BRIEFING Politicile UE - rezultate pentru cetățeni

EPRS | Serviciul de Cercetare al Parlamentului European Autori: Ionel Zamfir, Martina Prpic și Rosamund Shreeves, împreună cu Alina Dobreva

Serviciul de cercetare pentru deputați PE 628.293 – iunie 2019 RO

Drepturile omului REZUMAT În cei 70 de ani de la adoptarea Declarației universale a drepturilor omului – primul document internațional care stabilea standarde comune de atins pentru toate statele – rolul central și importanța morală, juridică și politică a drepturilor omului pe plan internațional au devenit incontestabile. În pofida progreselor considerabile înregistrate în multe domenii precum recunoașterea, codificarea și punerea în aplicare, drepturile omului au fost însă și ținta unui număr tot mai mare de atacuri. Pe câmpul de luptă sau pe scena politică, drepturile omului sunt în prezent deseori respinse din motive ideologice. Nici UE nu a fost cruțată de reacțiile ostile la care asistăm în zilele noastre. În statele sale membre, un val populist a capacitat unele forțe politice, care pun din ce în ce mai des sub semnul întrebării importanța drepturilor fundamentale ale omului, cum ar fi dreptul la libertatea de exprimare. În aceste vremuri tulburi pentru drepturile omului, sondajele de opinie arată că cetățenii europeni percep drepturile omului ca fiind una dintre cele mai importante valori pentru ei personal și una dintre valorile care reprezintă cel mai bine însăși Uniunea Europeană.

Lăsând în urmă cel de Al Doilea Război Mondial și atrocitățile sale, țările europene erau hotărâte să asigure o pace durabilă, iar Uniunea pe care au creat-o se bazează pe respectarea democrației, a statului de drept și a drepturilor omului, care îi ghidează și modelează legislația și politicile. Printre acțiunile recente întreprinse în UE se numără o nouă legislație privind protecția datelor și accesul la justiție, Pilonul european al drepturilor sociale și inițiative de combatere a inegalității, a discriminării și a discursurilor de incitare la ură. Se recunoaște, de asemenea, faptul că trebuie depuse mai multe eforturi pentru a finaliza cadrul juridic vizând combaterea discriminării și pentru a consolida mecanismele interne de apărare a statului de drept. În plus, drepturile omului reprezintă un obiectiv general al acțiunii externe a UE. UE își menține cu fermitate angajamentul în ceea ce privește promovarea drepturilor omului, astfel cum sunt consacrate în tratatele internaționale, în relațiile sale cu țările terțe și cu alte instituții regionale și globale multilaterale. În timpul ultimului mandat al Parlamentului, UE a aplicat și a aprofundat în mod constant o serie de abordări politice care îi consolidează rolul și imaginea de putere normativă care îi inspiră pe alții prin exemplul său. Menținerea și consolidarea acestei politici rămân esențiale pentru păstrarea imaginii și a credibilității UE ca putere normativă, bazată pe valori și având capacitatea de a acționa într-o perioadă în care principiul multilateralismului este din ce în ce mai contestat.

Acest document este o actualizare a unui briefing anterior, publicat înaintea alegerilor europene din 2019.

În acest briefing

Situația actuală Așteptările publicului în ceea ce privește

implicarea UE Cadrul UE Realizări în legislatura 2014-2019 Potențialul pentru viitor

EPRS | Serviciul de Cercetare al Parlamentului European

2

Situația actuală Drepturile omului sunt valori fundamentale ale întregii comunități internaționale. La peste 70 de ani de la adoptarea Declarației universale a drepturilor omului, primul document internațional cuprinzător privind drepturile omului ce a stabilit standarde comune la care ar trebui să aspire toți membrii ONU, drepturile omului au devenit o piatră de temelie a sistemului internațional și au atins un nivel de recunoaștere aproape universal. Cu toate acestea, rămân multe de făcut în practică pentru ca toți oamenii să se poată bucura de drepturile lor fundamentale.

La nivel mondial, în pofida progreselor înregistrate în ultimele decenii în mai multe domenii, drepturile omului se confruntă cu multiple provocări. Regimurile autoritare tot mai asertive și-au pus amprenta pe drepturile omului, ascunzându-se în spatele unei fațade de legitimitate înșelătoare, limitând libertățile politice și civile fundamentale și hărțuind apărătorii drepturilor omului. Unele state se opun drepturilor omului, deoarece consideră că ele contravin tradițiilor lor religioase și culturale, în pofida faptului că susțin universalitatea. În plus, cele mai violente conflicte civile din ultimii ani, cum ar fi cele din Siria și Irak, au facilitat la comiterea unor atrocități pe scară largă, rezultând în crime împotriva umanității, crime de război și chiar genocid. Numeroase rapoarte indică tendințe negative în ceea ce privește respectarea drepturilor și libertăților la nivel mondial. De exemplu, în 2018, mai multe țări au înregistrat mai degrabă o scădere a egalității în fața legii și a libertății individuale decât o creștere, conform indicelui Raportului V-Dem 2018. Freedom House a constatat, de asemenea, că „drepturile politice și libertățile civile s-au deteriorat în întreaga lume, ajungând în 2017 la cel mai scăzut nivel după mai bine de un deceniu”, iar această tendință a continuat în 2018. Începând din 2013, libertatea presei s-a deteriorat în toate regiunile lumii, cu excepția Asiei, unde a stagnat la un nivel foarte scăzut, potrivit clasamentului mondial al libertății presei întocmit de organizația Reporteri fără frontiere pentru anii 2018 și 2019.

