LUCRARE LA

ECONOMIA TURISMULUI

VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC

AL JUDETULUI BRASOV

Nume : Nedelcu Narcisa Stefania Facultate : Comert

Grupa : 371 An : II , ID

Profesor : Minciu Rodica

1

Cuprins 1. Localizarea si caracterizarea zonei................................32. Prezentarea potentialului turistic al judetului..............43. Analiza infrastructurii generale si specifice....................4. Analiza circulatiei turistice.............................................5. Propuneri de valorificare a potentialului turistic din judetul Brasov....................................................................6.Bibliografie...................................................................

2

1. Localizarea si caracterizarea zonei

Situat în partea centrală a țării , pe cursul mijlociu al râului Olt, în interiorul arcului

Carpatic și deținând 2,3% din suprafața țării (5351 km2), județul Brașov se învecinează cu

opt județe. La est se mărginește cu județul Covasna, în sud-est cu judetul Buzau, în sud cu

județele Prahova, Dâmbovița și Argeș, la vest cu județul Sibiu, iar în nord cu județele

Mureș și Harghita.

Relieful județului este accidentat și crește în altitudine de la nord spre sud. La nord

se află Depresiunea Făgărașului și Depresiunea Brașov, despărțite de către culmile scunde

ale Munților Perșani, iar la nord-vest se întinde o parte din Podișul Târnavelor. Spre sud se

înalță versantul nordic al Făgărașului, care depășește în unele locuri 2000m altitudine,

Munții Bucegi, Piatra Craiului, Postăvaru, Piatra Mare, Munții Ciucaș și o parte din Munții

Întorsura Buzăului.

In anul 2009 , peste 43% din numărul total de întreprinderi active din judeţul

Braşov au avut ca activitate principală serviciile. Cel mai mare număr mediu de salariaţi s-a

înregistrat în industrie (33,9%) . In judeţ sunt concentrate 29,7% din unităţile locale active

ale regiunii Centru. Acestea au realizat 30,7% din cifra de afaceri a regiunii în anul 2009.

Intreprinderile din industrie au deţinut cea mai mare pondere în ceea ce priveşte numărul de

salariaţi (33,9%), urmate de cele din servicii (31,5%).

Judeţul Braşov deţine primul loc în cadrul Regiunii Centru din punct de vedere al

cifrei de afaceri totale (30,7%), urmat de judeţul Mureş (22,1%), Sibiu (21,8%),Alba

(10,7%), Harghita (8,7%) şi Covasna (6,0%) (anul 2009). În acelasi an, în cadrul Regiunii

Centru, judeţul ocupă locul 1 după numărul mediu de salariaţi cu o pondere 29,1%, urmat

de Sibiu cu 20,4%, Mureş 20,0%, etc.

In judetul Brasov ,in luna ianuarie a anului 2009 , rata somajului a fost sub

procentul inregistrat la nivel national(4,9%) si anume de 4,8 %.

In Brasov exista o retea vasta de transport, calatorii putand opta pentru autobuz,

troleibuz sau taxi.In oras se poate ajunge cu trenul (exista numeroase tronsoane catre

diferite orase din tara si din Europa ) sau cu masina (drumuri nationale-DN1, drumul

european E60 , sosele internationale-E574 , ) . In 2004 au inceput lucrarile la Autostrada

3

Transilvania, pe ruta Bucuresti - Budapesta, care va prelua mare parte din traficul auto

desfășurat în estul Uniunii Europene. De asemenea ,in 2012 va fi finalizat, la Ghimbav, un

aeroport international care va deservi Brasovul. In situatii de urgenta se foloseste o pista

pentru avionete existenta deja acolo.

Harta judetului Brasov

2. Prezentarea potentialului turistic al judetului

Potentialul turistic al unui teritoriu poate fi definit ,la modul general , prin

ansamblul elementelor ce se constituie ca atractii turistice si care se preteaza unei amenajari

pentru vizitare si primirea calatorilor.

Potentialul turistic se imparte in doua categorii principale : natural si antropic.

Potentialul turistic natural cuprinde ansamblul conditiilor pe care le ofera cadrul

natural ,prin componentele sale –relief ,clima ,hidrografie , vegetatie ,fauna ,monumente

naturale ,rezervatii- ,pentru petrecerea vacantei si respectiv atragerea unor fluxuri

turistice .Fiecare dintre componentele mentionate isi exercita influenta asupra activitatii

4

turistice printr-o serie de aspecte specifice ,determinand ,la randul lor ,forme particulare de

manifestare a turismului.

