Dreptul transporturilor (rezumat)

16
Dreptul transporturilor - rezumat - Subiecte pentru examen 1. Clasificarea transporturilor Transporturile se clasifică după mai multe criterii: a) după obiectul lor avem: - transportul de mărfuri (bunuri); - transportul de persoane; - transportul de informații. b) după mijloacele de transport folosite avem: - transporturi feroviare; - transporturi rutiere; - transporturi navale; - transporturi aeriene; - transporturi speciale (conducte funiculare etc.); - transporturi combinate (cale ferată-auto etc.). c) după itinerarul parcurs în interiorul sau în afara granițelor statului: - transporturi în trafic intern; - transporturi în trafic internațional. 2. Noțiunea și caracterele juridice ale contractului de transport a) Contractul de transport este acel contract prin care o parte numită transportator se obligă cu titlu principal să transporte o persoană sau un bun dintr-un loc într-altul în schimbul unui preț, pe care pasagerul, expeditorul sau destinatarul se obligă să-l plătească în timpul și locul convenit.

Transcript of Dreptul transporturilor (rezumat)

Page 1: Dreptul transporturilor (rezumat)

Dreptul transporturilor- rezumat -

Subiecte pentru examen

1. Clasificarea transporturilor

Transporturile se clasifică după mai multe criterii:a) după obiectul lor avem:

- transportul de mărfuri (bunuri);- transportul de persoane;- transportul de informații.

b) după mijloacele de transport folosite avem:- transporturi feroviare;- transporturi rutiere;- transporturi navale;- transporturi aeriene;- transporturi speciale (conducte funiculare etc.);- transporturi combinate (cale ferată-auto etc.).

c) după itinerarul parcurs în interiorul sau în afara granițelor statului:- transporturi în trafic intern;- transporturi în trafic internațional.

2. Noțiunea și caracterele juridice ale contractului de transport

a) Contractul de transport este acel contract prin care o parte numită transportator se obligă cu titlu principal să transporte o persoană sau un bun dintr-un loc într-altul în schimbul unui preț, pe care pasagerul, expeditorul sau destinatarul se obligă să-l plătească în timpul și locul convenit.

Contractul de transport se dovedește prin documente de transport precum scrisoarea de trăsură, recipisa de bagaje, foaia de parcurs, conosament, legitimație de călătorie etc.

b) Caracterele juridice ale contractului de transportContractul de transport este un contract unitar, autonom și de sine stătător.

Autonom, deoarece raporturile născute din contractul de transport sunt independente de raporturile existente între expeditori și beneficiari, care au la bază un alt contract de furnizare, de vânzare-cumpărare etc.

1. Contractul de transport este un contract bilateral (sinalarmatic) întrucât la încheierea sa în mod valabil, dă naștere la obligații reciproce în sarcina ambelor părți contractante.

Page 2: Dreptul transporturilor (rezumat)

2. Contractul de transport este un contract cu titlu oneros deoarece fiecare parte urmărește să obțină un echivalent, o contraprestație în schimbul obligației prestate (expeditorul urmărește deplasarea mărfurilor către destinatarul desemnat de el în contract, iar cărăușul vrea să primească prețul convenit ca un contra-echivalent a prestației asumate).

3. Contractul de transport este un contract consensual, adică care se încheie prin simplul acord de voință al părților, dovada lui făcându-se printr-un înscris.

4. Contractul de transport de mărfuri are caracter real întrucât pe lângă consimțământul părților, trebuie să fie materializat în predarea, respectiv remiterea materială a mărfurilor.

5. În contractul de transport, în imensa majoritate a cazurilor, una dintre părțile contractului (cărăușul) este un agent economic cu capital de stat sau privat.

6. Pentru ca un contract de transport să fie valabil încheiat trebuie să existe:o capacitatea de a contracta a părților (părțile trebuie să aibe

capacitate deplină de exercițiu pentru a încheia contractul);o consimțământul părților (să emane de la o persoană cu

discernământ, să nu fie afectat de vicii etc.);o obiectul (trebuie să existe, să fie un bun în circuitul civil,

determinat sau determinabil, licit și moral);o cauza sau scopul (trebuie să existe, să fie reală și nu falsă, să fie

licită și morală);o forma (să fie încheiat de regulă în formă scrisă – pentru existența

unei dovezi – simplul acord de voință fiind astfel suficient pentru ca acesta să producă efecte juridice. Forma scrisă a contractului se regăsește în scrisoarea de trăsură, biletul de călătorie etc.).

