economia turismului referat

5/13/2018 economia turismului referat - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/economia-turismului-referat 1/14

UNIVERSITATEA ”LUCIAN BLAGA” SIBIU(MEDIAŞ)

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

ECTS – MEDIAŞ – ANUL II. SEM. I

ECONOMIA- TURISMULUI

PROIECTTURISMUL ROMÂNESC ÎN CONTEXTUL CELUI EUROPEAN

DISCIPLINA:ECONOMIA TURISMULUI

PROF. UNIV. DR.: COSMESCU IOAN

STUDENT: POPA VIOREL



TURISMUL ROMÂNESC ÎN CONTEXTUL CELUI EUROPEAN

Strategia de dezvoltare economică a României, inclusiv şi a turismului nu

poate să nu fie influenţată de cele europene, deci de cea a ţărilor cu tradiţii în acest

domeniu.

Angajamentul unităţilor turistice pentru o creştere spectaculoasă a calităţii

serviciilor a reuşit să se bucure de aprecierile turiştilor, aceştia recunoscând eco-

etichetele ca mediul înconjurător cu o performanţă de „calitate plus". Mesajul

transmis de etichetă este totodată un avantaj în publicitate şi îmbunătăţeşte

experienţa de vacanţă a turiştilor. Ecoturismul poate fi considerat drept strategie a

turismului durabil şi particularizând, se poate aprecia că este benefică practicarea

acestuia în România, datorită faptului că ţara noastră reprezintă o zonă critică a

ecosistemului european prin Marea Neagră.

Turismul în regiunea Mării Negre are un mare potenţial ca instrument

sofisticat pentru dezvoltarea economică şi conservarea mediului naturalAvând

litoral la Marea Neagră, România poate oferi o gamă largă de produse turistice,

incluzând soare şi mare, îngrijire profesionistă a sănătăţii, sporturi cum ar fi schiul

nautic şi golful, preocupări speciale pentru studierea comportamentului păsărilor,

activităţi culturale, gastronomie, folclor, etc. Aceste produse turistice se potrivesc

cu tendinţele demografice din principalele ţări generatoare de turişti, în care aceştia

călătoresc pentru relaxare şi îngrijirea sănătăţii. Din păcate, materialul publicitar

despre turismul ecologic nu este foarte bogat, manifestându-se o necesitate sporită



pentru informaţii în acest domeniu. De un mare folos în zilele noastre, internetul

poate oferi sursa de informaţii actualizate şi ar putea răspunde cu succes cerinţelor

utilizatorilor acestei „biblioteci virtuale". Ţinând seama de faptul că potenţialii

ecoturişti ai României provin din ţări unde Internetul este la îndemâna oricui, promovarea zonelor ecoturistice în această reţea ar constitui o modalitate ieftină şi

cu impact ridicat de a face cunoscute ofertele ţării noastre.

Referitor la strategia europieţei produselor turistice, este necesar să

nominalizăm că la începutul sec. XXI, principalii factori determinanţi ai evoluţiei

turismului european erau grupaţi astfel de către experţii OMT: majorarea

veniturilor destinate consumului; relativă scădere a plecărilor de turişti din nordulşi estul Europei; liberalizarea călătoriilor în ţările din estul Europei; două războaie

din Golf şi din fosta Iugoslavie, ca factori inhibitori temporari; deprecierea

dolarului SUA faţă de principalele valute occidentale, inclusiv faţă de euro;

dezvoltarea unor politici promoţionale ale administraţiilor ţărilor europene,

specifice sectorului turistic din fiecare ţară.

Strategia subordonată obiectivului dezvoltării turismului european prevede

pentru primul deceniu al sec. XXI realizarea a 1 miliard de înnoptări, aspect ce

vizează în principal:

a) Corelarea ofertei la cerere prin modificări ale produselor turistice

existente.

