Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

123
INTEGRAREA, POLITICA MONETAR INTEGRAREA, POLITICA MONETAR Ă Ă ŞI ŞI FISCALĂ EUROPEANĂ FISCALĂ EUROPEANĂ TEMATICA CURSULUI TEMATICA CURSULUI 1. INTEGRAREA ECONOMICĂ EUROPEANĂ 2. BUGETUL UNIUNII EUROPENE 3. POLITICA MONETARĂ EUROPEANĂ 4. POLITICA FISCALĂ EUROPEANĂ

Transcript of Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

Page 1: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

INTEGRAREA, POLITICA MONETARINTEGRAREA, POLITICA MONETARĂ Ă ŞI ŞI FISCALĂ EUROPEANĂFISCALĂ EUROPEANĂ

TEMATICA CURSULUITEMATICA CURSULUI

1. INTEGRAREA ECONOMICĂ EUROPEANĂ

2. BUGETUL UNIUNII EUROPENE

3. POLITICA MONETARĂ EUROPEANĂ

4. POLITICA FISCALĂ EUROPEANĂ

Page 2: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

UE

în profunzime

prin extindere

instituţional

DEZVOLTAREA INTEGRĂRII EUROPENE

Page 3: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

CEI TREI PILONI AI UNIUNII EUROPENE

UE

Piaţaunică

Politica externă şi de

securitate comună

Spaţiul de libertate,

securitate şi justiţie

Page 4: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

DEZVOLTAREA INTEGRĂRII EUROPENE ÎN PROFUNZIME

1. UNIUNEA VAMALĂ 1 IULIE 1968

2. PIAŢA UNICĂ 1 IANUARIE 1993

3. MONEDA UNICĂ – UNIUNEA 1 IANUARIE 1999

ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ

Page 5: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

FORMELE INTEGRĂRII ECONOMICE

Forme

Trăsături

Zona decomerţ liber

Uniunea vamală

Piaţaunică

Uniuneaeconomică

Integrareaeconomică totală

Mişcarea liberă aproduselor şi serviciilor

1)

x x x x x

Tarif vamal comun faţăde ţările terţe x x x x

Mişcarea liberă afactorilor de producţie– forţa de muncă şi capitalul

x x x

Coordonarea politiciloreconomice x x

Politici economiceunice

x

Page 6: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

ELEMENTELE SISTEMULUI VAMAL ELEMENTELE SISTEMULUI VAMAL AL UNIUNII EUROPENAL UNIUNII EUROPENEE

Sistemulvamal al UE

Sistemelevamale

naţionale

Codul Tariful Nomenclatorul vamal vamal mărfurilor

Trei instrumentevamale comune pentru coeziunea sistemului

Page 7: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

ROLUL NOU AL SISTEMULUI VAMAL AL UEROLUL NOU AL SISTEMULUI VAMAL AL UE

1. APLICAREA POLITICII COMERCIALE COMUNE

▪ tarif vamal comun, acorduri preferenţiale, sancţiuni comerciale

2. PROTECŢIA SĂNĂTĂŢII ŞI A MEDIULUI – IMPORT ALIMENTE ŞI DEŞEURI

3. PARTICIPAREA LA ÎNFĂPTUIREA POLITICII AGRICOLE COMUNE

Page 8: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

PIAŢA UNICĂ – PRIVIRE DE SINTEZĂ (I)PIAŢA UNICĂ – PRIVIRE DE SINTEZĂ (I)

______________________________________________________________

SCOP ▪ cadrul economic dinamic care să genereze avantaje reciproce.

PRINCIPIUL ▪ economia de piaţă deschisă şi concurenţa liberă.

