Controlul Si Asigurarea Calitatii Produselor Alimentare2

7/26/2019 Controlul Si Asigurarea Calitatii Produselor Alimentare2

1/64

GABRIELA ROTARU NICOLETA SAVA

CONTROLUL I ASIGURAREA CALITII PRODUSELORALIMENTARE

CURS PENTRU IFR


2/64

CONTROLUL I ASIGURAREA CALITII PRODUSELOR ALIMENTARE

UNIVERSITATEA DUNREA DE JOS GALAI

2007

CUPRINS

Introducere ...........................................................4

1. Noiuni fundamentale referitoare la calitateaproduselor i serviciilor

...........................................................5

1.1. Orientri n definirea calitii ...........................................................6

1.2. Clasificarea proprietilor produselor ...........................................................6

1.3. Caracteristicile de calitate ...........................................................7

1.4. Calitatea produselor alimentare ...........................................................7

1.5. Factorii care determin calitatea produselor ...........................................................

1.6. Clase de calitate ...........................................................13

1.7. !rescrierea calitii ...........................................................14

2. Standardizare Standarde ...........................................................15

2.1. "efiniii ...........................................................15

2.2. O#iecti$ele standardi%rii ...........................................................1

52.3. Cate&orii de standarde ...........................................................1

6

2.4. 'tandarde pentru asi&urarea calitii n industriaalimentar

...........................................................16

3. Atestarea i garantarea calitii ...........................................................1(

3.1. )testarea calitii ...........................................................1(

3.2. *arantarea calitii ...........................................................1(

2


3/64


4. ertificarea conformitii calitii produselor iserviciilor

...........................................................21

4.1. +oiuni &enerale ...........................................................21

4.2. 'tandarde de certificare ...........................................................2

1

!. alimetria ...........................................................23

5.1. +oiuni &enerale ...........................................................23

5.2. !rincipiile calimetriei ...........................................................23

5.3. ,etode comparati$ ...........................................................24

5.4. ,etoda demeritelor ...........................................................25

6. ,ana&ementul si&uranei n consum. !re%entarea&eneral a sistemului -)CC!

...........................................................2(

6.1. Introducere ...........................................................2(

6.2.!ro&rame de msuri preliminarepractici #une de lucru /i de i&ien 0 *,!*-!

...........................................................2

6.3. ,etoda -)CC! ...........................................................34

6.4. tapele -)CC! ...........................................................35

6.5. !rincipiile -)CC! ...........................................................3(

"# Sisteme de managementul calitii i siguraneialimentului. $rezentare general

...........................................................57

7.1. +oiuni &enerale ...........................................................57

7.2. 'istemul de mana&ement al si&urantei alimentului',')

...........................................................5(

7.3. esponsa#ilitatea mana&ementului ...........................................................5(

7.4. Implementarea ',') ...........................................................5(

3


4/64


7.5. Or&ani%area pro&ramului de si&uran n consum ...........................................................6

%i&liografie selectiv ...........................................................62

INTRODUCERE

O anali% succint a ta#loului economic mondial la nceputul acestui mileniu permite e$ideniereaunor trsturi definitorii incontesta#ile

di$ersificarea /i nnoirea rapid a ofertei de mrfuri mondiali%area pieelor

4


5/64


cre/terea e8i&enelor clienilor9 ale societii.

8ist o tendin mondial de cre/tere a e8i&enelor clienilor n ceea ce pri$e/te calitateaproduselor. :n aceste condiii9 calitatea s;a impus ca factor determinant al performanei terst

o#iceiuri9 tradiie

modul n care este promo$at produsul.

Cum poate o or&ani%aie s;/i pstre%e /i c/ti&e clienii? spunsul nu este dec>t princunoa/terea foarte #un a cerinelor clienilor este foarte important relaia client;furni%or /i cmpinarea acestora.

Optica mondial n ceea ce pri$e/te controlul calitii s;a modificat esenial. Formele de or&ani%arepentru calitate au dep/it stadiul de in$esti&aie9 de $erificare de conformitate cu specificaiile

standarde9 norme. Controlul nseamn ast%i a ine sub control. !entru a reali%a aceasta9or&ani%aia tre#uie s ai# o politic a calitii /i s ela#ore%e o strate&ie a calitii pentruatin&erea calitii dorite. =neori9 printr;o politic de calitate corespun%toare se poate a@un&e cueforturi minime la m#untirea calitii.

1.

NOIUNI FUNDAMENTALE REFERITOARE LA CALITATEAPRODUSELOR SI SERVICIILOR

1.1.'rientri (n definirea calitii

"e;alun&ul timpului au e8istat succesi$ mai multe orientri n definirea calitii

!


6/64


orientare spre produs: Acalitatea reprezint ansamblul caracteristicilor de calitate aleprodusului; diferenele de calitate se datoresc diferenelor ntre caracteristicile acestora;

orientare spre proces calitatea pri$it din perspecti$a productorului calitatea nseamnconformitatea cu specificaiile, conformitatea cu cerinele Cros#B

orientare spre costuri: calitatea reprezint anumite performane la un nivel acceptabil alpreului;

orientare spre utilizator preferat n economia de pia Acalitatea reprezint aptitudinea de afi corespunztor pentru utilizare. .,. uran.

Definitia calitii:

'tandardul ' + I'O 26 define/te calitatea ca fiind ms!a "n ca!e n ansam#l $eca!acte!istici int!inseci "n$e%line&te ce!inele'

Int!insecface referire la o ce$a cu caracter permanent. Dermenul ce!ineste definit de acela/istandard ca fiind expresii ale nevoilor sau ateptrilor9 n eneral implicite sau obliatorii, stipulatentr!un document. epre%int de fapt un criteriu fa de care se aprecia% conformitatea sau

neconformitatea unei anumite caracteristici. Cerinele pentru calitate se refer9 n e&al msur9 lacerinele pieei9 cele contractuale9 cerinele interne ale or&ani%aiei /i cerinele societii.

Entitate repre%inta o acti$itate sau un proces9 un produs9 or&ani%atie9 sistem9 persoana sau ocom#inatie a acestora.

P!($sleste re%ultatul unor acti$itati sau procese.

!rodusele pot fi materiale9 imateriale sau o com#inatie a acestora.

