Locul Turismului in Economia Italiei

download Locul Turismului in Economia Italiei

of 37

  • date post

    16-Jul-2015
  • Category

    Documents

  • view

    982
  • download

    4

Embed Size (px)

Transcript of Locul Turismului in Economia Italiei

Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir Facultatea de management turistic si comercial

Alesteu Nicoleta Grupa 211 An 2

Capitolul 1 Prezentare generala1.1. Asezare geografica Italia este aezat n Europa de Sud avnd aproximativ 301 252 km2. Ea este asezata in bazinul Marii Mediterane,in Peninsula Italica. Cuprinde o parte continentala in care se afla si Campia Padului.Tarmurile Italiei sunt marginite de mari si numeroase golfuri. Ca vecini, Italia ii are pe: Franta (515km); Elvetia (718km), are si o enclava in aceasta tara: Campione dItalia, cu 2.6km si 2051 locuitori; Austria (415km); Slovenia (218km); Marea Adriatica; Marea Ionica; Marea Mediterana; Marea Tireniana (7456km). Italia este divizat n 20 de regiuni (regioni), asemanatoare cu judetele din Romania, dintre care cinci se bucur de o stare autonom special (cele marcate cu *). Aceste regiuni sunt : Abruzzo, Basilicata, Calabria, CampaniaEmilia-Romagna, Friuli-Venezia Giulia *, Lazio, Liguria, Lombardia, Marche, Molise, Piemont, Puglia, Sardinia, Sicilia *, Toscana, Trentino-Tirolul de Sud *, UmbriaValle, d'Aosta *, Veneto. Valle dAosta: Situata in partea de N-V a Italiei in zona montana a masivului Mont-Blanc la granita cu Franta. Resursa principala este turismul. Capitala: Aosta. Piemont: vestita regiune plana intre Alpi si Apenini traversata de raul Pad. In aceasta zona este concentrata 3/5 din productia italiana de orez. De asemenea, regiunea Asti este celebra prin vinurile si branzeturile produse aici. Capitala: Torino- centrul industriei auto (Fiat) italiene. Lombardia: Reprezinta zona cea mai atractiva a Italiei. Ocupa zona de campie dintre raurile Ticino si Mincio. Centrele urbane cele mai dezvoltate: Brescia (industria siderurgica, chimica

2

si mecanica), Bergamo (industria textila si mecanica), Pavia (important centru universitar). Capitala: Milano reprezinta centrul financiar al Italiei. De asemenea, capitala modei italiene. Veneto: Situata in zona aluvionara de varsare a raului Pad si afluentilor sai. Regiune predominant agricola. In zona Mestre-Marghera, langa Venetia, sunt concentrate rafinarii de petrol si industrie chimica. Capitala: Venezia important port si centru cultural si turistic. Tretino-Atto Adige: Regiune italiana cu statut special divizata in doua provincii autonome: Trento si Bolzano, etnic predominant germana. Friuli-Venezia Giulia: Situata la poalele Alpilor Carmici. Zona cu traditie agricola. Capitala: Trieste oras port cu statut de zona libera. Emilia-Romagna: Regiune ce flancheaza masivul muntos al Apeninilor.. Zona agricola renumita pentru sfecla de zahar. Capitala: Bologna important centru industrial (siderurgie, industrie alimentara) si comercial (piata cerealiera si zootehnica). Liguria: Regiune in zona litorala la Marea Liguriei. Relief in terase, favorabil cultivarii pomilor fructiferi si maslinilor. Renumita prin marmura de Carrara. Capitala: Genova important port comercial, santiere navale. Toscana: Una dintre cele mai frumoase si renumite regiuni ale Italiei avand in centru valea raului Arno. Orase importante: Pisa si Siena. Capitala: Firenze centru cultural si turistic de importanta mondiala. Umbria: Regiune colinara cu vai sinuoase. Patria Sfantului Francisc din Assisi. Capitala: Perugia. Marche: Zona muntoasa, riverana la marea Adriatica, strabatuta de vai adanci. Litoralul este bogat in plaje. Capitala: Ancona. Lazio: Reprezinta leaganul civilizatiei romane, cuprinsa intre Apenini, la est si coasta tireniana la vest si strabatuta de raul Tibru. Capitala: Roma - totodata capitala Italiei si a crestinatatii de rit catolic unde se afla statul Vatican. Abruzzo: Regiunea cu cel mai pregnant aspect montan din lantul muntilor Apenini. Capitala:: LAquila- centrul siderurgic. Campagna: Regiune cu campii fertile unde se practica cultura cerealelor, tutunului, canepii.. Capitala: Napoli situata in golful cu acelasi nume si dominata de prezenta vulcanului Vezuviu. Molise: Regiune cu relief muntos, vai profunde, paduri intinse. Capitala: Campobasso. Puglia: Regiune bogata in resurse agricole. Capitala: Bari - important centru comercial cu legaturi cu lumea orientala. 3