3. Stipulația pentru altul ca fundament juridic a poziției destinatarului în contractul de transport

Contractul de transport se încheie între întreprinzătorul de transport (cărăușul) și expeditor, care apar în mod obișnuit ca subiecte ale contractului de transport. Părțile contractului de transport sunt astfel:

a) cărăușul;b) expeditorul (în cazul în care se transportă bunuri);c) călătorul (la transportul de călători).În ceea ce privește poziția destinatarului în contractul de transport de mărfuri,

putem spune că acesta dobândește unele drepturi care se nasc exclusiv din convenția (contractul) inițială încheiată între expeditor și cărăuș.

Apare astfel în acest caz, termenul de stipulație pentru altul. Au existat mai multe teorii în doctrina de specialitate care au încercat să explice poziția juridică specifică a destinatarului în cadrul contractului de transport de bunuri. Cea care a avut însă cel mai mare ecou a fost aceea a stipulației pentru altul care produce efecte juridice între 3 persoane:

Page 3: Dreptul transporturilor (rezumat)

1) expeditorul (stipulantul);2) cărăușul (promitentul);3) destinatarul transportului (terțul beneficiar).

Astfel, dreptul care ia naștere în beneficiul destinatarului are ca izvor contractul încheiat între expeditor și cărăuș, iar obligațiile care cad în sarcina sa au ca izvor legea. Legea poate da naștere oricând la obligații în sarcina unei persoane, chiar împotriva voinței sale.

Astfel, conform acestei teorii, de prestația cărăușului profită în întregime destinatarul care va beneficia la rândul său de o acțiune directă contra cărăușului, în cazul în care acesta a încălcat obligațiile asumate față de expeditor.

Contractul de transport de bunuri reprezintă astfel o aplicație a stipulației pentru altul, în acest contract regăsindu-se condițiile de valabilitate ale stipulației pentru altul, respectiv:

- voința neîndoielnică a expeditorului și cărăușului de a stipula în beneficiul destinatarului, care este determinat chiar în momentul încheierii contractului sau va fi desemnat prin exercitarea de către expeditor a dreptului de a modifica unilateral contractul.

- raporturile juridice născute din contractul de transport de bunuri (cărăușul se obligă să predea lucrul destinatarului în beneficiul căruia se nasc nemijlocit drepturi proprii, drepturi care le dobândește în momentul încheierii contractului între expeditor și cărăuș.

Deși nu a participat la crearea acestor raporturi juridice, destinatarul joacă un rol primordial în cadrul acestei scheme triunghiulare. Astfel, destinatarul este profund integrat în această schemă care îi conferă astfel prerogativa de a reclama marfa cărăușului sau cea de a solicita daune cu privire la neexecutarea ori executarea necorespunzătoare a unui contract la încheierea căruia nu a participat. El e constrâns deopotrivă la plata prețurilor bunurilor transportate, precum și a cheltuielilor legate de transport.

În concluzie, contractul de transport de bunuri face inevitabilă instaurarea unei scheme triunghiulare, care include existența unor raporturi între expeditor, cărăuș și destinatar. Fiecare dintre cei 3 protagoniști are un rol bine determinat, ceea ce ne îndreptățește a fundamenta contractul de transport de bunuri prin prisma stipulației pentru altul.

4. Scrisoarea de trăsură ca document al contractului de transport de mărfuri pe calea ferată

Contractul de transport de mărfuri pe calea ferată este acel contract prin care societatea națională de căi ferate, prin intermediul unei regionale de căi ferate, în calitate de cărăuș, se obligă în schimbul unei taxe de transport (tarif) să transporte înăuntrul unui anumit termen, să păzească și să elibereze marfa destinatarului care poate fi expeditorul sau un terț indicat în scrisoarea de trăsură.

Astfel, încheierea contractului presupune pe lângă consimțământul părților și predarea mărfii și ca acesta să fie însoțit de scrisoarea de trăsură. După aplicarea ștampilei stației de expediție pe scrisoarea de trăsură, aceasta face dovada contractului de transport încheiat.

Page 4: Dreptul transporturilor (rezumat)

Scrisoarea de trăsură este un document al contractului de transport de mărfuri pe calea ferată. Contractul de transport de mărfuri pe calea ferată se încheie în formă scrisă. În acest scop, se completează un formular tipizat cu denumirea de scrisoare de trăsură, care este de fapt un contract model al cărui cuprins este stabilit prin acte normative, fiind obligatoriu pentru părți.