8ista patru cate&orii de produse


7/64


1 "upa !elatia c %!($sl*

proprietati int!inseci, proprii produsului9 care tin de natura su#stantelor pe care le contine8. structura9 compo%itia cnd &ra$ calitatea produselor. :n &eneral9 aceste proprieti repre%intma8.1 din totalul proprietatilor. 8emple prospetimea preparatelor culinare9 salu#ritatea#unurilor alimentare9 etan/eitatea m#inarilor la articolele pneumatice etc.

proprietatile ma1(!e2 im%(!tante2 %!inci%ale pot contri#ui cu cca. 3;4 la sta#ilireacalitii9 repre%ent>nd cel mult 4 din totalul proprietatilor unui produs. "e e8empluproprietatile trofice ale #unurilor alimentare9 proporia fi#relor naturale dintr;un materialte8til9 etc.

proprietatile min(!epre%int importan mai mic n sta#ilirea calitii produselor cca. 1;29 de/i sunt cele mai numeroase9 ocup>nd o pondere de peste 5 din totalulproprietilor. )ceste proprieti influenea% e8clusi$ $aria#ilitatea mrfurilor e8empledimensiuni9 culore9 mas9 etc.

4 "upa m($alitatea $e a%!ecie!e &i mas!a!e

proprietati a%!ecia#ile c a1t(!l simt!il(! mane e8. proprietatile or&anoleptice saupsi


8/64


Caracteristicile se selectea%a din randul proprietatilor9 urmarind satisfacerea urmatoarelor cerinte

sa defineasca cu suficienta e8actitate insusiri ale produsului

sa fie cuantifica#ile sau masura#ile

sa fie consacrate terminolo&ic.

In fa%a de produs reali%at pentru $an%are9 acesta tre#uie sa pre%inte caracteristici care satisfacconditia conformitatii.

In fa%a de comerciali%are9 pe lan&a acestea9 produsul tre#uie sa pre%inte si caracteristici specificeacestei fa%e9 menita sa asi&ure $anda#ilitatea sa.

!roprietatile si caracteristicile de calitate ale marfurilor repre%inta re%ultatul actiunii con@u&ate aunui &rup de factori

a factori specifici productiei proiectare produs9 materii prime9 proces te


9/64


)spectele le&ale ale alimentelor se refer n special la

- i&ien

- aditi$i utili%ai

- re%iduuri to8ice

- contaminani9

/i ntr;o msur mai mic la compo%iie.

!e l>n& cerinele le&ale ale produselor propriu;%ise9 e8ist /i unele re&lementri le&ate deam#ala@e /i etic


10/64


pot contamina alimentele ntr;o anumit etap9 periclit>nd sntatea sau ct este

sin&urul care poate fi sesi%at /i apreciat.!e #a%a aprecierii sen%oriale9 un consumator $a decide dac un produs i place sau nu /i dac laccept saunu.:n aprecierea sen%orial sunt implicate or&anele de sim. "atorit su#iecti$ismului/i $aria#ilelor n &usturi9 caracteristicile or&anoleptice sunt comple8e /i aceast $alen este &reude satisfcut.

!entru a satisface un numr c>t mai mare de consumatori9 productorii pot pune la punct testeaplicate consumatorilor pentru a sta#ili aspectul de accepti#ilitate al unui anumit produs alimentar.)ceste te


11/64


,ig. 1 riung/iul calitii

Oricare ar fi repre%entarea &rafic a aciunii acestor factori9 tre#uie reinut caracterul desc


12/64


"e e8emplu9 pentru m#utelierea unor sticle de #ere este necesar ca ma/ina s do%e%e cantitateade licn9 n controlul calitii.

Ga reali%area unui produs se porne/te de la cercetare /tiinific. )poi9 prin efectuarea calculelorte


13/64


,ig. 4 Spirala calitii

=rmea% reali%area unui nou produs9 noi pretenii ale #eneficiarului9 noi cerine ale pieii9 careimpun reali%area altor produse9 la un ni$el calitati$ superior.

'e o#ser$ c n fiecare ciclu de producie fa%ele se repet9 ns nu se nc


14/64


respectarea condiiilor de utili%are a produselor

cre/terea componentei informatice a produsului eticn la utili%are conduc de multe ori la o#inerea de produse cu $aloridiferite ale caracteristicilor de calitate9 fr a fi influenat esenial $aloarea de ntre#uinare aprodusului respecti$.

'e o#in astfel mai multe clase de calitate la produse.

Clasa de calitate repre%int o cate&orie de produse proiectate pentru o anumit destinaie9reali%at din anumite materii prime9 cu $alori ale caracteristicilor de calitate cuprinse ntre anumitelimite prescrise.

!entru sta#ilirea claselor de calitate se porne/te de la $aloarea medie a caracteristicii de calitate$i%ate /i de la a#aterea fa de aceast $aloare medie.

;a Ja 0 clasa I;a

;# J# 0 clasa a II;a.

In primul ca%9 c>nd ma@oritatea produselor fa#ricate au pentru caracteristica x $alori foarteapropiate9 c>nd a#aterea fa de $aloarea medie este foarte mic /i se manifest la un numr micde produse9 se sta#ile/te o sin&ur clas de calitate.

)tunci c>nd a#aterea fa de $aloarea medie este mai mare9 produsul a$>nd $aloare dentre#uinare9 dar &radul de satisfacere a necesitii este diferit9 e8ist pentru produs mai multeclase de calitate9 pentru care se sta#ilesc $alorile caracteristiciix.

"ac se constat c un produs nu satisface clasa de calitate pentru care a fost fa#ricat9 el poate fideclasat.

+rodusul declasateste produsul al crui caracteristici de calitate nu sunt conforme cu specificaiapentru care a fost reali%at9 dar corespunde cerinelor altor clase inferioare.

"eclasarea este nedorit. !rodusul se comerciali%ea% fr operaii de remediere9 dar la un premai mic9 de/i costul fa#ricaiei /i resursele folosite la un asemenea produs au fostcorespun%toare unei clase superioare.

ebutul repre%int produsul care nu corespunde specificaiei /i nu se ncadrea% nici unei clase decalitate9 a$>nd a#ateri foarte mari de la specificaii. e#utul poate fi de dou feluri

rebut parial,la care sunt posi#ile remedieri /i apoi se $alorific. !entru produsele alimentareaceasta este puin pro#a#il.

rebut total, care nu se mai poate $alorifica.

Dre#uie fcut distincia ntre neconformitate /i noncalitate.

-oncalitatea apare atunci c>nd produsul nu satisface cerina pentru care este fa#ricat.

