Conferinta de La Bretton Woods - O Noua Ordine Monetara

7/16/2019 Conferinta de La Bretton Woods - O Noua Ordine Monetara

http://slidepdf.com/reader/full/conferinta-de-la-bretton-woods-o-noua-ordine-monetara 1/13

I. CONFERINTA DE LA BRETTON WOODS – O NOUA ORDINE

MONETARA INTERNATIONALA

1. Premisele Conferintei de la Bretton Woods

In anii ’30 tarile se aflau sub presiunea cotei aurului care fusesereintrodusa dupa primul razboi mondial, cu rate de schimb considerate nerealiste.In acest timp, lira sterlina a fost reevaluata, iar cand aceasta a renuntat la cotatia inaur, in 1931, mai multe tari s-au intrecut in graba lor de a devaloriza, dand nasteredevalorizarilor competitive. In aceasta perioada, unele state au adoptat masuri denatura a-si proteja industriile nationale. Toate aceste actiuni nu au avut ca efectdecat prabusirea comertului, in perioada 1929-1932, valoarea comertului scazand

cu peste 60%. S-au facut mai multe incercari de restaurare a ordinii prinorganizarea mai multor conferinte monetare internationale, dar toate au fostsortite esecului, din cauza opiniilor discordante si lipsei de cooperare ajungandu-se din punct de vedere politic la izolationism.1

In timpul celui de-al doilea razboi mondial, in anii ’40, John MaynardKeynes, de la Trezoreria Marii Britanii si Harry Dexter White, de la TrezoreriaStatelor Unite ale Americii au conceput aproape simultan planuri pentruinstaurarea unui sistem monetar nou, menit a stabiliza ratele de schimb si a propulsa comertul liber. S-a facut simtita nevoia unei institutii internationale permanente care sa coordoneze acest nou sistem, sa acorde asistenta financiara

tarilor cu probleme in ceea ce priveste balantele de plati in ideea ca prin acestajutor financiar tarile respective isi pun ordine in afaceri si isi echilibreaza balantele de plati.2

Cei doi ganditori, Keynes si White, au avut pareri diferite asupra moduluide acordare a asistentei financiare. Keynes vedea institutia internationala ca pe o banca mondiala centrala cu o larga autonomie, care sa isi creeze masa monetara prin propria autoritate, putand astfel acorda suport financiar tarilor cu probleme.White vedea ca sursa a asistentei financiare contributia tarilor membre conferindastfel institutiei un puternic caracter de cooperare si posibilitatea unui control maisever asupra politicii tarilor care beneficiau de credite.3

Finalizarea acestor doua teorii este reprezentata de Fondul Monetar International (FMI-IMF), care imbina cele doua opinii prin aceea ca masa

1 Dan Drosu Saguna – Drept financiar şi fiscal , Editura AllBeck,Bucureşti, 2003, p.1522 Ibidem3 Ibidem

1



monetara este creata dupa metoda lui Keynes, dar prin sistemul de cooperare intretarile membre promovat de White.4

Negocierile finale au avut loc in iulie 1944, intr-o localitate a statului NewHampshire, Bretton Woods, localitate care a dat numele sau Fondului Monetar

International si Bancii Mondiale – institutiile Bretton Woods. La aceste negocieriau luat parte 45 de tari, inclusiv fosta Uniune Sovietica.5

Ambele institutii care au luat fiinta in urma Conferintei de la BrettonWoods erau la fel de Britanice in formare, cat erau de Americane, desi mai mult prevalau ideile americane in respectivul acord. Totusi, a fost propunerea mariiBritanii de a se constitui o a treia institutie, pe langa FMI si BIRD, si anumeOMC ( International Trade Organization), care sa promoveze comertul liber simultilateral, sa inabuse discriminarea si sa reduca barierele fiscale de orice fel.Aceasta propunere isi avea bazele in Acordul de Ajutor Reciproc ( Mutual Aid

Agreement ), semnat in februarie 1942, dupa introducerea programului Lend-

Lease.6

2. Obiectivele Conferintei

Obiectivul principal a fost sa modernizeze institutiile care urmau sasupravegheze trecerea de la o economie de razboi la o economie pe timp de pace.Crearea acestor institutii a fost o sarcina dificila. Delegatia SUA s-a confruntat cureactii izolationiste din partea Congresului American. In Marea Britanie, multi s-au temut ca sistemul propus va pune in pericol legaturile Marii Britanii cu