Noile programe şi produse turistice vor urmări stimularea dezvoltării

turismului în zonele turistice periferice şi creşterea numărului de turişti prin

diminuarea numărului non-turiştilor odată cu crearea unor facilităţi pentru

turismul extrasezonier;

b) Specializarea produselor turistice pe segmentele pieţei care cuprind

categoriile de vârstă între 15-24 de ani, 25-55 şi peste 55 de ani; îndeosebi pentru



categoria cuprinsă între 1524 de ani, care în ţările Uniunii Europene numără 51

milioane de persoane; se vor crea aranjamente educaţionale specifice schimburilor

de persoane, de programe şi experienţă dintre profesorii, studenţii şi elevii

instituţiilor de profil din ţările europene;c) Modernizarea şi dezvoltarea turismului social şi de sănătate prin

sistemul de subvenţii comunitare, în condiţiile în care potenţialul acestui

subsector este insuficient valorificat datorită profitabilităţii sale scăzute pentru

agenţii de voiaj şi al lipsei motivaţiei ofertei;

d) În turismul montan riscul lipsei zăpezii determină o tendinţă de

desezonalizare a vacanţelor la munte cumulată cu extinderea pieţei pe mai multesegmente inclusiv est-europene pentru diminuarea riscurilor amintite;

e)Produse euroturistice noi sau în extindere, care includ:

- produse euroturistice cu mari facilităţi şi reduceri de preţ, transport cu

autocarul, pentru segmente de piaţă cu venituri modeste, conform proiectului

„Turismulpentru toţi", adoptat de 18 ţări europene participante la Conferinţa de la

Gatwick - Anglia, ca un proiect pan-european al turismului; produse turistice

substanţial subvenţionate, în cadrul turismului social, de către asociaţii şi

organizaţii sindicale pentru segmentul de piaţă: „tata, mama şi copii cu venituri

modeste", în cazul Greciei, Ciprului şi Spaniei sau cu subvenţii guvernamentale în

cazul Suediei; dezvoltarea produsului „eurovillages" lansat ca produs al turismului

social de către Grupul European de Interes Economic având ca membri

reprezentanţii segmentelor specifice turismului rural din Franţa, Belgia, Italia,

Elveţia, Portugalia, Spania şi Germania; dezvoltarea şi extinderea produsului„cheques vacances" pe pieţele din mai multe ţări şi al cărui succes rezidă în

subvenţionarea lui, cuprinsă între 20 şi 80% din valoarea voucherului, de către

comitetele de întreprindere ale salariaţilor; produse turistice F.I.T. de scurtă durată

destinate segmentului de turişti individuali oferite de tur-operatori, lanţuri hoteliere



şi companii aeriene; extinderea ofertării produsului turistic rural în întregul bazin

european; dezvoltarea produsului „holiday club" ca un segment de piaţă profitabil

şi în continuă extindere în ţările Europei de nord şi sud.

Suportul dezvoltării pieţei noilor produse ca şi al pieţei turistice îngeneral îl reprezintă în mai multe ţări europene sistemele de stimulare,

subvenţionare şi sprijin financiar al consumului turistic la toate nivelurile micro,

mezo şi macro ale ofertei turistice. Sistemele respective cuprind ierarhizat şi

instituţiile, firmele turistice, administraţiile locale şi guvernele.

Aceste sisteme de facilităţi cuprind, pe ţări: în Grecia şi Spania - alocaţii de

sprijin financiar al investiţiilor în funcţie de mărimea şi importanţa lor, alocaţiifinanciare preferenţiale pentru obiective speciale de investiţii (îndeosebi în

hotelărie), subvenţii la dobânzi şi credite pe termene lungi şi medii cu garanţii

guvernamentale pentru dezvoltarea unor subsectoare sau sectoare turistice,

subvenţii fiscale prin reduceri de taxe; în Elveţia - subvenţionarea dezvoltării

zonelor izolate care au un potenţial turistic; în Suedia - subvenţionarea turismului

social cu sprijin guvernamental; în Portugalia - fondul pentru turism este o sursă

guvernamentală de creditare cu dobânzi subvenţionate, acoperind 60% din costul

investiţiilor; în Anglia - sursele primare ale asistenţei financiare sunt grupurile

activând direct în turism iar sursele secundare se manifestă în sectorul public fiind

reprezentate de alocaţii de capital şi credite cu dobânzi reduse; acestea sunt

administrate de cele opt comisii şi consilii specializate pe componente ale ofertei

turistice (Art Council, Historic Building Council etc.).