Cea de-a doua mare categorie ,potentialul turistic antropic reuneste creatiile omului

de-a lungul timpului ,concretizate in elemente de cultura ,istorie, arta si civilizatie ,tehnico-

economice si socio-demografice care,prin caracteristicile lor atrag fluxurile de turisti.

Relieful județului este accidentat și crește în altitudine de la nord spre sud. La nord

se află Depresiunea Făgărașului și Depresiunea Brașov, despărțite de către culmile scunde

ale Munților Perșani, iar la nord-vest se întinde o parte din Podișul Târnavelor. Spre sud se

înalță versantul nordic al Făgărașului, care depășește în unele locuri 2000m altitudine,

Munții Bucegi, Piatra Craiului, Postăvaru, Piatra Mare, Munții Ciucaș și o parte din Munții

Întorsura Buzăului.

Cel mai important râu este Oltul, care străbate județul pe o distanță de 210 km. Pe

parcurs primește: Baraoltul, Vârghișul, Aita, Homorodul Vechi, Valea Mare, Râul Negru,

Timișul, Bârsa, Ghimbășelul, Șinca, Sâmbăta, Vulcănița, Sebeșul, Berivoiul, Breaza,

Viștea și Rodbavul. În categoria apelor stătătoare se înscriu lacurile glaciare din Munții

Făgăraș (Urlea, Podragul) și cele antropice pentru alimentarea cu apă potabilă a

localităților.

Clima județului este temperat-continentală, mai precis caracterizată de nota de

tranziție între clima temperată de tip oceanic și cea temperată de tip continental; mai umedă

și răcoroasă în zonele montane, cu precipitații relativ reduse și temperaturi ușor scăzute în

zonele mai joase. Pe vârful Omul se înregistrează cea mai joasă temperatură medie anuală

(-2,6 oC) și cea mai ridicată medie de precipitații anuale din țară (1.346 mm). Temperatura

medie anuală în județ este de 8 oC. Temperatura minimă absolută pe țară a fost înregistrată

la 25 ianuarie 1942 în localitatea Bod (-38,5 oC). Vânturile nu prea străbat depresiunile, dar

pe culmile munților ajung chiar și la 25-30 m/s. Vânturile de vest aduc ploi, iar cele dinspre

nord și nord-est concură la păstrarea timpului frumos.

Fauna este foarte variată, grație multitudinii biotipurilor întâlnite din v. Oltului pâna

pe crestele muntoase. Dacă în mlaștinile eutrofe ale Tarii Bârsei se întâlnesc numeroase

specii interesante, unele relicte glaciare, ecosistemele xerofite de pe Tâmpa sau Dealul

Cetatii sunt populate de numeroase specii de ichneumonide, etc. Apele de munte și de șes

sunt populate de specii diferite de pești (păstravi, lipan, mreana, etc.) iar în sistemele cu

5

exces de umezeala, ca si în paduri, abundă specii de amfibieni, reptile, păsări (șorecarul

comun, șorecarul încaltat, barza albă, barza neagră, vânturei, hereți, potârnichi, acvile,

cocoșul de munte, prundărișul de piatră) și mamifere (capra neagră, ursul, căpriorul,

mistrețul, râsul, etc).

Muntele Tâmpa este declarat rezervație naturală (203,4 ha) care protejează câteva

specii de plante rare și endemice. Spre exemplu, pe versantul sudic există mici suprafațe cu

vegetație de stepă.

Exista de asemenea ,numeroase monumente ale naturii : Rezervația Naturală Tâmpa

(singura din lume aflată in centrul unui oraș) , Munții Făgăraș , Tigăile din Munții Ciucaș ,

Parcul Național Piatra Craiului , Poiana Narciselor de la Dumbrava Vadului, (rezervație

naturală) , Peștera Comăna , Mlaștina Hărmanului , Peștera Bârlogul Ursului , Peștera

Valea Cetății , Peștera Liliecilor de la Peștera, comuna Moieciu , Cheile

Zărneștilor ,Cheile Gradistei , Vulcanii noroioși de la Băile Homorod , Muntele

Postăvaru ,Cascada Tamina și Canionul Șapte Scări din Masivul Piatra Mare , Cheile

Dopca , Turbăria de la Mândra, (Rezervație naturală) ,etc.