Commonwealth. Atat Statele Unite, cat si Marea Britanie s-au concentrat asupracrearii unui sitem monetar acceptabil in planul politicilor lor interne. Dezbateriles-au axat aproape in exclusivitate pe probleme vitale ale unui asemenea sistem -de exemplu, reguli legate de o moneda internationala, drepturi de tragere, o perioada de tranzitie in care restrictiile sa poata fi mentinute in ceea ce privestetranzactiile in conturile curente si conducerea FMI.7

Tratamentul superficial al dezvoltarii si al statelor in curs de dezvoltare nus-a datorat pasivitatii participantilor din statele respective, un mare numar fiind prezente la Conferinta. Delegatia indiana, de exemplu a dus o campanie pentru ainclude mai multe referinte cu privire la statele in curs de dezvoltare in acordulFMI. Eforturile Indiei au sfarsit printr-o incercare esuata de a adauga la acord o

4 Dan Drosu Saguna – op.cit., p. 1525 Ibidem6 Alec Cairncross – Years of Recovery. British Econonomical Policy 1945-1951, Methuen, London and

New York,1985, p.987 Enrique R. Carrasco, M. Ayhan Kose – Income Distribution and the Bretton Woods Institutions:

Promoting an Enabling Environment for Social Development, Transitional Law & ContemporaryProblems, 1996, vol. 6, p.7

2



fraza care i-ar fi cerut FMI-ului „sa ajute la utilizarea completa a resurselor tarilor subdezvoltate din punct de vedere economic”. Compromisul facut Indiei a limitatdezvoltarea la un scop indirect, facand-o o consecinta a scopului direct al FMI dea „facilita expansiunea si cresterea echilibrata a comertului international”.8

Delegatia mexicana a intampinat aceleasi probleme cand au solicitatcreatorilor acordului sa ia in considerare dezvoltarea, dar si reconstructia. Mexicula propus un amendament la articolul III, sectiunea I, care i-ar fi cerut Bancii „nunumai sa acorde aceeasi atentie proiectelor pentru dezvoltare si proiectelor pentrureconstructie”, dar de asemenea „sa isi puna la dispozitie resursele si facilitatile pentru oricare din cele doua tipuri de proiecte”. Varianta finala a prevazut ovarianta usor schimbata, cerandu-i Bancii „sa acorde aceeasi atentie proiectelor pentru dezvoltare, cat si proiectelor pentru reconstructie”.

Brazilia a incercat de asemenea sa accentueze preocuparile tarilor indezvoltare la Conferinta. Din cauza ca preturile fluctuante creasera haos in

balanta de plati a statelor in curs de dezvoltare, delegatia Braziliei s-a aratat infavoarea unei „conferinte care sa promoveze stabilitatea preturilor la materiile prime si la produsele agricole si care sa formuleze recomandari in vedereaatingerii unei cresteri echilibrate a comertului international”. Desi adoptata,rezolutia Braziliei a ocupat un loc secundar in raport cu celelalte problemeidentificate.

Punerea in discutie a problemelor referitoare la dezvoltare in cadrulConferintei de la Bretton Woods sugereaza ca succesul a fost obtinut in parte prinmarginalizarea intereselor tarilor in curs de dezvoltare. Procedand astfel, tratatulFMI si cel al Bancii Mondiale au implementat o propunere „universala” care a

motivat Conferinta inca de la bun inceput – aceea ca o economie internationaladeschisa ar fi cea mai buna solutie pentru garantarea prosperitatii globale, care, larandul ei, ar ajuta la mentinerea pacii internationale. Cresterea economica sta la baza liberalismului postbelic.9

Crearea FMI raspundea vointei comune a statelor aliate in perioada celuide-al doilea razboi mondial, in special a SUA si Marii Britanii de a se instauradupa razboi o ordine monetara care sa faciliteze reconstructia postbelica si sa permita evitarea crizelor economice si sociale din anii ’30. S-a urmarit decicrearea unei institutii internationale care, acordand asistenta financiara tarilor cu probleme in domeniul balantelor de plati, sa permita evitarea recurgerii de catreacestea la protectionism sau devalorizari competitive ca metode de redresare a balantelor de plati.10

