Cugetari grecesti. proverbe

626
Antologie, traducere şi cuvînt înainte de MARIA MARINESCU-HIMU Indice tematic şi indice de autori de ADELINA PIATKOWSKI Editura Albatros Zjl^ i^" Colecţia Cogito

description

cugetari aforisme

Transcript of Cugetari grecesti. proverbe

Page 1: Cugetari grecesti. proverbe

Antologie, traducere şi cuvînt înainte de MARIA MARINESCU-HIMU

Indice tematic şi indice de autori de ADELINA PIATKOWSKI

Editura Albatros Zj l^ i "Colecţia Cogito

Page 2: Cugetari grecesti. proverbe

CUV1NT 1NAINTE

Il y a un lieu ou la perfection existe 1 ERNEST RENAN

Souvenir d'enfance et de jeunesse.

Omagierea lumii elenice, care a obsedat şi continua să obsedeze conştiinţa europeană prin sugestiile ei despre o perfecţiune întotdeauna posibilă, n-a încetat nicicînd, de-a lungul timpului. De la elogiul lui Pindar, adus Atenei, ori de la acela al lui Sofocle, închinat Sala-minei şi dumbrăvii sacre de la Colonos, pînă la Ernest Renan, Chateaubriand, Gérard de Nerval şi, suind mai departe în timp, pină la Seferis, Paul Valéry şi Malraux, imaginea Ela-dei a îmbrăcat cele mai variate forme : André Chénier îşi făurise viziunea sa elenică cu palate şi temple, cupe de onyx şi ghirlande de roze ; Taine şi-a închipuit „o Grecie a jocurilor divine şi rustice şi a concursurilor de frumuseţe, la care n-ar fi luat parte decît zeiţe, comparabile cu Venus din Milo" ; Leconte de Lisle a cîntat un peisaj elen populat de zei şi statui de marmură imaculată, în care filozofi şi gînditori disertau asupra ideii de Frumos ; friza Parthenonului, reprezentînd Panatheneele,

VI

1Este un loc în care perfecţiunea există.

Page 3: Cugetari grecesti. proverbe

ClJVlNT INAINTE

Page 4: Cugetari grecesti. proverbe

CUVINT ÎNAINTE

Page 5: Cugetari grecesti. proverbe

VII

sărbători In timpul cărora întreaga cetate se îndrepta In alai triumfal, în ritmul imnurilor, cui re incinta sacră, unde trebuia să depună peplosul ţesut de arrefore — devenise un simbol al întregii Grecii. Poeţii Hölderlin şi Byron aveau să-şi jertfească viaţa slăvind idealul măreţ de libertate, simbolizat de Grecia. Nu putem uita nici elogiul Greciei făcut de poeţii noştri, de la Ion Pillat la Ion Brad.

In zilele noastre toţi marii gînditori preocupaţi de civilizaţia elenă recunosc în unanimitate că există un miracol elen. Dar în ce constă acest „mister" sau „miracol", cum este numit de obicei ? In primul rind, în faptul că în Grecia s-a elaborat, în condiţii destul de puţin deosebite, în fond, de cele din alte ţări, o civilizaţie unică, ce exprimă triumful spiritului şi al ordinii raţionale. In al doilea rînd, miracolul elen constă din magia peisajului, dătător de infinite şi intense trăiri. Căci rămîne un adevăr mereu nedezminţit că şi atunci cînd vii din cele mai frumoase colţuri ale lumii, peisajul elen constituie o rară încîntare.

Să fie oare acest peisaj mai frumos decît oricare altul de pe lume, se întreba poetul grec Costas Urănis ? Nu! Peisajul elen este ceva cu totul aparte. Pretutindeni, în alte locuri, natura bogată ori surîzătoare, impunătoare ori sălbatică, comunică cu sufletul omului, îi vorbeşte, îl emoţionează, îl atrage sau îi inspiră teamă. Dar natura din Grecia, fie continentală, fie din insule, nu are nimic sentimental, fiind

Page 6: Cugetari grecesti. proverbe

prea puţin pitorească. Este săracă, atît de săracă, încît în ochii oamenilor obişnuiţi pare golaşă. Şi totuşi, ea sugerează esenţa, iar lipsa de vegetaţie, măreţia. Un copac rămas stin-gher, în mijlocul acestui peisaj, nu-ţi dă nici-cînd impresia de singurătate. Devine o componentă a întregului, care, aidoma unei coloane, prelungeşte dincolo de timp viaţa templului antic, de mult dispărut... In mod obişnuit peisajul elen este punctat cu măslini, care-ţi insuflă emoţii continui, oferindu-ţi lecţii de modestie, de răbdare, de cuminţenie. Acolo, Ungă trunchiul îmbătrînit al măslinului, simţi nevoia de a te elibera de anxietatea cotidianului şi de a privi fenomenele şi lucrurile de la o oarecare distanţă. Atunci îţi dai bine seama de ce Edouard Herriot, adunîndu-şi într-o carte amintirile de călătorie din Grecia şi, în general, din Mediterana, a preferat să dea cărţii titlul de Sous l'olivier, şi de ce Aldous Huxley, cu deosebita lui sensibilitate, a consacrat unul din strălucitele lui eseuri măslinului...

Despre „miracolul grec", academicianul Emil Condurachi, in prefaţa traducerii, cărţii lui M. I. Finley, Vechii greci, afirmă cu deplină convingere că aceasta este o noţiune cu care se luptă de mai multă vreme istoriografia ştiinţifică, în efortul de a o explica, de a o face inteligibilă şi firească. Dincolo de acest proces de demitizare, la capătul acestei neo-bor' e strădanii de a face din domeniul istoriei

VI I I

Page 7: Cugetari grecesti. proverbe

CUVINT ÎNAINTE

Page 8: Cugetari grecesti. proverbe

CUVINT ÎNAINTE

Page 9: Cugetari grecesti. proverbe

IX

greceşti un domeniu cit mai riguros şi mai ştiinţific cunoscut, rămîne totuşi întreg sentimen-tul de uimire, inevitabil în faţa însemnătăţii progreselor dobîndite şi a rapidităţii lor, în fata durabilei amprente a spiritului grec, pe care încă şi azi o mai resimţim, gîndind cu concepte inventate atunci, construind cu mijloace descoperite mai bine de două milenii în urmă şi redescoperindu-le frumuseţea !

Istoria poporului grec începe prin pătrunderea în Peninsula Balcanică a populaţiei vorbind protogreaca, eveniment ce trebuie pus pe seama mileniului al II-lea î.e.n. şi care a avut un rol determinant în ceea ce priveşte modelarea civilizaţiei bronzului din anii 1400— 1200 î.e.n., civilizaţie convenţional numită. miceniană, cu centrul la Micene, Argos şi Py-los. Către anul 1200 î.e.n. civilizaţia miceniană cunoaşte un sfîrşit brusc, marcat prin distrugerea palatelor fortificate, în multe părţi ale Greciei; urmează o perioadă „întunecată" 2, cînd mărturiile scrise dispar şi conflictele armate se ţin lanţ, obligînd la migrare în in-teriorul Greciei şi spre Asia Mică. Dar tocmai în această perioadă, cu o durată de 400 de ani, se produce o revoluţie tehnică majoră — datorită apariţiei fierului — şi se naşte societatea greacă propriu-zisă, limba greacă supravieţuind acestor transformări, aşa cum avea2Convenţional numită „obscură".

Page 10: Cugetari grecesti. proverbe

să supravieţuiască şi schimbărilor ulterioare, păstrîndu-se pină în zilele noastre. Descoperirea unor tăbliţe de lut ars, cu prilejul săpăturilor de la Cnossos (Creta), Pylos (s. v. Pelo-ponesului) şi Micene a venit să confirme faptul că limba folosită în secolul al XV-lea înaintea erei noastre era încă de pe atunci limba greacă. Cu toate modificările intervenite într-o evoluţie îndelungă, limba vorbită astăzi în Grecia prezintă aceeaşi structură generală şi acelaşi fond al vocabularului, dovedind o longevitate şi o continuitate impresionante, ri-ralizînd în această privinţă doar cu chineza. Ceea ce trebuie reţinut însă este faptul că an-tagonismele politice dintre cetăţile greceşti au avut drept repercusiune o mare diferenţiere a graiurilor locale, constituindu-se în dialecte. Primul stadiu cunoscut al limbii greceşti a lăsat mărturii în cîteva regiuni greu accesibile din Arcadia şi Cipru şi explică unele forme arhaice ale limbii lui Homer. Dialectul eolic s-a vorbit, cu unele deosebiri, în Beoţia, în Tessalia şi în partea de nord a coastei Asiei Mici, fiind limba în care au scris primii poeţi epici. Dialectul ionic s-a vorbit în insule, în marile cetăţi comerciale de pe coasta asiatică (Ionia), in Attica, şi a împrumutat epopeii homerice trăsături caracteristice. In Pelopones, in Creta, pe coasta sudică a Asiei Mici a fost folosit dialectul doric. Dar, cu toate aceste diferenţe de vorbire, grecii au fost totdeauna animaţi de sentimentul că aparţin aceleiaşi co-

X

Page 11: Cugetari grecesti. proverbe

CCJVINT ÎNAINTE

Page 12: Cugetari grecesti. proverbe

CUVINT ÎNAINTE

munităţi. Chiar şi in momentele cînd antagonismele dintre cetăţi duceau la acţiuni armate, conştiinţa unui ideal panelenic rămînea mereu vie.

în privinţa numelui de greci, trebuie de la început făcută observaţia că grecii nu şi-au spus nicicînd greci, acesta fiind un nume ce le-a fost dat de către romani: graeci. In zilele noastre ei îşi spun, în egală măsură, „elines", „grechi" sau „romii" 3. In greaca miceniană grecii erau cunoscuţi sub numele de „aheeni" (ahaioi), nume ce apare şi în poemele homerice4.

In timpul perioadei „obscure" amintite de noi, termenul de hellen i-a înlocuit pe toţi ceilalţi, iar întreaga colectivitate grecească a căpătat numele de Hellâs, nume pe care-l poartă pînă-n zilele noastre.

Este interesant de reţinut că termenul Hellâs, avlnd o accepţiune generală, desemna litoralul Mării Negre, spre est, zonele de coastă ale Asiei Mici, insulele din Marea Egee, Grecia propriu-zisă, sudul Italiei şi cea mai mare parte a Sciţiei, ţărmurile Mediteranei pînă la Cirene, in Libia, Marsilia şi cîteva aşezări pe coasta spaniolă. Toţi aceşti greci, care locuiau sau se stabileau în centrele aflate totdeauna la o depărtare nu mai mare de douăzeci şi cinci de mile de la mare spre interior, păstrau conştiinţa că

3Romii, pluralul do la romios, derivat de la ronaios : „roman".

4Vezi, de pildă, lliada, VI, v. 1 ; v. 5 ; v. 73 etc.

Page 13: Cugetari grecesti. proverbe

aparţin unei culturi unice, că aveau o civilizaţie comună, cu toate diferenţele existente de dialect şi de obiceiuri. In propriii lor ochi, aceste diferenţe erau mărunte în comparaţie cu elementele comune de care erau atît de conştienţi. «Această conştiinţă a unei culturi comune — afirmă oratorul Iso-crate, în discursul său intitulat Panegiric cap. 52 (destinat spre a fi citit la o panegyris, o adunare solemnă) — a făcut ca numele de elen să fie mai degrabă simbolul unei civilizaţii, decît să reprezinte un neam. In acest fel, numele de „eleni" se cuvine mai degrabă atribuit celor ce au privilegiul de a se fi împărtăşit din darurile culturii elene decît celor ce sînt de origine „eleni"».

întreaga dezvoltare a literaturii elene se produce în spaţiul unei jumătăţi de mileniu, începînd cu Homer şi Hesiod, care consemnau în secolele VIII-VII î.e.n. mituri şi legende străvechi, unele de origine orientală. Ea continuă cu poezia lirică şi scrierile filozofice, dezvoltate în secolele VII—VI î.e.n., cu tragedia şi întreaga producţie literară a veacurilor V—IV î.e.n., specii literare care au pus temeliile spiritului european de mai tîrziu. Această intensă înflorire, ce avea să apună odată cu războiul peloponesiac, declanşat între Atena şi Sparta — cele două cetăţi pururea rivale — s-a manifestat deopotrivă în domeniul speculaţiilor intelectuale cît şi în domeniul politicii, tre-

Page 14: Cugetari grecesti. proverbe

xi r

Page 15: Cugetari grecesti. proverbe

CUVINT ÎNAINTE

Page 16: Cugetari grecesti. proverbe

CUVINT ÎNAINTE

Page 17: Cugetari grecesti. proverbe

XIII

cîndu-se de la organizarea gentilică la democraţia polisului, marcind o creştere a civismului care a avut ca efect să-i facă pe greci să aibă o conştiinţă limpede a individualităţii lor, să-i facă conştienţi de drepturile cîştigate prin lupta de clasă şi de libertatea de a acţiona. Evoluţia aceasta cu totul neobişnuită faţă de celelalte civilizaţii, cu o desfăşurare pe milenii, este vizibilă şi în formele de artă, în sculptură cu Fidias, în pictură cu Polygnotos, în arhitectură cu Iktinos. Redarea trupului omenesc iniţial printr-un xoanon 5 este părăsită treptat pentru ca, în epoca clasică, această artă, după caracterizarea lui N. Kazantzăkis, „să fie străbătută de un fior ce se mişcă imperceptibil, ca aripa unui şoim, plutind în văzduh".

Varietatea şi încîntătoarea bogăţie a genurilor literaturii greceşti fac parcă zadarnică o încercare de a fixa, de a determina unele caractere generale ale acestei literaturi. Totuşi, citeva trăsături distinctive, cum ar fi semiotica mito-logică, oralitatea, caracterul filozofic-moral, cu toată suita lor de componente, se pot desprinde. Nu odată, cel ce s-a aplecat cu interes asupra acestei literaturi rămîne

5Statuie de lemn cu trăsături rigide.Inror concepţiilor moderne ce stau la baza judecăţilor actuale, a viziunilor, a noilor noastre mituri. Această literatură a făcut pentru prima oară elogiul forţei fizice, reţinută şi pusă în slujba unei cauze juste şi nu a violenţei brutale şi oarbe. Ea a dat glas sentimentului de mîndrie şi orgoliu în faţa frumuseţii fizice şi a forţei morale, rîvnei nobile, care face din orice forţă pusă în slujba unei cauze drepte semnul alianţei cu zeii. De asemeni, a dat glas generozităţii, mărinimiei, dragostei faţă de semeni, care au făcut din Prometeu primul altruist, măsurii exprimate în maximele celor Şapte înţelepţi, gravate la intrarea sanctuarului de la Delfi, regulă majoră a moralei greceşti care defineşte o atitudine de cumpătare, recomandată de Pindar tiranilor din Si-cilia, lui Hieron din Siracuza şi lui Arcesilau din drena. A cunoaşte limitele hărăzite omului constituie conţinutul adine al celebrei maxime „Cunoaşte-te pe tine însuţi". Nesocotinţa, încălcarea măsurii (hybris) — explică poetul tragic Eschil în drama sa Perşii — a fost ho-tăritoare pentru înfrîngerea lui Xerxes în expediţia sa împotriva Greciei. Conştienţi de aceste limite —■ aşa cum spune Robert Fla-celiere — vechii greci au gustat din plin farmecul existenţei, fără să-şi facă iluzii, fără optimism prostesc, cu ochii larg deschişi asu-pra condiţiei umane, care, în general, comportă tot atîta rău cit şi bine.

Page 18: Cugetari grecesti. proverbe

încredinţat că miraculosul mitologic apare ca un meşteşug propriu al elenilor. Ne mărginim să dăm doar unu-două exemple: mitul veşnicei tinereţi, întrupat în zeiţa Hebe, pe care Hera o zămisleşte aspirină parfumul suav al unui trandafir. Mitul luptei dintre un om şi un zeu, prezent pe tot parcursul Iliadei şi al Odiseei, îl gustăm parcă de fiecare dată mai mult, dar îndeosebi în acea parte din cîntul XXI al Ilia-dei, care redă lupta dintre Ahile şi apele învolburate ale fluviului Xanthos, înfăţişat ca o divinitate, încercînd să se răzbune pe eroul ce-i pîngărise undele. întrepătrunderea intre lumea zeilor şi cea a oamenilor este foarte strinsă, cea dinţii reprezentind un întreg angrenaj, în care fiinţele omeneşti sînt prinse împotriva voinţei lor şi care ascultă supuse de o forţă invizibilă, transcendentă, numită Aisa sau Moira, neînfrîntă nicicînd. Şi azi ca şi-n trecut, cititorul de literatură greacă rămîne sub impresia unei veşnice tinereţi pe care o respiră această literatură, sub impresia a ceva ce este foarte viu şi care se explică prin menirea iniţială a literaturii elene, creată spre a fi cîntată, recitată, şi-n care creatorul ţine totdeauna seama de un ascultător, de un auditor. Această situaţie impune în mod obligatoriu utilizarea unor formule de adresare, a unor pronume demonstrative menite să concentreze atenţia asupra conţinutului, care nuanţează expunerea şi care în cele din urmă ar putea fi traduse prin anumite gesturi. Acest element viu ne face, de pildă, să participăm din plin la numeroasele peripeţii şi aventuri povestite de Herodot, în a

Page 19: Cugetari grecesti. proverbe

sa operă intitulată simplu Istorii. In cuprinsul a nouă cărţi este poves-

XIV

Page 20: Cugetari grecesti. proverbe

COVINT ÎNAINTE

Page 21: Cugetari grecesti. proverbe

CUVINT ÎNAINTE

Page 22: Cugetari grecesti. proverbe

XV

tită încleştarea dintre eleni şi cotropitorii asiatici. In termenii cei. mai simpli, fără ocolişuri, deschis, cu multă îndrăzneală, istoricul vorbeşte despre lupta îndirjită a unui popor pentru care valoarea supremă este libertatea. Po-vestirea, în ansamblul ei, este de o mare simplitate, de la care omul modern s-a îndepărtat continuu şi pe care limbile moderne abia dacă o pot reda. Proza lui Herodot aparţine unei epoci cînd oamenii vorbeau pentru a se face înţeleşi, nu pentru a atrage atenţia asupra lor. Aceasta lasă impresia că stilul este mai degrabă vorbit decît scris, excluzînd impresia unui efort. Herodot, in conformitate cu tradiţia oralităţii, renunţase la dialectul doric, ce-i era familiar, şi adoptase pe cel ionic, mai indicat pentru povestirile apropiate de conversaţia obişnuită. Aceasta explică şi marele succes repurtat la lectura publică făcută din opera lui la Olympia. Pentru o mai bună înţelegere a acestui caracter de oralitate, se cere însă să ne întoarcem în trecut, să nu uităm condiţiile aezilor, obligaţi să improvizeze ore în şir pe canavaua unor subiecte tradiţionale, care dispuneau de un întreg arsenal de formule aparţinînd fondului epic grec.

In sfîrşit, literatura greacă, închegînd în opere rămase ca „un bun cîştigat pentru totdeauna1' (ktema es aei) exemple bogate de „virtute" şi „frumos-bine" (arete şi kaloka-gathia), a fost recunoscută ca zămislitoarea tu-

Page 23: Cugetari grecesti. proverbe

xvr

Page 24: Cugetari grecesti. proverbe

CUVÎNT ÎNAINTE

Page 25: Cugetari grecesti. proverbe

CUVlNT ÎNAINTE

Page 26: Cugetari grecesti. proverbe

XVII

Cea dinţii perioadă de dezvoltare a literaturii elene debutează spre surprinderea tuturor cercetătorilor printr-o grandioasă epopee, Iliada, fapt anevoie de înţeles, dar care se datorează cunoaşterii cu totul incomplete a acestei perioade. Acest summum al creaţiei poetice greceşti nu poate fi decît rezultatul unei bogate activităţi artistice pe care noi o presimţim doar, dar despre care nu avem nici o dovadă. Paralel cu ciclul epic despre războiul troian iau naştere diverse alte cicluri, cum ar fi cel teban, cuprinzînd povestiri despre regele Oedip şi urmaşii săi, ciclul argo-nauţilor, referitor la construirea navei Argo şi călătoria lui Iason in Colhida, sau legende cu subiecte genealogice sau mitice iniţial atribuite principalului reprezentant al genului, şi anume lui Hesiod, poetul-plugar din Ascra Beoţiei. Dacă primul lui poem, Teogonia {în realitate o cosmogonie), este dominat de o concepţie originală despre ordinea în lume, despre progres în materie de civilizaţie şi cid-tură, cel de al doilea, Munci şi zile, este ancorat în plină contemporaneitate, vehiculind sfaturi practice şi nenumărate maxime morale. De aceea, în amintirea grecilor, Hesiod a rămas un educator, ale cărui maxime se găsesc adesea citate la scriitorii posteriori lui. Ideea conducătoare a acestui poem, didactic în primul rînd, grija de „dreptate" (dike), căreia trebuie să-i fie subordonat

Page 27: Cugetari grecesti. proverbe

totul, va ocupa un loc de frunte atît în viaţa cetăţii, cit şi în filosofia greacă.

Poezia lirică, la vechii greci, ca dealtfel la toate popoarele antice, îşi are originea in practici de magie şi-n practici rituale, in care dansul, muzica şi textul poetic se îmbinau într-un tot şi pe care poezia greacă l-a respectat cu fidelitate pînă-n pragul epocii elenistice.

La evoluţia genului liric căruia ii aparţine şi specia de poezie gnomică, strălucit reprezentată de Solon prin dezvoltarea unora din temele majore ale eticii promovate de Hesiod, şi-au adus contribuţia factori variaţi, dintre care se cuvine menţionată încurajarea manifestărilor publice, determinată de efortul pentru democratizarea formelor de viaţă ale Cetăţii. Tiranii din această perioadă, sprijinin-du-se adesea pe reprezentanţii mişcărilor democratice, au inclus In programul lor cultural, pe Ungă grandioase lucrări de folos obştesc, şi încurajarea creaţiei poetice, prin serbările şi concursurile pe care le organizau.

Perioada clasică (sec. V—/V l.e.n.) îşi datorează originalitatea introducerii unui nou spirit, intruclt literatura de inspiraţie religioasă primeşte acum o puternică replică din partea filozofiei raţionaliste. Atena deţine un incontestabil primat intelectual. Deoarece în această perioadă principalele manifestări culturale se concentrează în regiunea Atticii, acest fapt a conferit perioadei numele de „attică". Tragedia, componentă de nedesfăcut a culturii

XVIII

Page 28: Cugetari grecesti. proverbe

CUVINT ÎNAINTE

Page 29: Cugetari grecesti. proverbe

CUVINT ÎNAINTE

Page 30: Cugetari grecesti. proverbe

XIX

greceşti, răsărită şi crescută pe solul Atticei, irumpe în toate direcţiile lumii antice, reva-lorificînd în noi forme fondul mitic, eroic, fuzionînd într-o extraordinară simbioză elemente preluate din genul epic, din cel liric şi din dramele populare. Simultan, proza literară se diversifică. Istoria este reprezentată de Ilerodot şi de Tucidide, ale căror lucrări sînt elaborate sub semnul raţionalismului. Opera lui Xenofon, care depăşeşte secolul al V-lea î.e.n, prevesteşte expansiunea elenică, realizată de Alexandru cel Mare. Tot în cadrul prozei se situează retorica, dezvoltată în disputele din Agora, din Adunarea poporului (Ecclesia) şi in procese, măiestria desăvîrşită a cuvîntului fiind atinsă de Demostene (sec. IV î.e.n.), pildă vie şi înflăcărată prin vehementa lui politică angajată. Filozofia, tot în această epocă, cunoaşte la rîndul ei o mare dezvoltare. Aportul sofiştilor, prea adesea diminuat, constă din strădania de a face din om centrul speculaţiilor, de a-i dezvolta facultăţile intelectuale şi de a promova morala, potrivit afirmaţiei celui mai însemnat dintre ei, Protagoras din Abdera (485—411 ? î.e.n.), după care „omul este măsura tuturor lucrurilor". Luin-du-l pe om ca măsură universală de referire, Protagoras vesteşte orientarea nouă a filozofiei gicceşti faţă de direcţia materialismului io-nian. Prodicos din K"o<^, aproape contemporan cu Socrate, este tipul sofistului moralist prin excelenţă care, pornind de la o teză atrihuită în general lui

Page 31: Cugetari grecesti. proverbe

Protagoras şi anume că „virtutea este o învăţătură ce se poate însuşi", caută s-o aplice. Învinovăţiţi de a fi contribuit la zdruncinarea unor valori tradiţionale, sofiştii au fost făcuţi adesea răspunzători de nenorocirile abătute asupra Atticii, in aşa măsură încît Protagoras a fost obligat să fugă din Atena. Adesea a fost învinuit de acelaşi lucru şi Socrate, şi anume că el ar fi contribuit la rătăcirea morală a tineretului, deşi realitatea se opune acestor învinuiri, căci Socrate predica o învăţătură morală de esenţă pur umanistă. Aşa cum subliniază J. Defra-das în Literatura elină 6, gîndirea liberă nu se pute'a exprima fără riscuri într-un moment de adîncă criză a sistemului sclavagist antic. Socrate a oferit istoriei logicii ideile sale asupra conceptului şi inducţiei, iar istoriei eticii convingerea în posibilitatea instituirii unei ştiinţe a comportării morale, urmărind, în primul rînd, redresarea morală a acelora ce-şi pierduseră credinţa în valorile umane şi în semenii lor. El a încercat să dezvăluie frumuseţile nebănuite ale sufletului omenesc şi să valorifice capacitatea umană de a înfăptui Binele. Şi cu toate acestea Socrate a murit victimă a vestitului proces înscenat în anul 399 î.e.n. de către autorităţile de stat.

XX

6Defradas, Literatura elină, Bucureşti, Editura Tineretului, Lyceum, 1968, p. 114.

Page 32: Cugetari grecesti. proverbe

CTJVTNT ÎNAINTE

CUVlNT ÎNAINTE

Page 33: Cugetari grecesti. proverbe

XXIUltimele, etape de dezvoltare a literaturii greceşti sint

cea elenistică şi cea greco-romană (de la 331 i.e.n., anul cuceririi Greciei de către Alexandru cel Mare şi pînă la 476 e.n, an ce marchează sfîrşitul stăpinirii romane, sau

52.9 ■ e.n., anul închiderii şcolilor filozofice din Atena de către Justinian). Este perioada afirmării valenţelor individului, desprins adesea din mediul lui, silit nu odată să-şi ducă inaţa intr-o lume străină, cu moravuri deosebite, să renunţe la sprijinul care în cadrul Cetăţii greceşti (polis-uZ), îi era din plin asigurat. Din confruntarea individului cu un mediu politic şi social nou, se va naşte un individ nou, înclinat continuu spre evaluarea propriilor lui forţe. Această evaluare ne apare cu atît mai lucidă cu cit se petrece în condiţiile unei descătuşări de forţele ocrotitoare ale zeilor şi în lumina proiectată de unele succese ale ştiinţei. Procesul acesta de autodimensionare îl va duce pe omul perioadei elenistice la noi convingeri despre rolul lui social, încredinţindu-l că individul aparţine omenirii întregi. Este totodată epoca celei mai mari expansiuni a elenismului, cînd influenţa acestuia se face resimţită nu numai în Egipt, ci şi în Bitinia, Ca-padocia şi Pont, ale căror dinastii adoptaseră moravurile lumii elenizate şi limba greacă.

După ce au fost considerate ca aparţinînd unei perioade de tranziţie mai puţin caracteristică în comparaţie cu cele precedente, istoriografia de azi recunoaşte acestor etape meritul de a fi transformat într-o oarecare măsură

Page 34: Cugetari grecesti. proverbe

moştenirea clasică pentru a fi aptă de a fi difuzată dincolo de fruntariile lumii mediteraneene. Această operă, care a determinat ele-nizarea unei bune părţi a Orientului, aparţine în mare măsură lui Alexandru cel Mare, care a facilitat legăturile dintre cele două lumi — greacă şi orientală — şi a făcut posibilă adoptarea şi întrebuinţarea masivă a limbii greceşti, pe care indigenii s-au străduit s-o înveţe pentru a se ridica din punct de vedere social şi material, pentru a-şi apropia practicile vieţii familiale după normele elenice, modul de viaţă elen în oraşele nou construite, unde se întîlnesc aceleaşi monumente caracte-ristice, ca templul, gimnasion-ul, palestra, bu-leuterion-ul (tribunalul). Grecii care emigrează şi care provin, în primul rînd, din Macedonia şi Grecia propriu-zisă, din Asia, din insule sau din regiunile mai puţin dezvoltate, ca Eto-lia, Arcadia şi Tracia, rămîn solidari intre ei şi se grupează în asociaţii profesionale şi de cult, manifestînd, în acelaşi timp, dorinţa de a se impune în faţa localnicilor.

Literatura greacă din această perioadă are un caracter idiomorf, prezentînd numeroase clasificări în care ştiinţa este bogat reprezentată. In literatură se fac distincte două tendinţe : pe de o parte, o înclinare spre erudiţie, favorizată de investigaţiile întreprinse în diferite domenii şi susţinută de conducerile noilor biblioteci de la Alexandria şi Pergam,

XXII

Page 35: Cugetari grecesti. proverbe

CU VINT ÎNAINTE

Page 36: Cugetari grecesti. proverbe

CUVINT ÎNAINTE

Page 37: Cugetari grecesti. proverbe

XXIII

iar pe de alta, o abordare a unor teme şi subiecte manieriste. Literatura abia acum devine o literatură în accepţia modernă a cu-vtntului. Lectura făcută pentru ea însăşi devine pentru prima oară o pasiune şi este favorizată de mulţimea recitărilor organizate cu prilejul diferitelor serbări, în numeroase cenacluri, cu un auditoriu statornic, recrutat printre scriitorii subvenţionaţi de monarhii care deţin puterea în regatele create după dispariţia lui Alexandru.

Spre sfîrşitul etapei romane aportul literaturii greceşti va consta îndeosebi din vehicularea masivă a ideii de „elenism", care găseşte o adeziune puternică în lumea romanizată, şi care reprezintă o chezăşie, o chemare stărui-toare şi entuziastă pentru perpetuarea unor tradiţii şi a unei culturi ale cărei etape s-au succedat într-un ritm armonios, nicicînd întrerupt.

Despărţirea celor două imperii romane — de apus şi de răsărit — n-a frînat dezvoltarea literaturii elene şi nici edictul dat ulterior de împăratul Justinian, în 529, pentru închiderea şcolii filozofice din Atena. Dimpotrivă, a-ceastă literatură rămîne în plin proces evolutiv, nicicînd întrerupt, iar influenţa benefică a elenismului de-a lungul vremii o mărturiseşte din plin creaţia scriitorilor greci din zilele noastre : Elytis, Seferis, Cavafis, Pana-yotopoulos. Tradiţii,

Page 38: Cugetari grecesti. proverbe

obiceiuri, teme literare şi motive care păstrează de-a lungul vremii nealterate sau supuse unor mici modificări, cum ar fi dansul syrtos, atestat într-o inscripţie de pe vremea împăratului Caligula (37—41 e.n.), „Cîntecul rîndunicii" (Eiresione), care se cîntă şi astăzi, la 1 martie (cînd copiii colindă din casă în casă, primind daruri), sau balada „întoarcerea fratelui înstrăinat" care ne aminteşte episodul recunoaşterii lui Odiseu de către Penelopa din cîntul XXIII al Odiseei. Motivele antice sînt mereu revalorificate, cum este mitul lui Prometeu, prelucrat de scriitorul Kazantzakis.

Intre lumea greacă de azi şi cea veche se interpune lumea Bizanţului, realitate elenică viguroasă, dominată de ideologia creştină. Capitala imperiului roman de răsărit, Constanti-nopole, fostul Byzantion, devine locul de in-tîlnire al oamenilor de cultură datorită concentrării masive de scrieri clasice ce se păstrează aici; în oraş luase fiinţă un scriptorium de stat, în care un întreg corp de caligrafi întocmeau noi ediţii ale operelor literare greceşti. Aşa cum subliniază Paul Le-merle 7, Bizanţul avea intuiţia misiunii sale istorice şi a preluat, chiar de la întemeierea sa, locul Alexandriei. Continuitatea vieţii ele-nice sub administraţia romană este atît de pu-

XXIV

7Bizanţul şi originile civilizaţiei noastre, în Studii. Literatura Bizanţului, Bucureşti, Editura Univers, 1971, p. 42.

Page 39: Cugetari grecesti. proverbe

CUVINT ÎNAINTE

Page 40: Cugetari grecesti. proverbe

CUVINT ÎNAINTE

Page 41: Cugetari grecesti. proverbe

XXV

ternică încît limba greacă devine limbă oficială şi limbă comună pentru orice gen de co-municare în lumea Orientului. Aparatul juridic şi instituţiile politice şi civile sînt un decalc după modelele similare din epocile anterioare. Diversele populaţii migratoare care au pătruns adine în Balcani şi în Asia Mică nu numai că nu au zdruncinat această organizare dar, în cea mai mare măsură, cînd s-au stabilit, au adoptat şi ele modul de viaţă bizantin, împăratul Teodosiu al II-lea a luat iniţiativa creării unei Universităţi de stat, care va fiinţa pe toată durata imperiuhd. Secolul al IX-lea prilejuieşte o promovare masivă a culturii greceşti prin trecerea de la scrierea cu majuscule la scrierea cu litere

minuscule şi prin întocmirea unor ediţii de prestigiu, elaborate sub îndrumarea unor învăţaţi de talia lui Fotios şi Arethas. Ana Comnena (sec. XII), femeie deosebit de învăţată, instruită în variate discipline ca filozofia, fizica, geometria, arheologia, geografia, tactica şi medicina, stăpînind o limbă greacă perfectă, elaborează Alexiada 8, depăşind calitativ tot ce se realizase în istoriografia bizantină de pînă atunci. Un veac mai tir-ziu (XIII), Maximos Planudes, autorul unei cunoscute Antologii de epigrame greceşti, traducător al lui Cato, Caesar şi Ovidiu, susţine cu entuziasm ideea unităţii tipologice a culturit clasice greacă şi 8Cartea a apărut şi în traducerea franceză a lui Jaques Lacarriere, în Editura Gallimard, 1967. Intitulată A treia căsătorie, a ajuns azi, în Grecia, la a şaptea ediţie.

* Istoria războaielor

Page 42: Cugetari grecesti. proverbe

latină, idee care avea să-şi arate roadele în secolele următoare, cînd, după căderea Constantinopolului, Renaşterea italiană primeşte un impuls deosebit prin strămutarea in Italia a unei pleiade de cărturari greci, în fruntea cărora se aflau renumiţii umanişti Manuel Moschopoulos, Demetrios Chalcocondyles şi alţii. Datorită activităţii lor de neobosiţi propagatori, traducători şi comentatori competenţi, interesul pentru creaţiile literare ale vechilor greci se răspîndeşte din Italia în toate ţările Apusidui şi-n cele germanice (sec. XV—XVIII).

Asistăm deci la un proces îndelung al elenismului, şi azi în plină desfăşurare, şi putem afirma că cine nu surprinde firul ce leagă povestea de răzbunare din romanul lui Costas Tactzis 9 de drama Medeei, firul ce leagă pe Eschil de Seferis, pe Homer de Elytis şi pe Pindar de Ritzos nu poate sesiza „miracolul" grec. Acela studiază doar o cultură şi o civilizaţie trunchiată, oprită în mersul ei, fragmentată, „o Grecie in vitro", cu structuri izolate asupra cărora se pot face experienţe ca într-un laborator.

împrejurările istorice din Răsăritul Europei, unde statele naţionale au întîmpinat pie-

XXVI

9Cartea a apărut şi în traducerea franceză a lui Jaques Lacarriere, în Editura Gallimard, 1967. Intitulată A treia căsătorie, a ajuns azi, în Grecia, la a şaptea ediţie.

Page 43: Cugetari grecesti. proverbe

CUVINT ÎNAINTE

Page 44: Cugetari grecesti. proverbe

CUVINT ÎNAINTE

Page 45: Cugetari grecesti. proverbe

XXVII

dici în dezvoltarea lor ca formaţiuni politice independente, nu au îngăduit cunoaşterea aprofundată şi răspîndirea marilor creaţii ale literaturii greceşti clasice, în aceeaşi măsură ca in Occident. Cu toate acestea, dominaţia turcească din Balcani nu a putut înăbuşi le-găturile culturale între Grecia, populaţiile de limbă slavă şi românii din sudul şi nordul Dunării. Aceste populaţii s-au aflat vreme de un mileniu în raza de iradiere a Bizanţidui. Un întreg grup de popoare, bidgar, rus, sîrb, bielorus, ucrainean şi, fireşte, grec, şi-au aşezat la temeliile civilizaţiei medievale unele elemente fundamentale ale civilizaţiei bizantine. Şi în Ţările Române se citeau opere clasice greceşti fie în original, fie in versiuni slavone. De asemenea, au apărut numeroase şi excelente traduceri româneşti, cum ar fi cea a „Herodotidui" de la Coşula, editată de Ni-colae Iorga, sau cea a Etiopicelor lui Heliodor, „romane" populare brodate pe ciclurile legendare de odinioară, precum şi culegeri de sentinţe şi maxime. Ienăchiţă Văcărescu vorbea entuziasmat de influenţa creaţiei literare greceşti, „de vestitul Omer, de Hesiod, Euri-pide şi Aristofan", iar cu trei decenii mai tlr-ziu Paris Momuleanu, in prefaţa unui volum de poezii tipărit în anul 1820, în care amintea de Homer „vlrf al poeţilor din toate timpurile", mărturisea că „nimic alt ajutoriu din streine limbi nu i-a împuternicit condeiul de-cît o lirică a lui Athanasie Christopol".

Page 46: Cugetari grecesti. proverbe

Interesul pentru clasicismul grec se va prelungi în veacul al XlX-lea la un Iancu Văcă-rescu, Ion Heliade Rădulescu, Dimitrie Bolin-tineanu şi alţii. Dar aşa cum se observă, este vorba de un clasicism de tip „epigonic", căci exceptînd Ţiganiada lui Ion Budai-Deleanu, nu s-a realizat nici o operă care să poată servi ca model, ideile sînt exprimate la modul general, iar nu închegate într-o artă poetică menită să ofere un cod sistematic pentru creaţia literară. Ele ţin totuşi seama de teoria şi experienţa literaturii clasice. Filonul clasic poate fi depistat la toţi marii noştri poeţi: Emi-nescu, Coşbuc, Macedonski, Blaga, Emil Botta.

Valorificarea literaturii greceşti prin noi interpretări impuse de epoca noastră se face neîntrerupt atît la noi în ţară, cit şi pretutindeni in Europa şi pe alte meridiane, influenţînd statornic creaţia literară prin formulele ei ve-rificate de o mirifică longevitate.