14

x

+a-ax

Fa

+a +b-b

x

-ax

Fa


15/64


16/64


1. Rati(nali,a!ea ec(n(micaprin

; tipizare; sta#ilirea de &ame rationale de tipuri si dimensiuni ale produselor

; unificare; strans le&ata de tipi%are pentru a asi&ura intersc


17/64


; standarde de mediu incon(urator al produselor; de e8. standarde de am#alare9 de depo%itare9transport9 conditii de conser$are9 i&iena si securitate a materialelor destinate domeniului a&ro;alimentar

; standarde de metode de analiza si incercari ; de e8emplu standarde de anali%a sen%oriala9fi%ico;c


18/64


I'O 1112;0inii directoare nauditarea sistemelor de manaemental calitii i1sau mediului.

Furni%ea% linii directoare pentru $erificare aptitudinii sistemuluide a atin&e o#iecti$ele definite ale calitii. 'e poate utili%a pentruaudit intern sau e8tern.

I'O 1515;'anaementulcalitii. 0inii directoare pentru

planurile calitii.

Furni%ea% linii directoare n pre&tirea9 anali%a /i re$i%uireaplanurilor calitii.

I'O 16;17;'anaementulcalitii. 0inii directoare nmanaementul proiectelor.

Ginii directoare pentru asi&urarea calitii9 at>t n proiectare c>t /in proces.

I'O 17;15;'anaementulcalitii. 0inii directoare pentruconfiuraie.

Ginii directoare pentru a asi&ura c un produs comple8 continus funcione%e c>nd componentele se scr#u9 23

,oti$aia intern porne/te n &eneral de la recuno/terea faptului c este posi#il m#untireacalitii produselor9 n timp ce presiunea e8tern este &enerat de concuren9 sau poate fi creeatc


19/64


Conceptul arania calitii este foarte $ec


20/64


,ig. ! Sc/ema circulaiei te/nico:economice a produselor

Ga sta#ilirea termenului de &aranie pe cale e8perimental se prefer ca acesta s fie ntotdeaunamai mic dec>t dura#ilitatea durata ma8im de pstrare produsului alimentar.

Cu toate c termenul de &aranie D* se afl n str>ns corelaie cu calitatea produseloralimentare caracteristici or&anoleptice9 fi%ico;cni9 luni9 ani scurs de la datafa#ricaiei9 n care produsul alimentar /i menine n totalitate calitatea prescris9 n condiiile deam#alare /i pstrare menionate n standard sau alte acte normati$e.

Consumabilitatea 9Cs" repre%int inter$alul de timp ore9 %ile9 sptm>ni9 luni9 ani scurs de la datafa#ricaiei9 n care produsul alimentar este apt pentru consumul uman9 cndesc o nalt sta#ilitatea la pstrare /i comerciali%are.

ermenul de valabilitate 9#" repre%int perioada ore9 %ile9 sptm>ni9 luni9 ani limit de consum

n care produsul alimentar conser$at9 pstrat9 manipulat /i transportat n condiii coespun%toare9tre#uie s;/i menin caracteristicile de calitate prescrise.

2-

Ma/9a des"65/a.$#

T: T; T< T= T>

C.s53a8"l"tatea p/d5s5l5"

Te/3e. de 6a/a.$"e

C"/!5la$"a!3e/!"al#

Pe/"ada 3a?"3# de !3est"8"l"tate Pe/"ada pt"3# de !3est"8"l"tate Ne!3est"8"l"tate

D5/a8"l"tatea p/d5s5l5"

P P P P P


21/64


22/64


"efinitie conform standardului + 451 acreditarea laboratoarelor de incercarieste o proceduraprin care un or&anism cu autoritate da recunoastere oficiala ca un la#orator de incercari estecompetent sa desfasoare sarcini specifice.

,ig. # Standardele europene referitoare la certificare i acreditare; adoptate ca standarderom


23/64


,ig. " Sistemul de acreditare i certificare (n om


24/64


5.

CALIMETRIA

!.1. 9eneraliti

E)ala!ea calitatii este e8aminarea sistematica a masurii in care o entitate produs9 ser$iciu estecapa#ila sa satisfaca conditiile specifice.

$aluarea si estimarea calitatii prin metode si procedee specifice constituie o#iectul disciplinei9denumita calimetrie.

Dermenul calimetriea fost adoptat de Or&ani%atia uropeana pentru Controlul Calitatii OKC in171. In 1(1 aceeasi or&ani%atie a definit calimetria ca stiin a msurarii calitatii.

"eterminarea cantitati$a a calitatii produselor se #a%ea%a in fapt pe masuratorile anali%elor9incercarile si o#ser$atiile de la#orator efectuate in mod u%ual9 dar re%ultatul se e8prima9 de celemai multe ori9 prin indicatori specifici determinati prin metode statistico;matematice. "e asemeni9re%ultatul e$aluarii calitatii e8primat prin indicatori specifici pot fi utili%ati pentru determinareacapa#ilitatii furni%orului in ceea ce pri$este calitatea.

Calimetria utili%ea%a doua tipuri de metode

; metoda comparati$a9

; metoda demeritelor.

!. 2. $rincipiile calimetriei

,surarea calitatii impune luarea in consideratie a unor principii ;principiile calimetriei :

calitatea este o functie a principalelor caracteristici pri$ite in corespondenta cu cerinteleconsumatorilor

caracteristicile unui produs nu sunt e&ale ca pondere in definirea calitatii9 de aceea eletre#uie anali%ate9 sta#ilita ponderea fiecareia si ierar


25/64


=

=n

i

ii PKQ1

In functie de scopul si modul in care se face e$aluarea9 marimea caracteristicilor i poate fie8primata cifric9 pe #a%a unei scari de apreciere cu $alori intre anumite limite sau printr;un indicenumeric al fiecarei caracteristici9 indice re%ultat prin raportarea $alorii a#solute efecti$e reale a

caracteristicilor produsului anali%at9 la $aloarea a#soluta a caracteristicilor unui produs la referintacare corespunde in cea mai mare masura cerintelor utili%atorului.

!.3. 7etoda comparativ direct

In$icat(!i sintetici ai calitatii

,etoda comparati$a este o metoda prin care se masoara ni$elul calitati$ al unui produs princomparatie directa cu un produs etalon de referinta.

,etoda comparati$a indirecta pre$ede compararea caracteristicilor te


26/64


in care

IQ; indicatorul de calitate

p@; ponderea pentru fiecare caracteristica comparata.

'e poate calcula un indicator de calitate Ic al produsului anali%at comparati$ cu cel etalon cu

relatia

100

1

1

1

=

=

=

==

n

j

jj

n

j

j

n

j

jj

C

pR

p

pR

I

=

n

j

jp1

este suma ponderilor caracteristicilor9 e&ala cu 1.