MIJLOACE DE ▪ crearea unui spaţiu fără frontiere interne pentru liberaREALIZARE circulaţie a mărfurilor, serviciilor, capitalului şi persoanelor

recunoaşterea reciprocă a standardelor naţionale, armonizarea reglementărilor, coordonarea politicilor economice

Page 9: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

PIAŢA UNICĂ – PRIVIRE DE SINTEZĂ (II)PIAŢA UNICĂ – PRIVIRE DE SINTEZĂ (II)

Măsurarea Măsurarea - - factorul de fragmentaţie – procentul din factorul de fragmentaţie – procentul din progresului legislaţia UE neaplicată în cel puţin un progresului legislaţia UE neaplicată în cel puţin un integrării stat membruintegrării stat membru

- convergen- convergenţa preţurilor în piaţa unică ţa preţurilor în piaţa unică

ApreciAprecieerea rea gradului de gradului de ridicatridicat pentru produse şi servicii aflate pentru produse şi servicii aflate integrare a în comerţul “transfrontalier”integrare a în comerţul “transfrontalier”unor pieţe unor pieţe mediumediu piaţa capitalului piaţa capitaluluispecificespecifice micmic piaţa forţei de muncă piaţa forţei de muncă zerozero pentru produse şi servicii pentru produse şi servicii neaflate în comerţul “transfrontalier” neaflate în comerţul “transfrontalier”

Page 10: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

POTENŢIALUL PIEŢEI UNICE DE A-ŞIPOTENŢIALUL PIEŢEI UNICE DE A-ŞIATINGE SCOPUL ATINGE SCOPUL

este susţinut de trei concepteeste susţinut de trei concepte

a) EFECTUL DE REALOCARE - alocarea mai eficientă a factorilor de producţie – datorită creşterii

dimensiunii afacerilor – acces la o piaţă mai mare

b) EFECTUL DE ACUMULARE - mărirea productivităţii factorilor de producţie deoarece piaţa

unică acţionează ca un stimulent pentru investiţii

c) EFECTUL DE LOCALIZARE - alocarea geografică a factorilor de producţie este optimizată,

permiţând o mai mare specializare şi o mai raţională folosire a factorilor

Page 11: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

LIBERTATEA DE MIŞCARE A PRODUSELORLIBERTATEA DE MIŞCARE A PRODUSELOR

se bazează pe:

1. Uniunea vamală;

2. Interzicerea oricărei măsuri care ar avea un efect similar taxelor vamale sau restricţiilor cantitative.

Criterii pentru evaluarea unei măsuri dacă are un “efect similar”:

orice obligaţie de plată ataşată numai unui produs dintr-un alt stat membru;

Un standard naţional care este în fapt o barieră tehnică.

Page 12: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

CONVERGENŢA CONVERGENŢA PRE PREŢURILOR ÎN PIAŢA UNICĂ ŢURILOR ÎN PIAŢA UNICĂ

exemple; exemple; media UE = 100; mai 2001

Produsul Preţul minim Preţul maxim

__________________________________________________________

Carne de porc Germania 78 Suedia 131

Lapte Germania 76 Suedia 160

Portocale Spania 51 UK 141

Cartofi Irlanda 56 Danemarca 175

CD player compact

portabil Sony Germania 81 UK 121

TV color/ 29 Phillips UK 90 Danemarca 113

Page 13: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

LIBERTATEA DE MILIBERTATEA DE MIŞCARE A SERVICIILORŞCARE A SERVICIILOR

- cazul utilităţilor publice - - cazul utilităţilor publice -

Condiţiile pentru deschiderea utilităţilor publice la competiţie liberă:

a) Separarea elementului de monopol natural;

b) Stabilirea regulilor pentru administrarea monopolului natural;

c) Garantarea de către autorităţi a funcţionării unei reguli transparente şi corecte de formare a tarifelor la utilităţile publice

Page 14: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

LIBERTATEA DE MILIBERTATEA DE MIŞCARE A CAPITALULUIŞCARE A CAPITALULUI (I) (I)Forţele care acţionează pentru integrarea deplină

a pieţelor financiare

• moneda unică;

• instituţiile financiare cu activităţi transfrontaliere;

• instituţiile financiare cu activităţi trans-sectoariale;

• concentrarea în industria bancară şi scăderea ponderii băncilor în intermedierea financiară;

• dezvoltarea pieţei acţiunilor;

• extinderea comerţului electronic.