Datorită caracterului lor etic-moralizator, scriitorii greci au fost de timpuriu excerptaţi, maximele şi sentinţele lor constituindu-se în culegeri şi florilegii, destinate, în primul rînd, necesităţilor învăţămîntului. Un text de bază al învăţămîntului elen l-au constituit gnomele aflate în epopeile homerice, Homer neîncetînd nicicînd de a fi lectura şcolară predilectă a

xxvi ir

Page 47: Cugetari grecesti. proverbe

cuviNT ÎNAINTE

Page 48: Cugetari grecesti. proverbe

CUVINT ÎNAINTE

Page 49: Cugetari grecesti. proverbe

XXIX

poporului *. Oratorul Lycurg ** ne stă mărturie că vechii greci ascultau încă din copilărie versurile homerice, pe care le memorau, din convingere fermă că acest lucru îi făcea mai buni, mai virtuoşi ***. Numeroase papirusuri din epoca elenistică şi din cea romană conţin exerciţii făcute pe baza versurilor homerice. Şi este interesant de reţinut că din cele mai îndepărtate puncte ale Egiptului ies şi acum neîncetat la iveală papirusuri din care se străvede strădania oamenilor din marginile deşertului ca să-l înţeleagă pe Homer. Multe colecţii de papirusuri din această perioadă cuprind vocabulare menite să faciliteze cunoaşterea lui Homer, cele dintîi vocabulare pe papirusuri datînd de la sfîrşitul perioadei Ptolomeilor (sec. II—/ î.e.n.).

In literatura greacă posterioară lui Homer, incepînd de la Hesiod, se conturează tot mai pregnant o direcţie gnomică reprezentată atît prin poeţi lirici, cum ar fi Solon şi Theognis (sec. VI î.e.n.), Pindar (sec. V î.e.n.), cit şi tragici, Eschil, Sofocle, Euripide, Achaios etc. (sec. V î.e.n.), continuată ulterior în retorică. Gnomele sînt exprimate sub diferite forme de vorbire, de obicei lapidar. O caracteristică ge-

Lejpzig, 1936, p. 63 şi urS Paideia> Berlin und n.L^CUre' ImP°triva lui Leocrate* in?

Page 50: Cugetari grecesti. proverbe

i3M*ATteî> Poetica> ™>^Aca, 1394a_

nerălă constă in faptul că ele împărtăşesc o constatare, un adevăr, concluzia unei meditaţii şi, ca atare, presupun un auditoriu dispus să le recepteze. E. Ahrens, în lucrarea sa Gnomen in griechischer Dichtung (Halle, 1937), s-a străduit să clasifice după categorii tipologice tezaurul gnomologic al literaturii greceşti timpurii, ajungînd la următoarea departajare:

1. gnome ce nu pot fi desprinse din context, cu un pronunţat caracter retoric şi o finalitate precisă, încadrate într-un enunţ mai larg;

2. gnome în calitate de document al limbii vorbite, constituind adesea o unitate sintactică ; 3. gnome reprezentînd documente ale direcţiilor etice, conţinînd un înalt interes pentru mărturiile ce le oferă asupra concepţiilor de viaţă, uneori antagonice, cît şi asupra me-todelor de educaţie şcolară, civică, patriotică; 4. gnome interesante ca expresie stilistică.

Un rol de seamă în învăţămînt l-au avut şi maximele celor „capte înţelepţi" şi cele ale filozofilor greci, mulţi dintre ei întocmind adevărate „cărţi de învăţătură", cunoscute sub numele de chreiai, termenul insemnînd iniţial „învăţătură", „maximă folositoare" şi apoi „culegere" de maxime, proverbe, sentinţe. In acest sens, amintim „cărţile de învăţătură" ale lui Theofrast, Demetrios din Phaleron, ale stoicilor Cleanthes şi Chrysippos. Numeroase maxime erau cîntate, pretîndu-se, astfel, mai uşor

Page 51: Cugetari grecesti. proverbe

XXX

Page 52: Cugetari grecesti. proverbe

CU VINT IMATNTE

Page 53: Cugetari grecesti. proverbe

CUVINT ÎNAINTE

Page 54: Cugetari grecesti. proverbe

XXXI

la memorizare. Cunoaştem preceptele cîntale ale lui Bias din Priene şi ale lui Solon, din care amintim: „Priveşte-l pe om şi află / dacă are gînduri ascunse / în timp ce faţa-i zîmbi-toare".

Compendiile de maxime se înmulţesc odată cu epoca elenistică, cînd întreg tezaurul literaturii greceşti este sistematic valorificat, datorită strădaniei unor mari oameni de cultură, care au stat rînd pe rînd la conducerea bibliotecii din Alexandria, un Callimachos, un Apol-lonios din Rodos sau un Aristofan din Bizanţ, acesta din urmă stabilind textul tragicilor, editindu-i şi comentîndu-i.

pentru a fi uşor memorate *. De multe ori, gramaticii au modificat uşor textul unor versuri, aşa că atribuirea lor unui anume poet, cum este cazid versurilor atribuite lui Teognis se face cu oarecare dificultate; alteori s-au atribuit numeroase versuri poetului care se bucura de cea mai mare vază într-un anume moment. Aşa s-au constituit în secolele IV şi V colecţia zisă „a lui Menandru", ca şi altele, care s-au copiat de nenumărate ori, răspîndin-du-se pretutindeni. Stobaios are meritul de a fi inclus în Florilegiul său cele mai frumoase maxime şi sentinţe, aparţinînd mai ales lui Menandru.

Bizanţul a continuat apoi munca de valorificare a literaturii elene, şi-n cadrul acesteia culegerile de gnome, proverbe şi sentinţe s-au bucurat de atenţie deosebită. In acest sens se cuvin menţionate culegerile de proverbe, numite versuri de aur, de provenienţă pitagorică, Melissai (Albine) **, culegerile lui Theodoros Pródromos şi Mihail Glycas, ca şi cele ale lui Arsenios Apostolios, născut pe la 1465 la Irac-lion în Creta. El era fiul învăţatului Mihail Apostolios, care a desfăşurat o vie activitate

* Dintre gramaticii cunoscuţi ca autori de culegeri de proverbe cităm pe Didymos, din vremea lui Augustus, autor a 13 cărţi de Proverbe, şi pe Ze-nobios, sofistul, de pe vremea lui Hadrian.

** Despre Melissai (Albine), vezi Analele Academiei Române, secţia literară, seria a doua, tom. 12 (1892), p. 129—162. Vezi şi G. Krumbacher, Geschich-te der nyzantinischcn Literatur, voi. II, p. 600—601.

Page 55: Cugetari grecesti. proverbe

In perioada care a urmat, adică cea greco-romană, au continuat studiile de gramatică şi de exegeză a literaturii greceşti, elaborindu-se tratate de critică şi istorie literară, cum au fost Tratatul despre sublim al cărui autor nu este cunoscut sau tratatele lui Dionys din Ha-licarnas. In această perioadă, datorită discer-nămintului unor gramatici competenţi, s-a făcut alegerea tragediilor pentru uzul şcolilor, atunci au fost consacrate cele şapte tragedii eschileene, ceea ce a oferit posibilitatea de a se fi păstrat o trilogie eschileică completă.

Chiar din primele secole ale erei noastre au început să fie puse în circulaţie de către gramatici care serveau ca profesori în învăţămînt culegeri de versuri cu conţinut moral, detaşate din autorii greci, dispuse în ordine alfabetică

XXXII

Page 56: Cugetari grecesti. proverbe

CUVINT ÎNAINTE

la Florenţa, la curtea lui Lorenzo de Medicis, copiindu-i manuscrise greceşti şi întocmind el însuşi o colecţie de maxime şi expresii numită Ionia, care, completată de jiul său Arsenios, a fost editată de Christian Walz în 1832.

Circulaţia în ţara noastră a florilegiilor de maxime întocmite de învăţaţii bizantini a făcut ca acestea să fie nu numai citite şi copiate cu nesaţ, ci să inspire pe mulţi cărturari la alcătuirea unor lucrări asemănătoare. Astfel, se pot citi cu mult interes maximele greceşti din manuscrisul (B.A.R.) 260 (36), datînd din sec. XIV—XV, cele din manuscrisul (B.A.R.) 261 (268), care cuprinde citate extrase din cărţile citite de Nicolae Mavrocordat, proverbele din manuscrisul (B.A.R.) 663 (74) sau, în fine, maximele greceşti ale ieromonahului Cyril, publicate la Bucureşti în 1838. De asemeni, prezintă un real interes sentinţele în mono-stih ale ieromonahului Filotci Peristeriotul (1746), extrase alfabetic din diferiţi poeţi şi aflate in manuscrisul 616 (167) din Biblioteca Academiei Române. Tot astfel în manuscrisul 1289 (B.A.R.), la folio 218, întîlnim extrase din sentinţele lui Theognis, iar în manuscrisul (B.A.R.) 264 (625), din sec. al XVII-lea, maxime din Dio Cassius, Xenofon, Kinnamos, Plu-tarh, Ioan Chrisostomid, Vasile cel Mare.

Lucrarea de faţă se adaugă unei bogate serii de culegeri de maxime apărute la noi în ţară şi care figurează în bibliografie.

Page 57: Cugetari grecesti. proverbe

MĂRIA MARINESCU-HIMUNOTA ASUPRA EDIŢIEI

Dictoanele şi sentinţele greceşti, publicate fie în volume independente, fie ca apendice la manualele de gramatică sau în cuprinsul manualelor, au o îndelungă tradiţie în istoria învăţămîntului, în general, ca şi în învăţămîntul românesc.

Avîndu-şi începutul în primele veacuri ale antichităţii şi trecînd apoi în literatura bizantină, le găsim în Floarea Darurilor, în Adunarea de pilde a lui Dinicu Golcscu (Buda, 1826), în Proverbele lui Iordache Golescu ca şi în Maximele lui Leon Gheu-ca, fruntaş al mişcării iluministe. Ele atacă numeroase probleme de viaţă, vorbesc despre „timpul ce-1 are omul la îndemînă", ce este „roata care nu se opreşte nici o clipă", despre existenţa omului întocmai unei „tase în care stă un răstimp pentru a se duce", despre „Sorrat care au zis, precum se ţine calul cu frîu, aşa să ţin toate darurile cu măsură". Cititorii au găsit în aceste culegeri sfaturile de care aveau neîncetat nevoie, în viitoarea unei vieţi prea adesea neliniştite.

Page 58: Cugetari grecesti. proverbe

Lucrarea de faţă, ce apare în valoroasa colecţie iniţiată de Editura Albatros, a fost întocmită pe

Page 59: Cugetari grecesti. proverbe

XXXIV

Page 60: Cugetari grecesti. proverbe

NOTA ASUPRA EDIŢIEI

Page 61: Cugetari grecesti. proverbe

NOTA ASUPRA EDIŢIEI

Page 62: Cugetari grecesti. proverbe

XXXV

baza unui număr de culegeri de proverbe care figurează în bibliografie şi pe baza notelor proprii extrase din parcurgerea autorilor greci.

In elaborarea lucrării, ţinînd seama de procesul unic de dezvoltare pe care-1 parcurge literatura elenă, prelungindu-se pînă-n zilele noastre^ am dat uneori şi dictoane extrase din autorii tîrzii, fie bizantini, fie gînditori şi scriitori greci contemporani: Tsatsos, Kazantzakis, Kanellopoulos, Stasinopoulos.

Partea I a culegerii conţine, în ordine alfabetică, dictoane în original şi traducere. Ţinînd seama că majoritatea acestor dictoane aparţin fondului popular de înţelepciune, sursele, cu unele excepţii, nu sînt menţionate. Cînd a fost cazul, am citat şi corespondentul latinesc, uneori şi pe cel românesc.

Partea a Il-a conţine cugetări, proverbe, aforisme, grupate tematic. Aproape fiecare citat din această secţiune este urmat de indicaţia autorului şi operei din care a fost extras. In privinţa cifrelor indicatoare specificăm că pentru operele în proză cifrele romane semnalează cartea, discursul (la oratori) iar cele arabe, capitolul. Cînd nu există cifre ro-mane, cele arabe semnalează capitolul, paragraful, rîndul, pagina de manuscris. în cazul operelor în versuri, cifrele romane semnalează cartea sau cîn-tul, iar cele arabe numărul poemului din cartea respectivă şi numărul versului

Page 63: Cugetari grecesti. proverbe

din poem. Pentru citatele din Pindar, cifra romană indică numărul odei, iar prin cifre arabe sînt semnalate strofa şi versul. De pildă, Pindar, Olympice X, 3, 8—9. în cazul în care nu figurează nici autorul, nici numărul paginii, a se consulta bibliografia unde este citată lucrai ca din care a fost extras pasajul.

Această lucrare consacrată prezentării dictoanelor, aforismelor şi proverbelor în care s-a cristalizat în-ţelepciunea grecească îşi va aduce — sperăm — contribuţia ei la înţelegerea uneia dintre cele mai vechi şi în acelaşi timp mereu tinere civilizaţii. Faptul că proverbele şi maximele bizantine apar sporadic în volum se explică prin aceea că autorii bizantini au vehiculat cu precădere dietoanele moştenite dc la scriitori clasici. Prezenţa masivă a citatelor din Dio-genes Laertios nu trebuie să ne surprindă, întnicît opera lui păstrează o bogată selecţie de dictoane, fiind un izvor unic în această privinţă.

Page 64: Cugetari grecesti. proverbe

PARTEA î Dictoane şi expresii

A

Noaptea, dragostea şi vinul sînt pricini de mari necazuri.\APpd5r|, epox; KCU olvog ueyăXav Tniuârcov aîxia.

Ursului îi place mierea. 'AyaTta UF.XI apicioc,.

Nimic nu-i fără de nădejde ; trebuie să speri în toate."AeXnxov ouoev, jcuvta 8' sXniţexv %pexov. Vultur în

nori.Ci. lat. Aquila in nubibus (Despre ce-i greu de prins).'Asxoq ev vecpsXaig.

A compara pe zeiţa Atena cu o pisică sălbatică.Cf. lat. Minervae felem. *A8r|vă a!A,oupov.2

Page 65: Cugetari grecesti. proverbe

DICTOANE ŞI EXPRESII

Page 66: Cugetari grecesti. proverbe

DICTOANE ŞI EXPRESII

Page 67: Cugetari grecesti. proverbe

3

C — Rîsul lui Aias (Despre un rîs exagerat). Aiâvteioţ ycAXOţ.

7 — Gîndurile ce-ţi vin ulterior sînt mai înţelepte.Cf. Mintea românului cea de pe urmă. Ai Seuispai

(ppovu8t:c; aocpwtspai.

8 — Cocorii lui Ibycos.(Despre cei ce-şi primesc pedeapsa cînd nici nu se

aşteaptă). At 'IpoKou yspuvot.

'9— Stai de vorbă cu ţărmul (Vorbeşti de-a surda).AiymM) XaXeic,.

10 — Bunăvoinţa intempestivă nu se deosebeşte fie duşmănie.

"AKuipog Buvoia OUSKV Sx'Jpuţ 8iu<pcpei.

1 — Poveste fără de început.Cf. Poveste fără cap şi coadă. 'AysApaXoq puOoc

2 — Extremele se egalează.Cf. lat. Coincidentia oppositorum. 'AicpoxriTCq IO-

OTIITCC.

:> — Timpul duce totul cu sine. Cf. lat. Omnia fert tempus. Atwv rcdvta (pf.pa.

Page 68: Cugetari grecesti. proverbe

M — Intr-un fel ţipă bufniţa, într-altul cioara. "AXXo yXavţ, ăXXo Kopcbvii {pOsyyexai.

15 — Unii au trudit, alţii au profitat. "AXaoi Kduov, uXXoi (bvavxo.

!6 — Unii seamănă, iar alţii vor culege."AXXoi OTteipouaiv, ăXXoi 8' d|rn.crovxai.

17 — Altă viaţă, alte obiceiuri. 'AXXoq pioc;, ăXXr\ 8îcuxa.

!8 — Neştiinţa atrage îndrăzneala, iar chibzuinţă şovăiala.

AuaGia usv 9pd<xog, X.oyicjn.6g 8' OKVOV <pepei■

19 — Zis şi făcut.Cf. lat. Simul dictum simul factum. Au' eiroţ, fiu.'

cpyov.

20 — Căruţa fără osie se sfarmă."Auot^a x6pur)c, o-xr.poupevn oXXvxai.

21 — împotriva a ceea ce-i hotărît nici zeii nu potsă lupte.'AvdyKn ou8e Gsoi udxovxei.

22 — Nevoia te învaţă meserie. +'AvdyKîi t£%vt]V epydi/,xai.

23 — Cînd unui om îi merge rău, prietenii dispar.-*"'AvSpd; KaKco; TrpdaCTOvrot; eKTtoScbv (plXoi.

Page 69: Cugetari grecesti. proverbe

4

Page 70: Cugetari grecesti. proverbe

DICTOANE ŞI EXPRESII

Page 71: Cugetari grecesti. proverbe

DICTOANE ŞI EXPRESII

2! — încerci să zbori fără aripi."Avcu TRXEPMV ^IITSÎC, ÎTtxaaOcu.

25 — Rabdă şi abţine-te.Cf. lat. Abstine et susţine.(Este deviza lui Epictet şi a stoicilor.)'Avexoo Kai dîiăxou.

2(h — In nefericire omul se salvează prin speranţă. 'Avrjp ăxv%(ăv oq^exai xaîc, iXmcw.

27 — Greşeala este omenească.Cf. lat. Errare humanum est. 'AvOpcorouv pev Eivai

x6 du.<zpxdveiv.

28 — Zarul a fost aruncat.*Avvepi(pOr| KVIPOQ.

29 — Toate cresc şi apoi se ofilesc."Anovxa QăXXzi Kai n&kiv napcrtvexai.

30 — Prin natura lor toţi oamenii sînt egali.Cf. lat. Natura omnes homines aequales genuit.'Anavleq xx\q aulfjţ icepauciac;.

31 — Filozofii se cunosc după barbă.'And Jtcbycovoţ <piA,6<TO(poi.

32 — Povestea adevărului este simplă.AIXAOUC; 6 puGoc. xf\q dX.r|0£iac, ETPU.

Page 72: Cugetari grecesti. proverbe

— Leneşii sînt mereu în sărbătoare. 'Apycov aisv eopxr).34 — Calităţile sufleteşti sînt mai presus decît fru-

museţea fizică.'ApsTi'i yux1!? «LIEIVROV soxiv ]) KaXXovi] acouaxoc,.

35 — Cel mai straşnic paznic AL iedului este lupul."Apicrxog cpi<pou cpuA.acţ 6 A-UKOC,.

36 — Funcţia arată omul.'Apxi'l Seîkvucti uvSpa.

37 — începutul înseamnă jumătatea oricărui lucru.Cf. lat. Dimidium facti qui bene coepit, babet.

(Horaţiu, Epist., I, 2, 40) 'Apxf) i'iiuau Ttavxâţ.

38 — A treiera grîu din paie goale.Cf. lat. Nudum stamen et vacuum trituare. 'Axdp CK

KaOapoJv ă%i>p<ov xcxpuyrjKaq crîxov.

39 — Acela a zis.Cf. LAT. Magister dixit.(Se referă la Pitagora şi, în general, la exprimarea

dogmatică.) Auxoţ ECPA.

40 — Nu lăsa ceea ce este evident pentru ceea ceeste neclar.Cf. Nu da vrabia din mînă pe cioara de pe gard.'A<psig xd (POTVR.pd uf) SÎCDKE x' dcpavfj.

Page 73: Cugetari grecesti. proverbe

E destul să latre un cîine, că latră şi ceilalţi. BuuţavToq evoc,, (lau^si Kai EXEpoc, kucov.

Nimic nu-i sigur m viaţa muritorului. BsPouov oiJ§8v ectxiv F.v 9vr)T(5 PIW.

Mărăcinele nu dă struguri. Boxpuag oî) KUCI focavOa.

Boul (banul) îi stă pe limbă (despre cei mituiţi, Bschil, Agam., 36). Bovq tni yX&xmv.

r

Vulpea bătrînă nu este prinsă în cursă, rspcov ăX&nnţ ou% d^io"KEXCTI jcdyrj.

Bătrîneţea şi trecerea timpului ne învaţă de toate.riîpac; SiSdajcei năvxa icai %p6vou TPIPFJ.

Foamea îndulceşte mîncarea de bob. rXDxaîvEi A,oi|.i6g KI>d|iooc;.

Dulce e fructul cînd paznicul lipseşte. TA.OKU ân&pa şvXa.Koq EKXKXomoxoq.

50 — Limba rea este mai ascuţită decît vîrful să-biei.

1DICTOANE ŞI EXPRESn

Page 74: Cugetari grecesti. proverbe

FA.(JJCTGU KU.KI] â£,uxipu _UKU,fj<; £iq>ouţ.

V 51 — Cunoaşte-te pe tine însuţi. FvtoGi oEauxov.

52 — Mai aproape mi-e genunchiul decît fluierulpiciorului.l'ovu Kvfiur|ţ syyiov.

53 — Picioarele hoţi!or suit repezi.Fopyoi 7t65£q Xx\ax&v.

54 — Trebuie să înveţi şi după ce-ai învăţat să aiminte.l'pduuuxu UUGT.ÎV or.î mi uuOovru voCv E^EIV.

55 — Gunoi la gunoi trage.Fpdcioq ypdrjov EUPÎRJKEI.

A

56 — Binefăcătorului trebuie să-i arăţi recunoştinţăAcî xotc; i:{)Gpyexî|ouai %dpiv 8i86vai.

57 — Fiii trebuie să-şi respecte părinţii.Act tou; utoî)I; ăţtaQai xoxfj /.;.

Page 75: Cugetari grecesti. proverbe

8

Page 76: Cugetari grecesti. proverbe

DICTOANE ŞI EXPRESII

Page 77: Cugetari grecesti. proverbe

9

58 — Fumul se adună-n cuptor, iar omul viclean se ascunde în vizuină.

M%£xai tov uev KOUIVOV KUUIVOQ, iov 8E KÎVIXSOV axokeâ.

Jt^ 59 — Faima ce străbate pînă departe face să existe ceea ce nu există. AKOAUVIOC, <pf|u.r| TO uf) 6v Ttoieî eîvai.

60 — Să fii robit de patimi e mai rău decît să fiislugă la tirani.AouXcueiv udOr.cri %u\v.n<îm;pov î'j Tupdvvoic,.

61 — După ce stejarul a fost doborît, oricine ialemne din el.Cf. lat. Arbore fracta quivis ligna colligit. Apooc,

TRECROOONC; nuq dvf|p ^uM^erai.

62 — Spoieşti doi pereţi.(Despre cei ce nu au o atitudine hotărîtă.) AOo

roi/oue, UA.ei<pei<;.

63 — Lucrurile alese sînt greu de dobîndit.Cf. lat. Ardua quae pulchra. AuaKoX,a xu KUXU.

Page 78: Cugetari grecesti. proverbe

61 — Un dar urît e ca şi o pagubă.Atopov KCCKOV ÎCTOV ^T)|.lta.

E

65 — Garantează şi paguba-i gata !"Eyyoa rcapa 5' ara.

66 — Ţi-oi fi amintit de lup...Cf. lat. Lupus in fabula.Vezi şi : Pomeneşti de lup şi lupu-i la uşă.Ei K<xi MKOV euvfiaOrig.

67 — Haina face pe om.Eîu,at' âvi'ip.

68 — Stăpînul este singurul servitor al casei.ETc, EOTI 5O0AOC; okiccc,, 6 5F.o\TOTR|c,.

69 — Pe cel rătăcit adu-1 pe calea cea bună.Ele, 656v dXoovia aye.

kC 70 — Linguşitorii sînt ca nişte corbi pentru cei vii. Eîai Kai £cbvxcov oî KOXCIKEC; KopaKsţ.

71 — Păspîncleşti foc peste ulei.Cf. Torni ulei peste foc. 'EXaicp itvp ofţsvvur.ig.

72 — A face clin muscă elefant.

Page 79: Cugetari grecesti. proverbe

'EXf.cpuvxa I'K uuîaq TCOIEÎV.

73 — Cunosc pomul după fruct.'EK XOO KapTrou TO 8ev5pov yiyvcboKO).

Page 80: Cugetari grecesti. proverbe

Este un ochi al dreptăţii ce vede totul. "Eoxi oiicnc, 6(p0aXu6ţ oq xu icăvO' 6pS. -f-

Cine este prea bun poate fi uşor înşelat. Cf. lat. Semper bonus homo tiro est (Marţial, Epigr., XII, 51, 2). Eu dyaGog, e5 ănaxf\Xioq.

Organizîndu-ţi bine prezentul, vei avea un viitor fericit.Cf. Cum îţi vei aşterne aşa vei dormi.

Eu coi xo ueX>.ov 'iifi\.q eî xo jrupov eu xiOfjc;.

- Oala şi-a găsit capac. Cf. Şi-a găsit sacul petecul. Hupev i'i AOJRAC, xo TCCOUU.

Darurile duşmanilor nu ■ sînt daruri, şi nici nu aduc folos.

- Mai bine sărac pe uscat decît bogat în voia valurilor.*Ev YÎJ 7RR .vr.a0ai KPEÎTTOV rj nXovxowxa nX€iv.

îndură cu curaj întristarea ca şi paguba. "tZv'.:y:<: AAx ]V Kii flV'tBnv âpp:o\isvco;.

- Chibzuinţă vine noaptea. 'Ev VUKTI

fîovXr).

- în vin e adevărul (adevărul la beţie). Cf. lat. In vino veritas.'Ev oîvoi âXfjOeia.

- în ţara orbilor domneşte chiorul."Ev XOÎC, TOTROIC, xrâv xwpA.<ov yXă\iwv paaiX,eue.

■ Leul se cunoaşte după gheară. Cf. lat. Ex ungue leonem.

'Ei; ovuxoc, xov ACOVXA yiyvcbo-KR.tc,.

■ Laudă-ţi mai degrabă prietenii decît pe line însuţi."Eîtouvov (piXav UU.AA.OV îj crauxoî) /..'.ye.

■ Discordia seamănă discordiv "Epic; F.pw &vxi([)\)Teuet.

Din cap pînă-n picioare. 'E; KOSUC, eic KE<pa?.rj;.

83 —

X M -

;

Page 81: Cugetari grecesti. proverbe

'E%0pcov fiikopa 8(7>pu icouk d>vf|oiua.

Z

Cînd dăinuie ospăţul dăinuie şi prietenia. Zel %mpa, £eî cpiA-iu.

87 — Zelul provoacă ]a rîndu-i zel.ZîjÂog cjfjÂ.OV eaxiv tîk'xwv.

88 — Zgomotul este semnul vieţii.Zfflfjc, OFJPU KPOXOQ.12

86

Page 82: Cugetari grecesti. proverbe

DICTOANE ŞI EXPRESII

Page 83: Cugetari grecesti. proverbe

13

^89 — Trăim nu a.şa cum am vrea, ci cum putem.Zfiiuev ydp o\>% toc, GEAOUEV, ăXX' (foc, SuvdueGa.

H

^90 — Limba să nu o ia înaintea minţii.'H yXwaau uf) Tcpoips^exco TOO VODV

91 — Limba i-a dus pe mulţi la pierzanie.'H yXăaoa TtoXXouq eiq oXcOpov tîyayev.

92 — Grija roade sufletul şi cu nimic nu-i foloseşte.TI uspipva xr\v KAPOIAV ECTOÎEI KAI oi)Sr.v (ÎKPEAKT.

93 — Sărăcia de multe duce lipsă, iar lăcomia detoate.'H jcevla noXX&v v.csxiv Ev8e.r)q, r) 8£ ăizXi]GTiaTTUVTCOV.

94 — Iubirea de bani este mama tuturor relelor.Cf. lat. Omnis improbitatis mater est avaritia. *H

(piA-cxpruraTOCTuvii unriip KUKOTTITOC; ănâat]q.

95 — Pragul este oglinda casei.

Page 84: Cugetari grecesti. proverbe

'H (pXxu otKÎac, atEUua.

96 — Desfătarea este o momeală pentru cei răi.*H8ovf| 8r .AF .AP Kcucâv.

97 — Vremea [tinereţii] trece cum se trece floareaîn timpul primăverii. 'HXucia peei 6>q U.V0OC, tiapoc.

98 — Cui pe cui se scoate."HA-tp TOV TJAOV EQSKPOUOAC,.

99 — Pîinea pe care a frămîntat-o să o şi mănînce."Hv TIC, eua^e iiac^av, TauTnv xai EO-OIETCQ.

100— Zorile rîd de ce se întîmplă noaptea.'Hcbc, opioaa TU VUKTOC, epya yeX,a.

0

101 — Stăpîneşte-ţi mînia.0UUOU KpUTCt.

I

J02 — Propria-ţi casă este mai plăcută decît oricare alta.

'ISia erjTta drcdvTCov UPIOROV.103— Iată Rodosul, iată cum bate inima.

' 'ISou I'i To8oc„ ÎSOÎJ KUI TO nfjoiuia.

104— Sfatul e un lucru sacru.

Page 85: Cugetari grecesti. proverbe

'iF.pd aunPouXfi.14

Page 86: Cugetari grecesti. proverbe

DICTOANE ŞI EXPRESII

Page 87: Cugetari grecesti. proverbe

15

105— Curcubeul nu-i semnul mîniei lui Zeus."Ipic. OUK fiori uijvecoc, Zrjvdş onueiov.

106— Peştele de la cap începe să miroasă.IxOiJs £K xfjc, KZ<paXî\q 6C,eiv âpxExai.

K

107— A scrie pe luciul apei.KaG' OSaxoc, ypacpsiv.

108— Există un moment prielnic pentru oricelucru.Kaipdc, TtavTi jtp&yuaxt.

109— Am învăţat să mă supun împrejurării.KaipŞ SOUAEUEIV EuaOov.

I!0 — Prost început, prost sfirşit.Kuicrjc, un' âpxrjc; yiyvExui KUKOV TeXoţ.

111— Vasul prost nu se sparge.KCCKOV dyyoc, ou KA.5XCU.

112— Dintr-o cioară rea un ou rău.Cf. Aşchia nu sare departe de trunchi, sau : Ce naşte

din pisică şoareci mănîncă.KCLKOU KOpfXKOC, KUKOV (foov.

Page 88: Cugetari grecesti. proverbe

11IÎ — Nimeni nu-i scutit de necazuri. K<XK(5V yâp SUCJCÂCDXOC; ot)8sic;.

111 — Broasca zice despre vaci că-s greoaie la mers. Cf. Rîde ciob de oală spartă. KaXsî %EX<bvv '••'>•- Roac 0api)7co8aq.

i 15 — Vii la spartul târgului. Cf. lat. Post festum. KaxoTtiv âopTftS îikîmc.

110 — Prin efort se dobîndeşte ceea ce este bun. KOTÎOI; xâ KaX,â Kxmvxca.

117— Oboseala alungă ob iseala.KOTIOC, KOKOV Xmi.

118— Scoţi apă cu ciurul.(Despre cei ce fac o muncă zadarnică.) KoaKivcp

C8top avxAEÎc;.

119— Un cîine nu se atinge de altul.Cf. Corb la corb nu scoate ochii. Kutov KUVOC, o«x

fiuXExai.

120— A vorbi surdului.Cf. Vorbeşti în deşert. (Vezi nr. 9.) KwcpŞ AEyco.

Page 89: Cugetari grecesti. proverbe

— „. D'CTOANE ŞI KXPRESII

Page 90: Cugetari grecesti. proverbe

17

~ m£? 7 ? r°st°g°le?te nu prinde muşchi.

IO") A I— Arin este un liman pentru un om în nenoro-ci re.Aiui'iv u.ivxiaq caxiv âv0pc'O7IOIG TSXVT|.I2'l — Foamea, ciuma şi războiul sînt flagelul po-

porului.Aiuoc, Xoiuoţ KUÎ redXsuoţ TOU Xaov dai Xoiydq.

124— Lupul păzeşte pînă şi oaia.AuKoţ Kai otv rtoitiaivr.i.

125— Aprinzi opaiţul la amiază.Cf. A forţa uşi deschise. Auxvov cv iu;oi]uPpia

ănu;iq.

M

26 — Mîinile tiranilor sînt lungi. Maicpal Tupâvvmv xe,Pec,-127— Recunoştinţa e pasăre rară pe pămînt.

MctvfiEvxGovi Spvic, f| yâpiq.128— Nu scormoni focul cu cuţitul.

MaxcttpqTufi nup aKaXeusw.

Page 91: Cugetari grecesti. proverbe

129 — Prostul suflă zgomotos, dar forţa lui e mică. Meya JIEV TCVEEI öucopöc,, ÎCTXÎJC, 5E oi pupa.

vl30_j— Intre ciocan şi nicovală.Mcxa^u TOÖ aKpovoc, Kai xt\q acpüpac,.

131— Să nu doreşti imposibilul.Mf] ETCiGÜLiEi d50vara.

132— Nu da cuţitul în mîna copilului.Cf. lat. Ne puero gladium. Mf| rau5i ndxaipav.

133— Nu te încrede în oricine.Mf| UÖCTI 7li(JTEl)E.

134— Nu fugi de prietenul aflat în restrişte.Mi] <peüy' âtalpov sv KaKoîcn KEIUEVOV.

135— Să nu judeci înainte de a asculta pe amîndoiîmpricinaţii.Cf. lat. Audiatur et altera pars.MnSâ 5iKr|v oucuarjc, jrpiv u|T(poîv uüOov

uKouanc,

136— Nu ferici pe nimeni înainte de a fi murit.Mr| OEVU Tipö toö TEAOUC, umcâpu^e.

Page 92: Cugetari grecesti. proverbe

137— Nimic în afară de treburile tale.Cf. Nu te-amesteca unde nu-ţi fierbe oala. MnScv

E^roQev îiOAUJtpayuovEÎv.

Page 93: Cugetari grecesti. proverbe

DICTOANE ŞI EXPRESII

Page 94: Cugetari grecesti. proverbe

DICTOANE ŞI EXPRESII

Page 95: Cugetari grecesti. proverbe

19

138 — Nimic pesle măsură.MnSev urcep xo ucxpov.

— Fiica este imaginea mamei. Mnxepog 8elKT|Aov Ouydxr|p.

140 — CM O ru.Junică nu se face primăvară, î- iu /wcAi8(bv sap ou noizl.

N

Ml — CUe ţări atîtea obiceiuri.CI'. Cîte bordeie atîtea obiceie. N6uog KAI yjhpu.

142— Sabia răneşte trupul, iar vorba mintea.Eitpoq xixpd)OK8I a&uu, vouv bz Xoyoq.

143— Lemnul curbat nu-i nicicînd drept.Cf. E greu să faci ceva bun dintr-un lucru rău.

EuA.ov fiyiciAov ouSstxote opOov. O144— Conducătorul destoinic este o binefacere

pentru toţi.'O upxtov dyuOoc, KOIV6V dyaOov coxiv.

145— Lupu-şi schimbă părul, clar nu şi năravul.

Page 96: Cugetari grecesti. proverbe

'O XvKoq xi'iv xpix« ou xf|V yvtbui]v dXXdxxei.

146— Omul nepedepsit nu se educă.'O uf| 5apr.ig dvGp&moc, ou 7cai5euexai.

117 — Cel ce nu ştie nimic nu greşeşte deloc. RO (xr|6âv dStbc, ovotv i^ouapidvei.

148 — Mortul nu muşcă.'O veKp6q ou 5dKvei.

119 — Măgar cu liră. "Ovoc, Xvpaq.

150— Lutul dacă nu-i bătut nu se preface-n cără-midă.'O KX]X6q i\v mi 5aprj, Kepau.oc, ou yiyvexai.

151— Cine are mult piper pune şi-n zarzavat.'O noXiiv r-xwv TISTCCPI xiGnai kcxv A.axdvoic;.

152— Cine fuge de moară nu macină făină.'O (peuycov |j.uA.r|v ăXcpixov oî)K ăXyzi.

153— Cea mai bună casă este cea în care intri cudrag.Cf. lat. Est grata domus domus optima semper.OIkoc, miXoq olxoq UPICRXOC,.20

Page 97: Cugetari grecesti. proverbe

DICTOANE ŞI EXPRESII

Page 98: Cugetari grecesti. proverbe

DICTOANE ŞI EXPRESII

Page 99: Cugetari grecesti. proverbe

21

151 — Urlă cu lupii dacă situaţia te constrînge.Cf. Cînd te afli între lupi e musai să urli ca ei.'OXoXvţz avv XUKOIC, KAIPOU UVYKDC^OVTOC,.

155— Laşul să se înarmeze."OnXa exeTCO 6 5EIA6C,.

156— Acolo unde domneşte violenţa, legea esteneputincioasă."Oiroo PIA jrdpsoTiv OI)8EV ICT/UEI v6|K>c,.

157— Minia celor cc se iubesc este de scurtă du-rată."Opyn. (ptXoOvuov uiKpâv Ierbosi %p6vov. .

158— La mînie nu dezvălui secretele."Opyfjc. Xdpiv xă KpuTtTd uf| âiap&vrjg.

159— Cel ce a naufragiat de două ori, în zadar îlînvinovăţeşte pe Poseidon. Cf. lat. : Improbe

Neptunum accusat, qui ite-rum naufragium facit. "OOTIC, Sic; v^uayi'iag, u.D"r|v u£u.cp£Tui Iioo£i8cova.

160— Răguşitul nu este un bun orator. In sensul :nu cel ce strigă, pînă răguşeşte... Ou KXUTOC, PFŢTCOP

6 u-oyyoc.

161— Nu orice rană este nevindecabilă.Cf. lat. : De minimis non curat praetor.

Page 100: Cugetari grecesti. proverbe

Of) NDVTOL TD EAKT| UKEOTCI.162— Nu trebuie să cugeti la lucruri mărunte, ci

la cele superioare.Ou TU KUTCO ăXXă xă dvco (PPOVEÎV 5eî.

163— Soarta nu-i ajută pe cei lipsiţi de curaj.Cf. lat. : Fortes fortuna adjuvat. Oi) TOTC, dOtiuoK;

f] jtv%r\ ovXXaufiăvzi.

164— Nimeni nu judecă bine la mînie.Oi)8sic, U,ET' âpyfjq POUXEUETCU.

j(j65 — Nu există îndrăgostit care să nu ţină veşnic la ceea ce a iubit. Oi)6si<; £paoxr\q oonc OUK asi <piX.eî.

166— Nici un rău nu piere uşor.Ou8f>v KO.KOV paSicoc, dTcoXXuTai.

167— Nici nu-1 plouă, nici nu-1 arde soarele. (Des-pre cel fără griji.)Cf. lat. Neque compluitur, neque sole adu-ritur.OuO' lieTai OUTS f)AiouTai.

168— Nu va fi veşnic vară, ci va veni şi vremearea.OUK USL 0£poc, EOTai, spxsTai %eXaa.

Page 101: Cugetari grecesti. proverbe

169— Nu există nimic mai rău decît un trădător.OÎÎK ECTTl OUSsV %EÎpOV KpoSoTOU.DICTOANE ŞI EXPRESII

Page 102: Cugetari grecesti. proverbe

23DICTOANE ŞI EXPRESII

170 — Nu valorează nici cît un fir de păr.

OCTE rpixdc, ăcUoc.

171— Nu tot ce străluceşte e aur.Cf. Nu tot ce zboară se mănîncă. Oux' ct7tav TO

âuapuaoov xpvadq eaxi.

172— Ochiul stăpînului îngraşă calul.Cf. Ochiul stăpînului îngraşă vita.'OcpOt/AU-OC, §£O7T6T0U TOV Î717IOV Ttiaivsi.

II

!7.'i — Păţaniile devin învăţăminte. Esop, 227. na9f|UATA uaOfi|icrca.