8 Enrique R. Carrasco, M. Ayhan Kose – loc. cit., p.89 Idem, p.910 Raluca Miga-Besteliu – Organizatii internationale interguvernamentale, Editura AllBeck, Bucuresti,2000, p.233

3



3. Institutiile Bretton Woods

Statele participante au semnat acordurile de constituire a FMI si BIRD la22 iulie 1944. Aceste acorduri au intrat in vigoare la 27 decembrie 1945 11 si pun

bazele unei noi ordini monetare internationale, ordine care, incepand cu anul1994, se afla in continua transformare.12

FMI a inceput sa functioneze la 1 martie 1947 13, ca institutie specializata aONU, avand 39 de tari membre si sediul general la Washington D.C., capitalaStatelor Unite ale Americii. In baza acordului incheiat cu Organizaţia Naţiunilor Unite in noiembrie 1947, FMI are statut de instituie specializata a Natiunilor Unite.14

Chiar daca a participat la negocierile de infiintare, fiind intr-un fel membrufondator, fosta U.R.S.S. nu a putut face fata in timp obligatiilor ce-i reveneau incalitate de membru al Fondului si a parasit aceasta institutie. La inceput, tarile din

blocul estic, precum Polonia si Cehoslovacia au aderat la Fond, dar au fostnevoite sa renunte, ca urmare a Razboiului Rece in anii ’50. Japonia si Germanias-au alaturat FMI-ului la 1 ianuarie 1953. In anii ’60, numarul membrilor acrescut rapid, prin aderarea noilor tari independente in curs de dezvoltare.Romania a devenit membru al FMI din 1972, iar Ungaria in 1982. In 1992, aexistat o noua crestere brusca a numarului de membri FMI, datorita aderarii a 15republici din fosta Uniune Sovietica, in prezent FMI numarand 184 de statemembre.15

Concomitent cu infiintarea FMI s-a decis si crearea unei banciinternationale care sa se axeze pe finantarea si reconstructia economiilor europene

slabite in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Astfel, s-a infiintat BancaInternationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD), in general cunoscutasub numele de Banca Mondiala sau Grupul Bancii Mondiale, aceste numegenerice incluzand si institutiile inrudite BIRD infiintate ulterior si care au functiispecifice.16

Avand sediul la Washington, la fel ca si FMI, BIRD si-a inceput activitateala 25 iunie 1946, o data cu lansarea subscriptiilor de capital. In noiembrie 1947Adunarea generala a ONU a acordat BIRD statutul de institutie specializata a Natiunilor Unite, in conformitate cu articolul 57 al Cartei ONU; in acelasi timp, is-a recunoscut dreptul de a desfasura o activitate independenta.17

11 Raluca Miga-Besteliu – op.cit., p. 23312 Augustin Fuerea – Drept comunitar european, Editura AllBeck, Bucuresti, 2003, p.113 Adrian Nastase, Al. Bolintineanu – Drept international contemporan, R.A. Monitorul Oficial, Bucuresti,1995, p. 16414 Raluca Miga-Besteliu – op.cit, p. 23315 Conform www.imf.org (24.03.2006)16 Dan Drosu Saguna – op. cit., p. 15817 Raluca Miga-Besteliu – op. cit., p. 245

4

http://www.imf.org/

http://www.imf.org/

http://www.imf.org/

http://www.imf.org/



Corporatia Internationala Financiara (IFC – International finance

corporation) – infiintata in 26 iulie 1956, pentru a promova investitiile particulare; Asociaţia Internaţională de Dezvoltare (IDA - International

Development Association) – 26 septembrie 1960, cu scopul de a acorda resurse

concesionale sub forma de donatii, tarilor membre mai sarace; Curtea de arbitraj aBancii Mondiale (ICSID - International Centre for Settlement of Investment

Disputes) – in octombrie 1966, pentru a concilia si arbitra disputele dintreinvestitorii straini si guvernele-gazda; Agenţia de Garantare Multilaterală aInvestiţiilor - (MIGA - Multilateral Investment Guarantee Agency) – operationaladin aprilie 1988, pentru a facilita investitiile straine in tarile aflate in curs dedezvoltare, si a oferi asigurare de risc pentru investitiile noncomerciale si alteservicii tehnice internationale.

