CURS- Economia Si Managementul Turismului

8/17/2019 CURS- Economia Si Managementul Turismului

1/45

ECONOMIA

SIMANAGEMEN

TUL

TURISMULUI


2/45

TURISMUL CA ACTIVITATE SOCIAL-ECONOMICA

Turismul este ansamblul relatiilor si fenomenelor ce rezulta din deplasarea

si sejurul persoanelor in afara locului de resedinta atat timp cat sejurul si

deplasarea nu sunt motivate de o stabilire permanenta sau de o activitate

remunerata.

Abordarile mai recente ne indica un termen de tipul turistului international

ca ind persoana ce calatoreste pentru cel putin 24h intr-o alta tara decat cea de

resedinta iar dupa Organizatia Mondiala de Turism O.M.T.! acesta se numeste

vizitator international.

Turistii sunt vizitatori temporari ce stau cel putin 24h in tara vizitata si ale

caror motive de calatorie pot petrecerea timpului liber" afaceri" familie" misiuni

si altele.

Excursionistul este un vizitator temporar ce calatoreste pentru propria

placere si sta mai putin de 24h in tara sau in locul vizitat.

Alte concepte sunt calatorul e tranzit ce reprezinta orice persoana care

traverseaza o tara chiar daca ramane mai mult de 24h cu conditia ca opririle sa e

de scurta durata si sa aiba alte scopuri decat cele turistice. Turistul intern este

acea persoana care viziteaza un loc altul decat acela unde isi are domiciliul

obisnuit in interiorul tarii sale de resedinta pentru alte motive decat cele

remunerate" efectuand un sejur de cel putin 24h.

!RINCI!ALELE "ORME ALE TURISMULUI

Tusimul interneste realiat de rezidentii unei tari ce calatoresc numai in

interiorul acesteia. Turismul rece#tor este realizat prin intermediul

nonrezidentilor ce calatoresc intr-o tara la un momentdat. Turismul emitator

este format din rezidentii unei tari ce calatoresc in alte tari. Toate aceste forme

prezinta anumite caracteristici cum ar #


3/45

- Voia$ul trebuie efectuat in afara resedintei obisnuite- Se$urul nu poate depasi $2 luni consecutive" peste acest prag vizitatorul

avand statut de rezident- Motivul #rinci#al al calatoriei trebuie sa e altul decat e%ercitarea unei

activitati remunerate

Motive e calatorie% recreere" vacanta" placere & vizitarea oraselor"participarea la manifestari culturale'sportive" practicarea unor sporturi"

cumparaturi" vizite la rude sau la prieteni" afaceri si motive profesionale targuri"

e%pozitii" conferinte" cursuri!" tratament medical in statiuni balneoclimaterice"

(inetoterapie!" pelerinaje.

IM!ACTUL ECONOMIC AL TURISMULUI

Turismul contribuie la cresterea venitului national adica mijloacele nanciare

realizate revin pe de-o parte industriei turismului iar pe de alta parte intra in

bugetul statului sub forma de impozite si ta%e. O a treia parte din aceste venituri

este transmisa diverselor ramuri economice pentru prestari anterioare.

Turismul este un stimulator al investitiilor" astfel sunt devoltate nu numai

activitatile de productie ci si cele de prestari servicii. )n obiectiv turistic dat in

folosinta e%ercita o in*uenta pozitiva asupra zonei unde a fost localizat prin

veniturile generate de e%poatarea obiectivului dar si prin consumul de bunuri si

servicii dar si prin castigurile salariale ale angajatilor. +a nivel mondial investitiile

in turism reprezinta , din totalul investitiilor realizate.

Turismul este un mijloc de diversicare al structurilor economice adica in

economie apar noi activitati si noi ramuri specice turismului" cum ar industria

agrementului" agentii de voiaj" tur operatori" transport pe cablu dar in acelasi timp

dezvolta si industria alimentara" hoteliera" a mijloacelor de transport s.a.m.d.

Turismul conduce la o valoricare superioara a resurselor" adica sunt

valoricate peisajul" clima" apele minerale terapeutice etc." elemente ce nu pot

valoricate in alte domenii de activitate. Astfel se asigura dezvoltarea unor zone

mai putin bogate in resurse pe baza resurselor turistice naturale si antropice care

atrag turistii si duc la dezvoltarea statiunilor turistice.

atorita efectelor benece asupra economiei activitatea turistica

favorizeaza eliminarea decalajelor intre regiuni iar privita la scara la mondiala

aceasta solutie conduce si la dezvoltarea zonelor defavorizate.