Programul european de implementare a sprijinului pentru turism serealizează în cadrul Planului de acţiune pentru turism şi este coordonat de

Directoratul „Tourism Unit" al Comisiei Comunităţilor Europene cuprinzând

subprograme de studii, asistenţă, consultanţă şi sprijin financiar în dezvoltarea

sectorului turism al ţărilor membre.



După primii ani ai mileniului trei, experţii OMT au elaborat „ Viziunea

asupra Turismului până în 2020", studiu pe termen lung, având ca bază de analiză

pentru următorii 17 ani, perioada 1950-1995, 1995-2010, 2010-2020. În aceste

condiţii, creşterea turismului internaţional şi dezvoltarea sa cantitativă şi calitativă(noi produse şi motivaţii turistice, noi sisteme de marketing-management) va

continua, astfel încât experţii OMT apreciază că numărul total al sosirilor

internaţionale va creşte de la circa 565 milioane în 1995 şi 700 milioane la

începutul mileniului trei, la peste 1,56 miliarde în 2020. Dintre acestea, 1,18

miliarde vor fi sosiri intraregionale şi 377 milioane vor fi sosiri pe rută lungă

Din totalul sosirilor turistice, regiunile care se vor afla pe primele treilocuri vor fi Europa, cu 717 milioane turişti, Asia de Est şi Pacific, cu 397 milioane

şi America de Nord, Centrală şi de Sud cu 282 milioane, aceste regiuni fiind

urmate pe ultimele locuri de Africa, Orientul Mijlociu şi Asia de Sud. Asia de Est,

Pacific, Asia de Sud, Orientul Mijlociu şi Africa sunt prognozate să înregistreze o

rată a creşterii de peste 5% pe an, comparativ cu rata mondială de 4,1%. Pentru

regiunile mature din punct de vedere turistic, cum sunt Europa şi America de Nord,

Centrală şi de Sud se apreciază că vor avea o creştere sub rata mondială. Europa va

menţine cel mai mare procent pe piaţa turistică în sosirile de turişti dar va suferi un

declin de la

60% în 1995 la 46% în 2020. Până în 2010, America de Nord, Centrală şi de Sud

va pierde locul doi deţinut în prezent, la sosirile turistice în favoarea Asiei de Est şi

Pacific, regiune care va primi 25% din totalul sosirilor internaţionale în 2020, iar

America de Nord, Centrală şi de Sud vaînregistra o diminuare de la 19% în 1995 la

18% în 2020 .



Sosirile internaţionale pe regiuni (milioane) ^ ______________________________________________

Anul de Prognozări Creştere Poziţia pe piaţă bază (%)/an

1995 2010 2020 1995-2020

1995 2020

Total 565,4 1006,4 1561,1 4,1 100 100Africa 20,2 47,0 77,3 5,5 3,6 5,0America* 108,9 190,4 282,3 3,9 19,3 18,1Asia deEst şi Pacific 81,4 195,2 397,2 6,5 14,4 25,4Europa 338,4 527,3 717,0 3,0 59,8 45,9Orientul Mijlociu 12,4 35,9 68,5 7,1 2,2 4,4Asia de Sud 4,2 10,6 18,8 6,2 0,7 1,2

Intraregional ** 464,1 790,9 1183,3 3,8 82,1 75,8Turismul pe rute lungi

***

101,3 215,5 377,9 5,4 17,9 24,2

Sursa: Viziune asupra turismului până în 2020, Organizaţia Mondială

a Turismului, septembrie 2002 Note: * America de Nord, Centrală şi

de Sud

** Intraregional include sosirile când ţara de origine nu este specificată ***

Turismul pe rute lungi defineşte călătoriile care nu includ turismul intraregional

Turismul pe rute lungi va înregistra o creştere mai rapidă, de 5,4% pe an

până în 2020, în

comparaţie cu turismul intraregional care se va situa doar la 3,8%.