Page 15: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

LIBERTATEA DE MILIBERTATEA DE MIŞCARE A CAPITALULUIŞCARE A CAPITALULUI (I (III))

Condiţii pentru progresul integrării pieţelor financiare

▪ armonizarea reglementărilor esenţiale în sistemul financiar; - licenţă unică

▪ recunoaşterea reciprocă a activităţii de supraveghere prudenţială exercitată de către autoritatea din statul membru, unde se află instituţia financiară care operează transfrontalier

▪ cooperarea între autorităţile naţionale de supraveghere prudenţială

Page 16: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

PIAŢA UNICĂ – LIBERTATEA DE MIŞCARE A PIAŢA UNICĂ – LIBERTATEA DE MIŞCARE A

FORŢEI DE MUNCĂFORŢEI DE MUNCĂ (I)(I) Libertatea de mişcare a persoanelor

Drepturile cetăţenilor UE;

• dreptul de a se mişca şi de a-şi stabili reşedinţa în orice stat membru;

• dreptul de a vota şi depune candidatura pentru Parlamentul European şi alegerile locale în statul membru unde îşi are reşedinţa;

• dreptul la protecţie diplomatică pe teritoriul unei terţe ţări;

• dreptul la petiţie la Parlamentul European

Page 17: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

PIAŢA UNICĂ – LIBERTATEA DE MIŞCARE A PIAŢA UNICĂ – LIBERTATEA DE MIŞCARE A FORŢEI DE MUNCĂFORŢEI DE MUNCĂ (II)(II)

Libertatea de mişcare a forţei de muncăse bazează pe drepturile cetăţenilor UE şi în plus:

■ dreptul de a se angaja în orice stat membru, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii statului membru respectiv;

■ dreptul de a fi tratat la locul de muncă la fel ca cetăţenii statului membru (salarii, asigurări sociale etc)

■ dreptul de a rămâne în statul membru unde a lucrat ultima oară dacă a ieşit la pensie sau a lucrat cel puţin trei ani, invaliditate permanentă

Restricţii – motive de politică publică şi angajarea în serviciile publice.

Page 18: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

UNIUNEA UNIUNEA

ECONOMICECONOMICĂ ŞI MONETARĂĂ ŞI MONETARĂ (I) (I)

OBIECTIVE

1. Desăvârşirea pieţei unice – prin adăugarea dimensiunii monetare

2. Adâncirea integrării pieţei unice

3. Întărirea stabilităţii monetare în zona euro

4. Mărirea competitivităţii spaţiului european

(creştere economică, locuri de muncă)

triada economică: SUA, UE, Japonia

Page 19: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

UNIUNEA UNIUNEA

ECONOMICECONOMICĂ ŞI MONETARĂĂ ŞI MONETARĂ (II) (II)

Etapa I 1 iulie 1990 – 31 decembrie 1993 • liberalizarea deplină a pieţei capitalului • întărirea coordonării politicilor economice

Etapa a II a 1 ianuarie 1994 – 31 decembrie 1998• înfiinţarea Băncii Europene Centrale• programul convergenţei economice

Etapa a III a 1 ianuarie 1999 – • introducerea monedei unice

Page 20: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

PRINCIPIILE UNIUNII MONETAREPRINCIPIILE UNIUNII MONETARE

Monedaunică euro

Politicamonetarăcomună

Uniuneamonetară

Coordonareapoliticilor

economice

Page 21: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

CRITERIILE DE CONVERGENŢĂ PENTRU CRITERIILE DE CONVERGENŢĂ PENTRU ADMITEREA ÎN ZONA EUROADMITEREA ÎN ZONA EURO (I) (I)

- - de naturde natură monetară -ă monetară -

Criteriul Condiţia pentru calificare ________________________________________________________________ (1) STABILITATEA Rata inflaţiei să nu depăşească cu PREŢURILOR mai mult de 1,5 puncte procentuale, media

ratelor inflaţiei din trei state membre cu cea mai mică inflaţie.

