Cartea Intelepciunii Lui Isus

8/3/2019 Cartea Intelepciunii Lui Isus

1/45

Cartea Intelepciunii lui Isus, Fiul lui Sirah

(Eclesiasticul)

CARTEA INTELEPCIUNII LUI ISUS, FIUL LUI SIRAH (ECLESIASTICUL)

CAPITOLUL 1

Lauda intelepciunii si a temerii de Dumnezeu.

1. Toata intelepciunea este de la Domnul si cu El este in veac.

2. Nisipul marilor si picaturile ploii si zilele veacului, cine le va numara?

3. Inaltimea cerului si latimea pamantului, si adancul si intelepciunea, cine le va cerceta?

4. Inainte de toate s-a zidit intelepciunea si intelegerea mintii este din veac.

5. Izvorul intelepciunii este cuvantul lui Dumnezeu intru cele inalte, si caile ei sunt porunci

vesnice.

6. Radacina intelepciunii, cui s-a descoperit? Si izvoarele ei, cine le cunoaste?

7. Unul este intelept, infricosator foarte, Domnul, Cel care sade pe scaunul Sau.8. El a zidit-o si a vazut-o, si a numarat-o, si a revarsat-o peste toate lucrarile Sale.

9. Ea se afla la tot trupul dupa masura darniciei Lui, si a dat-o celor ce-L iubesc pe El.

10. Frica Domnului este marire si lauda si veselie si cununa de bucurie.

11. Frica Domnului va desfata inima si va da veselie si bucurie si lungime de zile.

12. Celui ce se teme de Domnul bine ii va fi; intru cele mai de pe urma si in ziua sfarsitului

sau va afla har. Temerea de Domnul este dar de la Dumnezeu si indreapta pe om pe caile

iubirii.

13. Iubirea de Dumnezeu este intelepciunea slavita si cui voieste El, aceluia o imparte dupa

chibzuinta Sa.

14. Inceputul intelepciunii este frica de Dumnezeu si cu cei credinciosi ea se formeaza o data

in sanul mamei. Intre oameni ea si-a pus temelie vesnica si semintiei lor se incredinteaza.15. Deplinatatea intelepciunii este a se teme de Domnul, si ea ii adapa din roadele sale.

1
http://cristytepes.files.wordpress.com/2012/02/376529_201911196558458_100002187378099_445384_1957769014_n.jpg


2/45

16. Casa lor o va umple de ce poftesc ei, si camarile lor de roadele ei.

17. Cununa intelepciunii este temerea de Domnul, care odrasleste pace si sanatate nevatamata;

dar si una si alta sunt daruri de la Dumnezeu, Care revarsa cinste peste cei care Il iubesc pe

Dansul.

18. El a vazut-o si a masurat-o; stiinta si inteleapta intelegere ca ploaia a revarsat si a inaltat

marirea celor ce o stapanesc pe dansa.19. Radacina intelepciunii este a se teme de Domnul, iar ramurile ei, lungime de zile.

20. Frica Domnului indeparteaza pacatele, si la cine petrece, de la acela abate mania.

21. Mania celui nedrept nu poate sa aiba indreptatire, ca iutimea maniei lui cadere ii este.

22. Pana la o vreme va suferi cel indelung-rabdator, dupa aceea ii va rasari veselie.

23. Pana la o vreme isi va ascunde cuvintele sale, dar buzele celor credinciosi vor grai

cumintenia lui.

24. In vistieriile intelepciunii sunt pildele stiintei; celui pacatos ii este urata temerea de

Dumnezeu.

25. Poftesti intelepciune? tine poruncile si Domnul iti va da-o tie.

26. Ca intelepciunea si invatatura stau in temerea de Domnul, si placute sunt Lui credinta si

blandetea.27. Nu fi neincrezator in temerea de Domnul si sa nu te apropii de El cu inima indoita.

28. Nu te fatarnici inaintea oamenilor, si buzelor tale ia aminte.

29. Nu te inalta, ca sa nu cazi si sa aduci necinste sufletului tau.

30. Caci va descoperi Domnul cele ascunse ale tale si in mijlocul adunarii te va injosi,

31. Pentru ca nu te-ai apropiat cu inima curata de frica Domnului, si inima ta este plina de

viclesug.

CAPITOLUL 2

Indemnuri la rabdare; roadele temerii de Dumnezeu, pedeapsa necredinciosilor.

l. Fiule! Cand vrei sa te apropii sa slujesti Domnului Dumnezeu, gateste-ti sufletul tau spre

ispita.

2. Incordeaza inima ta si fii tare si sa nu te tulburi in timpul incercarii.

3. Lipeste-te de Domnul si nu te departa, ca sa fii inaltat la sfarsitul vietii.

4. Tot ce ti se va intampla, primeste cu placere si in necazurile tale fii indelung-rabdator.

5. Ca in foc se lamureste aurul, iar oamenii cei placuti Domnului, in cuptorul smereniei.

6. Crede in El si-ti va ajuta tie, indrepteaza caile tale si nadajduieste in El.

7. Cei ce va temeti de Domnul asteptati mila Lui si nu va abateti, ca sa nu cadeti.

8. Cei ce va temeti de Domnul, credeti Lui si nu se va pierde plata voastra.

9. Cei ce va temeti de Domnul, nadajduiti in cele bune si in veselia veacului si a milei.

10. Uitati-va la neamurile cele din inceput si vedeti cine a nadajduit spre Domnul si s-arusinat?

11. Sau cine a petrecut in frica Lui si a fost parasit? Sau cine L-a chemat pe El si a fost trecut

cu vederea?

12. Pentru ca indurator si milostiv este Domnul si iarta pacatele si mantuieste in vremea

necazului.

13. Vai inimilor celor fricoase si mainilor celor slabe si pacatosului care umbla pe doua

carari!

14. Vai inimii celei slabe! Ca nu crede, pentru aceea nu va fi aparata.

15. Vai voua, celor ce ati pierdut rabdarea! Ce veti face cand va va cerca Domnul?

16. Cei care se tem de Domnul nu vor fi necrezatori cuvintelor Lui, si cei ce-L iubesc pe El

vor pazi caile Lui.17. Ca cei ce se tem de Domnul vor cauta bunavointa Lui, si cei ce-L iubesc pe El vor implini

2


3/45

legea.

18. Cei care se tem de Domnul vor gati inimile lor si inaintea Lui vor smeri sufletele lor,

zicand:

19. Sa cadem in mainile Domnului, si nu in mainile oamenilor.

20. Ca precum este slava Lui, asa este si mila Lui.

CAPITOLUL 3

Datoriile fiilor catre parinti si binecuvantarea acestora. Inima impietrita este hulita, iar cea

inteleapta si milostiva este laudata.

1. Fiilor, ascultati-ma pe mine, tatal, si va purtati asa ca sa va mantuiti,

2. Ca Domnul a inaltat pe tata peste fii si a intarit judecata mamei peste copii.

3. Cel care cinsteste pe tata se va curati de pacat.

4. Si ca acel care strange comori, asa este cel care cinsteste pe mama sa.

5. Cel care cinsteste pe tata se va veseli de fii si in ziua rugaciunii sale va fi auzit.

6. Cel care mareste pe tata va avea viata lunga, si cel care se teme de Domnul cinsteste pe

mama sa.7. Cel care se teme de Domnul va cinsti pe tatal sau si ca stapanitor va sluji celor care l-au

nascut.

8. Cu fapta si cu cuvantul cinsteste pe tatal tau si pe mama ta, ca sa-ti vina binecuvantare de la

ei.

9. Ca binecuvantarea tatalui intareste casele fiilor, iar blestemul mamei le darama pana in

temelie.

10. Nu cauta marire intru necinstea tatalui tau, ca necinstea tatalui tau nu-ti este marire.

11. Ca marirea omului este din cinstea tatalui sau si ocara este fiilor mama necinstita.

12. Fiule, sprijina pe tatal tau la batranete si nu-l mahni in viata lui.

13. Si chiar de i se va imputina mintea lui, ai indurare si nu-l dispretui cand tu esti in putere,

14. Pentru ca milostenia aratata tatalui nu va fi uitata si, in pofida pacatelor, se va zidi casa ta.

15. In ziua necazului tau Isi va aduce aminte Domnul de tine si, ca gheata cand este senin, asa

se vor topi pacatele tale.

16. Ca un hulitor este cel care paraseste pe tata si blestemat de Domnul este cel care manie pe

mama sa.

17. Fiule, cu blandete savarseste lucrurile tale si de omul cel primit de Domnul vei fi iubit.

18. Cu cat esti mai mare, cu atat mai mult te smereste si inaintea Domnului vei afla har.

19. Ca multi oameni mari si slaviti sunt, dar tainele se descopar celor smeriti. Ca mare este

puterea Domnului si El este preaslavit de cei smeriti.

20. Cele mai presus de tine nu le cauta si cele mai tari decat tine nu le iscodi.

21. Cele ce s-au poruncit tie, acelea cu cuviinta le cugeta, ca nu-ti sunt de nevoie cele ascunse.22. In multele tale indeletniciri nu te tine de lucrurile zadarnice, ca ti s-au descoperit destule

din cunostintele omenesti.

23. Ca pe multi i-a inselat parerea lor si socoteala rea a facut sa alunece cugetele lor.

24. Inima indaratnica rau va pati mai pe urma.

25. Si cel care iubeste primejdia va cadea intr-insa.

26. Inima indaratnica se va impovara cu osteneli si cel pacatos va adauga pacate peste pacate.

27. Ispitele nu sunt lecuire pentru cel trufas, ca buruiana rea s-a inradacinat in inima lui.

28. Inima celui intelept va cugeta la pildele celor intelepti, si o ureche ascultatoare este dorinta

celui intelept.

29. Focul arzator il va stinge apa, si milostenia va curati pacatele.

30. Cel ce rasplateste pentru binefacere, acela se gandeste la viitor si la vreme de cadere vaafla sprijin.

3


4/45

CAPITOLUL 4

Indemn spre milostenie si intelepciune; folosintele lor.

1. Fiule, sa nu lasi pe cel sarac lipsit de hrana si ochii celor nevoiasi nu-i face sa astepte.

2. Sufletul flamand sa nu-l intristezi si sa nu urgisesti pe om cand are lipsa.

3. Inima necajita nu o tulbura si nu intarzia a da celui lipsit.4. Rugaciunea celui necajit nu o lepada si nu-ti intoarce fata ta de la cel sarac.

5. De la cel in lipsa nu-ti intoarce ochiul si nu da loc omului sa te blesteme.

6. Ca rugaciunea celui ce te blestema pe tine, intru amaraciunea sufletului sau, o va auzi Cel

care l-a facut pe el.

7. Fa-te iubit adunarii si celui mai mare smereste capul tau.

8. Pleaca saracului urechea ta si cu blandete raspunde-i cele de pace.

9. Scoate pe cel napastuit din mana celui ce-l napastuieste si sa nu fi slab de inger cand judeci.

10. Fii celor orfani ca un tata si ca un barbat pentru mama lor.

11. Si vei fi ca fiu al Celui Preainalt si El te va iubi mai mult decat mama ta.

12. Intelepciunea inalta pe fiii sai, si poarta grija celor care o cauta.

13. Cel care o iubeste, iubeste viata si cei care se scoala pentru ea dis-de-dimineata se vorumple de veselie.

14. Cel care o tine va mosteni marire si oriunde va merge il va binecuvanta Domnul.

15. Cei care o slujesc vor sluji Celui Sfant si pe cei care o iubesc, ii iubeste Domnul.

16. Cel care asculta de ea va judeca neamuri si cel care se apropie de ea va locui fara grija.

17. Cine are incredere in ea are parte de ea si urmasii lui o mostenesc,

18. Ca umbla cu el cu fata ascunsa si-l incearca la inceput cu ispite si-l infricoseaza si-l

stramtoreaza,

19. Si-l chinuieste cu invatatura sa, pana ce va prinde incredere in el, si-l va ispiti intru

indreptarile sale.