Scrisoarea de trăsură este pusă la dispoziție de către calea ferată și se completează de către expeditor, iar datele cuprise în chenarele cu linie groasă se completează de către cărăuș. Completarea scrisorii de trăsură trebuie făcută astfel încât să nu se șteargă literele, să nu prezinte ștersături, adăugiri, prescurtări etc., într-un asemenea caz, cărăușul putând să o respingă.

În cazul în care se nasc litigii între transportator și expeditor, acesta din urmă poate face dovada momentului încheierii contractului de transport atât prin intermediul scrisorii de trăsură, dar și prin intermediul altor mijloace de probă, cum sunt: chitanța de primire a mărfii, buletinul de predare a vagoanelor, registrul de primire a mărfurilor etc.

5. Răspunderea căii ferate în contractul de transport de mărfuri pe calea ferată

Răspunderea părților în contractul de transport are loc atunci când una dintre părți nu-și îndeplinește obligațiile asumate prin contractul de transport sau și le îndeplinește necorespunzător. Astfel, intervine răspunderea patrimonială a acesteia, formă a răspunderii civile, ce se constituie ca o sancțiune pentru fapta ilicită pe care a săvârșit-o.

Răspunderea contractuală operează întotdeauna când sunt întrunite cumulativ condițiile de existență ale acesteia și anume:

- fapta ilicită;- prejudiciul;- raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu;- vinovăția.

Dacă expeditorul răspunde doar în cazul în care nu și-a îndeplinit obligația de a verifica mijlocul de transport înainte de încărcarea mărfii sau pentru depășirea termenelor de încărcare a mărfurilor (cu excepția existenței unui viciu ascuns, ce nu poate fi sesizat de acesta sau a forței majore), calea ferată care a primit marfa la transport și scrisoarea de trăsură, este răspunzătoare de executarea transportului pe întregul parcurs din momentul primirii în stația de expediție și până la eliberarea la destinație.

Pentru valorificarea pretențiilor împotriva căii ferate:- expeditorul poate acționa până în momentul eliberării mărfii;- iar destinatarul după acest moment și până la împlinirea termenului de

prescripție.Altfel spus, odată cu pierderea dreptului de dispoziție asupra mărfurilor de către

expeditor, dreptul la acțiune se transferă în favoarea destinatarului.Îndată ce prejudiciul a fost dovedit de către reclamant, calea ferată este prezumată

în culpă pe care nu o poate răsturna decât dacă va dovedi următoarele ipoteze:- pierderea sau avaria se datorează culpei expeditorului sau destinatarului;- neîndeplinirea obligațiilor sau îndeplinirea necorespunzătoare s-au datorat

unui caz fortuit sau de forță majoră (adică unor împrejurări pe care calea ferată nu le-a putut nici evita, nici înlătura);

Page 5: Dreptul transporturilor (rezumat)

- din cauza unor defecte de ambalaj care nu au putut fi observate la primire după aspectul lor exterior.

Dacă în celelalte contracte, răspunderea debitorului este o răspundere integrală (prejudiciul efectiv și folosul nerealizat), în contractul de transport, răspunderea cărăușului este o răspundere limitată constând în prejudiciul efectiv, dar nu și beneficiul nerealizat de creditor.

Astfel, în caz de pierderi:- calea ferată va datora numai despăgubirile calculate după prețul din

factură sau cel legal pentru avarierea mărfii;- iar pentru depășirea termenului de eliberare, răspunderea se limitează la

plata unor sume calculate în procente asupra tarifului de transport în raport cu întârzierea (de la 10% până la 50% din taxa de transport);

- există și o excepție, în cazul în care cărăușul a folosit în interes propriu mărfurile încredințate la transport. În acest caz, despăgubirea constă în valoarea dublă a mărfii consumate.

În ceea ce privește destinatarul, acesta răspunde în momentul când aderă la contractul de transport de preluarea mărfurilor de la calea ferată, descărcarea mărfurilor de la calea ferată în termenul liber tarifar, de plata taxei de transport atunci când expeditorul a stabilit prin scrisoarea de trăsură aceste obligații în sarcina sa, de depășirea termenilor de descărcare a mărfurilor etc.