UE însăși se întemeiază pe respectarea drepturilor omului, precum și pe respectarea demnității umane, a libertății, a democrației, a egalității și a statului de drept. Conform criteriilor de la Copenhaga, toate țările candidate la UE trebuie să dispună de instituții stabile care să garanteze respectarea drepturilor omului și statul de drept, dacă vor să se alăture UE. În conformitate cu cadrul UE, majoritatea statelor membre ale UE sunt evaluate pozitiv în ceea ce privește respectarea acestor valori comparativ cu restul lumii. De exemplu, în raportul Freedom House pe 2018, toate statele membre ale UE au fost calificate drept „libere”, deși unele dintre ele au înregistrat regrese în ultima perioadă. Această poziție a statelor membre ale UE este confirmată de indicele democrației 2018 al Economist Intelligence Unit, care include, printre altele, în punctajul său respectarea libertăților civile. Conform indicelui, toate statele membre ale UE sunt fie democrații „depline”, fie democrații „viciate”, dar punctajele tind să se deterioreze față de anul anterior. Alte clasificări, care se concentrează pe drepturi și libertăți specifice, cum ar fi libertatea presei, arată că situația în rândul statele membre ale UE este mult mai variată. Conform indicelui din 2019 al libertății presei la nivel mondial, nouă state membre ale UE se numără printre cele 15 țări aflate în fruntea clasamentului în ceea ce privește libertatea presei. Cu toate acestea, șase state membre se confruntă încă cu probleme semnificative, iar situația dintr-un stat membru al UE, Bulgaria, este clasificată drept „deficitară”. Ascensiunea partidelor populiste în câteva state membre, unele dintre aceste partide atrăgând suporteri prin atacarea minorităților și reducerea drepturilor femeilor, a pus în pericol drepturile fundamentale în UE. Recentele asasinate ale jurnaliștilor în UE reprezintă, de asemenea, o tendință îngrijorătoare, chiar dacă numărul deceselor a scăzut la nivel mondial în 2017 (deși nu și în cazul jurnalistelor, de două ori mai multe dintre ele fiind ucise în 2017 comparativ cu 2016). În plus, dezvoltarea de noi tehnologii a deschis noi căi prin care aceste drepturi pot fi amenințate, atrăgând după sine provocări în ceea ce privește protecția datelor, dar și libertatea de exprimare, fiind necesare contramăsuri în ceea ce privește discursurile de incitare la ură în mediul online și răspândirea de știri false, în vederea asigurării unui echilibru între reducerea acestor practici și protejarea dreptului persoanelor de a se exprima în mod liber. Criza migrației a creat, de asemenea, presiuni semnificative asupra obligațiilor statelor membre în materie de drepturi ale omului.

Drepturile omului

3

Ce s-ar putea face în plus? În fața acestor provocări multiple, potențialul acțiunilor de sprijinire a drepturilor omului în lume este cu atât mai semnificativ. Drepturile omului sunt esențiale pentru asigurarea dezvoltării economice, precum și a democrației și păcii în lume. Puternic înrădăcinată în drepturile universale ale omului, Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a ONU recunoaște legăturile puternice dintre dezvoltarea durabilă și drepturile omului și subliniază necesitatea de a combate discriminarea și a promova egalitatea, în special egalitatea de gen. Deși nu sunt explicit încadrate în limbajul drepturilor, majoritatea obiectivelor subliniate în cadrul obiectivelor de dezvoltare durabilă care urmează să fie realizate până în 2030 sunt strâns legate de drepturile omului. Drepturile omului sunt, de asemenea, esențiale pentru menținerea păcii și prevenirea conflictelor, întrucât încălcările grave ale drepturilor omului se numără adesea printre principalele cauze care conduc la conflicte – fapt recunoscut și în Strategia globală a UE din 2016. Strategia evidențiază, de asemenea, legătura strânsă dintre drepturile omului, democrație și statul de drept, ca diverse fațete ale „societăților reziliente”. Îmbunătățirea coerenței politicii UE privind drepturile omului cu alte politici externe, cum ar fi ajutorul pentru dezvoltare și sprijinul pentru democrație, este, prin urmare, de o importanță crucială.

La nivelul UE, potențialul de acțiune în domeniul drepturilor omului este, de asemenea, semnificativ. UE dispune de o infrastructură a drepturilor fundamentale, care trebuie însă dezvoltată în continuare pentru a aborda provocările vechi și noi deopotrivă. Caracterul eterogen al standardelor privind drepturile omului în rândul statelor membre ale UE, precum și regresele înregistrate în ultimii ani, constituie, de asemenea, un motiv de îngrijorare. UE a adoptat mai multe directive de referință pentru protecția unor aspecte specifice ale drepturilor fundamentale, cum ar fi Directiva privind egalitatea de tratament și Directiva privind drepturile cetățenilor. Printre măsurile suplimentare adoptate de UE s-ar putea număra: acordarea de sprijin pentru o mai bună punere în aplicare a legislației UE existente, adoptarea de noi directive care să acopere lacunele actuale în domeniul protecției care, printre altele, creează o ierarhie artificială a motivelor și finalizarea aderării Uniunii Europene la Convenția europeană a drepturilor omului, care ar permite cetățenilor să sesizeze Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu numai în legătură cu tratamentul din partea statelor membre individuale, ci și din partea UE însăși. Până în prezent, cetățenii puteau să depună plângeri împotriva UE în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, dar această aderare ar conduce la un control extern sporit. Amenințările sistemice la adresa statului de drept din unele state membre ale UE trebuie, de asemenea, abordate într-un cadru UE adecvat și eficace.

EPRS | Serviciul de Cercetare al Parlamentului European

4

Așteptările publicului în ceea ce privește implicarea UE1 Cetățenii europeni percep drepturile omului ca fiind una dintre cele mai importante valori, pentru ei personal, și una dintre valorile care reprezintă cel mai bine însăși Uniunea Europeană. Din lista celor 12 valori menționate de sondajul Eurobarometru Standard 88 din 2017,2 doar valoarea păcii este mai importantă. În medie, 42 % dintre cetățenii europeni menționează drepturile omului ca fiind una dintre cele mai importante valori pentru ei personal și 33 % ca fiind una dintre cele trei valori care reprezintă cel mai bine UE. Cu toate acestea, percepția asupra importanței personale a drepturilor omului variază în mod semnificativ între statele membre. Drepturile omului reprezintă cea mai importantă valoare pentru cei mai mulți cetățeni în Cipru (62 %) și Suedia (60 %) și pentru cei mai puțini în Cehia (32 %), Croația (33 %) și Ungaria (34 %). Chiar dacă este a doua valoare personală cea mai importantă pentru UE în ansamblu, ea se situează pe primul loc în nouă state membre, și anume în Belgia, Cipru, Italia, Lituania, Polonia, Portugalia, România, Spania și Suedia.

Proporția cetățenilor care percep drepturile omului ca fiind una dintre cele trei valori care reprezintă cel mai bine UE variază de la 47 % în Belgia la 21 % în Croația. În șapte state membre, drepturile omului reprezintă valoarea percepută ca fiind cea care caracterizează UE mai bine decât orice altă valoare. Aceste state membre sunt Belgia, Cipru, Irlanda, Letonia, Portugalia, România și Regatul Unit.

Potrivit unui studiu al Centrului de Cercetare Pew din 2016, țările europene au opinii destul de diferite cu privire la importanța promovării drepturilor omului în afara Uniunii Europene. În cadrul unui eșantion de zece state membre ale UE, ponderea persoanelor care consideră că îmbunătățirea drepturilor omului în întreaga lume ar trebui să fie unul dintre cele mai importante obiective de politică externă este cea mai ridicată în Spania (63 %) și cea mai scăzută în Ungaria (17 %).