Turismul asigura o circulatie a banilor prin cheltuielile prin care turistii le

realizeaza pentru bunuri si servicii. /n acest fel o buna parte din venituri sunt


4/45

redate circulatiei" ceea ce conduce la un echilibru optim intre cererea si oferta de

marfuri si servicii.

Turismul este un furnizor de locuri de munca. Aceasta se realizeaza prin

an&a$are irecta" cum ar persoanele care lucreaza in hoteluri" restaurante"

prin an&a$are inirecta in sectoarele de aprovizionare cu marfuri alimentare si

nealimentare " industrie" agricultura" piscicultura si prin an&a$are inusa sianume personalul suplimentar angajat pe baza cheltuirii castigurilor salariale

realizate de angajatii directi si indirecti.

0-a mai observat in ultimul timp ca turismul stimuleaza si dezvoltarea in

domeniul constructiilor prin construirea diferitelor infrastructuri destinate

turismului. Aceasta situatie este de regula temporara.


5/45


6/45


7/45


8/45


9/45


10/45


11/45


12/45


13/45


14/45


15/45

'( Serviciile e cazare

0erviciile de cazare reprezinta servicii de baza care prin continutul sau

vizeaza crearea conditiilor necesare asigurarii confortului pentru odihna turistilor.

1azarea hoteliera poate privita ca produs al industriei hoteliere" sector care

inglobeaza ansamblul activitatilor desfasurate in spatiile de cazare.

entru a presta un serviciu de cazare superior calitativ este necesar sa

e%iste o baza tehnico-materiala de cazare adecvata dotata corespunzator care sa

ofere turistilor conditii optime pentru inoptare si care sa indeplineasca" dupa caz"

si alte functii.

e asemenea serviciul de cazare este conditionat de dotarea unitatii" de

personalul corespunzator atat ca numar cat si ca nivel de calicare.

IM!ORTANTA SERVICIILOR )E CA*ARE +OTELIERA

/ndustria hoteliera este considerata in cele mai multe tari o activitate

distincta a economiei" ce are ca domeniu de referinta totalitatea proceselor

desfasurate in unitatile de cazare primirea" sejurul si plecarea turistului!.

0erviciile hoteliere sunt completate de o serie de servicii suplimentare"

acestea ind dependente de baza tehnico-materiala" adica de tipul de constructie"

categoria de confort" gradul de dotare s.a.m.d.

/ndustria hoteliera evolueaza in stransa interdependenta cu activitatea

turistica. Aceasta legatura este evidentiata prin faptul ca apro%imativ ,3 din

spatiile de cazare se a*a amplasate in zone de interes turistic. +egatura dintre

industria turistica si cea hoteliera este foarte stransa" avand in*uente reciproce.

e de-o parte industria hoteliera se dezvolta ca urmare a circulatiei turistice iar pe

de alta parte dezvoltarea turismului este conditionata de e%istenta spatiilor de

cazare" de felul in care sunt dotate" de calitatea si diversitatea serviciilor oferite.

%ista zone bogate in obiective turistice dar care pot ramane in afara

interesului turistilor deoarece nu sunt echipate corespunzator si nu au macar

conditii minime de campare dar sunt si zone mai putin dotate din punct de vedereturistic care insa nu sunt solicitate pentru confortul pe care il ofera.


16/45

,( Serviciile e alimentatie #ulica

Alimentatia publica" alaturi de cazare" constituie o alta componenta

importanta a activitatii din domeniul turismului" incadrandu-se in categoria

serviciilor de baza. Alimentatia publica este o componenta distincta a economiei

orientata pe satisfacerea nevoilor de consum" in principal de hrana" a populatiei"

avand un rol important in viata economica si sociala.

Alimentatia publica determina calitatea prestatiei turistice in ansamblul ei"

in*uenteaza continutul si atractivitatea ofertei turistice cu majore implicatii asupra

dimensiunilor si orientarii *u%urilor turistice.