Raportul între turismul pe lungă distanţă şi turismul intraregional va fi de

aproximativ

76:24 în 2020.Analizând percepţia deformată a ofertei turistice româneşti la nivelul

european şi mondial, menţionăm, că într-un studiu de marketing intitulat

„Consumul turistic în centrul şi estul Europei: perspective ale dezvoltării", publicat

în 1993 de către Comisia Comunităţilor Europene, Directorat - General XXIII -



Tourism Unit, unul dintre capitole cuprinde o analiză de marketing privind

turismul românesc. Această analiză poate fi considerată incompletă şi insuficient

documentată sub aspectul ofertei şi prin aceasta defavorabilă unei imagini

întrutotul reale a ofertei turismului românesc. Cu toate acestea, turismul românesc,analizat, redă multe date reale, relevante privind circulaţia turistică internaţională

(principalele fluxuri) care este necesar din raţiunea cunoaşterii cauzelor posibile

ale deficitului de imagine turistică a României în străinătate pentru schimbarea

efectelor defavorabile într-o viitoare strategie promoţională eficientă pe pieţele

externe. În studiu, conform Centrului European de Date privind călătoriile, piaţa

turistică din România este grupată în şase pieţe regionale (Bucureşti, Muntenia-Dobrogea, Oltenia, Banat-Crişana, Transilvania, Moldova) şi zece mari centre

urbane, după numărul locuitorilor (Bucureşti, Braşov, Constanţa, pe primele trei

locuri).

Economia României este tratată, de asemenea, sumar, prin prisma ratei

inflaţiei cursului oficial şi pe piaţa neoficială a leului, reducerea timpului de lucru,

creşterea şomajului, a venitului lunar net considerat de trei ori mai mic decât al

minerilor, investiţiilor străine, introducerii TVA. Paragraful asupra industriei

turismului arată că acesta deţinea 1% din PNB în 1990, experţii considerând

posibilă, datorită perspectivei stabilizării situaţiei în România, o creştere a cererii

turistice, ca urmare fiind posibilă o creştere a contribuţiei turismului la realizarea

PNB şi la ameliorarea situaţiei balanţei de plăţi. Studiul sugerează nevoia urgentă

de o completă modernizare a producţiei turistice existente şi a managementului

turistic, arătând interesul manifestat pentru ţara noastră de către companiile străine

Radison Hotels, Hilton, Holiday Inn şi Kempinski, ultimele două fiind interesate în

preluarea integrală a hotelurilor din România. Este menţionată nemulţumirea,

conform studiului, a turiştilor de afaceri români, prin aceia că după ce România şi-

a deschis frontierele turiştilor străini, unele state europene au impus viza



obligatorie pentru cetăţenii români. Acest fapt nu mai este de actualitate, de la 1

ianuarie 2003, datorită eliminării cerinţei vizei de paşaport pentru cetăţenii români

care călătoresc în spaţiul Schengen. Capacitatea de cazare din România anului

1991 este considerată necorespunzătoare în proporţie de 95% ca standard deconfort, servicii şi infrastructură. Previziunea că „va fi dificil pentru România să

iasă în următorii ani din contul preţurilor scăzute" nu a fost confirmată de realitate.

Începând cu anul 1998 s-au organizat programe turistice speciale cu preţuri

modice, în aşa fel încât majoritatea românilor cu venituri foarte mici să aibă acces

la turismul montan sau de litoral, ca de pildă „Litoralul pentru toţi", programe

speciale pentru studenţi şi elevi sau ofertele din unele hoteluri cum ar fi: „Plăteşticinci zile şi stai şapte", etc. totodată, prin privatizarea turismului s-au creat

oportunităţi pentru dezvoltarea hotelurilor de lux, fiind atrase importante grupuri

internaţionale care activează în domeniul turismului, ca Accor (Sofitel), Hilton

Internaţional, Ramadann etc.