Figura 1 – Drepturile omului, cea mai importantă valoare personală, per stat membru, în %

Sursă: EPRS, pe baza sondajului Eurobarometru 88.

Figura 2 – Drepturile omului ca valoare care reprezintă cel mai bine Uniunea Europeană, per stat membru, în %

Sursă: EPRS, pe baza sondajului Eurobarometru 88.

Drepturile omului

5

Cadrul UE Cadrul juridic UE a elaborat un cadru pentru protejarea drepturilor fundamentale în cadrul Uniunii și pentru promovarea drepturilor omului în întreaga lume. Astfel cum se menționează în Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), UE este întemeiată pe respectarea drepturilor omului – inclusiv a drepturilor persoanelor aparținând minorităților – a demnității umane, a libertății, a democrației, a egalității și a statului de drept și atât politica sa internă, cât și cea externă sunt ghidate de aceste principii3. În cadrul UE, angajamentele asumate în tratatele constitutive sunt garantate, de asemenea, de Constituțiile naționale și, la nivelul UE, de Carta drepturilor fundamentale, adoptată în 2000, care consacră toate drepturile personale, civice, politice, economice și sociale de care se bucură toate persoanele care trăiesc în UE4. La intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, în 2009, Carta a dobândit o valoare juridică identică cu cea a Tratatelor, ceea ce înseamnă că întreaga legislație a UE trebuie să fie compatibilă cu Tratatele și cu Carta. Drepturile prevăzute în Cartă sunt obligatorii pentru instituțiile și organismele UE, precum și pentru guvernele naționale, care trebuie să le respecte atunci când pun în aplicare legislația UE sau atunci când acționează în cadrul domeniului său de aplicare. În conformitate cu articolul 7 din TUE, instituțiile UE competente pot, de asemenea, să ia măsuri în situațiile în care există un „risc clar de încălcare gravă” a valorilor UE de către un stat membru sau în cazul în care există o încălcare gravă și persistentă a valorilor UE prevăzute la articolul 2 din TUE.

Pentru a proteja și a apăra drepturile fundamentale, UE se angajează să combată discriminarea și poate lua măsuri în acest sens, inclusiv prin adoptarea unei legislații europene împotriva discriminării.5 Au fost adoptate norme la nivelul UE în vederea combaterii discriminării pe motiv de sex, origine etnică și rasială, religie și convingeri, handicap și orientare sexuală, în domenii precum ocuparea forței de muncă. O propunere de directivă orizontală împotriva discriminării ar acoperi motivele de discriminare neabordate încă și ar pune în aplicare principiul egalității de tratament în afara pieței muncii, indiferent de vârstă, handicap, orientare sexuală sau convingeri religioase. Propunerea nu a atins însă deocamdată nivelul de unanimitate necesar în Consiliu.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) de la Luxemburg, care poate fi sesizată de cetățeni, întreprinderi și organizații, joacă un rol important în susținerea acestor drepturi și în garantarea faptului că legislația europeană este interpretată și aplicată identic în fiecare stat membru.

Angajamentele internaționale Cadrul juridic al UE este în concordanță cu legislația internațională privind drepturile omului. Într-adevăr, tratatele angajează UE să respecte dreptul internațional, să promoveze respectarea Cartei Organizației Națiunilor Unite și să adere la Convenția europeană a drepturilor omului (CEDO) a

EPRS | Serviciul de Cercetare al Parlamentului European

6

Consiliului Europei6. UE este parte semnatară a celui mai recent tratat al ONU privind drepturile omului, Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap.

Statele membre ale UE și-au asumat, de asemenea, angajamente individuale substanțiale în cadrul tratatelor și acordurilor internaționale privind drepturile omului, unele dintre ele depășind legislația UE. Toate sunt părți semnatare ale Cartei ONU și a majorității tratatelor sale privind drepturile omului. Ele sunt, de asemenea, părți ale CEDO, ceea ce înseamnă că persoanele fizice pot sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului a Consiliului Europei de la Strasbourg dacă le sunt încălcate drepturile.

Cadrul financiar Promovarea drepturilor fundamentale în interiorul UE

Actualul program principal de finanțare dedicat protecției și promovării drepturilor fundamentale în UE este programul „Drepturi, egalitate și cetățenie”, cu un pachet financiar pentru perioada 2014-2020 de 439 473 000 EUR. Scopul său declarat este de a „contribui la respectarea efectivă, în situații practice, a drepturilor și libertăților cetățenilor, sporindu-le vizibilitatea și asigurând aplicarea mai coerentă a acestora pe întreg teritoriul UE”, de a „promova drepturile copilului” și „principiile nediscriminării [...] și egalității de gen”.

Printre alte programe de finanțare aplicabile pentru protecția și promovarea drepturilor fundamentale în UE se numără fondurile structurale și de investiții europene, în special Fondul social european, care promovează incluziunea socială prin îmbunătățirea accesului la formare și a ratei de participare la piața forței de muncă a femeilor, a tinerilor care părăsesc timpuriu școala, a migranților, a persoanelor de etnie romă, a persoanelor cu handicap și a altor grupuri marginalizate. Programul pentru justiție are scopul de a asigura punerea efectivă în aplicare a legislației UE în materie de justiție civilă și penală. Programul pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI) combate sărăcia și excluziunea socială și promovează locuri de muncă de calitate; Programul „Europa pentru cetățeni”sprijină creșterea gradului de sensibilizare cu privire la UE și la valorilor și istoria sa, iar Fondul pentru azil, migrație și integrare (FAMI) contribuie la atenuarea repercusiunilor crizei migrației.

Promovarea drepturilor omului în lume

Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului, cu o finanțare de 1,33 miliarde EUR în actualul cadru financiar multianual (CFM), asigură finanțare pentru organizațiile societății civile care implementează programe la nivel local sau global în favoarea drepturilor omului. De asemenea, acesta oferă asistență de urgență și granturi directe apărătorilor drepturilor omului aflați în situații de risc. Instrumentul este special conceput astfel încât finanțarea să nu necesite acordul guvernului țării terțe, spre deosebire de alte instrumente financiare externe ale UE. Instrumentul european de vecinătate (IEV) contribuie la promovarea drepturilor omului, a libertăților fundamentale, a statului de drept și a luptei împotriva discriminării. Bugetul său total în cadrul CFM 2014-2020 este de 15,43 miliarde EUR. Instrumentul de cooperare pentru dezvoltare (ICD), cu o finanțare de 19,66 miliarde EUR în actualul CFM, este principalul instrument bugetar al UE pentru finanțarea ajutoarelor acordate țărilor în curs de dezvoltare. Aproape două treimi din bugetul său sunt dedicate programelor geografice, care trebuie să cheltuiască cel puțin 15 % din finanțare în domenii precum drepturile omului, democrația și buna guvernanță.

