7/25/2019 Curs 1 Drept Roman

http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-drept-roman 1/5

DREPT ROMAN CURS 1 24.02.2016

 

 SUCCESIUNEA-GENERALITATI 

  Dreptul succesoral roman cuprn!e ansam"lul normelor #ur!ce care re$lementea%a

transmterea patrmonulu !e la !e&unct catre mostentor sa.Des'n epoca &oarte (ec)e

transmterea patrmonulu !e la !e&unct catre mostentor sa nu mplca !eea !e

succesune'!eoarece (ec)ul !rept roman a &ost un drept al puterii *&orte+'ar nsttutle

 #ur!ce erau concepute ca e,pres ale !e !e putere.Or puterea nu se transmte'c se

creea%a .

  De aceea'n concepta (ec)lor roman'mostentorul nu !o"an!ea un !rept al !e&unctulu'c

!o"an!ea un !rept nou prn luarea n stapanre a "unurlor succesorale.Do(a!a ca'cel ma

(ec) termen prn care a &ost !esemnat mostentorul este -heres'ar )eres (ne !e la-herusceea ce nseamna -stapan.Ma tar%u nsa 'pornn! !e la prncpul contnutat

 persoane !e&unctulu'roman au a!ms !eea !e transmtere a !repturlor pentru o cau%a !e

moarte 'a!ca au a!ms ca !repturle pot trece !e la !e&unct la mostentor sa. /ar !n acel

moment 'n termnolo$a #ur!ca romana au aparut termen !e succesune s !e successor.

  Roman au creat 3 sisteme succesorale

1.succesiunea abintestat*&ara testament+ sau succesunea le$ala

2.succesiunea testamenatara

3.succesiunea deferita contra testamentului

  Cele ssteme succesorale au e(oluat su" n&leunta a !oua ten!nte

1.tendinta decaderii formalismului

2.tendinta ocrotirii rudeniei de sange 

/n le$atura cu prima tendinta 'retnem ca la or$ne ntocmrea actelor succesorale

 presupunea respectarea unor  conditii de forma foarte complicate'spre e,emplu'cel ma

(ec) testament roman a m"racat &orma une legi pe care o vota poporul. Cu tmpul nsa

unele con!t !e &orma au &ost a"an!onate'ar n !reptul clasc testamentul se putea ntocm

 prn smpla man&estare !e (onta a persoane./ar n le$atura cu a doua tendinta'reamntm ca

la roman (reme !e 5 secole uncul &un!ament al succesun a &ost agnatiunea sau ru!ena

c(la.Ast&el ncat'ru!ele !e san$e care nu erau in acelasi timp si rude civile nu aveau

vocatie succesorala.

  Catre sfarsitul republicii nsa'or$an%area &amle romane a su&ert o sere !e

trans&ormar'ast&el sau $eneral%at casatoria fara manus s emanciparea fiului de

familie.Or n ca%ul casatore &ara manus'mama si copiii nu se mosteneau reciproc'!e

asemenea &ul !e &amle emancpat nu putea (en la succesune n &amla !e or$ne'pentru

ca nu ma era ru!a c(la cu acea &amle.

7/25/2019 Curs 1 Drept Roman

http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-drept-roman 2/5

  De aceea'actonan! n sprtul ec)tat 'pretorul a ntat o sere !e re&orme prn care au &ost

c)emate la succesune s ru!ele !e san$e.Aceste re&orme au &ost !e%(oltate apo prn re&orme

mperale'ar n (remea mparatulu Justinian,rudenia de sange a devenit unicul 

fundament al succesiunii.Cel ma (ec) sstem succesoral roman este succesiunea

abintestam*succesunea &ara testament+ care se !esc)!ea atunc can! nu e,sta testament sau

testamentul nu a &ost ntocmt n mo! (ala"l.Ea este !enumta s succesiune legala'!eoarece

a &ost re$lementata prn dispozitiile Legii Celor 12 Table.Potr(t acelor !spo%t e,sta 3

categorii !e mostentor le$al

1.heredes sui 

2.adgnatus proimus

  .gentiles

  !in prima categorie !e mostentor le$al &aceau parte tot acea care n momentul mort

lu pater &amlas !e(eneau persoane suurs'a!ca & '&cele'&emea casatorta cu manus

'a!optatul s a$ro$atul."epotii din fii &aceau parte !n aceasta cate$ore !e mostentor numa

!aca tatal lor murse nantea "unculu s (eneau la succesune prn repre%entare 'n sensul ca

e urcau n ran$ul succesoral al tatalu lor s !o"an!eau partea !n succesune care sar &

cu(ent tatalu !aca ar ma & trat .