20. Si iarasi se va intoarce drept la el si-l va veseli si ii va descoperi lui cele ascunse ale sale.

21. Iar de va rataci, il va parasi si-l va da in mainile caderii lui.

22. Pazeste vremea si fereste-te de rau si pentru credinta sufletului tau nu te rusina.

23. Caci este rusine care aduce pacat si este rusine care aduce marire si har.

24. Nu lua seama la nimeni cand este vorba de paguba sufletului tau si sa nu te rusinezi pentru

pierderea ta.

25. Nu opri cuvantul in vreme de mantuire,

26. Ca din cuvant se cunoaste intelepciunea si din graiurile limbii invatatura.

27. Nu grai impotriva adevarului, ci rusineaza-te de lipsa ta de invatatura.

28. Nu-ti fie rusine a marturisi pacatele tale si nu sta impotriva curgerii raului.

29. Nu te supune omului nebun si nu maguli fata celui puternic.

30. Pana la moarte lupta-te pentru adevar, si Domnul Dumnezeu se va lupta pentru tine.31. Nu fi aspru cu limba ta si lenes in lucrurile tale.

32. Nu fi ca un leu in casa ta si nu necaji cu manie pe casnicii tai.

33. Sa nu fie mana ta intinsa la luat si stransa la dat.

CAPITOLUL 5

Nu trebuie a ramane in pacat, nadajduind in averi si in putere.

1. Nu nadajdui in avutiile tale si sa nu zici: Am destule.

2. Nu urma dorintelor si tariei tale, ca sa umbli in poftele inimii tale.

3. si sa nu zici: Cine ma va smeri sau cine ma va supune? Ca Domnul nu va intarzia sa te

pedepseasca.4. Sa nu zici: Am pacatuit si ce mi s-a facut mie? Ca Domnul este indelung-rabdator.

4


5/45

5. Pentru curatie sa nu fii fara de frica, ca sa nu adaugi pacate peste pacate.

6. Si sa nu zici: Mila Lui este mare, va curati multimea pacatelor mele.

7. Ca mila si mania de la El sunt si peste cei pacatosi va odihni mania Lui.

8. Nu intarzia a te intoarce la Domnul si nu amana din zi in zi.

9. Ca fara de veste va izbucni mania Domnului si in vremea razbunarii vei fi dat pieirii.

10. Nu te increde in avutiile castigate pe nedrept, ca nimic nu-ti vor folosi in ziua judecatii.11. Nu vantura la orice vant si nu umbla pe orice cale; asa este pacatosul cel cu doua limbi.

12. Fii statornic in cugetul tau si unul sa fie cuvantul tau.

13. Fii grabnic la ascultat si zabavnic la dat raspunsul.

14. De stii, raspunde aproapelui tau, iar de nu, pune-ti mana peste gura.

15. Marirea si batjocura sunt in vorba si limba omului ii face sa cada.

16. Sa nu te chemi barfitor si cu limba ta nu vicleni.

17. Ca peste fur este rusine si o grea ocara peste cel cu doua limbi.

18. Sa nu gresesti nici in lucrurile mari, nici in cele mici.

CAPITOLUL 6

Despre ocara; insusirile prieteniei celei adevarate si rasplata celor ce iubesc intelepciunea.

1. Sa nu te faci vrajmas in loc de prieten, ca numele rau rusine si ocara va mosteni; asa este

pacatosul cel cu doua limbi.

2. Nu te lasa in voia patimilor tale, ca sa nu fii tarat de ele ca de un taur furios.

3. Altfel frunzele tale vei manca si roadele tale vei pierde si vei ramane ca un lemn uscat.

4. Sufletul rau va pierde pe cel ce-l are pe el si va face bucurie vrajmasilor.

5. Graiul dulce inmulteste pe prieteni si limba cea binegraitoare indatoreaza, deseori, la

raspunsuri binevoitoare.

6. Multi sa fie cei ce traiesc in pace cu tine, iar sfetnicii tai sa fie dintr-o mie unul.

7. Daca vrei sa-ti faci un prieten, fa-l punandu-l la incercare si nu te grabi sa te increzi in el.

8. Pentru ca este prieten pana la o vreme si nu va ramane in ziua necazului tau.

9. Si este prieten care se intoarce in dusman si cearta dintre voi va da-o pe fata, spre ocara ta.

10. Si este prieten sot de masa si nu va ramane langa tine in ziua necazului tau.

11. Si in zilele cele bune ale tale va fi ca si tine si cu slugile tale va indrazni.

12. Dar de te vei smeri, va fi impotriva ta si de la fata ta se va ascunde.

13. Departeaza-te de dusmanii tai si fii cu paza fata de prietenii tai.

14. Prietenul credincios este acoperamant tare; si cel ce l-a aflat pe el aflat-a comoara.

15. Cu prietenul credincios nimic nu se poate asemana si nu este masura a bunatatii lui.

16. Prietenul credincios este leacul vietii si cei ce se tem de Domnul il vor afla pe el.

17. Cel ce se teme de Domnul bine va tine prietesugul sau, caci ca la sine tine la aproapele lui.

18. Fiule! Din tineretile tale alege invatatura si pana la caruntetile tale vei afla intelepciune.19. Ca si cel ce ara si seamana, apropie-te de ea si asteapta roadele ei cele bune.

20. Caci cu lucrarea ei putin te vei osteni si curand vei manca roadele ei.

21. Cat de grea este celor neinvatati si cel nepriceput nu va starui in ea.

22. Caci ea este pentru el ca o piatra grea de incercare, de aceea el nu va zabovi s-o arunce.

23. Ca intelepciunea indreptateste numele ei si nu la multi este aratata.

24. Asculta, fiule, si primeste invatatura mea si nu lepada sfatul meu.

25. Si baga picioarele tale in obezile ei si in lantul ei grumazul tau.

26. Incovoaie umarul tau si o poarta pe ea si sa nu-ti fie greu de legaturile ei.

27. Cu tot sufletul tau apropie-te de ea si cu toata puterea ta pazeste caile ei.

28. Cearca-o si o cauta si ti se va arata si, daca o vei afla, sa nu o lasi.

29. Ca mai pe urma vei afla odihna ei si ti se va intoarce intru bucurie.30. Si iti vor fi obezile ei acoperamant de tarie si lanturile ei podoaba de marire.

5


6/45

31. Ca podoaba de aur este in ea si legaturile ei fire de iachint.

32. Ca si cu haina de marire te vei imbraca cu ea si cununa de bucurie iti vei pune.

33. De vei vrea, fiule, vei invata si, de vei pune sufletul tau, iscusit vei fi.

34. De-ti va placea sa asculti, vei invata si de vei pleca urechea ta, intelept vei fi.

35. Stai in tovarasia celor batrani si cu cel intelept te uneste.

36. Tot graiul dumnezeiesc pofteste a-l auzi si pildele intelegerii sa nu treaca de la tine.37. De vei vedea intelept, intra la el si pragurile usilor lui sa le roada piciorul tau.

38. Cugeta intru poruncile Domnului si intru legea Lui pururea sa gandesti.

39. El va intari inima ta si pofta intelepciunii tale se va da tie.

CAPITOLUL 7

Sfaturi despre ferirea de faptele rele si fatarnice. Respectul batranilor, datoriile parintilor catre

fii si ale fiilor catre parinti. Indemn la milostenie.

l. Nu face rele si nu te va prinde raul.

2. Departeaza-te de la nedreptate si nedreptatea se va departa de la tine.

3. Fiule! Nu semana pe brazdele nedreptatii, ca sa nu seceri de pe ele cu sapte parti mai mult.4. Nu cere de la Domnul stapanire, nici de la imparatul scaun de marire.

5. Nu te face drept inaintea Domnului si inaintea imparatului nu te arata ca esti intelept.

6. Nu cerca sa fii judecator, ca nu cumva sa nu poti ridica nedreptatile;

7. Ca nu cumva sa te sfiesti de fata celui puternic si sa pui sminteala intru dreptatea ta.

8. Nu te pune in pricina cu obstea cetatii, nici te amesteca in multime.

9. Nu te lasa atras de doua ori la pacat, caci si pentru o singura data nu vei ramane nepedepsit.

10. Sa nu zici: Domnul va cauta la multimea darurilor mele; cand le voi aduce Lui, El le va

primi.

11. Nu slabi in rugaciunea ta si nu trece cu vederea a face milostenie.

12. Nu batjocori pe omul al carui suflet este intristat, caci Dumnezeu este Cel care smereste si

Cel care inalta.

13. Nu fauri minciuni impotriva fratelui tau, nici impotriva prietenului tau sa nu faci asa.

14. Nu-ti ingadui nici o minciuna, caci din ea nu poate iesi nimic bun.

15. Nu vorbi mult in adunarea batranilor si nu repeta cuvintele tale in rugaciune.

16. Sa nu urasti lucrarea cea cu osteneala si lucrarea pamantului cea oranduita de Cel

Preainalt.

17. Nu te socoti impreuna cu multimea pacatosilor; adu-ti aminte ca mania nu va zabovi.

18. Smereste sufletul tau foarte, ca focul si viermii sunt osanda celui necredincios.

19. Sa nu schimbi nicidecum prietenul pentru bani, nici pe fratele cel bun pentru aurul

Ofirului.

20. Nu te abate de la femeia buna si inteleapta, ca harul ei este mai bun decat margaritarele.21. Nu chinui pe robul care munceste cinstit, nici pe simbriasul care isi pune tot sufletul.

22. Pe robul intelept sa-l iubesti; sa nu-l lipsesti pe el de libertate.

23. Ai tu turme? Ai grija de ele, si, de-ti sunt de folos, pastreaza-le.

24. Ai feciori? Invata-i pe ei si incovoaie din pruncie grumazul lor.

25. Ai fete? Vegheaza la curatia lor Si sa le arati o fata serioasa.

26. Marita-ti fata si mare lucru vei face, dar da-o dupa un barbat intelept.

27. Ai o femeie dupa inima ta? Nu o lepada, dar cu una pe care n-o iubesti sa nu-ti legi capul.

28. Din toata inima cinsteste pe tatal tau si nu uita niciodata durerile mamei tale.

29. Adu-ti aminte ca ei ti-au dat viata; ce le vei da tu in schimb pentru ceea ce au facut ei

pentru tine?

30. Din tot sufletul tau teme-te de Domnul si pe toti preotii Lui cinsteste-i.31. Cu toata puterea iubeste pe Cel care te-a facut si pe slujitorii Lui sa nu-i parasesti.

6


7/45

32. Teme-te de Domnul si cinsteste pe preot si da-i partea lui precum s-a poruncit tie,

33. Parga si jertfa de ispasire si darul soldurilor si jertfa de sfintire si parga celor sfinte.

34. Si celui sarac intinde-i mana ta, ca binecuvantarea ta sa fie desavarsita.

35. Darnicia ta sa atinga pe toti cei in viara si chiar mortilor fa-le parte de darnicia ta.

36. Nu te intoarce de la cei ce plang, si intristeaza-te cu cei intristati.

37. Nu te teme a cerceta pe bolnavi ca pentru aceste fapte vei castiga iubirea.38. In tot ce faci adu-ti aminte de sfarsitul tau si nu vei pacatui niciodata.

CAPITOLUL 8

Nu te certa cu nimeni, nu dispretui pe cel care se pocaieste. Ascultarea batranilor, certarea

pacatosilor, imprumut si chezasie.

1. Nu te certa cu cel puternic, ca nu cumva sa cazi in mainile lui.

2. Nu te certa cu omul bogat, ca nu cumva sa fie mai greu decat tine. Ca pe multi i-a pierdut

aurul si inimile regilor le-a aplecat.

3. Nu te sfadi cu omul care vorbeste bine si nu pune lemne peste focul lui.

4. Nu glumi cu omul rau crescut, ca sa nu fie ocarati stramosii tai.5. Nu infrunta pe omul care se leapada de pacat, adu-ti aminte ca toti suntem vinovati.

6. Sa nu necinstesti pe om la batranetile lui, caci poate si noi vom imbatrani.

7. Nu te bucura de moartea vrajmasului tau, adu-ti aminte ca toti trebuie sa murim.

8. Nu trece cu vederea vorbele inteleptilor, ci la pildele lor opreste-te, caci de la ei vei lua

invatatura si indemanarea de a sluji celor mai mari.