În continuare este tratată pe larg circulaţia turistică internă şi plecările

turiştilor români în străinătate pe destinaţii şi forme de turism La analiza sosirilor

în România (din turismul internaţional) se arată că din cele 5 milioane de sosiri în

1990 o mică parte o reprezintă turiştii vest-europeni, fapt real a cărui tendinţă se

menţine şi în prezent. Ţările europene de origine ale turiştilor sosiţi erau în 1990:

Germania (25%), Ungaria (25%), Bulgaria (14%), Franţa (9%), Belgia (5%),

Cehoslovacia (5%), Olanda (3%), alte ţări (16%), conform studiului menţionat.

Studiul consideră că România este una dintre cele mai puţin populare destinaţii atât

pentru estul cât şi pentru vestul Europei. Criza turismului este foarte serioasă, cutoate că România oferă multe avantaje precum şi regiuni frumoase (marea şi unele

regiuni muntoase), cultură interesantă, bucătărie atrăgătoare, vin bun, folclor şi

muzică populară.



Programele Ministerului Turismului, lansate în anul 2002, combat

afirmaţia referitoare la România, ca destinaţie turistică. Situaţia pe parcurs

evoluază. În viitor, unul dintre programele care va avea un impact puternic asupra

turismului românesc şi a turismului internaţional în general, va fi „Dracula Park",în cazul în care se va pune în practică acest proiect. În final, studiul acordă cinci

puncte pozitive pentru: nivelul scăzut al datoriei externe, coasta Mării

Negrepeisajul montan Mănăstirile din Moldova, experienţa în turismul de masă şi

9 puncte negative pentru: nivel scăzut al facilităţilor pentru turism de masă, cererea

alimentară scăzută, sistemul de telecomunicaţii, capacitatea de cazare e doar 5% de

standard internaţional, politica mediului -încă dificilă în turism, lipsa strategieidezvoltării turismului, insuficienta calitate a primirii, facilităţi slabe pentru

distracţii, insuficient marketing internaţional în turism. Studiul citat localizează

România turistică în poziţia cea mai defavorabilă în comparaţie cu celelalte ţări est

europene.

O abordare asemănătoare dar agresivă ca poziţie şi deliberat tendenţioasă (de

factori produsi ai concurenţilor) se poate întâlni într-un ghid turistic internaţional

pentru uzul studenţilor din SUA, în general al segmentului anglo-saxon şi nu

numai, anume lucrarea „În libertate prin Europa de Est" editată în 1993 de Fodor's

Travel Publications Inc. în colecţia „Berkeley guides" a Asociaţiei Studenţilor

Universităţii California. Conţinutul prezentării ofertei turistice a României este

aproape ireproductibil, acesta catalogându-se ca neştiinţific şi tendenţios, corelează

cu intelectul redus al autorilor.

Din datele prezentate anterior se poate concluziona că turiştii români au unnivel ridicat de instrucţie şi cultură, superior mediei europene, iar postura de gazdă

a românilor este net superioară celei de oaspete.

În perioada 1990-2006, ţările receptoare de turişti din UE -Franţa, Italia,

Grecia, Spania, Irlanda, Austria, Portugalia au înregistrat, în general un excedent al



balanţei de plăţi, chiar dacă în unele ţări a crescut şi rata cheltuielilor din acest

sector. La fel a crescut şi numărul locurilor de muncă în turism sau în cel mai rău

caz, acest număr a rămas constant, contribuindu-se la stabilitatea întregului sistem

economic. Ţările emiţătoare de turişti ca Anglia, Germania, Belgia, Danemarca,Luxemburg, Suedia şi-au dezvoltat, în general sectorul turistic deşi cheltuielile

cauzate de plecările turistice reprezintă mai mult decât veniturile din turism. [149]

Sectorul turistic aduce Uniunii Europene mai mult de 70 miliarde dolari

anual şi oferă locuri de muncă unui număr mai mare de 940.000 persoane, numai

în Franţa, ţară ce s-a situat pe locul III în lume în ceea ce priveşte încasările din

turismul intern şi pe locul II în cadrul ţărilor Uniunii Europene în acelaşi domeniu.Turismul nu se află sub incidenţa directă a nici unei politici europene dar

multe măsuri şi reguli din transport, mediul înconjurător, tehnologia informaţiei,

energie, alimentaţie, igienă, taxe au un efect direct asupra turismului; rezoluţiile