În afara bugetului UE, Fondul european de dezvoltare (FED) este principalul program care contribuie la sprijinirea drepturilor omului. Lansat în 1959, FED oferă ajutor pentru dezvoltare țărilor din Africa, Caraibe și Pacific și este finanțat prin contribuții voluntare directe din partea statelor membre ale UE, cu 30,5 miliarde EUR în CFM 2014-2020. FED sprijină drepturile omului, fie în mod direct (de exemplu, prin măsuri de sprijinire a egalității de gen), fie în mod indirect, cum ar fi prin promovarea reformei juridice și a consolidării capacităților instituționale.

Drepturile omului

7

Realizări în legislatura 2014-2019 Inițiative politice în cadrul UE Comisia Europeană, Parlamentul și Consiliul au toate rolul de a se asigura că noile legislații și politici ale UE, sau legislațiile existente revizuite, respectă standardele stabilite în Tratate și în Carta drepturilor fundamentale. Un organism specializat al UE, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), a fost înființat în 2007 pentru a colecta și analiza informații privind situația din UE și pentru a identifica domeniile în care pot fi realizate progrese. Unele dintre acțiunile importante întreprinse sunt enumerate în cele ce urmează7

Demnitatea

UE se angajează să prevină și să combată traficul de ființe umane și să asigure protecție victimelor. În decembrie 2017, aceasta și-a intensificat activitatea pe care o desfășura deja pe baza Directivei sale împotriva traficului de persoane și a Strategiei UE pentru perioada 2012-2016 în vederea eradicării traficului de persoane. Printre priorități se numără asigurarea unui acces mai bun la asistență pentru victime și perturbarea lanțurilor de trafic. În perioada 2004-2015, UE a finanțat 321 de proiecte în 26 de țări ale UE, concentrându-se pe combaterea exploatării forței de muncă, a traficului de copii și a exploatării sexuale.

Libertățile

Începând cu 25 mai 2018, noile norme ale UE au asigurat protecția datelor cu caracter personal pe întregul teritoriu al Uniunii Europene și atunci când acestea sunt transferate în afara UE. De asemenea, aceste norme le oferă cetățenilor europeni dreptul de a cunoaște modul în care sunt colectate datele lor cu caracter personal și dacă acestea au fost divulgate sau furate. În temeiul „dreptului de a fi uitat”, datele cu caracter personal trebuie șterse la cerere, în cazul în care nu există motive întemeiate pentru ca o întreprindere să le păstreze. CJUE a statuat deja, în Hotărârea Schrems din 2015, că drepturile la viața privată prevăzute de Cartă trebuie să se aplice tuturor transferurilor transatlantice de date, iar activiștii pentru protecția vieții private au utilizat noua legislație a UE privind protecția datelor pentru a formula noi acțiuni privind protecția datelor.

Egalitatea și nediscriminarea

Indicele UE privind egalitatea de gen arată că, deși s-au înregistrat progrese, egalitatea dintre femei și bărbați este departe de a fi realizată. În perioada 2016-2019, UE a urmărit cinci priorități în cadrul angajamentului său strategic pentru egalitatea de gen, inclusiv combaterea violenței împotriva femeilor și eliminarea diferenței de remunerare între femei și bărbați.

Sondajele efectuate de FRA la nivelul UE au dezvăluit amploarea discriminării și a hărțuirii cu care se confruntă imigranții și grupurile etnice minoritare. UE a adoptat strategii de combatere a ostilităților la adresa persoanelor de etnie romă și a urii antisemite și antimusulmane. De asemenea, a înființat un grup la nivel înalt pentru a îmbunătăți datele privind infracțiunile motivate de ură și pentru a combate discursurile de incitare la ură în mediul online. Una dintre priorități a fost implementarea unui cod de conduită, convenit cu patru întreprinderi importante (Facebook, Microsoft, Twitter și YouTube), care, în prezent, elimină un număr mai mare de discursuri ilegale de incitare la ură.

FRA realizează o monitorizare a primului sondaj la nivelul UE din 2014 privind discriminarea, violența și discursul de incitare la ură cu care se confruntă persoanele lesbiene, homosexuale, bisexuale și transsexuale în UE. UE a implementat o „listă de acțiuni pentru promovarea egalității pentru persoanele LGBTI” în perioada 2014-2019.

Strategia europeană 2010-2020 pentru persoanele cu handicap reprezintă o tranziție către o abordare a drepturilor omului în cadrul politicii UE și urmărește participarea deplină a persoanelor cu handicap în educație, la locul de muncă, în activități de agrement și în viața publică. Măsurile includ introducerea unui card european pentru dizabilitate care să ofere un acces egal la beneficii în timpul călătoriilor în UE și o nouă legislație a UE privind accesibilitatea,

EPRS | Serviciul de Cercetare al Parlamentului European

8

inclusiv un act cu putere de lege care să oblige organismele din sectorul public să sporească accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile. Un alt act al UE, adoptat în aprilie 2019, va introduce norme europene comune pentru bunuri și servicii, cum ar fi echipamentele TV și transportul aerian, transportul cu autobuzul și transportul feroviar.

Măsurile privind drepturile copilului includ promovarea sistemelor de justiție în interesul copiilor și sprijinirea copiilor pentru a ieși din sistemul de îngrijire instituționalizată și a opta pentru alternative familiale sau comunitare. Sprijinul pentru drepturile copilului este, de asemenea, integrat în politica mai amplă a UE, inclusiv în Pilonul european al drepturilor sociale.

Solidaritatea

Noul Pilon european al drepturilor sociale, adoptat în noiembrie 2017, urmărește să asigure drepturi cetățenești noi și mai eficiente privind egalitatea de șanse și accesul pe piața forței de muncă, condiții de muncă echitabile, protecție socială și incluziune. Viitoarea legislație a UE va aborda echilibrul între viața profesională și cea privată și condițiile de muncă predictibile.

În 2016, UE a lansat o platformă de soluționare online a litigiilor pentru a consolida protecția consumatorilor.