(2) STABILITATEA Moneda naţională a respectat limitele CURSULUI DE SCHIMB normale de fluctuaţie, prevăzute prin

mecanismul cursurilor de schimb, fără tensiuni severe, pentru o perioadă de cel puţin doi

ani.

(3) CONVERGENŢA Rata dobânzii să nu depăşească cu mai mult de RATEI DOBÂNZII 2 puncte procentuale media dobânzilor din trei PE TERMEN LUNG state membre cu cea mai mică inflaţie.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------

Page 22: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

CRITERIILE DE CONVERGENŢĂ PENTRU CRITERIILE DE CONVERGENŢĂ PENTRU ADMITEREA ÎN ZONA EUROADMITEREA ÎN ZONA EURO (II) (II)

- - de natură fiscală -de natură fiscală -

Criteriul Condiţia pentru calificare

__________________________________________________

(4) DEFICITUL BUGETULUI - să nu fie mai mare de 3 la sută din PIB.

(5) DATORIA PUBLICĂ - să nu fie mai mare de 60 la sută din PIB

__________________________________________________

Page 23: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

POLITICA MONETARĂ EUROPEANĂ (I)

PRINCIPII FUNDAMENTALE PENTRU POLITICA MONETARĂ:

1. INDEPENDENŢA TOTALĂ a BEC faţă de instituţiile UE

şi autorităţile din statele membre;

2. UN SINGUR OBIECTIV PRIORITAR pentru politica monetară:

STABILITATEA PREŢURILOR.

Page 24: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

POLITICA MONETARĂ (II)Strategia de politică monetară:

1. STABILITATEA MONETARĂ → creşterea inflaţiei < 2%/an (termen mediu);

2. STABILIREA UNEI VALORI DE REFERINŢĂ CANTITATIVĂ PENTRU CREŞTEREA MASEI MONETARE (M3), (pe termen lung, inflaţia este un fenomen monetar);

3. EVALUAREA TENDINŢELOR PREŢURILOR ŞI A RISCURILOR ÎN RAPORT CU STABILITATEA PREŢURILOR

4. FOLOSIREA INSTRUMENTELOR INDIRECTE DE POLITICĂ MONETARĂ (facilitatea de depozit; operaţiunile de piaţă deschise; cerinţa de

rezerve minime)

Page 25: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

SISTEMUL EUROPEAN AL BĂNCILOR SISTEMUL EUROPEAN AL BĂNCILOR CENTRALE (SEBC)CENTRALE (SEBC)

SEBC

25 bănci centrale naţionale

Baca EuropeanăCentrală

Consiliul guvernatorilor Bordul executiv Consiliul general

- Preşedinte- Vicepreşedinte- 4 membri

- Preşedinte- Vicepreşedinte- Guvernatorii băncilor centrale ale statelor membre UE

- Bordul executiv- Guvernatorii băncilor centrale din zona euro

Page 26: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

IMPACTUL POLITICII MONETARE COMUNEIMPACTUL POLITICII MONETARE COMUNEASUPRA POLITICILOR ECONOMICE NAASUPRA POLITICILOR ECONOMICE NAŢIONALE (I)ŢIONALE (I)

pe termen scurtpe termen scurt

Instrumente ale politicii economice pentru ajustarea economiei la efectele unui şoc în condiţiile:

Moneda naţională Moneda unică

instrumente monetare a) dacă şocul este simetric

– cursul de schimb BEC poate folosi dobânda, cursul, fără a afecta stabilitatea preţurilor

– dobânda instrumente bugetare

b) dacă şocul este asimetric:

- deficitul bugetului Deficitul bugetului, în limitele prevăzute

de Pactul de stabilitate şi creştere

Page 27: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

IMPACTUL POLITICII MONETARE COMUNEIMPACTUL POLITICII MONETARE COMUNEASUPRA POLITICILOR ECONOMICE NAASUPRA POLITICILOR ECONOMICE NAŢIONALE ŢIONALE