Alimentatia publica ar trebui sa indeplineasca anumite conditii#

$! rezenta sa in toate elementele cheie ale consumului turistic" cum ar in

puncte de imbarcare" mijloace de transport" locuri de destinatie si sejur"

locuri de agrement2! %istenta unei diversitati structurale a serviciilor de acest gen adica tipologii

largi diferite de unitati de alimentatie publica apte sa satisfaca diversitatea

cererii turistice5! articularizarea serviciului de alimentatie publica" mai ales in cazul

turismului balneo-medical. Acesta trebuie sa contribuie la reusita

tratamentului" reusita dependenta de calitatea regimului de hrana4! 6ecesitatea de a raspunde in egala masura cerintelor turistilor autohtoni si

straini. Astfel unitatile de alimentatie publica trebuie sa poata oferi atat

preparate din bucataria nationala cat si din cea internationala" specica

anumitor tari sau zone7! 0a reprezinte un element de selectie a destinatiilor de vacanta sau chiar

motivatia principala a calatoriei. /n ultimul timp produsul turistic avand drept

caracteristica dominanta gastronomia" este tot mai prezent in structura

ofertelor de vacanta datorita diversitatii si originalitatii artei culinare


17/45

MO)ERNI*AREA ALIMENTATIEI !U.LICE SI CATERINGUL IN)USTRIAL

/n ultimul timp se observa un interes tot mai mare pentru servirea mesei in

afara gospodariei iar acest fapt este determinat de o serie de avantaje pe care

sectorul alimentatiei publice le ofera" si anume#

- Comoitatea adica economisirea de timp si efort in legatura cu procurareaproduselor si prepararea lor- Varietatea sortimentelor"care este cu mult mai mare fata de ce se poate

realiza in propria gospodarie- Calitatea su#erioara a preparatelor realizate de profesionisti cu mijloace

tehnice moderne- Economia"adica consumul redus de materii prime" energie si forta de

munca- Accesiilitatea" adica nivelul preturilor si diversitatea produselor- Atmos/era creata

volutiile din domeniul alimentatiei se datoreaza si unor fenomene speciceperioadei contemporane" si anume#

- cresterea gradului de urbanizare- accentuarea mobilitatii populatiei- modicari in obiceiurile de consum ale populatiei- tendinta de sporire a dimensiunii timpului liber- intensicarea calatoriilor turistice

Toate aceste motive au avut ca rezultat cresterea volumului vanzarilor in

alimentatie" a persoanelor care au apelat la aceste servicii si a numarului meselor

servite in sectorul alimentatiei.

e langa evolutia globala in sectorul alimentatiei s-a observat si o serie de

modicari structurale" si anume#

- cresterea numarului de unitati si diversicarea tipologica a acestora- largirea gamei sortimentelor oferite mai ales in domeniul produselor

alimentare care au o pondere insemnata din intreaga structura a produselor

comercializate- diversicarea gamei serviciilor suplimentare oferite rezervari" organizare de

banchete" inchirieri de personal etc.!


18/45

CATERINGUL

1ateringul reprezinta 8fabrica9 de produse culinare" cu o gama variata de

sortimente" care e%perimental s-a introdus si in tara noastra acum cativa ani.

Acest sistem presupune separarea si organizarea distincta a functiilor de

prelucrare si de aprovizionare. /n acest mod s-au creat conditii pentru

mecanizarea si chiar automatizarea procesului de fabricatie.

1ateringul prezinta o serie de avantaje" cum ar diversicare sortimentelor

si relativa independenta fata de sezonalitatea materiilor prime. 1alitatea

superioara si constanta a preparatelor sub aspect nutritional si igienico-sanitar

precum si folosirea rationala si permanenta a fortei de munca reprezinta avantaje

pentru dezvoltarea cateringului industrial. ezavantajele sunt determinate de

conditiile tehnice legate de ambalarea produselor" pastrarea" depozitarea si

transportul acestora spre cei care le-au comandat.

/n cadrul formelor moderne de servire sunt incluse si servicii rapide de tipfast-food" raspandite azi in intreaga lume. 0i aceste servicii reprezinta o forma de

adaptare la cerintele economiei de timp" oferind de multe ori o gama restransa de

sortimente dar la preturi accesibile. le se prezinta din punct de vedere

organizatoric sub mai multe forme" cele mai cunoscute la noi sunt cele de drive-in

si ta(e-a:a;. unctiile pe care trebuie sa le indeplineasca agrementul sunt#

a. destinderea si reconfortarea zica a turistului prin activitati sportive dar si

prin activitati legate de latura psihica" cum ar cele cultural-distractive sau

instructiv-educative


19/45

b. agrementul" din perspectiva organizatorilor" se manifesta mai ales ca un

factor de competitivitate a statiunilor sau unitatilor de cazare" de crestere a

atractivitatii acestora prin diferite ofertec. agrementul reprezinta o importanta sursa de incasari" acesta detinand in

medie cam $3-$7 din totalul cheltuielilor de vacanta


20/45

TI!URI )E SERVICII )E AGREMENT

?eprezinta o componenta de baza a serviciilor turistice care se pot grupa

sau regrupa in functie de locul unde se desfasoara" de nivelul de organizare si de

forma de participare a turistilor. Astfel putem sa clasicam animatia agrementul!