174— O luptă ne e viaţa. Euripide, Rugătoarele,550.naXaioiiaO' f)\imv 6 (3ioţ.

175— Orice conslrîngere este supărătoare.flăv DVAYKUÎOV %pr)\ia âviepov.

176— Pune în mişcare orice piatră !Cf. lat. Omnia experiri. n&vra XiOov KÎVEI.

177— Toate pînzele sus !

Page 103: Cugetari grecesti. proverbe

ndVXO KCtXcOV GKTEtVElV.178— Toate femeile, odată lumina stinsă, sînt la

fel.Tlăaa yuvf], TOU XuxvoC âpOevroc, r\ aurii taxi.

179— Sărăcia umileşte pe om.nsvuz âvSpa Tcutsivoî.

&CJ80 — Sărăcia deşteaptă spiritul inventiv, ricvia 5£ ao<pimq e"ka%e.

181 — Se bat pentru umbra măgarului*.llEpi ovou aiciuc.

182 — Stejarul puternic este doborît numai dupămulte lovituri.IloAAUKTl 7TANYUÎC, OPTIC, CTTGPD SuLldi^ETUL.

l183'<— De multe ori aparenţele induc în eroare ju-decata.

FIoAAdKtg ydp yvcbunv E^UMATIOA' iSeai.

181 — Mulţi sînt iubitori de chef, dar puţini sînt iubitorii adevărului.

noAAoî TPATTE^ncj, 6X.iyoi uAnOcîuc, IPÎAOI.

* Sensul este „a se bate pentru un lucru de nimic". (La fel cu acela care,' închiriind măgari, cerea un plus de bani.

Page 104: Cugetari grecesti. proverbe

pentru că beneficiarul se putea folosi de umbra măgarului ca să se apere de soare.)

24

Page 105: Cugetari grecesti. proverbe

DICTOANE ŞI EXPRESIIDICTOANE ŞI

EXPRESII

185 — Foamea devine învăţător la multe.

Cf. lat. Fames artium magister. ITOAXIOV 6 AIUOC; YTYVETUI §I5(ZCTKU.XOC.

186— Timpul [poate] fi mare cheltuială.Cf. engl. Time is money.RIOA.t)T£A8<; dvuAcoua eîvai rov xpovov.

187— Cel ce nu se teme de trudă este foarte pu-ternic.FIOVOV 6 UT) (pofit&V Kp&TlCfTOc;.

188— Munca zămisleşte gloria.riovoc, CUICAEICIC, rcaifip.

189— Bătrînul vede şi-n trecut şi-n viitor.npeoPui; XevaaiA TU jrpooco K«i dnica.

190— Fluviul e-n ceartă cu marea.rioranoc, GuAUCTan ăpic^et.

191— Trîmbiţezi înainte de victorie.ripiv TFJC, VIKI-JŢ TO I:YKTBUIOV U8EIC,.

192— A plînge la căpătîiul mamei vitrege.ITpoc; crtou.a uurpuiuc, icXâciv.

Page 106: Cugetari grecesti. proverbe

193— Babaul înfricoşează doar pe prunci.TT-uoeî vurciouc, uopuib.

194— A pune foc peste foc.nDp ini 7iup.

P

195— E mai uşor să dai sfaturi decît să rezişti înnenorocire.'Păov rcapaiveiv r\ TcaOovra KupiEpEîv.

196— Oratorul necinstit strică legile.Tf]Tcop irovripo? TOÎX; vououc, AVUCUVETCU.

197— Dac-ai aruncat o vorbă n-o mai poţi retrage.'Ph|/ac, Xoyov TIC; ODK âvaipeirm.

V

198— Alături de şchiopi te înveţi şi tu să şchio-pătezi.

SKO^OVTI OUIAMV KCU av auroc, oKâ^Eiv ua6f|o-Ei.

199— In tovărăşia oamenilor înţelepţi vei ajungetu însuţi înţelept.locpoîc, ouiXtov KCUVCOC, EKpfjrjei aotpoc.

200— Este propriu înţeleptului să ia pieptiş vitre-giile sorţii.

lotpoî) yâp dvSpoc, tac; zi>%aq âpOcoc, cpspeiv.

Page 107: Cugetari grecesti. proverbe

201— Grăbeşte-te încet.Cf. lat.' Festina lente. ETCOSE ppoSsax;.

Page 108: Cugetari grecesti. proverbe

202 — Pala pingăreşte bolta.ITCUAOC, OOAOV (naivei.

203— Ferindu-mă de spuză, am căzut în foc.Cf. A cădea din lac în puţ. IJIOSOV cpeuycov stg 7tCp

eurcercTCOKa.

204^— Picăturile de apă sfredelesc stînca. Xrayoveg OSa-roc, TTERPAV KoiAaivoi)cnv.

205 — Copiii sînt reazemul casei. ETOAOC, OIKOU jtatSeg eîaiv.

200 — Cel fără experienţă merită iertare. Soyyvcbur] TTPTOTOJRRIPCP.

207— Sfătuitorul este ceva sacru.EuuPouAOC, îepov xpfiua.

208— Nu-i sfătuitor mai bun ca timpul.IUUPOUAOC, oiiSeic, eattv peAricov xpovou.

209— împrumuturile fac din omul liber un sclav.Td 8dveia SouAooc, xobq eAeuGepouc; TIOISL

210— îndrăzneala prea mare te face să comiţimulte greşeli.

Td noXXu TOAUUV KOXX' djrapTdveiv jtoieî.

Page 109: Cugetari grecesti. proverbe

211— Timpul nu cunoaşte limite.TsKuap aîcbv OUK eî8ei.

212— A se teme de umbra lui.Tfjv CURTOU O"KIDV (popsîaOav.

213— Fugind de Charybda, a dat de Scylla.Tf)v XdpupSiv eKcpuycbv TTJ SKOAXTJ TtepieTreaev.

214— Din acelaşi aluat.Cf. lat. Eiusdem farinae. Tf)c, amf\q KEPAUEIUC.

215— A duce pe cineva de nas.Tfjc, pivoc, EAKEIV.

216— Ce au comun zorile cu obscuritatea?Ti aityfj icai \|/ecpei;

217— Ce au comun trîntorii cu albinele?Ti Kncpfiai icai ueAicraai;;

218— Lenea uşuratică nu dă naştere la nimic bun.TUK-TSI ydp o68ev eaOAov eiicaia axoXr).

219— Ceea ce se întimplă pe neaşteptate e plăcut.T6 yopyov Kai xaPlv ^X61-

220— Bătrîneţea apasă mai greu decît munteleEtna.Td 8e yfjpac, paptrcepov AÎTVTIC.

Page 110: Cugetari grecesti. proverbe

28

Page 111: Cugetari grecesti. proverbe

DICTOANE ŞI EXPRESII

Page 112: Cugetari grecesti. proverbe

DICTOANE ŞI EXPRESII

Page 113: Cugetari grecesti. proverbe

29

221— Să nu mergi în contra curentului unei apete învaţă şi proverbul.T6 8e [if\ pid^coGai pouv rcoxuuoB KUÎ f|

rcapoiuiu7TUL8EVJEL.

222 — Ezitarea e duşmanul încrederii.T6 8icjxd£eiv e%Gpog Tuaxecog.

T 223 — Ceea ce este în sufletul omului treaz se află pe limba celui beat.

T6 ev xfj KctpSitx xou vf](povxog erci TTJC; yXwaai]q

xou TIÎVOVXOC.

224— Nu arunca apa ce o ai la îndemnul înaintede a avea o alta.T6 Ttapov fiScop uf| %EF. jcpiv ăXXo eîgeig.

225 — A tăinui adevărul înseamnă a îngropa aurul.T6 o-ryav xfiv dAiîGeiav xpuoov eaxi GdTixeiv.

226 — Ce e rar este şi de preţ.Cf. lat. Omnia rara cara. T6 O7XDVIOV KOÎ xluiov.

227 — Arcaş fără tolbă.To^oxng dxep cpapexpag.

Page 114: Cugetari grecesti. proverbe

228 — Pe african îl cunoşti după culoarea pielii.Tov AiOioTta eic xfjg o\j/ecog.

229 — Cel inferior să cedeze locul superiorului.TOJTOV fjocrcov Soxco ueic^ovi.

230— Mai stăpîn pe sine decît filozoful Zenon 10

Tou <piAoa6<pou Zf|vcovog eyKpaxeaxepog.

231— Bogăţia-i oarbă.TucpAov 6 TxXouxog.

232— Şi zeul îl ajută pe cel ce se străduieşte.Tio ydp ÎXOVODVXI 6 Geog dpcoyog.

233— Cenuşă şi fum este viaţa muritorilor.Tt&v 9VT)X(OV 6 pioq cnoSoq eoxi KAI KA;iv6g.

234— Toţi sînt prieteni cu cei fericiţi.Cf. nr. 134.

Ttov euxoxouvicov 7tdvxeg eicri auyyevsîg.

Y235— Ofensa produce ofensă şi ocara ocară. Es-

chil, Agamemnon, 757."Yppig Cippiv XIKXEI KAI \j/6yog \[/6yov.

236— Nu~ţi face propriul tău elogiu.'Yrcep aeaoxou uf] (ppdang ÂYKCBUIOV.

237— A sări peste groapă 11.

10Filosoful stoic Zenon era adesea dat ca exemplu pentru puterea de a-şi stăpâni emoţiile şi sentimentele.

11Expresia se folosea pentru a arăta că unii dau proporţii exagerate unor lucruri banale.

Page 115: Cugetari grecesti. proverbe

Cf. A face din ţînţar armăsar. eY7tep xd ăo-Kaaueva TrnSăv.

30

Page 116: Cugetari grecesti. proverbe

DICTOANE ŞI EXPRESII

DICTOANE ŞI EXPRESII

Page 117: Cugetari grecesti. proverbe

31

O

238— Vorbeşte tăcând. Cf. Euripide, Ijigenia înTaurida, 763. <Pr|cri CTtamcov.

239— îmi place nisipul dar nu în ochi.<PiA/n uev \|/duuog, ăXX' ouic ev ocpOaAUOîg.

240— Aurora e prietena muzelor.OiAri xaîg Mouaaic, 'Hcbg.

241— Prietenul ce-mi face rău nu se deosebeştede un vrăjmaş.OiAog ue PA&71TCOV ouSev^exOpou oiacpepei.

242— Nu-i uşor să schimbi o fire vicleană.Oumv Trovnpdv uexa^aXclv ou pdSiov.

243— Glas ce strigă în deşert.Cf. lat. Vox claroantis in deserto. <Pcovf] Pocovrog

ev TŢJ epf]ucp.

X

244— Lucrurile frumoase sînt anevoioase.XaAEjrd tăjcaXâ.

245— Recunoştinţa naşte recunoştinţă.Xdpig xdpiv xiicra.

Page 118: Cugetari grecesti. proverbe

246' — Adu-ţi aminte de binefacerea de care ai■ avut parte şi uită binele ce l-ai făcut. Xdpiv XaPcbv ueu-vn^o KCÙ Soùg èTcìAdOou.

247— După ce a trecut iarna, nu-ţi arunca cojocul.Xeiucòv oxav ;iapdY£xai xòv Oiópaica uf) Opujrxe.

248— în lipsa iepei, mînzul nechează.Xpepexi^ei TtcoAOg, Î7T7TOU àrcouoT)g.

249— Omul este o avere.Xpriuara ùvfip.

250— Aurul este acela care domină oamenii.Cf. lat. Pecunia regina mundi.Xpuoòg ydp èaxiv, og Ppoxiòv 2/ei KpÓTT).

251— La ocări toţi sînt pricepuţi.Toyov dmavreg etSoucn.

252— Adesea Orion îi înşeală pe corăbieri.*feu8ei TroAXdKig xoîg vaóxag 'Qptcov.

253 — Muntele s-a desfăcut greu în durerile naş-terii, dar a născut un şoarece...

Page 119: Cugetari grecesti. proverbe

DICTOANE ŞI EXPRESII

Cf. lat. Parturient montes, nascetur ridicu-lus mus. (Horaţiu, Ars Poetica, 139). "Î28ivev opoţ, TO 5' ETEKEV uuv.

254— Cit de plăcută e marea văzută de pe uscat !'Qq f)8o TT]V GaXaooav curo Trie, yf\q opăv.

255— Cit de multe rele le produce muritorilorinactivitatea.'fie, noXXă Ovr|Toîc, f| CTXOAI'I itoieî KaK<i.

256— Stomacul nu are urechi.'QT(X ylCTTl'lp OÎ)K EXEI.

PARTEA A II-A Proverbe şi cugetări

ADEVĂR

257 — Dacă minciuna are întîietate în faţa adevă-rului, viaţa-i amară şi plină de necazuri.

32

Page 120: Cugetari grecesti. proverbe

ESOP, Fabule, 259 (trad. Tr. Diaconeseu)

257bis — Cit priveşte adevărul nu-i om să-1 fi vă-zut, nici în stare de a-1 şti, fie că este vorba despre

zei, fie despre toate cîte sînt.XENOFAN, frg. 34 Diels-Kranz.

258— Nu poţi înfrînge adevărul prin jurăminte.ESCHIL, Eumenidele, 432.

259— Timpul, numai el scoate la lumină adevărulpur.

PINDAR, Olympice, X, 3, 8—9.

260— A şti [adevărul] e un lucru groaznic cîndnu-i de vreun folos celui ce-1 ştie.

SOFOCLE, Oedip Rege, 317—318,34

Page 121: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 122: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 123: Cugetari grecesti. proverbe

35

261— In mersul său, timpul adevereşte totul.EURIPIDE, la Stobaios, Florilegium, 1, 9.

262— Adevărul iese din gura copiilor.PLATON, Banchetul, 217 E.

263— Nu-ţi este îngăduit să te revolţi împotrivaadevărului.

PLATON, Statul, 5, 480 a.r-^264 — E de preferat ca cedînd adevărului să în-

frîngi o părere, decît cedînd unei păreri să fii înfrînt de adevăr.

EPICTET, Manualul, 38 (trad. D. Burtea).

265 — Adevărul izbîndeşte prin el însuşi, iar părerea prin aparenţele exterioare.EPICTET, Manualul, 40 (trad. D. Burtea).

¡266 — Nu-i destul ca adevărul să strălucească, el trebuie să fie şi tăios.

COSTIŞ PALAMAS, Altare.

267 — Să nu ascunzi adevărul înşelîndu-ţi poporul,să nu-1 ascunzi atunci cînd poţi să-1 dai laiveală, fără a dăuna poporului.

Page 124: Cugetari grecesti. proverbe

Să-1 ascunzi numai în interesul educării, alridicării poporului tău pe culmi mai înalte.

CONSTANTIN TSATSOS, Aforisme si cugetări.AJUTOR

¿69 — Te-o ajuta şi zeiţa Atena, dar dă şi tu din mîini.

270— O mînă spală pe cealaltă, iar degetele spalădegetele.

271— E frumos să dai o mînă de ajutor la prie-teni, de cruntă pieire să-i aperi.

HOMER. Hiada, XVIII, 124—125.

272— Fie darul cît de mic, este bine primit.HOMER, Odiseea, VI, 208.

273— Trebuie să le venim prietenilor în ajutor lanevoie şi să nu-i judecăm în situaţii fără scăpare.

ESOP, Fabule, 134 (trad. Tr. Diaconescu).

274— Pentru a veni în ajutorul oamenilor am cău-tat eu însumi suferinţa.

ESCHIL, Promeieu înlănţuit, 266—267.

AMÎNARE

Page 125: Cugetari grecesti. proverbe

275— Veşnica amînare face ca lucrurile să rămînăneîmplinite.

DEMOCRIT, iig. 81 Diels-Kranz.36

Page 126: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 127: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

ARTA

276— Cine dă artei sale o folosire nepotrivită, acelamerită să fie urît, surghiunit sau trimis la moarte, nu

însă şi cel care 1-a învăţat. PI,ATON, Gorgias, 475 c.

277— Prima calitate a stilului este claritatea.ARISTOTEL, Retorica, III, 2.

278— Numesc limbă frumoasă limba cu ritm, ar-monie şi cînt.

ARISTOTEL, Poetica, 6, 25, 1449 b.279— Poezia este mai filozofică şi mai aleasă decît

istoria, căci poezia povesteşte mai mult ceea ce este general, pe cînd istoria ceea ce este particular.

ARISTOTEL, Poetica, 9, 5, 1151 b.

280— Nu trebuie să dăm ascultare spuselor' poe-ţilor aşa cum dăm ascultare profesorilor şi

legiuitorilor, ci doar în măsura în care ceea ce propun poeţii este rezonabil.

PLUTARH, Despre lectura poeţilor, 8.

281— Istoricul trebuie să nu ştie ce-i teama, să fieincoruptibil, independent, iubitor al sincerităţii şi

adevărului.LUCIAN, Cum trebuie scrisă istoria, 41.

Page 128: Cugetari grecesti. proverbe

282— Simonide susţine că pictura este o poezie caretace, iar poezia este o pictură care vorbeşte.

Astfel, acţiunile pe care pictorii le arată ca întîmplîndu-se în prezent, cuvintele le narează şi le descriu ca fiind petrecute în trecut.

DION CHRYSOSTOMOS, Despre înţelegerea poeţilor, 3—5.

283— Să ştii că frumos şi într-adevăr sublim es'eceea ce place întotdeauna şi tuturora.

284— Atunci cînd un mare geniu e în coborîre, labătrîneţe, e cu deosebire sfătos.

ANONIMUL, Tratatul despre sublim, 7, 9. (trad. C. Balmuş).

285— Cel mai uşor lucru este să scrii cinci n-ainimic în cap. Scrisul începe să devină dificil cînd ai

gînduri destule şi poţi strecura ceva din ele în rîndurile aşternute pe hîrtie.

286— Stilul nu este ceva adăugit gîndirii, ci estedesăvîrşirea acesteia.

287— Fiecare artă, în parte, exprimă epoca ci.

Page 129: Cugetari grecesti. proverbe

Dar vai şi amar dacă exprimă numai epoca respectivă. Adevărata artă exprimă toate epocile, pentru că îl exprimă pe om.

CONSTANTIN TSATSOS, Aforisme şi cugetări.38

Page 130: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETA KI GRECEŞTI

Page 131: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 132: Cugetari grecesti. proverbe

39

BATRlNKŢE

288— Frumos este ca un bărbat mai tînăr să deaîntîietate unuia mai vîrstnic.

IIOMER, Odiseea, III. 24.

289 — Cel ce va ocări cu cuvinte grele pe un tată

vîrstnic... va pătimi.

HESIOD, Munci şi zile, 331—334 (trad. Şt. Bczdechi).

29!) — Bătrîneţe, ce pacoste eşti pentru cei ce te au !

EURIPIDE, la Stobaios, Florilegium, 113, 36 (traci. Th. Simenschi).

291— Adu-ţi aminte cînd eşti tînăr că şi tu vei ficîndva bătrîn.

292— Dacă vei munci în tinereţe, vei avea o bătrî-neţe fericită.

298 —

"¿299 —

Page 133: Cugetari grecesti. proverbe

MENANDRU, Sentinţe într-Un vers, 351, 388 (trad. Th. Simens:hi).

293— Bătrîneţea este portul tuturor relelor, căcipînă la urmă toate se adună în ea.

291 — în tinereţe oamenii trebuie să atingă culmea curajului, iar la bătrîneţe să atingă cuminţenia deplină.295 — Nu trebuie să aducem mustrare bătrîneţii, dat

fiind că toţi dorim să ajungem la ea.BION DIN BORYSTHENE, la Diogenes Laertios,

IV. 7, 3.

29f> — Să nu te lauzi cînd eşti în putere, pe mulţi la bătrîneţe corvezile-i doboară.

- BABRIOS, în Anthologia Lyrica, Bergk, I, 29 (trad. Viorica Golînescu).

BINE

297 — Zeus dă binele şi răul cînd unuia, cînd altuia.HOMER, Odiseea, IV, 326—327.

Zeul împarte oamenilor pe lîngă un bine şi două rele.PINDAR, Pythice, III, 82—83.

Page 134: Cugetari grecesti. proverbe

Niciodată n-ai să găseşti într-o mocirlă apă limpede de băut.

ESCHIL, Eumenidele, 694—695.

300— Omul rău nu apreciază binele ce-1 are decîtdupă ce 1-a pierdut.

SOFOCLE, Aias, 961--965.

301— Binele este esenţial, iar răul accidental.PLATON, Lysis, 221 d.

40

Page 135: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 136: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 137: Cugetari grecesti. proverbe

41

302— Greu găseşte binele acela care-1 caută ; darrăul îl găseşte şi acela care nu-1 caută.

DEMOCRIT, frg. 108 Diels-Kranz (trad. Th. Simenschi).

303— Binele nu înseamnă numai a nu greşi, ci şia nu voi să greşeşti.

304— Pentru toţi oamenii binele şi adevărul sintdeopotrivă, dar fiecare le preferă din motive

diferite.

305— Atunci cînd faci bine ia seama cui îl faci,ca nu cumva acesta, ticălos fiind, la bine să-ţi

răspundă cu rău.DEMOCRIT, frg. 62 ; 69 ; 93 Diels-Kranz (trad.

Adelina Piatkowski).

306— Să nu-i faci bine unui om rău : este ca şicum ai semăna în mare.

PHOCYLIDES, Sentinţe, 142.

307— Trebuie să preferăm ceea ce este mai bineşi nu ceea ce ne place, atunci cînd nu putem obţine

amîndouă.DEMOSTHENES, Olintiace, III, 18 (trad. Th.

Simenschi).

Page 138: Cugetari grecesti. proverbe

308— Binele în nici un caz şi sub nici un raportnu poate dispărea din lume, nici să se vir-tualizeze

cu totul, rămînînd simplă posibilitate.PLATON, Lysis, 221 d.309— Dacă a face bine unui om singur este un ţel

nîvnit, a face bine unui neam sau unei cetăţi este şi mai frumos, este vrednic chiar de zei.

AR1STOTEL, Etica nicomahică, I, 2, 7.

310— E păcat să nu faci bine nimănui, din econo-mie rău înţeleasă, cînd ai avere destulă.

EURIPIDE, la Stobaios. Florilegium 16, 5.

311— Ce-i rău de la început, rău va sfîrşi.EURIPIDE, frg. 747 Nauck.

312— Priveşte atent în tine însuţi. Inlăuntrul tăueste izvorul binelui, totdeauna va ţîşni de acolo

puterea, dacă ai să sapi necontenit şi cu stăruinţă.MARCUS AUREL]US, Către sine, VII,59 (trad. M. Peucescu).

313— Fă binele şi aruncă-1 în mare.Proverb neogrec

BINEFACERE

314— Oamenii nerecunoscători faţă de binefăcăto-ri, cind cad în nenorocire, nu dobîndesc ajutor.

Page 139: Cugetari grecesti. proverbe

315— Cea mai mare răsplată pentru o binefaceredin partea celor nelegiuiţi este să nu suferi o nouă

nedreptate din partea lor.ESOP, Fabule, 166 ; 224 (trad. Tr. Diaco-

nescu).42

Page 140: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 141: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 142: Cugetari grecesti. proverbe

43

316— O binefacere nu-i uşor de înfăptuit ; cereeforturi.

THEOGNIS, Sentinţe, 1027—1028.

317— Neînsemnate binefaceri, la timp făcute, în-seamnă foarte mult.

318— Să primim binefacerile cu gîndul de a daîn schimb binefaceri şi mai mari.

DEMOCRIT, frg. 94 ; 92 Diels-Kranz.

BOGĂŢIE

319— Un mormînt scump este imaginea unei averiprefăcute în piatră.

ANAXAGORAS, la Diogenos Laertios, II, 3, 6.

320— De orice lucru se satură omul, afară de bo-găţie.

THEOGNIS, Sentinţe, 596.

y~321 — Averea arată firea bună sau rea a oameni-lor.

CHILON DIN LACEDEMONA, la Dioge-nes Laertios, I, 3, 2.

322— Cînd ai ajuns la fundul [sacului] degeabamai economiseşti.

Page 143: Cugetari grecesti. proverbe

HESIOD, Munci şi zile, 369.

323— Nimeni nu duce cu sine în Hades bogăţiilece-i prisosesc.

THEOGNIS, Sentinţe, 26.324— E un lucru ideal ca bogăţia să fie însoţită de

înţelepciune.PINDAR, Pythice, II, 101—102.

325— în faţa unei adevărate fericiri bogăţiile pre-ţuiesc cit umbra unui fum.

SOFOCLE, Antigona, 1171.

326— Bogăţia zămisleşte în viaţă excesul, nu mo-deraţia.

EURIPIDE, frg. 441 Nauck.

327— Banii înduplecă pînă şi pe zei.EURIPIDE, Medcea, 924.

328— Cînd n-ai bani s-a zis cu originea nobilă.EURIPIDE, Electra, 37—38.

329— Toate se supun bogăţiei.

?30 — Toţi recunosc că bogăţia esie o mare pacoste. ARISTOFAN, Plutos, 146 ; 202.

331— Orice înavuţire trebuie să aibă o limită.ARISTOTEL, Politica, III, 18.

332— Nimeni nu s-a îmbogăţit repede pe căi cin-stite.

Page 144: Cugetari grecesti. proverbe

Cf. lat. Repente dives factus est nemo bonus.

333— Bogăţia naturală are limite şi-i uşor de pro-curat, dar bogăţia închipuirilor deşarte se întinde la

infinit.EPICUR, la Diogenes Laertios, X, 1, 144.44

Page 145: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 146: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 147: Cugetari grecesti. proverbe

47i

331 —Virtutea este mereu neclintită, pe cînd banii trec

clin mină în mînă.PLUTARH, Solon, 3.

335— Bogăţia este dăunătoare, dacă nu-i folosităîn chip demn.

METROCLES, la Diogenes Laertios VI 6, 3.

336— N-am invidiat nicicînd pe omul foarte bogat,dar care nu se foloseşte de averea pe care o are.

ANTIPHANES, la Stobaios, Florileqium, 93, 20.

337— Să nu ne întristăm dacă pierdem averea.Tot ce avem în viaţă e doar un împrumul.

BABRIOS, în Anthologia Lyrica, Bergk II, 83 (trad. V. Golinescu).

CARACTER

>^338 Caracterul omului se cunoaşte după vorbă.MENANDRII, Sentinţe într-un vers, 26.339— Nu e uşor să modifici un caracter urît.340— Păstrează-ţi caracterul independent.341— Cunoşti firea omului cînd acesta este la

Page 148: Cugetari grecesti. proverbe

putere.P1TTACOS, la Diogenes Laertios, I, 4, 77.342— Repede îmbătrînesc oamenii care se fră-

mîntă.HOMER, Odiseea, XIX, 360.

343— Este aidoma celor cu care-i place să seadune.Cf. Spune-mi cu cine te aduni ca să-ţi spuncine esti.

EURIPIDE, frg. 812 Nauck.

344— Nici roşcata vulpe, nici leii care rag nu-şipot schimba firea.

PINDAR, Olympice, XI, 19.

345— Un singur lucru durează cit viaţa ; un ca-racter drept şi bun.

EURIPIDE, Hippolyt, 426—427.

346— Are mai mare preţ să nu obţii o victorie cuun trist renume, decît să recurgi la odioasa faptă de

a călca în picioare justiţia.EURIPIDE, Andromaca, 776—778.

347— Ceea ce este asemănător trage la ce-i ase-menea.

Page 149: Cugetari grecesti. proverbe

EMPEDOCLE, frg. 22 Diels-Kranz.

348— Poţi să-ţi schimbi felul vieţii, dar nu-ţi poţischimba şi firea.

349— Din rău nărav nu se nasc obiceiuri bune.BABRIOS, în Anthologia Lyrica, Bergk, II, 33 ; 70

(trad. V. Golinescu).16■

Page 150: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 151: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 152: Cugetari grecesti. proverbe

47

CHIBZUINŢĂ

350— Mai bună-i chibzuinţă decît încăpăţînarea.THEOGNIS, Sentinţe, 218.

351— Chibzuinţă este bunul cel mai preţios.SOFOCLE, Antigona, 1050.

352— Este foarte înţelept să te gîndeşti de douăori.

EURIPIDE, Hippolyt, 436.353— Puterea celor tineri stă în faptă, a celor bă-

trîni în chibzuinţă.EURIPIDE, Melanippe, la Stobaios, FIOTI-legium,

115, 5 (trad. Th. Simensehi.).

354— Nesocotinţa dă îndrăzneală, pe cînd chib-zuinţă produce teamă.

TUCIDIDE, II, 40, 3.

355— Ori de cîte ori eşti pe punctul să întreprinzio acţiune, gîndeşte-te ce fel de acţiune e aceasta.

EPICTET, Manual, 1, 9 (trad. D. Burtea). 356'— Să nu-ntreprinzi nimic fără să chibzuieşti.

357 — Cei ce vor binele cuiva să chibzuiască.Ce-i este potrivit în orice împrejurare.Căci o podoabă nu ajută niciodată.

Page 153: Cugetari grecesti. proverbe

Pe cel căruia îi lipseşte ce e necesar.BABRIOS, în Anthologta Lyriea, Bergk, I, 8 ; 83

(trad. Viorica Golinescu).CINSTE

358— Dintr-o natură nelegiuită nu răsare un ca-racter cinstit.

ESOP, Fabule, 314 (trad. Tr. Diaconescu).

359— Din veacuri cinstea-i menită să-nsoţească pecei buni.

THEOGNIS, Sentinţe, 410.

360— în tot ceea ce întreprinzi ia seama la cesfîrşit ajungi.

HERODOT, Istorii, I, 32.

361— Cetăţeanul cinstit nu trebuie să se teamă deadversari, ci, păşind ca egalul lor, să se arate mai

bun sfătuitor.

362— Cînd eşti învinuit de neciste, chiar de-aitriumfa, rămîi bănuit; iar dacă nu învingi, rămîi şi

prost şi neonest.

363— Cetatea înţeleaptă nu trebuie să adauge noionoruri sfetnicului celui mai bun, dar nici să-i

micşoreze cinstea pe care o are. TUCIDIDE, III, 42.

Page 154: Cugetari grecesti. proverbe

364— Avem conştiinţa a ceea ce înseamnă cinste,dar nu o punem în practică.

EURIPIDE, Hippolyt, 378—380.

365— Cinstea este regină în lupta vieţii.MIHAIL STASINOPOULOS.

48

Page 155: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 156: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 157: Cugetari grecesti. proverbe

49

.166 — Cel ce nu a înţeles cinstea de a nu primi onoruri de la nimeni, cu toate, că merită onoruri de la toţi, nu este demn de această cinste.

CONSTANTIN TSATSOS, Aforisme si cugetări.

367 — Cinstea este mai presus de orice preţ.Proverb neogrec.

CÎŞTIG

368— Consideră drept cîştig cîştigul dobîndit pedrept.Liniştea-i plăcută, graba-i periculoasă, cîştigul e

mîrşav.PERIANDRU, la Diogenes Laortios, I,

7, 4.

369— Unii oameni supunîndu-se la trude primej-dioase, în nădejdea unor cîştiguri, pier mai înainte

de a dobîndi ceea ce rîvnesc.ESOP, Fabule, 176 (trad. Tr. Diaconescu).

370— Cine are parte de un bun vecin, are partede cîştig.

HESIOD, Munci şi zile, 247.

Page 158: Cugetari grecesti. proverbe

371— Cîştigul obţinut pe căi nepermise este la felcu paguba.

HESIOD, Munci şi zile, 352.372— Iubirea/de cîştigf întunecă pînă şi mintea

celor inteligenţi.BACCHYLIDE, frg. 1 (4) (trad. Th. Si-menschi).

373— Pînă şi înţelepciunea este prinsă în mrejelepoftei de cîştig.

PINDAR, Pythice, III, 96 (trad. Th. Si-menschi).

374— Cîştigul imoral le-a adus în cele din urmăpagubă multora.

EURIPIDE, Ciclopul, 310 (trad. Th. Si-menschi).

375— Aşa-i în firea lucrurilor, ca unora să li separă cîştigul mai mare decît primejdia, iar alţii să

prefere să înfrunte pericolele decît să suporte o pierdere imediată. TUCIDIDE, IV, 59.

376— Omule, nu urmări în toate cîştigul.MENANDRU, Sentinţe într-un vers, 59.

377— Speranţa unui cîştig ruşinos este începutulpagubei.

DEMOCRIT, frg. 221 Diels-Kran/..

378— Cîştigurile nedrepte dau o oarecare satisfac-

Page 159: Cugetari grecesti. proverbe

ţie la început, pentru ca mai tîrziu să producă mari supărări.

ANTIPIIANES, la Stobaios, Florilegivm10, 58.

50

Page 160: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 161: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 162: Cugetari grecesti. proverbe

51

379 — Cel ce nu păstrează cî.ştigul mic dar sigur, nu ştie de mai cîştigă şi altceva.

BABRIOS, în Anthologia Lyrica, Bergk, I, 6 (trad. Viorica Golinescu).

COMPORTARE

380 — Ia ce ţi se cuvine prin convingere şi nu prinforţă.

BIAS, la Diogenes Laertios, I, 5, 5.

381 — Iertarea este mai bună decît răzbunarea.PITTACOS, la Diogenes Laertios, I, 4, 76.

382 — Nu este bine să-ţi arăţi tot amarul, căcifoarte puţini se vor găsi să te ajute la greu.

THEOGNIS, Sentinţe, 359—360.

383— A te învinge pe tine însuţi este prima şi ceamai frumoasă dintre toate victoriile.

DEMOCRIT, frg. 236 Diels^Kranz.

384— O comportare frumoasă dă muritorilor drep-tul de a vorbi frumos.

EURIPIDE, Hecuba, 1238—1239.

Page 163: Cugetari grecesti. proverbe

-fl12 385 — Simplitatea adevărată uneşte bunătatea cu frumuseţea.

PLATON, Statul, I, 3.387— Şi deprinderea devine aidoma unei însuşiri

naturale.Deprinderea devine o a doua natură.

388— Ceea ce-ai semănat, aceea ai cules.ARISTOTEL, Retorica, I, 9, 10 ; 1, 11 ;3,3.

389— Stima înfrumuseţează realizările omeneşti.BION, XVI, 2.

390— Să te fereşti de cearta-nverşunatăCe pierde totdeauna familii şi oraşe.

BABRIOS, în Anthologia Lyrica, Bergk, II, 32 (trad. Viorica Golinescu).

391— Aminteşte-ţi că în viaţă trebuie să te com-porţi întocmai ca la un banchet. 13

EPICTET, Manual, 1, 22 (trad. D. Burtea).

CONDUCERE392— Unui sfetnic al obştii, căruia soarta-i încre-

dinţează norodul cu multele-i griji, nu-i este dat să doarmă cîtu-i noaptea de mare.

1IOMER, Iliada, II, 24—25(trad. G. Murnu).

12Comparaţie des folosită în filozofia antică.

13Comparaţie des folosită în filozofia antică.

Page 164: Cugetari grecesti. proverbe

393— Rău e cînd domnii sînt mulţi ; doar unultrebuie să fie între oameni cîrmuitor şi stă-pîn.

HOMER, Iliada, II, 200—201. (trad. G. Murnu).

386 — Sacrificiul de sine este condiţia virtuţii.52

Page 165: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 166: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 167: Cugetari grecesti. proverbe

53

394— Democraţia este mai bună decît tirania.PERIANDRU, la Diogenes Laertios, I, 7, 4.

395— E lucru extraordinar să vezi un tiran bătrîn.THALES, la Diogenes Laertios, I, I, 9.

396— Tiranii care vor să fie în siguranţă, să selase păziţi de bunăvoinţa celor guvernaţi, nu de

arme.PERIANDRU, la Diogenes Laertios, [,7,4.

397— Să devii conducător numai după ce ai învă-ţat să conduci.

SOLON, la Diogenes Laertios, I, 60.

398— Domnia esle un lucru nesigur.

399— în oligarhie, unde mulţi se întorc în înţelep-ciune pentru binele obştesc, este cu neputinţă să nu

izbucnească o puternică duşmănie personală.

400— Poate oare monarhia să fie o orînduire ni-merită, cînd în monarhie este îngăduit unuia să facă

tot ce vrea, fără să fie tras la răspundere ?IIERODOT, III, 53 ; 82 ; 80.

401— Un bun conducător va învăţa concomitentsă conducă şi să se supună.

Page 168: Cugetari grecesti. proverbe

ESCHIL, Prometeu, 927.102 — Să nu îngădui să-ţi duci viaţa nici sub regim

anarhic şi nici sub unul despotic. ESCHIL, Eumenidele, 525.

403— Statul este corabia care chezăşuieşte sigu-ranţa vieţii noastre.

SOFOCLE, Antigona, 188.

404— Nu voi da nicicînd unui om, datorită uneiobligaţii, conducerea unei ţări sau comandaunei oştiri.

EIIRIP1DE, Ifigcnia la Aulida, 373—374.

405— A face şi a spune tot ce vrea este unul clinprivilegiile tiraniei.

406— Nu există cetate (stat) care să aparţină unuisingur om.

407— Numai într-un ţinut pustiu poate guvernacineva după bunul său plac.

SOFOCLE, Antigona, 506 ; 737 ; 739.

408— Oligarhia nu numai că-şi atribuie cea maimare parte din drepturi, dar le confiscă şi le ţine

pentru sine pe toate. TUC1DIDE, VI, 39.

409— Atunci cînd sărăcimea, oamenii din popor şicei din straturile de jos sînt mulţumiţi, democraţia

se întăreşte.

Page 169: Cugetari grecesti. proverbe

PSEUDO-XENOFON, Statul atenian, 1.54

Page 170: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 171: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 172: Cugetari grecesti. proverbe

55

410— Cel ce conduce trebuie să fie mai presus de-ci t cei pe care-i comandă, nu printr-un trai mai

uşor, ci prin simţul lui de prevedere şi dragostea lui de muncă.

XENOFON, Cyropedia, 1, 6, 9.

411— Un conducător trebuie să ţină minte trei lu-cruri : mai întîi că el conduce oameni, al doilea că îi

conduce după legi şi al treilea că nu conduce totdeauna.AGATHON, la Stobnios, Florilegium, 46,

24.

412— Este de neînţeles cum de putem scoate ne-ghina din grîu şi pe comandanţii incapabili din

război, dar nu izbutim să eliminăm pe cei răi din conducerea statului.ANTISTHBNES, la Diogenes Laertios, VI,

1. 4.

413— Dacă ţara se află într-o stare nenorocită,datoria regilor este de a pune capăt suferinţei, iar

dacă este fericită, să-i apere fericirea.ISOCRATE, Către Nicocles, 2, 9.

414— Tiraniile şi oligarhiile sînt conduse de bunulplac al căpeteniilor lor. Statele democratice sînt,

însă, cîrmuite de legi temeinice.

Page 173: Cugetari grecesti. proverbe

ESCHINES, Împotriva lui Timarchos, 4.

— Siguranţa statului trebuie să se bizuie pe garantarea legilor.

HYPERIDES, Discursul funebru, 25.416— Oare a conduce bine cetatea ori vreun alt

organism nu înseamnă a conduce cu dreptate şi înţelepciune ?PLATON, Menon, 73 a.

417— Sclavii şi stăpînii de sclavi niciodată nu vordeveni prieteni.

PLATON, Legile, VI, 756 E.

418— Nu e deajuns să concepi un guvernămîntperfect; este necesar mai ales un guvernămînt

practicabil.