Printe elementele antropice , gasim vestigii istorice si monumente de arta si cultura

importante : Bastionul Tesatorilor ,Poarta Ecaterina , Strada Sforii ,Canalul si Bastionul

Graft ,Turnul Lemnarului ,Poarta Schei ,Turnul Alb,Turnul Negru ,Cetatea Brasov ,Cetatea

Fagaras (Mihai Viteazu a locuit aici ), Cetatea Feldioara , castrul roman de la Cumidava

(Rasnov), Cetatea Cohal (Rupea), cetatea de la Breaza, cetatea de la Codlea, Casa Sfatului (

turnul de 58 m inaltime al cladirii domina centrul orasului), Biserica Neagra(numele

provine de la zidurile sale innegrite in urma marelui incendiu din 1689) ,Biserica

Bartolomeu (cel mai vechi monument architectural din Brasov) ,Biserica Sf.Nicolae,

Biserica Sf.Nicolae din Fagaras (ridicata de Constantin Brancoveanu), Manastirea Sambata

de Sus (ctitoria lui Constantin Brancoveanu),etc.

De asemenea ,cunoscut in intreaga lume este si castelul Bran - construit in 1377 -

1382 pe o stanca de 60 m, avand rol militar si administrativ. Este sociat cu mitul contelui

Dracula. Alte castele existente in judetul Brasov : Haller (Hoghiz, 1553), Racos (1625),

Sambata de Sus (20 km de Fagaras, ridicat de Constantin Brancoveanu), Sambata de Jos

(construit de baronul Bruckenthal in 1770).

6

Judetul Brasov a reprezentat, de secole, unul dintre cele mai importante, puternice si

infloritoare judete din tara. Datorita pozitiei geografice privilegiate si a infrastructurii sale

de astazi, el permite dezvoltarea multor activitati economice, culturale si sportive.

Putine judete ale Romaniei au o imbinare atat de armonioasa a potentialului natural

turistic cu valorile culturale si istorice. Valorificarea elementelor atractive ale cadrului

natural s-a facut diferentiat, in functie de apropierea si posibilitatile de acces fata de

principalele centre de interes turistic.

Datorita potentialului geografic turistii veniti in judetul Brasov pot practica

activitati sportive atat vara cat si iarna. Astfel, doua statiuni turistice importante (Poiana

Brasov, Predeal) ofera turistilor o gama larga de sporturi practicabile iarna sau vara. Dintre

acestea putem mentiona ski-ul, snowboard-ul, inotul, tenis de camp, alpinism etc.Poiana

Brasov, situata la poalele versantului de nord al Postavarului, detine cea mai densa si mai

moderna dotare turistica montana din tara noastra: de la primul hotel modern construit

(Hotelul Sporturilor) la noile hoteluri de doua ,trei ,patru si cinci stele, cu piscina, sali de

spectacole si conferinte, debarcader, centru de echitatie, baze sportive si stana turistica.

Doua linii de telecabina si una de telegondola asigura accesul turistilor - si iarna al

schiorilor - spre culmile Postavarului, la care se adauga, sezonier, mai multe linii de

teleschi.

Masivul invecinat, Piatra Mare, cu frumoasele cascade Sapte Scari, Tamina si

Pestera de Gheata, dispune numai de cabane periferice: Dambu Morii, Susai si Campingul

Darste. Versantul nordic al Bucegilor prezinta cele mai atractive peisaje de pe teritoriul

judetului Brasov: spectaculoasele vai glaciare: Gaura, Malaiesti, Tiganesti, Clincea,

turnurile varfului Scara si Brana Caprelor. Singura cabana care sta la dispozitia turistilor

este Diham, la care se adauga refugiile Scara, Malaiesti si cateva case de vanatoare.

Intre Muntii Bucegi si Postavaru se afla platforma Predealului, cu orasul statiune

turistica situat la altitudinea de 1038 m si numeroase hoteluri si pensiuni turistice, partiile

de schi de la Clabucet si cabanele Trei Brazi, Poiana Secuilor, Clabucet si Garbova - in

muntii din apropiere.