Aceasta evolutie institutionala a coincis cu tendinta crescanda de evolutiesi dezvoltare. Obiectivul principal al Grupului Bancii Mondiale este acela de a

ajuta tarile sarace prin imprumuturi si prin promovarea investitiei in oameni, cuscopul de a reduce saracia si de a imbunatati nivelul de trai. Pentru realizareaacestui scop, GBM ajuta membrii sa urmeze reforme economice orientate catrecresterea industriala; sa investeasca in sistemul sanitar si in educatia populatiei; sa protejeze mediul inconjurator; sa dezvolte sectorul privat, sa-si reorientezeguvernele catre functiile fundamentale.18

Aceste institutii au ca scop principal promovarea progresului economic sisocial in tarile in curs de dezvoltare prin cresterea productivitatii economice. Inacest sens, institutiile ce compun Grupul Bancii Mondiale acorda credite siimprumuturi, ofera consultanta tehnica si economica in sectorul public si privat

din tarile in curs de dezvoltare si actioneaza ca un catalizator in stimulareafluxului de capital privat din aceste state.19

4. Procedura decizionala la nivelul institutiilor Bretton Woods

Una dintre problemele aduse in discutie la conferinta aniversara a fostaceea a sistemului de guvernare al celor doua institutii infiintate la BrettonWoods.

Moisés Naím – fost Director Executiv al Grupului Bancii Mondiale siMinistrul industriilor si comertului in Venezuela – a observat ca atat FMI cat siBIRD sufera de lipsa unor misiuni bine definite. Desi cele doua institutii s-au“reorientat” de cateva ori, ca reactie la noile schimbari, un exemplu recent deasistenta in tarile in curs de dezvoltare a aratat o doza semnificativa de18 James Boughton,; Sarwaf Lateef– Fifty Years After Bretton Woods-The Future of the IMF and the

World Bank (proceedings of a conference held in Madrid, Spain. September 29-30, 1994) – InternationalMonetary Fund, World Bank Group, Washington 1995, p.1319 Dan Drosu Saguna – op.cit., p. 152

5



“ambiguitate strategica”. O cauza principala a acestei probleme ar fi presiuneadatorata stabilirii continue de misiuni noi, dar si felul in care deciziile sunt luate lanivel inalt in cele doua institutii. Desi sistemul de guvernare este constituit dinorganizatii de o compatenta incontestabila, ramane, totusi, un candidat la reforma

si atentie sporita. Guvernatorii celor doua institutii sunt ministrii importanti, preaocupati pentru a-si dedica timpul guvernarii institutiilor. Reforma ar trebui savizeze instruirea si selectia directorilor executivi, si marirea mandatuluiPresedintelui Bancii Mondiale, cel de cinci ani fiind considerat prea scurt.20

De asemena, clauza conform careia functia de Presedinte al BanciiMondiale trebuie sa revina intotdeauna unui american, si cea a DirectoruluiExecutiv al Fondului Monetar International numai unui european este “atacata,considerandu-se ca se incalca legitimitatea globala si caracterul international. Inconsecintza, ceilalti membrii practica absenteismul, devenind interesati de proprietetea colectiva doar in momentul in care aceasta se afla intr-un pericol

iminent si evident, si cand, in majoritatea cazurilor, este deja prea tarziu pentru aactiona.21

Dominanta grupului celor 7 tari in luarea deciziilor economice pe planglobal, desi eficienta, este nelegitima politic, pe cand Comitetul Interimar esterelativ legitim, dar foarte ineficient. O solutie ar fi includerea Chinei si Indiei ingrupul celor sapte tari cu putere de decizie.