419— Omul de stat trebuie să fie capabil să îm-bunătăţească forma unui guvernămînt deja

constituit; sarcina aceasta ar fi însă cu totul peste puterile lui, dacă n-ar cunoaşte toate formele de guvernămînt.

420— Aproape toţi legiuitorii, chiar aceia care auvoit să fundamenteze conduceri democratice, au

comis două erori : mai întîi dînd prea multe drepturi bogaţilor, apoi înşelînd clasele de jos. Cu timpul, în mod necesar, dintr-un bine fals, iese totdeauna un rău

Page 174: Cugetari grecesti. proverbe

adevărat, căci ambiţia bogaţilor a minat mai multe state decît ambiţia săracilor.ARISTOTEL, Politica, VI, 1, 3 ; 1, 4 ; 10, 5.

421— Principiul guvernămîntului democratic estelibertatea.

56 CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 175: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 176: Cugetari grecesti. proverbe

57

422— Pentru un legiuitor, ca şi pentru toţi aceiacare vor să pună bazele unui guvernămînt

democratic, a institui acest guvernămînt nu este nici singura, nici cea mai mare dificultate, ci mai curînd este greu de a-1 face viabil.

ARISTOTEL, Politica, VII, d, 6 ; 3, 1.

423— Caracteristica tiranului este să respingă peoricine are un suflet liber şi mîndru. ARISTOTEL,

Politica, VIII, 9, 7.

424— Casele şi oraşele devin pustii, cînd cei carele conduc fac prost această treabă.

BABRIOS, în Anthologia Lyrica, Bergk, II, 65 (trad. Viorica Golinescu).

425— Datoria unui general nu este numai aceeade a veghea asupra victoriei, dar şi de a şti cînd

trebuie să renunţe la ea.POLYBIU, Istoria, I, 62.

426— Cel ce este slab sau strînge frîul, nu rămînenici rege, nici conducător, ci demagog sau despot şi

trezeşte în cei conduşi ura sau dispreţul.PLUTARH, Paralelă între Teseus şi Ro-mulus, 3.

Page 177: Cugetari grecesti. proverbe

27 — Prefer să mă bucur de respect, ca cetăţean liber, decît să guvernez ameninţat de primejdii.

CASSIUS DIO, Istoria Romană, II, 53, 8428 — Altă tehnică cere cucerirea şi păstrarea pu-

terii şi alta exercitarea ei. Vai şi amar de ţările care sînt conduse de cei care deţin numai prima tehnică, nu şi pe cealaltă.CONSTANTIN TSATSOS, Aforisme şi

cugetări.

430 — Căpitanul destoinic se vede în timpul furtunii.Proverb neogrec

CULTURA

431— Incultura stăpîneşle pe cei mai mulţi dintremuritori, ca şi vorbăa-ia, clar timpul prielnic pentru

lecuire va sosi.CLEOBULOS, la Diogenes Laertios, I, 6, 4

432— Cultura este un al doilea soare pentru oa-menii învăţaţi.

HERACLIT, frg. 134, Diels-Kranz.

433— Cultura este o podoabă pentru cei fericiţi şi un refugiu pentru cei aflaţi în nenorociri. DEMOCRIT, frg. 180, Diels-Kranz.

Page 178: Cugetari grecesti. proverbe

434— Pentru a dobîndi cultură sînt absolut nece-sare trei lucruri : o înclinare înnăscută, studiu şi un

exerciţiu continuu.ARISTOTEL, la Diogenes Laertios, V, 1,11.

58

Page 179: Cugetari grecesti. proverbe

CUOETARI GRECEŞTI

Page 180: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 181: Cugetari grecesti. proverbe

59

Nu cei ce citesc mult, ci cei ce citesc cu folos sînt oameni de seamă.

ARISTIP, la Dlogenes Laertios, II, 8, 3.

Nivelul culturii unui om este direct proporţional cu nivelul de cultivare al limbii sale.

CONSTANTIN TSATSOS, Aforisme şi cugetări.

Dacă nu spargi coaja, nu poţi ajunge la miez. Proverb neogrec

CUNOAŞTERE

438— Cunoaşte-te pe tine însuţi!Proverb grec 14 ^j.

/\!0^>LC r<5 \T^>439— Ce este greu ? A se cunoaşte pe sine. Şi ce

este uşor ? A da altora sfaturi.THALES, Ia Diogenas Laertios, I, 1, 9.

440— Tuturor oamenilor le este dat să se cunoascăpe sine înşişi şi să aibă dreaptă judecată.

441— Natura ne-a înzestrat cu două organe pen-

14Proverb înscris pe frontispiciul templului de la Delfi.

% 435 —

436 —

437 —

Page 182: Cugetari grecesti. proverbe

tru a sesiza şi a lua cunoştinţă de tot ce se întîmplă în jurul nostru : urechile şi ochii. Dintre ele cu mult mai presus se află simţul văzului. Ochii sînt martori mai preţioşi

decît urechile.HERACLIT, frg. 116 Diels-Kranz ; la Polybiu, XII,

27 (frg. 101 a Diels-Kranz).

442 — Este peste putinţă să cunoşti sufletul, sen-timentele şi gîndul unui om, dacă nu l-ai văzut dispunînd de putere şi aplicînd legile. SOFOCLE, Antigona, 175—178.

(«443 — Se întîmplă ca oamenii să dea mai multă crezare celor ce văd decît celor ce aud. HERODOT, Istorii, I, 8.

444 — Cunoaşte starea omenească şi nu te mîhni peste măsură.

EURIPIDE, frg. 423 Nauck.

115 — Cei ce ştiu ce este fiecare lucru în sine sînt în stare să explice şi celorlalţi, pe cînd cei care nu ştiu, e firesc să se înşele şi pe ei şi să înşele şi pe ceilalţi.

SOCRATE, la Xenofon, Memorabilia, IV, 6, 1.

CURAJ

146 — Deseori locul şi prilejul dau curaj împotriva celor mai puternici.

Page 183: Cugetari grecesti. proverbe

ESOP, Fabule, 106 (trad. Tr. Diaconescu).

447 — Cel mai bun lucru pentru un om este să nu se arate prea îndrăzneţ în planurile pe

60

Page 184: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETAM GRECEŞTICUGETAM GRECEŞTI

Page 185: Cugetari grecesti. proverbe

61

care le face... dar, în schimb, să fie plin de curaj la fapte.

JIERODOT, VII, 49.

448— în ceas de restrişte păstrează-ţi curajul.THEOGNIS, Sentinţe, 355 (trad. Th. Si-

menschi).

449— Teama nu trebuie să te facă să-ţi pierzi cu-rajul.

ESCHIL, Eumenidele, 858.

450— Bărbăţia micşorează loviturile soartei.DEMOCRIT, i'rg. 213 Diels-Kranz.

451— Norocul nu-i ajută pe cei lipsiţi de curaj.SOFOCLE, la Stobaios, Florilegium, 8, 11.

452— Prin 'fapte de curaj şi nu prin acţiuni laşepoţi adesea să-ţi salvezi viaţa.

XENOFON, Statul Spartan, 9.

453— Menirea curajului nu este să facă bani, cifapte bărbăteşti.

ARISTOTEL, Politica, III, 19.

-V154 — Cu cît mai aprigă e furtuna, cu atît mai sus trebuie să stea căpitanul vasului.

CONSTANTIN TSATSOS, Aforisme şi cugetări.

Page 186: Cugetari grecesti. proverbe

CUVÎNT455 — Asa cum vorbeşti, tot aşa ţi se va

răspunde. HOMER, 7(iada, XX, 250.

<r>0 — Vorba deschisă este cel mai bun procedeu. HOMER, Odiseea, VIII, 549.

457 — Vorba lungă dovedeşte o gîndire puţin înţe-leaptă.

Cf. Vorba lungă sărăcia omului.THALES, la Diogenes Laertiixs, I, 1, 9.

158 — Tezaurul cel mai de preţ al oamenilor este vorbirea chibzuită.

HESIOD, Munci şi zile, 719—720.

459 .<— Să nu spui puţine lucruri în vorbe multe, ci multe în vorbe puţine.

PITAGORA, la Stobaios, Florilegium, III, 5, 8.

400— Un cuvînt este suficient să înalţe, dar şi sănăruie soarta unui om. '

SOFOCLE, Electra, 415.

401— Cuvintele violente, chiar dacă sînt întru to-tul juste, rănesc.

SOFOCLE, Aias, 1119.

462— Adesea, pentru a convinge, cuvîntul are mai

Page 187: Cugetari grecesti. proverbe

multă putere decît banul.DEMOCRIT, frg. 51 Diels-Kranz (trad. Adelina

Piatkowski).

463— Vorbeşte ca şi cum ar trebui să dai soco-teală.

PLATON, Banchetul, 13.

Page 188: Cugetari grecesti. proverbe

62

Page 189: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 190: Cugetari grecesti. proverbe

CUGSTARI GRECEŞTI

Page 191: Cugetari grecesti. proverbe

63

464— Nimic din ceea ce a zămislit gîndul (finuluin-ar putea exista dacă n-ar fi cuvîntul.

465— Un cuvînt adevărat, care dovedeşte respec-tul legii şi al dreptăţii, este imaginea unui suflet bun,

în care te poţi încrede.1SOCRATE, Asupra schimbului de bunuri, 257 ;

258.

466— Cuvîntul a statornicit limitele legale întrejustiţie şi injustiţie, între rău şi bine ; dacă această

separaţie n-ar fi fost stabilită, ar fi fost cu neputinţă să locuim unii în preajma celorlalţi.

ISOCRATE, Către Nicocles, 3, 7.

467— Mai repede să ne încredem într-un cal fărăfrîu, decît într-un discurs dezordonat.

THEOFRAST, la Diogenes Laertios, V, 2, 10.

468— Vorba bună este leacul unui suflet bolnav.MENANDRU, Sentinţe într-un vers, 466.

469— Nu-i uşor să opreşti piatra aruncată dinmînă şi vorba din gură.

MENANDRU, la Stobaios, Florilegium, 36, 14 (trad. Th. Simensehi).

Page 192: Cugetari grecesti. proverbe

470— Cel mai frumos lucru din lume este vorbi-rea sinceră.

DIOGENES CINICUL, la Diogenes Laertios, VI, 2, 6.

i> ITORIE

l l \ — A trăi glorios sau a muri în glorie, iată datoria unui suflet nobil.

SOFOCLE, Aias, 479—480.

i - ' — Este o datorie aleasă să fii folositor oamenilor, atunci cînd dispui de mijloace şi putere. SOFOCLE, Oedip Rege, 314—315.

I7.'l — Nu de frică, ci din simţul datoriei ţine-te departe de căile greşite.

174 — Mare lucru este ca la grea cumpănă să tegîndeşti care ţi-e datoria.

DEMOCRIT, frg. 41 ; 42 Diels-Kranz (trad. Adelina Piatkowski).

475 — Niciodată nu te poţi achita de datoria faţă de părinţi.

ARISTOTEL. Etica nicomahică, VIII, 14, 5.

176 — Cetăţeanul să nu rămînă netulburat şi ne-păsător faţă de cauza comună, fălindu-se că el nu suferă şi nu-i lovit de nenorocirea patriei.PLUTARH, Salon, 20.

Page 193: Cugetari grecesti. proverbe

DEMAGOGIE

477 — Trebuie să năzuieşti spre operele şi faptele virtuţii, nu spre vorbe goale.

64

Page 194: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 195: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 196: Cugetari grecesti. proverbe

65

478— Falşi şi ipocriţi sînt cei care toate le fac cuvorba şi în realitate nu duc nimic la împlinire.

DEMOCRIT, frg. 55 ; 82 Diels-Krnnz (trad. Adelina Piatkowski).

DIVINITATE

479— Muritorii îşi închipuie că şi zeii se nasc, căau îmbrăcăminte, grai şi înfăţişare ca ale lor.

XENOFAN, frg. 14 Diels-Kranz.

479bis — Divinitatea, după ce îngăduie omului săguste din dulceaţa timpului ce-i este hărăzit, se

arată răzbunătoare.HERODOT, VII, 46.

480— Vezi cum zeul trăsneşte vitele prea sus suitefpe costişe].

HERODOT, VIII, 10.

481— Atunci cînd zeii vor să surpe căminul cuiva,Ei prăvălesc urgii nesfîrşite asupra urmaşilor.

SOFOCLE, Electra, 583—586.

482— Zeus se răzbună pe cei îngîmfaţi.

Page 197: Cugetari grecesti. proverbe

EURIPIDE, Heraclizii, 386—387.

483— In ce-i priveşte pe zei, n-am mijloace să ştiucă există sau că nu există, căci multe sînt pricinile care

împiedică cunoaşterea : atît obscuritatea problemei cît şi scurtimea vieţii omeneşti.

PROTAGORAS, la Diogenes Laertios IX, 8, 3.

184— Dacă zeii săvîrşesc ceva imoral, ei nu sîntzei.

EURIPIDE, Bellerophon, frg. 100 Nauck (trad. Th. Simenschi).

185— Nu trebuie să facem nici o afirmaţie desprezei, căci nu există nici o cunoştere a lor.

MELISSOS, la Diogenes Laertios, IX, 4,3.

186— Cînd o rugă este dreaptă, zeii nu rămînsurzi.

MENANDRU, Sentinţe într-un vers, 146.

487— Cel pe care-1 iubesc zeii moare tînăr.MENANDRU, frg. 124.

488— Cele ce spun oamenii despre zei nu sînt an-ticipaţii, ci presupuneri false.

EPICUR, la Diogenes Laentios, X, 11, 27.

Page 198: Cugetari grecesti. proverbe

DORINŢA

489 — Cel ce poartă o cămaşă veche jinduieşte după o schimbare.

Proverb neogrec66

Page 199: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 200: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 201: Cugetari grecesti. proverbe

67

/490 — Dorinţele potrivnice firii nu aduc mulţumiri, ci mari nenorociri.

ESOP, Fabule, 278 (trad. Tr. Diaconescu).

' 491 — Dacă nu vei dori multe lucruri, puţinul îţi va părea mult.

-492 — Dorinţa arzătoare pentru un lucru face su-fletul orb pentru orice altceva.

DEMOCRIT, frg. 284 ; 72 Diels-Kranz (trad. Adelina Platkowski)

DRAGOSTE

W93 — Este greu să lupţi împotriva inimii, căci toate dorinţele ei le poţi satisface numai cu preţul sufletului.

HERACLIT, frg. 85 şi Democrit, frg. 236 Diels-Kranz

494 — Ce sens are viaţa sau plăcerea fără Kypris cea de aur ?

MIMNERM, frg. 1 Diehl.

JH95 — Dragostea învinge toate obstacolele; este o pasăre dulce şi crudă, căreia nu-i poţi rezista.

Page 202: Cugetari grecesti. proverbe

SAPPHO, frg. 4 Diehl.

496 — Lasă deci, să iubim ! Şi de iubire / Să ne bucurăm, la vremea potrivită ; / Să nu alergi, suflete, dincolo de numărul anilor, /

în faptul dorinţelor / cu pasul mai îmbă-trînit !PINDAR, Encomii, IV, 9, 127 (trad. Ioan

Alexandru).

197 — Eu m-am născut ca să iubesc, nu ca să urăsc.SOFOCLE, Anligona, 523.

' 198 — Femeia în dragoste suferă mai mult decît bărbatul, dar ştie să ascundă mai bine suferinţa.

EURIPIDE, Andromaca, 220—221.

Y 199 — Nu este îndrăgostit cel ce nu iubeşte pentru totdeauna.

EURIPIDE, Troienele, 1051.

500 — Dragostea este lucrul cel mai dulce, dar şi cel mai amar.

EURIPIDE, Hippolyt, 348.

r- 501 — îndrăgostitul este orb faţă de persoana iubită.

PLATON, Legile, v. 4, 731 E.

Page 203: Cugetari grecesti. proverbe

502 — Eros este podoaba tuturor zeilor şi oame-nilor.

PLATON, Banchetul, 5, 177 E.

4v503 — Cine iubeşte excesiv ştie să şi urască ex-cesiv.

EURIPIDE, la Aristotel, Politica, IV, 6, 4.68

Page 204: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 205: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 206: Cugetari grecesti. proverbe

69

504 — Fiecare om iubeşte cel mai mult ceea ce-iaparţine.

ARISTOTEL, Etica nicomahică, 9, 7.

505 — Nu a existat şi nu va exista nimeni care săse poată feri de dragoste atîta vreme cit va exista

frumuseţe pe lume şi ochi care s-o privească.LONGOS, Daphnis şi Chloe., 1.

506 — î.ubim cu mai multă plăcere pe cel căruiaîi dăm decît pe cel de la care primim.

CONSTANTIN TSATSOS, Aforisme şi cugetări.

DREPTATE

507 — Zeii nu iubesc şi omenia.

HOMER, (trad. G.

H 508 — Dreptatea, în violenţa.

509 — Regi, mîncători de plocoane, daţi hotărîri drepte şi uitaţi de pricinile strîmbe !

HESIOD, Munci şi zile, 217—218 ; 263—264 (trad. Şt. Bezdechi).

v(510 — Dreptatea-i luminoasă chiar şi în casa în-tunecată de fum şi răsplăteşte viaţa cinstită. ESCHIL,

ticăloşia, ci ceea ce e drept

Page 207: Cugetari grecesti. proverbe

Agamemnon, 772—773.511— Cel pe care-1 stăpîneşte banul nu poate fi

nicicînd un om drept.

512— Cel ce comite o nedreptate este mai nefe-ricit decît cel nedreptăţit.

DEMOCRIT, frg. 50 ; 45 Diels-Kranz.

513— Este frumos lucru să-1 opreşti pe cel carenedreptăţeşte pe alţii ; sau, cel puţin, fe-reşte-te să-i

fii complice.

514— Legile nu opresc pe nimeni să trăiască dupăpofta inimii dacă indivizii nu-şi dăunează unul

celuilalt.515— Mulţi din cei care săvîrşesc acţiuni mur-

dare se întrec în a rosti cele mai frumoase discursuri.

516— Frumos lucru este să nu-ţi precupeţeştilaudele faţă de acţiunile frumoase ; a face aceasta

pentru acţiuni ticăloase înseamnă însă a propovădui minciuna şi înşelăciunea.DEMOCRIT, frg. 50 ; 45 ; 38 ; 245 ; 53 a ;67 Diels-Kranz (trad. Adellna Piatkowski).

517— Ceea ce e just şi injust nu există de la na-tură, ci există prin convenţie.

ARCHEEAOS, la Diogenes Laertios, II, 4, 10.

518— Numai trecerea timpului îl arată pe cel cu

Page 208: Cugetari grecesti. proverbe

adevărat drept; pe ticălos îl poţi recunoaşte şi într-o singură zi.

'SOFOCLE, Oedip Rege, 614—615.70

Page 209: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 210: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 211: Cugetari grecesti. proverbe

71

519— Nu se cuvine să-i laşi să se lamenteze pecei ce-şi cer dreptatea.

SOFOCLK, Oedip la Colonos, 1191.

520— Cel ce are dreptatea de partea sa are drep-tul de a fi mîndru.

SOFOCLE, Aias, 1125.

521— Omul trebuie să vorbească drept, iar cîndvorbeşte, el nu trebuie să scape din gură insulte

dureroase.SOFOCLE, Ftfocter, 1140—1141.

522— Dreptatea este o virtute socială.ARISTOTEL, Politica, I, 12.

523— Dreptatea este o virtute a sufletului, caredă fiecăruia după merit.

ARISTOTEL, la Diogenes Laertios, V, 1, 11.

524— Cele ce vă supără cînd sînteţi nedreptăţiţide alţii, nu le faceţi altora la rîndul vostru.ISOCRATE, împotriva lui Nicodemos, 61.

525— Omul drept se bucură de cea mai deplină

Page 212: Cugetari grecesti. proverbe

pace a sufletului, pe cînd cel nedrept este copleşit de nelinişti de tot felul.

EPICUR, la Diogenes Laertios, X, 144.

526— Dreptatea ocroteşte fapta dreaptă şi pe-depseşte strîmbătatea.

IMNUL ORFIC Către zeiţa Dreptăţii, 3.27 — Este frumos să obţii regalitatea drept răsplată

a dreptăţii, dar este şi mai frumos să preferi dreptatea regalităţii.

PLUTARH, Paralelă între Lycurg şi Numa, I.

»28 — Atunci cînd susţii ceea ce este drept, pentru că dreptatea intervine de obicei tîrziu, renunţi a mai vorbi. Cînd vine totuşi dreptatea, cuvintul tău a fost de mult uitat. Adeseori, chiar de tine însuţi.

CONSTANTIN TSATSOS, Aforisme şi cugetări.

DURERE

529— Omul simte bucurie şi-n durere.IIOMER, Odiseea, XV, 400.

530— Durerea este mai aprigă atunci cînd cinevapătimeşte mai degrabă din partea rudelor decît a

celor străini.ESOP, Fabule, 7 (trad. Tr. Diaconescu).

531— Mîhnirea pricinuită de durerea altuia estetrecătoare.

Page 213: Cugetari grecesti. proverbe

THEOGNIS, Sentinţe, 656.

532— Bine-i cînd la a durerii şcoală te deprinzisă fii înţelept.

ESCHIL, Eumenidele, 519—520.

533— Nici un muritor nu duce o viaţă netulburată.ESCHIL, Choeforele, 1018—1019.72

Page 214: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTICUGETĂRI CÎRECEŞTI

Page 215: Cugetari grecesti. proverbe

73

534— Cînd ai două dureri simultane, cea mai pu-ternică o întunecă pe cealaltă.

HIPPOCRATE, Aforisme, II, 46.

535— A fi îngenuncheat de durere este un lucrudur, dar a rezista şi a te izbi de nenorocire este şi

mai dur.SOFOCLE, Antigona, 1096—1097.

DUŞMAN

536— Cei ce au mulţi duşmani în viaţă nu găsescprieteni la nevoie.

537— Vrăjmăşiile mari sînt anevoie de împăcat.ESOP, Fabule, 168 ; 81. (trad. Tr. Diaconescu).

538— Să socoti drept duşman pe cel ce este vrăj-maşul poporului.

CLEOBULOS DIN LINDOS, la Stobaios, Florilegium, 3, 1.

539— Cale de mijloc între duşmani nu există.HERODOT, VII, 11.

540— Aşadar, cel mai plăcut rîs este cînd rîzi deduşmani.

541— Darul duşmanului este funest şi nu aducenicicînd folos.

Page 216: Cugetari grecesti. proverbe

SOFOCLE, Aias, 79 ; 665.

512— Pe duşmanul puternic nu-1 respingi numaicînd te atacă, ci îţi iei şi măsuri de prevedere.

513— Nu trebuie să te aperi numai de actele duş-manului, ci şi de intenţiile sale.

514— Ura mea este atît de mare împotriva duş-manilor care m-au lovit cîndva, cît este de puternică

împotriva prietenilor care m-au silit să le devin duşman.TUCIDIDE, VI, 18 ; 38 ; 92.

545— Fiecare rege şi fiecare tiran este duşmanullibertăţii şi vrăjmaş al legii.

DEMOSTHENES, Filipice, 25.

546— înţelepţii învaţă multe lucruri de la duş-manii lor.

ARISTOFAN, Păsările, 375.

547— Fii atent la ceea ce spun duşmanii, căci eicei dintîi îţi descoperă greşelile.

ANTISTHENES, la Diogenes Laertios, VI, 1, 5.

EDUCAŢIE

548— Natura şi educaţia sînt ceva asemănător.

Page 217: Cugetari grecesti. proverbe

într-adevăr, educaţia îl transformă pe om,dîndu-i o a doua natură. —

Page 218: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETAM GRECEŞTI

Page 219: Cugetari grecesti. proverbe

7571

Page 220: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

549 — Lucrurile frumoase le realizează educaţia prin trudă.DEMOCRIT, frg. ,'!3 ; 182 Diels-Kranz.

559 — Educaţia ne ajută să devenim \urtuoşi.EURIPIDE, Ifigenia în Aulida, 561—562.

551— Trebuie să mărturisim că pentru a petreceîn mod demn timpul său liber, omul arenevoie de cunoştinţe şi de o educaţie spe-

cială.ARISTOTEL, Politica, I. 2, 5.

552— Pretutindeni unde educaţia a fost nesoco-tită, Statul a primit clin această pricină o lovitură

funestă.

553— Intrucît statul întreg are unul şi acelaşiscop pentru toţi membrii săi, rezultă că educaţia

trebuie să fie un obiect al supravegherii publice, iar nu particulare.

554— Este evident că legea trebuie să legiferezeeducaţia, iar educaţia să fie publică.

ARISTOTEL, Politica, V, 1. 1 ; 1, 2 ; 1, 3.

Page 221: Cugetari grecesti. proverbe

555— Educaţia este cea mui bună provizie pentrubătrîneţe.

556— Cei educaţi se deosebesc de cei needucaţilot atît de mult ca şi viii de cei morţi.

557— Educaţia este o podoabă în fericire şi unrefugiu în nenorocire.

ARISTOTEL, la Diogenes Laertios, V,1, 18, 1, 19.

558— Omul neadmonestat nu este educat.MENANDRU, Sentinţe într-un vers, 422.

559— Educaţia aduce cumpătare celui tînăr, con-solare celui bătrîn, bogăţie celui sărac şi podoabă

celui bogat.DIOGENES CINICUL, la DiogenesLaertios, VI, 2, 6.

560— Valoarea educaţiei, asemenea celei a auru-lui, este preţuită peste tot.

561— Nimic nu-i mai frumos decît omul dotatşi cu educaţie şi cultură.

EPICTET, Manualul, frg. 149 ; 152. (trad. D. Burtea).

KLOC I.NŢA562 — Un om fără scrupule, care este în acelaşi

Page 222: Cugetari grecesti. proverbe

timp influent şi elocvent, se dovedeşte un flagel pentru societate.563 — Cinci un om înţelept îşi alege ca subiect

pentru un discurs o cauză dreaptă, nu este greu să devină elocvent.

EURIPIDE, Bacantele, 270—271 ; 266—267.76

Page 223: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 224: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 225: Cugetari grecesti. proverbe

77

564— Grecia a dat cinstirea cuveniţii ariei cuvîn-tului, pe care toţi doresc s-o stăpînească,

invidiindu-i pe cei ce o cunosc.

565— Cetatea noastră (Atena), în ceea ce priveştefilozofia şi elocinţa, s-a situat de multă vreme în

fruntea celorlalte cetăţi şi a făcut ca numele de elen să fie mai degrabă un simbol al unei civilizaţii decît să reprezinte un neam.

ISOCRATE, Panegiricul, 47 ; 50.

566— Tot ce se realizează în război cu arme, seobţine în politică prin elocventă.

DEMETRIOS DIN PHALERON, la Diogenes Laertios, V, 5, 9.

EMULAŢIE

567 — Să fii mereu cel mai bun !HOMER, Iliada, VI, 208 (trad. G. Murnu).

568— întrecerea îl mînă şi pe cel mai netrebnicdintre oameni la muncă.

HESIOD, Munci şi zile, 20 (trad. Şt. Bezdechi).

569— Cînd un om fără lucru îşi vede vecinul cu

Page 226: Cugetari grecesti. proverbe

stare gospodărind, semănînd şi arînd, ca să-şi strìnga avere, face şi el la fel cu vecinul, întrecerea aceasta e bună.

HESIOD, Munci si zile, 24—25(trad. Şt. Bezdechi).

. < t> — Aristotel, fiind întrebat cum pot să pro-greseze elevii, a răspuns : dacă ei vor aierga să-i ajungă pe cei dintîi şi dacă nu-i vor aştepta pe cei rămaşi în urmă.

DIOGENES CINICUL, la DiogenesLaertios, V, 2, 4.

EXPERIENŢA

571— Nenorocirile altora sînt învăţăminte pentruoameni.

ESOP, Fabule, 183 (trad. Tr. Diaconescu).

572— Prostul învaţă după ce păgubeşte.HESIOD, Munci şi zile, 218 (trad. Şt. Bezdechi).

573— Cei hîrşiţi de viaţă sînt sfetnici înţelepţi.' SOFOCLE, Oedip Rege, 43—44.

571 — Trebuie să fi fost vîslaş înainte de a fi ţinut cîrma, să fi vegheat la provă, să fi observat vînturile, înainte de a fi condus tu însuţi corabia.

ARISTOFAN, Cavalerii, 542.

575— Ignoranţa şi experienţa, unite cu modestia,

Page 227: Cugetari grecesti. proverbe

sînt mai folositoare decît o iscusinţă lipsită de frîu.TUCIDIDE, III, 37.

576— Viaţa-i scurtă,. meşteşugul însă durează.Cf. lat. Ars longa, vita brevis. Aforism

hippocratic.

78

Page 228: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 229: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 230: Cugetari grecesti. proverbe

79

577— Lipsa de experienţă naşte o încredere oarbă,dar o şi dărîmă.

PLUTARH, Paralelă între Pericles şi Fabius Maximus, 2.

578— Cu cît se umple mai mult sacul experienţei,cu atît mai mult se goleşte sacul vieţii. Tocmai cînd

se termină viaţa, sîntem mai demni s-o începem.CONSTANTIN TSATSOS, Aforisme şi

cugetări.

579— Munţii sînt deprinşi cu zăpezile.Proverb neogrec.

FAMILIE

580— Turnurile sînt podoaba cetăţii, corăbiile alemării şi copiii podoaba omului.

EPIGRAME, atribuite lui Homer, 13.

581— Aşa cum îţi tratezi părinţii, o să te tratezeşi pe tine copiii tăi.

THALES, la Diogenes Laertios, I, 9, 37.

582— Aceeaşi casă nu rămîne totdeauna fericită.

Page 231: Cugetari grecesti. proverbe

EURIPIDE, Heraclizii, 609.

583— Nu există comoară mai preţioasă pentru unbărbat, decît o femeie care-i împărtăşeşte soarta.

EURIPIDE, frg. 164 Nauck.184 — Copiilor trebuie să le lăsăm o frumoasă

moştenire de conştiinţă mai degrabă decît de aur.PLATON, Legile, 729 b.

5K.r> — E lege să dai părinţilor onoruri ca şi zeilor.MENANDRU,' Sentinţe într-un vers, 378.

586— Fraţii care trăiesc în bună armonie sînt maitari decît orice fortăreaţă.

ANTISTHENES, la Diogene Laertios, VI, 1, 4.

587— Nu pătimim atît de rău din partea străinilorcît din partea alor noştri.

BABRIOS, Anthologia Lyrica, Bergk, 1,38.

r,H8 — Cînd te binecuvîntează părintele poţi urca cu bine şi muntele.

Proverg neogrec.

I AI'TA

f.89 — Faptele rele nu prosperă.HOMER, Odiseea, VIII, 329.

Page 232: Cugetari grecesti. proverbe

590 — Mulţi oameni stăvilesc fapte mari prin pricini mărunte.ESOP, Fabule, 145 (trad. Tr. Diaconescu).

501 — Unde e nevoie de braţe, vorbele nu folosesc la nimic.ESOP, Fabule, 117 (trad. Tr. Diaconescu).

Page 233: Cugetari grecesti. proverbe

80

Page 234: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 235: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 236: Cugetari grecesti. proverbe

81

592— Multe li se întâmplă oamenilor fără măcarsă se gîndească.

PINDAR, Olimpice, XII, 10.

593— Vorba este umbra faptei.DEMOCRIT, frg. 145 Diels-Kranz.

594— Se întîmplă uneori ca mersul lucrurilor săfie tot aşa de neînţeles ca şi gîndurile omului ; de

aceea ne-am şi deprins să aruncăm vina pe noroc în toate cîte nu merg după voia noastră.

595 — Să căutăm să ne păzim nu prin străşnicia legilor, ci prin corectitudinea faptelor noastre.

TUCIDIDE, I, 140 ; III, 46.

Fapta sîngeroasă îşi cere fără cruţare pedeapsa.ESCIIIL, Eumenidele, 321—323.

597— Faptele îşi găsesc cuvintele.SOFOCEE, Electra, 625.

598— Faptele vin de la sine cu toată tăcerea decare sunt acoperite.

SOFOCLE, Oedip Rege, 341.

596

Page 237: Cugetari grecesti. proverbe

599— Naiv şi nerod se vădeşte cel care crede căascunde cu vorba lumina faptelor.

POLYBIU, IV, 17.I,IM) — Acţiunea zadarnică îşi compromite şi scopul

şi autorul.

COI — Fiecare acţiune trebuie să aibă loc la timpul său. Acţiunea întreprinsă înainte de vreme poate fi inutilă şi chiar dăunătoare.CONSTANTIN TSATSOS, Aforisme ?i

cugetări. ,

i RMEIE

0()2 — Nu este potrivită o femeie tînără unui bărbat bătrîn.THEOGNIS, Sentinţe, 457.

603— Unii stăpînesc cetăţi, dar sînt robiţi defemei.

DEMOCRIT, la Stobaios, Florilegium, 6, 11.

604— Ce soare străluceşte mai dulce în faţa uneifemei decît bucuria de a deschide larg porţile

bărbatului pe care zeii l-au salvat din război.ESCHIL, Choeforele, 604.

005 — Femeia nu trebuie să dorească războiul. ESCHIL, Agamemnon, 940.

606— Divorţul nu este o cinste pentru o femeie.

Page 238: Cugetari grecesti. proverbe

EURIPIDE, Medeea, 237.

607— De pe buzele femeii cad sfaturi înţelepte.EURIPIDE, Rugătoarele, 249.82

Page 239: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 240: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 241: Cugetari grecesti. proverbe

Î13

608 — Se cuvine ca o femeie să împărtăşească du-rerea unei alte femei.

EURIPIDE, Helena, 328.

609 — Femeia poate aduce bărbatului cel maimare folos sau cea mai mare vătămare.

EURIPIDE, frg. 78 Nauck.

FERICIRE

610 — Cei care nu ne sînt părtaşi la fericire nune sînt prieteni statornici nici la nenorocire.

611— Mulţi ne judecă după aspectul exterior şine fericesc tocmai pentru acele lucruri de care

sîntem foarte chinuiţi.ESOP, Fabule, 256 ; 249(trad. Tr. Diaconescu).

-i— 612 — Fericit este acela care are trup sănătos, minte ascuţită şi o fire educată.

THALES, la Diogenes Laertios, I, 11, 9.

613 — Ferice de tiranul ce moare în casa lui demoarte bună.

CHILON DIN LACEDEMONA, la Diogenes Laertios, I, 3, 6.

Page 242: Cugetari grecesti. proverbe

614 — Nu e niciodată înţelept să te grăbeşti a nu-mi pe cineva fericit cît mai este în viaţă, ci poti

doar să spui că are noroc. HERODOT, I, 37.615— în răgazul atît de scurt al unei vieţi, nu

se află om hărăzit să fie într-atît de fericit, încît să nu-i fi trecut prin minte, şi nu o singură dată, dorinţa ca mai degrabă să moară decît să trăiască.

HERODOT, VII, 46.

616— Nimeni nu este pe deplin fericit în toateprivinţele.

THEOGNIS, Sentinţa, 441.

(¡17 — Fericirea şi succesul sînt lucruri de care nici un muritor nu se satură. Omul să nu-şi clădească fericire fără hotar ; este mai bine să-şi agonisească viaţa clin frînturi.

618— Dacă fericirea umană se înalţă prea sus, dănaştere unei nefericiri insaţiabile.

018 — Fericirea oamenilor este asemenea unui de-l>is sen abia schiţat ; trei ştersături cu un burete ud şi s-a terminat cu desenul.

ESCHIL. Agamemnon, 754—755 ;1127—1129.

619— Cea dinţii condiţie a fericirii este înţelep-ciunea.

SOFOCLE, Antigona, 1345.

Page 243: Cugetari grecesti. proverbe

020 — Fericiţi sînt aceia care şi-au dus viaţa cruţaţi de amaruri.

SOFOCLE, Elcclra, 582—583.

84

Page 244: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 245: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 246: Cugetari grecesti. proverbe

85

621— Fericirea nu este statornică, ci efemeră.EURIPIDE, Fenicienele, 559.

622— Fericirea cea mare şi gloria nu sînt asigu-rate nimănui.

EURIPIDE, Heracles, 511—512.

623— Să nu numeşti nicicînd un om fericit, îna-inte de a-1 fi văzut ajuns în ceasul morţii.

EURIPIDE, Andromaca, 100—101.

624— Nici un cămin nu rămîne totdeauna fericit.EURIPIDE, Heraclizii, 611.

625— Fericirea omenească nu vine nici de la des-fătările trupului, nici de la bani, ci de la o viaţă

curată şi plină de chibzuinţă.DEMOCRIT, frg. 40 Diels-Kranz (trad. Adclina

Piatkovski).

626— Fericirea se realizează încetul cu încetul şitotuşi nu-i puţin lucru în sine.

ZENON, la Diogenes Laertios, VII, 1, 222.

627— Nimic nu-ţi poate aduce fericirea deplină,dacă nu te bucuri de independenţă.

Page 247: Cugetari grecesti. proverbe

HYPERIDE, Discursul funebru, 25.

628— Este o mare fericire să doreşti lucrurile cetrebuie dorite.

MENEDEM, la Diogenes Laertios, 2, 11, 136.629 — O fericire bazată pe nedreptate nu este

sigură.MENANDRU, la Stobaios, Florilegium, 16, 8.

030 — Nimeni nu este fericit după propria-i părere.MENANDRU, Sentinţe într-un vers, 316.

631— Ca să fii fericit, nu este suficient să găseştimomentul fericirii. Trebuie să ştii să uiţi atît ce-a

fost înainte, cît şi ce va fi dupăacest moment.

CONSTANTIN TSATSOS, Aforisme şicugetări.

632— O fericire aduce după sine o altă fericire.Proverb neogrec.

FOAME633— Foamea nu bîntuie printre oamenii drepţi.634— Foamea este totdeauna tovarăşa omului

leneş.HESIOD, Afunct şi zile, 223 ; 295 (trad. Şt.

Bezderhi).

Page 248: Cugetari grecesti. proverbe

FRUMUSEŢE635— Ceea ce-i frumos se realizează cu nesfirşită

osteneală.EURIPIDE, la Stobaios, Florilegium,

29, 44.86

Page 249: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 250: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 251: Cugetari grecesti. proverbe

87

636 — Nu frumuseţea femeii vrăjeşte, ci nobleţea ei.EURIPIDE, Andromaca, 208.

637 — Frumuseţea ese o superioritate de la natură.

638 — Frumosul este legat de orice este lăudabil,raţional, folositor, cuviincios şi armonios.

PLATON, la Diogenes Laertios, V, 1, 19 ; III, 42, 74.

639— Nobleţea unei rase de animale constă înforţa deosebită a corpului ; cea a oamenilor, în

dezvoltarea armonioasă a caracterului.

^\ 639 bis — Frumuseţea trupească este animalică dacă nu este însoţită de lumina cugetului.

DEMOCRIT, frg. 57 ; 105 Diels-Kranz (trad. Adelina Piatkowski).

640 — Frumuseţea este o domnie de scurtădurată.

641 — Frumuseţea-i mai presus decît orice scri-soare de recomandare.

ARISTOTEL, la Diogenes Laertios, V, 1, 18.

642 — Frumuseţea este o înşelăciune mută.THEOFRAST, la Diogenes Laertios V. 1. 1.