in functie de continutul acestuia#

1( animatia e #ura econectare" de ruptura in raport cu activitatile

cotidiene# plaja" drumetiile" plimbarile" intalnirile cu prietenii si alte tipuri de

deconectare'( animatia recreativa# parcuri de distractii" parcuri tematice" rezervatii"

cazinouri si altele,( animatia-s#ectacol & prezinta o varietate de forme de manifestare"

incepand de la obiective naturale sau peisagistice pana la evenimente

teatrale" muzicale" de arta sau competitii sportive0( animatia comerciala &cumparaturi uzuale sau specice cadouri" amintiri"

articole de artizanat!2( animatia #ro/esionala &include un public specializat" cele mai cunoscute

forme ind targurile" e%pozitiile" congresele3( animatie orientata s#re realizarea unei cat mai une /orme 4zice &

curele balneare" de slabire" de infrumusetare sau de practicare a diferitelor

sporturi pentru intretinerea sanatatii. /n aceasta categorie intra si

practicarea diferitelor jocuri cum ar tenisul" inotul" golful" saritul cu

parasuta si altele5( animatia culturala & are ca obiectiv formarea si educarea turistului ce

pune accente pe latura morala a personalitatii

O alta modalitate de structurare a serviciilor de agrement o reprezinta forma

de turism sau destinatia de vacanta. /n acest mod putem vorbi de un agrement

specic turismului de litoral sau turismului montan sau balnear sau turismului de

:ee(end. 0pre se%emplu in cazul destinatiilor de litoral remarcam calitatea unor

forme de animatie" cum ar talazo-terapia" sporturile nautice" inotul" scufundarile

dar in acelasi timp se urmareste si amenajarea plajelor pentru cura helio-marina

propriu-zisa.


21/45

SERVICIILE )E TRANS!ORT

/n general sunt preferate transporturile rutiere deoarece acestea prezinta o

serie de avantaje" si anume#

- autonomia in alegerea rutelor pe care turistii vor circula in timpul unui sejur

spre sau din spre destinatia turistica- disponibilitatea mult mai mare a mijlocului de transport pe perioada

sejurului- posibilitatea pentru turist de a controla traseul ales" timpul de plecare si

timpul de sosire- usurinta in transportul bagajelor personale- facilitatile accesului pentru atingerea maimultordestinatii turistice" deci intr-

un timp scurt" turistul poate cunoaste cat mai multe in conditii ma%ime de

confort- iminuarea costului personal cand doua sau mai multe persoane calatoresc

cu acelasi automobil

inamica transporturilor rutiere este puternic in*uentata de gradul de

dezvoltare a retelei de drumuri" de densitatea si calitatea acesteia" de echiparea

ei cu indicatoare" benzinarii" serviceuri" locuri de campare etc.

Oferta de servicii de transport se diferentiaza pe categorii de mijloace de

transport" pe de-o parte sunt automobilele private" inchiriate" ce apartin

societatilor comerciale! iar pe de alta parte autocarele si microbuzele care

prezinta si acestea atat o serie de calitati dar si o serie de dezavantaje. intre

avantaje se remarca# sporeste gradul de socializare" de securitate" un anumit

confort" pretul mai accesibil si utilizarea acestuia pe distante lungi. intre

dezavantaje putem enumera conditiile improprii de transport" oprirea doar in

punctele stabilite anterior" transortul unui numar mai mare de persoane fata de

numarul de locuri pe scaune etc.


22/45

TRANS!ORTURILE "EROVIARE

Aceste transporturi reprezinta una dintre cele mai vechi forme de calatorie

si care a jucat un rol esential in dezvoltarea turismului in prima jumatate a acestui

secol. O data cu consacrarea altor tipuri de transport ele intra in declin mai ales

dupa $@7" detinand un rol modest in deplasarea turistilor.