Drepturile cetățenilor

Libera circulație este principiu fundamental al UE, care le asigură cetățenilor Uniunii și membrilor familiilor acestora dreptul de ședere și de muncă oriunde în UE. Un nou regulament al UE va reduce birocrația și costurile legate de deținerea unui document, cum ar fi certificatul de naștere sau de căsătorie, recunoscut în altă țară din UE. De asemenea, s-au luat măsuri pentru a ajuta cuplurile internaționale să soluționeze litigiile privind proprietatea și să asigure o mai bună protecție a copiilor în litigiile transfrontaliere privind încredințarea copiilor și în cazurile de răpire a copiilor. Cu toate acestea, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a hotărât în iunie 2018 că țările UE care nu au legalizat căsătoria între persoane de același sex trebuie cel puțin să respecte drepturile de ședere ale partenerilor de același sex care doresc să locuiască împreună pe teritoriul lor.

Justiție

Pentru a sprijini dreptul la un proces echitabil, UE a adoptat, în 2016, ultimul pachet legislativ care vizează consolidarea drepturilor persoanelor suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale. Directiva privind asistența juridică, care trebuia să fie transpusă în dreptul național până în mai 2019, urmărește să garanteze o asistență judiciară oferită în mod uniform pe întreg teritoriul UE. Celelalte norme reglementează dreptul la informare (din iunie 2014), dreptul la interpretare și traducere ( din octombrie 2015), dreptul la un avocat (din noiembrie 2016), dreptul la prezumția de nevinovăție și dreptul de a fi prezent la proces (din aprilie 2018 ) și garanțiile speciale pentru copiii suspectați și acuzați în cadrul procedurilor penale (din iunie 2019).

Garantarea respectării drepturilor fundamentale, democrației și a statului de drept

Valorile UE fac parte din criteriile de aderare pentru țările care doresc să adere la UE, dar garanțiile împotriva regreselor din statele membre existente sunt mai slabe. Legile recente introduse în Polonia și Ungaria au reaprins discuția privind eficacitatea procedurilor UE pentru susținerea statului de drept la nivel intern, determinând Comisia Europeană să declanșeze, pentru prima oară, noua procedură-cadru pentru statul de drept, introdusă în 2014. Statul de drept este unul dintre pilonii pe care se bazează respectarea drepturilor omului.

Drepturile omului

9

Acțiunile Parlamentului European. Parlamentul evaluează situația drepturilor fundamentale în UE printr-o rezoluție anuală. În rezoluția finală a legislaturii 2014-2019, Parlamentul a atras atenția asupra unor chestiuni specifice și și-a reiterat apelul pentru un nou mecanism pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale, cu scopul de a monitoriza situația în UE, de a oferi o abordare coordonată și de a informa cetățenii cu privire la drepturile lor în temeiul tratatelor și al Cartei.

Inițiative politice în domeniul acțiunii externe UE și-a asumat, de asemenea, angajamentul de a promova drepturile omului dincolo de frontierele sale. Pentru a-și consolida credibilitatea externă, UE trebuie să se asigure că politicile sale interne și externe sunt coerente - un obiectiv subliniat în cadrul strategic din 2012 privind drepturile omului și democrația și în cel de-al doilea plan de acțiune privind drepturile omului și democrația, care acoperă perioada 2015-2019. În plus, UE trebuie să se asigure că drepturile omului sunt integrate în toate celelalte politici externe ale sale. În comparație cu China, de exemplu, care nu condiționează ajutorul pentru dezvoltare de valori, UE poate părea pentru unele state partenere o sursă de ajutor pentru dezvoltare foarte exigentă.

UE utilizează o gamă largă de instrumente politice și diplomatice pentru apărarea drepturilor omului. Ea face numeroase declarații publice care îndeamnă la respectarea drepturilor omului și încurajează autoritățile țărilor terțe să ratifice convențiile internaționale relevante, să își adapteze cadrele juridice și să își respecte obligațiile. UE desfășoară dialoguri periodice pe tema drepturilor omului cu organizațiile internaționale și cu numeroase țări partenere din lume. Acestea îi permit să discute chestiuni de interes, să colecteze informații și să ofere sprijin în ceea ce privește aspectele legate de drepturile omului. În 2017, UE a organizat dialoguri pe tema drepturilor omului cu peste 30 de țări partenere. În plus, drepturile omului constituie o parte integrantă a dialogurilor politice purtate de UE în mod regulat cu partenerii săi din Africa, Pacific și zona Caraibilor (ACP). De exemplu, în cadrul celui mai recent dialog privind drepturile omului purtat cu China în iulie 2018, UE a abordat aspecte precum deteriorarea drepturilor civile și politice în această țară, detenția și condamnarea unui număr semnificativ de apărători chinezi ai drepturilor omului și drepturile minorităților, în special pentru tibetani și uiguri. UE organizează, de asemenea, dialoguri cu alte organizații regionale, cum ar fi Uniunea Africană și ASEAN, în 2017.

UE este foarte activă în promovarea drepturilor omului la nivel multilateral, în calitate de observator în cadrul Adunării Generale a ONU (AGONU) și în cadrul Consiliului ONU pentru Drepturile Omului. O rezoluție referitoare la libertatea de religie sau de credință, condusă de UE, a fost adoptată prin consens la a treia Comisie a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (chestiuni sociale, umanitare și culturale), în 2017. UE este angajată în cooperarea în domeniul drepturilor omului cu alte organizații regionale, cum ar fi programul finanțat de UE cu Uniunea Africană și intitulat „Consolidarea sistemului drepturilor omului în Africa”. De asemenea, a stabilit o cooperare extinsă cu Consiliul Europei pentru promovarea drepturilor omului în țările implicate în procesul de extindere și în țările vecine.

UE a continuat să utilizeze influența sa comercială, ca cel mai mare bloc comercial din lume, pentru promovarea drepturilor omului. Acordurile de liber schimb negociate și încheiate începând cu 2014 sunt legate de clauza privind drepturile omului și democrația în acordurile-cadru politice, inclusiv cu țări precum Canada și Japonia, care nu prezintă probleme majore privind drepturile omului. Dispozițiile privind comerțul și dezvoltarea durabilă incluse în noua generație de acorduri comerciale ale UE impun părților obligația de a respecta drepturile fundamentale ale lucrătorilor, astfel cum sunt consacrate în convențiile Organizației Internaționale a Muncii (OIM). Preferințele comerciale unilaterale ale UE sunt condiționate, de asemenea, de respectarea de către țările beneficiare a drepturilor fundamentale ale omului și ale lucrătorilor. Ea monitorizează îndeaproape și sprijină beneficiarii sistemului său SGP +, care le solicită acestora să ratifice și să pună în aplicare convențiile internaționale relevante, și a publicat rapoarte de țară bienale în 2016 și 2018. UE intenționează să își retragă preferințele comerciale acordate Cambodgiei în cadrul inițiativei „Totul în afară de arme” din cauza