643 — Frumuseţea este o pedeapsă de fildeş.

Page 252: Cugetari grecesti. proverbe

THEOCRIT din Chios, la Diogenes Laertios, V, 1, 1.

014 — Acolo unde domneşte dezordinea, nu există frumuseţe.

PH1LON din Alexandria, Crearea lumii, 28.

GLORIE645— Un singur lucru din toate caută cei aleşi :

gloria veşnică.HERACLIT, la Cleniens, Stromatcis, V, 60.

646— Cinstirile nu se împart la fel muritorilor.PINDAR, Parthenee. I, 35, 94.

647— Dintr-o luptă mică nu rezultă o glorie mare.SOFOCLE, la Stobaios, Florilegium, 45, 11.

648— Gloria şi bogăţia fără judecată nu sînt bu-nuri sigure.

DEMOCRIT, frg. 77 Diels-Kranz.

649— Cele mai maiestuoase glorii omeneşti ce-aufost sub soare s-au destrămat şi au pieritumilite în pămînt.

ESCHIL, Eumenidele, 368—369.

650— O zi-i de-ajuns pentru a înălţa sau a năruimăririle omeneşti.

SOFOCLE, Aias, 131—132.

Page 253: Cugetari grecesti. proverbe

651— Numai dragostea de slavă nu imbătrîneşte.TUCIDIDE, II. 44.88

Page 254: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 255: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 256: Cugetari grecesti. proverbe

89

652— Gloria nu se obţine prin bani.ISOCRATE, Către Nicocles, 2, 32.

653— Nu există podoabă mai frumoasă pentru unfiu decît gloria dobîndită de tatăl său, iar pentru un

tată gloria dobindită de fiii săi. SOFOCLE, Antigona, 703—704.

GRABA

654— Graba este de multe ori cauza nenorocirilor.Graba este mama eşecului. HERODOT, VII, 10.

655— Lucrurile nu se cumpănesc după repeziciune,ci după desăvîrşire.

ESOP, Fabule, 342 (trad. Tr. Diaconescu).

656— Două lucruri sînt foarte potrivnice unei în-ţelepte deliberări : graba şi mînia. Una merge mînă-

n mînă cu nepriceperea, cealaltă cu lipsa de disciplină a minţii şi cu ignoranta.

TUCIDIDE, III. 42.

657— Lamentările nu ajută la nimic; este maibine să acţionezi şi-să te grăbeşti. SOFOCLE,

Aias, 850—851.

658— Pripitul făgăduieşte lucruri pe care nu lepoate aduce la îndeplinire.

Page 257: Cugetari grecesti. proverbe

THEOFRAST, Caractere, 8.

659— Faptele cele mai de seamă vor fi săvîrşitenu în fuga clipei, ci prin sfaturi înţelepte.

660— De multe ori, zăbava ivită la vreme a fostmai de mult folos, iar graba arătată unde nu trebuie

a zădărnicit multora nădejdea în izbîndă.PROCOPIOS, Războiul cu goţii,I, 11 ; 7 12—14.

GREŞEALA661— Cînd greşeala e făţişă, nu mai putem s-o

ascundem.ESOP, Fabule, 15 (trad. Tr. Diaconescu).

662— Greşeala este necunoaşterea a ceea ce estemai bine.

DEMOCR1T, frg. 83. Diels-Kranz.663— Mai bine să acuzi propriile tale greşeli decît

pe ale altora.DEMOCRIT, Ia Stobnios, Florilegium, 13, 26.

664— Este soarta comună a tuturor oamenilor săgreşească, dar dacă cel ce a greşit îşi îndreaptă

greşala dă dovadă de înţelepciune. SOFOCLE. Antiaona, 1023—1025.

665— Greşeşte si cel mai înţelept dintre înţelepţi.MENANDRU, la Stobaios, Florilegium, 13, 26.

Page 258: Cugetari grecesti. proverbe

90

Page 259: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETARr GRECEŞTI

Page 260: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 261: Cugetari grecesti. proverbe

91

666— Se întâmplă să mai şi greşeşti.în ceea ce ai reuşit de multe ori.

BABIÎIOS în Anthologia Lyrica, Bcrgk. I, 111.667— Greşeala şi împiedicarea de a pedepsi pe cei

ce greşesc este unul şi acelaşi lucru. PROCOPIOS, Războiul cu goţii, III, 8, 18—19.

668— Calea spre adevăr este presărată cu erori.Cine nu cade în ele, nu le pipăie, nu luptă cu ele şi

nu le înlătură pînă la urmă cu propriile sale forţe, nu ajunge la adevăr.

CONSTANTIN TSATSOS,Aforisme şi cugetări.

HOTARIRE

669— O hotărîre luată cu chibzuinţă este cel maimare cîştig.

HERODOT, VII. 10.

670— Hotărîrile cuminţi reprezintă o poziţie maisigură împotriva inamicului decît puterea fără

pricepere.TUCID1DE, III. 48.

671— Chiar dacă în cale se iveşte vreo piedică,valoarea unei hotărîri bune nu-i cu nimic zdrobită.

Page 262: Cugetari grecesti. proverbe

HERODOT. VII, 10.<;7> _ Hotărîrea omului este ca rodul pomului. încet,

cu răbdare, ajutat de ploaie, de soare şi de aer, rodul se coace pe îndelete şi, in-tr-o bună zi, cade singur.

N. KAZANTZAKIS, Hristos răstignit a doua oară.

INVIDIE673— Invidia are faţa lividă şi vorba bîrfitoare.

HESIOD, Munci şi zile, 19(î (trad. Şt. Bezdeclii).674— Este mai bine să provoci invidie decît milă.PINDAR, Pythice, I, 85.

675— Invidia calcă în picioare gloria, nu pe drept,cînd laolaltă se-ntîlnesc.

PINDAR, Olympice, V, 15—1G.676— Invidiosul îşi pricinuieşte sieşi tot atîta sufe-

rinţă cît unui duşman.DEMOCRIT, frg. 88 Diels-Kranz (trad. Adelina

Piatkowski).677— Cine nu-i invidiat nu este nici demn de in-

vidie.ESCHIL, Agamemnon, 903.

678 — Cînd otrava invidiei pătrunde într-un suflet, el este prada unei duble suferinţi : simte

92

Page 263: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 264: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 265: Cugetari grecesti. proverbe

93

povara propriilor lui nefericiri şi geme în faţa fericirii celuilalt.

EiCIIIL, Agamemnon, 834- 837.679— Invidia se îndreaptă spre cel avut.SOEOCLE, Aias, 157.680— Invidia îl împiedică pe om să dea crezare

laudelor care depăşesc măsura posibilităţilor proprii.

TUCIDIDE, II, 35.681— La fel cu fierul care este mîncat de rugină,

invidiosul este ros de propria lui fire. ANTLSTIIENES, la Diogenes Eaertius. VI, 1, 4.

682— Invidiază nu pe cei ce au dobîndit o mareputere, ci pe cei ce ştiu să utilizeze mai bine puterea

de care dispun.683— Nu invidia pe cei ce dispun de mari bogăţii,

ci pe aceia care nu au de mărturisit nici o greşeală.1SOCRATE, Către Nicocles. II 2G ; 59.

684— Invidia nu trăieşte multă vreme, iar pentruunii moare chiar înaintea lor. PLUTARH, Numa,

22.

685— Tot ceea ce depăşeşte obişnuitul stârneşte nunumai rivalitate, ci şi invidie.

Page 266: Cugetari grecesti. proverbe

CASSIUS DIO, Istoria Romană, XXXVIII, 39.izhIndA

686— Trebuie să fii cumpătat la izbîndă şi cuminteîn nenorocire.

PER1ANDRU, la Diogenes Laertios, 1. 7, 4.

687— Dacă în orice împrejurare care se iveştevrei să cântăreşti deopotrivă sorţii de izbîndă, nu

reuşeşti niciodată să faci ceva.

6H8 — Izbînda este de obicei de partea acelora că-rora le place să treacă la fapte şi nu se arată grăbită să însoţească pe cei care se gîndesc, se răsgîndesc şi zăbovesc mereu. HERODOT, VII, 50.

689 — Sînt puţini cei ce dobîndesc izbînda fără osteneală.

PINDAR, Olympice, X, 26.

700— Nimeni nu peate izbîndi dacă nu luptă cuîndîrjire, cu răbdare şi fără să dea înapoi.

N. KAZANTZAKIS, Hristos răstignit a doua oară.

ÎNCEPUT

701— începutul este jumătatea oricărei acţiuni.Să cîntărim situaţia fiecăruia nu după început, ci

după sfîrşit.ESOP, Fabule, 272 (trad. Tr. Diaconescu).

Page 267: Cugetari grecesti. proverbe

94

Page 268: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 269: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 270: Cugetari grecesti. proverbe

95

702 — Ceea ce a fost bine început ajunge la bun sfîrşit.

SOFOCLE la PLUTARH, Despre lectura poeţilor, 4.

7J3 — S-ar putea afirma cu îndrăzneală că începutul nu este numai jumătatea oricărei acţiuni, ci are înrîurire şi asupra sfîrşitului. POLYBIU, V, 32.704— Vrednicia unui bărbat o arată nu începutul,

ci sfîrşitul faptelor sale.PHOCOPIOS, Războiul cu goţii, 1 ,11, 21—22.

705— Ziua bună se vede de dimineaţă.Proverb neogrec.

ÎNCREDERE

700 — Nu te încrede în oricine.THALES DIN MILET, la Stobaios, III, 1—172, nr.

19 Diels-Kranz.

707— Pămînt ul îţi dă siguranţă, în timp ce mareainspiră neîncredere.

PITTACOS, la Stobaios, III, 1—172, nr. 10 Diels-Kranz.

708— încrederea şi neîncrederea sînt deopotrivă

Page 271: Cugetari grecesti. proverbe

un dezastru pentru oameni.HESIOD, Munci şi zile, 372 (trad. St. Bez-dechi).

709— Nu te încrede în omul rău şi nu te sfătuicu el.

THEOGNIS, Sentinţe, 69.

710— Trebuie să-ţi aminteşti ca regulă generalăcă secretele pretind un om de încre'ere.

EPICTET, Manualul, 4, 13 (trad. D. Burtea)

ÎNDRĂZNEALA

711— Oamenii îndrăzneţi şi îngîmfaţi sînt deseoripuşi la pămînt.îndrăzneala exagerată pricinuieş'.e mari greşeli.Trebuie să îndrăznesc, fie că izbutesc, fie că nu.

_ EURIPIDE, Hecuba, 751.

712— Uitarea propriilor defecte generează îndrăz-neala.

DEMOCRIT, frg. 196 Diels.

713— îndrăzneala care nu este pe măsura puteri-lor se înftimurează înainte de faptă şi pare la

înălţime, dar după ce începe lupta are obiceiul să se prăvălească la pămînt.

PROCOPIOS, Războiul cu goţii, III, 23.

I N'ŢELEFCIUNE

714— Călătoriile fac viaţa mai înţeleaptă.

Page 272: Cugetari grecesti. proverbe

înţeleptul duce averea cu sine. Cf. lat. Omnia mea mecum porto,

96

Page 273: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 274: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 275: Cugetari grecesti. proverbe

97

715— Oamenii înţelepţi, cînd au scăpat de o pri-mejdie, se păzesc de ea toată viaţa.

716— Oamenii înţelepţi, prevăzînd primejdiiledupă semne, se feresc de ele.

ESOP, Fabule, 189 ; 196 (trad. Tr. Diaeo-nescu).

717— Este de datoria oamenilor înţelepţi să pre-vadă greutăţile, iar datoria celor curajoşi este ca,

după ce s-au ivit, să le înfrunte cum trebuie.PITTACOS, la Diogenes Laertios, I, 4, 4.

718— Meritul unui om înţelept este să prevadăviitorul în măsura în care acesta poate fiînţeles de raţiune.

CHIEON DIN LACEDEMONA, la Diogenes Laertios, I, 3, 1.

719— Sufletul înţeleptului este totdeauna cons-tant ; el luptă cu curaj împotriva nenorocirii.

THEOGNIS. Sentinţe, 36.

720— înţelepciunea orînduieşte muncile plugaru-lui ; ea este cea care stăpîneşte cetăţile şi

îmblînzeşte mările.PHOCYLIDES, Sentinţe, 436.

Page 276: Cugetari grecesti. proverbe

721— înţelepciunea este cea dintîi sursă de feri-cire.

SOFOCLE, Antigona, 1147.722— Al doilea gînd este mai înţelept.EUR1P1DE, Hippolyt, 436.

723— Cînd ai izbîndit, nu da drumul de tot lahăţuri, iar cînd îţi merge prost, păstrează o speranţă

nobilă.EURIPIDE. frg. 413 Nauck.

721 — înţeleptul ştie să îndure cu tărie orice-i im-pune datoria să sufere.PLATON, Gorgias 507 b.

725— A sta şi a chibzui înainte de a trece la fapteeste mai bine decît să cugeti la ceea ce ai făcut.

726— Cauza greşelii este necunoaşterea a ceea ceeste mai bine.

DEMOCRIT, frg. 66 ; 83 Diels-Kranz(trad. Adelina Piatkowski).

727— Fără un strop de înţelepciune, celelalte vir-tuţi rămîn nefolositoare.

XENOFON, Cyropedia, 3, 1, 15.

728— Numai omul înţelept poate fi adevărat cetă-ţean, prieten, rudă sau om liber.

ZENON, la Diogenes Laertios, VII, 1, 28.

Page 277: Cugetari grecesti. proverbe

729— Perii albi arată vîrsta, nu înţelepciunea.MENANDRU, Sentinţe într-un vers, 705

730— înţelepciunea este cea mai sigură fortăreaţăcare nu se năruie niciodată şi care nici nu poate fi

luată prin trădare.98

Page 278: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 279: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 280: Cugetari grecesti. proverbe

99

731— Nimic nu-i străin sau inexplicabil pentruomul înţelept.

732— înţeleptul se călăuzeşte după legea virtuţii.ANTISTHENES, la Diogenes Laertios, VI, 1, 5.

733— E mai bine să fii înţelept, decît să ai baniîn pungă.

Proverb neogrec.

ÎNVĂŢĂTURA

734— Cit eşli tînăr învaţă multe lucruri folosi-toare.

735— Cel puţin preţuieşte învăţătura, dacă nuexistă judecată !

736— Cei învăţaţi se deosebesc de cei neînvăţaţiprin nădejdi temeinice.

CHILON din Lacedemona, la Diogenes Laertios, I, 3, 1.

737— Celui ce-a păţit-o îi este frică de cele păţite.Cf. Tot păţitu-i priceput.

PINDAR, frg. 110 b.

733 — îmbătrânesc învăţînd mereu cîte ceva.SOLON, frg. 22 Diehl.

Page 281: Cugetari grecesti. proverbe

739 — Cel neiniţiat în învăţătură nu va putea să instruiască pe alţii.ESOP, Fabule, G9 (trad. Tr. Diaconescu).740— Prea multă învăţătură nu ne învaţă a fi în-

ţelepţi.HERACLIT, frg. 40 Diels-Kranz.

741— Acela care ştie stăpîneşte într-o mai maremăsură decît ceilalţi arta îndrumării. PINDAR,

Olympicc, VIII, 3, 9.

742— Mulţi oameni îrSarte învăţaţi sînt lipsiţi dejudecată.

743— Trebuie să cultivăm mult gîndirea, nu bo-găţia de cunoştinţe.

DEMOCR1T, frg. 61; 65, Diels-Kranz.

744— învăţaţi de la predecesorii voştri, căciaceasta este cea mai bună învăţătură.

XENOFON, Cyropedia. 8, 7. 24.

745— Rădăcinile învăţăturii sînt amare, dar roa-dele ei sînt dulci.

746— La fel cu lumina de afară care lumineazăochii, tot astfel sufletul este luminat de învăţătură.

ARISTOTEL, la Diogenes Laertios, V, 1, 11 ; 9, 17.

Page 282: Cugetari grecesti. proverbe

747— Cine-i înţelept învaţă multe şi de la duş-mani.

ARISTOFAN, Păsările, 337.100

Page 283: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 284: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI 101

748— Nu învăţa meşteşugul olarului pe un ulciorcu vin.

PLATON, Gorgias, 514 a.749— Am tras învăţăminte martor fiind la neno-

rocirile altora.Cf. Esop : Nefericiţii se consolează cînd văd

suferinţe şi mai mari.750— Cit de inutilă este învăţătura cînd nu există

minte !MENANDRU, Sentinţe într-un vers, 38 ; 557.

751—Pentru a stăpîni ştiinţa nu-i nimic mai dău-nător ca îngîmfarea şi nimic mai necesar de-cît

timpul.ZENON, la Diogones Laertios, VII, 1, 23.

752— Cel mai preţios bun al oamenilor pentruexistenţa lor este învăţătura : celelalte lucruri sînt

distruse de război şi de vicisitudinile soartei, dar învăţătura rămîne.

HIPPARHOS, la Stobaios, 60, 2.

753 — învăţătura valorează mai mult decît aerul curat.Cartea Proverbelor, 8. 10.

754— Omul fără carte este ca şi lemnul necioplit.

Page 285: Cugetari grecesti. proverbe

Proverb neogrec.

755— A lua lucrurile aşa cum sînt înseamnă a fiînţelept.

JUDECATA

756 — Judecata este un mare frîu a! sufletului pentru oameni.

7.r>7 — Trebuie să judeci fondul si nu aparenţele.

758— Nu trebuie să pornim fără socoteală la tre-buri.

ESOP, Fabule, 60 (trad. Tr. Diaconescu).759— Nu ochiul este cel care judecă, ci mintea.700— Adesea judecata este înşelată de închipuire.

THEOGNIS, Sentinţe, 964 ; 128.

701— Este mai bine să fii judecător între doi vrăj-maşi, decît între doi prieteni, pentru că unul din

prieteni îţi va deveni în orice caz duşman, iar dintre cei doi duşmani unul îţi va deveni prieten.BIAS DIN PRIENE, la Diogones Laertios,

I, 5, 5.702— Norocul este aliatul celor care judecă bine.

EURIPIDE, frg. 601 Naurk.

763 — Pînă nu-i asculţi pe amîndoi nu poţi să judeci.Cf. lat. Audiatur et altera pars.

ARISTOFAN. Viespile, 725—726.

Page 286: Cugetari grecesti. proverbe

102 CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 287: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI !();)

761 — E mare lucru să judeci cum trebuie în ne-norociri.

DEMOCRIT, în Corpus Paroemiographo-rum Graecorum, voi. 2, p. 759.

765 — Mulţi, măcar că ştiu multe, nu judecă bine.DEMOCRIT. frg. 64 Diels-Kranz.

Mintea-i un zeu pentru fiecare dintre noi.MENANDRU, Sentinţe într-un vers, 434

Meinecke.767 — La nici o treabă nu te repezi fără să judeci.

BABRIOS, în Anthologia Lyrica, Bergk II, 65. (trad. V. Golinesju).

768— Să stai strîmb şi să judeci drept.Proverb neogrec.

JURAM1NT

769— Mulţi oameni nu stau la cumpănă să jurestrîmb în folosul lor.

77() — Jurămîntlil strîmb rămîne o nelegiure.ESOP. Fabule, 10 ; 246, (trad. Traian

Diaconescu).

66

Page 288: Cugetari grecesti. proverbe

771 — Timpul triumfă asupra celor mai temute ju-răminte şi asupra sufletelor celor mai inflexibile.

772 — Şi un straşnic jurămînt şi un suflet împietrit se poate mlădia.SOFOCLE, Aias, 647—648.773— A jurat cu gura, dar nu şi cu inima.EUR1P1DE, Hippolyt, 607.

774— Omul înţelept nu trebuie să dea crezare ju-rămintelor, ci faptelor.

ALEX1S, la Stobaios, Florilegium, 27, 9.

775— Călcarea jurămintelor hotărîte în scris şi dis-preţuirea înţelegerilor încheiate nu-i iertată nici

celor mat necinstiţi dintre oameni.PROCOPIOS, Războiul cu goţii, 11. 25,21.

JUSTIŢIE776— Justiţia străluceşte sub acoperişurile afumate

şi onorează vieţile cinstite.

777Vinovatul trebuie să pătimeawjă.ESCHIL, Agamemnon, 774 ; 664.

778— Nu este uşor pentru un rege să respectetotdeauna justiţia.

SOFOCLE, Aias, 1348.

779— Nu există o justiţie absolută, ci numai un

Page 289: Cugetari grecesti. proverbe

contract încheiat între oameni pentru a nu se vătăma unii pe alţii şi a nu fi vătămaţi.

780— Luată în general, justiţia este aceeaşi pen-tru toţi, anume un mijloc oarecare găsit util pentru

relaţiile reciproce ; clar în aplicarea ei la cazurile particulare ale unei ţări şi la procese de orice fel, nu toţi consideră acelaşi lucru ca fiind drept.

104

Page 290: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 291: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 292: Cugetari grecesti. proverbe

105

781— Faţă de acele animale care nu sînt în staresă încheie un contract în scopul de a nu vătăma şi a

nu fi vătămat, nu există nici justiţie, nici injustiţie ; iar acele popoare care n-au putut sau n-au vrut să încheie înţelegeri mutuale în scop asemănător sînt in acelaşi caz.

782— Nu este cu putinţă ca cel care a călcat, peascuns, convenţia reciprocă de a nu vătăma şi a nu

fi vătămat să creadă că va rămîne nedescoperit, chiar dacă a scăpat de mii de ori pînă în prezent, căci, pînă la sfîrşitul vieţii, el nu-i sigur că nu va fi descoperit.

EP1CUR, la Diogencs I.aertios,X, 31, 150—151

LĂCOMIE

783— Oamenii lacomi ademenesc pe cei săraci cuvorbe linguşitoare şi-i păgubesc de bunurile

trebuincioase.

784— Cei care rîvnesc la mai mult decît au, pierddin pricina lăcomiei lor şi ceea ce au. ESOP,

Fabule, 140 ; 90. (trad. Tr. Diaconescu).

785— Lăcomia a dus la pierzare pe mai mulţi

Page 293: Cugetari grecesti. proverbe

decît foamea, fiindcă au voit să aibă o parte mai mare.

THEOGNIS, Sentinţe, 605—GOG.7K0 — Un demon ce-ţi vrea răul tc mpinge să tot

ceri.

787— în dorul de mai mult pierdem şi ce avem.

788— Bărbatul lacom n-are temei în ce cîştigăşi-şi pierde şi-averea-n deşarte speranţe.

BABRIOS, în Anthologia Lyrica, Bergk, II, 74 ; I, 123 ; 79. (traci. Viorica Golinescu).

LEGE789— în faţa violenţei legea este fără efect.700— Poporul trebuie să lupte pentru lege ca şi

pentru zidurile de apărare ale patriei. HERACL1T, frg. 44 Diols-Kranz

701— I,egea-i a lumii regină nemuritorii i se în-chină ca şi muritorii.

PINDAR, într-o odă pierdută, citat la Platon, Gorgias, 484 b.

702— Supuşi totdeauna acelora ce deţin autorita-tea, ascultăm în mod deosebit de acele legi care

ocrotesc pe cei obijduiţi şi de acele legi care, deşi nescrise, acoperă de ruşine în ochii tuturor pe oricine le calcă.

Page 294: Cugetari grecesti. proverbe

TUCIDIDE II, 37.

793 — Nu există ceva mai bun pentru stat decît legile bine alcătuite.

EURIPIDE, Rugătoarele, 434—435.IQfi CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 295: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 296: Cugetari grecesti. proverbe

107

791 — E de datoria sfîntă a unui străin / S-asculte legile cetăţii unde-a tras.

EURIPIDE, Medeea, 222.

795 — Legile sînt chezăşia siguranţei cetăţenilor dintr-un stat democratic şi a constituţiei lui, iar garnizoanele puternice sînt scăparea regilor şi a şefi'.or oligarhiei.

ESCHINES, împotriva Iui Timarhos, 1.

79fi — De cele mai multe ori natura şi legea sînt contrare.PLATON, Gorgias, 38.797— Una este legea pentru toţi.

PLATON, Mcncxenos, 238 D.798— Legea fără orînduire statală nu este de nici

un folos.DIOGENES Cinicul, la Diogoncs Laertlos, 6, 2, 6.

799— Legea este raţiunea fără de porniri păti-maşe.

ARISTOTEL, Politica, III, 11, 4.800— Nu ameninţarea unui om, ci glasul legii

trebuie să aibă putere deplină pentru a decide fericirea oamenilor.

HYPEHIDES, Discursul funebru, 25.801— Legea străveche stă sub acelaşi cort cu toţi

Page 297: Cugetari grecesti. proverbe

cei legiuiţi şi totodată loveşte greu pe nelegiuiţi.Imnul Orfic închinat Legii, 44-

HOli — Cînd pretindem suveranitatea legii, în-seamnă că pretindem ca împreună cu legile să domnească raţiunea.

ARISTOTEL, Politica, UI. 4, 1.KOil — Cînd e vorba de forţă, legea nu mai are

nici o putere.MHNANDEl', Sentinţe intru n vers, 409.

I IM .K04 — Primejdia paşte pe cel leneş.

805 — Copiii trîndavi nu sînt de învinuit, cînd părinţii lor îi cresc astfel.

K0G ~- Cînd unii trudesc, alţii se prefac că os-tenesc.

ESOP, Fabule, 92 ; 70 (traci. Tr. Diaconescu).

807— Nu e ruşine să lucrezi, lenea este o boală.

808— Omul trîndav şi aflat în lipsă se hrăneştecu vane nădejdi.

HESIOD, Munci şi zile, 311 ; 491.

809— O cetate deprinsă cu munca decade foarterepede cînd este cuprinsă de lene. TUCIDIDK,

VIII, 18.

Page 298: Cugetari grecesti. proverbe

810— Leneşii o duc în veşnică sărbătoare.THEOCRIT, Shacuzanelc Iii108

Page 299: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 300: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 301: Cugetari grecesti. proverbe

109

811— Parazitul sărbătoreşte în fiecare lună cîtetreizeci de zde sfinte, căci pentru el toate zilele sînt

închiriate zeilor.LUCIAN, Dialoguri, Despre paraziţi, 15.812— Cînd somnu-i dulce în zori, eşti neîmbră-

cat de sărbători.Proverb neogrec

LIBERTATE

813— Fericirea adevărată este în libertate, iarlibertatea în curaj.

814— Dragostea de libertate nu-i asigurată cîndnu este unită cu energia ; se potriveşte unui stat

dominator, nu unuia supus să trăiască într-o tihnită robie.

TUCIDIDE, II, l:; ; 64.

815— Nimeni nu poartă cu plăcere jugul scla-viei.

ESCHIL, Agamemnon, 95:i.

Page 302: Cugetari grecesti. proverbe

81 fi — Nu cunosc o mai stringentă primejdie pentru oamenii liberi decît primejdia dez-onoarei.

DEMOSTHENES, Filipice, l, 10.

HI7 — Pentru omul liber cea mai înaltă obligaţie este onoarea ce rezultă din faptele sale.

DEMOSTHENES, Despre situaţia din Chersones, 51.

H18 — Oamenii independenţi au un punct comun : dorinţa de libertate.P. KANELLOPOULOS

Kl'J — în natură, necesitatea are legile ei şi impune anumite limite. La om, necesitatea are limite pe care însuşi omul le poate stabili. Această mobilitate a limitelor necesităţii, pe care o are omul, reprezintă libertatea lui.

CONSTANTIN TSATSOS, Aforisme şi cugetări.

820 — Pe copil trebuie să-1 înveţi de mic ce este libertatea.

CONSTANTIN TSATSOS, Aforisme şi cugetări.

821 — Libertatea politică, egalitatea, măcar cea a şanselor, şi suveranitatea poporului sînt premise fundamentale pentru orice democraţie, consfinţite şi prin Constituţie. Există însă şi premise pe care nici o Constituţie nu le poate formula, deşi sînt tot atit de

Page 303: Cugetari grecesti. proverbe

necesare, şi, în lipsa lor, nici o democraţie nu se poate menţine. Acestea sînt : moderaţia şi calmul.

'CONSTANTIN TSATSOS, Aforisme şi cugetări.

110

Page 304: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTr

Page 305: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 306: Cugetari grecesti. proverbe

I B ! B w ! O T : C A „ Ui

LINGUŞIRE

822 — Linguşitorii tiranilor seamănă cu pietricelele întrebuinţate la socoteli : fiecare clin ele înseamnă eînd un lucru de valoare, cînd unul neînsemnat.SOLGN, la Diogenes Laertios, l, 2, 10.

823 -L Este mai bine să dai peste corbi decît peste linguşitori, fiindcă cei clintii te mănîncă dupa ce ai murit, iar ceilalţi te mănîncă de viu.

ANTISTI1ENES, la Diogenes Laertios, VI, 1, 4.

824 — Nu trebuie să lăsăm pe cei puternici la dis-creţia linguşitorilor.

IIYPERIDES, Discursul funebru, 25

825— Linguşirea este o comportare lipsită dedemnitate, de pe urma căreia însă linguşitorul are

partea lui de folos.THEOFRAST, Caractere, 2.

826— Cei ce trăiesc înconjuraţi de linguşitori sîntdezarmaţi ca şi viţeii în mijlocul unei haite de lupi ;

căci nici unii nici alţii nu au prieteni, ci numai duşmani. Diogenes spunea că dintre animalele sălbatice cel mai rău muşcă sicofantul, iar dintre cele domestice linguşitorul.

DIOGENES Cinicul, la Diogenes Laertios, VI, 2, 5.

Page 307: Cugetari grecesti. proverbe

n-7 - - Un discurs linguşitor este ca un ştreang în-dulcit cu miere.

DIOGENES, Cinicul la Diogenes Laertios, VI, 2, 6.

H-s — Cînd deţii o funcţie mare este bine sa ai urechi care să asculte mai degrabă îndrăzneala şi cuvintele adevărate decît linguşirea.PLUTARH, Poplicola, 10.

MĂSURA82!) — In toate lucrurile măsura e mai bună.

HOMER, Odiseea, 15, 71.H3U — Fii modest în prosperitate şi înţelept în

restrişte.PERIANDRU, la Stobaios, Florilegium, li, 79.

831— Nimeni nu trebuie să întreacă măsura jus-tă nici în băutură, nici în mîncare.

PITAGORA, la Diogenes Laertios, VIII, 1, 6.

832— Măsura este lucrul cel mai bun.CLEOBULOS din Lindos, lă Diogenes Laertios, I,

6, 6.

,S33 — E greu să cunoşti măsura, cînd îţi merge bine.THEOGNIS, Sentinţa, 693.112

Page 308: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 309: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

834— Cînd cineva depăşeşte măsura, lucrurilecele mai plăcute devin cele mai nesuferite.

DEMOCRIT. ing. 233 Diels-Kranz.

835— Măsura este binele suprem.

836— Depăşirea măsurii este atunci cînd încol-ţeşte spicul rătăcirii, iar secerişul care se face este

numai, lacrimi.

837— Muritorii nu se satură nicicînd de succes.ESCHIL, Agamemnon, 764; 820; 1331.838— Pretutindeni măsura este triumfătoare ; ea

restrînge puterea capricioasă.ESCHIT,. Eumenidele, 531 533.

839— Nimic nu mi se pare mai respectabil decîtcumpătarea care însoţeşte totdeauna virtutea.

EURIP1DE, la Plutarh, Despre lectura porţilor, 14.

840— îndrăgind mereu măsura, atingem ţelul no-bil al înţeleptelor virtuţi.

Imnul Orfic, 63, 9—11.841— Zelul este vrednic de multă laudă şi bun,

cît timp se arată cu măsură şi nu le aduce vreo vătămare celor care îl au.

PROCOPIOS, Războiul cu goţii.

Page 310: Cugetari grecesti. proverbe

II, 23, 29—30.MINCIUNA

Ml'_' — Nici o minciună nu ajunge să îmbătrânească. SOFOCLE, Aias, la Stobaios, Florilegium, 12, 2.

I'. 13 — Ce vrei să-ţi spun? Minciuni agreabile sau adevăruri dure ? Alege.

EURIPIDE, la Stobaius, Florilegium, 13. 1.

H11 —. Folosul mincinosului constă în faptul că nu este crezut, chiar cînd spune adevărul.

ARISTOTEL, la Diogenes I.aertios, V, 1, 17.

>I5 J£ Nici un mincinos nu rămîne multă vreme nedescoperit.

MENANDRU. Ia Stobaios, Florilegium, 12, 25.

h46 —i- Minciuna are câteodată în ochii mulţimii o putere mai mare şi mai convingătoare decît adevărul.

MENANDRU, la Stobaios, Florilegium, 12, 8.

847 — De mult, Minciuna se afla în cîteva oraşe. Acuma locuieşte peste tot.

BADRIOS, în Anthologia Lyriea, Bergk, II, 52. (trad. V. Golinescu).

Page 311: Cugetari grecesti. proverbe

114

Page 312: Cugetari grecesti. proverbe

115

MINTE

848-4- Podoaba minţii este mai de preţ decît fru-museţea trupului.

ESOP, Fabule, 250 ; 36 (trad. Tr. Diaoonescu).849— Ne întoarcem mereu la ceea ce ne stăpî-

neşte mintea.

859 — Nimic nu este mai agil ca gîndul ; el te poartă prin întregul univers.THALES, la Diogenes Laertios, 1, 9, 35.851— Unui om nu-i poate rămîne ascunsă lumina

simţurilor, dar nici cea a minţii.HERACLIT, Ia Clemens, Paedagogus, II, 99 (frg.

16 Diels-Kranz).

852— Mintea celui înţelept este pentru el putere,zid de apărare.

PITAGORA, la Stobaios, Florilegiumm 3. 24.

853— Mintea este nemuritoare, toate celelaltesînt muritoare.

PITAGORA, la Diogenes Laertios, VIII, 19, 30.

854— Din sănătatea minţii provine fericirea multdorită şi iubită de toţi.

Page 313: Cugetari grecesti. proverbe

ESCIIIL, Einuenitlele, 535.RR5 — Nu lărgimea umerilor dă suveranitatea, ci

inteligenţa, care este pretutindeni suverană. SOFOCLK. Aias, 1253.

R56 — Cînd un zeu îi pune omului gînd rău, mai întîi îi rătăceşte mintea.SOFOCLE, Antigona, 620.

S.57 — Mintea vede, mintea aude ; celelalte sint surde şi oarbe.

EP1IIARM. frg. 12. D.els-Kranz.

858 — Gloria şi bogăţia sînt bunuri nesigure dacă nu există minte.

DEMOCRIT, la Stobaios, Florilegium, 4, 82.

S59 — Cel mai sigur zid de apărare este mintea.ANTISTHENES, la Diogenes Laertios, 6, 1, 5.

ÎI60 — Mintea chibzuită va întrece talentul care nu-şi dă osteneală.

BABRIOS. în Anthologia Lyrica, Bergk, II, 68 (trad. V. Golinescu).

[VlINIE

861— Cel ce se mînie împotriva părinţilor, gre-şeşte.

862— Mînia ne sileşte să comitem multe rele.

Page 314: Cugetari grecesti. proverbe

116

Page 315: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 316: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 317: Cugetari grecesti. proverbe

117

863— Cînd mînia clocoteşte în piept, deprinde-tesă-ţi stăpîneşti gura.

864— Greu îţi mai vine după ce mînia s-a po-tolit...

SOFOCLE, Ocdip Rege, v. 673 -674.

865— Mînia nu foloseşte în nenorocire.SOFOCLE, Oedip la Colonos, 592.

866— Mînia îndrăgostiţilor dăinuie puţin.MENANDRU, la Stobaios, Florilegium, 63, 20.

867— Vei duce o viaţă foarte bună, dacă-ţi veistăpîni mînia.

MENANDRU, Sentinţe într-un vers, 614.868— Neputinţa de a nu-ţi slăpîni niciodată mî-

nia este o dovadă de bădărănie şi neruşinare.PLTTTARH, Solon, 21.869— Nu te împrieteni cu omul mînios şi nu te

însoţi cu omul iute la mînie.Cartea Proverbelor, 22, 24.

MOARTE

870 _ Moartea-i un rău : o spun zeii. Altfel poate ar muri şi ei,

Page 318: Cugetari grecesti. proverbe

B71 — Doar cu toţii murim deopotrivă...PINDAR, Isthmice, 7, 3, 8 (trad. Ioan Alexandru).

B72 — Adu-ţi aminte că eşti muritor.PHOCYLIDES. Sentinţe, 104.

873—i- Este mai bine să mori dintr-o lovitură decîtsă suferi nenorociri zi de zi.

ESCI11L, Prometeu înlănţuit, 750—751.

874— Moartea nu este acelaşi lucru cu viaţa.Una este neantul, cealaltă este speranţa.

EURÎPIDE, Troienele, 632—633.

875— Nimic nu-i mai plăcut pentru muritori de-cît faptul de a vedea lumina zilei : în lăcaşul

subpămlntean totul este neant. Este nebun cel ce doreşte să moară.EURIPIDE, Ifigenîa în Aulida, 1520—1253.

876— Morţii sînt egali, fie omul destoinic, fie elmişel.

LUCIAN, Dialoguri, Ahile. şi Anliloh, 2.

MUNCA

877— Deseori munca biruie firea.

878— Munca este un tezaur pentru oameni.ESOP, Fabule, 352 ; 83 (trad. Ţr. Diaconescu).CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 319: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 320: Cugetari grecesti. proverbe

119

879 — Zeii au pus înaintea virtuţii sudoareamuncii.

880— Nici o muncă nu este o ocară.HESIOD, Munci si zile, 289 ; 311.

881— Nu-i uşor să porneşti bine un lucru, dartrebuie să porneşti mai întîi de la lucruri mărunte.

SOCRATE, la Diogcnes Laertios, II, 5, 32.882— Căci pentru orice muncă tot altă dulce răs-

plată i se cuvine omului.PINDAR. Isthmice, I, 3, 8 (trad. Ioan Alexandru).

883— Tot tărăgănînd, nu poţi realiza lucruriperfecte.

884— Un efort neîntrerupt în muncă devine maiuşor datorită obişnuinţii.

DEMOCRIT, frg. 81 ; 241 Diels-Kranz (trad. Adelina Piatkowski).

885— Truda lipsită de risc este cea mai bună.SOFOOLE, Fiiocter, 866.886— Nimeni nu poate realiza lucruri mari cu

eforturi mici.EURIPIDE, Oresle, 867—868.

887— Ce plăcut este cînd a trecut greul şi-ţi aduciaminte cît ai trudit !

Page 321: Cugetari grecesti. proverbe

EURIPIDE, Andromaca, fr. 133.888— După felul muncii îţi dai seama de meşter.

AR1STOFAN, Thesmophoriazusai, 176.889— Iuţeala şi uşurinţa-n meşteşug nu dau lu-

crului măiestrie.PLUTARH, Perieles, 13.890— înalţă rugă către zei doar dacă ai muncit.

Altfel, te rogi zadarnic.BABRIOS, Anthologia Lyrica, Bergk I. 20 (trad. V.

Golinescu).

891Munca nu ştie ce-i ruşinea.Proverb neogrec.

NATURA892— Natura năzuieşte spre contrarii şi cu ajuto-

rul acestora săvîrşeşte armonia, nu din lucruri asemănătoare.