In incheiere, Prim-ministrul Spaniei, Felipe Gonzáles, a apreciat ca rolulcelor doua institutii asupra vietii economice mondiale a fost si continua sa fieinegalabil, si “daca aceste institutii n-ar fi existat acum, ar fi trebuit sa le cream”.Lasand la o parte lipsurile si nevoia de reforma si adaptare la noile conditii socio-

politico-economice internationale, s-a decis in unanimitate ca cele doua institutiitrebuie sa se implice si mai mult pe viitor, stabilind o relatie de parteneriat nunumai cu guvernele statelor, ci mai ales cu societatea civila a natiunilor respective. De asemenea, se asteapta o deschidere mai mare din parteainstitutiilor, si incercarea de a deveni mai clare si mai transparente in misiunea lor de a asigura stabilitatea financiara si dezvoltarea sustinuta a tuturor economiilor.22

5. Evolutia sistemului Bretton Woods

Conferinta de la Bretton Woods a decis crearea primului Sistem Monetar International, in adevaratul sens al cuvantului, din istoria economica.23 Printrecaracteristicile fundamentale se numara adoptarea etalonului aur-devize, prin care20 James Boughton,; Sarwaf Lateef– loc. cit.,, p.1521 Idem, p.1622 Ibidem23 Sterian Dumitrescu, Ana Bal – Economie Mondiala, Editura Economica, Bucuresti, 2002, p.362

6



dolarul SUA a fost definit printr-o greutate invariabila in aur (0,888671 grame),ceea ce i-a conferit o putere deosebita. O alta caracteristica este reprezentata defixitatea cursurilor de schimb. Fiecare tara semnatara a acordului era obligata sa-si defineasca valoarea paritara a monedei in aur sau in dolari. In raport cu

paritatea oficiala, cursul de schimb al unei monede nationale putea sa oscileze cu1%, iar in cazul depasirii acestor limite era necesara interventia pe pietelevalutare, prin vanzarea-cumpararea de moneda. Modificarea valorii paritare eraadmisa numai in cazul unor dezechilibre fundamentale in economia interna.

Elaborat intr-un moment in care cel de-al doilea razboi mondial nu eraterminat, sistemul monetar international de la Bretton Woods nu mai era adecvat pentru ultima partea a secolului. Intre timp se accentuase dezvoltarea inegala atarilor cu economie de piata, pe scena economiei mondiale aparand noi puteri, in primul rand Japonia si Germania, ale caror monede nationale joaca un rol tot maiimportant, concomitent cu erodarea pozitiei dolarului. 24

Atat FMI, cat si Banca Mondiala au avut, printre altele, rol in mentinerea pacii, iar mijloacele prin care aceasta s-a realizat emanau din puterea financiaradeosebita de care dispuneau. 25

Arhitectura finantelor internationale, a economiei mondiale in ansamblu,este materializarea spiritului de la Bretton Woods. Bretton Woods reprezinta oculme a posibilitatilor de a gestiona institutional o economie gandita sa iasa dincriza. Practic, Bretton Woods a guvernat o economie in avant, conditia de ceteris paribus pentru factorii extraeconomici fiind subinteleasa. Dar astazi exactinfluenta a ceea ce a neglijat Bretoon Woods constituie ponderea seminificativa a proceselor economice globale. Politica cursului monetar flexibil, miscarea

liberalizata a capitalului, aparitia agentilor ce nu au normare unanima, de tipulfondurilor de risc si a speculatiilor cu derivative, au facut din conventia asupraarhitecturii economiei stabilita la Bretton Woods o amintire.26

Semnarea articolelor Fondului Monetar International ale Acordului de laBretton Woods nu a modificat interactiunea dintre natiunile intre care sedesfasoare comertul. 27 Potrivit Acordului, tarilor li se cerea sa-si mentina

cursurile de schimb in interiorul unui procent al valorii paritare. Aceasta clauzaar fi for tat o schimbare revolutionar a in procedurile operationale in SUA, carenu ar fi intervenit pe piata valutar a.28

24 Idem, p.36325 John D. Ciorciari – A Prospective Enlargement of the Roles of the Bretton Woods Financial Institutions

in International Peace Operations, Fordham International Law Journal, vol. 22:292, p. 29226 Economie: manual universitar , Editura Economica, Bucuresti, 2003, p.25827 Alexandru Tasnadi,; Constantin Doltu - Robert A. Mundell şi zonele monetare optime, Editura ASE,Bucuresti, 200028 Alexandru Tasnadi,; Constantin Doltu – op.cit.