  Spre e,emplu'!aca (eneau la succesune !o & s !o nepot !e &u 'succesiunea se

impartea la 3. 3 !o"an!eau &ecare n parte o treime o !n succesune 'ar ce 2 nepot

!o"an!eau impreuna o treime din succesiune '!eoarece atat sar & cu(ent tatalu lor !aca

ar ma trat. /n pote%a n care nu e,stau mostentor !n prma cate$ore (eneau la succesune

ce !n cate$ora a !oua 'a!ca a!$natus pro,mus.

  Cu toate ca e,presa -adgnatus proimuseste &ormulata la sn$ular'ea !esemnea%a o

cate$ore !e persoane s anume !esemnea%a pe cei mai apropiati agnati cu intelesul de

colatarali.Dar aceasta cate$ore !e mostentor nu este &,a'c este mo"la'cac n lpsa unor

a$nat ma apropat a$nat &oarte n!epartat puteau & cons!erat a!$natus pro,mus.Spre

e,emplu'!aca e,stau &rat'e erau a!$natus pro,mus'!aca nsa nu e,stau &rat 'atunc erau

a!$natus pro,mus'verii primari./ar !aca nu e,stau nc colateral (eneau la succesune

gentiles'a!ca membrii gintii'care s mparteau succesunea n part e$ale .Ca o amntre a

epoc n care mem"r $nt e,erctau proprietatea colectiva asupra pamantulu./nsa

sstemul succesoral consacrat prn e$ea Celor 12 Ta"le a !e(ent anacronc'!epast catre

s&arstul repu"lc &ata !e trans&ormarle care au nter(ent n or$an%area &amle romane.  /n nole con!t'pretorul a ntat o sere !e re&orme prn care a c)emat la succesune s

ru!ele !e san$e 'ar sstemul succesoral creat prn re&ormele pretorene a &ost !enumt

-bonorum posesio'a!ca posesiunea bunurilor succesorale./n con&ormtate cu aceste

re&orme e,sta # categorii !e mostentor pretoren sau 4 cate$or !e bonorum posesio

1.bonorum posesio unde liberi sau mostentor pretoren n caltate !e &

2.bonorum posesio unde legitimi sau mostentor pretoren n caltate !e ru!e c(le sau

le$tme

.bonorum posesio unde cognate sau mostentor pretoren n caltate !e ru!e !e san$e

7/25/2019 Curs 1 Drept Roman

http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-drept-roman 3/5

4.bonorum posesio undevir et uor cate$ore !n care &aceau parte "ar"atul s &emea

casatort &ara manus

!in prima categorie !e mostentor pretoren &aceau parte tot & !e &amle 'nclus( &

!e &amle emancpate care (eneau la succesune n caltate !e rude de sange.!in a doua

categorie &aceau parte agnatii si gentilii s !e aceea #ursconsult spuneau ca !e !ata aceasta pretorul nu a mo!&cat 'c a con&rmat !spo%tle e$ Celor 12 Ta"le.!in categoria a treia

&aceau parte mama si copiii re%ultat !n casatora &ara manus care se mosteneau recproc'n

caltate !e ru!e !e san$e'ar !n categoria a patra &aceau parte barbatul si femeia casatort

&ara manus care se mosteneau recproc !aca nu e,stau mostentor !n cate$ora a trea.

  /n !reptul clasc'aceste re&orme au &ost !e%(oltate prn !oua senatus consulte'este (or"a

!espre senatus consultul -tertulian'!at n (remea mparatulu $adrian s !espre senatu

lconsultul -orfitian'!at n (remea lu %arc &ureliu.