3. $ndicatorul sintetic al calitatii

)cest indicator masoara ni$elul calitati$ prin metoda compararii directe cu un produs consideratetalon. Comparatia se face atat su# aspectul caracteristicilor te


27/64


Indicatorii noncalitatii nu se su#stituie indicatorilor sintetici9 ci ii pot completa.

+oncalitatea se manifesta prin aparitia unor defecte9 fie pe parcursul procesului de o#tinere aproduselor9 fie in utili%are.

!rin defect in acti$itatea de control se intele&e orice a#atere a produsului sau a unei cacteristici aacestuia fata de prescriptiile din specificatie.

In functie de &ra$itate consecinte si de frec$enta de aparitie9 defectele se clasifica in critice9principale, secundare9 minore.

,etoda demeritelor9 adica determinarea ni$elului calitati$ al produselor dupa identificareadefectelor9 are lar&a aplica#ilitate.

)plicarea acestei metode consta in efectuarea urmatoarelor operatii

definirea o#iectului cercetarii produs9 lot9 caracteristica etc.

clasificarea corecta si sta#ilirea defectelor ce se incadrea%a in fiecare cate&orie9 dupa&ra$itatea lor9 respecti$9 a consecintelor pe care le au asupra calitatii.

aplicarea puncta@ului de penali%are pentru fiecare cate&orie de defecte9 astfel

defecte critice TTTTT.. ...1 puncte

defecte principale TTTT... 5 puncte

defecte secundare .TTTT.1 puncte

defecte minore TTTTTT..1 punct

sta#ilirea demeritului limita acceptat potri$it conditiilor de admisi#ilitate prescrise9 cu pri$irela numarul ma8im de defecte admis pe acelasi produs sau pe un lot de produse.

calculul indicatorilor de demerite.

Cu a@utorul metodei demeritelor se calculea%a mai multi indicatori9 unii putnd fi repre%entati si

&rafic.1 %istorama demeritelor ; da ima&inea frec$entei fiecarui tip de defect9 adica permite

sta#ilirea tipului de defect de e8. cu frec$enta cea mai mare asupra caruia sa se indrepte cuprioritate atentia pentru sta#ilirea cau%elor si a masurilor necesare pentru eliminarea lui.

"upa sta#ilirea defectelor9 ele se &rupea%a pe tipuri9 se intocmeste ta#elul si se repre%int &rafic.

Dipul defectului+r.de defectecorespun%atoare tipului

2 =recventa relativa a defectelor zilnice data de raportul

F R n

k9

in care ; nr. total de defecte identificate

2#

%ipul ,ee.tel/r

Nu7r,ee.te


28/64


n ; nr. de produse controlate.

'e repre%inta &rafic datele %ilnice.

)cest indicator da o ima&ine a numarului de defecteprodus si e$olutia lui de la o %i la alta sau laun alt inter$al de timp decada9 luna. "aca dreapta cur#a are tendinta crescatoare9 calitateaproduselor productiei se inrautateste.

3. 5emeritul partial "p ; dat de suma punctelor cu care s;au penali%at defectele "idintr;o cate&orie

"pR "i

4. 5emeritul total 95t" ; repre%entat din insumarea demeritelor partiale9 pe cate&orii dedefecte "pi

"tR "pi

5. $ndicele lobal de demeriteI& calculat ca suma ponderata a indicilor partiali pe cate&oriide defecte de e8emplu9 defect de aspect Ia9 etc.

I&R =

++++n

i

i

ggdfa

K

IKIKIKIK

1

321 ;;;

undei; ponderile acordate indicilor partiali ai demeritelor9 suma lor putand fi 1 sau 1.

Cand ; I&M 19 calitatea produselor este im#unatatita fata de cea a produselor din perioada de#a%a sau a celor de referinta

; I&S 19 calitatea produselor este inferioara celei din perioada de #a%a sau dereferinta.

6. 5emeritul mediu pe lot de produse controlate " ; repre%inta suma $alorilor demeritelor totalepe unitate de produs $erificat9 raportat la numarul de produse $erificate

" R n

NNNN mSCC +++ 1050100

in care n ; nr. de produse $erificate din lot

+c9 +p9 +s9 +m; nr. produselor cu defecte critice9 principale9 secundare9 minore.

epre%entarea &rafica a acestui indicator da o ima&ine clara si concisa asupra ni$elului calitati$.

2"

9ile

F


29/64


6.

MANAGEMENTUL SIGURANEI N CONSUM

).1. ntroducere

Conceptul -)CC! permite o a#ordare sistematic n identificarea riscurilor /i e$aluareapotenialului de apariie a acestora n timpul procesului tend sunt implementate9 inocuitatea produselor o#inute. )cest plan

2+


30/64


-)CC! poate fi utili%at doar ca linii directoare de cele mai multe ori acesta tre#uie super$i%at deun e8pert care poate su&era diferite modificri sau adaptri la situaii particulare.

).2. $rograme de msuri preliminare 0practici &une de lucru i de igien 97$=9>$

+ormele de i&ien a produselor alimentare9 apro#ate prin -* 24259 care a intrat n $i&oare dela 1 oc. 269 pre$d ca prepararea9 prelucrarea9 fa#ricarea9 am#alarea9 depo%itarea9 transportul9manipularea9 comerciali%area /i ser$irea produselor alimentare s se desf/oare n condiiii&ienice9 iar la art. 4 c productorii tre#uie s &arante%e c procedurile de securitatecorespun%toare pentru si&urana alimentar sunt sta#ilite9 implementate9 meninute /i re$i%uite pe#a%a principiilor utili%ate n sistemul de anali% a riscurilor /i a punctelor critice de control ;-)CC!.

ficiena sistemului -)CC! depinde de funcionalitatea pro&ramelor preliminare otaru /i Xorda925. F") recomand c naintea implementrii sistemului -)CC! este a#solut necesarproiectarea /i implementarea unor pro&rame de msuri preliminare !!9 fr de care -)CC! nupoate funciona. "e asemeni9 sc