Motivele pentru care turtistii se indreapta spre acest mijloc de transport

sunt#

- regularitatea si accesibilitatea realizarii calatoriei ca urmare a independentei

mijloacelor feroviare fata de starea vremii- costurile relativ mai reduse fata de mijloacele aeriene- comoditatea oferita de vagonul de dormi si vagonul-restaurant- miscarea in interiorul mijloacelor de transport feroviar- imbarcarea si debarcarea se realizeaza" in general" in interiorul localitatilor

iar pentru ajungerea la hotel nu mai este necesar transferul

- securitatea transportului & in ultimul timp a crescut si gradul de confort ininteriorul trenurilor" a crescut vizibil si viteaza de deplasare" s-au dezvoltat

serviciile suplimentare si sunt din ce in ce mai mult folosite pentru

deplasarile internationale fara transbordari

Organizatorii de transporturi turistice cu mijloace feroviare ofera turistilor

inclusiv servicii de cazare precum si alte servicii turistice atat calatorilor individuali

cat si grupurilor.

intre dezavantaje putem aminti#

- oprirea in punctele amenajate- intarzierile- depdendenta de un anumit program stabilit in prealabil- in anumite conditii starea igienico-sanitara- numarul limitat al biletelor de calatorie


23/45

TRANS!ORTUL AERIAN

0tudiile arata ca avionul este folosit ca mijloc de deplasare in proportie de 73 pe

distante intre $333 si 4333 (m si in proportie de $33 pe distante ce depasesc 4333 (m.

rogresele transporturilor aeriene au condus la cresterea vitezei acestora" la

inmultirealiniilor de transport" la cresterea frecventei zborurilor" marirea capacitatii de

transport etc.

Avantaje#- reducerea duratei calatoriei- cresterea gradului de confort- siguranta transportului- posibilitatea de a calatori pe cele mai variate curse si la distante foarte mari

ezavantaje#

- dependenta de conditiile meteo- costurile relativ mari- investitiile foarte mari pentru construirea si e%ploatarea acestora- imbarcarea si debarcarea turistilor se face in afara localitatilor" ind necesar un

mijloc de transport pentru transferul turistilor la hotel

TRANS!ORTURILE NAVALE


24/45


25/45


26/45


27/45


28/45


29/45

"UNCTIILE MANAGEMENTULUI TURISTIC

1( "unctia e #reviziune-#lani4care

Aceasta functie este foarte importanta in ceea ce priveste previzionarea si

planicarea intr-o organizatie insa este neglijata deoarece aplicarea ei necesita

eforturi mari iar incertitudinea este componenta principala.

)n management ecient incepe intotdeauna cu planicarea adica cu

stabilirea obiectivelor" a planurilor si a programelor de actiune. Absenta previziunii

conduce la doua tipuri de probleme# prima ar con/uzia in munca deoarece

angajatii trebuie sa stie ceea ce managerul asteapta de la ei iar a doua problema

este ca an&a$atii #ot sa isi realizeze #ro#riile viziuni ce nu sunt in

concordanta cu cele ale organizatiei" riscand astfel atingerea obiectivelor

organizatiei.

/n conditiile economiei in tranzitie functia de previziune poate afectata maiales din cauza constrangerilor legate de capital" avand ca efect scurtarea planului

de previziune si modicarea previziunii.

reziviunea-planicarea reprezinta munca pe care managerii si angajatii o

realizeaza pentru a vizualiza viitorul intr-un mod concret si pentru indeplinirea

scopurilor organizatiei intr-o anumita perioada. 1a e%emplu avem ospatarul care

nu isi planica riguros deplasarile dintre sala de servire si bucatarie isi va irosi

doua resurse importante timpul si energia!. )n alt e%emplu il reprezinta un

restaurant care se confrunta cu epuizarea stocurilor pentru diverse materii prime

din cauza previziunilor necorespunzatoare risca pierderea unor clienti prezenti si

potentiali dar afecteaza si imaginea restaurantului.

'( "unctia e ecizie

ecizia reprezinta practic functia de comanda" o functie esentiala pentru

managementul unei rme. a este cu atat mai importanta pentru rmele mici si

mijlocii" deciziile necorespunzatoare pot afecta denitiv sansele de supravietuire

ale rmelor mici si mijlocii. /n cazul in care managementul este unipersonalintreprinzatorul se va confrunta cu o intreaga gama de decizii referitoare la toate

aspectele activitatii rmei si va detine un rol multifunctional.