EPRS | Serviciul de Cercetare al Parlamentului European

10

încălcărilor grave ale drepturilor omului și ale drepturilor lucrătorilor. În 2016, UE și-a modificat regulamentul prin care interzice comerțul cu articole care pot fi utilizate pentru tortură și execuții, prin consolidarea unei serii de dispoziții care să răspundă problemelor observate în procesul de punere în aplicare. UE promovează o propunere de instrument internațional care să interzică astfel de schimburi comerciale în cadrul ONU. Un alt regulament adoptat în 2016 va impune obligații de diligență asupra importatorilor din UE de minerale din zonele de conflict, începând cu 2021. În 2018, PE a convenit cu o majoritate covârșitoare să propună modificări la o propunere legislativă a Comisiei de modificare a regimului UE de control al exporturilor de produse cu dublă utilizare, pentru a preveni utilizarea abuzivă a tehnologiilor de supraveghere cibernetică de către regimurile care au o reputație îndoielnică în ceea ce privește drepturile omului. Consiliul trebuie să convină asupra poziției sale: Progresele viitoare în acest dosar depind de modul în care noul Parlament și celelalte instituții decid să procedeze.

Pentru a îmbunătăți integrarea drepturilor omului în politica de dezvoltare, Comisia a publicat, în decembrie 2014, un document de lucru al serviciilor Comisiei, o abordare bazată pe drepturi care include toate drepturile omului în cadrul cooperării pentru dezvoltare a UE.

În cadrul politicii sale de vecinătate, UE pune un accent deosebit pe drepturile omului în parteneriatele sale cu vecinii săi. Ea încurajează și sprijină țările în evoluția lor în domeniul drepturilor omului și le monitorizează îndeaproape. De exemplu, cel mai recent raport de țară privind Tunisia (2018) subliniază unele progrese în ceea ce privește drepturile omului.

Pentru a răspunde unor încălcări grave ale drepturilor omului comise de funcționari guvernamentali sau de actori nestatali, UE impune sancțiuni care vizează persoane identificate ca fiind responsabile, cum ar fi înghețarea activelor sau interdicții de călătorie. Recent, UE a introdus măsuri restrictive împotriva armatei din Myanmar/Birmania, poliției de frontieră și poliției implicate în atrocități comise împotriva populației rohingya. Există sancțiuni similare la nivelul UE împotriva funcționarilor venezueleni care sunt suspectați de încălcări ale drepturilor omului și care subminează democrația și statul de drept. Împotriva țărilor care se confruntă cu războaie civile, UE instituie embargouri asupra armelor, adesea în conformitate cu embargourile Consiliului de Securitate al ONU, pentru a reduce la minimum efectele negative asupra populației civile, așa cum s-a întâmplat în cazul Sudanului de Sud. UE a impus restricții la export împotriva Siriei, pentru echipamente și tehnologii care ar putea fi utilizate în scopul represiunii interne și pentru monitorizarea sau interceptarea comunicațiilor prin internet sau telefon, precum și sancțiuni individuale împotriva a peste 250 de persoane și peste 60 de entități, având în vedere represiunea violentă a populației civile. Ca răspuns la încălcări foarte grave ale drepturilor omului, care pot, eventual, să fie considerate crime împotriva umanității, comise în Burundi împotriva oponenților politici și a activiștilor societății civile, UE a suspendat temporar sprijinul direct acordat guvernului în martie 2016.

UE și-a intensificat eforturile de a garanta justiție pentru crimele de război și crimele împotriva umanității. Ea sprijină Mecanismul internațional, imparțial și independent pentru Siria instituit de Adunarea Generală a ONU. UE continuă să susțină cu convingere Curtea Penală Internațională și sprijină universalitatea Statutului de la Roma, unde a oferit asistență țărilor în materie de punere în aplicare și sprijin financiar pentru promovarea de către societatea civilă.

Protecția drepturilor omului în cazul migranților și al refugiaților s-a aflat în centrul strategiei europene de abordare a problemelor legate de migrație după criza migrației care a început în 2014. Operațiunile navale ale UE în Marea Mediterană au salvat numeroase vieți.

UE acordă o mare importanță reducerii cazurilor de încălcare a drepturilor omului care au loc în contextul activităților comerciale, în special cele desfășurate de societăți cu sediul în UE în țări terțe. Ea s-a angajat să respecte Principiile directoare ale ONU privind companiile și drepturile omului din 2011 (un set de orientări pentru prevenirea, abordarea și remedierea încălcărilor drepturilor omului comise în cadrul operațiunilor comerciale). Directiva UE privind raportarea nefinanciară (Directiva 2014/95/UE), care a intrat în vigoare în 2014, cu un termen de transpunere la 6 decembrie 2016, prevede obligația companiilor mari din UE care își desfășoară activitatea în străinătate de a divulga informații privind respectarea, printre altele,

Drepturile omului

11

a normelor privind drepturile omului, inclusiv procesele de diligență necesară puse în aplicare. UE a fost implicată în mod constructiv în negocierile ONU referitoare la un tratat cu caracter obligatoriu privind întreprinderile și drepturile omului.

UE se concentrează, de asemenea, asupra militanților pentru apărarea drepturilor omului, dezvoltând o politică de protecție a apărătorilor drepturilor omului la nivel mondial, prin mijloace precum emiterea de declarații, efectuarea unor demersuri confidențiale, alocarea granturilor de urgență și încurajarea statelor membre să elibereze vize UE temporare pentru persoanele cele mai amenințate. În 2015, UE a finanțat un consorțiu de ONG-uri pentru a institui un mecanism de sprijinire a apărătorilor.

Ca urmare a unei rezoluții a Parlamentului European din februarie 2016, Comisia a creat funcția de trimis special pentru promovarea libertății religioase sau a credinței în afara UE, pentru a promova respectarea acestui drept, care este contestat în multe părți ale lumii. Uniunea a sprijinit, de asemenea, mai multe rezoluții ale ONU cu privire la această chestiune.

Egalitatea de șanse între femei și bărbați și emanciparea femeilor la nivel mondial reprezintă o altă prioritate pe care UE o urmărește în ultimii ani. Planul de acțiune II al UE privind egalitatea de gen 2016-2020 vizează integrarea considerațiilor legate de gen în toate politicile externe ale UE.