7



Deoarece sistemul functiona inca de la devalorizarea francului din 1936si de la Acordul Tripartit din acelasi an, SUA au cumparat si au vandut aur ininteriorul unor marje inguste ale paritatii fixe.29

Majoritatea celorlalte tari au ancorat monedele lor fata de dolar, direct

sau indirect, prin intermediul lirei sterline sau uneia dintre celelalte monede derezerva. Regula cursului de schimb ar fi cerut SUA sa suporte toate monedelestr aine pe piata din New York sau sa o inchida. Pentru a nega aceasta obligatie,SUA au avut o subclauza cruciala, care permitea unui membru sa fixeze pretulaurului la necesitatile cursului sau de schimb.30

Portofoliul dolar-aur al Europei este o variabila a controlului: cand Europatransforma dolarii in aur, sla beste pozitia rezervei SUA si stimuleaza ocontractie monetar a, si cand transforma aurul in dolari, intareste pozitiarezervei si permite o expansiune monetar a.31

Politica Europei de cumparare a aurului influenteaza, deocamdata,

politica monetar a a SUA, pe cand cea din urma determina preturile lumii siveniturile.32

Cand politica monetar a a SUA for teaza inflatia in restul lumii, Europa poate stimula o contractie in cumpararea de aur; cand politica monetar a a SUAeste deflationista, Europa poate produce o expansiune prin vanzarea de aur.33

Deci, SUA extind sau restrang politica monetar a potrivit pozitieiexcessive sau deficiente a aurului si Europa cumpar a sau vinde aur de la SUA potrivit inflatiei sau deflatiei provocata de politica acesteia. Ca urmare, etalonuldolar constituie un „sistem” ce are implicatii pe care trebuie sa le luam inconsiderare. Acest sistem a cazut in vara anului 1971 dupa o criza a marcii. In

august 1971, SUA au refuzat cererile de convertire a dolarului in aur f acute deMarea Britanie si alte tari. „Fereastra” aurului a fost declarata inchisa si dolarula fost declarat oficial inconvertibil.34 Convertibilitatea monetara a functionatasadar pana in 1971, cand presedintele Nixon a decis suspendarea convertibilitatiidolarului in aur. Acest lucru s-a datorat acumularii unor puternice tensiuni incadrul SMI, in conditiile in care balanta de plati externe a SUA se deteriorase, iar rezervele de aur de la Fort Knox se micsorasera ingrijorator.35

Prin urmare, pe 27 decembrie 1945, articolele Acordului au intrat invigoare si FMI a luat fiinta ca organizatie de sine statatoare. In scurta perioada de patru decade, o crestere imensa a aparut in comertul international siin sistemele de

plati, fara ca Fondul sa aiba cea mai mica legatura cu acest lucru. Totusi, in29 Ibidem30 Ibidem31 Ibidem32 Ibidem33 Ibidem34 Ibidem35 Sterian Dumitrescu, Ana Bal – op.cit., p.362

8



aceasta poveste, Fondul a fost nevoit sa faca fata unor grave vicisitudini, cea mairecenta dintre ele fiind problema datoriei externe.

Observatorii sistemului monetar international se contrazic in analizafortelor care au produs, sau care nu au intervenit pentru a stopa problema datoriei.

S-a cerut sa se analizeze gradul de eficienta a conceptelor fixate la BrettonWoods, in conditiile actuale. Aceste concepte nu pot fi reduse la gradul de simple propuneri, chiar daca referinta se face la acele concepte originale care au persistatsub forma a trei versiuni ale articolelor si au supravietuit Primului si celui de-Aldoilea Amendament , care au luat fiinta in 28 iulie 1969 si respectiv 1 aprilie1978.

Conceptele Bretton Woods care sunt cel mai strans legate de controlulschimbului si indatorarea externa pot fi rezumate in 3 teoreme si cateva anumitementiuni la acestea.

Prima teorie afirma interzicerea controlului la schimb, in conditiile in care

acesta restrictioneaza aspectele tranzactiilor internationale in conturi curente.Doua mentiuni sunt atasate acestei prime teorii: in primul rand, prohibitiile nusunt absolute. Articolele dau dreptul membrilor sa isi exprime o opinie infavoarea aranjamentelor legate de tranzitie. In al doilea rand, FMI poate aprobamasuri legate de schimb care in principiu sunt interzise si neautorizate, dacaFondul gaseste ca circumstantele unui membru ar justifica aprobarea. Deoareceaceste exceptii facute de FMI constituie derogari de la obligatiile permanente alemembrilor, aprobarea FMI nu trebuie sa dureze mai mult de o perioadadeterminata de timp, care sa-I permita membrului respactiv sa-si rezolve problemele.