Turistii interesati de cultura etnografie si folclor au suficiente motive de multumire

vizitand centrele etnografice ale judetului Brasov. Astfel traditiile si obiceiurile

multiseculare se pastreaza si in zilele noastre. In diferite puncte turistice descoperim muzee

7

etnografice. La Brasov poate fi vizitat Muzeul Etnografic, la Ungra exista Muzeul Satesc

de Etnografie si Istorie.

In acelasi context sunteti invitati la Centrul de Ceramica Romaneasca de la Tohanu

Nou , iar in Comana, la Muzeul Satesc se face o prezentare a traditiilor si obiceiurile Tarii

Fagarasului. Tot aici anual are loc un festival folcloric. Traditii, obiceiuri si folclor exista si

in zona etno folclorica de la Rupea.

Traditii populare intalnim si in  Ghimbav (nunta la romani si carnavalurile sasesti)

la Apata (impuscatul cocosului si Farsangul) si Feldioara (Dardaica).

Traditii si obiceiuri brasovene: Borita, joc asemanator calusarilor in Tara Barsei

practicat de ceangai, Junii Brasovului, dansuri ce au apartenenta timpurilor stravechi cum

ar fi Brasoveanca, Sarbatoarea Florilor de la Bunesti, Ceata Feciorilor de la Maierus,

Dansul Fetelor de la Crihalma, Balul Penasilor de la Harman, Sarbatoarea Socoverzilor de

la Holbav si obiceiul intitulat Plugaru de la Vad (langa Sercaia).

In mod cert, turistii ce  indragesc etnografia si folclorul brasovean au la dispozitie

diverse locuri  ce prezinta traditii si obiceiuri multiseculare,cu folclor autentic ce poate fi

ascultat in direct in cadrul festivalelor folclorice ce au loc anual in diferite centre culturale

ale Tarilor  Barsei si Fagarasului.

Judetul Brasov dispune  de foarte multe  puncte  de interes general  ce nu au fost

incluse in paginile de fata ele fiind insa recunoscute de turistii ce calatoresc in judet intr-un

numar mare. De aceea si  listele cu oferte cazare si campare a turistilor  sunt numeroase si

cuprind toate modalitatile: hoteluri, pensiuni, vile, cabane, case de vacanta, campinguri,

hanuri si cazare la particulari.

Pentru a accede pe soselele ce starbat meleagurile brasovene puteti folosi

urmatoarele cai rutiere: DN1, DN1A, DN1E, DN10, DN11, DN13, DN73 si DN73A si

DN73A.

Pe calea ferata aveti la dispozitie tronsoanele feroviare Brasov-Codlea-Fagaras-spre

Sibiu, Brasov-Predeal-spre Bucuresti, Brasov-Zarnesti, Brasov-Feldioara-Rupea -spre

Sighisoara .

In plus administratia locala a municipiului Brasov face eforturi pentru ca orasul sa

aiba in viitorul apropiat si un modern aeroport,lucru ce va duce la marirea afluxului de

turisti spre obiectivele de interes brasovene.

8

Între cele mai importante realizări ale unei civilizaţii, podurile sînt construcţii

deosebite. Dincolo de funcţia lor practică, aceea de a străbate distanţele pe deasupra apelor,

podurile înglobează artă şi ştiinţă, iar pentru realizarea lor, arhitecţii şi inginerii şi-au pus în

joc priceperea şi originalitatea. Nu avem poduri de talia celor de la Cernavodă, nici poduri

romantice, cum e cel din inima Sibiului, dar cel puţin unul dintre podurile Braşovului poate

fi considerat o minune inginerească. Podul de la Hoghiz, este cel mai lung si cel mai inalt

pod din cele 99 ale judeţului.

Judetul Brasov este compus din 4 municipii(Brasov, Codlea ,Fagaras si Sacele) , 6

orase(Ghimbav ,Rasnov ,Rupea ,Victoria Zarnesti ,Predeal ) si 48 de

comune(Bod ,Bran ,Cristian ,Dumbravita ,Moieciu ,Sambata de

Sus ,Sercaia ,Tarlungeni ,Vulcan ,etc.), dominand populatia urbana.

3. Analiza infrastructurii generale si specifice

In teorie si practica de specialitate exista mai multe modalitati de structurare a

componentelor bazei tehnico-materiale a turismului .Cea mai importanta si frecvent

utilizata clasificare foloseste drept criteriu destinatia principala si delimiteaza doua mari

categorii :baza tehnico-materiala specific turistica si baza tehnico-materiala

generala(infrastructura ).