9. Nu dispretui vorba celor batrani, ca si ei au invatat de la parintii lor. Ca de la ei vei invata

intelepciunea si indemanarea de a da raspuns bun la nevoie.

10. Nu atata carbunii pacatosului, ca sa nu te arda flacara focului lui.

11. Nu o duce pana la capat cu omul iute la manie, ca sa nu fie o cursa intinsa inaintea buzelor

tale.

12. Nu da imprumut omului celui mai tare decat tine; si de-l vei imprumuta, socoteste

imprumutul ca pierdut.

13. Nu chezasui peste puterea ta; iar daca ai dat chezasie, fii cu grija ca va trebui sa platesti.

14. Nu te judeca cu un judecator, caci hotararea va fi in folosul lui.

15. Nu porni la drum cu cel cutezator ca sa nu-ti cada povara, caci el nu face decat dupa capul

sau, si nebunia lui te va pierde.

16. Nu te certa cu omul manios si nu strabate pustiul cu el, caci a varsa sange este pentru el

nimica toata si unde nu vei avea ajutor, te va dobori.

17. Nu tine sfat cu un nebun, caci el nu va putea pastra taina ta.

18. Inaintea celui strain nu face nimic care trebuie sa ramana tainuit; tu nu stii ce poate

nascoci el.19. Nu deschide inima ta oricui si nu astepta sa dobandesti bunavointa lui.

CAPITOLUL 9

Sfaturi cum sa se poarte omul cu femeile, cu prietenii si cu dusmanii.

1. Nu fi gelos de sotia ta iubita si nu-i da cuvant sa-ti faca rau.

2. Nu te da in mainile unei femei, ca sa nu aiba putere asupra ta.

3. Nu te intalni cu femeia desfranata, ca sa nu cazi in laturile ei.

4. Cu femeia cantareata sa nu fii adesea, ca nu cumva sa te prinda cu mestesugurile ei.

5. Nu-ti opri privirea asupra unei fecioare, ca sa nu ai a suferi pentru ea.

6. Nu te da in mainile desfranatelor, ca sa nu-ti pierzi mostenirea.7. Nu privi pe ulitele cetatii, nici nu rataci prin locurile ei dosnice.

7


8/45

8. Intoarce-ti ochii de la femeia frumoasa si nu-ti opri privirea la frumusetea straina. Cu

frumusetea femeii multi s-au ratacit, caci din aceasta iubirea se aprinde ca un foc.

9. Nu te aseza nicidecum langa o femeie maritata si nu petrece cu ea la masa band, ca nu

cumva inima ta sa fie cucerita de vrajile ei si in patima ta sa nu fii tarat la pieire.

10. Nu parasi un prieten vechi, caci cel nou nu este asemenea lui. Prieten nou, vin nou; lasa-l

sa se invecheasca si-l bea cu placere.11. Nu ravni izbanda pacatosului, caci nu stii care cum se va sfarsi.

12. Nu-ti face placere din placerea nelegiuitului; adu-ti aminte ca nu vor ramane nepedepsiti

pana la iad.

13. Stai departe de omul care este in stare sa ucida si nu te vei teme nicidecum de moarte. Si

daca te apropii de el, pazeste-te de orice greseala, caci ar putea sa-ti ia viata. Sa stii bine ca

esti inconjurat de curse si ca mergi pe margine de ziduri de cetate.

14. Cerceteaza cat poti pe aproapele tau si ia sfat de la intelepti.

15. Stai de vorba cu oamenii intelepti si tot cuvantul tau sa fie despre legea Celui Preainalt.

16. Cei drepti sa fie oaspetii tai si in frica Domnului sa fie lauda ta.

17. Un lucru facut de mana de mester este vrednic de lauda, dar conducatorul poporului sa fie

iscusit la cuvant.18. Cel care vorbeste bine este temut in cetate, si flecarul este urat.

CAPITOLUL 10

Lauda stapanirii intelepte. Despre ferirea de semetie. Sa nu se necinsteasca saracul cel drept,

nici sa se laude bogatul cel pacatos.

l. Conducatorul intelept indrumeaza bine pe poporul sau, si carmuirea omului priceput este cu

buna randuiala.

2. Dupa cum este judecatorul poporului, asa sunt si slujitorii lui si cum este mai-marele

cetatii, asa sunt toti cei ce locuiesc in ea.

3. Un rege neinvatat va pierde pe poporul sau, si cetatea sporeste prin intelepciunea mai-

marilor ei.

4. In mana Domnului este stapanirea pamantului si la vremea sa va ridica pe cel folositor la

carmuire.

5. In mana Domnului este izbanda omului si Domnul este Cel Care pune marirea Sa pe

fruntea stapanitorului.

6. Sa nu te manii pentru orice nedreptate pe aproapele si nimic nu face cu patima si cu

nechibzuinta.

7. Urata este inaintea Domnului si inaintea oamenilor trufia, caci fata de amandoi ea este

pacatul nedreptatii.

8. Imparatia de la un neam trece la alt neam, pentru strambatati si pentru semetii si pentruavutii.

9. Pentru ce se trufeste cel ce este pamant si cenusa, cand in viata el le leapada mereu

dinauntrul sau? 10. Boala indelungata o taie doctorul si imparatul astazi este si maine va muri.

11. Ca murind, omul va mosteni serpi si fiare si viermi.

12. Inceputul trufiei omului este a parasi pe Dumnezeu si a-si intoarce inima sa de la Cel care

l-a facut.

13. Inceputul pacatului este trufia, si cel care staruieste in ea este ca si cand i-ar ploua

uraciune.

14. Pentru aceea, minunate certari a adus Domnul si i-a surpat pe ei pana in sfarsit.

15. Scaunele celor mai mari le-a surpat Domnul si a pus pe cei blanzi in locul lor.

16. Radacinile neamurilor le-a smuls Domnul si a rasadit pe cei smeriti in locul lor.17. tarile neamurilor le-a surpat Domnul si le-a stricat pana la temeliile pamantului.

8


9/45

18. A slabit pe multi dintre ei si i-a pierdut si a facut sa inceteze de pe pamant pomenirea lor.

19. Nu s-a harazit oamenilor trufia, nici urgia maniei celor care se nasc din femei.

20. Care este neamul vrednic de cinste? Neamul omenesc.

21. Care este neamul cel cinstit? Cel care se teme de Domnul.

22. Care este neamul fara de cinste? Tot neamul omenesc.

23. Care este neamul fara de cinste? Neamul care nu tine poruncile.24. Intre frati, povatuitorul lor cinstit este, si cei ce se tem de Domnul sunt la fel inaintea

ochilor Lui.

25. Lauda celui bogat si a celui cinstit si a celui sarac este frica Domnului.

26. Nu este drept a batjocori pe saracul cel intelept si nu se cuvine a mari pe omul cel pacatos.

27. Cel mare si judecatorul si cel puternic se vor mari, dar nici unul dintre ei nu este mai mare

decat cel care se teme de Domnul.

28. Robului intelept ii vor sluji cei slobozi si barbatul intelept nu va carti cand este dojenit.

29. Nu te face intelept cand faci lucrul tau, nu te mari in vremea necazului tau.

30. Mai bun este cel care lucreaza intru toate, decat cel care umbla sau se mareste si este lipsit

de paine.

31. Fiule, intru smerenie mareste sufletul tau si ii da lui cinste dupa vrednicia lui.32. Pe cel care pacatuieste asupra sufletului sau, cine-l va indrepta? Si cine va cinsti pe cel

care isi face de ocara viata sa?

33. Saracul este cinstit pentru stiinta sa si cel bogat este cinstit pentru avutiile sale.

34. Iar cel care este de lauda intru saracie, cu cat mai mult ar fi de cinste daca ar ajunge

bogat? Si cel dispretuit intru avutie, in saracie cu cat mai mult va fi dispretuit?

CAPITOLUL 11

Urmarile intelepciunii.

1. Intelepciunea inalta capul celui smerit si-l face sa sada intre cei mari.

2. Sa nu lauzi pe om pentru frumusetea lui si sa nu te scarbesti de om pentru chipul lui.

3. Mica este intre cele zburatoare albina, dar rodul ei intrece orice dulceata.

4. Cu imbracamintea hainelor sa nu te lauzi, nici in ziua maririi sa nu te trufesti, ca minunate

sunt lucrurile Domnului si ascunse faptele Lui intre oameni.

5. Multi tirani au cazut pe pamant, iar cel la care nu se gandea nimeni a purtat stema.

6. Multi puternici au fost necinstiti foarte si cei mareti au fost dati in mainile altora.

7. Mai inainte de a cerceta, nu huli; cunoaste intai si atunci dojeneste.

8. Mai inainte de a nu auzi, nu raspunde; si nu taia nimanui sirul cuvintelor.

9. Pentru lucrul care nu-ti este de folos, nu te certa si la judecata pacatosilor sa nu stai

impreuna cu ei.

10. Fiule! Nu te amesteca in multe lucruri,11. Ca de te vei amesteca in multe lucruri, nu vei fi fara de vina.

12. Si de vei alerga, nu vei prinde, si de vei fugi, nu vei scapa.

13. Este cate un om care se osteneste si munceste si se sarguieste si cu atat mai mult este

sarac.

14. Este cate un om slab si fara de ajutor, lipsit de putere si impovarat de saracie,

15. Si ochii Domnului au cautat spre el cu bine si l-au ridicat din smerenia lui si au inaltat

capul lui, si s-au mirat de el multi.

16. Cele bune si cele rele, viata si moartea, saracia si avutia de la Domnul sunt.

17. Darul Domnului ramane la cei binecredinciosi si bunavointa Lui in veac bine va spori.

18. Este cate un om care se imbogateste prin multa grija si zgarcenie si aceasta este partea

ostenelilor lui,19. Zicand: Am aflat odihna si acum voi manca din bunatatile mele,

9


10/45

20. Si nu stie ca vremea trece si va muri si le va lasa altora.

21. Stai in ce te-ai fagaduit tu si intru aceea indeletniceste-te si petrece, si intru lucrul tau

sporeste.

22. Nu te mira de lucrarile pacatosului; nadajduieste in Domnul si ramai intru osteneala ta.

23. Ca lesne este inaintea Domnului a imbogati pe cel sarac degraba si fara de veste.

24. Binecuvantarea Domnului este plata celui credincios si intr-un ceas, degraba, rasarebinecuvantarea Lui.

25. Sa nu zici: De ce am nevoie? Si de acum, care va fi averea mea?

26. Sa nu zici: Am destule, pentru ce sa ma mai necajesc de acum:

27. In ziua bunatatilor este uitarea rautatilor si in ziua rautatilor nu este pomenirea bunatatilor.

28. Ca lesne este inaintea Domnului, in ziua sfarsitului, sa dea omului dupa caile lui.

29. Vremea de restriste aduce uitarea desfatarilor si la sfarsitul omului se vor descoperi

lucrurile lui.

30. Mai inainte de sfarsit pe nimeni sa nu-l socotesti fericit, ca in fiii sai se va cunoaste omul.

31. Nu baga pe tot omul in casa ta, ca multe sunt mestesugirile celui viclean.

32. Potarniche inchisa in cosnita, asa este inima trufasului, si ca iscoada priveste caderea.

33. Ca cele bune le intoarce cu viclenie in rele si pentru cele bune te va huli.34. Dintr-o scanteie de foc se inmulteste jarul, si omul pacatos pandeste sangele.

35. Pazeste-te de cel raufacator, ca rele mestesugeste, ca nu cumva sa te faca sa fii pururea de

batjocura.

36. Daca lasi pe cel strain sa locuiasca la tine, el iti va face tulburari si te va instraina de la ale

tale.

CAPITOLUL 12

Binefacerile intelepciunii. Recunoasterea prietenului si a dusmanului.