31/64


ontrolul corpurilor strine@

ontrol de calitate i testemicro&iologice@

ontrolul documentelor@

ontrolul duntorilor@

ali&rare 0programe de mentenenpentru ec/ipamente@

7anagementul apei@

nstruire (n analiza senzorial@

ertificarea i evaluarea furnizorilor@

ontrolul produsului neconform@

$aluarea reclamaiilor clienilor

tict s ofere separarea prinmprirea9 amplasarea9 locali%area sau prin alte msuri eficiente a acelor operaii care potdetermina contaminarea ncruci/at. Cldirile /i ane8ele $or fi construcii solide9 ntreinute /ireparate pentru a fi meninute n #une condiii. Doate materialele de construcie utili%ate nu tre#uies permit transmiterea su#stanelor de contaminare n alimente. ,aterialele de construcie nu $oremite $apori to8ici. Cldirea tre#uie astfel proiectat nc>t s permit u/or i&ieni%areacorespun%toare /i s facilite%e supra$e&ndacilor /i a ro%toarelor.

onele de prelucrare

$ardosealaacolo unde este necesar $a fi acoperit de o suprafa impermea#il9 i&ieni%a#il9nealunecoas /i neto8ic9 fr crpturi /i u/or de curat /i de%infectat. !ardoseala tre#uie spre%inte o pant pentru a permite scur&erea lic


32/64


$lafoaneletre#uie proiectate9 construite /i finisate astfel nc>t s pre$in acumularea murdriei /is minimi%e%e condensarea9 de%$oltarea muce&aiurilor /i s permit i&ieni%area u/oar.

,erestrele/i alte desct s se e$ite contaminareaapei pota#ile.

Cestiarele i toaletele. Hestiarele /i toaletele tre#uie amplasate adec$at. Doaletele $or fi proiectateastfel nc>t s asi&ure ndeprtarea i&ienic a re%iduurilor. Nonele tre#uie #ine iluminate9 $entilate/i dac e ca%ul ncl%ite /i nu se $or descinilor cu ap cald /i rece /i un mod de uscare al m>inilor tre#uie pre$%ute l>n&toalete9 iar lucrtorii tre#uie s treac pe l>n& aceste %one nainte de a re$eni n spaiile de lucru.

"ac se utili%ea% /er$ete de rtie9 tre#uie s fie pre$%ute /i co/uri de &unoi sau cutii decolectare l>n& %ona de splare. 'e recomand utili%area ro#inetelor care nu necesitdescn& cinilordup utili%area toaletelor.

/iuvete pentru splarea minilor9 amplasate n mod adec$at tre#uie incluse acolo unde estenecesar9 n proces. "ac este necesar se pre$d /i faciliti pentru de%infecia m>inilor. stenecesar s fie pre$%ute msuri i&ienice pentru uscarea m>inilor. "ac se folosesc /er$ete dertie tre#uie pre$%ute /i co/uri de &unoi pentru colectarea celor folosite. 'e recomand utili%arearo#inetelor care nu se dec


33/64


34/64


altul. "esfacerea9 i&ieni%area /i de%infectarea la sf>r/itul %ilei sunt destinate s pre$in proliferareaflorei pato&ene. Controlul tre#uie s fie aplicat prin inspecii periodice.

,suri speciale tre#uie luate pentru a pre$eni contaminarea n timpul splrii /i de%infectriincperilor9 ecndacii au intrat n cldire atunci se $or lua msuri de eradicare aacestora. ,surile de control $or implica tratamentul cu su#stane c


35/64


care tre#uie efectuat numai su# ndrumarea personalului speciali%at care cuno/te importanariscurilor.

,surile tre#uie luate doar n ca%ul n care msurile de precauie nu pot fi aplicate eficient. :naintede aplicarea pesticidelor tre#uie s se pre$in contaminarea produselor9 ec


36/64


:n cadrul pro&ramului -)CC!9 termenul de pericol se refer la orice factor de natur #iolo&ic9c


37/64


asemeni9 ecnt la distan9pentru domeniul -)CC!. ,em#rii ec


38/64


,ortalitatea pato&enilor n anumite condiii p-9 temperatur9 o8i&en9 etc.

Comportamentul to8inelor /i su#stanelor c


39/64


"ia&rama tre#uie s cuprind toate materiile prime /i in&redientele9 etapele procesului te


40/64


).!. $rincipiile >A$

P!inci%il = > C(n$ce!ea anali,ei %e!ic(lel(! &i sta#ili!ea ms!il(! $e %!e)eni!e/c(nt!(l

Ddentificarea i evaluarea pericolelor asociate cu o&inerea i recoltarea materiilor prime i

ingredientelor; prelucrarea; manipularea; depozitarea; distri&uia; prepararea culinar iconsumul produselor alimentare i sta&ilirea msurilor de prevenire=control a acestoraEotaru /i ,oraru9 17.

$ericolul este definit ca orice factor de natur #iolo&ic9 c


41/64


$aluarea riscurilor.

:ntr;o prim etap se ntocme/te o list a tuturor riscurilor cu pro#a#ilitate de apariie. :ncontinuare9 pentru identificarea riscurilor semnificate se aplic ar#orele deci%ional conform Code8)limentarius pre%entat n fi&ura 1.

Dermeniiprobabilitate de apariie /i severitate repre%int dou cu$inte c


42/64


L ; nu este necesar controlul n aceast etap

LL ; punct critic de control CC!.

7i.' =?' A!#(!ele $eci,i(nal %ent! i$entifica!ea %e!ic(lel(! mic!(#i(l(.ice e/nica &rainstorming

Doat lumea discut despre acela/i su#iect

'unt necesare c>t mai multe idei /i informaii

Doate ideile $or fi consemnate

Fiecare /i spune prerea

'e $or discuta pro#leme /i nu persoane

'e $a rspunde la ntre#rile CineA, CeA, BndeA, 5e ceA, CandA, CumA

Analiza cauz efect; utili%at pentru identificarea cau%elorsurselor contaminrii.

,ig. 11. iagrama cauz:efect!entru identificarea pericolelor se poate aplica te%nica benc%marincu alte operaii similare norice ca% planul -)CC! tre#uie sta#ilit pentru operaia anali%at /i nu pentru operaiile utili%at nte


43/64


I. Funcie de &ra$itatea /i frec$ena de apariie

II. Funcie de ni$ele de semnificaie /i clase de risc

III. ,etoda numerelor de prioritate

IH. ,etoda claselor de risc /i cate&oriilor de risc.

Ga ora actual9 implementarea unei a#ordri cantitati$e a metodei -)CC! n corelaie cuo#iecti$ele de si&uran n consum este dificil deoarece nu e8ist re&lementri sau linii directoaren care s se preci%e%e clar limita de accepta#ilitate sau neaccepta#ilitate pentru inocuitateaalimentelor.

