnice.

Sfinþii sunt trimiºi în lume, dar nu sunt dinlume. Lumea nu e rea în sine, dar oamenii care oalcãtuiesc sunt caracterizaþi de alegerile lor. Indi-vidualismul persoanelor ucide comuniunea decare lumea trebuie sã se împãrtãºeaºcã. ªi aiciSfânta Ecaterina este un model. S-a împãrtãºit deHristos, dar nu s-a oprit aici. Viaþa ei în Hristos afost dinamicã. Mãrturisirea Dumnezeului ºi Mi-relui ei în faþa retorilor pãgâni ar trebui sã fieînsuºitã ºi de noi în calitate de apologeþi (apãrã-tori) ai credinþei noastre.

Chiar martiriul sfintei ne grãieºte. ªi noi pu-tem fi martiri alegând sã murim pãcatului, ale-gând sã nu fim din lume, ci sã o transfigurãm, são îndumnezeim dupã modelul propriei noastrevieþi. Pânã la urmã, prin „lume”, nu îi desemnãmdecât pe fraþii de lângã noi, aflaþi în aºteptareadragostei noastre ºi care, prin exemplul nostru, seraporteazã la Dumnezeu ca fii înfiaþi prin har aiLui, iau aminte la sfinþi ºi îi imitã diferenþiindu-sede lume acolo unde este cazul ºi schimbând-o înbine acolo unde mãrturia lor rodeºte.

3

Pe vremea pãgânului împãrat Maximian se afla în cetateaAlexandriei o fecioarã cu numele Ecaterina, fiica lui Consta, care fusesemai înainte împãrat. Ea, fiind de optsprezece ani, era foarte frumoasã, destaturã înaltã ºi foarte înþeleaptã, cãci învãþase tot meºteºugul cãrþiielineºti ºi se deprinsese cu înþelepciunea tuturor fãcãtorilor de cãrþi,celor de demult, a lui Homer, a lui Virgiliu, Aristotel, Platon ºi ale celor-lalþi. Cunoºtea foarte bine limba greacã ºi limba latinã ºi avea cunoºtinþetemeinice de astronomie ºi de oratorie. Datoritã frumuseþii ºi înþelep-ciunii sale, însuºi împãratul Maximian îºi dorea sã-i devinã soþie.

Viziunile Sfintei Ecaterina

Ecaterina ajunsese sã creadã cã niciun bãrbat nu se poate ridica lanivelul ei intelectual ºi, din aceasta cauzã, refuza sã se cãsãtoreascã.Acesta este motivul pentru care mama sa decide sã o ducã la un pãrinteduhovnicesc din afara cetãþii, ca sã o ajute sã întâlneascã un tânãr caresã-i devinã soþ. Pãrintele îi va vorbi de Hristos ºi îi va dãrui o icoanã aMaicii Domnului cu Pruncul Iisus în braþe.

Dupã aceastã întâlnire, Sfânta Muceniþã Ecaterina are douã viziuni:în prima o vede pe Maica Domnului cu Pruncul în braþe. Din cauza fap-tului cã nu era creºtinã, nu reuºeºte sã vadã faþa Mântuitorului. Acestlucru îi descoperã deºertãciunea cunoºtinþelor ei ºi alege sã primeascãSfântul Botez.

În a doua vedenie i se descoperã Hristos, care îi dãruieºte un inel delogodnã, zicându-i acestea: "Iatã, astãzi te primesc pe tine mireasa Meaveºnicã; deci sã pãzeºti arvuna aceasta cu dinadinsul ºi sã nu maiprimeºti nicidecum arvuna de la un mire pãmântesc".

Ecaterina rãmâne uimitã când vede în urmãtoarea zi inelul de logod-na pe degetul sãu. Este momentul în care viaþa sa se schimbã radical. Deacum înainte începe sã condamne cultul ºi miturile pãgâne, înfruntã îndiscuþii publice pe întelepþii vremii ºi chiar reuºeºte sã-i aducã la ade-vãrata credinþã. Este silitã de Maximian sã se înfrunte cu o adunare defilosofi pãgâni. Datoritã iubirii sale faþã de Hristos ºi a înþelepciunii cucare a fost împodobitã, Sfânta Muceniþã a fãcut ca toþi filosofii prezenþisã creadã în Hristos ºi sã-L mãrturiseascã ca fiind Dumnezeu adevãrat.