1. De faci bine, sa stii cui faci, si vei avea multumire pentru fapta ta buna.

2. Fa bine celui binecredincios si vei afla rasplatire, daca nu de la el, de la Cel Preainalt.

3. Nu este bine pentru cel care pururea petrece in rautati si nu da milostenie.

4. Da celui binecredincios, si sa nu ajutorezi pe cel pacatos.

5. Fa bine celui smerit, si nu da celui nelegiuit.

6. Tine painile lui si nu-i da, ca nu cumva acela sa se intareasca asupra ta.

7. Ca indoite rautati vei afla in toate bunatatile pe care i le vei face.

8. Caci si Cel Preainalt a urat pe cei pacatosi, si celor nelegiuiti va rasplati cu pedeapsa.

9. Da celui bun, si nu ajuta pe cel pacatos.

10. Nu se arata fin fericire cel care este prieten, nici in cele rele nu se ascunde vrajmasul.

11. Cand ii merge bine omului, vrajmasii lui se intristeaza, iar cand ii merge rau, si prietenul

se fereste de el.12. Nu te increde in vrajmasul tau in veci; ca in ce chip arama cocleste, asa si rautatea lui.

13. Si de se va smeri sa umble plecat, fii cu luare aminte si te pazeste de el.

14. Si sa fii fata de el ca si cel care sterge oglinda, si vei cunoaste ca n-a lepadat toata rugina.

15. Nu-l pune sa stea langa tine, ca sa nu te impinga pe tine si sa stea el in locul tau.

16. Sa nu-l pui sa sada de-a dreapta ta, ca nu cumva sa caute scaunul tau, si mai pe urma vei

cunoaste cuvintele mele si de graiurile mele te vei umili.

17. Cui ii va fi mila de descantatorul cel muscat de sarpe si de toti cei care se apropie de fiare?

18. Asa si de cel care merge la omul pacatos si se invaluie cu pacatele lui.

19. Un ceas va ramane cu tine, iar de te clatini, nu va ramane cu tine.

20. Cu buzele sale te va indulci vrajmasul si multe iti va sopti si iti va grai bune,

21. Dar in inima va sfatui sa te surpe in groapa. Cu ochii va lacrima vrajmasul,22. Dar de va afla vreme, nu se va satura de sange.

10


11/45

23. De ti se vor intampla rele, il vei afla pe el acolo inaintea ta; cu ochii sai va lacrima

vrajmasul, si, ca si cum ti-ar ajuta, va sapa sub picioarele tale.

24. Va clatina capul sau si va bate in palmele sale, si multe va sopti, si va schimba fata sa.

CAPITOLUL 13

Primejdioasa este unirea cu cel mandru, bogat si puternic. Iubirea de Dumnezeu si deaproapele, purtarea bogatului cu cel sarac.

l. Cel care se atinge de smoala se va manji si cel care se insoteste cu cel trufas asemenea lui va

fi.

2. Povara mai grea decat poti sa nu ridici; asa si cu cel mai tare decat tine si mai bogat nu te

insoti.

3. Cum se va intovarasi oala de pamant cu caldarea? Caldarea va izbi oala, si oala se va

sparge.

4. Bogatul a facut strambatate, si tot el s-a maniat.

5. Celui sarac i s-a facut strambatate si el se roaga pentru iertare.

6. Pana ii vei fi de folos, va lucra cu tine; iar de vei ajunge sarac te va parasi.7. De ai, va trai cu tine, si te va saraci si nu-i va fi mila.

8. Daca are nevoie de tine, te va lingusi cu fel de fel de vorbe si-ti va zambi si-ti va da

nadejde.

9. Va grai tie cele bune si va zice: Ce-ti trebuie? Si te va indatora cu ospetele sale pana ce-ti

va goli punga de doua, trei ori si mai pe urma va rade de tine.

10. Dupa aceea te va vedea si te va parasi si va da din cap in fata ta.

11. Ia aminte sa nu te inseli si sa nu te copleseasca veselia ta.

12. Cand te cheama cel puternic, fa-te ca si cum te-ai feri si cu atat mai mult te va chema.

13. Nu te vari, ca sa nu fii dat afara, nici nu sta departe, ca sa nu fii uitat.

14. Nu lungi vorba cu el, nici nu crede cuvintelor celor multe ale lui.

15. Ca te va ispiti cu vorba cea multa si, ca si cum ar rade, te va intreba.

16. Nemilostiv este cel care nu-si tine cuvintele, si nu vei scapa de rau si de legaturi.

17. Pazeste-te si foarte bine ia seama, fiindca umbli spre caderea ta.

18. Tot dobitocul iubeste pe cel asemeni siesi si tot omul pe aproapele sau.

19. Tot trupul se insoteste cu cel de felul sau si omul se va insoti cu cel asemenea lui.

20. Oare se va insoti lupul cu mielul? Asa si cel pacatos cu cel cuvios.

21. Ce pace are leoaica cu cainele? Si ce pace are cel bogat cu cel sarac?

22. Vanatul leilor sunt asinii salbatici in pustiu; asa si pasunea celor bogati sunt saracii.

23. Urata este trufasului smerenia; tot asa si bogatului ii este urat saracul.

24. Pe bogat, cand se clatina, il reazima prietenii; iar cel sarac, cand cade, este respins de

prietenii sai.25. Bogatul, cand aluneca, multi sunt care il sprijina; cand spune cuvinte nebunesti, ii dau

dreptate.

26. Cel smerit a gresit, si toii il cearta pe el; grait-a intelepteste, si nu este bagat in seama.

27. Bogatul a vorbit, si toti au tacut, si cuvantul lui pana la nori l-a inaltat.

28. Saracul a grait, si zic: Cine este acesta? Si de se impiedica, il rastoarna pe el.

29. Buna este avutia la cel care este fara de pacat si rea este saracia in gura celui nelegiuit.

30. Inima omului schimba fata lui ori spre bune, ori spre rele.

31. Fata vesela este semn ca inima intru cele bune petrece; iar aflarea intelepciunii cere

cugetare cu osteneala.

CAPITOLUL 14Intrebuintarea bunurilor vremelnice. Stapanirea limbii si deprinderea intelepciunii.

11


12/45

l. Fericit barbatul care n-a alunecat cu gura sa si nu se raneste cu amaraciunea pacatului.

2. Fericit este cel pe care nu-l invinovateste sufletul lui si care n-a cazut de la nadejdea sa.

3. Barbatului zgarcit nu-i sunt bune avutiile, si omul pizmataret ce intelege din averea sa?

4. Cel care aduna, lipsindu-se pe sine, altora aduna si cu bunatatile lui altii se vor desfata.

5. Cel care este rau pentru el insusi cui va fi bun? Si nu se va veseli cu averile sale.

6. Nimic nu este mai rau decat cel care se pizmuieste pe sine; si aceasta este rasplatirearautatii lui.

7. Si de face bine, din uitare face; iar mai pe urma arata rautatea sa.

8. Rau este cel care pizmuieste cu ochiul, Si cel care isi intoarce fata, si cel care trece cu

vederea sufletele.

9. Ochiul lacomului nu se satura cu partea sa si nedreptatea celui rau usuca sufletul.

10. Ochiul rau pizmuieste pentru paine si la masa sa va fi lipsit.

11. Fiule! Cat vei putea fa-ti bine tie si adu Domnului prinoase vrednice.

12. Adu-ti aminte ca moartea nu zaboveste si hotararea mortii nu ti s-a aratat.

13. Mai inainte de a muri fa bine prietenului si dupa cat poti intinde si da lui.

14. Nu lasa nici o zi buna sa treaca fara folos si partea ta din bucuria cuviincioasa sa nu te

treaca.15. Oare nu altora vei lasa averea ta si bunurile tale nu vor fi impartite la sorti?

16. Da si ia si sfinteste-ti sufletul; ca in seol nu este a cauta desfatari.

17. Tot trupul ca o haina se invecheste, ca legatura din veac este cu moarte a muri.

18. Ca frunzele cele ce inverzesc in capac des, unele cad, altele rasar,

19. Asa este rodul trupului si al sangelui: unul moare si altul se naste.

20. Tot lucrul ce se strica se sfarseste, si cel ce-l face se va duce cu el.

21. Fericit barbatul care intru intelepciune se va sfarsi si care va vorbi cu pricepere;

22. Cel care socoteste caile ei in inima sa si cele ascunse ale ei le gandeste;

23. Cel care alearga dupa ea ca un iscoditor si la caile ei privegheaza;

24. Cel care se uita pe ferestrele ei si la usile ei asculta.

25. Cel care salasluieste aproape de casa ei va implanta tarusii in peretii ei, va intinde cortul

sau in preajma ei si se va salaslui intru odihna bunatatilor.

26. Va pune pe fiii sai sub acoperamantul ei, si sub ramurile ei va petrece.

27. Va scapa sub ea de fierbinteala si intru marirea ei se va odihni.

CAPITOLUL 15

Despre folosul temerii de Dumnezeu si al intelepciunii. Vointa omului.

1. Cel care se teme de Domnul va face cele bune, si cel care tine legea o va cuprinde pe ea.

2. Si-l va intampina ca o mama si ca femeia tineretilor il va primi.

3. Il va hrani cu painea intelegerii, si cu apa intelepciunii il va adapa.4. Rezema-se-va intru ea si nu se va clatina; se va tine de ea si nu se va rusina.

5. Si il va inalta pe el mai mult decat pe cei de aproape ai lui si in mijlocul adunarii va

deschide gura lui.

6. Desfatare si cununa de bucurie si nume vesnic va mosteni.

7. Oamenii cei nebuni nu vor cuprinde intelepciunea si barbatii cei pacatosi nu o vor vedea;

8. Departe este de trufie si oamenii cei mincinosi nu-si vor aduce aminte de ea.

9. Nu este frumoasa lauda in gura pacatosului, ca nu este de la Domnul trimisa lui.

10. Ca intru intelepciune se va grai lauda si Domnul o va indrepta pe ea.

11. Sa nu zici: Domnul m-a departat, ca cele ce El le-a urat nu le va face.

12. Sa nu zici: El m-a inselat; n-are El lipsa de omul pacatos.

13. Toata uraciunea o uraste Domnul, si nu este iubita celor care se tem de Dansul.14. El din inceput a facut pe om si l-a lasat in mana sfatului sau.

12


13/45

15. De vei vrea, vei tine poruncile si credinta si vei face cele bine-placute.

16. Pus-a inaintea ta foc si apa, si ori la care vei vrea, vei intinde mana ta.

17. Inaintea oamenilor este viata si moartea si oricare le va placea li se va da,

18. Ca multa este intelepciunea Domnului; tare este El intru putere si vede toate.

19. Si ochii Lui sunt peste cei care se tem de El, si El va cunoaste tot lucrul omului.

20. Si nimanui n-a poruncit sa lucreze nelegiuit si nimanui n-a dat libertate sa pacatuiasca.

CAPITOLUL 16

Cresterea rea a copiilor. Mila Domnului spre cei buni. Pedeapsa necredinciosilor.

1. Nu pofti multime de fii fara de folos, nici te bucura de fiii nelegiuiti.

2. De se vor inmulti, nu te bucura de ei, daca nu este frica lui Dumnezeu cu ei.

3. Nu te increde in lungimea vietii lor si nu nadajdui intru multimea lor.

4. Ca mai bun este unul decat o mie si a muri fara de fii, decat a avea fii fara de frica lui

Dumnezeu.

5. Ca un intelept va umple cetatea de locuitori; iar neamul celor nelegiuiti se va pustii.

6. Multe ca acestea am vazut cu ochii mei, si mai tari decat acestea a auzit urechea mea.7. Intru adunarea pacatosilor se va atata foc; si in neamul neascultatorilor s-a aprins manie.

8. Nu s-a milostivit spre uriasii cei de demult, care s-au departat de El prin trufia lor.

9. N-a iertat pe cei care locuiau cu Lot, ci i-a urgisit pentru trufia lor.

10. Nu i S-a facut mila de neamul pierzarii, care se inaltase intru pacatele sale.

11. Tot asa si cu cei sase sute de mii de pedestri adunati intru invartosarea inimii lor.

12. De va fi unul vartos la cerbice, minune va fi de se va indrepta.

13. Ca mila si mania la El sunt; El poate sa Se milostiveasca si sa Se manie.

14. Precum este multa mila Lui, asa este multa si certarea Lui; pe om dupa faptele lui il

judeca.

15. Nu va scapa pacatosul cu pradaciunile lui, nici va intarzia rabdarea celui binecredincios.

16. La toata milostenia va face loc; fiecare dupa faptele sale va afla.

17. Sa nu zici: De Domnul ma voi ascunde; oare dintru inaltime isi va aduce cineva aminte de

mine?