:n practic9 a#ordarea tip #enc G@

7are* consecine fatale9 m#oln$iri &ra$e9 pre@udicii incura#ile ce se manifest fie imediat9 fie

dup o perioad mai lun& medie*m#oln$iri /isau pre@udicii su#staniale

sczut* le%iuni /isau m#oln$iri minore9 a#sena efectelor sau consecine care apar numaidup e8punere la do%e ridicate9 perioade lun&i de timp.

7!ec)ena 3%!(#a#ilitatea@ $e a%a!iie 0 7'

ridicat* apare n mod sistematic9 repetat

medie* poatese nt>mpl s apar

sczut* apare e8trem de rar

foarte puin pro&a&il; aproape imposi#il s apar9 Apericol teoreticY.

Se)e!itatea $e%in$e $e*

succepti#ilitatea consumatorilor la m#oln$iri de natur alimentar

impactul posi#il al unor pro#leme secundare de e8emplu sindromul . Clase de risc i msuri de control sau prevenire

43


44/64


lasa derisc ontaminare

,recvena de apariie inprodusul finit 7suri de control sau prevenire

1 eoretica +ici un semn +ici una

2 Semne )#sen Con/tienti%are permanent$erificare

3 $ro&a&ila +u atin&e ni$el critic ,suri &enerale de control

$erificare4 $ro&a&ila Ga ni$el critic ,suri specifice de control$alidare9 $erificare

,surile &enerale de control se refer la e8istena pro&ramelor preliminare cum ar fi

proceduri de i&ieni%are

plan de com#atere a duntorilor

plan de ntreinere /i cali#rare a mi@loacelor de msurare

selectarea furni%orilor de materii prime9 materiale9 etc

proceduri de reclamaii9 notificare /i retra&ere practici #une de lucru.

,surile specifice de pre$enirecontrol pre$%ute pentru clasa de risc 4 se refer la acele msurispecifice care permit eliminarea sau reducerea pericolului identificat p>n la ni$eluri accepta#ile /icare o#li& la msurare /i monitori%are la inter$ale re&ulate de timp9 aplicate n CC!.

. 8valuarea riscurilor prin calculul numerului prioritar de risc : NPR

:n acest ca% se aplic formula

+! R 8 F 8 ,C

0 efectul pericolului potenial

F 0 frec$ena de apariie a pericolului

,C 0 frec$ena de apariie a pericolului n produsul finit.

lementele se e$aluea% pe o scar de la 1 la 19 a/a cum sunt pre%entate n ta#elele 6;(.

abel G. precierea ravitii 9


45/64


abel H. precierea probabilitii de apariie a pericolului n produsul finit 9


46/64


Ms! $e c(nt!(l 0 aciunea sau acti$itatea necesar pentru pre$enirea sau eliminarea unuipericol pentru si&urana alimentului sau pentru reducerea acestuia p>n la un ni$el accepta#il.

=n pericol identificat poate fi inut su# control n mai multe modaliti. Dratamentul termic poatedistru&e microor&anismele9 iar cre/terea lor poate fi pre$enit sau limitat prin temperatursc%ut sau ridicat9 indice de acti$itate al apei sc%ut9 prin adu&are de conser$ani9 etc.

e%iduurile de medicamente /i pesticide pot fi inute su# control prin meninerea unei anumiteperioade de timp ntre aplicarea tratamentului /i a#atori%are sau mul&ere9 care $a permitereducerea pericolelor p>n la un ni$el accepta#il.

O alt msur de control const n separarea strict a materiilor prime /i produselor finite9 care $apre$eni contaminarea ncruci/at cu pato&eni. Contaminarea ncruci/at cu aler&eni n timpulprocesului te


47/64


e$itarea amplasrii corpurilor de iluminat deasupra utila@elor9 n special a $aselor descnd se scn la produs finit n care pierderea controlului poate conduce la un risc inaccepta#il saupotenial inaccepta#il pentru si&urana n consumW.

)tunci c>nd ntr;o etap a procesului de fa#ricaie e8ist o pro#a#ilitate ridicat de apariie a unuirisc se$er sunt necesare msuri specifice de control9 aceast etap fiind denumit punct critic decontrol CC!. CC! repre%int materia prim9 etapa procesului ten la un ni$el accepta#il.

Conform celui de al doilea principiu9 tre#uie s se identifice CC! /i s se sta#ileasc msurile decontrol n $ederea o#inerii unui produs si&ur.

=n %nct $e c(nt!(l 0$ este definit ca Vorice etap n care pericolele #iolo&ice9 cn la un ni$el inaccepta#il?

compo%iia materiei primeprodusului permite de%$oltarea factorilor de risc pentru si&uran nconsum?

procesul ten la un ni$el accepta#il?

n etapa anali%at e8ist posi#ilitatea contaminrii produsului p>n la un ni$el inaccepta#il?

Identificarea /i sta#ilirea CC! $a fi efectuat de ctre ecnd identificarea surselor de contaminare9 a condiiilor carefa$ori%ea% apariia lor /i sta#ilirea msurilor pentru inerea su# control a acestora.

4#


48/64


:n fiecare etap a procesului te


49/64


uscarea produselor n condiii care pre$in de%$oltarea pato&enilor

clorinarea apei de rcire

pasteuri%area.

7i.!a =:' A!#(!ele $eci,i(nal $e $ife!enie!e a CCP $e CP

Ga sta#ilirea CC!;urilor tre#uie s se ia n considerare se$eritatea nerespectrii *,!. "ac acestede$iaii sunt minore ca importan /i nu influenea% si&urana produsului9 etapa nu esteconsiderat CC! /i poate fi inut su# control de *,!. "ac nerespectarea *,! are un impactma@or asupra si&uranei produsului9 etape de$ine CC!.

:ntr;un plan -)CC!9 CC! se pot desemna n mai multe maniere

CC! pot fi numerotate sec$enial de e8emplu9 CC! Z 19 CC! Z 29 etc.

n unele ca%uri se prefer numerotarea sec$enial ntre fiecare cate&orie de risc de e8emplu9CC! ; F19 CC! ; C19 CC! ; ,19 pentru primul CC! care se adresea% unui risc fi%ic9 ct acest sistem de numerotare poate cau%a confu%ii c>nd se adau& sau se /ter& CC!datorit modificrii specificaiilor in&redientelor sau operaiilor9 unele ntreprinderi desemnea%CC! prin numele etapei procesului.