(II)(II)pe termen mediu şi lungpe termen mediu şi lung

Instrumente ale politicii economice pentru ajustarea economiei

la efectele unui şoc în condiţiile:

Moneda naţională Moneda unică

mobilitatea capitalului mobilitatea capitalului

mobilitatea forţei de muncă mobilitatea forţei de muncă

Page 28: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

DEZVOLTAREA INTEGRĂRII EUROPENEDEZVOLTAREA INTEGRĂRII EUROPENEPRIN EXTINDEREPRIN EXTINDERE

1951/1957

6 STATE

MEMBRE

1973

+ 3

1981

+1

1986

+2

1994

+3

2004

+10

1. BELGIA 7. DANEMARCA 10. GRECIA 11. PORTUGALIA 13. AUSTRIA 1. CEHIA

2. FRANŢA 8. IRLANDA 12. SPANIA 14. FINLANDA 2. CIPRU

3. GERMANIA 9. REGATUL UNIT 15. SUDEDIA 3. ESTONIA

4. ITALIA 4. LETONIA

5. LUXEMBURG 5. LITUANIA

6. OLANDA 6. MALTA

7. POLONIA

8. SLOVACIA

9. SLOVENIA

10. UNGARIA

Page 29: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

IMPACTUL PRIMELOR PATRU EXTINDERI ASUPRA UE

Extinderea Creşterea/descreşterea (-) în procente :

Suprafaţa Populaţia PIB (ppc*) PIB/locuitor I-1973 31 32 29 -3(de la UE 6 la UE 9)

II-III, 1981,1986 48 22 15 -6(de la UE 9 la UE 12)

IV- 1995 43 11 8 -3(de la UE 12 la UE 15)____________________________________________________________*) Produsul intern brut calculat la paritatea puterii de cumpărare.

Page 30: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

IMPACTUL EXTINDERILOR DIN 2004 ŞI 2007

ASUPRA UE*)

-

IMPACT - EXTINDEREA A CINCEA ŞI A ŞASEA date privind anul 2003; PNB la PPC

Populaţia Suprafaţa PNB PNB/locmilioane mii km2 miliarde $ $

1. UE – 15 state membre 379,8 3.254 10.083 26.548

2. 10 noi state membre 2004 74,3 749 947 12.746

3. UE - 25 454,1 4.003 11.030 24.290

4. Creştere/descreştere (-) 19,6 23,0 9,4 - 8,5 faţă de UE 15, în procente

5. 2 noi state membre 2007 30,0 349 219 7.300

6. UE – 27 484,1 4.352 11.249 23.236

7. Creştere/ descreştere (-)faţă de UE 25, în procente 6,6 8,7 2,0 - 4,3

Page 31: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

UNIUNEA EUROPEANĂ – DECALAJE ECONOMICE (I) - anul 2003

Populaţie milioane

Pondere

%

PNB mld $

Pondere %

PNB/ loc

Raport faţă de

UE - 25

UE – 25 454,1 7,2 11.030 21,5 24.290 1,00

Japonia 127,2 2,0 3.641 7,1 28.620 1,18

SUA 291,0 4,6 10.914 21,3 37.500 1,54

TRIADA (UE+JAPONIA+SUA)

872,3 13,8 25.585 49,9 29.330

China 1.288,4 20,5 6435 12,5 4.990 0,21

India 1.064,4 17,0 3.068 10,0 2.880 0,12

Rusia 143,4 2,3 1.279 2,5 8.920 0,37

TOTAL ECONOMIE MONDIALĂ

6.271,7 100 51.314 100 8.180 0,34

Page 32: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

PRINCIPIILE ŞI CRITERIILE ADERĂRII LA UE (I)

DECLARAŢIA POLITICĂ A UE

TOATE ŢĂRILE CANDIDATE VOR ADERA LA UE PE BAZA ACELORAŞI CRITERII ŞI VOR FI JUDECATE DUPĂ PROPRIILE MERITE, PARTICIPÂND CU UN STATUT EGAL LA PROCESUL DE ADERARE, CARE ESTE EVOLUTIV ŞI CUPRINZĂTOR

PRINCIPIILE:

• MERITUL PROPRIU;• DIFERENŢIEREA;• AJUNGEREA DIN URMĂ.