HERACLIT. frg. 10 Diels-Kranz.893— Lucrurile fireşti rămîn aşa cum apar la în-

ceput.ESOP, Fabule, 11 (trad. Tr. Diaconescu).894— De la natură ne vine tot ce este perfect.

PINDAR, Olympice, 9, 4, 11.895— Fericit este cel ce a dobîndit cunoaşterea

naturii.

Page 322: Cugetari grecesti. proverbe

Acela nu se avîntă spre fapte nedrepte, spre nenorocirea celorlalţi.

EURIPIDE, frg. 90 Natick.

Page 323: Cugetari grecesti. proverbe

120

Page 324: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 325: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 326: Cugetari grecesti. proverbe

121

896— Cunoaşterea fenomenelor cereşti, fie pentrusine, fie în conexiune cu alte fenomene, nu are alt

scop decît pacea sufletului şi o convingere fermă.EPICUR, la Diogenes Laertios. X, 25, 85.897— Nu căuta să smulgi prin forţă ceea ce nu-i

cu putinţă.EPICUR, la Diogencs Laertios, X, 24, 86.898— La fiecare lucru natura a avut în vedere

sfîrşitul nu mai puţin decît începutul şi dezvoltarea sa.

MAUCUS AURELIUS, Călre sine, VIII, 20 (traci. M. Peucescu).

NEDREPTATE899— Fărădelegea trebuie stinsă mai repede de-

cît un incendiu.HERACL1T, la Diogenes Laertios, IX, 2 (l'rg. 43

Diels-Kranz).900— îndurarea nedreptăţii nu este demnă de un

bărbat.PLATON, Gorgias, 483 b.

901— Nu numai legea ci şi natura se rosteşte în

Page 327: Cugetari grecesti. proverbe

sensul că-i mai multă necinste să săvîr-şeşti, decît să înduri o nedreptate. PLATON, Gorgias, 489 b.

Page 328: Cugetari grecesti. proverbe

902 — Cel ce nu comite nici o nedreptate merităcinstire.

PLATON, Legile, 5.

91)3 — Dreptul forţei are justificarea pe care i-o dă soarta, în timp ce gîndul nedrept se realizează numai prin viclenie. TUCIDIDE, IV, 8fi.

904 — Se întîmplă ca unul care a săvîrşit demult o nedreptate de-abia tîrziu pedeapsa să-şi

primească.BABRIOS, în Anlhologica Lyrica, Bergk, IT, 51.

(trad. V. Golinescu).

NENOROCIRE905 — Consideră nenorocirile prietenilor ca pe ale

tale proprii.

90G — Omul nu se apropie decît cu dezgust de lo-curile în care a fost cîndva nenorocit.907— Nu trebuie să ne lăsăm sufletul copleşit de

nefericire.908— Cel ce nu poate suporta o nenorocire este

un adevărat nenorocit.BIAS DIN PRIENE, la Diogenes Laertios, I, 5, 86

gin _L Să nu rîzi de nenorocirea altuia.CHILON DIN LACEDEMONA, la Diogenes

Laertios, I, 3, 2.

Page 329: Cugetari grecesti. proverbe

122

Page 330: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 331: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 332: Cugetari grecesti. proverbe

123

Wll — Este uşor pentru cel ce nu este cufundai în nenorocire să dea sfaturi şi să dojenească pe cel nenorocit.

ESCHIL, Prometeu înlănţuit, 264—265.

912— Omul nenorocit găseşte cu uşuriţă pe cinevacare să-i deplîngă nenorocirea, deşi pe acesta

durerea nu-1 mişcă, şi nu-i străpunge inima. ESCHIL. Agamemnon, 790—791.

913— Nenorocirile zac întotdeauna lîngă neno-rociri.

EURIPIDE, Troienele, 591.

914— Cine suportă cu resemnare nenorocireacare-i loveşte este mai puţin nefericit.

EURIPIDE, l'rg. 175, Nauck.

915— Nimeni nu se întristează cînd este lipsit debunurile pe care nu le-a gustat nicicînd, ci cînd s-a

obişnuit cu ele, le-a îndrăgit, şi apoi i-au fost răpite.TUCIDIDE, II, 44.

916— Necazurile prevăzute nu vor fi aşa greu deîndurat.

ARISTOTEL, Eti-a nicomahică, 1179, 35.917— Omul nefericit şi lovit de suferinţă este uşor

de convins.

Page 333: Cugetari grecesti. proverbe

MENANDRU. Sentinţe într-un vers, IC.!OM

DI8 — Nu uita niciodată că eşti om !919 — Asemenea frunzelor este neamul sărmanilor

oameni...HOMER, Iliada, VI, 146.

'.120 — Pe pămînt nu este nimic mai slab ca omul. HOMER, Odiseea, 18, 30.

'.»21 Cînd totul le merge bine, oamenii nu mai ştiu să se oprească.

HERODOT, Vil, 49.

922 —fi Vrei să cunoşti un om ? Investeşte-1 cu o mare putere.PITTACOS, la Diogenes Laertios, I, 4, 4.

'323 — O bucurie pe care zilele o transmit fără răgaz este pentru om binele suprem.

PINDAR, Olympice, I, 99—101 (trad. Ioan Alexandru).

924— Făpturi de-o zi ! Ce ne e fiinţa ?Şi ce nu e ? Doar umbra unui vis.

PINDAR, Pythice, VIII, 94—99. (trad. Simina Noica).

925— Este cu neputinţă să capete un singur omnorocul întreg al zeilor.

PINDAR, Ncmei ue, 7, 3, 8.

Page 334: Cugetari grecesti. proverbe

124

Page 335: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETAHI GRECEŞTI

Page 336: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 337: Cugetari grecesti. proverbe

125

926— In nenorocire omul lipsit de judecată se în-ţelepţeşte.

DEMOCRIT, frg. 54 Diels-Kranz.927— Oamenii nu se satură nicicînd de succes.

ESCHIL, Agamemnon, 1331.928— în lume sînt multe mari minuni, dar nu mai

mari ca omul.SOFOCLE, Antigona, 332—333.

929— Nimic nu-i imposibil pentru muritori.SOFOCLE, Aniigona, 388.

S30 — Omul este măsura tuturor lucrurilor.PROTAGORAS, l'rg. 1. Diete (la Diogenes

Laertios, 9, 7, 51).931— Un om priceput este mai puternic decît zeci

de mii de oameni lipsiţi de pricepere. PLATON, Gorgias, 420 a.

932— Este ceva nebărbătesc pentru un om, oricît de înzestrat ar fi, să fugă de miezul oraşului şi de adunări [...] din care îşi poate trage un frumos renume ; este nebărbătesc ca în loc de aceasta să se afunde pentru tot restul vieţii într-un ungher şi să nu rostească niciodată un cuvînt liber, puternic, la locul lui.

PLATON, Gorgias, 485 e. 933 — Omul este sau zeu sau fiară.

Page 338: Cugetari grecesti. proverbe

AR1STOTEL, Politica, 1. 1.

934 — Omul se cunoaşte după vorbă.MENANDRU, Sentinţe într-un vers, 27.

935 — Un singur om nu poate fi stăpîn peste ceilalţi.EPICTET, Manualul 1, 29 (trad. D. Burtea).

036 — Atunci cînd omului îi merg toate în plin, profită cu aroganţă de aceste favoruri ale soartei şi nu se gîndeşte să pună frîu abuzurilor pe care le comite.

CASSIUS DIO, Istoria Romană, IV, 59.

'.137 — Natura nu 1-a socotit pe om o fiinţă umilă şi fără nobleţe, ci ne-a adus la viaţă şi pe lume ca la o mare sărbătoare, ca să fim spectatori ai universului şi aprigi luptători şi ne-a sădit în suflet de la început o neînvinsă dragoste pentru tot ce-i mare şi minunat.ANONIMUL, Tratatul despre sublim, 35.

'338 — Un cer senin nu se teme de fulgere. Proverb grec.

'.»39 — Omul trebuie să muncească şi ca unul care nu va muri niciodată, şi ca unul care va muri mîine. El trebuie să proiecteze lucrări care nu încap într-o singură viaţă şi, în acelaşi timp, să le execute cu grabă şi fără răgaz, ca şi cum ar trebui să moară mîine. Să se grăbească a le încheia şi, în acelar'

Page 339: Cugetari grecesti. proverbe

126

Page 340: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 341: Cugetari grecesti. proverbe

127

timp, să nu se teamă să le dea dimensiuni titanice.040 — Calea teoriei este calea singurătăţii.

941 — Cit de rar se poate construi o punte de la un om la altul !

CONSTANTIN TSATSOS, Aforisme şi cugetări.

PACE

942— în timp de pace şi tihnă nu trebuie săuităm vremea de izbelişte.

ESOP, Fabule, 142 (trad. Tr. Dlaeonescu).943— Un cetăţean care vrea să aducă ţării sale

semnul vieţii, să-i găsească lumina clară a măreţiei păcii.

P1NDAR, frg. 109, Bergk.

944— Pace sigură pe multă vreme au numai aceiacare, în pregătirile lor, nu încalcă dreptul altuia.

TUCIDIDE, I, 71.

945— Pacea intre oameni aduce somnului pat fărăgrijă, iar mării zbuciumate îi dă liniştea.

PLATON, Banchetul, 197 c

946 — Pacea cu dreptate şi cu cinste este avu-tul cel mai frumos şi mai folositor, în schimb

pacea cu netrebnicie şi cu laşitate ruşinoasă este tot ce poate fi mai urît şi mai vătămător.

Page 342: Cugetari grecesti. proverbe

!) 17 — Pacea-i un bun pe care cu toţii ne rugăm zeilor să-1 dobîndim, suferim orice din dorinţa de a avea parte de ea, şi dintre toate lucrurile socotite de oameni bunuri, numai ea are valoare necontestată.POLYBIU, IV. 31 ; 74.

'.118 — Cei foarte bine pregătiţi pentru a se apăra trebuie să lupte din răsputeri pentru apărarea păcii.DION CHRYSOSTOMOS

1)19 — Nici o altă îndeletnicire nu trezeşte o atît de trainică dragoste de pace ca viaţa de plugar...PLUTARH, Numa, 16.

I'ATRIE050 — Pentru un apărător al patriei este firesc să-şi

dea viaţa.IIOMER, Iliada, XV. 496—497.

'»:») — Nimic mai dulce decît locul unde te-ai născut şi părinţii care ţi-au dat viaţă. HOMER, Odiseea, IX, 34.

Ti:: — Nu am pe lume loc mai scump decît patria mea. »

Tlll.'i ICNIS Sentinţe. 7t!(l 71(9.

Page 343: Cugetari grecesti. proverbe

128

Page 344: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 345: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 346: Cugetari grecesti. proverbe

129

953— Adevăratul iubitor de ţară nu este cel caronu atacă patria pierdută pe nedrept, ci acel;» care

cu orice chip, de dorul ei, caută s-o recapete.

954-— Oricît de bine i-ar merge personal unui om,dacă patria piere, piere şi el împreună cu ea.

TUC1DIDE, VI, 92 ; II, 60.

955— Cetatea care-şi păstrează oamenii, are celmai sigur zid de apărare.

ESCHIL, Perşii, 348.

956— Nu-i oare o nelegiure să foloseşti violenţafaţă de mama sau de tatăl tău, şi cu atît mai mult

faţă de patria ta ? PLATON, Crilon, 51.

957— Cei de acasă —• rudele din aceeaşi mladă —■şi cetatea — i se cade unui bărbat să le iubească.

Pentru cele depărtate zadarnică va fi orice iubire.PINDAR, Paiane, 14, 4, 2(trad. loan Alexandru).

953 — Cel care se socoteşte născut nu numai pentru părinţi, ci şi pentru patrie, acela va prefera să moară decît să-şi vadă patria înrobită.

DEMOSTIIENES, Pentru coroană, 205.

Page 347: Cugetari grecesti. proverbe

959 — Un om corect este dator să-şi iubească prie-tenii şi patria şi împreună cu ei să urască pe vrăjmaşii lor şi să iubească pe prietenii lor.

POLYBIU, I, 14.

tl6! — Fumul patriei e mai plăcut decît focul străin.

LUCIAN DIN SAMOSATA, Epigrame.

I I IJSKVERENŢA1161 — Dincolo de puteri nu este cu putinţă să

lupţi.HOMER, Iliuda, XIII, 787.

B62 — Apucă-te cu greu de-un lucru, dar odată ce te-ai apucat, ţine-te stăruitor de el.

13IAS, la Diogenes Laertios, I, 5, 5.

'.163 — Să faci bine lucrul ce-ţi încape în mînă.PITTACOS, la Diogenes Laertios, I, 4. 4.

964-A Perseverenţa este totul.PERIANDRU, la Diogenes Laertios, I, 7, 6.

965— Nimic în viaţă nu are sorţi de izbîndă fărăo practică perseverentă.care poate învinge orice.

DIOGENES CINICUL, la Diogenes Laertios, I, 6_ 6.

— întreaga noastră viaţă-i o capcană.966

Page 348: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 349: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI 131

E necesar să fii mereu în stare să-i faci faţă, Căci altfel poţi pieri ca vai de tine.

BABRIOS, în Anthologia Lyrica, BergkII, 82 (trad. V. Golinescu).

967 — întrebînd din om în om ajungi la oraş.968 — încetul cu încetul agurida se face miere.

Proverbe neogreceşti.

PLĂCERE969 — Plăcerile sînt trecătoare, pe cînd gloria e

nemuritoare.PERIANDRU, la Diogenes Laertios, 1, 7, 4.

970 — între aur şi paie, măgarii preferă paiele.HERACLIT, frg. 9 Diels-Kranz.

971 — Deşi iubirea este una singură, plăcerile eisînt felurite.Unii iubesc plăcerile urî te, alţii pe cele frumoase.

EURIPIDE, frg. 551 Nauck.972 — Plăcerile care nu vin la vremea lor creează

neplăceri.

V 973 — Dintre plăceri, cele mai rare ne bucură cel mai mult.

Page 350: Cugetari grecesti. proverbe

DEM OCR 1T. frg. 71 ; 232 Diels-Kranz (trad. Adelina Piatkowski).

97 1 — Plăcerea ce însoţeşte o viaţă virtuoasă con-formă cu raţiunea este la fel cu floarea tinereţii sau cu graţia care se adaugă unui chip frumos pentru a-i desăvîrşi frumuseţea.

ARISTOTEL, Etica nicomahică, 4, 1174, b 3.

975— Mai bine nebunie decît plăcere. 15

ANTISTHENES, la Diogenes Laertios, VI, 14.

976— Toate fiinţele ce vieţuiesc şi se bucură desoarele comun tuturora sînt roadele plăcerii.

MENANDRU. Excerpta Comicorum Grae-corum, Grotius, 775.

977— Plăcerea este o stare indiferentă, adică neu-tră, nu este nici bine nici rău.

ZENON, frg. 195, Arnim.

)78 — Atunci cînd spunem că plăcerea este scopul vieţii, nu înţelegem plăcerile vicioşilor sau plăcerile ce constau din desfătări senzuale, cum socotesc unii, [...] ci prin plăcere înţelegem absenţa suferinţei din corp şi a tulburării clin suflet.

EPICUR, la Diogenes Laertios, X, 1, 131.15Filozoful cinic este un adversar al plăcerilor care mocnesc sufletul.

Page 351: Cugetari grecesti. proverbe

132

Page 352: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 353: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 354: Cugetari grecesti. proverbe

133

POPOR

979— Poporul va ispăşi faptele necugetate aleconducătorilor.

HESIOD, Munci şi zile, 260.

980— Mulţimea face puterea.HERODOT, Cei şapte împotriva Tebei, 1043—

1044.

981— Slobod se-mplineşte un popor... doar cîndcade asuprirea.

ESCHIL, Perşii, 589—590.

982— Poporul, este statul întreg, pe cînd aristo-craţia este numai o parte.

983— Mulţimea este judecătorul cel mai bun închestiunile ce se dezbat în faţa ei. TUCIDIDE, VI,

38 ; 39.984— Oricît de bine ar fi gospodărită ţara, po-

porul nu doreşte să fie robul nobililor, el este dornic de libertate şi rîvneşte să aibă în mînă puterea.

PSEUDO-XENOFON, Statul atenian, 1, 1.985— Stăpîn peste cetate este, în primul rînd,

poporul, dar el încredinţează demnitatea şi puterea acelora care se vădesc a fi cei mai vrednici.

Page 355: Cugetari grecesti. proverbe

PLATON, Menexenos, 238 d.086 — A vorbi în faţa poporului este în chip firesc

mai greu decît a judecaARISTOTEL, Retorico. III, 17, 1418 e 21.

PRIETENIE987—• Trebuie să fugim de prietenia acelora care

au o fire cu două feţe.

988— Trebuie să ne alegem prieteni pe cei careîn primejdie pot să ne fie alături.

989— Unii duc prietenia pînă la ospăţ, dar maideparte nu-şi ajută prietenii cu nimic. ESOP,

Fabule, 60 ; 202 ; 119 (traci. Tr. Diaconescu).

990— Poartă-te la fel cu prietenii, fie că sînt fe-riciţi, fie că sînt nefericiţi.

PERIANDRU, la Diogenes Laertios, I, 7, 4.

991— Pe prieten cheamă-1 la masă, clar pe duş-man nu-1 lăsa să vină.

HESIOD, Munci şi zile, 333.

992— Un vecin bun este o adevărată comoară,unul rău, o pacoste.

HESIOD, Munci şi zile, 333 ; 346.

993— Nu te grăbi nici să-ţi faci prieteni noi şi

Page 356: Cugetari grecesti. proverbe

nici să-i părăseşti pe cei pe care îi ai. SOLON, Sentinţe, 21.

134

Page 357: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI asurv.^

Page 358: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

991 — Noi [atenienii] dobîndim prieteni nti pri-mind de la ei binefaceri, ci făcîndu-le noi binefaceri.

TUCIDIDE, II, 40, 4.995 — Prietenia este o egalitate armonioasă.

PIT AGORA, ta Diogenes Laertios, VIII, 1, 3.

990 — Un sentiment frumos este acela care întot-deauna dă naştere altui sentiment frumos. SOFOCLE, Aias. 520.

997 — Panii găsesc prieteni.SOFOCLE, Ia Stobaios.Florilegium, 94, !î.

998— Nenorocirea nu are prieteni.EURIPIDE, Heracles, 501.999— Cînd îţi merge rău, abia atunci ies la iveală

adevăraţii prieteni.EURIPIDE, Hccuba, 1226.1000 — Nimeni nu vrea să aibă prieteni săraci.EURIPIDE, FAcctra, 1138.1001 — în fericire este uşor de găsit un prieten,

dar în nenorocire este lucru! cel mai greu.1002 Prietenia unui singur om care te înţelege

este mai preţioasă decît cea a tuturor celor-lalţi care nu te înţeleg.

Page 359: Cugetari grecesti. proverbe

1003 — A găsi un prieten cînd toate îţi merg din plin este lesne, dar cînd te afli la anaghie este cel mai greu lucru din lume.

DEMOCR1T, frg. 101 ; 98 ; 106 DieLs-Kranz (trad. Adelina Fiatkowski).

I!)()4 — Cine are prea mulţi prieteni nu are nici unul.

1005 — Un prieten este un suflet care locuieşte îndouă corpuri.

ARISTOTEL, la Diogenes Laertios, V, 1, 11.

1006 — Prietenia cu cei nevrednici dovedeşte încli-nare către stricăciune.

TIIEOFRAST, Caractere, 29.

1007 — Timpul verifică prietenii aşa cum focul ve-rifică aurul.

1008 — Toţi sînt rude de sînge cu cei cărora lemerge în plin.

1009 — Nu-ţi părăsi prietenul ajuns la nevoie.MENANDRU, Sentinţe într-un vers, 32 ; 510 ;

341.

1010 — Dintre toate bunurile pe care ni le pregă-teşte înţelepciunea ca să ne asigure fericirea de-a

lungul întregii vieţii, cel mai important este dobîndirea prieteniei.

EPIOUR, la Diogene Laertios,

Page 360: Cugetari grecesti. proverbe

X, 31, 148.136

Page 361: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 362: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

1011 "ten3:?161116 eXaCte StaU 13 baza bu^or prie-Cf. fr. Les bons comptes font les bons amisProverb neogrec. 1

PRILEJ-|1012 —• Dacă ai trecut de un trandafir, nu-1 mai

căuta !Caută şi află momentul prielnic !

PITTACOS, la Diogenes Laertios, I, 4, 7.1013 — Nu te grăbi la nimic ; în toate acţiunile

omeneşti prilejul este cel mai bun.THEOGN1S, Sentinţe, 401—402.

' L)i4 — Supune-te împrejurărilor şi nu pluti împo-triva vîntului !

PHOCYLIDES, Sentinţe, 121.ici5 —! La muritori prilejul are o scurtă durată.P1NDAR, l'ythice, 4, 508.

t101G -4- Unde-i multă ezitare este greu de ştiut

momentul potrivit.1017 — Binele suprem este să sesizezi lucrul la

vremea potrivită.PINDAR, Olympice, VIU, 2, 4 ; XIII, 32.

1018 — Pe mulţi i-ar mai salva cuvîntul spus la

Page 363: Cugetari grecesti. proverbe

vreme.BABRIOS, în Anthologia Lyrica, Bergk, II, 7

(trad. V. Golinescu).1019 — Ia mai bine oul ce ţi se dă azi, decît găi-

na ce ţi se promite pentru mîine. Proverb neogrec.

PRUDENŢA1020 — Chibzuieşte bine înainte de a acţiona.

P1TAGORA, Versurile de aur, 16.1021 — Minunat lucru este prudenţa şi înţeleaptă

este prevederea !HERODOT, III, 36.

1022 — Un comandant prudent este mai bun decîtunul îndrăzneţ.

EURIPIDE, Fenieienele, 600.1023 — Singura virtute specială a guvernării este

prudenţa ; cît despre celelalte, ele sînt în mod necesar bunul comun al acelora care se supun şi al acelora care guvernează.

ARISTOTEL, Pontica, III, 2, 11.1024 — Examinează mai întîi antecedenlele şi con

secinţele fiecărei acţiuni ; după aceea apu-că-te de lucru.

EPICTET, Manual, 3, 15, 1 (trad. D. Burtea).

Page 364: Cugetari grecesti. proverbe

PUTERE1025 — Nu există înţelegere între leu si om, iarlupul si mielul nu pot trăi în pace.

HOMER, Iliada, XXII, 263 363.

Page 365: Cugetari grecesti. proverbe

139138

Page 366: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

1026 i*- Cei puternici nu trebuie să abuzeze de pu-terea lor.

EURIPIDE, Hecuba, 281.1027 — Forţa însoţită de prostie generează adesea

pagubă.EURIPIDE, frg. 732 Nauck.

1028 — Cînd o fire rea pune mîna pe nedrept pe omare putere, pricinuieşte poporului dezastre.ESCHINES, împotriva lui Ctesijon, 147.1029 — Nu este cu putinţă ca acela care săvîrşeşte

fărădelegi, care calcă jurămîntul, care minte, să întemeieze o putere de lungă durată. DEMOSTIIENES, Olintiace, 1, 10.

1030 — Cînd cineva poate să săvîrşească ceea cevrea, este un mare pericol ca nu cumva să voiască

ceea ce nu trebuie.PLUTARH, Ad principcm ineruditum, 0, 3.

1031 — Este tot atît de riscant să dai unui nebunun cuţit şi puterea unui om rău.

IAMBLICIIOS. Protrepticos, la Stobaios, Florileglum, 43, 71.

1033 — Raţiunea este o armă mai pătrunzătoare

RAŢIUNE

HOMER, Iliada, U i , ioc.

Page 367: Cugetari grecesti. proverbe

ca fierul.PHOCYLIDES, Sentinţe, 59.

1031 — A gîndi corect este cea mai mare virtute, iar înţelepciune înseamnă să spui adevărul şi să acţionezi potrivit naturii, dîndu-i ascultare.

HERACL1T, la Stobaios, Florilegium, 178.1035 — Numai raţiunii să-i încredinţezi cin tarul

disputei cinstite.PARMENIDE, la Diogenes Laertios, IX,3, 3.

1036 — Zeii făcînd să se nască în oameni raţiunea,le dau cel mai mare dintre bunurile care există.

SOFOCLE. Antigona, 683—684.1037 — Cu cît cineva este mai ajutat de pasiune,

cu atît mai puţin face uz de raţiune.TUC1DIDE, IT. 11.

1038 — Mulţi clin cei care n-au învăţat ce înseamnăraţiunea trăiesc totuşi raţional.

DEMOCRIT, frg. 53 Diels-Kranz (trad. Adelina Piatkowski)1039 — Trebuie să ridicăm ziduri de apărare în

propriile noastre raţionamente de nezdrun-cinat.

ANTISTIIP.NES, la Diogenes Laortios, I, 1. 5.CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 368: Cugetari grecesti. proverbe

CUCE TARI GRECEŞTI

Page 369: Cugetari grecesti. proverbe

141

1040 _ Norocul intervine numai rareori în viaţa înţeleptului ; cele mai mari şi mai înalte Jiotann ale acestuia au fost, sînt şi vor fi luate de raţiune, de-a lungul întregii lui

EPICI IU, la Diogcnes Laertios, X, .'¡1, 141.

RĂBDARE

1041 — Pentru nenorocirile iremediabile zeii au dat ca alinare răbdarea fermă.

AK1IILOH. Elegii, 7, 5—G, Diehl.Î042 —- Nu te întrista prea tare în restrişte, nu te

bucura peste măsură în prosperitate. THEOGNIS, Sentinţe, 567—508.

1043 — Trebuie să încercăm să suportăm cît maiuşor constrîngerile vieţii.

SOFOCLE, Thyestes, la Slobaios, Florile-gium, 108, 21.

1044 — Nici o izbîndă fără trudă.SOFOCLE, Electra, v. 936.1045 — N 1 există grozăvie, suferinţă sau nenoro-

cire trimisă de zei, a căror povară să nu o poată duce natura omenească. EUR1P1DE, Orcstes, 1—3.

Page 370: Cugetari grecesti. proverbe

1040 — Dacă trebuie să înduri o muncă trudnică, să ai la îndemînă răbdarea.

EPICTET, Mc.nual, I, 15 (tind. D. Burtea)

10 17 — Rabdă şi abţine-te.EPICTET, la Aulus Gellius, Noetes At-iieae, XVII,

19.

KA/BOI1048 — Războiul pe unii îi face zei, pe alţii oa-

meni, pe unii robi, pe alţii liberi. HERACLIT frg. 53 Diols.

1049 — Dulce anume pare războiul celor ce nu-1cunosc. însă cine-1 cunoaşte de-aproape, tremură-

n el inima peste măsură.P1NDAR, Phartenee, 1, 41. 110 (Irad. Ioan

Alexandru).

1(150 — Nimeni nu-i atît de fără minte încît să prefere războiul în locul păcii ; căci în timp de pace copiii îngroapă pe părinţi, iar în timp de război, părinţii pe copii. IIERODOT, Istorii, I, 87.

1051 — în locul bărbaţilor trimişi la război se întorc la vetrele lor urne cu cenuşă. ESCHIL, Agamemnon, 433—434.

1(152 — Zeul Ares obişnuieşte totdeauna să secerefloarea armatei.

Page 371: Cugetari grecesti. proverbe

ESCHIL, la Stobaios, Florilegium, 51. 26.

1053 — Este de datoria unui om înţelept să evite războiul.

142

Page 372: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 373: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 374: Cugetari grecesti. proverbe

143

1054 — Năting e muritorul care distruge oraşe,pustieşte temple şi morminte, lăcaşurile sfinte ale

celor morţi, pentru ca la urmă să piară şi el.EUHiPIDE, Troienele, 400, 95.

1055 — Cea mai mare nădejde în război este de aavea dreptatea de partea sa.

APPÎAN, Istoria Romei, IV, 97.

RECUNOŞTINŢA

1056 — Cel ce uită pe binefăcătorul lui nu-i un su-flet ales.

1057 — Recunoştinţa generează recunoştinţa.SOFOCLE, Aias, 523—524 ; 522.

■1058 i— Nu se cuvine ca după ce-ai avut parte de

o binefacere, să nu-ţi arăţi recunoştinţa.SOFOCLE, Oedip la Colonos, 1192—1193.1059 —j Ce îmbătrîneşte repede ? Recunoştinţa.

ARISTOTEL, la Diogencs Laertios, V, 1, 11.

1060 — După ce-ai primit un dar, recunoştinţa îm-bătrîneşte repede.

1061 — în general, cel salvat este nerecunoscător.

Page 375: Cugetari grecesti. proverbe

MKNANDKU, Sentinţe inlr-un vers, 347 ; 34.

1062 — Făptuieşte binele şi zvîrle-1 în mare. Proverb neogrec

RENUME1063 — Acela-i fericit care se bucură de un bun

renume.PINDAR, Olympice, VII, 17—18.

1064 — Renumele însoţit de mînia cetăţenilor esteo povară.

ESCIIIL, Agamemnon, 790—791.

1065 — Preferă să ai un nume bun decît bogăţie.Este greu de purtat o faimă rea şi este greu să scapi

de ea.HESIOD, Munci şi zile, 702—7G3.

1066 — Fericit este muritorul care atinge capătulnegru al vieţii şi lasă moşlenire copiilor săi iubiţi un

frumos renume. PINDAR, Pythice, 11.

(067 — La ce serveşte reputaţia, la ce serveşte un renume glorios atunci cînd faptele o dezmint ?

SOFOCLE, Ocdip la Colonos, 249—250.

1068 — Socoate că este mai frumos să laşi copiilor tăi o frumoasă reputaţie, decît o mare avere ; una este nemuritoare, iar cealaltă muritoare.

Page 376: Cugetari grecesti. proverbe

ISOCRATK, Cnrrc Nicocles, 31.144

Page 377: Cugetari grecesti. proverbe

CüGETARr GRECEŞTI

Page 378: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

1009 — Reputaţia îl găseşte pe ce1 vrednic şi în colţul cel mai retras al pămîntului.

ESCHINES, Împotriva lui Timarhos, 18,15.

1070 — Mai întîi trebuie să ai un nume şi apoi se vor scrie multe amintiri despre tine.

PLATON, la Diogenes Laertios, 111, 2G.

SĂNĂTATE

1071 Cel ce are trupul bolnav are nevoie de unmedic, iar cel ce este bolnav sufleteşte, deun prieten, căci un prieten binevoitor ştiesă vindece o durere.

1072 —/ Nu există în viaţă nimic mai bun ca să-nătatea.Sănătatea şi judecata sînt cele două bunuri ale

vieţîT

1073 -j- Cel dintîi bun este ..sănătatea, al doileafrumuseţea, iar al treilea bogăţia. PLATON,

Legile, 661.

3 074 -r- Sănătatea este calitatea cea mai meritorie ' a corpului.

ARISTOTEL, Retorica, l, 5, 15.

Page 379: Cugetari grecesti. proverbe

1075 —^ Boala face plăcută sănătatea.STOi'.AlOS, Florilegium, 1, 177 Ik'nse.

1076 — Nu există bogăţie preferabilă sănătăţii cor-pului.

Ecclesiastul, 30, 16.

SĂRĂCIE

1077 — Sărăcia îl deprinde pe om, împotriva vo-inţei lui, cu multe rele, cu minciuni, înşelătorii şi

certuri funeste.

1078 — Lipsa macină adînc sufletul omului.THEOGNIS, Sentinţe, 389 ; laß.

1079 —* A mărturisi că eşti sărac nu este o ruşine.

1080 — Sărăcia nu este un motiv de inferioritateîn ochii cetăţenilor şi nu împiedică de a se face

folositor statului pe oricine este în stare.TUCIDIDE, 11, 40 ; 37.

(081 — Sărăcia vine spontan în ajutorul filozofiei, deoarece pe cînd aceasta încearcă să ne convingă prin vorbă, sărăcia ne constiînge prin fapte.

DIOGENE CINICUL, la Stobaios, Florilegium, 95, 11.

1082 — Foamea nu o astîmperi cu promisiuni.MKNANDKU, Sentinţe într-un vers, 321.

Page 380: Cugetari grecesti. proverbe

l'lfîCUGETĂRI GRECEŞTI

Page 381: Cugetari grecesti. proverbe

147

1083 — Esle greu să găseşti o rudă unui sărac. Căcinimenea nu recunoaşte că are vreo legătură cu

acela care are nevoie de vreun ajutor.MENANDRU, la Stobaios, Florilegium, 10, 24.

1084 — Sărăcia, Diophantos, născoceşte singurămeşteşugurile.

THEOCRIT, Idile, XXI, 1.

1085 -£■ Celui sărac nu i se dă crezare nici cîndspune adevărul.

PIIILISTION, la Comparaţie între Me-nandru şi Philistionm p. 357.

108G — Stomacul lipsit de cele trebuincioase nu cu-noaşte ruşine.

PKOCOPI03, Războiul cu goţii, I, 3, 17.

1087 — Cel sătul nu crede flămândului.

1088 — Sărăcia face să-ţi pleci urechile.

1089 — Sărăcia atrage după sine discordia.Proverbe neogreceşti.

SCHIMBARE

Page 382: Cugetari grecesti. proverbe

1090 — Toate lucrurile se nasc din contrarii şi toate sînt în curgere, aşa cum curge un rîu.HERACLIT, la Diogenes Laertios, IX, 1, G.

1091 — Este greu să suporţi cu demnitate o schim-bare în mai rău.

BIAS DIN PRIENE, la Diogenes Laertios, I, 5. 5.

(092 — Este unul şi acelaşi lucru în noi : viaţă şi moarte, veghe şi somn, tinereţe şi bătrî-neţe. Cînd unele se schimbă, vin altele, cînd se schimbă acestea, sosesc celelalte.

HERACLIT, la Plutarh, Consolaiio ad Apollonium, 106E. (frg. f!8 Diels-Kranz)

¡093 — O singură zi aduce multe schimbări.EURIPIDE, Irg. 553, Nauck.

1094 — Toate cîte le vezi sînt gata, gata să se schimbe şi nu vor mai fi.

MARCUS AURELII'S, Către sine, IV, 3 (trac!. M. Peucescu).

SENTINŢE

1095 — Dacă cineva va lua aminte cu băgare eleseamă la aceste sentinţe, va săvîrşi multe fapte

demne de un bărbat excepţional şi multe fapte netrebnice nu le va săvîrşi.

DEMOCR1T, frg. 35 Diels-Kranz (trad.

Page 383: Cugetari grecesti. proverbe

Adeline Piatkowski).

SFATURI1096 — Acceptă sfaturile unui om înţelept; do la

înţelepţi ne vin, ce-i drept, sfaturi înţelepte.148

Page 384: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 385: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 386: Cugetari grecesti. proverbe

149

1097 — De omul vicleim să fagi toată viaţa.

1098 — Jurămîntul oamenilor perverşi scrie-] încenuşă.

1099 — Nu pedepsi pe nimeni fără să-1 fi cercetat.Proverbe vechi greceşti.1100 — E rău să stai chezaş pentru oamenii nemer-

nici.HOMER, Odiseea, VIII, 351.

1101 — Este greu să găseşti sfatul oel mai bun pen-tru acela ce-1 cere.

HERODOT, VIII, 102.

1102 — în tinereţe fă-ţi provizii de fapte bune, iarla bătrîneţe de înţelepciune.

1103 — Pe omul nevrednic nu-1 lăuda pentru bo-găţia lui.

I5IAS DIN PRIENE, Diels-Kranz, I, p. 65.1104 -4- La mesele prietenilor nu da buzna, dar la

nenorociri, zoreşte-te.CHILON DIN LACEDEMONA. Dicls-Kranz, I, p.

63.

1105 — Nu vorbi de rău pe cei morţi.1106 — Pune-ţi frîu limbii, mai ales la ospeţe.

Page 387: Cugetari grecesti. proverbe

1107 — Cînd eşti puternic, fii blînd dacă vrei săinsufli respect, iar nu teamă celor din jur.

1108 — Mai bine o pagubă decît un cîştig necinstit ; prima te supără o dată, al doilea pentru totdeauna.

CHILON DIN LACEDEMONA, la Dioge-nos Lacrtios, I 3, 1 ; I, 3, 1 ; I. 3, 70 ; 1, 3, 1.11.09 — Nu trebuie să-ţi împărtăşeşti taina oricui,

fără discernămînt.TIIEOGN1S, Sentinţe, 69.1110 — De faţă cu toată lumea nu îngădui vorbe făr-

de nici un rost să izbucnească : sunt împrejurări când cele mai sigure se-arată căile tăcerii.

PINDAR, Isihmice, IX, 10. 180.

1111 — Învaţă întîi să asculţi şi după aceea săcomanzi.

SOLON, la Diogenos Laertios, I. 2, 12.

1112 — Nu-ţi pune nicicînd buzele în slujba unorvorbe amare.

ESCHIL, Agamemnon, 1044—1045.1113 — E mai bine să eşuezi în condiţii onorabile

decît să reuşeşti prin fraudă. SOFOCLE, Filoctet, 95.

1114 — Nu te lăuda singur.Cf. Lauda de sine nu miroase-a bine.

MENANDRU, Sentinţe înlr-un vers, 516.

Page 388: Cugetari grecesti. proverbe

-—- -BUGETARI QBECESTT

Page 389: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI CI

Page 390: Cugetari grecesti. proverbe

131

1115 — Fii atent la ceea ce spun duşmanii, căci eicei dinţii îţi descoperă greşelile.

ANTISTHENES, la Diogene Laertios, VI, 1, 5.

1116 — Nu considera avantajos pentru tine un lu-cru care le face să-ţi pierzi respectul faţăde tine.

MARCUS AURELIUS, Către sine, III, 7, (trad. M. Poucescu).

1117 —" Fă ţi în permanenţă un examen scrupulos de conştiinţă, ca să vezi dacă acţionezi bine sau rău.

CASSIUS DIO, Istoria Romană, II, 52, 38.

U18 — E mai bine să te afli la adăpost cu ceea ce ai, decît să te avînţi după ceea ce nu ţi se cuvine.

PROCOPIOS, Războita cu goţii, 2, 25, 23.î l li1 — Să nu te prinzi tovarăş cu cei răi ca să n-o

păţeşti alăturea de ei.1120 — Alege totdeauna ce-i adevărat, nu te lăsa-

nşelat de aparenţe !1121 — întotdeauna să te-ndepărtezi de cei ce le

pîndesc cu duşmănie.BABRIOS, în Anthologia Lyrica, I, 13 ; II, 34 ; 45

(traci. V. Golinoseu).

Page 391: Cugetari grecesti. proverbe

SOARTA

1122 —' Soarta-i asemenea unui atlet slab, căci defoarte multe ori ea încununează pe cei ce n-au ieşit

învingători. Proverb grec.

1123 — Nimeni nu scapă de soarta sa, fie bun, fierău, de cum se naşte.

HOMER, Iliade, XVIII, 320.

1124 — Există o roată a rosturilor omeneşti, care,în necontenita-i mişcare, nu lasă pe aceiaşi indivizi

să izbîndească într-una.

1125 — Tot omul este la voia întîmplării.HERODOT, I, 207 ; 32.

1126 — în roata vremii, un vînt răscolitor trimitefurtuni, azi peste unul, mîine peste altul.

PINDAR, Olympice, VII, 15. 11—12, (trad. Ioan Alexandru).