:n sta#ilirea CC! e8ist o tendin de e8a&erare n sta#ilirea numrului de CC!. "efinirea unuinumr mare de CC! $a n&reuna procesul9 ns un numr mic poate conduce la o#inerea unuiprodus nesi&ur pentru consum9 neasi&ur>ndu;se un control adec$at al pericolelor. !rin urmare9 nue8ist limite pri$ind numrul CC! n procesul de fa#ricare a alimentelor. l depinde de tipulprodusului9 in&redientele folosite9 procesul de fa#ricaie /i pro&ramele de msuri preliminareimplementate.

4+


50/64


P!inci%il : > Sta#ili!ea limitel(! c!itice "n fieca!e CCP

DSta&ilirea limitelor critice care tre&uie respectate (n fiecare punct critic de controlE otaru/i ,oraru9 17.

Limitele c!itice sunt $alori ale caracteristicilor fi%ice9 c


51/64


,onitori%area este esenial n controlul proceselor. Informaiile re%ultate tre#uie s fie disponi#ilen timp util pentru controlul pericolelor.

,onitori%area are rolul de a asi&ura c un CC! este ntotdeauna inut su# control respectarealimitelor critice. ficiena metodelor de monitori%are depinde de c>t de rapide sunt. :n &eneral seutili%ea% testele fi%ico;ct s se e$ite situaiile inaccepta#ile.olul monitori%rii este de a detecta din timp de$ierile de la limitele critice9 nainte ca etapa s iasde su# control. Ideal9 monitori%area ar tre#ui s se reali%e%e continuu. )tunci c>nd nu este posi#ilo monitori%are continu9 tre#uie s se sta#ileasc frec$ena /i planul de e/antionare.

e%ultatele monitori%rii tre#uie nre&istrate %ilnicper sc


52/64


P!inci%il 6' Sta#ili!ea acinil(! c(!ecti)e

DSta&ilirea aciunilor corective ce vor fi aplicate atunci ct s se ia msurile necesare imediat c>ndmonitori%area a e$ideniat o tendin de ie/ire de su# control a procesului.

O#iecti$ele aciunilor corecti$e sunt

protecia consumatorului prin asi&urarea c nu a@un& n reeaua de distri#uie produsenesntoase9 alterate

corectarea cau%ei care a produs a#aterea.

!entru fiecare CC! ect CC! a ie/it de su#control9 produse suspecte de a nu pre%enta si&uran n consum9 denumite /i Yproduse ncarantinY.

8ist mai multe opiuni de aciune pentru de$iaii poteniale sau nt>mplate ntr;un CC!

)@ustarea imediat a procesului /i pstratrea produsului n limitele critice. :n acest ca%9aciunea este imediat /i9 dac nu a e8istat a#aterea de$iaia9 produsul nu se consider YncarantinY.

'e opre/te linia. 'e reine tot produsul neconform9 se corectea% pro#lema n linie /i apoi secontinu producia. )ceasta este cel mai nt>lnit scenariu de aciune corecti$ la fa#ricarea

alimentelor. !rodusul implicat n de$iaie tre#uie difereniat clar de cel fa#ricat nainte /i dupde$iaie.

"ac a#aterea este re%ultatul unei pro#leme de proiectare sau or&ani%are a liniei de fa#ricaiesau de proasta funcionare a ecndit o soluie pe termen lun&. !rodusul neconformtre#uie identificat /i i%olat. ee$aluarea produsului face parte din a#ordarea -)CC! /i sistemulpoate fi sc


53/64


)cest principiu implic $erificarea /i $alidarea CC!. t monitori%area9 care sta#ilesc $aliditatea planului -)CC! /i c sistemul funcionea%conform planuluiW +)C,CF9 1(.

te ori inter$ine o modificare de reet9 de ec


54/64


$aluarea documentelor de $erificare prin confruntare cu datele anterioare

Halidarea acestor documente9 pentru a asi&ura faptul c planul -)CC! este corect adaptatflu8ului de producie /i amplasrii fa#ricii

e$i%uirea documentelor ce pre$d anumite aciuni ce se aplic atunci c>nd se fac sc


55/64


extern secund parte /i ter parte.

Auditul intern*

'e efectuea% conform unei proceduri

'e desf/oar dup un pro&ram apro#at de mana&ementul de $>rf

Compar practicile de la momentul auditului cu cele redactate n planul -)CC!

Implic o#ser$aii la faa locului9 inter$iuri /i $erificarea nre&istrrilor

Dre#uie pro&ramat n funcie de natura acti$itii auditate

'e efectuea% de ctre persoane independente de acti$itatea auditat din interiorul societiisau ter parte

e%ultatele se nre&istrea% /i se comunic persoanelor responsa#ile de acti$itatea auditat

*enerea% aciuni ce tre#uie ntreprinse pentru corectarea deficienelor

=tili%ea% formulare pentru or&ani%area /i raportarea constatrilor

=rmre/te aciunile corecti$e pre$%ute.7etodologie

!re&tirea auditului plan de audit9 or&ani%area ect persoanelorresponsa#ile din sectorul auditat9 c>t /i mana&erului

)ciuni corecti$e:m#untire ec


56/64


este un instrument special destinat pentru a asi&ura consec$ena auditului

sunt utili%ate pentru e$aluarea comparati$ a auditurilor

asi&ur transparena procesului de auditare

confer ncredere n procesul de e$aluare tuturor celor interesai.

Gistele de $erificare conin

implementarea condiiilor o#li&atorii pentru -)CC!

descrierea produsului /i specificaiei

dia&rama de flu8 a procesului

procesele de anali% a pericolelor

etapele CC!

sta#ilirea limitelor critice /i procedurile de monitori%are

de%$oltarea /i implementarea aciunilor corecti$e adec$area documentaiei /i nre&istrrilor

eficiena acti$itilor de $erificare /i $alidare.

P!inci%il ' Sta#ili!ea ni sistem $e %st!a!e a $(cmentel(! &i "n!e.ist!!il(!

D'rganizarea unui sistem eficient de pstrare a documentaiei sistemului >A$E otaru /i,oraru9 17.

!entru a demonstra conformitatea planului -)CC! este deose#it de importantaidentificareameninereapstrarea nre&istrrilor rele$ante pentru si&urana n consum.

Pst!a!ea "n!e.ist!!il(! asi&ur faptul c informaiile re%ultate din studiul -)CC! /iimplementarea planului -)CC! sunt disponi#ile pentru $erificarea9 re$i%uirea9 inspectarea /iauditarea acti$itilor.

:nre&istrrile tre#uie s furni%e%e do$ada o#iecti$ c nu numai CC! su# control conformprocedurilor presta#ilite9 dar /i faptul c !! sunt implementate /i funcionea% corespun%tor. Fraceste nre&istrri nu se poate face do$ada funcionrii sistemului.