Sfânta Ecaterina decapitatã

Dupã mai multe încercãri nereuºite de a o face pe Ecaterina sã le-pede credinþa în Hristos, este supusã chinurilor ca, în cele din urmã, sãfie zdrobitã de fiarele ascuþite a patru roþi (de aici ºi reprezentarea înicoane a Sfintei Muceniþe Ecaterina þinând în mânã o roatã).

Pe 25 noiembrie 305, a fost decapitatã. Potrivit Tradiþiei, la tãiereacapului sãu nu a curs sânge, ci lapte. Trupul ei a fost luat de cãtre îngeriºi dus pe Muntele Sinai. Ele vor fi descoperite unui cãlugãr de la o mâ-nãstire de la poalele Sinaiului. Acesta le va aduce cu dragoste în mânãs-tirea de la poalele muntelui Sinai. Tradiþia spune cã, în anul 337, SfântaÎmpãrãteasa Elena a construit un sanctuar în jurul locului în care s-a aflatrugul de foc ce ardea ºi nu se mistuia, unde Dumnezeu a vorbit primaoarã cu Moise. Din cauza atacurilor permanente ale triburilor nomadevecine, împãratul Justinian a transformat sanctuarul într-o mânãstire-fortãreaþã, în secolul al Vl-lea. Toþi cei care ajung sã se închine moaº-telor Sfintei Ecaterina din mãnãstirea de pe Sinai, primesc în dar un inel,în cinstea celui pe care Hristos l-a dãruit Sfintei Muceniþe.

Biserica Sfânta Ecaterina - Paraclis al Facultãþii de Teologie

Sfânta Ecaterina este ºi ocrotitoarea studenþilor teologi dinBucureºti. Paraclisul din cadrul Facultãþii de Teologie JustinianPatriarhul din Bucureºti poartã hramul Sfânta Muceniþã Ecaterina.

Aici a existat o bisericã de mânãstire, mai veche, ridicatã de IvascoGolescu, (mare vornic între 1574-1583). Într-un document scris la 17august 1596 acesta este amintit ca "cel dintâi ctitor scris în sfântulpomelnic". Cu toate cã mânãstirea a fost începutã în timpul domniei luiAlexandru al II-lea Mircea (1574-1577) ºi terminatã în timpul domnieifiului acestuia Mihnea Turcitul (1577-1583) prima menþiune documen-tarã este din 5 iulie 1589. Dupã zidire a funcþionat ca metoc al MânãstiriiSf. Ecaterina din Muntele Sinai. Dupã retragerea trupelor turceºti ale luiSinan-paºa, în 1595, Panã vistierul o reparã, devenind astfel al doilea cti-tor al lãcaºului. La 1775-1782 doamna Ecaterina Ipsilanti a ridicat unhan în apropierea mãnãstirii, care mai târziu a fost incendiat ºi avariat,apoi dãrâmat la 1862 (de aici confuzia cã mãnãstirea ar fi fost ridicatãde Ecaterina Ipsilanti).

Biserica este arsã de oºtile lui Gabriel Bathory în 1611 ºi este dinnou reparatã de urmaºii ctitorilor. La 1813 se numãrã printre mânãstirilede categoria a II-a din þarã, cu case mari egumeneºti ºi multe anexe. Dincatagrafia din 1836, rezultã cã biserica era de zid, cu douã turle de lemnºi fusese învelitã cu ºindrilã. Dupã cutremurul din 1838, i se crapã bolþilefiind reparatã. În 1849 era în stare de ruinã trebuind sã fie reziditã.

Este dãrâmatã pânã la temelie în 1850, fãrã avizul mitropoliei. Onouã bisericã, cea actualã, s-a reconstruit pe locul celei vechi, fiind gatala 1852 (data pisaniei), rãmânând ca bisericã de mir, nu de mânãstire.Este pictatã de Constantin Lecca ºi Miºu Popp. Pictura tâmplei a fostfãcutã pe pânzã, la muntele Sinai ºi aplicatã pe lemn. Au mai fost fãcutereparaþii în 1899, 1909, 1923.