1127 — Zeiţă a norocului, tu-i ridici în slăvi pe oa-meni tot tu-i rostogoleşti apoi îndărăt, zdrobiţi şi

storşi de deznădejde.'PINDAR, Olympice, XII, 1, 6—7.

(trad. Ioan Alexandru).

1128 — Norocul şi soarta dăruie totul omului.ARHILOH, FAegii, 15.

1129 — Ceea ce trebuie să se întîmple, se va în-

Page 392: Cugetari grecesti. proverbe

tîmpla.

Page 393: Cugetari grecesti. proverbe

152

Page 394: Cugetari grecesti. proverbe

j£^fŢARi GRECEŞTI

CUGETĂRI GRECEŞTI

Page 395: Cugetari grecesti. proverbe

1531130 — De-a lungul vremii se întîmplă negreşit să

avem şi bucurii şi zile jalnice.ESCHIL, Agamemnon, 1240 ; 551—553. 1131 — Cînd

soarta ţi-a surîs, fii grijuliu.Cînd nici nu gîndeşti, te năruieşte. SOFOCLE,

Filoctet, 504—506.1132 — Destinul schimbător se-ndură greu.

EURIPIDE, Ijigenia în Taurida, 1121.1133 — Drumul soartei este greu de urmărit.

MENANDRU, Sentinţe într-un vers, 660.1134 — Nu numai zeul Plutos* este orb, ci şi că-

lăuza lui, zeiţa Norocului.DEMETRIOS din Phaleron, la Stobaios,

Florilegium, 5, 82.1135 — Nu trebuie să lăsăm totul pe seama noro-

cului, care nu rămîne, de obicei, la fel în tot timpul.PROCOPIOS, Războiul cu goţii, I, 24, 9. 113G — S-o învîrti

cîndva roata norocului şi o dăn-ţui şi săracul.Proverb neogrec.

SPERANŢA1137 — Dacă nu speri, nu vei găsi ceea ce-i nesperat

; pentru că aşa ceva este de negăsit şi inaccesibil.HERACLIT, frg. 18 Diels-Kranz.

* Zeul bogatei.

Page 396: Cugetari grecesti. proverbe

!138 — Ne preocupăm de o mulţime de lucruri, împinşi de speranţă.

EURIPIDE, frg. 398 Nauck.

H39 — în mii de suflete strălucesc mii de speranţe ;Pe unele muritorii le văd eşuînd, pe altele

împlinindu-se.EURIPIDE, Bacantele, 907—90.

1140 — Cînd îţi merge prost, păstrează o nobilăsperanţă.

1141 — Prea multă speranţă şi prea multă vorbă-rie strică.

EURIPIDE, frg. 422; 650 Nauck.

1142 — Speranţa este un vis cu ochi deschişi.AR1STOTEE, la Diogoncs Laertios, V 1, 18.

1143 — Speranţele acelora care cugetă la cele drep-te au şansa să se realizeze ; imposibile sînt doar

speranţele necugetaţilor.DPMOCR1T, frg. 58 Diels-Kranz (trad.

Adeline Piatkowski).

1144 — Omul lovit de soartă se mîngîie cu speran-

Page 397: Cugetari grecesti. proverbe

ţele.MENANDRU, Sentinţe într-un vers, 643.

1145 — Cu o rîndunică nu se face primăvară.ARISTOTEL, Etica nicomahică, 1, (i.

Page 398: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETAM GRECEŞTI

398

Page 399: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

î 146 — Fiecare crede ceea ce doreşte să se întîmpie.DEMOSTHENES, Olintiaca, III, 19.

H-i47 — Nu trebuie ancorată corabia de o singură■ancoră, nici viaţa de o singură speranţă.

EPICTET, la Stobaios, Florilegium, 110, 22.

1148 — Cel ce este temut de mulţi să se teamă de cei mulţi.

Proverb grec.

STAT

Î S 49 — Statul este corabia care călăuzeşte fericirea noastră.

SOFOCLE, Antigona, 188.1 350 — Un stat prosper în totalitate este de mai

mare folos pentru particulari decît acela în care cetăţenii sînt fericiţi fiecare în parte, clar statul ca întreg se prăbuşeşte. TUCIDIDE, II, 00.

Îl5i — în grija ce se cuvine s-o purtăm statului şi cetăţenilor, n-ar trebui să ne îngrijim a face pe concetăţenii noştri oameni mai buni ?PLATON, Gorgias, 513 e.

3152 — Cit timp o corabie, mare ori mică, se men-ţine teafără, se impune ca matelotul, cir-maciu] şi orice

399

Page 400: Cugetari grecesti. proverbe

călător, fără deosebire, sădepună tot zelul şi să ia seama ca nimeni, cu voie

sau fără voie, să n-o răstoarne. DEMOSTHENES, Filipice, III, 69.

¡153 — Cetăţenii nu ascultă de cei care nu ştiu să conducă [...], iar cel care conduce frumos face şi pe cei conduşi să-1 urmeze frumos.

1154 — întocmai ca în viaţa unui om, tot aşa înviaţa întregii cetăţi fericirea se naşte din virtute şi

din buna rînduială înlăunirul ei. PEUTAKH, Lycurgm 30.1155 — Prosperitatea statului uşurează toate ne-

cazurile, chiar şi durerile fiecăruia dintre noi.CASSIUS DIO, Istoria Romană, XXXVIII 36.

1153 — Orice stat are o sarcină de împlinit şi acela este mai mare care poate să împlinească mai bine sarcina sa.

1157 — Nu trebuie să se creadă fericit un stat sau destoinic un legiuitor, care s-a gîndit la acţiunile primejdioase ale cuceririi.

ARISTOTEL, Politica, IV, 4, 3 ; 14, 13.

STAPlNlREA DE SINEPune frîu gurii, stomacului şi dragostei.

T ANACHARSIS, la Diogenes Laertoos, l,8. 5.

400

Page 401: Cugetari grecesti. proverbe

156

401

Page 402: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GBECEŞTI

402

Page 403: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

403

Page 404: Cugetari grecesti. proverbe

1.57

1159 — Păgubitor lucru este nestăpînirea.THALES DIN MILET, Ia Stobaios, Flo-rilegium,

III, 1—172 (Diels-Kranz, I, p. 64).IIGO — Cinci eşti nefericit, uscunde-te, să nu faci

bucurie duşmanilor.PERIANDRU, la Stobaios, Florilegium, III, 1—

172, (Diels-Kranz, I, p. 65).11G1 — Nu-ţi pierde cumpătul şi păstrează-ţi gra-

iul dulce ca mierea.THEOGNIS, Sentinţe, 365—366.

1162 — Dintre toate biruinţele, cea dinţii şi ceamai de seamă este a se învinge pe sine însuşi ; iar

¿1 fi învins de sine însuşi este lucrul cel mai ruşinos şi mai rău. PLATON, Legile, I, 3.

1163 *— Nu este în puterea ta să eviţi necazurilevieţii cotidiene. îţi stă însă în putere să nu le laşi să-

ţi pună stăpînire pe gînduri, chiar dacă aceasta te-ar păgubi şi pe tine şi pe cei apropiaţi de tine. Numai atunci te vei putea consacra unei opere care cere concentrare şi continuitate. Altfel, vei flutura ca frunza în vînt.

CONSTANTIN TSATSOS, Aforisme şi\ cugetări.

SUFERINŢA

404

Page 405: Cugetari grecesti. proverbe

1164 — Boala face plăcută şi bună sănătatea, foa-mea, saturarea, oboseala, odihna

HERACLIT, frg. 109, Diels-Kranz1165 — Suferinţa aduce prevedere în cugetul omu-lui încercat^ ^ 3> 7 (trad. Ioan

Alexandru).■

1166 — Sclavia este pentru om cea mai mare sufe-rinţă.

1167 — Nu adăugaţi suferinţelor voastre un re-mediu mai rău ca suferinţa.

SOFOCLE, Aias, 484—485 ; 362—363.

1168 -r Amintirea suferinţelor trecute este plă-cută.

EURIPIDE, Helena, 665.

1169 — Un suflet tînăr nu vrea să sufere.EURIPIDE, Medeea. 48.1170 — Plîngînd într-una nu-i vei mai aduce pe

cei dispăruţi pe pămînt.1171 — Este mai uşor să dai sfaturi decît să su-

porţi suferinţa.EURIPIDE, Alcesta, 985 ; 1078.

1172 — Suferinţa este legea de fier a naturii.EURIPIDE, Hippolyt, 207.

1173 — Cele mai multe rele şi le pricinuiesc oame-

405

Page 406: Cugetari grecesti. proverbe

nii singuri.EURIPIDE, la Stobaios, Florilegium. 2.

11.158

406

Page 407: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTICUGETĂRI GRECEŞTI

407

Page 408: Cugetari grecesti. proverbe

159

1174— Eşti nebun dacă crezi că poţi fi fără sufe-rinţă, fiind muritor.

EUKIPIDE, trg. 396 Nauck.

1175 —"Dintre două suferinţe trebuie să alegi pecea mai mică.

ARISTOTEL, Etica nicomahică, II, 9, 4.1176 — Nimeni nu duce o viaţă lipsită de neca-

zuri.

1177 — Nu trebuie să ţinem minte suferinţele deodinioară.

MENANDRU, Sentinţe într-un vers, 419 ; 435.1178 — Pe lingă relele inevitabile ne mai prici-

nuim şi noi înşine altele.MENANDRU, la Stobaios, Florilegium, 98, 9.

1170 — Scopul tuturor acţiunilor noastre este să fim eliberaţi de suferinţă şi frică, şi după ce am atins acest ţel, furtuna sufletului se potoleşte.

EPICUR, la Diogenes Laertios, X, 27, 128.

ŞTIINŢA

H80 - Urcuşul spre ştiinţă-i greu.PINDAR, Oh/mpice, IX, 161.

408

Page 409: Cugetari grecesti. proverbe

1181 — Ştiinţa-i un lucru dăunător, cînd nu folo-seşte celui ce-o stăpîneşte.

SOFOCLE, Oedip Rege, 316—317.

1182 — Acelaşi om nu poate şti totul, fiecare esteînzestrat cu un alt dar.

EURIPIDE, Rhesos, 106—107.

1183 — Există o singură fericire, ştiinţa, şi un sin-. gur rău : neştiinţa.

SOCRATE, la Diogenes Laertios, II, 5, 13.

1184 — Viaţa e scurtă, iar ştiinţa mediem ei estevastă.

HIPPOCRATES, Aforisme, 1.

1185 — Nici arta, nici ştiinţa nu pot fi însuşitefără învăţătură.

DEMOCRIT, frg. 59 Diels-Kranz.

1186 — Un singur lucru ştiu, că nu ştiu nimic.DEMOCRIT, ' frg. 304 Diels-Kranz.

1187 — Cel mai preţios bun al oamenilor pentruexistenţa lor este învăţătura ; pe celelalte lucruri le

distruge războiul şi vicisitudinile soartei, dar învăţătura rămîne.

HIPPARHOS LA STOBAIOS, Florilegium, 60, 2.

1188 — Nu înseamnă că dacă ai păr alb ştii să şi

409

Page 410: Cugetari grecesti. proverbe

gîndesti.MENANDRU, frg. 4, 258.160

410

Page 411: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

411

Page 412: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

412

Page 413: Cugetari grecesti. proverbe

161

1189 — Norocul susţine ştiinţa, nu ştiinţa norocul.MENANDRU, Sentinţe într-un vers, 495.i1190 — Pentru a stăpîni ştiinţa nu-i nimic mai

dăunător ca îngîmfarea şi nimic mai necesar ca timpul.

ZENON, la Diogene Laertios, VII, 1, 19.1191 — Ştiinţa ne-o dă contactul cu lucrurile, în-

ţelepciunea ne-o dă distanţa faţă de acestea.CONSTANTIN TSATSOS, Aforisme şi cugetări.

TĂCERE

1192 -(- Ori taci, ori spune ceva mai bun ca tă-cerea.

PITAGORA, la Stobaios, Florilegium. 34. 7.t

1193 — Tăcerea este aliata acuzatorului.SOFOCLE, la Stobaios, Florilegium, 13,9.

1194 — Tăcerea este un consimţămînt.EURIPIDE, Ifigenia în Aulida, 1142.

195— Adesea tăcerea este preferabilă vorbei.EURIPIDE, Orestes, 631.

196— A şti să taci este semnul celei mai bune

413

Page 414: Cugetari grecesti. proverbe

educaţii.

TIMP1197 — Timpul risipeşte greutăţile vieţii.1198 — Tot ce se face la timp nepotrivit este vred-

nic de învinuire.

Dacă timpul duce pe cineva la glorie, acela nu trebuie să-şi uite obîrşia, căci viaţa noastră este nesigură.

ESOP, Fabule, 30 ; 172 ; 128 (trad. Tr. Diaconeseu).

1200 — Veacul, în rostogolirea zilelor, schimbăsoarta noastră, lovind urna mereu din altă parte.

PINDAR, Islhmice, III, 13 (trad. Ioan Alexandru).

1201 — Nu poţi coborî mereu în acelaşi rîu, de-oarece acesta primeşte mereu alte ape.

HERACLIT, frg. 91, Diels-Kranz.

1202 -U- Toate la vremea lor.SOFOCLE, Oedip Rege, 1517.

^1203 — Timpul în cursa lui imensă descoperă tot ceea ce era ascuns şi acoperă tot ceea ce

era descoperit.SOFOCLE, Aias, 644—645.

1204 — Timpul va alina durerea.

414

1199 —

Page 415: Cugetari grecesti. proverbe

EURIPIDE, Alcesta. 381.162

415

Page 416: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

416

Page 417: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

417

Page 418: Cugetari grecesti. proverbe

163

1205 — Timpul nu se îngrijeşte să ne realizeze spe-ranţele noastre; el îşi îndeplineşte opera şi zbosră.

EURIPIDE, Heracles, 506—507.

1 206Dintre cheltuielile noastre, cea mai costisitoare e

timpul.THEOFBAST, la Diogenes Laertios. V.

1207 — Timpul este un copil ce se joacă ; domnialui este domnia unui copil.

HERACLIT, la Hippolytos Refutationes, IX, 9 (frg. 52 Diels-Kranz).

1208 — Timpul este medicul care alină toate re-lele inevitabile.

MENANDRU, frg. 677.

TRUFIE

1209 — Oamenii ce se îmbogăţesc prin mijloaceurîte nu trebuie să se înfumureze.

ESOP, Fabule, 18 (trad. Tr. Diacon eseu).1210 — înfumurarea-i epilepsie, iar ochiul înşelă-

ciune.HERACLIT, la Diogenes Laertios, IX, 1, 7 (frg. 46

Diels-Kranz).

418

Page 419: Cugetari grecesti. proverbe

1211 — în cetăţi intră mai întîi luxul, apoi îm-buibarea şi trufia, iar după aceea pierzania.

P1TAGORA, la Stobaios, Florilegium, 43, 79.1212 — Nu rîvni să fii asemenea lui Zeus !

PINDAR, Isthmice, V, 1, 3 (trad. loan Alexandru).

1213 — Trufia nesăbuită duce la decădere.ESCIIIL, Agamemnon, 373.

1214 — Trufia îl naşte pe despot.SOFOCLE, Oedip Rege, 874.

1215 — înfumurarea este goana după onoruri cîşti-gate pe urma unor lucruri meschine.

THEOFRAST, Caractere, 2.1216 — Omul să nu fie lăudăros, chiar dacă soarta

îl înalţă peste alţii.BABRIOS, în Anlhologia Lyrica, Bergk, I, 5 (trad.

V. Golinescu).

UNIVERS1217 — Universul este nelimitat şi nu există decît

o singură lume.HERACLIT. la Diogenes Laertios, IX, 1, 8.

12-18 — Lumea asta este aceeaşi pentru toate vie-ţuitoarele, n-a făcut-o vreun zeu sau vreun om, ci era din eternitate, este şi va fi un foc veşnic, care se aprinde şi se stinge

după măsură.

419

Page 420: Cugetari grecesti. proverbe

HERACLIT, frg. 30 Diels-Kranz.

1219 — Toate lucrurile se nasc din contrarii şi toate sînt în curgere ca apa unui nu.

HERACLIT, la Diogenes Laertios, IA. 1, o.164

420

Page 421: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEST7CUGETĂRI GRECEŞTI

421

Page 422: Cugetari grecesti. proverbe

165

1220 — Nimic nu apare din ceea ce nu există.EPICUR, la Diogenes Laertios, X, 38.

1221 — Tot ce se naşte e pieri tor.XENOFAN, la Diogenes Laertios. IX, 2, 19.

1222 — Lumile sînt infinite la număr şi se nascşi pier.

DEMOCRIT, la Diogenes Laertios, IX. 7, 12.1223 — Atomii sînt materia iniţială a lucrurilor.LEUCTP, la Diogenes Laertios, IX. 6. 2.1224 — Toate [lucrurile] sînt construite după le-

gile armoniei.PITAGORA, la Diogenes Laertios, VIII. 1, 33.

VIATA1225 — Trebuie să ne măsurăm viaţa ca si cum

am avea de trăit mult şi totodată puţin. BIAS DIN PRIENE, la Diogenes Laertios I, 5, 5.

1226 — Văd că noi, cît trăim, nu sîntem nimicaltceva decît nişte fantasme sau vane umbre...

1227 — Este ruşinos pentru un om curajos să do-rească să-şi prelungească viaţa, cînd nu

găseşte nici o uşurare pentru suferinţele sale.SOFOCLE, Aias, 125—126 ; 471—472.

422

Page 423: Cugetari grecesti. proverbe

1228 — Nimic nu-i mai dulce pentru muritori decîtsă vadă lumina soarelui.

EURIPIDE. Ifigenia in Aulida, 1250— 1253.

1229 — - O existenţă paşnică supusă legilor raţiuniieste la adăpost de furtuni.

EURIPIDE, Bacantele, 389—392.

1230 — Viaţa-i o luptă necurmată, unii sînt feri-ciţi mai devreme, alţii mai tîrziu, iar alţii nicieînd.

EURIPIDE, Rugătoarele, 550—551.

1231'— Lumea este o scenă, viaţa un act; ai venit, ai văzut, ai plecat.

DEMOCRIT, frg. 115, Diels.

232 — Trăim nu cum am dori, ci cum putem.PLATON, Hippias Maior, 301.

1233 — Nu a trăi este un rău, ci a trăi prost.DIOGENES CINICUL, la Diogenes Laertios, VI, 2,

55.

1234 — Viaţa trăită în desfrîu este o ruşine, chiardacă-i plăcută.

MENANDRU, Ia Plutarh, Despre lectura poeţilor, 4,

166

423

Page 424: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

424

Page 425: Cugetari grecesti. proverbe

CUCETARI GRECEŞTI

425

Page 426: Cugetari grecesti. proverbe

167

1235 — Trăieşti cu adevărat cînd nu trăieşti nu-mai pentru tine.

MENANDRU, Sentinţe într-un vers, 585.1236 — Cit timp există viaţă există şi speranţă.THEOCRIT, Idile, 4, 42.1237 — Viaţa-i ca un joc de zaruri.ALEXIS, frg. 34 Kock

1238 — Platon compară viaţa cu jocul de zaruri,la care arunci cum îţi convine, iar după ce ai

aruncat, trebuie să te foloseşti bine de ceea ce a căzut.PLUTARII, Despre liniştea sufletului, 5.1239 — Viaţa nu este o apă stătută, iar răbdarea

şi supunerea în faţa sorţii nu sînt virtuţile cele mai bărbăteşti.

N. KAZANTZAKIS, Hrislos răstignit a doua oară.

■1240 — Cît de multe trebuie să fie satisfacţiile ne-

mărturisite ale vieţii, pentru ca omul să vrea s-o trăiască, în ciuda necazurilor mărturisite !

CONSTANTIN TSATSOS . Aforisme şi cugetări.

VICLENIE

426

Page 427: Cugetari grecesti. proverbe

1241 — Omul viclean este nefericit, chiar atunci cind este fericit. Oricine unelteşte vicleşuguri împotriva altuia contribuie la propria sa nenorocire.

ESOP, Fabule, 16 (trad. Tr. Diacomescu).

1242 — Perfidia atrage perfidie.SOFOCLE, Oedip la Colonos, 221.

1243 — E mai uşor să te păzeşti de o femeie saude un bărbat iute la mânie decît de un om viclean şi

tăcut.EURIP1UE, Medeea, 321—323.

1244 — într-un fel vorbesc seara şi într-altfel di-mineaţa.

1245 —i Una le stă pe buze şi alta ascund în inimă.Proverbe neogreceşti.

VIRTUTE

1246 — Tînăr fiind, deschide-ţi sufletul virtuţii.Zeii nu vor îngădui să parcurgi de douăori vîrsta tinereţii.

THEOGNIS, Sentinţe, 99.1247 — Cărarea ce duce spre virtute este lungă,

povîrnită şi aspră la început.HESIOD, Munci şi zile, 287.

1248 — Virtutea nu cîştigă totdeauna arătîndu-şifaţa adevărată.

427

Page 428: Cugetari grecesti. proverbe

PINDAR, Nemeene, V, 16.168 CUGETĂRI GRECEŞTI

428

Page 429: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECEŞTI

429

Page 430: Cugetari grecesti. proverbe

169

1249 — De fiecare bărbat virtuos se leagă invidia.PINDAR, Parlhenee, I ,35, 94 a.1250 — Virtutea constă în a nu depăşi măsura cu

nimic.SOCRATE, la Diogenes Laertios, 2, 14,32.1251 — Virtutea străluceşte şi după moarte.

EURIPIDE, Andromaca, 775.1252 — Un singur lucru durează cît viaţa, faptul

că ai un suflet drept si bun.1253 — Este un mare adevăr că virtutea este tot-

deauna frumoasă şi aduce muritorilor un nobil renume.

EURIPIDE, Hippolyt. 426—427 ; 431—432.1254 — Virtutea singură nu este de ajuns, mai tre-

buie şi puterea de a o pune în acţiune. ARISTOTEL, Politica, IV, 3, 3.

1255 — Virtute, ţel preamărit ce viaţa ne-o facide-a pururi măreaţă !

ARISTOTEL, Imn virtuţii, 2.1256 — Virtutea este o armă care nu poate fi

luată.1257 — Virtutea-i îndestulătoare ca să asigure feri-

430

Page 431: Cugetari grecesti. proverbe

cirea.ANTISTHENES, Ia Diogenes Laertios, VI, 1, 12.

|-"Î8 - Virtutea şi fericirea nu sînt decit mijloace cu ajutorul cărora omul îşi poate mari plăcerea, neînfrînarea şi libertatea sa. PLATON, Gorgias, 492 e.

.059 _ Virtuţile care au cea mai mare valoare sînt stăpînirea de sine şi spiritul de drep-

tate- o noISOCRATE, Către Nicocles, 2, 29.

1260 — Virtutea nu poate fi pierdută niciodată şiînţeleptul îşi exercită tot timpul mintea, care este

perfectă.CLEANTHES, la Diogenes Laertios, 7, 1,

128.

1261 — Virtutea politică este capacitatea de a în-ţelege că interesul comun — deci inclusiv al tău —

este mai presus decît interesul tău personal. De asemenea, să vrei să-ţi sacrifici interesul personal pentru interesul comun. Democraţia se fundamentează tocmai pe această virtute.

CONSTANTIN TSATSOS, Aforisme şicugetări.

ZGIRCENIE

431

Page 432: Cugetari grecesti. proverbe

1262 - Avarul nu stăpîneşte aurul pe care-1 are, ci aurul îl stăpîneşte pe el.

432

Page 433: Cugetari grecesti. proverbe

170

Page 434: Cugetari grecesti. proverbe

CUGETĂRI GRECESTr

1263 — Zgîrciţii se îngrijesc de avutul lor, ca fiind proprietatea lor, dar nu se folosesc de el, ca şi cum ar aparţine altora.

BION DIN BORYSTHENE, la Diogenes Laertios, IV, 7. 3.1264 — Zgîrcenia este o economie ce întrece orice

măsură.THEOFRAST,

Caractere, 10.

BIBLIOGRAFIE

1 Adagia sive Proverbia Graecorum ex Zenobio seu Zenodoto, Diogeniano et Suidae Colleetaneis ab Andrea Schotto. Antverpiae, 1612.

2 ARAVANTINOS, PANAGHIOTIS, Parimiastirion i sdoghi parimion... Ioanina, 1863.

1265 ~ ScumM,e„4ïK" "«

Page 435: Cugetari grecesti. proverbe

3 ARTHABER A., Dizionario comparato di proverbi e modi proverbiali^ Milano, Iloepli, 1929.

4 BÀDESCU CONSTANTIN, Reflecţii şi maxime, Bucureşti, Editura ştiinţifică, 1968.

5 BERG, I., Dicţionar de cuvinte, expresii, citate celebre, Bucureşti, Editura ştiinţifică, 1968.

6 BOGDAN lOAN, Proverbe şi cugetări despre omenie, Bucureşti, Editura Albatros, 1975.

7 Corpus Paroemiographorum Grecorum, Ediderunt E.L.A. Leutsch et F. G. Schneidewin. Vol. 1—3 şi supliment, 1958—1961.

8 COULOGNE, B., Recueil de proverbes, maximes, sentences, préceptes Chaumont, 1897.

9 DACIER E., Maximes, pensées et proverbes, Paris, 1848.

10 DIACONU, M., Reflecţii despre fericire. Bucureşti, Editura Politică, 1975.

Page 436: Cugetari grecesti. proverbe

11DISSÈRE JEAN, Dictionnaire des citations Paris, Presses de la Renaissance, 1972.

12DUDULEANU MIRCEA, Munca reflectată în pro-verbele lumii, Bucureşti, Editura Albatros, 1974.

13ERASMUS ROTERDAMUS DESIDERIUS. Adagia, id est proverbiorum, paroemiarum et parabolarum omnium quae apud Graecos, Latinos, Hebraeos, Arabas... in usu fuerunt, Hanovriae, 1693.

14EPICTÈTE, Petit manuel d'Epictète. Choix de maximes. Paris, Editions du Groupe de Propagande par la Brochure, (1923).

15EPICTET, Manualul, trad. de D. Burtea ; Marcus Aurelius, Către sine, trad. de M. Peucescu, Prefaţa de E. Cizek, Bucureşti, Minerva, 1977.

16ESOP, Fabule, traducere, prefaţă şi note de Tr. Diaconescu, Bucureşti, Univers, 1972.

17FUMAGALLI G. Dizionario di 2948 sentenze, proverbi, Milano, 1934.

18MARIAN B., Dicţionar de citate şi locuţiuni străine. Latineşti, greceşti, franceze, germane, italiene şi englezeşti, Editura Ştiinţifică, ed. a IlI-a 1971,

V + 361 p.19MIREA MARIN, Maxime militare, Editura Militară,

1973.

BIBLIOGRAFIE

17;2 BIBLIOGRAFIE

Page 437: Cugetari grecesti. proverbe

20MOREL A., L'esprit des grecs. Pensées ,maximes, sentences et proverbes tirés des meilleurs écrivains grecs recueillis et mis en ordre alphabétique. Paris, Hachette, fără dată.

jl PALAMAS KOSTIS, Altare, Atena, 1915. ¿2 PASCHIA GHEORGHE, Dicţionar al bunei-cuviin-ţe, Bucureşti, Editura Albatros, 1973.

23POPOVICI AUREL C, Proverbe înţelepte. Maxime şi reflecţiuni din literatura universală^ Bucureşti, Minerva, 1900.

24SIMENSCHI THEOFIL, Un dicţionar al înţelepciunii, Voi. I—IV, Iaşi, Editura Junimea, 1970— 1975.

25CONSTANTIN TSATSOS, Aforisme şi cugetări, în româneşte de Ion Brad şi Dumitru Nicolae, Bucureşti, Univers, 1977.

26VIANU TUDOR, Dicţionar de maxime comentat, Bucureşti, Editura ştiinţifică, 1962.

INDICE TEMATIC

AGATHON (sec. V î.e.n),poet tragic : 411. ALCEU (sec. Vi î.e.n.), poet din

Lesbos, contemporan cu Sappho. ALEXIS (sec. IV î.e.n.))

reprezentant al comediei noi. îndrumător al poetului

INDICE ALFABETIC al autorilor citati

Page 438: Cugetari grecesti. proverbe

Menandru. I se atribuie 250 de comedii, unele avînd subiecte mitologice ; nu ne-au parvenit decît fragmente : 774, 1237. ANACHARSIS (sec. VI î.e.n.), scit, om de cultu-ră greacă, menţionat în listele celor „şapte înţelepţi" : 1158. ANAXAGORAS (cea 500— 428 î.e.n.), filozof materialist : 319.

ANONIMUL (mijlocul sec. I e.n.), autor al tratatului Despre sublim : 283,, 284, 937.

ANTIPHANES (cea 403— 330 î.e.n.), poet comic, căruia i se atribuie 280 de comedii, unele fiind parodii mitologice, iar altele adueînd pe scenă tipuri populare : 336, 378.

ANTISTHENES (455—360 î.e.n.), filozof, discipol al lui Socrate, fondator al Şcolii cinice : 412, 547, 586, 681 730—732, 823, 859, 975, 1039, 1115, 1256—1257.

APPIAN (86—169 e.n.), istoric din epoca .romană a literaturii greceşti : 1055.

ARCHELAOS (sec. V î.e.n), filozof, precursor al lui Socrate : 517.

ARHILOH (sec. VII î.e.n.),poet din insula Păros,autor de elegii şi de

iambi : 1041 1128. »ARISTIP (435—350 î.e.n.), discipol al lui Socrate,

fondatorul Şcolii Cire-naice, preocupat de probleme de etică : 435.

Page 439: Cugetari grecesti. proverbe

ARISTOFAN {446—385 î.e.n.) cel mai mare poet comic al Greciei antice, autor de 40 de comedii, dintre care nu ne-au parvenit decît 11 şi 'numeroase fragmente, în care a satirizat cu fantezie şi artă pe oamenii politici ai Atenei, moravurile si instituţiile : 329—330, 546, 574, 747 ( 763, 888.

ARISTOTEL DIN STA-GIRA (384—322 î.e.n.) gînditorul enciclopedic

al antichităţii, creator al unei grandioase sinteze a tuturor ramurilor ştiinţei, sub al cărui nume sJau păstrat 74 de scrieri şi numeroase fragmente. Are o contribuţie de preţ în fundamentarea logicii formale şi la caracterizarea actului de creaţie artistică, drept o mimesis (imitaţie) : 277, 278, 279, 309, 331, 386—388, 418—423, 434, 453, 475, 504, 522— 523, 551—557, 640—641, 639! 745—746, 799, 802, 844, 916, 933, 974, 1004— 1105, 1023, 1059> 1074, 1142, 1145, 1156—1157, 1175, 1254, 1255.

BABRIOS sau BABRIAS <sec. II) fabulist care a transpus în versuri fabulele esopice : 296, 337, 348—349, 356—357, 379, 390, 424, 587, 666, 767, 786—788, 847, 860, 890, 904, 966, 1018, 1119— 1121, 1216.

BACCHYEIDE (cea 505— 540 î.e.n.), reprezentant1715

Page 440: Cugetari grecesti. proverbe

INDICE ALFABETIC

Page 441: Cugetari grecesti. proverbe

INDICE ALFABETIC

Page 442: Cugetari grecesti. proverbe

177

al lirismului coral, autor de ode triumfale, închinate, în general, unor personalităţi de vază, a compus, de ase-menea, peani şi ditirambi : 372.

BIAS DIN PRIENE (cea 570—350 î.e.n.) unul din cei „şapte înţelepţi" : 380) 761, 908, 962, 1091, 1102—1103, 1225. BION BORYSTHENITUL (sec. IV î.e.n. — sec. III î.e.n.), originar din Ol-bia, colonie a Miletului în apropierea gurii Dni-prului (Borysthenes), reprezentat al Şcolii Cinice. Autor a numeroase scrieri în proză şi versuri, servind ca model lui Lucian şi lui Hora-ţiu : 293—295, 389, 1262-1263.

CASSIUS DIO COCCEIA-NUS (cea 155—235 î.e.n.), istoric din epoca romană a literaturii greceşti, autor al unei Istorii

Romane, în 80 de cărţit în care a inclus şi ultimele două războaie ale Romei împotriva Daciei, constituind cel mai în-semnat izvor de informaţii pentru epoca lui Traian şi a războiului acestui împărat cu dacii : 427, 685, 936, 1117, 1155.

CHILON DIN LACEDE-MONA (oca 600 î.e.n) unul dintre cei „şapte înţelepţi" : 321, 613, 718, 734—736, 910, 1104—1108. CLEANTHES DIN ASOS (sec. III î.e.n.) filozof stoic, urmaşul lui Zenon la conducerea şcolii : 1260.

CLEOBULOS DIN LIN-DOS (cea 600 î.e.n.), u-nul dintre cei „şapte înţelepţi" ai Greciei antice : 431, 538, 832.

* Intrucît Diogenes Laertios şi Stobaios nu sînţ ci tal i cu texte proprii, ci cu antologiile din care au fost se-

Page 443: Cugetari grecesti. proverbe

DEMETRIOS DIN PHA-LERON (sec. IV, î.e.n.) om politic, filozof peri-patetician ou un rol hotărâtor în înfiinţarea bi-bliotecii din Alexandria. A lăsat o bogată operă literară, din care nu ne-au parvenit decît fragmente : 566, 1134. DEMOCRIT (cea 460—360 î.e.n.) caracterizat de Marx ca „primul cap enciclopedic al grecilor", reprezentant de frunte al Şcolii atomiste, a dezvoltat un sistem filozofic de tipul materialismu-ilui mecanicist : 275, 302—305, 318, 377, 383, 433, 450, 462, 473—474, 477—478, 491—492, 49716, 511, 516, 548—549, 593, 603( 625, 648, 662—663, 67617 712, 725—726, 742— 743, 764—765, 815, 834, 858, 883—884, 926, 972— 973, 1001, 1003, 1038, 1095, 1143, 1152, 1185— 1186, 1222, 1231. DEMOSTHENES (384—322 î.e.n), reprezentantul cel mai de seamă al elocin-ţei din antichitatea greacă şi apărător vajnic al intereselor greceşti împotriva politicii macedonene de subjugare a

Greciei. Discursurile sale, printre care loc de frunte deţin cele patru Filipice şi cele trei Olin-tiace rămîn un document al unei epoci de mari frămîntări, al unui efort uriaş făcut de autor de-a lungul întregii lui vieţi pentru a păstra neştirbite onoarea şi prestigiul patriei, totodată o pildă a unui statornic patriotism şi a unor înalte idealuri : 307, 545, 816—817, 958, 1029, 1146.

DIOGENES LAERTIOS (cea. 200—230 e.n.) numit astfel după numele oraşului de baştină, Laerte, din Cilicia, este 16848—849, 877—878, 893,

17848—849, 877—878, 893,

Page 444: Cugetari grecesti. proverbe

autorul lucrării Despre vieţile ţi doctrinele filozofilor, o istorie a tuturor şcolilor filozofice, întocmită pe baza arhivelor şi documentelor existente pe vremea sa. 18

178

18848—849, 877—878, 893,

Page 445: Cugetari grecesti. proverbe

INDICE ALFABETIC

Page 446: Cugetari grecesti. proverbe

INDICE ALFABETIC

Page 447: Cugetari grecesti. proverbe

179

DIOGENES DIN SINOPE (400—325 Le.n.) filozof fondatorul Şcolii Cinice, acordînd întâietate raţiunii, ca fiind singura care dă sens vieţii. Existenţa pe care a dus-o, plină de privaţiuni, i-a atras porecla de „Kyon" — cîinele, de unde provine şi numele doctrinei cinice pe care a propagat-o : 470, 559, 570, 798, 826, 827, 965, 1081, 1233'. DION CHRYSOSTOMOS (cea. 40—120), retor şi filozof din Prusa, Bity-nia : 1282 948. EMPEDOCLE, (cea 492— 430 î.e.n), filozof si poet. S-au păstrat fragmente din două mari poeme Despre natură şi Purificări : 347.

EPICTET (cea. 50—140 e.n.) înţelept stoic, pre-dicînd cuminţenia profundă prin stăpînirea de sine, cuprinsă în

podopere, dintre care menţionăm Perşii (472 î.e.n.), Cei şapte împotriva Tebei, Prometeu înlănţuit şi trilogia Orestia: 258, 274, 299, 401—402, 449, 510, '532— 533, 596, 604—605, 618— 618 bis, 649, 677—679, 776, 777. 815. 835—838, 854! 873, 911. 912, 955, 981, 1051—1052, 1064, 1112, 1129—1130. ESCHINES (390—314 î.e.n) orator atenian adver-sar neîmpăcat al lui Demosthcnes şi apărător al politicii regelui Fi-lip al Macedoniei : 414, 795. 1028. ESOP (sec. VIII î.e.n.) personaj semilegendar, a.utor al unei vestite serii de fabule în proză : 257, 273, 314—315. 358, 369, 446. 490, 530, 536— 537, 571, 590, 591, 610— 611. 655, 661, 701, 715— 716 739, 755—758, 769— 770, 783—784, 804—806,

Page 448: Cugetari grecesti. proverbe

sfaturile sale din Confe-

lectate numeroase aforisme necesar să facem trimiteri.

rinţe şi Manual, lucrări întocmite de discipolul său Flavius Ar-rianus : 264, 265, 355, 391, 560—561, 710, 935, 1024, 1046—1047, 1147.

EPICUR (342—270 î.e.n) dezvoltă teoria atomistă a lui Democrit, combate credinţele religioase şi recomandă înţeleptului abţinerea de la orice amestec în treburile publice, considerînd ca mijloc de obţinere a fericirii „plăcerea" : 333, 488, 525, 779—782, 896— 897,' 978, 1010, 1179, 1220.

EPIHARM (a doua jumătate a sec. VI. î.e.n.) filozof şi poet dramatic sicilian. Autor de comedii inspirate din mimul popular : 857.

ESCHIL (525—456 î.e.n.) numit „părintele tragediei greceşti", de la care ni sJau păstrat şapte tragedii veritabile ta-

Şi cugetări, nu considerăm942, 987—989, 1197— 1199, 1209. 1241. EURIPIDE

(480—405 î.e.n) dramaturg ,autor a peste 70 de tragedii, din care nc-au parvenit doar 18, remarcabile prin sensibilitate şi simpatie în faţa condiţiei umane, presărate cu nenumărate sentinţe si dizertaţii de un mare interes moral, ca Me-deea, Electra, Hecuba, Hippolit, Troadele etc. : 261, 290, 310, 311, 326— 328, 343.'

Page 449: Cugetari grecesti. proverbe

345—346, 352— 353, 364, 374, 384. 404. 444. 482, 484, 498—500, 503, 550,' 562—563. 582— 583, 606—609, 621, 622— 624, 635—636, 711, 722— 723, 762, 773, 793—794, 839, 843, 874—875, 886— 887, 895, 913—914, 971, 998—999, 1000, 1022, 1026—1027. 1045. 1053— 1054, 1093, 1132, 1138, 1141, 1168—1174, 1182. 1194—1195, 1204—1205, 1228—1230^ 1243, 1251 — 1253.