!rocedurile de control a documentelor tre#uie s includ

identificarea nre&istrrilor

timpul de pstrare

responsa#ilitile

modalitile de ndeprtare.

'e recomand ca aceste nre&istrri s fie pstrate n stare corespun%toare9 nu se permitcorecturi sau /tersturi.

ocumentaia sistemului >A$ este repre%entat de

Sumarul analizei riscurilor@

$lanul >A$@

ocumentaia suport@

Gnregistrrile operaionale zilnice.

!)


57/64


Sumarul analizei riscurilor este alctuit din

:nre&istrrile deli#errilor ecA$ )n&a@amentul mana&ementului /i politica de si&uran n consum

)nsam#lul ecnd mem#rii9 competenele

esponsa#ilitile /i compartimentul unde acti$ea%

"escrierea produsului /i utili%area intenionat

"ia&rama de flu8 a procesului

)nali%a pericolelor /i msurile de control specifice

Fi/a de lucru -)CC!

CC!;urile pentru pericolele identificate

Gimitele critice n fiecare CC!

!rocedurile de monitori%are /i frec$ena

)ciunile corecti$e pentru fiecare CC!

Herificare /i frec$en

oninutul procedurilor*

Control neconformiti

Control documentelor /i nre&istrrilor

)udit intern

Instruire

,ana&ementul ec


58/64


LLLmaterii prime /i in&rediente

LLLproces te


59/64


pentru a asi&ura ca toate pericolele semnificati$e pentru si&uranta alimentului sunt identificate sicontrolate adec$at in fiecare etapa .

Cele mai eficiente sisteme de si&uranta a alimentelor sunt sta#ilite9 aplicate si actuali%ate in cadrulunui sistem de mana&ement structurat si incorporat in acti$itatile &enerale de mana&ement aleor&ani%atiei .

)cest standard international inte&rea%a principiile sistemului -a%ard )nalBsis. Critical Control!oints -)CC! [ )nali%a pericolelor. !uncte Critice de Control \ si etapele de aplicare ela#oratede Comisia Code8 )limentarius.

C


60/64


documente ale or&ani%atiei care asi&ura eficacitatea de%$oltarii9 implementarii siactuali%arii ',').

"ocumentele cerute de ',') tre#uie sa fie controlate. Controalele tre#uie sa asi&ure ca toatemodificarile propuse sunt anali%ate inainte de implementare pentru a determina efectele lor asuprasi&urantei alimentului si impactul lor asupra sistemului.

Dre#uie ela#orata o procedura documentata pentru a defini controalele necesare pentru

; apro#area documentelor inainte de emitere

; anali%area si actuali%area documentelor9 reapro#area lor

; asi&urarea ca $ersiunile rele$ante ale documentelor aplica#ile sunt disponi#ile inpunctul de utili%are

; asi&urarea ca documentele raman li%i#ile si usor de identificat.

'i inre&istrarile tre#uie controlate. Inre&istrarile sunt documentele intocmite si pastrate pentru aface do$ada conformitatii cu cerintele si e$identa functionarii eficace a ',').

#.3. esponsa&ilitatea managementului

,ana&ementul la cel mai inalt ni$el tre#uie sa

=' ,aca dovada angaFamentuluisau fata de implementarea ',') si im#unatatirea luicontinua prin

demonstrarea faptului ca si&uranta alimentului este sustinuta de o#iecti$ele de afaceri aleor&ani%atiei

comunicarea in cadrul or&ani%atieie a importantei satisfacerii cerintelor acestui standardinternational si ale consumatorilor in ceea ce pri$este si&uranta alimentului.

8'Sta&ileasca politica referitoare la siguranta alimentului care tre#uie sa fie adec$ata po%itiei or&ani%atiei in lantul alimentar

conforma cu cerintele le&ale si ale consumatorilor pri$ind si&uranta alimentului

comunicata9 implementata si mentinuta la toate ni$elurile din or&ani%atie

anali%ata pentru o adec$are continua.

:' efineasca si sa comunice responsa&ilitatile si autoritatea in cadrul or&ani%atiei9 astfelincat intre& personalul sa initie%e9 sa inre&isre%e actiuni si sa raporte%e pro#lemele ',')persoanelor desemnate.

'Numeasca un conducator al ec/ipei de siguranta a alimentuluicare sa

conduca ec


61/64


# inte!nain $ederea informarii in timp util a ec


62/64


un control mai eficient al operaiilor9 deoarece rolul inspectorilor este centrat pe respectareaplanului -.).C.C.!.9 pe confirmarea eficienei acestuia

eliminarea limitelor metodelor tradiionale de control al calitii

un sistem suficient de fle8i#il pentru a se acomoda cu sc


63/64


!re&tirea unui plan -)CC! etalon pentru un sin&ur produs

Instruirea personalului implicat n fa#ricarea produsului respecti$

!re&tirea aplicrii procedurilor planului -)CC! de ctre personalul producti$

)plicarea e8perimental a planului -)CC! pentru un sin&ur produs

$aluarea re%ultatelor aplicaiei e8perimentalepropuneri de modificri Instruirea personalului n $ederea aplicrii planului -)CC! $erificat /i modificat

Implementarea pro&ramului -)CC! pentru toate produsele

Herificarea pro&ramului -)CC! pentru fiecare produs n parte

)ctuali%area /i re$i%uirea planurilor /i pro&ramelor -)CC! pentru fiecare produs

%i&liografie selectiv*

otaru9 *.9 'a$a9 +.9 279 'anaementul siurantei in consum,suport de curs electronic9 *alai

otaru9 *.9 Xorda ".9 'a$a +.9 'tanciu9 '.9 259 'anaementul Calitii n $ndustria limentar9d. )cademica9 *alai

*.9 otaru9 '. 'tanciu9 259 *tudiul mrfurilor. -oiuni fundamentale9 d. )cademica9 *alai

otaru9 *.9 ,oraru9 C.9 179 -)CC! 0 )nali%a iscurilor. !unctele critice de control.9 d.)cademica9 *alati.

'


64/64


@F I3D1344>, euli enerale de iien a alimentelor.

' 134622. *istemul naliza riscurilor. +unctele critice de control i %idul de aplicare al acestuia

Code8 )limentarius C)C!C1;169 re$. 423.

Controlul Si Asigurarea Calitatii Produselor Alimentare2

Documents

Transcript of Controlul Si Asigurarea Calitatii Produselor Alimentare2