/n cadrul rmelor mai mari" pentru un management ecient" atunci cand se

iau decizii importante" se poate apela la serviciile de consultanta" imbunatatindu-

se astfel managementul rmei si se reduce sentimentul de izolare cu care se

confrunta intreprinzatorul im procesul de luare a unei decizii.


30/45


31/45

>unctia de decizie este una prioritara pentru un management de calitate iar

deciziile trebuiesc fundamentate stiintic prin folosirea metodelor" tehnicilor si

instrumentelor moderne pentru luarea acestor decizii.

,( "unctia e cooronare si antrenare

Aceasta functie poate denita ca un proces de in*uentare a indivizilor

incat acestia vor antrenati in procesul de denire a obiectivelor grupului.

Aceasta functie reprezinta un domeniu important pentru manageri care ii ajuta sa

inteleaga si sa foloseasca mai bine cea mai importanta resursa a organizatiei"

adica resursa umana.

/n rmele mici si mijlocii o functie de coordonare bina pusa in aplicare ofera

conditii mai bune de implicare a lucratorilor si de stabilire a unor relatii mai

armonioase intre acestia. Tot in aceste rme ar trebui sa se acorde o atentie

sportita relatiilor umane si satisfactii in munca asa cum se realizeaza in rmele

mari.

Sursele motivatiei & motivatia este un element important in rmele mici si

mijlocii care dispun de resurse limitate si care trebuie sa se bazeze pe factorul

uman pentru a competitivi. >irmele trebuie sa isi creeze propriul sistem

motivational" cum ar securitatea la locul de munca" marirea salariilor" aprecierea

efortului individual" comunicarea obiectivelor intreprinderii" participarea

angajatilor la formularea obiectivelor" crearea unui sistem corespunzator de

recompense si sanctiuni si nu in ultimul rand valoricarea aptitudinilor angajatilor.

)n alt aspect important ar crearea in randul angajatilor a unui respect fata de

manager" fata de rma" pe baza unor relatii deschise" bazate pe incredere" pe

abilitatile de a-i asculta pe ceilalti" de a-i intelege si de a comunica propriile idei

clar si convingator. /n momentul in care angajatii au o anumita performanta

aceasta trebuie stimulata si rasplatita.

/n cadrul industriei ospitalitatii problematica satisfactiei si a unei atitudini

favorabile fata de munca are o mai mare importanta decat in alte tipuri de

organizatii. 1lientul nu face nicio diferenta intre serviciul zic si modul in care

acesta este realizat iar persoanele doresc sa munceasca in acest sector ar trebuisa aiba drept calitati amabilitatea si usurinta de a comunica cu oamenii. )n

angajat dicil a*at intr-o pozitie importanta in rma poate sa creeze o stare de

tensiune iar aceasta stare sa e transmisa clientului.


32/45

0( "unctia e control si evaluare

1ontrolul reprezinta activitatea prin care managerii compara performantele

obtinute de subalterni cu standardele propuse" descopera si analizeaza diferentele

intre oameni dar si initiaza actiuni de corectare. Obiectivele obtinute in etapa de

planicare nu au niciun sens economic fara a cuantica performantele obtinute.

1aracteristicile sistemelor de control in industria ospitalitatii sunt#

a( Continuitateaadica corelarea datelor si depozitarea acestora in sensul

ca daca unele activitati sunt inadecvate ele vor analizate" luate masuri

inainte ca pierderea sa e prea mare. 1ontrolul trebuie sa aiba o latura

constructiva si sa se asigure o corectare ecienta. 1ontrolul se refera atat

la costurile muncii dar si la dezvoltarea potentialului uman si a

satisfactiei in munca. Acest lucru presupune ca ecare angajat sa-si

cunoasca bine sa postului si atributiile pe care trebuie sa le

indeplineasca. Angajatul trebuie sa e orientat spre evidentierea

punctelor tari dar sa-si recunoasca si punctele slabe si sa doreasca

imbunatatirea acestora etc.

MANAGEMENTUL +OTELIER

/ndustria cazarii are o importanta sociala si economica deosebita pentru

societatea contemporana. /n multe din tarile dezvoltate" receptoare de turisti"

numarul celor care au beneciat de pe urma serviciilor de cazare pe parcursul

unui an depaseste populatia totala a unei tari. )nele studii au indicat faptul ca

pentru o suma de bani cheltuita depentru cazare turisti e%ista un triplu al acestei

sume cheltuit pentru alte bunuri si servicii de catre acesta.