18. Intru popor mare nu voi fi pomenit, ca ce este sufletul meu intru atata multime de fapturi?

19. Iata cerul si cerul cerului lui Dumnezeu, oceanul si pamantul se cutremura cand Domnul

le cerceteaza.

20. Asemenea muntii si temeliile pamantului, cand va cauta spre ele, de frica se vor

cutremura.

21. Dar la acestea nu gandeste inima omului si de caile Lui cine-si va aduce aminte?

22. Ca viforul pe care nu-l vede omul, astfel cele mai multe lucruri ale lui Dumnezeu sunt

ascunse.23. Lucrurile dreptatii Lui cine le va vesti? Sau cine le va astepta? Ca departe este

fagaduinta.

24. Asa cugeta omul lipsit de intelegere; iar barbatul cel fara de minte si ratacit cugeta cele

nebune.

25. Asculta, fiul meu! Si invata stiinta si ia aminte cu inima ta la cuvintele mele.

26. Arata-voi in cumpana invatatura si cu de-amanuntul voi vesti stiinta.

27. Intru judecata Domnului lucrurile Lui sunt asa din inceput si de cand le-a facut a deosebit

partile lor.

28. El a randuit pentru totdeauna lucrurile Sale si a hotarat pentru vecie rastul lor; ele nu stiu

de foame, nici de oboseala si nu contenesc sa-si faca datoria.

29. Nici unul din aceste lucruri nu se ciocneste cu cel de langa el si mereu asculta de poruncaLui.

13


14/45

30. Si dupa aceasta a cautat Domnul pe pamant si l-a umplut de bunatati.

31. Cu tot felul de dobitoace vii a acoperit fata lui si in el va fi intoarcerea lor.

CAPITOLUL 17

Numararea binefacerilor lui Dumnezeu ti indemnarea spre pocainta.

l. Domnul a facut din pamant pe om si iarasi l-a intors in pamant.

2. Zile cu numar si putina vreme i-a dat lui si i-a dat stapanire peste cele ce sunt pe pamant.

3. Dupa cuviinta l-a imbracat cu vartute si dupa chipul Sau l-a facut.

4. Si a pus frica de om peste toata faptura si l-a facut stapan peste fiare si peste pasari.

5. Sfat si limba, ochi, urechi si inima a dat omului ca sa cugete.

6. Cu stiinta intelegerii i-a umplut pe oameni si le-a aratat si bune si rele.

7. Pus-a ochiul Sau peste inimile lor, ca sa le arate marimea lucrurilor Sale.

8. Si numele Sau cel sfant vor lauda, ca sa graiasca marimea lucrurilor Lui.

9. Pusu-le-a stiinta si legea vietii le-a dat-o mostenire.

10. Legatura vesnica a facut cu ei si judecatile Sale le-a aratat.

11. Marimea slavei Sale au vazut ochii lor si marirea glasului Sau a auzit urechea lor.12. Si le-a zis: Feriti-va de nedreptate! Si le-a dat porunci, dand fiecaruia in grija datoriile

catre aproapele sau.

13. Caile lor inaintea Lui sunt pururea, nu se vor ascunde de la ochii Lui.

14. Fiecarui neam a pus povatuitor si partea Domnului este Israel.

15. Toate lucrurile lor, ca soarele sunt inaintea Lui; si ochii Lui neincetat peste caile lor.

16. Nu sunt ascunse nedreptatile lor inaintea Lui si toate pacatele lor sunt inaintea Domnului.

17. Milostenia omului pretuieste la Domnul ca un inel cu pecete si binefacerile omului el le

pastreaza ca lumina ochiului.

18. Apoi Domnul se va scula si le va rasplati, si rasplatirea lor in capul lor o va intoarce.

19. Insa celor care se pocaiesc le-a dat intoarcerea, si pe cei care slabesc ii indeamna la

rabdare.

20. Intoarce-te la Domnul si paraseste pacatele, roaga-te inaintea fetei Lui si imputineaza

sminteala ta.

21. Sarguieste catre Cel Preainalt si te intoarce de la nedreptate si te scarbeste foarte de lucrul

urat.

22. Pe Cel Preainalt, cine-L va lauda in seol? In locul celor vii si al celor ce dau marturisire?

23. De la cel mort, ca de la cel care nu este, a pierit marturisirea. Cel viu si sanatos va lauda

pe Domnul.

24. Cat este de mare milostivirea Domnului si mila spre cei care se intorc la El!

25. Ca nu poate desavarsirea sa fie intru oameni; ca nu este nemuritor fiul omului.

26. Ce este mai luminos decat soarele? si totusi el se intuneca; cu atat mai mult carnea sisangele va cugeta ce este rau.

27. El priveste puterea inaltimii cerului si toti oamenii sunt pamant si cenusa.

CAPITOLUL 18

Milostivirea si indelunga-rabdarea lui Dumnezeu; cumpatarea in vorbe si ferirea de poftele

rele.

1. Cel care traieste in veac a zidit toate deobste.

2. Domnul singur este drept.

3. Nimanui n-a dat putere, ca sa vesteasca lucrurile Lui, si cine va cerca slava Lui?

4. Puterea slavei Lui, cine o va masura? Si cine va putea grai milele Lui?5. Nu pot imputina, nici a adauga, nici a cerca minunile Domnului.

14


15/45

6. Cand va sfarsi omul, atunci va incepe, si cand va inceta, atunci nu va fi.

7. Ce este omul si la ce poate sa fie folositor? Care este partea lui buna si care este partea lui

cea rea?

8. Numarul zilelor omului, cel mult o suta de ani.

9. Ca o picatura de apa din mare si ca un graunte de nisip, asa sunt de putini anii in ziua

veacului.10. Pentru aceea indelung-rabdator este Domnul cu ei si a varsat peste ei mila Sa.

11. Vazut-a si a cunoscut pieirea lor, ca rea este; pentru aceea a inmultit milostivirea Sa.

12. Mila omului catre aproapele sau, iar mila Domnului peste tot trupul;

13. Mustrand si certand si invatand, El intoarce ca un pastor turma Sa.

14. Pe cei care primesc invatatura si pe cei care se sarguiesc spre judecatile Lui ii miluieste.

15. Fiule, in cele bune nu da plangere, si in toata darea nu intrista cu cuvantul.

16. Oare nu roua racoreste caldura? Asa, mai bun este cuvantul decat darea.

17. Oare nu este mai bun cuvantul decat darea cea buna? Si amandoua sunt la omul cel darnic.

18. Nebunul scoate ochii cu dojenile lui si darul celui pizmas face ochii sa lacrimeze.

19. Mai inainte ca sa vorbesti, invata, si mai inainte de boala te ingrijeste.

20. Mai inainte de judecata ispiteste-te pe tine, si in ceasul judecatii vei afla mila.21. Mai inainte de boala smereste-te, si in vremea pacatelor arata intoarcere.

22. Nu te impiedica a implini fagaduinta in vreme buna, si nu astepta pana la moarte ca sa faci

ce ai fagaduit.

23. Mai inainte de a fagadui, pregateste-te, si nu fi ca omul care ispiteste pe Domnul.

24. Adu-ti aminte de mania cea din ziua sfarsitului si de vremea rasplatirii, cand va intoarce

Dumnezeu fata.

25. Adu-ti aminte de foamete in timpul belsugului, si de saracie si lipsa in zilele de bogatie.

26. De dimineata pana seara se schimba vremea si toate sunt grabnice inaintea Domnului.

27. Omul intelept intru toate se va teme, si in zilele pacatelor se va feri de greseala.

28. Tot cel intelegator cunoaste intelepciunea si cel care a aflat-o va da marturie.

29. Cei intelepti la cuvinte si ei s-au inteleptit si au belsug de pilde alese.

30. Dupa poftele tale nu merge si de la poftele tale te intoarce.

31. De vei da sufletului tau placerea poftei, te va face pe tine bucurie vrajmasilor tai.

32. Nu te veseli cu multa desfatare, nici te lega cu ingreunarea ei.

33. Nu te saraci, facand ospete din imprumut, cand n-ai nimic in punga.

CAPITOLUL 19

Despre infranare, limbutie, dojana si smerenia cu viclesug.

l. Lucratorul betiv nu se va imbogati; cine dispretuieste putinul pe care-l are se pagubeste

degraba.2. Vinul si femeile inseala pe cei intelepti.

3. Si cel care se lipeste de desfranate va fi mai nechibzuit;

4. Moliile si viermii il vor mosteni, si sufletul nelegiuit se va starpi.

5. Cel care crede curand este usor de inima si cel care pacatuieste asupra sufletului sau

greseste.

6. Cel desfatat cu inima va fi hulit si cel care uraste vorba mai putin rau va avea.

7. Niciodata nu spune altora ceea ce ai auzit si nimic nu ti se va imputina.

8. Catre prieten si catre vrajmasi nu povesti, si, de nu este pacat, nu-l descoperi.

9. Ca te-a ascultat si te-a cinstit pe tine, dar cu vremea te va uri.

10. Ai auzit cuvant? Sa moara la tine; fii fara grija, ca nu te va sparge.

11. Din pricina unui cuvant care trebuie tainuit, cel nebun se va chinui, ca aceea care nasteprunc.

15


16/45

12. Sageata infipta in coapsele trupului, asa e cuvantul in inima nebunului.

13. Mustra pe prieten, ca nu cumva sa fi facut aceea si, daca a facut, sa nu mai faca.

14. Mustra pe prieten, ca nu cumva sa fi zis si, de a zis, sa nu mai zica.

15. Cerceteaza pe prieten, ca de multe ori este napastuit, si nu crede tot cuvantul.

16. Este cate unul care aluneca, dar nu din suflet, si cine n-a gresit cu limba sa?

17. Dojeneste pe prietenul tau, mai inainte ca sa-l infricosezi, si da loc legii Celui Preainalt.18. Toata intelepciunea este in frica Domnului, si in toata intelepciunea este implinirea legii.

19. Si nu este intelepciunea stiinta rautatii; si unde este sfatul pacatosilor nu teste intelepciune.

20. Este un soi de iscusinta care e uraciune si e nerod care nu are rautate.

21. Mai bun este cel care intelege putin cu frica, decat cel care prisoseste cu mintea si calca

legea.

22. Este un soi de istetime in treburi care este nedreapta, si este cate unul care intoarce

judecata ca sa scoata hotararea placuta lui.

23. Este cate unul care face rau, si umbla smerit, si cele dinlauntru ale lui sunt pline de

viclesug;

24. Care-si pleaca fata sa si se face surd, dar cand nu-i prinzi de veste el va apuca sa-ti strice

25. Si macar ca pentru slabiciunea puterii nu poate pacatui, de va afla vreme, va face rau.26. Din vedere se cunoaste omul, si din chipul fetei se cunoaste cel intelept.

27. Imbracamintea omului, dezvelirea dintilor, cand rade, si calcatura lui vestesc ce este in el.

28. Uneori mustrarea nu este facuta la timp potrivit si cateodata cel care tace se dovedeste

intelept.

CAPITOLUL 20

Despre dreapta intrebuintare a limbii. Darurile si minciuna.

1. Este mult mai bine sa dojenesti decat, tacand, sa fierbi de manie,

2. Si cel care se marturiseste va fi aparat de paguba.

3. Precum este nazuinta famenului a se apropia de fecioara, asa este cel care face judecata cu

sila.

4. Este cate unul care tace si se afla intelept, si este cate unul care se face urat pentru vorba

cea multa.

5. Si este unul care tace, pentru ca n-are ce sa raspunda, si altul care tace, pentru ca stie ca este

vremea sa taca.