Acțiunile Parlamentului European. Parlamentul este un susținător fervent al drepturilor omului. Acesta monitorizează îndeaproape situația drepturilor omului din lume și emite periodic rezoluții de urgență, ca răspuns la cele mai grave încălcări ale drepturilor omului. În cadrul ultimei legislaturi, acestea au inclus rezoluții referitoare la situația refugiaților rohingya, în special a copiilor (iunie 2018), la apărătorii drepturilor femeilor din Arabia Saudită (mai 2018) sau la situația din Fâșia Gaza (aprilie 2018 ). Parlamentul adoptă o rezoluție anuală referitoare la Raportul anual al UE privind drepturile omului și democrația în lume, în care evidențiază provocările cu care se confruntă drepturile omului și domeniile care necesită o atenție deosebită din partea UE. Subcomisia pentru drepturile omului (DROI) elaborează rapoarte din proprie inițiativă și organizează audieri, dezbateri și vizite în țări terțe. Pentru a-i onora pe cei care apără drepturile omului în lume, Parlamentul European decernează anual Premiul Saharov pentru libertatea de gândire. Premiul a fost acordat recent lui Oleg Sențov, un producător ucrainean de film din Crimeea, încarcerat în Rusia (2018), opoziției democratice din Venezuela (2017), Nadiei Murad și Lamiya Haji Bashar, care a vorbit despre tortura sexuală a ISIL/Da’esh împotriva femeilor yazidi, lui Raif Badawi, un blogger liberal saudit aflat în închisoare (2015) și lui Denis Mukwege, un ginecolog congolez care ajută femeile mutilate sexual în război (2014).

Potențialul pentru viitor Perspectivele bugetare Promovarea drepturilor omului în UE

Finanțarea drepturilor fundamentale în temeiul propunerii privind CFM 2021-2027 este din nou repartizată între diferite fonduri, în funcție de domeniul de politică în care sunt aplicate. Cu toate acestea, cel mai relevant fond, care vizează în mod direct protecția și promovarea drepturilor fundamentale, este Fondul pentru justiție, drepturi și valori. Alocarea sa totală ar trebui să fie aproximativ echivalentă cu cea din CFM anterior. Fondul este împărțit în două programe distincte: Programul „Drepturi și valori”, al cărui obiectiv general este de a proteja și de a promova drepturile și valorile consacrate în tratatele UE și în Carta drepturilor fundamentale a UE, cu o alocare totală de 641 705 000 EUR, și programul „Justiție ”, care este o continuare a actualului program pentru justiție, deși cu ceva mai puține fonduri (305 000 000 EUR față de 377 604 000 EUR). Obiectivul său este de a contribui la dezvoltarea în continuare a unui spațiu european de justiție bazat pe statul de drept, recunoașterea reciprocă și încrederea reciprocă, inclusiv facilitarea accesului efectiv la justiție pentru toți.

EPRS | Serviciul de Cercetare al Parlamentului European

12

Noua propunere privind CFM a introdus o nouă condiție legată de respectarea dispozițiilor Cartei pentru acordarea fondurilor reglementate de Regulamentul privind dispozițiile comune (Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european plus, Fondul de coeziune, Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, Fondul pentru azil și migrație, Fondul pentru securitate internă și Instrumentul pentru gestionarea frontierelor și vize). Modificările înseamnă că toate drepturile Cartei ar trebui să fie aplicate pe parcursul întregului ciclu de viață al proiectului, utilizând resursele furnizate de aceste fonduri. În ultima legislatură, Parlamentul a sprijinit, de asemenea, o altă propunere importantă pentru un nou mecanism privind statul de drept în CFM, pentru a proteja bugetul UE de riscurile financiare legate de deficiențele statului de drept în statele membre ale UE.

Promovarea drepturilor omului în lume

În conformitate cu propunerea Comisiei privind un nou instrument de finanțare externă pentru CFM 2021-2027 ( Instrumentul de vecinătate, dezvoltare și cooperare internațională - IVDCI), majoritatea instrumentelor externe anterioare vor fi reunite într-un singur instrument pentru a crea o flexibilitate sporită. Noul instrument va menține majoritatea priorităților și a formatelor de finanțare ale programelor existente în materie de drepturi ale omului și ale componentelor actualului CFM. Partea tematică a acestui nou instrument include patru programe, care abordează drepturile omului și democrația, organizațiile societății civile, stabilitatea și pacea și provocările globale, cu un buget total propus de 7 miliarde EUR. Programul tematic privind drepturile omului și democrația va fi o continuarea a Instrumentului European pentru Democrație și Drepturile Omului (IEDDO), cu un buget propus de 1,5 miliarde EUR. El va menține caracteristicile definitorii ale IEDDO, în sensul că va oferi asistență independent de acordul guvernamental al unei țări terțe și va avea o acoperire globală. Propunerea privind IVCDCI prevede „o abordare bazată pe drepturi, care să acopere toate drepturile omului, fie ele civile și politice, fie economice, sociale și culturale” [articolul 8 alineatul (1)].

În martie 2019, Parlamentul European a adoptat o rezoluție referitoare la proiectul de regulament privind IVCDCI, de modificare a propunerii Comisiei. În poziția sa în primă lectură, Parlamentul a propus majorarea finanțării pentru drepturile omului, democrație și societatea civilă din întreaga lume la cel puțin 2 miliarde EUR în cadrul componentei tematice a drepturilor omului. De asemenea, a solicitat o condiționalitate mai strictă în ceea ce privește drepturile omului. În cazul unor încălcări repetate ale drepturilor omului, sprijinul UE ar trebui suspendat parțial sau integral. Progresele viitoare în acest dosar depind de modul în care noul Parlament și celelalte instituții decid să procedeze.

Strategii și dezbateri politice În ceea ce privește apărarea și promovarea drepturilor omului în cadrul UE, rapoartele tematice recente ale Agenției pentru Drepturi Fundamentale și rapoartele anuale de monitorizare din partea FRA, a Comisiei și a Parlamentului au semnalat o serie de abordări posibile în ceea ce privește provocările, cum ar fi necesitatea de a soluționa problema agravării climatului privind drepturile omului, de a se asigura că cetățenii sunt mai conștienți de drepturile lor și de faptul că măsurile reparatorii pentru încălcarea drepturilor sunt mai accesibile tuturor, de a îmbunătăți punerea în aplicare a drepturilor socioeconomice și de a utiliza mai eficient bugetul UE pentru a proteja și a responsabiliza cetățenii.8

În consecință, în cadrul recentelor dezbateri politice la nivel înalt s-a pus un accent deosebit pe drepturile fundamentale. În discursul său din 2017 privind starea Uniunii, președintele Comisiei, dl Juncker, a propus un „al șaselea scenariu” pentru evoluția ulterioară a UE, bazat pe o uniune de valori (pe lângă cele cinci propuse de Cartea albă a Comisiei din 2017). Pentru președintele Juncker, UE reprezintă libertatea și egalitatea între statele sale membre, fără cetățeni, lucrători sau consumatori de categoria a doua. Discursul său din 2018 conține, de asemenea, un apel la protecția jurnaliștilor și a libertății presei, precum și dorința Uniunii Europene de a acorda o mai mare atenție dimensiunii sale sociale. În cadrul dezbaterilor privind viitorul Europei, mai mulți lideri naționali și-au exprimat, de asemenea, angajamentul față de drepturile fundamentale și au subliniat necesitatea mijloacelor necesare pentru a le proteja.