Cea de a doua teorie este ca, spre deosebire de restrictiile la plati sitransferuri pentru tranzactii internationale curente, autoritatea asupra miscarilor decapital catre interior sau catre exterior revine numai membrilor, care au libertareade a urma sau de a incalca restrictiil impuse de Fond. De asemenea, aceasta adoua treorie are trei mentiuni: in primul rand, definitia platilor pentru tranzactiileinternationale curente (din articol) este una extensiva; in al doilea rand, Fondul poate sa exercite o influenta considerabila asupra politicilor si practicilor practicate la restrictii de catre un membru, iar daca acesta nu respecta conditiilenumite de FMI, poate pierde dreptul de a mai primi resurse ulterioare prin vreunacord stand-by; in al treilea rand, Fondul poate sa exercite o anume influentaasupra politicii unei tari la intrarea siiesirea de capital, in special atunci candmembrii realizeaza un surplus sau un deficit la balanta de plati. A treia si cea dinurma teorie se refera la faptul ca daca regulile privind controlul schimbuluiadoptate de un membru sunt mentinute sau impuse constant de catre articolele

9



FMI, curtea sau alti membrii trebuie sa trateze anumite contracte ca imposibil deimplementat, daca acestea contravin regulilor. Aceasta teorie nu are mentiuni.36

6. Implicatii actuale

Sistemul Monetar Internaţional a fost un sistem monetar “de rezervă” siasimetric, în sensul că dolarul avea un rol special. În condiţiile Acordului de laBretton Woods, majoritatea monedelor erau stabilite faţă de dolar, iar dolarul erastabilit faţă de aur. Astfel, politica monetară a SUA era stabilita în funcţie de ratarezervelor interne de aur şi de angajamentul pentru o convertibilitate externă adolarului. Ţările europene erau constrânse de disciplina echilibrului extern avândo armă, convertirea dolarului în aur, cu care puteau pune sub presiune SUA.37

La 50 de ani de la Conferinta de la Bretton Woods, delegati ai tarilor

membre Grupului Bancii Mondiale s-au reunit la o Conferinta aniversara, laMadrid. Acestia au luat cuvantul pe rand, si au analizat evolutia economieiglobale in acea jumatate de secol scursa de la conferinta din iulie 1944, punand in balanta realizarile si insuccesele suferite pe parcurs.

Richard Gardner, ambasadorul USA in Spania, a observat ca acel “miracol politic”, care s-a petrecut in numai trei saptamani, a fost cu atat mai semnificativ,cu cat a fost infaptuit in tioul unui razboi mondial, de catre delegati ai unor tari cuexperiente si obiective foarte diferite. Intocmirea articolelor a revenit in mare parte Marii Britanii si reprezentantilor SUA, dar au mai existat si multe alte taricare si-au pus amprenta asupra produsului final – in special China, Franta si India.

Dupa cum Jaques Polak (unul dintre participantii de seama la Conferintade la Bretton Woods) a afirmat in discursul sau din cadrul conferintei de laMadrid, experienta din 1944 a fost, pentru toti cei prezenti atunci, unul dintre celemai intense momente din viata lor, probabil experienta definitorie a vietii lor profesionale. Prin efortul comun, sustinut, de a atinge telurile propuse, delegatiiau reusit sa transforme Bretton Woods intr-un simbol mondial, acela al cooperariisi stabilitatii economice internationale.

“Gemenii Bretton Woods”, cele doua institutii create in iulie 1944, aucontribuit enorm la conturarea unei economii mondiale trainice, in care mediile politic, economic si social au suferit modificari frecvente si fundamentale,iremediabile. Aceste doua institutii au infruntat numeroase provocari si inovatii,de pilda nevoile complexe si in continua evolutie ale tarilor in curs de dezvoltare;tendinta catre o simetrie mai accentuata a economiilor marilor state industrial;

36 Joseph Gold – Exchange Controls and External Indebtedness: Are the Bretton Woods Concepts still

Workable?, Houston Journal of International Law, vol. 7, 1984-1985, p. 537 Alexandru Tasnadi,; Constantin Doltu – op.cit.