  Prn senatul consultul -tertulian sa pre(a%ut ca mama (a (en la succesunea coplor

re%ultat !n casatora &ara manus n caltate !e ru!a le$tma 'a!ca n a doua categorie !emostentor pretoren'ar prn senatul consultele -orfitiancop re%ultat !n casatora &ara

manus au !o"an!t !reptul !e a (en la succesunea mame lor n prma cate$ore !e

mostentor pretoren ./ar mparatul 5ustnan a un&cat sstemul succesoral s a creat #

categorii de mostenitori

1.descendentii

2.ascendentii,fratii si surorile buni si copiii lor

.fratii si surorile uterine si consangvini si copiii lor

  Se numesc frati si surori consangvini acea care pro(n !n acelas tata !ar nu s !naceeas mama 'ar frati uterini sunt acea care pro(n !n aceeas mama !ar nu s !n acelas

tata./ar !n ultima categorie !e mostentor &aceau parte colateralii mai indepartati.

  'uccesiunea testamentara aparut ce(a ma tar%u o!ata cu &ormarea familiei 

patriarhale'ea este !&erta pe "a%a unu testament'ar testamentul este actul solemn prn care

o persoana !enumta testator nsttue unul sau ma mult mostentor pentru ca acesta sa

e,ecute ultima vointa '!es n !e&ntle #ursconsultlor roman nclus( n !e&nta lu

(lpian'se pune accentul pe caracterul solemn si pe caracterul de ultima vointa ale

testamentulu '&ara a se mentona nstturea !e mostentor'cu toate ca nstturea !e

mostentor este trasatura !e&ntore a orcaru testament.

  a or$n n epoca &oarte (ec)e puteau & nsttut mostentor numa sui heredesi'a!ca

numa mostenitorii legali din prima categorie'cu tmpul nsa sa a!ms sa &e nsttut

mostentor s agnatii mai indepartati s chiar persoane straine de familie. Mostentor

nsttut erau eecutori testamentari s erau $re(at cu sarcna !e a distribui bunurile

succesorale n con&ormtate cu ultma vointa a testatorului.

  De asemenea'prn testament puteau & &a(or%at un !ntre mostentor nsttut care

 prmeau ma mult !ecat celalt.Toto!ata'mostenitorii puteau & $re(at cu sarcina de a 

transmite anumite bunuri din succesiune unor persoane care sunt !enumte -legatari -.Tot

 prn testament se putea !e%ro" un sclav sau se putea num un tutore./n epoca veche'romanau cunoscut 3 forme solemne de testament 

7/25/2019 Curs 1 Drept Roman

http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-drept-roman 4/5

1.testamentul calatis comitiis

2.testamentul inprocinctum

.testamentul per es et libram

  Testamentul calatis comitiis este cel ma (ec) s m"raca &orma une le$ pe care o (otaComitia Curiata !enumta s Comitia Calata./ntal'mem"r Comte Calata n!eplneau

rolul unu (erta"l le$utor 'cac poporul a(ea !reptul sa aprobe sau sa nu aprobe ultma

(onta a testatorulu'!ar ncepan! !n epoca e$ Celor 12 Ta"le 'roman au consacrat 

principiul autonomiei de vointa 'ar !n acel moment'poporul sa trans&ormat !ntrun

(erta"l le$utor ntrun martor colectiv care lua !e ultma (onta a testatorulu.