Cum este biserica astãzi

Este o bisericã de dimensiuni relativ mari, pe plan triconic, cu absidemari, semicirculare, cu o turlã foarte micã, octogonalã peste naos ºi unturn-clopotniþã pe plan pãtrat, dezvoltat peste vestibulul dintre cele douãturnuri cu scãrile de acces. În faþã are un pridvor semicircular, cu anta-blament, pe 4 coloane ionice. Portalul simplu are fixatã deasupra pisaniacu litere chirilice ºi un mozaic cu icoana hramului.

Faþadele simple sunt concepute în stil neoclasic, cu pilastri în re-gistrul inferior al cãror antablament formeazã un brâu în jurul bisericii.Pe faþada de vest, zona centralã, puþin decrosatã, se terminã cu un micfronton ºi este tratatã cu asize ºi niºe laterale, nepictate. Turnul-clopot-niþã are pe cele patru laturi câte o arcadã închisã cu o fereastrã mare.Interiorul este decorat pe toatã înãlþimea pereþilor în stil baroc, cu pilas-tri cu capiteluri compozite, ce susþin un antablament desfãºurat ca unbrâu la înãlþimea bazei bolþilor. O picturã decorativã acoperã arcele, iartimpanele ºi bolþile sunt pictate cu icoane de sfinþi. Ferestrele drep-tunghiulare, de dimensiuni mari, au grilaje simple la exterior.

Din 1 septembrie 2012, Paraclisul Sfânta Ecaterina a primit perso-nalitate juridicã, devenind ºi parohie.

În prezent, biserica ni se iveºte printre schelele care deja ne-audevenit dragi, dar care nu ne împiedicã nicicum sã o sãrbãtorim cudragoste ºi bucurie pe cea care ne este mereu alãturi, înþeleapta ºi fru-moasa Sfânta Muceniþã Ecaterina.

Graþiela Tudose

S f â n t a E c a t e r i n a , o c r o t i t o a r e a t i n e r i l o r

4

PPrrooggrraamm ll ii ttuurrggiicc ::– Vineri, orele 17.00, Taina Sfântului

Maslu [i Taina Spovedaniei;– Sâmb\t\, orele 07.00, Utrenie,

Sfânta Liturghie [i Parastas; – orele 17.00, Vecernie– Duminic\, orele 08.00, Utrenia

[i Sfânta Liturghie.

Biserica este deschis\ zilnic, `ntre orele 08.30–19.00.

Ascultând îndemnul Mântuitorului, preoþii parohiei noastreau iniþiat o serie de ateliere adresate micilor creºtini. Pentruînceput, sâmbãta trecutã, am confecþionat împreunã felicitãripentru Crãciun. În primitoarea noastrã bisericã, lângã cei miciau fost prezenþi pãrinþii ºi tinerii parohiei. Ne-am bucurat sãlucrãm împreunã, sã ne împrietenim, sã ne cunoaºtem mai bineºi sã ne exprimãm propriile trãiri.

Vã invitãm cu drag sã învãþãm împreunã ºi la urmãtoareleateliere cum sã facem: Icoane pe sticlã (sâmbãtã, 22 noiem-brie, de la ora 15.00) ºi Ornamente ºi felicitãri pentru Crãciun(sâmbãtã, 29 noiembrie, tot de la ora 15.00).

“Lãsaþi copiii sã vinã la Mine ºi nu-I opriþi, cã a unora caaceºtia este Împãrãþia lui Dumnezeu” (Marcu 10, 14).

LL||SSAA}}II CCOOPPIIIIII SS|| VVIINN|| LLAA MMIINNEE!!

Comitetul de redac]ie:Constantin Andreiemail: costi_andrei2007@yahoo.com; Tel. 0740.029.028

Gra]iela Tudoseemail: gratziela_t29@yahoo.com; Tel. 0743.517.510

PREO}I SLUJITORI:Pr. Paroh Adrian Ni]\email: adrian.nita7@gmail.com; Tel. 0749.288.889

Pr. Spiritual Georgian P\unoiugeorgepaunoiu@yahoo.com; Tel: 0741.736.556

Pr. Spiritual Gruia-Mihail Zamfirescuemail: gruia.zamfirescu@yahoo.com; Tel. 0740.230.574