6. Drepturile, obligațiile și răspunderea călătorului în contractul de transport de călători pe calea ferată

Contractul de transport de călători pe calea ferată este un contract consensual, bilateral și cu titlu oneros. Acesta reprezintă convenția prin care calea ferată (transportatorul) se obligă în schimbul unui preț (taxe de transport sau tarif) să transporte înăuntrul unui termen o persoană sau un grup de persoane numiți călători din stația de plecare până în stația de destinație.

Încheind contractul de transport, călătorul dobândește următoarele drepturi:- dreptul de a fi transportat din stația de plecare la cea de destinație pe un

anumit parcurs în trenul și clasa indicată în legitimația de călătorie. Acestui drept subiectiv al călătorului îi corespunde obligația corelativă a căii ferate de a transporta călătorul în condițiile stabilite în contract;

- dreptul la un loc în vagon, iar dacă s-a convenit călătoria în picioare, la ivirea unui loc liber, va avea dreptul la acesta;

- de asemenea, călătorul are dreptul la rezilierea contractului și restituirea taxei plătite, cât și la modificarea acestuia;

- dreptul să ia cu sine în vagon bagaje de mână și alte obiecte necesare, respectând următoarele condiții:

o să nu depășească limitele admise de lege (30 kg), iar ca volum cât încape deasupra sau dedesubtul locului ocupat;

o să nu deterioreze vagonul sau să incomodeze pe ceilalți călători.

Pe lângă acestea din urmă, călătorul are obligația:- de a respecta prevederile regulamentului de transport;

Page 6: Dreptul transporturilor (rezumat)

- de a păstra legitimația de călătorie și a o prezenta la cererea organelor CFR însărcinate cu controlul în tren și pe peron;

- să nu transporte cu sine în vagon animale și păsări vii, cu excepția celor ținute în brațe, în colivii și câini de vânătoare cu botnițe;

- să nu urce și să coboare din vagon în timpul mersului;- să nu călătorească pe scări sau pe acoperișul vagonului;- să nu deschidă ușile trenului în timpul mersului;- să nu se aplece pe fereastră sau să arunce obiecte;- să nu deschidă ferestrele fără consimțământul tuturor călătorilor;- să nu-și scoată încălțămintea sau să fumeze în compartiment.

Orice nerespectare a acestor reguli este calificată contravenție și se sancționează ca atare conform legislației în vigoare.

7. Executarea contractului de transport auto de mărfuri

Contractul de transport auto de mărfuri este acel contract prin care o societate comercială de transporturi auto (transportatorul sau cărăușul) se obligă în schimbul unui tarif (taxă) să transporte sub paza sa și înăuntrul termenului stabilit, o cantitate de mărfuri determinată, pe care urmează să o elibereze destinatarului indicat de către expeditor prin documentul de transport.

Încheierea contractului de transport auto de mărfuri are loc în formă scrisă, acordul de voință al părților concretizându-se în documentul de transport denumit scrisoare de transport auto (un contract model imprimat pe un formular tipizat) pe care expeditorul are obligația să îl completeze în momentul depunerii la cărăuș.

În vederea executării în bune condițiuni a transportului, cărăușul are obligația de a pune la dispoziția expeditorului mijlocul de transport în stare corespunzătoare la data și ora fixată.

Expeditorul poate cere înlocuirea mijlocului de transport cu altul corespunzător în cazul în care acesta prezintă defecțiuni tehnice sau nu are dotările necesare transportării mărfurilor.

Atât expeditorul, cât și destinatarul, beneficiază de un termen liber necesar operațiunilor de descărcare pentru confirmarea activității sale, cât și pentru întocmirea formalităților de livrare și recepție.

Pentru depășirea acestui termen, se percepe de la partea în culpă taxa de staționare conform tarifului unitar lei/oră.

Pentru executarea în termen a transportului, se va parcurge traseul cel mai scurt și practicabil, iar dacă este întrerupt, pe cea mai scurtă rută ocolitoare.

Expeditorul are obligația de a preda odată cu încărcătura toate actele necesare însoțitoare transportului prepusului (șoferului), cărăușului sau însoțitorului mărfii, răspunzând pentru daunele suferite ca urmare a insuficienței sau inexactității lor.

Pentru executarea transportului, cărăușul eliberează conducătorului auto o foaie de parcurs, care cuprinde mențiunile:

- societatea de transport auto;- felul, capacitatea, marca și numărul de circulație al autovehiculului;- numele și prenumele șoferului;- destinația, ruta și destinatarul etc.

Page 7: Dreptul transporturilor (rezumat)

Transportatorul are un drept de retenție (oprire, reținere) asupra mărfii transportate, până la plata taxelor aferente acesteia.