  /nsa acest testament pre%nta 2 inconveniente in primul rand'el nu era acces"l tuturor

cetatenlor roman'c numa patricienilor '!e (reme ce numa patrcen partcpau la

lucrarle Comte Curata.S n al doilea rand'Comta Curata nu se convoca n &ecare

%'numa !e 2 ori pe an'!e aceea a &ost creat un nou testament !enumtinprocinctum'acest

testament era acces"l s patrcenlor s ple"elor s presupunea o declaratie verbala !n

 partea sol!atulu roman n &ata untat !n care &acea parte 'ar mem"r centur n!eplneau

rolul !e martor colect(./nsa 'testamenul inprocinctum era acces"l numa sol!atlor care

&aceau parte !n legiunile de  )uniori s care a(eau o (arsta n 1*+# ani.Pe can! ce peste #

de ani nu isi puteau face testamentul n aceasta &orma s !e aceea a &ost creat testamentul

-per es et libram - sau testamentul prin arama si balanta care este o aplcatune a

mancipatiunii fiduciare s care a e(oluat n 3 faze distincte

1.mancipatium familie

2.testamentul per es et libram public. testamentul per es et libram secret 

-n prima faza 'testatorul transmtea "unurle succesorale cu titlul de proprietate une

 persoane !enumtaemptor familie -sau cumparator al bunurilor succesorale '!upa care

ntre testator s emptor &amle se nc)eau con(ent !e "unacre!nta !enumte -pacte

fiduciareprn care testatorul arata lu -emptor &amlecum s cu sa mparta "unurle

succesorale. Ceea ce nseamna ca emptor &amle era un eecutor testamentar care nu

!o"an!ea nmc !n succesune 'c tre"ua sa mparta "unurle succesorale potr(t ntele$er

 pe care a a(uto cu testatorul.

  /nsa 'acele ntele$er &!ucare nu erau sanctonate #ur!ceste'ar !aca emptor familie era

de rea+credinta s nu e,ecuta testamentul'mostenitorii nu aveau actiune impotriva lui s

nul puteau constran$e pe cale #u!cara sa e,ecute ultma (onta a testatorulu. /ata !e ce'in

prima faza e,ecutarea testamentulu !epn!ea !e "unacre!nta a lu -emptor &amle 's

ast&el sa trecut la faza a doua'la testamentul -per es et libram'in faza a doua' "unurle

succesorale nu se ma transmteau cu ttlul !e propretate 'c cu detentiune'ast&el ncat emptor 

&amle !e(enea un smplu !etentor s !aca nu e,ecuta ultma (onta a testatorulu putea fi

chemat in )ustitie de catre mostenitori s putea & constrans prn proces sa e,ecute

testamentul'!ar s n aceasta &a%a testamanetul pre%nta ncon(enentul ca pactele

&!ucare'con(entle !e "unacre!nta erau nc)eate n &orma (er"ala !e &ata cu martor

'ast&el ncat numele mostentorlor nsttut erau cunoscute nca !n momentul ntocmr

testamentulu'ar un !ntre mostentor puteau & nteresat sa $ra"easca moartea testatorulu

7/25/2019 Curs 1 Drept Roman

http://slidepdf.com/reader/full/curs-1-drept-roman 5/5

s !e aceea sa trecut la faza a treia n care pactele &!ucare erau nc)eate n &orma scrsa

'ar inscrisul era sigilat urman! sa &e !esc)s numa la moartea testatorulu can! se a&lau s

numele mostentorlor.

  Pentru ca un testament sa poate & e,ecutat n con!tle !reptulu (ec) era necesar sa se

respecte con!t !e &orma &oarte complcate'!e aceea n !reptul clasc au &ost create 3 formenesolemne de testament

1.testamentul nuncupativ

2.testamentul pretorian

.testamentul miliar

  Testamentul nuncupativ sa &acea su" &orma non(er"ala s presupunea o !eclarate !e

ultma (onta a testatorulu n &ata martorlor.Testamentul pretorian era ntocmt n &orma

scrsa s purta sigiliile martorilor*ce martor+'ar testamentul militar nu presupunea

respectarea unor con!t !e &orma 'c numai eprimarea clara a ultimei vointe  atestatorulu./n acest sens'#ursconsult clasc spuneau ca acest testament se putea ntocm s

cu sa"a pe nsp.Pentru ca un testament sa &e ntocmt n mo! (ala"l era necesar ca

testatorul'martor s mostentor sa a"a capacitate testamentara 'capactate pe care roman

o !enumeau -testamenti fatio's care era !e !oua &elur

1.testamenti factio active

2.testamenti factio pasiva