Page 450: Cugetari grecesti. proverbe

180

Page 451: Cugetari grecesti. proverbe

INDICE ALFABETIC

Page 452: Cugetari grecesti. proverbe

INDICE ALFABETIC

Page 453: Cugetari grecesti. proverbe

181

HERACLIT DIN EFES (sfârşitul sec. VI î.e.n.) filozof, întemeietor al dialecticii materialiste a naturii, a cărui doctrină SP sprijină pe teoria materiei primordiale, focul, îmbinată cu teoria Logos-ului, pe acceptarea veşnicei miş-cări şi a universalităţii luptei contrariilor : 432, 440—441, 493, (145, 790, 851, 892. 899, 970, 1034, 1048, 1090, 1092, 1137, 1164, 1201, 1227, 1210, 1217—1219.

HERODOT (n. 480 î.e.n.), „părintele istoriei", autorul unei opere monumentale intitulată Istorii, împărţită în nouă cărţi, tratând conflagraţia dintre eleni şi barbari, bazată pe o impresionantă documentare şi redactată într-o formă literară deosebită : 398— 400, 443, 447, 479 bis, 480, 614—615, 654, 669, 671, 687, 688, 921, 980, 1050, 1101, 1124—1125.

HESIOD (prima jumătate a sec. al Vll-lea î.e.n.), poet, autorul poemelor didactice, Munci şi zile un fel de calendar a-gricol cîmpenesc, invo-cînd foloasele muncii, şi al Theogoniei, evocare a naşterii zeilor, poem genealogic care cuprinde un impresionant tablou al binefacerilor aduse în lume de Zeus fiul lui Cro-nos : 289. 322. 370—371, 508, 509, 568—569, 572, 633—634, 708. 807—808. 879—880, 979, 991—992. 1065.

Page 454: Cugetari grecesti. proverbe

IIIPPARHOS (sec. II î.e.n) matematician şi astronom din Niceea Bithyniei : 752, 1187.

IIOMER (sec. VIII î.e.n.) poet epic, autor al ne-muritoarelor poeme Ilia-da şi Odiseea, reprezen-tînd un summum al creaţiei poetice pentru toate veacurile : 271, 272, 288. 297, 342, 362, 392—393, 455—456, 507,

529, 567, 580, 589, 829, 914—920, 950—951, 961, 1025, 1032, 1100, 1123.

HYPERIDES (cea. 386— 322 î.e.n.) orator, prietenul şi partizanul politic al lui Demosthenes, autor a 77 de discur-suri 415, 627, 800—824. HIPPOCRATES (460—377 î.e.n.) fondator al şcolii medicale din Cos care a dominat ştiinţele medicale din antichitate : 534, 576. HIPPOLYTOS (cea 170— 253), autor al unor comentarii asupra Biblici şi al unor respingeri a ereziilor (Refutationes) în spiritul filozofiei greceşti : 1207 (Vezi Hera-clit).

IAMBLICIIOS (280—330), matematician şi filozof neoplatonician, ale cărui scrieri s-au bucurat de o mare răspândire în evul mediu : 1031. IMNURILE ORIFICE (sec. I—II e.n.) componentă esenţială a unei bogate literaturi orfice, atribuită în bună parte lui Orfeu : 526 801. ISOCRATE (436—338 î.e.n.) celebru retor şi profesor care a conceput elo-cinţa ca un instrument de educaţie superioară, luînd-o ca bază pentru formarea caracterelor. Din bogatul lui patrimoniu literar ; ne-au parvenit 21 de discursuri, inspirate de o admiraţie neţărmurită pentru

Page 455: Cugetari grecesti. proverbe

cultura greacă şi rolul civilizator al Greciei : 413, 464—466. 524, 564— 565. 652. 682—683, 1068, 1259.

KANELLOPOULOS PA-NAIOTIS (1902) personalitate de frunte a culturii greceşti moderne, profesor de filozofie şi sociologie, eseist, prozator, dramaturg, şi poet : 818. N. KAZANTZAKIS (1885 —1957), scriitor grec din

182

Page 456: Cugetari grecesti. proverbe

INDICE ALFABETIC

Page 457: Cugetari grecesti. proverbe

INDICE ALFABETTC

Page 458: Cugetari grecesti. proverbe

MV.

Creta, autor de poeme, drame, romane (Zorba Grecul, Hristos răstignit a doua oară) : 672. 700, 1239.

LEUCIP (sec. V î.e.n.) filozof grec, unul dintre fondatorii atomismului mecanicist : 1223.

LONGOS (sec. III e.n.) autorul romanului pastoral Dafnis şi Chloe remarcabil prin subiectul său plin de gingăşie şi prin farmecul stilului : 505.

LUCIAN DIN SAMOSA-TA (125—180 e.n.) scriitor satiric de limbă greacă, originar din Siria, autor de pamflete, dialoguri şi diatribe în care biciuieşte cu inegalabilă vervă naivitatea, credulitatea şi superstiţiile contemporane : 281, 811. 876, 960.

MARCUS AURELIUS (121 —180), împărat roman şi filozof, autor de aforis-me cugetări păstrate sub titlul Către sine însuşi : 312. 898, 1094, 1116.

MELISSOS (cea 440 î.e.n.) filozof eleat care neagă posibilitatea de cunoaştere a lumii materiale pe calea simţurilor : 485.

MENANDRU (341—290 î.e.n. poet, considerat drept piatra de temelie a comediei greceşti şi universale. Opera lui, întregită în vremea noastră prin descoperiri papirologice, cuprinde piese din care cităm : Neadaptatul (Dyscolos). Împricinaţii şi Fata din Samos, cu o intrigă complexă şi cele mai adesea, cu un conţinut

Page 459: Cugetari grecesti. proverbe

erotic : 291, 292, 338, 376. 468—469, 486—487, 585, 629—630, 665. 749— 750, 766, 803, 845—846, 866—867, 917, 934. 976, 1007—1009, 1060—1061, 1082—1083, 1114, 1113, 1114, 1133, 1144,' 1176—

1178, 1188—1189, 1208, 1234—1235. MENEDEM (oca 300 î.e.n.) filozof epicureu : 628.

METROCLES DIN MA-RONEEA (sec. IV î.e.n.) filozof cinic : 335. MIMNERM (a doua jumătate a sec. VII î.e.n.) poet liric, iniţiatorul cântecului de dragoste, caracterizat prin o mare sensibilitate : 494. PALAMAS KOSTIS (1859 —1943), bardul poeziei neoelene : 266. PARMENIDE (sec. VI î.e.n.) cel mai de seamă filozof eleat, autor al poemului Despre natură : 1035. PERIANDRU (cea 630— 586 î.e.n.) tiranul din Corint, aparţinînd familiei Cypselizilor. Figurează în unele din lis-tele celor „şapte înţelepţi" : 368, 394, 396, 686, 964, 1160.

PHILISTION (cea 361— 262 î.e.n.) autor a 90 de comedii şi mimi, cunoscut doar prin titluri şi fragmente : 1085.

PHILON (cea 28 î.e.n.)— 49 e.n.), filozof şi literat iudeu din Alexandria, Egipt. Reprezentant de seamă al culturii elenis-tico-iudaice : 644.

PHOCYL1DES din Milet (sec. VI î.e.n.), poet, reprezentant al elegiei morale, autor al unor poeme extrem de scurte, distihuri cu conţinut moral : 306, 720, 872, 1014, 1033.

Page 460: Cugetari grecesti. proverbe

PINDAR (cea 520—442 î.e.n.), poet, reprezentant de seamă al liricii corale, remarcabil prin arta cu care a dat o nouă semnificaţie miturilor şi multă plasticitate imaginilor : 259, 298, 423, 344, 373 496, 674—675, 689, 737, 749, 791, 871, 882 923—925,

184

Page 461: Cugetari grecesti. proverbe

INDICE' ALFABETIC

Page 462: Cugetari grecesti. proverbe

INDICE ALFABETIC

Page 463: Cugetari grecesti. proverbe

185

943, 957, 1015—1017, 1049, 1063, 1066, 1110, 1126—1127, 1165, 1180, 1200, 1212, 1248—1249.

PITAGORA (cea 582—500 î.e.n.) filozof, iniţiatorul Şcolii care-i poartă numele din sudul Italiei: 459, 831, 852—853, 995, 1020, 1211.

PITTACOS (sec. VI î.e.n.) uni dintre cei „şapte înţelepţi" ai Greciei antice tiran şi legiuitor în Mitilene (Lesbos) : 339— 341, 381, 707, 717, 922, 963, 1012.

PLATON (427—347 î.e.n.), filozof şi poet, făuritorul unui sistem filozofic, bazat pe o concepţie idealistă despre lume şi concretizat prin Dialoguri rămase celebre de-a lungul veacurilor, care-1 arată pe Platon ca pe un magi-cian al scrisului : 262, 263, 276, 301, 308, 385, 416—417, 463, 501—502, 584, 637—638, 724, 748,

796—797, 900—102, 931— 932, 945, 956, 985,'1070— 1073, 1162, 1232, 1258.

PLUTARH (46—120 e.n.) filozof platonician, moralist şi biograf, autor al unui bogat florilegiu de lucrări literare, filozofice, morale şi politice, cunoscut sub nu-mele de AforaZia, şi al Vieţilor paralele, consacrate personajelor ilustre din istoria Greciei şi Romei : 280, 334, 426, 476, 527, 577, 684, 828, 868, 889, 949, 1030, 1153, 1154, 1238.

Page 464: Cugetari grecesti. proverbe

POLYB1U (205—125 î.e.n.) istoriograf elenistic, autor al unei istorii universale care începea de la primul război punic (264 î.e.n.) pînă-n zilele autorului, redactată în 40 de cărţi : 425, 599, 703, 946—947, 959.'

PROCOPIOS din Caesa-rea (sec. VI. e.n.) istoriograf al domniei lui Titstinian : 659—660, 667,

704, 713, 775, 841, 1086, 1118 1135.|

PROTAGORAS (cea. 480— 416 î.eJi.) celebru sofist, autorul maximei „omul este măsura tuturor lucrurilor", a pus la îndoială existenţa zeilor. Este primul gînditor de-ist : 483, 930.

PSEUDO-XENOFON (sec. V. î.e.n.) autor al unui opuscul intitulat Despre statul atenian : 409, 984.

SAPPIIO (cea. 630 —prima jumătate a sec. al Vl-lca î.e.n.) a cîntat în 9 cărţi de poezie lirică frumuseţea, dragostea şi lumina, cu un simţ deosebit al percepţiei sen-soriale : 495 617, 870.

»SIMONIDE (556—467 î.e.n.) poet liric, originar din

insula Ceos. A cîntat victoriile grecilor asupra perşilor devenind un poet panelenic. A scris epigrame funerare, elegii şi poeme din toate speciile creaţiei lirice corale.

SOCRATE (470—399 î.e.n.) filozof, duşman al oricărui învăţămînt dogmatic şi a cărui metodă consta în a descoperi adevărul prin metoda euristică. Creator de

Page 465: Cugetari grecesti. proverbe

şcoală, a avut mulţi discipoli, printre care pe Platon : 445, 881, 1183 1250.

»SOFOCLE (496—460 î.e.n.) poet tragic, întrupînd în

cele şapte tragedii transmise credinţe şi concepţii tradiţionale, printre care dominantă rămîne corelaţia dintre păcat şi pedeapsă. A dat dovadă de o rară ştiinţă în explorarea adîncurilor conştiinţei omeneşti şi de o îndelungată familiarizare cu tehnica argumentării raţionale : 260, 325, 351, 403, 405—407, 442, 451, 460— 461, 471—472, 481, 518— 52l! 535, 540—541, 573,

186

Page 466: Cugetari grecesti. proverbe

INDICE ALFABETIC

Page 467: Cugetari grecesti. proverbe

INDICE ALFABETIC

Page 468: Cugetari grecesti. proverbe

187

597—598, 619, 620, 647, 650, 653, 657, 679, 702, 721, 772,' 778, 842, 855— 856, 864—865, 885, 928— 929, 996—997, 1043—1044, 1056—1058, 1067, 1113, 1131, 1149, 1166—1167, 1181, 1193, 1202—1203, 1214, 1226—1227, 1242.

SOLON (cea. 634—560 î.e.n.) reformator şi om politic atenian, prin care elegia gnomică a-junge la maturizarea ei, abordînd probleme privitoare la dreptatea socială şi la finalitatea vieţii : 397, 738, 822, 993, 1111.

STASINOPOULOS MI-HAIL, născut în 1933, poet, romancier, eseist şi remarcabil cercetător în domeniul dreptului administrativ. Din lucrările sale cităm : Ţara lacurilor albastre şi Procesttî : 365.

STOBAIOS (sec. V. e.n.) autorul unei antologii (florilegiu) de sentinţe şi precepte, compilate din 500 de autori. *

THADES DIN MILET (cea 640—547 î.e.n.) filozof aparţinînd Şcolii filozofice din Ionia (Asia Mică) şi, în acelaşi timp, om de ştiinţă ; a susţinut că principiul primordial al lucrurilor este apa : 395, 439, 457, 612 850, 1159.

TIIEOCR1T (cea. 315— 250 î.e.n.) poet liric, creator al idilei, ca specie literară, este ultimul mare poet al Heladei ; a scris 32 de idile (însu-mînd 2000 de versuri)

Page 469: Cugetari grecesti. proverbe

dintre care de faimă deosebită .•-au bucurat idilele inspirate din viaţa păstorilor : 810, 1084. 1236.

THEOCRIT DIN CHIOS (cea. 300 î.e.n.), poet, autor de versuri gnomice oare i-au atras porecla

* Vezi nota (le Ia pag. 177, Diogenes Laertios.de „sofistul" (înţeleptul) : 643. THEOFRAST (373—

287 î.e.n.) filozof peripatetic, discipol al lui Aristotel, autor a circa 240 de tratate, abordînd probleme de metafizică, logică, morală şi ştiinţele naturii, dintre care ni s-au păstrat integral trei lucrări, două privind domeniul ştiinţelor natu-rale (Despre plante şi Despre cauzele plantelor) şi 30 de portrete psihologice, cunoscute sub denumirea de Caractere : 467, 658, 825, 1006, 1206 1215, 1264.

THEOGNIS DIN MEGA-RA (sec. VI. î.e.n.) reprezentant al elegiei gnomice, conţinînd sfaturi de morală practică, elegii, sentinţe, proverbe, dintre care multe au format fondul unor crestomaţii din perioada romană : 316, 32(1, 323, 350, 359, 382, 448, 531, 602, 616, 709, 719,

759—760, 785, 833, 952, 1042, 1077—1078, 1109. TUCID1DE (465—395 î.e.n.) istoricul cel mai de seamă al Greciei antice, autor al unei opere închinate războiului pelopo-neziac, monument al istoriografiei antice. Elaborată pe baza principiului cauzalităţii lucrurilor, dovedeşte răspun-derea asumată de istorie de a face o .operă care să slujească ca îndreptar generaţiilor viitoare, pornind de la

Page 470: Cugetari grecesti. proverbe

concepţia ştiinţifică a repetării fenomenelor so-cial-economice : 354, 361-—363, 375, 408, 542—544, 575, 651, 656, 670, 680, 792, 809, 813—814, 903, 915, 944, 953—954, 982— 983, 994, 1037, 1079— 1080, 1150. TSATSOS CONSTANTIN, născut la Atena, în 1899, profesor de filozofia dreptului la Universitatea din Atena, marcantă personalitate a

INDICE ALFABETIC

ştiinţei dreptului şi a cercetării filozofice. Preşedinte al Republicii Elene (1975—1980) : 267, 285, 286, 287, 366, 428, 436, 454, 506, 528, 578, 600—601, 631—632, 668, 819—821, 939—941, 1163, 1191, 1240, 1261.

XENOFAN (a doua jumătate a sec. VI. î.e.n.) filozof eleat şi poet, autor al poemului Despre natură : 257 bis, 479, 1221.

XENOFON (430 sau 425— 359 î.e.n.), istoric şi moralist, autor al unei bogate şi variate opere.

în cadrul căreia menţionăm lucrarea Anabasis, consacrată expediţiei lui Cyrus cel tînăr împotriva fratelui său, Arta-xerxes, regele Persiei, Cyropedia, dedicată lui Cyrus cel bătrîn şi Aponinemoneumata, de-obicei citată sub titlul latin de Memorabilia, conţinînd amintirile sale 452, 727, 744.

ZENON (cea. 336—264 î.e.n.) filozof, originar din Kition, Cipru, fondatorul stoicismului : 626, 728, 751, 977, 1190.

INDICE TEMATIC

Page 471: Cugetari grecesti. proverbe

A

ACŢIUNE i 38, 701, 703,1013, 1020, 1024, 1117,

1244.ADEVĂR: 32, 77, 184,225, 257—267, 281, 304,

668, 843, 844, 846, 1034,1120, 1253.

AJUTORI 269—274, 314,1083. AMINARE : 275. ANARHIE : 402. APA: 107, 204,

224. APARENŢA : 183, 757,893, 1120. ARAT : 469.ARMONIE : 586, 638, 892, 1224.

ARTA : 122, 240, 276— 287, 741. ASPECT : 611.

Page 472: Cugetari grecesti. proverbe

ATLET : 1122.AUR : 250, 560, 584, 970, 1007, 1262—1265.AVERE : 310, 319, 321, 331, 336, 337, 569, 714, 784,

788, 915, 946, 1068, 1263.AVERTISMENT: 248.

B

BANI: 327, 328, 334, 453, 462, 511, 625, 642, 733, 997.BARBAT : 498, 583, 602, 604, 609, 704, 788, 900, 957,

1051, 1095, 1243, 1249.BĂRBĂŢIE : 450, 443, 932.BATRINEŢE : 46, 189, 220, 284, 288—296, 342, 353, 496,

555, 738, 842, 1092, 1102.

Page 473: Cugetari grecesti. proverbe

190

Page 474: Cugetari grecesti. proverbe

INDICE TEMATIC

Page 475: Cugetari grecesti. proverbe

INDICE TEMATIC

Page 476: Cugetari grecesti. proverbe

I'LL

BIXE : 297—313, 662, 726, 835, 921, 923, 977.BIXE OBŞTESC : 399.BINEFACERE : 246, 314 —318, 994, 1058.BINEFĂCĂTOR : 56, 314, 1056.

BIRUINŢA : 1162. BlRFA : 673. BLÎNDEŢE : 1107. BOALA : 1074, 1164. BOGAT : 420, 559, 679. BOGĂŢIE : 79, 231, 319— 337, 648, 683, 858, 1065, 1076, 1103, 1134, 1209. BOLNAV : 1071. BOU : 44. BROASCA : 114. BUCURIE : 529, 923, 1130, 1160.

BUNĂTATE : 385. BUNĂVOINŢA : 10. BUNURI vezi AVERE.

C

CAL : 467.CALITATE MORALA : 34, 144, 162, 197, 214 216, 217,

268, 671.CARACTER : 338—349. f

CASA : 102, 205, 510, 582, 613.CEARTA : 1077. CETATE (STAT) : 363, 390, 403, 406,

412, 414, 415, 416, 420, 424, 552, 553, 565, 580, 603, 720, 793, 794, 795, 798, 809, 847, 932, 955, 957, 1080, 1148—1157, 1211. CETĂŢEAN : 361, 427, 475, 728, 795, 943, 1064, 1080, 1150, 1151, 1153. CHEZĂŞIE : 1100.

Page 477: Cugetari grecesti. proverbe

CHIBZUINŢĂ : 18, 76, 164. 350—347, 458, 669, 725 800, 1020. CINSTE : 332, 358—367,

946, 1035. CINSTIRE : 268 bis, 646, 946.CIOARA : 112. ClINE : 41, 119. CIRMACI : 1152. CIŞTIG :

368—372, 669, 1108.CLASA SOCIALA : 420. COMANDANT : 412, 425,430, 454, 1022, 1111. COMODITATE : 150, 152.

COMPORTARE : 380—391. CONCENTRARE : 1163.

('()NDUCATOR : 144, 393,397. 401, 411. (oXnUCERE: 392—430,1153.f'ONFLICT: 190, 390. CONSTRINGERE : 175. CONŞTIINŢA : 364,

584, 1117.CONTINUITATE : 1163. CONTRARII : 1090, 1219. CONVENŢIE :

517, 782. CONVINGERE : 380. COPIL : 205, 262, 580, 584,805, 820, 1050, 1207. CORABIE: 1147, 1149,1152. CORB : 823. CORECT : 1034. CUGET : 1165. CUGETARE :

162> CULTURA: 431—437, 561. CUMINŢENIE : 291, 670. CUMPĂTARE : 839. CUNOAŞTERE : 51, 228, 438—445, 483, 485, 895, CUNOŞTINŢA : 743. CURAJ : 75, 163, 177, 294, 410—454, 717, 719, 813, 1227. CUVIINŢA : 638.

CUVINT : 455—472, 328, 297, 828, 932, 1018,

DDAR : 61, 85, 272, 511, 1060 1182.

DATORIE: 417—170, 717,

Page 478: Cugetari grecesti. proverbe

724, 1053. DE;FECT : 712. DEMAGOGIE : 426, 177—478.

DEMNITATE: 825, 1091. DEMOCRAŢIE : 391, 409,821, 1261. DENUNŢĂTOR : 820. DEPRINDERE : 387, 795.

DESFĂTARE : 96. DESFRlU : 123!. DESPOT : 426, 1214.DESPOTISM : 102. DESTOINIC : 430. DEZNĂDEJDI: : 1 127.

DEZONOARE. : 816. DEZVOLTARE : 30, 818. DISCERNAMÎNT : 1109. DISCORDIE: 81, 1089. DISCREŢIE : 137.

DISPREŢ : 426. DISPUTA : 1035.DIVINITATE : 479—188.

5<°5, 766, 791, 811, 8711,192 ____INDICE TEMATIC

Page 479: Cugetari grecesti. proverbe

INDICE

Page 480: Cugetari grecesti. proverbe

TEMATIC

890, 925, 947, 1036, 1041, 1127, 1134, 1218, 1246.DOGMA : 39.DOJANA : 911.DORINŢA : 131, 484—490, 1146.

DRAGOSTE : 1, 165, 493—506, 866, 971, 1158. DREPT : 944, 1252. DREPTATE: 83,

416, 464, 507—528, 563, 937, 946, 1055, 1143, 1259. DREPTURI : 408. - DURERE : 161, 529—535, 608, 726, 912, 1155, 1204. DUŞMAN : 85, 241, 536— 547, 676, 747, 761, 826, 959, 991, 1115, 1121, 1160. DUŞMĂNIE : 10, 399.

E

ECONOMIE : 310, 322, 1264.EDUCAŢIE : 146, 267,548—561, 612, 1196. EFORT: 886. EGALITATE : 821, 995.

ELOCINŢA : 562—566. EMOŢIE: 163. EMULAŢIE: 567—570.

EXAGERARE : 72, 237, 711.EXCES: 326, 503. EXERCIŢIU: 434. EXISTENŢA : 1187,

1229. EXPERIENŢA : 206, 571— 579.EXTREME : 12.

F

Page 481: Cugetari grecesti. proverbe

FAIMA : 59, 188. FAIMA REA: 1065. FALS : 488.FAMILIE : 390, 580—588. FAPTA : 659, 688, 704, 774817, 895, 1067, 1081, 1095,1102.FĂŢĂRNICIE : 124, 192, 325.

FEMEIE : 178, 498, 583,602—609, 636, 1243. FENOMEN: 896. ; FERICIRE : 136,

234, 413, 551, 582, 610—632, 721, 800, 813, 854, 1001, 1010, 1183.

FERICIT : 433, 895, 990, 1063, 1066, 1150, 1157, 1241, 1257, 1258.

FIER: 681, 1033, 1172.KILOZOF: 31. FILOZOFIE : 1081. FIRE vezi NATURA

FLUVIU : 190. KOAME : 47, 185, 633— 634, 785, 1082, 1087, 1164. FOC : 1007, 1218. FOLOS: 435, 609. FORŢA: 129, 182, 187, 380,

803, 897, 1027. FRAUDA : 1113. FRICA : 212, 354, 449,

1107, 1179. FRUMOS: 244, 283, 288,384, 549, 561, 635, 971,

996, 1153, 1253. FRUMUSEŢE : 385, 389,505, 635—644, 848, 974,1073.

G

GAINA: 1019 GENIU: 284«' GIND : 442, 464, 594, 722,

Page 482: Cugetari grecesti. proverbe

850, 903, 1032. GINDIRE : 457, 743, 1188. GLORIE : 471, 622, 645—

653, 675, 858, 969, 1067,1199.

GRABA: 654—660.GRAI vezi VORBA.GREŞEALA: 27, 147, 159, 210, 420, 473, 547, 661— 668,

683, 711, 726, 861, 1115.GREU : 244, 382, 422, 439,887, 1101, 1180. GREUTATE : 717, 1197. GRIJA : 92.

GRIJULIU : 1131. GUNOI : 55.GUVERNAMINT : 418, 421 422.

H

HAINA : 67. HOŢ: 53.

I

IED: 35.IERTARE : 206, 381. IMITAŢIE : 41. IMPAS : 130.

INACTIVITATE: 255. INCORUPTIBIL; 281. INDEPENDENŢA : 281,

340, 627, 818. INTERES : 1261.194

Page 483: Cugetari grecesti. proverbe

INDICE TEMATIC

Page 484: Cugetari grecesti. proverbe

INDICE TEMATIC

INIMA : 773.INUTILITATE: 115, 118,120, 125, 181, 243. INVIDIE : 336, 673—685. IPOCRIZIE :

478. ISTORIC : 281. ISTORIE : 279. IZBÎNDA : 686—700, 1124.

î

ÎMPOTRIVIRE : 221. ÎNCEPUT : 37, 110, 701 —705, 898. ÎNCERCARE : 24. ÎNCHIPUIRE : 333.

ÎNCREDERE : 220, 443,706—710. ÎNDRĂZNEALA : 210, 354,447, 703, 711—713, 828. ÎNFUMURARE : 1215.

ÎNGÎMFARE : 82, 711,750, 1190. ÎNŞELĂCIUNE : 84, 215, 253, 415, 642,

1677, 1210. 1NTÎMPLARE : 219, 1102, 1125.ÎNŢELEGERE : 1025.ÎNŢELEPCIUNE : 7, 199, 200, 324, 352, 373, 399, 532,

614, 619, 664, 714— 733, 926, 1010, 1191.ÎNŢELEPT : 546, 563, 573, 656, 659, 665, 740, 755, 840,

852, 1040, 1053. 1096 1260.[A] ÎNVAŢĂ : 54, 109, 173,198, 1111. ÎNVĂŢAT : 432. ÎNVĂŢĂTURA : 734—754,

1187.ÎNVINUIRE : 1198.

Page 485: Cugetari grecesti. proverbe

3

JALE : 1130.JOC DE ZARURI : 1237, 1238.

[A] JUDECA : 135, 183. JUDECATA : 735, 742,755—768, 926. JURAMINT : 769—775,1029. JUST: 517.JUSTIŢIE : 346. 466. 509, 776—782.

L

LAŞITATE : 155, 193. 454, 946.LAUDA : 80, 191, 516, 633, 680, 841, 1103, 1114.

LAUDA DE SINE : 236,296, 1216. LĂCOMIE : 93, 783—788. LĂCOMIE DE BANI :

94. LEGE : 156, 196, 411, 414,415, 442, 465, 466, 545,554, 585, 789—803, 901,1172, 1224, 1229. LENE : 33, 217, 218, 804—812.LEU : 79, 314, 1025. LIBERTATE : 545, 813— 821.LIMBA : 90, 91, 278, 1106. LIMBA REA : 50. LINGUŞIRE :

70, 822—828 LUP : 35, 66, 124 , 145,154, 826, 1025. LUPTA : 174, 365, 647, 668700, 713, 948, 1230. LUX: 1211.

Page 486: Cugetari grecesti. proverbe

MARE : 190, 306, 313, 580, 707, 720, 945, 1062.MAGAR : 149, 970.MĂSURA : 138, 203, 213, 829—841, 930, 1250.

MEDIC : 1208.MERIT : 523.MESCHIN : 1215. MEŞTER : 888. MEŞTEŞUG : 576,

889,1084. MIEL : 1025.MINCIUNA : 516, 812—847, 1077. MINTE : 612, 615, 656, 749,

759, 766. 848—860, 1050,1260.MINI 10 : 101, 105, 157, 158, 164, 656, 861—869.MOARTE : 487, 613, 615, 623, 870—876, 1092. 1251.

MODERAŢIE: 326. 821.MOMENT PRIELNIC : 108MONARHIE : 400.MORT : 148.MUNCA: 188, 410, 720, 809, 877—891, 939, 1046.MURITOR : (subst.) vezi OMMURITOR : (adj.) 853. 1068, 1174.

NNATURA : 242, 441, 517, 637, 681, 796, 819, 877, 892—

898, 937, 1028, 1034.

Page 487: Cugetari grecesti. proverbe

NĂDEJDE : vezi SPERANŢA

Page 488: Cugetari grecesti. proverbe

NEBUNIE: 975, 1031, 1174 NECAZ: 916, 1155, 1163,1176, 1240. NECESITATE: 819. NECINSTE : 362, 901,

1108 NECUNOAŞTERE: 662, 726.NEDREPTATE : 512, 514,

629, 895, 899—904. NEFERICIRE : 26, 113, 257, 512, 618, 678, 914, 990. 1160, 1241. NEHOTARlRE : 62. NEÎNCREDERE : 708. NELEGIUIT: 358, 801. NEMERNIC : 1100. NEMURITOR : (adj.) 1068. NENOROCIRE: 433, 475, 514, 557, 571, 610, 654, 686, 719, 744, 764, 865, 873, 895, 905—917, 926, 998, 1001, 1045. 1104, 1241. NEPĂSARE : 167. NEPLĂCERE : 972. NERECUNOŞTINŢA : 1061 NESOCOTINŢA: 354. NESTATORNICIE: 121. NESTAPlNIRE : 1159. NEŞTIINŢA: 18, 1183. NEVOIE: 22. NEVREDNIC : 1006.

NIVEL: 436.NOAPTE: 1, 100.NOBLEŢE: 639, 840, 937.NOROC: 451, 594, 614, 762, 925, 1040, 1127, 1128,'

1134, 1135, 1136, 1189.

O

OAIA: 124, 251.OBICEI : 17, 141, 349.OBLIGAŢIE: 404. OBOSEALA: 117, 1164. OCARA : 235,

289. OFENSA: 235. OLAR : 748.OLIGARHIE : 399, 408,

Page 489: Cugetari grecesti. proverbe

414, 795. OM: 27, 36, 67, 146, 249, 250, 263, 376, 389, 404, 411, 440, 442, 443, 444, 447, 457, 458, 464, 529, 533, 548, 551, 558, 561, 618, 646, 664, 672, 710, 711, 712, 751, 769, 779, 800, 817, 818, 819, 837, 856, 869, 875—876, 878— 917, 918—941, 1015, 1025, 1036, 1045, 1048, 1054, 1077, 1078, 1124, 1125, 1127, 1128, 1139, 1165,

1166, 1182, 1187, 1216, 1218, 1253, 1258. OM BUN: 84. OM LENEŞ: 808. OM LIBER : 209, 728, 1048 OM RAU: 300, 305, 306,

709, 1031. ONOARE : 817. ORAŞ vezi CETATE(STAT) ORATOR : 160, 196, 467. ORATORIE: 515, 827.

ORB : 78.

PPACE: 942—949, 1050. PAGUBA: 64, 65, 371, 374,

572, 1027, 1108, 1159 1163. PARAZIT: 811. PASIUNE: 1037. PATIMA : 60, 799. PATRIE: 475, 950—960. PAMINT: 707, 713, 1170. PĂRERE : 264, 265. PĂRINŢI : 474, 585, 805,

861, 951, 956, 1050. PEDEAPSA : 146, 480, 481,596, 643, 904, 1099. PERICOL: 1030. PERFIDIE : 1242.PERSEVERENŢA : 176,961—968. PERVERSITATE : 1098. PEŞTE: 106. PICTURA :

282. PIERDERE : 375. PIERZANIE: 91, 1211. PUNE : 99. [A] PÎNGARI : 202. PLĂCERE : 969—978, 1258 [A] PLÎNGE: 1170. PLUGAR : 720. POEZIE : 279, 287. POLITICA : 566, 1261. POPOR : 267, 309. PREŢ : 226.

PREVEDERE : 168, 410,

Page 490: Cugetari grecesti. proverbe

542, 1021, 1105. PREVEDERE (LIPSA DE):227.

PREZENT : 84, 168, 282.PRICEPUT: 931.PRIETEN: 80, 134, 234, 241, 274, 544, 610, 728, 761,

826, 905, 959, 1071, 1104.PRIETENIE : 86, 987—1011 PRILEJ: 1012—1024.

PRIMEJDIE : 375, 427, 715804, 816. PROSPERITATE: 830,

Page 491: Cugetari grecesti. proverbe

INDICE TEMATIC

Page 492: Cugetari grecesti. proverbe

INDICE TEMATIC

PROST : 129, 424, 572. PROSTIE : 1027. PRUDENŢA : 128, 133,

201, 224, 247, 1020—1024,1118.PUTERE : 341, 353, 428, 442, 472, 682, 713, 800, 803,

824, 838, 846, 852, 922, 961, 1025—1040, 1107, 1163, 1254.

R

RANA : 161.RAŢIUNE : 638, 718, 799, 802, 974, 1032—1040, 1229.

RĂBDARE : 25, 75, 700,1041—1047, 1239. RĂSPLATA : 882. RĂTĂCIRE : 69,

836. RAU : 49, 166, 298, 301, 302, 305, 311, 393, 786, 862, 870, 977, 999, 1100, 1105, 1162, 1167, 1173, 1178, 1208, 1233. RĂZBOI : 123, 566, 604.

605, 752, 1048—1055, 1187 RĂZBUNARE : 381, 479, 482.

[A] RECUNOAŞTE: 229. RECUNOŞTINŢA : 127, 245, 246, 1050—1062.

REGALITATE : 527. REGE : 413, 426, 509, 545.578, 795. REMEDIU: 1167. RENUME : 932, 1063—10701253.

Page 493: Cugetari grecesti. proverbe

REPUTAŢIE : 1067. RESPECT: 57, 427. 1107, 1116.RESTRIŞTE : 448. 830,1042. RISC : 885. RISIPA : 151. RIVALITATE : 685. RlS : 6,

540, 910. ROBIE vezi SCLAVIE ROD, ROADE : 73, 672,745, 976. RUGĂMINTE : 486. RUŞINE : 1079, 1086. 1162,

1227, 1234.

S

SABIE : 142. SACRIFICIU : 386. SARCINA : 1156. SĂNĂTATE: 1164. 1071— 1076.

SĂRĂCIE : 74, 179,180, 559, 783, 10CQ, ¡077— 1089, 1136.

SARACIME : 409. SĂRBĂTOARE : 810. SATURARE : 1164. SCLAV : 209, 417, 1018. SCLAVIE : 814, 815, 958,

976, 1166. SCOP : 600, 978. SCRIS : 285. SECERIŞ : 836. SECRET : 710. SEMĂNAT : 16, 306, 388. SENTINŢA : 1095. SFAT : 104, 195, 607, 659, 709, 911, 1096—1121, 1171. SFĂTUITOR : 207, 208. SFETNIC : 392, 573. SICOFANT vezi DENUNŢĂTOR SIGURANŢA: 254. SIMPATIE: 153. SIMPLITATE : 385. SINCERITATE : 223, 281, 470.

SFIRŞIT : 110, 701, 702,703, 898. SOARE : 1228. SOARTA : 21, 163, 392, 460,

583, 752, 1122—1136, 1144, 1200, 1216, 1239. SOCIETATE : 562. SPERANŢA : 3, 26, 369, 377, 723, 736, 788, 874, |

1055, 1137—11 17, mori, 1236.SPIRIT : 180, 1259. STAT vezi CETATE

Page 494: Cugetari grecesti. proverbe

(STAT) STAPÎN : 68, 393, 935, (desclavi) : 417. STAPINIRE DE SINE :230, 1158—1163, 1259. STĂRUINŢA : 204. STEJAR : 182.

STIL : 277, 286. STIMA : 389. [A] STlRNI : 194. STOMAC: 256, 1086, 1158. ŞTIINŢA: 147, 266, 1180— 1191.

STRĂDUINŢA: 116, 232. STRICĂCIUNE : 1006. STUDIU : 434. SUBLIM : 283. SUCCES : 617, 837, 927. SUFERINŢA : 274, 498,

676, 678, 917, 978, 1045,1164—1179. SUFLET : 92, 442, 46(1,

471, 493, 496, 523, ¡7 .746, 756, 771, 772, 907,937, 978, 1139, 1169, 1252200

Page 495: Cugetari grecesti. proverbe

INDICE TEMATIC

TALENT : 860.TĂCERE : 238, 1192—1196.TEAMA vezi FRICATEORIE : 940.TIMP : 13, 46, 186, 208,

211, 259, 261, 518, 551,750, 711, 1126, 1135, 1190

1197—1208. TINEREŢE : 97, 292, 294,1092, 1102. TIRAN : 395, 396, 545,613, 822. TIRANIE : 34, 405, 414. TlNAR : 291, 487,

734,1246.

TRANDAFIR : 1012. TRĂDARE : 169, 800. TRECUT : 189, 289. TRUDA : 15, 187, 369, 549,

689, 806. TRUFIE : 1209—1216. ŢARA : 404, 413, 428, 780,

943, 953. ŢEL : 840.

VACA: 114.VALOARE : 170, 171, 947, 1219.

Page 496: Cugetari grecesti. proverbe

VECIN : 370, 509, 992.VIAŢA : 17, 42, 88, 89, 174, 233, 257, 337, 345, 348, 391,

402, 410, 483, 494, 510, 536, 573, 576, 578, 614, 615.VICLENIE: 58, 242, 903, 1097, 1241—1245.VICTORIE : 346, 617, 620, 625, 714, 776, 867, 874, 912,

937, 943, 951, 965, 966, 978, 10 , 1043, 1066, 1072, 1092, 1147, 1184, 1197, 1199, 1225— 1240, 1252, 1255.

VIGILENŢA: 172.VIITOR : 84, 189, 718.VINOVAT : 777.VIN : 1, 77, 748.VIRTUTE : 334, 386, 477, 522, 523, 550, 802, 839, 840,

879, 1023, 1034, 1154, 1239, 1246—1261.VIS: 924, 1142.VIŢEL: 826.VOINŢA: 1077.VORBA : 142, 338, 456, 457, 458, 459, 463, 468, 469,

470, 478, 591, 593, 599, 934, 1081, 1112, 1161, 1195.VORBĂRIE : 131, 477, 1141

VRĂJMAŞ vezi DUŞMAN VREME vezi TIMP VULPE: 45, 344.

U

UMILINŢA: 179. UNIVERS: 937.URA: 426, 497. 544 URÎT: 946, 971, 1209. UŞOR: 439.

Page 497: Cugetari grecesti. proverbe

ZEL : 87, 841. ZGÎRCENIE: 1262-1265.ZI: 705, 1093.ZID DE APARARE: 852,

859.

Page 498: Cugetari grecesti. proverbe

CUPRINS

Cuvint înainte..... VNotă asupra ediţieiXXXIII

PARTEA IDICTOANE ŞI EXPRESII în original, tra-

duceri şi variante. 1

PARTEA A II-APROVERBE ŞI CUGETĂRI 33Bibliografie......... 171Indice alfabetic al autorilor citaţi . . . . 174Indice tematic....189