10



interdependenta crescanda dintre tarile industriale si cele in tranzitie;intrepatrunderea pietelor; accelerarea inovatiilor tehnologice si raspandirea lor.38

Aceasta evolutie a stimulat comertul international si a contribuit la o ratade crestere economica nemaiintalnita si un extraordinar avant economic la nivel

mondial, dar, de asemenea, a pus problema unei eventuale instabilitati. Sistemulfinanciar international intrat in vigoare la Bretton Woods si ajuns la apogeu in anii1950-1960 – promovand rata de schimb fixa si nefluctuanta intre monedelediferitelor tari – s-a prabusit la inceputul anilor ’70. Conditiile care favorizaserasistemul initial, si anume predominanta unei singure superputeri economice,desemnata nucleul solid al intregului sistem, si rolul limitat al fluxurilor private decapital, s-au estompat in timp, si este foarte putin probabil sa mai revina vreodatain actualitate. Totusi, FMI si-a pastrat o parte din atributiile esentiale stabilite laBretton Woods, in Articolul 1 al Acordului: de a incuraja cooperarea monetarainternationala; de a-si pune la dispozitie resursele, sub masuri de precautie

corespunzatoare, membrilor sai cu o balanta deficitara de plati, cu scopul de a-iajuta in redresarea financiara.39

Sistemul Bretton Woods a functionat pentru o perioada pentru ca regulilesale au fost in acord cu nevoile timpului si acceptabile de marile puteri. Unelereguli, cum ar fi orientarea ratelor de schimb catre anumite obiective, ar putea fiun element folositor pentru intoarcerea la un sistem organizat.40

In prezent, modelul european de integrare a adoptat in multe dintredeciziile sale strategice institutii financiare ale sistemului Bretton Woods.

38 James Boughton; Sarwaf Lateef– loc. cit., p.1039 Ibidem40 John Williamson – On the System in Bretton Woods, The American Economic Review, vol. 75, no.2,1985, p. 78

11



II. BLIBLIOGRAFIE

BOUGHTON , James; LATEEF, Sarwaf – Fifty Years After Bretton Woods-The

Future of the IMF and the World Bank (proceedings of a conferenceheld in Madrid, Spain. September 29-30, 1994) – InternationalMonetary Fund, World Bank Group, Washington 1995

CAIRNCROSS, Alec – Years of Recovery. British Econonomical Policy 1945-

1951, Methuen, London and New York,1985

CARRASCO, Enrique R.; KOSE, M. Ayhan – Income Distribution and the

Bretton Woods Institutions: Promoting an Enabling Environment for

Social Development, Transitional Law & Contemporary Problems,

1996, vol. 6

CIORCIARI, John D.– A Prospective Enlargement of the Roles of the Bretton

Woods Financial Institutions in International Peace Operations,

Fordham International Law Journal, vol. 22:292

DUMITRESCU, Sterian; BAL, Ana – Economie Mondiala, Editura Economica,Bucuresti, 2002

ECONOMIE: manual universitar , Editura Economica, Bucuresti, 2003

FUEREA , Augustin – Drept comunitar european, Editura AllBeck, Bucuresti,2003

GOLD, Joseph – Exchange Controls and External Indebtedness: Are the Bretton

Woods Concepts still Workable?, Houston Journal of International

Law, vol. 7, 1984-1985,

MIGA-BESTELIU, Raluca – Organizatii internationale interguvernamentale,Editura AllBeck, Bucuresti, 2000

NASTASE, Adrian; BOLINTINEANU, Al. – Drept international contemporan,R.A. Monitorul Oficial, Bucuresti, 1995

SAGUNA, Dan Drosu – Drept financiar şi fiscal , Editura AllBeck, Bucureşti,2003

12



TASNADI, Alexandru; DOLTU, Constantin - Robert A. Mundell şi zonele

monetare optime, Editura ASE, Bucuresti, 2000

WILLIAMSON, John – On the System in Bretton Woods, The American

Economic Review, vol. 75, no.2, 1985

www.imf.org

13

http://www.imf.org/

http://www.imf.org/

http://www.imf.org/

Conferinta de La Bretton Woods - O Noua Ordine Monetara

Documents

Transcript of Conferinta de La Bretton Woods - O Noua Ordine Monetara