6. Omul intelept va tacea pana la vreme, iar cel ingamfat si nebun va trece peste vreme.

7. Cel care inmulteste cuvintele se va face urat tuturor, si cel infumurat de asemenea.

8. Este spor care aduce omului paguba si este castig spre nenorocire.

9. Este dare care nu-ti va folosi, si este dare cu indoita rasplatire.

10. Poate sa-ti vina smerenia dupa slava si se poate ca, dupa smerenie, sa ridici capul pana laslava.

11. Cate unul cumpara multe cu putin, si altul plateste cu sapte parti mai mult.

12. Cel intelept in cuvinte se va face iubit, iar darurile celor nebuni se vor lepada.

13. Darul celui fara de minte nu-ti va folosi; ca ochii lui, in loc de unul, sunt multi.

14. Putine va da si multe va cere, si va deschide gura sa ca un ispravnic.

15. Astazi va da imprumut, si maine va cere inapoi. Urat om este unul ca acesta.

16. Nebunul va zice: N-am nici un prieten si faptele mele cele bune nu primesc nici o

recunostinta.

17. Cei care mananca painea mea sunt rai cu limba.

18. De cate ori si cati il vor batjocori pe el?

19. Mai buna este caderea pe pamant, decat caderea din pricina limbii; asa si caderea celor raiva veni degraba.

16


17/45

20. Un om uracios este ca o gluma proasta, repetata intr-una de neghiobi.

21. Din gura celui prost nu se primeste o pilda, ca nu o va zice la vremea ei.

22. Sunt oameni care sunt opriti de la pacat din pricina saraciei; acestia, in somnul lor, nu sunt

prigoniti de remuscari.

23. Este cate unul care-si pierde viata din rusine neinteleapta si de dragul unui nebun se

ruineaza.24. Si este cate unul care pentru rusine face fagaduieli mari prietenului, si-l castiga pe el

vrajmas in zadar.

25. Batjocura rea este la om minciuna, in gura celor neinvatati pururea va fi.

26. Mai bun este furul decat cel care pururea minte; iar amandoi vor fi mostenitorii pieirii.

27. Naravul omului mincinos este ocara si rusinea lui este cu el pururea.

28. Cel intelept la cuvant se va inalta si omul intelept va placea celor mari.

29. Cel care lucreaza pamantul va inalta stogul sau, si cel care place celor mari se va curati de

nedreptate.

30. Ospetele si darurile orbesc ochii inteleptilor si, ca zabala in gura, abat mustrarile.

31. Intelepciunea ascunsa si comoara nestiuta, ce folos este de amandoua?

32. Mai bun este omul care isi ascunde nebunia sa, decat omul care isi ascunde intelepciuneasa.

CAPITOLUL 21

Indemn a se feri de pacate. Deosebirea intre intelepti si nebuni dupa insusirile lor.

l. Fiule, ai pacatuit? Sa nu mai adaugi inca; si pentru cele mai dinainte ale tale te roaga.

2. Ca de fata sarpelui fugi de pacat; ca de te vei apropia de el, te va musca.

3. Dinti de leu sunt dintii lui, care omoara sufletele oamenilor.

4. Ca sabia cea de amandoua partile ascutita este toata faradelegea; rana ei n-are vindecare.

5. Batjocura si semetia vor pustii avutia; asa si casa celui trufas se va pustii.

6. Rugaciunea saracului patrunde din gura pana la urechile Domnului si judecata Lui degraba

va veni.

7. Cel care uraste mustrarea urmeaza pe pacatos, si cel care se teme de Domnul se va intoarce

din inima.

8. De departe este cunoscut cel cu limba tare, si cel intelept il stie cand aluneca.

9. Cel care isi zideste casa cu bani straini asemenea este celui care isi aduna pietre de

mormant.

10. Calti adunati este adunarea celor fara de lege, si pieirea lor, para de foc.

11. Calea pacatosilor este netezita cu pietre, la sfarsitul ei este groapa iadului.

12. Cel care pazeste legea isi stapaneste cugetul sau; si sfarsitul temerii de Domnul este

intelepciunea.13. Nu se va invata cel care nu este istet; este istetie care inmulteste amaraciunea.

14. Stiinta celui intelept se va inmulti ca un potop, si sfatul lui ca un izvor de viata.

15. Inima nebunului este ca un vas spart si nici o stiinta nu va tine.

16. Cuvantul intelept de-l va auzi cel stiutor, il va lauda si peste el va adauga.

17. Auzit-a cel rasfatat si nu i-a placut si l-a lepadat inapoia sa.

18. Vorba nebunului este ca sarcina in cale; iar prin buzele celui intelept se va afla har.

19. Gura inteleptului se va cauta intru adunare si cuvintele lui le va cugeta in inima.

20. Ca o casa in ruine este intelepciunea prostului, si stiinta nebunului, cuvinte fara rost.

21. Obezi in picioarele celor nebuni este invatatura si ca niste catuse in mana cea dreapta.

22. Nebunul, cand rade, isi inalta glasul, iar omul cuminte abia va zambi.

23. Ca podoaba cea de aur este invatatura la cel intelept si ca bratara in bratul drept.24. Piciorul nebunului grabnic este in casa; iar omul care are multa stiinta se va sfii de

17


18/45


19/45

25. Sa ai credinta catre aproapele tau intru saracia lui, ca impreuna cu el sa te saturi de

bunatatile lui, cand va fi bogat.

26. In vremea nevoii lui sa ramai la el, ca intru mostenirea lui impreuna sa mostenesti.

27. Inaintea focului se arata intai abur de cuptor si fum; asa inaintea varsarilor de sange, intai

injuraturile.

28. Pe prieten a-l acoperi nu ma voi rusina si de la fata lui nu ma voi ascunde deloc.29. Si daca rele mi s-ar intampla din pricina lui, oricine va auzi se va feri de el.

30. O, de ar pune cineva paza gurii mele, si peste buzele mele pecete de intelepciune, ca sa nu

cad din pricina ei si sa nu ma piarda limba mea!

CAPITOLUL 23

Rugaciune catre Dumnezeu pentru dobandirea intelepciunii celei adevarate, pentru infranarea

limbii si a poftelor.

1. Doamne, Parintele si Stapanul vietii mele, nu ma lasa sa ma duca gura mea cum va vrea ea

si nu ingadui sa alunec din pricina ei!

2. Cine va pune peste cugetul meu batai? Si peste inima mea invatatura intelepciunii? Caratacirile mele sa nu fie crutate si sa nu fie ingaduite pacatele?

3. Ca greselile mele sa nu se inmulteasca si pacatele mele sa nu sporeasca si sa nu cad in

mainile potrivnicilor mei si sa nu se bucure de aceasta vrajmasul meu?

4. Doamne, Parintele si Dumnezeul vietii mele! Inaltarea ochilor nu-mi da, si pofta intoarce-o

de la mine.

5. Pofta pantecelui si a impreunarii trupului sa nu ma cuprinda si duhului celui fara de rusine

sa nu ma dai.

6. Invatatura gurii auziti, fiilor; pe aceasta cine o va pazi nu va cadea prins.

7. Din vorbele sale se va prinde pacatosul; ocaratorul si trufasul vor pieri la fel.

8. A jura nu-ti invata gura si a numi pe Cel Sfant nu te obisnui.

9. Ca precum sluga, care adeseori se cerceteaza, multe batai ia, asa si cel care jura si pururea

numeste pe Cel Sfant, de pacat nu se va curati.

10. Barbatul care jura mult se va umple de faradelege si nu se va departa de casa lui biciul.

11. De va gresi, pacatul lui asupra lui va fi, si de nu va fi cu luare aminte indoit greseste.

12. Si de a jurat in desert, nu se va indrepta, ca se va umple de rele casa lui.

13. Este grai care este deopotriva cu moartea; sa nu se afle acesta intru mostenirea lui Iacov.

14. Ca de la cei binecredinciosi toate acestea se vor departa si in pacate ei nu se vor tavali.

15. Cu vorba cea fara de cumpatare nu-ti obisnui gura, ca intru aceea este cuvantul pacatului.

16. Adu-ti aminte de tatal tau si de mama ta, cand sezi in mijlocul celor mari,

17. Ca nu cumva sa uiti de tine in fala lor, casa nu te porti ca un prost,

18. Asa incat sa vrei sa nu te fi nascut si sa-ti blestemi ziua nasterii tale.19. Omul care se obisnuieste cu cuvinte de sudalma, in toate zilele sale, nu se va intelepti.

20. Doua feluri de oameni inmultesc pacatele, si al treilea aduce urgie:

21. Sufletul fierbinte ca focul arzator, care nu se stinge pana ce nu se potoleste;

22. Omul care pofteste in trupul carnii sale si nu va inceta, pana nu va atata foc;

23. Pentru desfranat toata painea este dulce, nu va inceta pana la sfarsit.

24. Omul care pacatuieste in patul sau si zice in inima sa: Cine ma vede?

25. Intuneric este imprejurul meu, peretii ma acopera si nimeni nu ma vede, pentru ce ma

sfiesc?

26. Pacatele mele nu le va pomeni Cel Preainalt. Astfel el se teme numai de ochii oamenilor.

27. Si nu stie ca ochii Domnului de zece mii de ori sunt mai luminosi decat soarele si privesc

la toate caile oamenilor si vad toate partile cele ascunse.28. Mai inainte de a se fi facut, toate sunt cunoscute Lui; asa si dupa ce s-au savarsit.

19


20/45

29. Unul ca acesta in ulitele cetatii se va pedepsi si unde n-a gandit se va prinde.

30. Asa si femeia care-si lasa barbatul si face mostenitor din straini.

31. Ca intai legea Domnului a calcat, al doilea barbatului sau a gresit, al treilea intru desfrau

s-a desfranat, si cu barbat strain a facut copii.

32. Aceasta la adunare se va aduce, si pentru fiii ei pedeapsa va fi.

33. Nu vor spori cu radacina fiii ei, si ramurile ei nu vor da rod.34. Va ramane intru blestem pomenirea ei si ocara ei nu se va sterge.

35. Si vor cunoaste cei ramasi ca nimic nu este mai bun decat frica Domnului si nimic nu este

mai dulce decat a tine poruncile Domnului.

36. Cinste mare este a urma pe Dumnezeu, ca lungimea zilelor vei lua de la El.

CAPITOLUL 24

Lauda intelepciunii. Folosul si cum se dobandeste inceperea ei.

1. Intelepciunea isi este lauda siesi si in mijlocul poporului se va mari.

2. Intru adunarea Celui Preainalt va deschide gura sa si inaintea puterii Lui se va lauda:

3. Eu din gura Celui Preainalt am iesit si ca negura am acoperit pamantul.4. Eu intru cele inalte m-am salasluit si scaunul meu este in stalp de nor.

5. Am strabatut de jur imprejur balta cerului si in fundul adancurilor am umblat.

6. In valurile marii si m tot pamantul si in tot poporul si neamul sunt stapana.

7. Dupa toate acestea am cautat odihna si am zis: Intr-a cui mostenire voi salaslui?

8. Atunci mi-a poruncit mie Facatorul tuturor si Cel care m-a facut a asezat locasul meu,

9. Si a zis: Intru Iacov locuieste si intru Israel mosteneste.

10. Mai inainte de veac din inceput m-a zidit si pana in veac nu ma voi sfarsi.

11. In locasul cel sfant, inaintea lui am slujit si asa in Sion m-am intarit.

12. In cetatea cea iubita la fel m-a odihnit si in Ierusalim este puterea mea.

13. Si m-am inradacinat in popor marit; in partea Domnului, a mostenirii Lui.

14. Ca un cedru in Liban m-am inaltat si ca un chiparos in muntii Ermonului,

15. Ca un finic la tarmuri m-am inaltat si ca rasadurile trandafirului in Ierihon.

16. Ca un maslin frumos in camp si m-am inaltat ca un paltin.

17. Ca scortisoara si balsamul mirositor am dat miros si ca smirna cea aleasa am raspandit

mireasma.

18. Ca galbenul si ca onixul si ca stactia si ca aerul miresmelor din cortul marturiei.

19. Eu ca un terebint am intins ramurile mele si ramurile mele sunt ramurile maririi si ale

darului.

20. Sunt ca o vila cu ramuri incantatoare, dar si florile mele sunt rodul maririi si al bogatiei.

21. Apropiati-va de mine cei ce ma poftiti si va saturati din roadele mele.

22. Ca pomenirea mea este mai dulce decat mierea si mostenirea mea decat fagurele mierii.23. Cei care ma mananca pe mine iar vor flamanzi; si cei care ma beau iar vor inseta.