Page 33: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

PRINCIPIILE ŞI CRITERIILE ADERĂRII LA UE PRINCIPIILE ŞI CRITERIILE ADERĂRII LA UE (II)(II)

CRITERIICRITERII

Criteriul Cerinţele pentru îndeplinirea criteriului

CRITERIUL (1) Stabilitatea instituţiilor care garantează democraţia, statul de drept, POLITIC drepturile omului, respectul şi protecţia minorităţilor;

CRITERIUL (2a) Existenţa unei economii de piaţă funcţionale;

ECONOMIC

(2b) Capacitatea de a face faţă presiunii

competitive şi forţelor pieţei în cadrul UE

CRITERIUL Capacitatea de a îndeplini obligaţiile care îi revin ca membru al UE,

INSTITUŢIONAL inclusiv aderarea la scopurile politice, economice şi monetare,

respectiv preluarea acquis-ului UE

Capacitatea administrativă de a aplica acquis-ul şi de a asigura

respectarea lui prin structurile administrative şi judiciare

Page 34: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

STADIUL ŞI PERSPECTIVA ÎNDEPLINIRIISTADIUL ŞI PERSPECTIVA ÎNDEPLINIRIICRITERIULUI ECONOMIC DE CĂTRE ŢĂRILECRITERIULUI ECONOMIC DE CĂTRE ŢĂRILE

CANDIDATE – CANDIDATE – OCTOMBRIE OCTOMBRIE 20020044

Ţara candidată

Economia de piaţă

este funcţională face faţă presiunii competitive

a) Bulgaria

b) România

da

da

viitorul apropiat

viitorul apropiat

Page 35: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

STRATEGIA DE PRE-ADERARESTRATEGIA DE PRE-ADERARE (I) (I)

Conţinut Instrumente

1. Stabilirea de

priorităţi şi

asistenţă financiară

pentru îndeplinirea

criteriilor de aderare

• Parteneriatul de aderare;• Acordul de asociere;

• Fondurile destinate ţărilor candidate – PHARE, ISPA, SAPARD;

• Programe naţionale pentru adoptarea acquis-ului comunitar, de dezvoltare economică, a agriculturii, rurală etc;

• Participarea la unele programe ale UE (educaţie, energie, transport, cercetare ş.a.);

• Rapoarte anuale de evaluare a progresului în îndeplinirea criteriilor de aderare;

Page 36: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

STRATEGIA DE PRE-ADERARESTRATEGIA DE PRE-ADERARE (II) (II)

Conţinut Instrumente

2. Pregătirea negocierilor

pentru aderare

3. Negocierea aderării

4. Încheierea negocierilor de

aderare

• Examinarea analitică a preluării acquis-ului comunitar;

• Elaborarea documentelor de poziţie de către fiecare ţară candidată şi de către cele 25 state membre (poziţie comună) pentru fiecare dintre cele 31 de capitole ale acquis-ului comunitar;

•Conferinţe bilaterale interguvernamentale între statele membre şi fiecare ţară candidată pentru negocierea documentelor de poziţie;

• Semnarea şi ratificarea acordurilor de aderare.