Consiliului de Miniştri ai Uniunii Europene se vor reflecta în mod indirect asupra

turismului comunitar şi asupra celui din statele viitoare membre ale Uniunii

Europene. Investigaţiile autorului confirmă ipoteza că, în interiorul ţărilor membre

ale Uniunii Europene se simte necesitatea perfecţionării modalităţilor de cooperare

între state din punct de vedere turistic ca şi a unei mai bune susţineri a

întreprinderilor mici şi mijlocii în realizarea produsului turisti

CONCLUZII

Aportul turismului în dezvoltarea economică a României este enorm.

Turismul prin specificul său contribuie la soluţionarea şi altor probleme



economice, care sunt doar adiacente cu turismul. În referat se propune o

metodologie de determinare a efectelor indirecte, consecinţe ale activităţilor

turistice. În lucrare sunt examinate şi analizate problemele activităţilor turistice în

România încă de pe cele mai vechi timpuri, sunt aduse argumente pentru adetermina soluţiile specifice României şi preluate de prin alte ţări, este analizată

dinamica activităţilor turistice, desfăşurarea activităţilor turistice în România în

ultimii ani; sunt enumerate zonele turistice din România, premisele pentru

dezvoltarea acestora, este elaborată o tratare matematică a exigenţilor la nivelul

mondial faţă de firmele turistice din România, este argumentat propusă necesitatea

creării unei structuri numită „Auditul Calităţii Serviciilor Turistice", mecanisme deasigurare a unei dezvoltări durabile a turismului în România; este analizată evoluţia

activităţilor turistice inclusiv o tratare conceptuală a dezvoltării durabile a

turismului în România; sunt propuse modalităţi de funcţionare a turismului din

România în contextul turismului european; se face o trecere în revistă a metodelor

de soluţionare a problemelor de organizare a activităţilor turistice, inclusiv evoluţia

acestor metode, posibilităţile de folosire a metodelor elaborate pentru soluţionarea

problemelor turismului din România, parte integrantă a turismului european.

Pentru a argumenta necesitatea susţinerii de către autorităţi a activităţilor

turistice din România, în teză este propusă o metodică de determinare a

consecinţelor intervenţiei statului în dezvoltarea turismului.

În teză sunt analizate un şir de probleme din activităţile turistice, sunt

propuse metode şi mecanisme economice de soluţionare a lor.

Referatul, conţine argumente în favoarea dezvoltării turismului; are oimportanţă deosebită pentru practicieni, pentru firmele turistice pentru dezvoltarea

în continuare a imaginii pozitive a României; conţine un şir de concluzii şi

propuneri în vederea dezvoltării turismului din România în contextul turismului

european.



BIBLIOGRAFIE

1. Ardelean V. Judeţul Timiş. -Bucureşti: Ed. Academiei Române, 1996, p. 78.

2. Annual Report 2005. European Travel Cimmission. Commission

Europeenne de Tourisme. Bruxelles - Belgique, 2006, p. 697



3. Archer B. H., The Primary and Secondary Beneficiaries of Tourist

Spending, Tourist Rev., 27, 1972, p. 42-45

4. Archer B. H., The Uses and Abuses of Multipliers, A Paper presented the

Fourth Annual Travel Research Conference held in Sun Valley, Idaho, Aigust 12-15, 1973.

5. .Archer B.H., Owen C.B., Towards a Tourist Regional Multiplier, Regional

Stud., 5,

1971, p. 224-294

6. Armstrong C. W. G., International Tourism: Coming or Going, Futures. June

1972, pp.115-125.7. Asandului L., Cojocaru M. Analiza cluster în studiul activităţii turistice.

-Iaşi: Univ «A.I.Cuza», 2002, p. 265

8. Avramescu T. Direcţiile implicării autorităţilor publice centrale şi locale în

dezvoltarea turismului durabil. Teza dr. în economie. -Bucureşti: ASE, 2005, p.

124

economia turismului referat

Documents

Transcript of economia turismului referat