24. Cel care ma asculta pe mine nu se va rusina si cei care lucreaza intru mine nu vor

pacatui.

25. Toate acestea sunt cartea legaturii Dumnezeului celui Preainalt, legea pe care a poruncit-o

Moise mostenire adunarilor lui Iacov.

26. Aceasta lege face sa curga ca Fisonul intelepciunea si ca Tigrul, in zilele primaverii.

27. Ea umple, ca Eufratul, intelegerea si ca Iordanul, in zilele secerii.

28. Si arata ca lumina invatatura, ca Ghihonul in zilele culesului.

29. Cel dintai n-a cunoscut-o desavarsit; asijderea si cel de pe urma nu a dat de hotarele ei.

30. Mai mult decat marea s-a inmultit cugetul ei si sfatul ei decat adancul cel mare.

31. Si eu ca o albie de rau si ca un izvor de apa am iesit din rai.32. Zis-am: Voi adapa gradina mea si voi imbata sadirea mea.

20


21/45

33. Iata s-a facut mie din albie rau si din raul meu s-a facut mare.

34. Ca invatatura ca zorile o raspandesc si o arat pana departe.

35. Si ca proorocia voi turna invatatura si o voi lasa pe ea in neamurile veacurilor.

36. Vedeti ca nu numai pentru mine m-am ostenit, ci pentru toti cei care cauta intelepciunea.

CAPITOLUL 25Trei lucruri sunt placute lui Dumnezeu, si trei urate. Noua cugetari fericesc inima. Despre

femeia limbuta si rea.

l. Cu trei lucruri m-am impodobit si m-am sculat frumoasa inaintea Domnului si inaintea

oamenilor:

2. Unirea fratilor, dragostea intre prieteni si barbatul cu femeia care se inteleg bine unul cu

altul.

3. Iar trei lucruri a urat sufletul meu si foarte m-am scarbit de viata lor:

4. Saracul trufas, bogatul mincinos si batranul desfranat si lipsit de intelepciune.

5. In tineretile tale n-ai adunat, si cum vei afla la batranetile tale?

6. Cat de frumos lucru este caruntetelor judecata si celor batrani a cunoaste sfatul.7. Cat este de frumoasa la cei batrani intelepciunea si la cei mari intelegerea si sfatul!

8. Cununa batranetilor este cunoasterea multor lucruri si marirea lor, frica Domnului.

9. Noua cugetari am fericit in inima mea si a zecea o voi grai cu limba.

10. Omul care are bucurie de fii si care traieste si vede caderea vrajmasilor.

11. Fericit este cel care locuieste cu femeie intelegatoare si care cu limba n-a alunecat si care

n-a slujit celui mai putin vrednic decat sine.

12. Fericit este cel care a aflat intelepciunea si cel care o graieste la urechile celor care o

asculta.

13. Cat de mare este cel care a aflat intelepciunea? Ca nu este altul mai mare decat cel care se

teme de Domnul.

14. Frica Domnului toate le covarseste si cel care o tine pe ea, cui se va asemana?

15. Nici o rana nu este ca rana inimii si nici o rautate nu este ca rautatea femeii.

16. Nici o asuprire nu este ca asuprirea celor care te urasc si nici o izbanda nu este ca izbanda

vrajmasilor.

17. Nu este cap mai inveninat decat capul sarpelui si nu este manie ca mania vrajmasului.

18. Mai bine voiesc a locui cu leu si cu balaur, decat a locui cu femeia cea rea.

19. Rautatea femeii ii schimonoseste obrazul si-i intuneca fata ca un sac.

20. Barbatul ei sade la masa in mijlocul vecinilor si fara voia lui geme amar.

21. Orice rautate este mica pe langa rautatea femeii; soarta pacatosului sa cada pese ea.

22. Cum este suisul nisipos sub picioarele batranului, asa este femeia limbuta pentru barbatul

linistit.23. Nu cauta la frumusetea femeii si nu o pofti pentru frumusetea ei.

24. Sminteala, uraciune si rusine este cand femeia hraneste pe barbatul sau.

25. Inima infranta si fata trista si rana inimii este femeia rea.

26. Maini lenese si genunchi slabanogi este femeia rea, care nu-si fericeste barbatul sau.

27. De la femeie este inceputul pacatului si prin ea toti murim.

28. Nu da apei loc sa iasa, nici femeii rele putere asupra ta.

29. De nu umbla dupa mana ta, de la trupul tau departeaz-o.

CAPITOLUL 26

Lauda femeilor celor bune, mustrarea celor rele si paza fetelor.

21


22/45

l. Fericit este barbatul femeii celei bune si numarul anilor lui indoit este.

2. Femeia vrednica inveseleste pe barbatul sau si anii lui ii va umple de pace.

3. Femeia buna este parte buna si este data castig celor care se tem de Domnul.

4. Fie bogat, fie sarac, sotul ei are inima voioasa si in toata vremea fata vesela.

5. De trei lucruri s-a temut inima mea si de al patrulea ma infricosez:

6. De para cetatii, de adunarea poporului si de asuprirea mincinoasa; acestea toate sunt mairele decat moartea.

7. Durere inimii si jale este femeia geloasa asupra altei femei si viciul limbii in toate se

amesteca.

8. Ca boii care nu se potrivesc la jug este femeia rea; cel care o tine pe ea este ca si cel care

prinde scorpie.

9. Urgie mare este femeia betiva si rusinea sa nu o va acoperi nimic.

10. Desfranarea femeii in ridicarea ochilor si in genele ei se cunoaste.

11. Peste fata cea fara de rusine intareste paza, ca nu cumva, afland prilej, sa-si implineasca

pofta sa.

12. De ochiul nerusinat fereste-te si nu te mira de-ti va gresi.

13. Precum calatorul insetat isi deschide gura si bea din orice apa ii vine la indemana,14. Asa si ea in preajma oricarui par va sedea si inaintea sagetii va deschide tolba.

15. Harul femeii va veseli pe barbatul ei si oasele lui le va intari stiinta ei.

16. Darul Domnului este femeia tacuta si femeia bine crescuta nu are pret pe pamant.

17. Dar peste dar este femeia rusinoasa si nici o comoara nu pretuieste cat o femeie infranata.

18. Soarele cand rasare intru cele inalte ale Domnului si frumusetea femeii celei bune,

podoaba este casei sale.

19. Lumina care lumineaza in sfesnicul cel sfant, asa este un chip frumos pe un trup bine

implinit.

20. Stalpi de aur pe temeiuri de argint si picioarele frumoase peste talpile cele bine-intarite.

21. Fiule, pazeste-ti intreaga floarea varstei tale si nu da altora taria ta.

22. Pentru doua lucruri se intristeaza inima mea si pentru al treilea imi vine manie:

23. Omul bogat care se caliceste si rabda de foame si oamenii cei cu nume mare cand nu sunt

bagati in seama.

24. Cand se abate cineva de la dreptate la pacat, Domnul pe acela-l va gati spre sabie.

25. Greu scapa negutatorul de greseala si carciumarul nu este fara de pacat.

CAPITOLUL 27

Despre lipsa si scumpete. Despre cumparare si vanzare. Infranarea limbii, castigarea

prietenilor.

l. Din pricina banilor, multi au pacatuit si cine cauta sa se imbogateasca isi intoarce ochiul dela dreptate.

2. Intre incheieturile pietrelor se infige tarusul si intre vanzare si cumparare se va strange

pacatul.

3. De nu se va tine cineva pe sine cu sarguinta in frica Domnului, curand se va narui casa lui.

4. Cand se clatina ciurul, raman gunoaiele; tot asa si pleava omului in vorbele lui.

5. Vasele olarului le lamureste cuptorul; iar ispita omului cugetul lui.

6. Cum a fast lucrat pomul, arata rodul lui; asa si cuvantul arata gandul cel din inima omului.

7. Sa nu lauzi pe nimeni inainte de a vorbi cu el, caci cuvantul este piatra de incercare u

omului.

8. De vei alerga dupa dreptate, o vei prinde si te vei imbraca cu ea ca si cu o haina lunga de

marire.9. Pasarile la cele ce sunt asemenea lor poposesc si adevarul la cei care il fac se intoarce.

22


23/45

10. Leul pandeste vanatul; asa si pacatele pe cei care fac nedreptati.

11. Vorba celui cuvios este totdeauna cu intelepciune; iar cel nebun se schimba ca luna.

12. Cand te afli in mijlocul prostilor, cruta-ti vremea; iar cu cei intelepti zaboveste fara teama.

13. Vorbirea prostilor este o groaza si rasul lor izbucneste in desfatarile pacatului.

14. Vorba celui care mult se jura zbarleste parul si cand se cearta iti asurzeste urechile.

15. Varsare de sange vine din vrajba trufasilor si sudalma lor este grea la auz.16. Cel care descopera tainele a pierdut credinta si nu va afla prieten dupa inima sa.

17. Iubeste pe prieten si fii credincios cu el; iar de vei descoperi tainele lui, nu vei mai fi

prieten cu el.

18. Caci precum un om si-a pierdut mostenirea, asa si tu ai pierdut prietenia aproapelui tau.

19. Si ca si cum ai fi slobozit o pasare din mana ta, asa ai scapat pe prietenul tau si nu-l vei

mai castiga pe el.

20. Nu alerga dupa el, ca mult s-a departat si a fugit ca o caprioara din lat.

21. Ca rana se poate lega si pentru vrajba este pace; iar cel care a descoperit tainele a pierdut

increderea.

22. Cel care face cu ochiul mestesugeste rele si cel intelept se va departa de el.

23. Inaintea ochilor tai, indulci-va gura sa si de cuvintele tale se va mira, laudandu-te;24. Iar in spate isi va schimba vorbirea si iti va pune in seama cuvinte care ranesc.

25. Multe am urat, dar pe acesta mai mult decat orice; si Domnul il va uri de asemenea.

26. Cel care arunca piatra in sus, peste capul sau o arunca si lovitura vicleana da nastere la

rani.

27. Cel care sapa groapa altuia va cadea el in ea si cel care intinde cursa se va prinde in ea.

28. Cel care face rele, peste el vor cadea si nu va cunoaste de unde-i vin.

29. Batjocura, sudalma este partea celor trufasi si pedeapsa ca leul va pandi asupra lor.

30. In lat se vor prinde cei care se bucura de caderea celor drepti si durerea ii va mistui mai

inainte de a muri.

31. Mania si urgia sunt lucruri urate; si barbatul pacatos le tine minte.

CAPITOLUL 28

A nu pofti izbanda, ci a ierta strambatatea. Rautatile limbii, primejdiile si infranarea ei.

l. Cel care se razbuna, de la Domnul va afla pedeapsa si pacatele lui le va tine minte.

2. Iarta nedreptatea aproapelui tau si, atunci cand te vei ruga tu, ti se vor ierta pacatele.

3. Omul care tine manie asupra omului, cum poate sa ceara de la Dumnezeu vindecare?

4. De omul cel asemenea lui nu-i este mila si pentru pacatele sale se roaga.

5. El fiind trup, tine manie, si cine va curati pacatele lui?

6. Adu-ti aminte de cele mai de pe urma, de stricaciune si de moarte si te pazeste de vrajba si

ramai intru porunci.7. Adu-ti aminte de porunci si de asezamantul de lege al Celui Preainalt si nu te mania pe

aproapele, iertandu-i lui nestiinta.

8. Departeaza-te de vrajba si vei imputina pacatele, ca omul manios va atata vrajba.

9. Si omul pacatos va tulbura pe prieten si, intre oamenii cei ce au pace, va arunca vrajba.

10. Precum este materia focului, asa se va aprinde si dupa putere vrajba va creste.

11. Dupa puterea omului va fi mania lui; si dupa cum este avutia lui; va inalta mania sa.

12. Sfada grabnica aprinde foc si vrajba grabnica varsa sange.

13. De vei sufla in scanteie, se va aprinde, si de vei scuipa peste ea, se va stinge; amandoua

ies din gura ta.

14. Pe barfitor si pe cel cu doua limbi blestemati-i, ca pe multi care aveau pace i-au pierdut.

15. Limba clevetitoare pe multi i-a clatinat si i-a risipit dintr-un neam intr-alt neam si cetatitari a surpat si casele celor mari a stricat.