Basilicata, Calabria: Regiuni cu caractere morfologice asemanatoare: relief montan grandios si sever, zona de coasta pietroasa. Capitala: Potenza, Catanzaro. Sicilia: Cea mai mare insula mediteraniana dominata de vulcanul Etna. Este o zona agricola cerealiera. Orase importante: Siracusa, Catania, Taormina. Capitala: Palermo. Sardinia: Situata in Marea Tireniana se caracterizeaza printr-un relief muntos si plaje cu nisip extrem de fin. Resursele principale sunt pescuitul si turismul estival. Capitala: Cagliari. 1.2. Mediul natural Relieful: Italia cuprinde o parte continentala, formata din versantul intern al arcului Alpilor si Cmpia Padului, si o alta parte peninsulara, ocupata de lantul muntos al Apeninilor, de dealuri si nguste cmpii litorale. Alpii, n N, se prezinta sub forma unui zid masiv care se desfasoara pe cca. 1200 Km pe directia V-E. Pe aceeasi directie se disting Alpii Piemontezi, cu cele mai mari altitudini din Italia, Alpii Lombarzi mai putini inalti dar cei mai extinsi si usor accesibili la poalele carora s-au format, prin bararea unor vai glaciare, mari lacuri glaciare (Maggiore, Lugano, Como, Garda) si Alpii Venetieni, cu bogat relief carstic. Apeninii, care ocupa cea mai mare parte a peninsulei se continua si in insula Sicilia, sunt fragmentati si prezinta altitudini mai mici decat Alpii. Sunt cunoscuti pentru caracteristicile lor vulcanice: campuri de lava, vulcani activi, lacuri vulcanice, cutremure frecvente. Morfologic distincta de restul Italiei, insula Sardinia este un bloc vechi masiv, puternic erodat, cu aspect de podis. Coastele Italiei masoara peste 9000 Km si sunt joase si nisipoase spre marea Adriatica, si inalte si abrupte spre marea Tireniana. Numeroasele bai si golfuri au favorizat dezvoltarea porturilor. Clima: continentala cu o temperatura medie de 1.5 C in ianuarie si in iulie de 24 C. Hidrografia: reteaua hidrografica este bogata, dar numai doua rauri sunt mai lungi si navigabile: Padul (PO), are 650km lungime, care curge pe directiaV-E drenand campia cu acelasi nume din N, si Adigele , care are 404km, ambele tributare Marii Adriatice. Se remarca si Arno care trece prin Florenta si Tibru care strabate Roma, ambele debusand in Marea Tireniana. Flora: variaza cu altitudinea si latitudinea. In Alpi se etajeaza paduri de castan, de stejar, de conifere si pasuni alpine. In Apenini predomina stejarul si alte specii mediteraneene, exceptie zonele mai inalte unde apar fagul si coniferele. Fauna: cuprinde atat elemente raspandite pe intreg teritoriul ca: vulpea, bursucul, jderul, dihorul, veverita, iepurele, cat si animale care se mai intalnesc numai in parcuri si rezervatii naturale: caprioara, ursul brun; numeroase pasari. 4

1.3. Mediul demographic Italia este in general o omogenitate lingvistica si religoasa, totusi, cultura sa, economia sa si politica sa sunt diverse. Italia are a cincea densitate a populatiei europene ca marime, atingand 196 de oameni pe km2. Grupurile minoritare sunt mici, cele mai mari fiind cel vorbitor de limba germana n Tirolul de Sud (1991: 287.503 germani i 116.914 italieni) i cel de limba slovena langa Trieste. Alte grupuri minoritare cu limbi oficiale partiale sunt cele franceze in Valle d'Aosta; cele sarde in Sardinia; cele ladine in Dolomiti; si cele friuliene n regiunea Friuli-Venezia Giulia, toate patru limbi romanice. In plus exista alte cateva minoritati locale mici, ca si cele vorbitoare de Limba occitana in sudul vaii Piemontului; Limba catalana in orasele Alghero si Sardinia; Limba albaneza in anumite sate din Calabria si Sicilia; si de dialecte grecesti vechi in satele din Calabria. Dei Romano - Catolicismul este religia majoritara (85% din cetatenii nou-nascuti sunt in mod normal catolici) urmata de religia protestanta si cea iudaica, dar este constatata si o crestere a comunitatii musulmane imigrante. Rata natalitatii (2009)9,6 nasteri/1000 locuitori Rata mortalitatii (2009).9,7 morti/1000 locuitori Spor natural (2009)..-0,01 Indice de fecunditate (2009)..1,41 Mortalitate infantile (2009)5,94 morti/1000 nasteri Speranta de viat (2009)- femei84, 1 ani - barbate...78, 8 ani Clasificarea populatiei Varsta: 0-14 ani (2009)..14,0 % din totalul populatiei 15-64 ani (2009).65,8 % din totalul populatiei Peste 65 ani (2009)20,1 % din totalul populatiei educatie: - rata analfabetismului la cei peste 15 ani (2003) 2,7% - rata de inscriere in institutii de invatamant.98%, secundar 90%, superior 25% populatia activa ocupata (2001): 5% n agricultura, 32% n industrie, 63% n servicii someri si inactivi (2004): 8,6% din totalul populatiei active nationalitate: italiana 5

1.4. Mediul istoric Italia face parte dintre cele mai tinere state ale Europei, unitatea nationala pierduta in antichitate fiind recastigata de abia in anul 1860. Candva o tara agricola, in anii 50 ai secolului XX, Italia a inceput sa se dezvolte rapid, devenind a cincea putere economica occidentala. Regiunile s-au dezvoltat diferit, nordul Italiei tine pasul cu tarile bogate ale Europei de Vest, Centrul se afla in faza dezvoltarii dinamice, dar Sudul numit Mezzogiorno ramane in continuare slab dezvoltat. Istoria Italiei este probabil cea mai important n privina dezvoltrii culturale i a dezvoltrii sociale din mediteran. ara a fost o gazd pentru importante activiti n timpurile preistorice, i de aceea spturi arheologice pot fi gsite n multe regiuni: Lazio i Toscana, Umbria i Basilicata. Dup Magna Graecia, Civilizaia etrusc i Imperiul Roman care a venit s domine acest parte a lumii, au urmat Evul Mediu Umanismul i Renaterea, care au ajutat mai apoi la formarea filozofiei i artei europene. Oraul Roma conine unele dintre cele mai importante exemple de Baroc. La inceputul mileniului II inainte de Hristos, patrunde in Italia primul val indo-european, urmat in secolul XII-XI