Botelul este structura de primire amenajata in cladiri sau corpuri de cladiri

care pune la dispozitia turistilor camere simple" apartamente sau garsoniere

dotate corespunzator si asigura prestari de servicii si spatii de alimentatie publica

in incinta hotelului. 0erviciile de cazare vizeaza crearea conditiilor si confortului

pentru adapostirea si odihna clientilor. /ndustria hoteliera s-a imbunatatit cu

numeroase alte servicii pentru a satisface in plus clientul respectiv.


33/45

+a inceput e%istenta hotelului a fost legata de efectuarea unor deplasari in

alte scopuri decat cele turistice"treptat insa dezvoltarea circulatiei turistice atrage

dupa sine si dezvoltarea industriei hoteliere. /n prezent ,3 din spatiile de

alimentatie publica se gasesc in incinta hotelului dar si amplasate in zone de

interes turistic.

0erviciul de cazare" alaturi de cel de transport" alimentatie publica si

agrement reprezinta prestatiile de baza solicitate de turist pe durata sejurului.

1ontinutul acestui serviciu este determinat de faptul ca obiectivul de cazare

indeplineste pentru turisti rolul de domiciliu temporar si de aici functionalitatea sa

comple%a.

in punct de vedere al celor care il folosesc" hotelul este o institutie

comerciala de ospitalitate care isi ofera serviciile si facilitatile spre vanzare.

1onceptul de hotel surprinde urmatoarele elemente#

a( Am#lasarea" adica incadrarea hotelului intr-un anumit mediu geograc si

anume statiune turistica" oras" apropierea unei cai de comunicatii etc.( "acilitatile cuprind spatii de cazare" restaurante" barurui" sali de conferinte"

spatii de agrement etc.c( Serviciile sunt practic oferite turistilor prin intermediul facilitatilor de care

dispune hotelul. 0tilul si calitatea lor in*uenteaza ecienta hotelului( Ima&inea reprezinta modul in care hotelul este privit si receptat de catre

clientii actuali si potentialie( !retul e%primavaloarea data de hotel serviciilor sale tinand cont de

amplasare" facilitati" servicii" imagine si satisfactia clientilor din aceste

elemente

TI!URI )E UNITATI )E CA*ARE

1( +oteluri #entru con/erinte6 con&rese si intalniri e a/aceri

Aceste hoteluri trebuie sa dispuna de sali de receptie" de conferinta cu

infrastructura necesara" restaurante" magazinesi alte unitati prestatoare deservicii. Aceste tipuri de hoteluri sunt intalnite de obicei in marile capitale. >iecare

compartiment al hotelului trebuie sa e foarte bine specializat si sa ofere servicii

prompte. /n general aceste hoteluri sunt considerate drept unele dintre cele mai

perfectionate unitati din industria de cazare.

'( +oteluri #entru oi7na 8resort 7otels9


34/45

Atractia principala a acestui tip de hotel este posibilitatea de a oferi rela%are

sau posibilitatea de participare la activitati recreative side agrement. )neori

acestea sunt solicitate si pentru turismul de afaceri datorita amplasarilor in zone

foarte atractive. ?itmul oferirii serviciilor este mai lent iar atmosfera mai

rela%anta. /n general activitatea acestor tipuri de unitati este sezoniera"

managementul hotelurilor confruntandu-se cu problema sezonalitatii.

,( Unitatile e cazare cu #returi com#etitive meii si scazute

6umarul acestora a crescut in ultimul timp" ele raspunzand nevoii de a oferi

cazare la preturi mici si facilitati de baza pentru turisti. )nele lanturi

internationale" cum ar ?amada /nn sau Bolida; /nn" au crescut rapid prinfranchiseing. ersoanele care vor sa lucreze in cadrul acestor hoteluri vor plati

dreptul de franchiseing" beneciind in schimb de o marca bine-cunoscuta si

e%perienta manageriala" publicitate la nivel national si international precum si un

sistem de rezervari centralizat. Alte lanturi hoteliere cum ar Marriot" Bilton

raspund acestor nevoi" promovand servicii de cazare de calitate buna la pretul cel

mai scazut.

/n acest tip de unitati" datorita dimensiunilor lor mai mici" se poate practica

un management mai ecient fata de hotelurile de odihna sau pentru conferinte.