23


24/45

16. Limba clevetitoare femei vrednice a izgonit si le-a lipsit de ostenelile lor.

17. Cel care asculta de ea, nu va afla odihna, nici nu va locui cu liniste.

18. Lovitura biciului face vanataie, iar lovitura limbii frange oasele.

19. Multi au pierit de ascutisul sabiei, dar mai multi de uneltirile limbii.

20. Fericit este cel care a scapat de ea si care n-a trecut in mania ei,

21. Care n-a tras jugul ei si cu legaturile ei nu s-a legat.22. Ca jugul ei jug de fier este si legaturile ei sunt legaturi de arama.

23. Moarte rea este moartea ei si mai de folos este seolul decat ea.

24. Nu va birui pe cei binecredinciosi si in vapaia ei nu vor arde.

25. Cei care parasesc pe Domnul vor cadea intr-insa si se va atata intru ei si nu se va stinge.

26. Se va trimite asupra lor, ca leul; si ca pardosul fi va pierde.

27. Vezi, ingradeste mosia ta cu spini si argintul tau si aurul tau leaga-l bine.

28. Si cuvintelor tale fa jug si cumpana si gurii tale fa-i usa si incuietoare.

29. Ia aminte ca nu cumva sa aluneci cu ea si sa nu cazi inaintea celui ce te pandeste cu

viclesug.

CAPITOLUL 29Despre imprumut si chezasie. Milostenia, oaspetii cei nemultumitori si despre strainii

nerecunoscatori.

l. Cel care face milostenie imprumuta pe aproapele sau; si cel care da din punga sa, tine

poruncile.

2. Imprumuta pe aproapele tau in vremea lipsei lui; si iarasi inapoiaza aproapelui la vremea

sa.

3. Tine-te de cuvant si te increde lui si totdeauna vei afla ce-ti trebuie.

4. Multi au socotit imprumutul ca bani gasiti si au facut necaz celor care i-au ajutat pe ei.

5. Pana sa ia imprumutul, saruta mana celui ce-i da si pentru banii aproapelui vorbeste cu glas

ademenitor,

6. Iar cand este vremea sa intoarca taraganeaza, si se apara cu cuvinte de lene si invinuieste

vremea.

7. De va putea, abia va intoarce jumatate si o va socoti ca bani dati de pomana.

8. Iar de nu, pentru ca l-a lipsit de bani, i se face lui vrajmas pe degeaba.

9. Blesteme si sudalme ii va rasplati si, in loc de cinste, ii va plati cu necinste.

10. Multi, pentru aceasta rautate, se intorc de catre om si nu imprumuta, temandu-se sa nu se

pagubeasca in zadar.

11. Insa cu cel smerit fii ingaduitor si nu intarzia a face mila cu el.

12. Pentru porunca, ajuta pe sarac si in saracia lui sa nu-l intorci desert.

13. Jertfeste banii tai, pentru un frate si un prieten, ca sa nu rugineasca sub o piatra,pierzandu-se.

14. Pune-ti comoara ta intru poruncile Celui Preainalt si-ti va folosi mai mult decat aurul.

15. Gramadeste milostenii in camarile tale si ele te vor scoate din orice nenorocire.

16. Mai mult decat pavaza puterii si decat sulita tariei ele se vor razboi pentru tine impotriva

vrajmasului.

17. Barbatul bun se pune chezas pentru aproapele sau; iar cel care a pierdut rusinea il va

parasi.

18. Binele facut de chezas nu-l uita, ca el si-a pus viata pentru tine.

19. Binele chezasului il strica pacatosul si cel nemultumitor in cuget paraseste pe cel care l-a

izbavit.

20. Chezasia pe multi drepti i-a pierdut si i-a azvarlit incoace si incolo ca valurile marii.21. Pe barbatii puternici i-a scos din case si i-a facut sa rataceasca pe la neamuri straine.

24


25/45

22. Pacatosul, cazand in chezasie si gonind dupa castig nedrept, va cadea in judecata.

23. Ajuta pe aproapele tau dupa puterea ta si ia aminte sa nu cazi.

24. Cele mai de seama lucruri in viata omului sunt apa, painea, haina si o casa, pentru

adapost.

25. Mai buna este viata saracului, sub acoperamant de scanduri, decat ospete luminate in

straini.26. Spre mic si spre mare, fii voitor de bine. Fie ca ai putin sau mult, fii multumit si nu vei fi

socotit ca un strain.

27. Trista este viata sa umbli din casa in casa, si unde te vei opri, nu vei indrazni sa deschizi

gura ta.

28. Vei ospata si vei adapa nemultumitori si de la ei vei auzi amaraciuni:

29. Vino incoace, tu cel strain, si pune masa si cu ce va fi in mana ta hraneste-ma.

30. Iesi, strainule, lasa locul unuia mai vrednic, ca mi-a venit oaspete fratele meu si-mi

trebuie casa!

31. Grele sunt acestea omului care are minte: certarea stapanului casei si ocara ca esti

camatar.

CAPITOLUL 30

Despre certarea si invatatura poruncilor. Ingrijirea sanatatii. Veselia, cumpatarea si infranarea.

1. Cel care iubeste pe fiul sau il bate, ca mai pe urma sa se bucure de el.

2. Cel care cearta pe fiul sau va avea multumire si intre cei cunoscuti se va lauda eu el.

3. Cel care invata pe fiul sau intarata pe vrajmasi si inaintea prietenilor se va bucura pentru el.

4. Murit-a tatal lui si este ca si cum n-ar fi murit, pentru ca asemenea lui si-a lasat dupa sine.

5. In fata sa l-a vazut si s-a bucurat si la moartea sa nu s-a intristat.

6. Asupra vrajmasilor a lasat razbunator si prietenilor rasplatitor de har.

7. Cel care este moale cu fiul sau va lega ranile lui si de orice strigat se vor tulbura cele

dinlauntru ale lui.

8. Calul neimblanzit ajunge naravas, asa si un copil lasat in voia lui ajunge rau-crescut.

9. Daca esti dragastos cu fiul tau, te va infricosa; joaca-te cu el si te va intrista.

10. Nu rade cu el, ca sa nu te doara impreuna cu el si mai pe urma sa ti se strepezeasea dintii.

11. Nu-l lasa in voia lui la tinerete si nu trece cu vederea greselile lui.

12. Pleaca grumazul lui la tinerete si bate-l pana este prunc, ca nu cumva, incapatanandu-se,

sa nu te asculte.

13. Cearta pe fiul tau si fa-l sa lucreze, ca sa nu se poticneasca intru rusine.

14. Mai bun este saracul sanatos si tare eu puterea, decat bogatul care are trupul sau ranit.

15. Sanatatea si buna tarie este mai buna decat tot aurul, si trupul sanatos si eu putere, decat

avutia nenumarata.16. Nu este mai buna avutia decat sanatatea trupului si nu este bucurie mai mare decat bucuria

inimii.

17. Mai buna este moartea decat viata amara sau decat boala necontenita.

18. Bunatati multe, varsate imprejurul gurii celei inchise, sunt ca bucatele cele puse la

mormant.

19. Ce foloseste idolului jertfa? Ca nici nu mananca, nici nu miroase; asa este cel care

stapaneste avutia, dar nu se poate bucura de ea.

20. Cel care vede cu ochii si suspina este ca famenul care imbratiseaza pe fecioara si suspina.

21. Nu da spre intristare sufletul tau si nu te necaji eu sfatul tau.

22. Veselia inimii este viata omului si bucuria este indelungarea zilelor lui.

23. Iubeste-ti sufletul tau si-ti mangaie inima ta si departe de la tine goneste intristarea,

25


26/45

24. Ca pe multi i-a omorat intristarea si nu este folos intru ea.

25. Pizma si mania imputineaza zilele si grija aduce batranetile mai inainte de vreme.

CAPITOLUL 31

Despre bogatie si saracie. Sfaturi la petreceri. Vinul, cumpatarea si ingrijirea sanatatii.

1. Privegherea celui bogat topeste trupul lui si grija lui strica somnul.

2. Grija privegherii goneste atipirea si ca boala grea alunga somnul.

3. Ostenitu-s-a bogatul strangand bani si intru odihna sa se satura de desfatarile sale.

4. Saracul se zbuciuma pentru ca nu are cu ce trai, iar cand se odihneste toate ii lipsesc.

5. Cel care iubeste aurul nu se va indrepta si cel care alearga dupa stricaciune se va satura de

ea.

6. Multi au cazut pentru aur si inaintea lor le-a fost pieirea.

7. Lemn de impiedicare este aurul celor ce-i jertfesc lui si tot cel fara de minte se va prinde in

el.

8. Fericit este bogatul care s-a aflat fara de prihana si dupa aur n-a umblat.

9. Cine este acesta? Si-l vom ferici, ca a facut lucruri minunate intru poporul sau.10. Cine a fost incercat cu aurul si a ramas desavarsit si i-a fost lui spre lauda?

11. Cine este acela care a putut calca porunca si n-a calcat-o? Si a putut face rau si n-a facut?

12. Se vor intari bunatatile lui si milosteniile lui le va povesti adunarea.

13. Cand sezi la masa mare, sa nu deschizi spre ea gura ta,

14. Si sa nu zici: Multe sunt puse pe masa! Adu-ti aminte ca rau lucru este ochiul viclean.

15. Ce este mai rau intre lucrurile create, decat ochiul viclean? Pentru aceea la toate cate vede

lacrimeaza.

16. Sa nu-ti intinzi mana unde altul se va uita, ca sa nu-ti bagi mana cu el in blid.

17. Din tine insuti cunoaste ale aproapelui si la tot lucrul gandeste.

18. Mananca cuviincios cele ce sunt puse inaintea ta si nu plescai, ca sa nu te faci nesuferit.

19. Ispraveste cuviincios cel dintai si nu fi nesatios, ca sa nu smintesti.

20. Si cand sezi intre mai multi, sa nu intinzi mana ta mai inainte de ei.

21. Omul bine-crescut se indestuleaza cu putin si in asternutul sau nu va gafai de prea multa

mancare.

22. Cu somn sanatos se odihneste pantecele celui cumpatat; se scoala dimineata si sufletul lui

e limpede.

23. Truda nesomnului si a gretii si durerile imbuibarii sunt cu omul nesatios.

24. Si de te-ai silit in mancaruri, scoala-te, du-te imprejur si te vei simti usurat.

25. Asculta-ma, fiule, si baga de seama si mai pe urma vei intelege cuvintele mele.

26. In toate lucrurile tale fii cumpatat si nici o neputinta nu te va intampina.

27. Pe cel ce da ospete stralucite, il vor binecuvanta buzele si marturia darniciei lui esteintemeiata.

28. Asupra mesei zgarcitului va carti cetatea si marturia rautatii lui este adevarata.

29. La vin nu te face viteaz, ca pe multi i-a pierdut vinul.

30. Cuptorul incearca otelul calit; tot asa si vinul, inimile trufasilor, care stau gata sa se

incaiere.

31. Intocmai ca apa pentru viata este pentru om vinul, de-l vei bea cu masura.

32. Ce viata are cel lipsit de vin? Ca acesta s-a facut ca sa veseleasca pe oameni.

33. Bucuria inimii si veselia sufletului este vinul, cand se bea la vreme cu masura.

34. Amaraciune sufletului este vinul cand se bea mult; certuri si caderi face.

35. Betia inmulteste mania celui fara de minte spre impiedicare si imputineaza virtutea si

agoniseste rani.

26


27/45

36. La ospatul vinului sa nu mustri pe aproapele tau si sa nu-l defaimi la veselia lui.

37. Cuvant de batjocura sa nu-i zici si sa nu-l necajesti cu vreo cerere.

CAPITOLUL 32

Cum se pastreaza sanatatea. Respectul batranilor. Increderea in sine si credinta in Dumnezeu.

1. Povatuitor te-a pus; nu te tine mare, fii intre ei ca si unul dintre ei.

2. Grijeste de ei si

Cartea Intelepciunii Lui Isus

Documents

Transcript of Cartea Intelepciunii Lui Isus