Expeditorul păstrează dreptul de dispoziție al mărfii, care se menține până în momentul predării ei către destinatar. Contractul poate fi modificat în sensul că expeditorul are posibilitatea de a dispune pe baza dispoziției sale scrise:

- schimbarea localității sale de destinație;- schimbarea destinatarului;- înapoierea mărfii în localitatea de predare.

Dreptul la modificare poate fi exercitat până în momentul transferului dreptului de dispoziție asupra mărfurilor la destinatar și numai pe baza dispoziției sale scrise adresate transportatorului.

Cărăușul va putea refuza executarea modificării contractului de transport dacă în momentul primirii dispoziției în acest sens din partea expeditorului, executarea nu mai este posibilă.

În ceea ce privește tariful de transport, contractul de transport auto de mărfuri fiind un contract cu titlu oneros, expeditorul este obligat la plata taxei de transport stabilită conform tarifului unic și al tarifelor actualizate de la o etapă la alta în funcție de creșterea prețului de cost.

În principiu, cuantumul tarifului se determină în funcție de felul ți cantitatea mărfii, capacitatea autovehiculului, distanța parcursă, timpul de utilizare și felul tarifului aplicat.

8. Conosamentul, document al contractului de transport maritim

Contractul de transport maritim este acel contract prin care una dintre părți (o companie de transport naval – navlosantul) se obligă să transporte mărfuri dintr-un port în altul pe mare, iar în cealaltă parte, expeditorul (navlositorul) să plătească prețul stabilit, denumit navlu. Acesta poate lua forma unui contract de transport naval propriu-zis (pentru transporturile executate cu navele de linie – în cazul mărfurilor de mici dimensiuni) sau a unui contract de navlosire (prin care se pune la dispoziția navlositorului pentru transport o navă, părți din aceasta sau o încăpere de către navlosant – pentru transportul mărfurilor de dimensiuni mai mari).

Ca urmare a încheierii unui contract de navlosire sau a unui contract cu navele de linie, primirea la transport a mărfurilor se face pe baza de conosament.

Acesta reprezintă un document care va face dovada unui contract de transport pe mare și constă în preluarea sau încărcarea mărfurilor pe navă de către cărăuș, precum și obligația acestuia de a livra mărfurile contra prezentării documentelor.

Din punct de vedere al persoanelor îndreptățite să ridice marfa în portul de destinație, conosamentul poate prezenta următoarele forme:

a) conosamentul nominativ – caz în care numele primitorului mărfii este expres menționat în conosament, armatorul fiind obligat să elibereze marfa în portul de destinație persoanelor înscrise în conosament după ce aceasta a achitat navlul (prețul, taxa), parte din el și cheltuielile accesorii ce îi aparțin;

b) conosamentul la ordin – reprezintă forma cea mai răspândită. În acest caz, armatorul eliberează marfa către destinatarul numit sau la ordinul

Page 8: Dreptul transporturilor (rezumat)

acestuia. Prin înscrierea în conosament a mențiunii “la ordin”, acesta va avea din punct de vedere juridic înțelesul unui titlu de proprietate;

c) conosamentul la purtător – formă folosită în comerțul internațional în care nu sunt înscrise niciun fel de date cu privire la persoane, ci simpla prezentare a acestuia dă dreptul deținătorului de a intra în posesia directă a mărfurilor.

9. Navlul în contractul de transport maritim

Executarea transportului pe mare are loc în schimbul unei taxe de transport care se numește navlu.

Navlul reprezintă suma de bani la care are dreptul compania de navigație pentru prestarea transportului unei anumite cantități de marfă.

Cuantumul mărfurilor poate diferi pe piața acestora în funcție de raportul dintre cerere și ofertă prin convenția părților contractante. În general, nivelul navlului încasat de armatori depinde și de alți parametri:

- greutatea sau volumul mărfurilor;- distanța parcursă;- viteza de transport;- gradul de inzestrare al navei cu mijloace proprii etc.

În stabilirea navlurilor, indiferent de modalitatea folosită în practică, s-a statuat că trebuie să se prevadă cine suportă cheltuielile ocazionale cu operațiunile de încărcare-descărcare.

10. Obligațiile navlositorului în timpul călătoriei

Din contractul de transport rezultă obligația navlosantului de a pune la dispoziția navlositorului nava stabilită și în bună stare de navigabilitate, adică să reziste la navigația și riscurile pe care le presupune ruta stabilită dintre portul de încărcare și cel de destinație, răspunzând pentru toate greșelile comandantului comise în domeniul navigației, administrației pe navă și pentru lipsa de diligență în păstrarea și conservarea mărfurilor.