Drepturile omului

13

De asemenea, sunt în curs de desfășurare discuții cu privire la modul în care Carta ar putea fi utilizată mai eficient la nivelul UE și la nivel național. Avizul din 2018 al Agenției pentru Drepturi Fundamentale, referitor la acest aspect și prezentat Parlamentului European, a propus utilizarea unor noi forme de consultare, cum ar fi consultanța de specialitate independentă, pentru a se asigura că legislația și politicile UE respectă drepturile fundamentale. De asemenea, aceasta a propus formarea judecătorilor naționali și a altor practicieni în domeniul dreptului, intensificarea schimbului de informații între UE și statele membre ale UE, precum și susținerea noului mecanism pentru statul de drept în propunerea privind CFM. În februarie 2019, Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la punerea în aplicare a Cartei în cadrul instituțional al UE.

Pe plan extern, promovarea respectului pentru drepturile omului este o sarcină dificilă, dat fiind că guvernele partenere uneori nu sunt interesate sau se opun îmbunătățirii standardelor lor privind drepturile omului. Cu diferite ocazii, Parlamentul European a îndemnat UE să monitorizeze îndeaproape situațiile problematice și, dacă este necesar, să ia în considerare utilizarea tuturor mijloacelor de care dispune, inclusiv a sancțiunilor. O altă provocare pentru UE este să asigure consensul dintre statele sale membre cu privire la politica sa externă în domeniul drepturilor omului. Drepturile omului reprezintă unul dintre cele trei domenii în care Comisia intenționează să utilizeze „clauza pasarelă” din Tratatul UE, pentru a trece de la unanimitate la majoritatea calificată atunci când se decide asupra chestiunilor de politică externă. Respectarea angajamentului său față de drepturile omului în urmărirea intereselor sale externe vitale, cum ar fi domeniul securității, al combaterii terorismului și al gestionării migrației ilegale, va rămâne o altă provocare importantă pentru UE în viitorul apropiat.

Prin tratatul său, UE și-a asumat angajamentul de a respecta principiul universalității și indivizibilității drepturilor omului. Chiar dacă UE este cel mai mare donator de ajutor pentru dezvoltare la nivel mondial, după cum au arătat studiile, se poate acorda o mai mare atenție drepturilor sociale și economice, atât pe plan intern, cât și pe plan extern, în special în condițiile în care inegalitățile la nivel mondial se accentuează și în numeroase țări în curs de dezvoltare, o mare parte a populației nu se bucură de creșterea economică. Consolidarea legăturilor dintre cooperarea pentru dezvoltare și acțiunile în domeniul drepturilor omului este un imperativ politic pus în evidență de Parlamentul European. Un alt obiectiv important este ca UE să integreze drepturile omului în toate acordurile comerciale și de investiții pe care le încheie, pentru a proteja drepturile omului.

Promovarea drepturilor omului în lumea întreagă nu este doar o chestiune de respectare a valorilor fundamentale de către UE. Angajamentul față de drepturile omului a reprezentat în mod tradițional un vector important al puterii necoercitive a UE în lume, contribuind în mare măsură la credibilitatea și influența acesteia, fapt recunoscut de Parlamentul European. Întrucât multilateralismul și valorile sale de bază sunt amenințate, se așteaptă ca UE să își asume rolul de actor geopolitic important și să susțină cu fermitate sistemul global.

PRINCIPALELE DOCUMENTE DE REFERINȚĂ Raportul privind drepturile fundamentale pe 2018, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene. Provocări și oportunități pentru punerea în aplicare a Cartei drepturilor fundamentale, Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, 2018. Rezoluția din 13 decembrie 2017 referitoare la Raportul anual 2016 privind drepturile omului și democrația în lume și politica Uniunii Europene în această privință (2017/2122(INI));

Raportul anual al UE pe 2017 privind drepturile omului și democrația în lume, Consiliul UE.

EPRS | Serviciul de Cercetare al Parlamentului European

14

NOTE FINALE

1 Această secțiune a fost elaborată de Alina Dobreva, cu grafice realizate de Nadejda Kresnichka-Nikolchova. 2 Lista completă a valorilor include: pacea, drepturile omului, respectul pentru viața umană, democrația, libertatea

individuală, egalitatea, statul de drept, toleranța, solidaritatea și sprijinul pentru ceilalți, respectul pentru alte culturi, împlinirea pe plan personal și religia.

3 Articolele aplicabile din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) sunt articolul 2, articolul 3 și articolul 21. 4 Termenul de „drepturi fundamentale” este utilizat în Uniunea Europeană pentru a exprima noțiunea de „drepturi ale

omului” într-un context intern specific al UE. 5 Articolele aplicabile sunt articolul 10 și articolul 19 din Tratatul privind funcționarea UE (TFUE). 6 Articolele aplicabile din TUE sunt articolul 21 și articolul 6. 7 Pentru unele dintre domeniile vizate de Carta drepturilor fundamentale, inclusiv egalitatea de gen, protecția mediului,

diversitatea culturală, consumatorii și migrația, sunt disponibile informații suplimentare în alte publicații din această serie.

8 A se vedea, de asemenea, recomandările din partea FRA 2018 Forumul pentru drepturile fundamentale.

DECLINAREA RESPONSABILITĂȚII ȘI DREPTURI DE AUTOR Prezentul document li se adresează deputaților și membrilor personalului Parlamentului European și a fost elaborat ca material de referință pentru a-i sprijini în desfășurarea activității lor parlamentare. Conținutul acestui document reprezintă exclusiv responsabilitatea autorului (autorilor) și orice opinii exprimate în acesta nu reprezintă neapărat poziția oficială a Parlamentului European.

Reproducerea și traducerea documentului în scopuri necomerciale sunt autorizate, cu condiția ca sursa să fie menționată și ca Parlamentul European să fie anunțat în prealabil și să primească o copie a materialului.

© Uniunea Europeană, 2019.

Sursa foto: © high_resolution / Fotolia.

eprs@ep.europa.eu (contact)

www.eprs.ep.parl.union.eu (intranet)

www.europarl.europa.eu/thinktank (internet)

http://epthinktank.eu (blog)