Tot in aceasta categorie intra si hotelurile din zonele suburbane" cele dinapropierea aeroporturilor si hotelurile pentru tineret care asigura servicii de cazare

la preturi minime dar si facilitatile sunt minime. +a nivelul turismului mondial mai

nou se aplica 5 concepte de cazare#

$. )nitati de cazare de tip 8bed and brea(fact9 bCb! & ofera cazare si mic

dejun2. )nitati de cazare de tip 8all suite hotels9 & hoteluri cu apartamente si

garsoniere5. Boteluri care ofera servicii de geriatrie intinerire!

Unitati e cazare e ti# e an rea:/at 8;9 & sunt foarte populare

in Anglia" /rlanda" uropa Ociidentala" 0.).A." 1anada. Multe dintre ele ofera

cazare intr-o casa privata sau intr-o mica cabana unde turistul este tratat mai mult

ca un oaspete decat ca o sursa de venituri. Dazda trebuie sa detina camere

confortabile" cu bai separate si o camera de zi cu dimensiuni mari iar proprietarul

trebuie sa creeze o atmosfera generala placuta pentru turisti.


35/45

Unitati e cazare e ti#


36/45

CRITERII )E CLASI"ICARE ALE O.IECTIVELOR )E CA*ARE

/n practica internationala se cunosc mai multe criterii de clasicare a

obiectivelor de cazare.

1( )u#a structura retelei e cazare - pot distinse forme de cazare de

baza hoteluri" moteluri" hanuri! si forme complementare decazarecamping" sat de vacanta" sat turistic! care au caracter sezonier

'( )u#a cate&oria e con/ort a oiectivelor e cazare si alimentatie >

unitatile de cazare se clasica dupa caracteristicile constructive" calitatea si

comple%itatea dotarilor" instalatiilor si serviciilor pe care le ofera. 0patiile de

alimentatie din incinta hotelurilor se clasica o data cu acestea dupa criterii

specice" trebuind sa e%iste o corelatie intre confortul celor doua activitati.

1ele doua clasicari au elemente comune" si anume urmaresc gruparea

unitatilor in diferite categorii in functie de conditiile de confort apropiate

obiectivelor turistice. eterminarea conditiilor de confort ale obiectivelor decazare reprezinta o problema esentiala in dezvoltarea retelei de cazare pe plan

national" regional sau chiar local. Managerii rmelor turistice urmaresc

respectarea unor ponderi a diferitelor categorii de confort din totalul capacitatilor

de cazare si de alimentatie pentru a adapta cea mai buna oferta turistica conform

cu cererea clientelei potentiale interne sau internationale.

,( In/unctie e #erioaa 8#ermanenta sau sezoniera9 > in categoria

sezoniera se observa sejururi mai mici in comparatie cu cele cu activitate

permanenta.

0( In /unctie e urata se$urului > sejur de tranzit" de obicei scurt si serefera la hotelurile amplasate in apropierea garilor" aeroporturilor" porturilor

etc. Al doilea tip de sejur" cel indelungat" specic hotelurilor din statiunile

turistice" de tratament balneomedical si altele. A treia categorie" cele mi%te"

le imbina pe cele doua amintite.2( In /unctie e anumite caracteristici specice ale obiectivelor si care

servesc e%clusivdiferite tipuri de turism%o Motelul s-a dezvoltat in urma turismului automobilistic

o Rotelurile sunt moteluri rulante utilizate in formele de turism de

circuit in care autocarele cu amenajari speciale permit transformarea

fotoliilor in cusete pentru odihna turistiloro "lotelul *oating boat hotels! sunt acele pontoane plutitoare

o +i#omotelul pentru circuitele itinerante speciale din zonele rurale

unde rulotele sunt trase de cai iar turistul preia in scop de agrement

functia de vizitiuo Matelul automatic hotel! in care automatizarea este e%tinsa la

ma%im" ceea ce permite importante economii in forta de munca.o Com#lexe turistice cu baze proprii de tratament balneomedicale


37/45

3( In /unctie e am#lasareo Obiective in zone de litoral

o /n zona de munte

o Eone rurale

o

Eone urbaneo e mari artere de circulatie

5( )u#a ca#acitatea e #rimire a oiectivelor e cazareo Mici

o Mijlocii

o Mari - in ultimul timp se doreste realizarea unor obiective turistice de

dimensiuni cat mai mari a caror capacitate de cazare sa depaseasca

$333 de locuri Turcia" Drecia" 0pania!


38/45


39/45


40/45


41/45


42/45


43/45


44/45


45/45

CURS- Economia Si Managementul Turismului

Documents

Transcript of CURS- Economia Si Managementul Turismului