Dacă navlositorul nu este gata cu întreaga încărcătură la data și locul fixat și prin aceasta s-a înregistrat o depășire a staționării navei, va fi obligat la plata de despăgubiri.

O altă obligație a navlositorului este aceea de a încărca nava fără a depăși capacitatea normelor acesteia, adică ce se poate transporta sau ce se poate stivui în hambarele și pe puntea navei.

Daca navlositorul nu se prezintă cu mărfurile la încărcare, navlosantul poate cere rezilierea contractului, plata unor despăgubiri corespunzătoare duratei staționării sau să solicite încheierea unui nou contract cu navlositorul.

Din contractul de navlosire și cel de transport cu navele de linie rezultă obligația armatorilor (proprietarilor de nave) de a transporta marfa în punctul de destinație, în bună stare și la termenul fixat sau într-un termen rezonabil.

Page 9: Dreptul transporturilor (rezumat)

O altă obligație este aceea de a execita transportul pe calea cea mai directă, orice abatere de la traseu neputându-se face fără o autorizare prealabilă a navlositorului, cu excepția cazului când există un pericol pentru navă, încărcătură sau echipaj.

11.Definiția și încheierea contractului de transport aerian de mărfuri

Contractul de transport aerian de mărfuri este acea convenție prin care transportatorul aerian se obligă să transporte mărfurile pe calea aerului, să le păzească și să le predea la destinație în schimbul unei taxe de transport plătită de cealaltă parte (expeditorul mărfii).

Contractul de transport aerian se încheie pe baza prezentării de către expeditor a mărfii ce urmează a fi transportată, prin plata taxei de transport și eliberarea de către transportator a scrisorii de transport aerian.

Ca toate celelalte contracte de transport de mărfuri și acest contract are caracter real presupunând predarea efectivă a mărfii la transport pentru încheierea sa valabilă și caracterul unui contract de adeziune, deoarece ambele părți sunt obligate să se conformeze obligațiilor dinainte stabilite.

Scrisoarea de transport aerian face dovada încheierii și conținutului contractului, pe baza ei expeditorul putând exercita dreptul de modificare a contractului și de valorificare a oricărei pretenții împotriva transportatorului.

Transportatorul aerian are dreptul de a refuza primirea unei încărcături la transport solicitată de client, în situația în care:

- transportul este anulat sau suspendat prin dispoziția organelor de stat competente din cauza unor condiții tehnice sau meteorologice deosebite;

- transportul este interzis prin dispoziția organului de stat competent din motiv de pericol pentru securitatea zborului sau a încărcăturii (arme, muniții, materiale inflamabile etc.);

- transportul nu poate avea loc din lipsă de aeronavă sau de există, cele existente nu corespund pentru caracteristicile mărfii.

Transportatorul are obligația de a aviza și elibera mărfurile numai destinatarului indicat în scrisoarea de transport aerian și pe baza semnăturii acestuia pe documentul de transport.

Obligația de ridicare a mărfurilor perisabile de către destinatar trebuie îndeplinită în termen de 6 ore de la avizarea sosirii lor.

12.Răspunderea transportatorului aerian

Transportatorul aerian răspunde pentru daunele produse încărcăturii pe toată durata transportului.

Răspunderea transportatorului aerian poate interveni și în cazul celorlalți cărăuși pentru pierderea totală sau parțială ori pentru avarierea mărfurilor și a bagajelor.

Transportatorul aerian răspunde și pentru depășirea termenului de executare a transportului, putând fi exonerat de răspundere dacă întârzierea se datorează unor intervenții de stat, forței majore sau din motive privind securitatea zborului.

Page 10: Dreptul transporturilor (rezumat)

Normele ce reglementează răspunderea în contractul de transport aerian au caracter imperativ, orice derogare de la prevederilor lor, chiar prin înțelegerea părților fiind nulă.

Pentru a fi exonerat de răspundere, transportatorul trebuie să facă dovada existenței uneia din următoarele cauze:

- culpa predătorului sau a destinatarului;- forța majoră (calamități naturale etc.) produsă în afara timpului zborului;- însușirea lucrului transportat care a provocat spargerea, alterarea etc.;- lipsa, insuficiența sau defectuozitatea ambalajului.