În ansamblul mişcării turistice din România, judeţul Braşov ocupă locul II (după

judeţul Constanţa), constituind cea mai importantă şi frecventată zonă sub aspectul

turismului cu caracter montan, concentrând totodată o mare diversitate de obiective

turistice. La 31iulie 2008 ,Judeţul Braşov dispunea de 493 structuri de primire turistică cu

9

functiuni de cazare turistica din care 66 hoteluri si moteluri, 45 vile turistice si

bungalorui,14 cabane turistice , 153 pensiuni turistice urbane, 206 pensiuni turistice

rurale,2 campinguri si unitati tip casuta ,1 tabara elevi si prescolari ,2 sate de vacanta,3

hoteluri pentru tineret.

Capacitatea si activitatea de cazare turistica existenta , in judetul Brasov, in anul

2008 era de 15729 locuri.Cea in functiune era de 4907,8 mii locuri-zile.Sosirile erau de

582,0 mii persoane ,iar innoptarile de 1279,6 mii persoane.Indicele de utilizare neta a

capacitatii in functiune era de 26,1 %.

Structuri de primire cu functie de cazare(reteaua unitatilor de cazare)

2005 2008

Numar unitati/structuri 403 493

Numar locuri 12037 15729

Capacitatea in functiune (locuri-zile) 4219,0 4907,8

Inidice de utilizare neta a capacitatii in

functiune

23,7 26,1

10

In anul 2008, se observa o crestere a numarului unitatilor de cazare fata de anul

2005.Evident ,odata cu aceasta crestere ,se mareste si numarul locurilor de cazare de la 403

la 493.Capacitatea creste cu aproximativ 700 de locuri-zile ,iar indicele de utilizare neta a

capacitatii in functiune inregistreaza o crestere de 2,4 %.Aceste modificari ne conduc la

faptul ca in anul 2008 ,fata de anii precedenti , am fost vizitati de mai multi turisti .

Exista numeroase statiuni turistice in judetul Brasov care merita vizitate. De

exemplu spre statiunea Cheia avem diferite cai de acces : DN1 Bucuresti - Ploiesti (75

km), apoi DN1A Ploiesti - Cheia (70 km) - Brasov; DN1A Brasov - Cheia (50 km); ruta

feroviara Bucuresti - Ploiesti, apoi Ploiesti - Maneciu, de unde drumul continua pe soseua

spre Cheia - Brasov; exista microbuze, care se pot inchiria ,dar si microbuze care circula

din toata tara spre Brasov, de unde se circula apoi cu trenul spre Cheia.

Accesul in depresiunea Intorsura Buzaului se poate face pe doua cai, feroviar pe

linia Brasov - Intorsura Buzaului unde veti avea placerea sa treceti prin cel mai lung tunel

din tara (4369 m), sau pe drumul national 10 Brasov - Buzau care va ofera peisaje de o

frumusete impresionanta.

11

4. Analiza circulatiei turistice

Indicatorii circulatiei turistice sunt : sosirile ,innoptarile , sejurul mediu si densitatea

circulatiei turistice .

Anii Sosiri turisti Innoptari turisti

Nr.sosiri

(mii)

I. de dinamica

cu b. fixa

Nr innoptari

(mii)

I. de dinamica

cu b. fixa

2004 421,8 - 960,8 -

2005 448,1 26,30 1000,3 39,50

2006 484,0 62,20 1054,9 94,10

2007 556,8 135,0 1191,5 230,70

2008 582,0 160,20 1279,6 318,80

Sejurul mediu se calculeaza ca fiind raportul dintre nr innoptarilor si nr sosirilor.

Anii Nr turisti Populatia rezidenta Densitatea circulatiei

2005 448147 595211 0,76

2006 484044 595758 0.82

2007 556816 593928 0,94

2008 581983 596642 0,98

2009 451683 597439 0.76

Anii Sejurul mediu2004 2,272005 2,242006 2,182007 2,142008 2,20

12

Densitatea circulatiei turistice se calculeaza ca raportul dintre nr turisti si nr populatie rezidenta.

5. Propuneri de valorificare a potentialului turistic din judetul Brasov

6.Bibliografie

1.”Economia turismului”-Rodica Minciu , editura Uranus ,Bucuresti ,20052.www.wikipedia.org3.www.director-turism.com4. www.brasov.insse.ro

13