Page 37: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

DEZVOLTAREA INTEGRĂRII EUROPENEDEZVOLTAREA INTEGRĂRII EUROPENEDIMENSIUNEA INSTITUŢIONALĂDIMENSIUNEA INSTITUŢIONALĂ

1951 TRATATUL DE LA PARIS CECO

Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului

1957 TRATATUL DE LA ROMA CEE EURATOM

Comunitatea Economică Europeană

Comunitatea Europeană a Energiei Atomice

1965 TRATATUL DE FUZIUNE Unificarea instituţională

1986 ACTUL UNIC VEST EUROPEAN

Angajamentul politic pentru înfăptuirea pieţei unice

1993 TRATATUL UNIUNII EUROPENE MAASTRICHT

Angajamentul politic pentru înfăptuirea Uniunii Economice şi Monetare

2000 TRATATUL DE LA NISA

OCTOMBRIE 2004

Dezvoltarea instituţională pentru extinderea cu ţările candidate

Semnarea Constituţiei UE

Page 38: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

SISTEMUL INSTITUŢIONAL AL UE

Consiliul European

Curtea de Justiţie

Curtea de Conturi

Banca Europeană Centrală

Agenţii ale UE

Ombudsman(Mediator)

Comitetul Economic şi

Social

Comitetul Regiunilor

Banca Europeană de Investiţii

ParlamentulEuropean

Consiliulde Miniştrii

ComisiaEuropeană

Page 39: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

METODA UE METODA UE

1. defineşte modul de operare instituţională

2. menţine echilibrul necesar între instituţiile UE şi între acestea şi statele membre;

1. asigură eficienţa şi legitimitatea democratică având următoarele trăsături;

garantează luarea în considerare a diversităţii UE (tratament corect al statelor membre indiferent de mărime) şi a cerinţei de eficienţă (acceptarea votului majorităţii calificate);

reprezintă un mijloc de arbitraj între diferite interese prin supunerea deciziilor la două filtre succesive:

- Comisia Europeană

- Parlamentul European şi Consiliul de Miniştri

garantează interpretarea unitară a legislaţiei UE prin Curtea de Justiţie.

Page 40: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

DELIMITAREA DELIMITAREA COMPETENCOMPETENŢELOR ÎNTRE ŢELOR ÎNTRE UE ŞI STATELE MEMBREUE ŞI STATELE MEMBRE

principii: atribuire; subsidiaritate; proporţionalitateprincipii: atribuire; subsidiaritate; proporţionalitate

Competenţe exclusive ale UE- Uniunea vamală;

- Politica comercială comună;- Reguli de concurenţă pentru piaţa internă;- Politica monetară pentru SM din zona euro;

- Politica comună de pescuit (conservarea resusrselor biologice ale mării).

Competenţe comune cu SM

- Piaţa internă;

- Politica socială;

- Coeziunea economică, socială şi teritorială;

- Agricultură;

- Mediu;

- Protecţia consumatorilor;

- Transport;

- Energie;

- Spaţiul de libertate, securitate şi justiţie.

Alte competenţe ale UE-Coordonarea politicilor economice şi de ocupare a forţei de muncă;-Politica externă şi de securitate comună;-Acţiuni de sprijin, coordonare sau complemnetare

(sanătate, industrie, cultură,

Turism, educaţie)

Page 41: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

CONSTITUŢIA UNIUNII EUROPENE

OBIECTIVE ALE REFORMEI INSTITUŢIONALE

• o mai bună repartizare a competenţelor între UE şi statele membre;

• fuzionarea tratatelor şi atribuirea de

personalitate juridică UE;

• simplificarea procesului decizional

şi a instrumentelor de acţiune ale UE

• creşterea democraţiei, a transparenţei şi a eficacităţii UE.

• dezvoltarea contribuţiei parlamentelor naţionale la legitimitatea proiectului european;

• includerea prevederilor Cartei

drepturilor fundamentale ale omului.

Page 42: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

ROMÂNIA ŞI INTEGRAREA EUROPEANĂROMÂNIA ŞI INTEGRAREA EUROPEANĂ

Înainte de 1990 După 1990

1967 – Primele contacte oficiale

între România şi Comunitatea

Economică Europeană,

urmate de acorduri tehnice

sectoriale

22.10.1990 Acordul privind comerţul şi

cooperarea economică

(în vigoare în 1991)

1984 – Începerea negocierilor pentru

acordul privind cooperarea

economică şi comercială dintre

România şi CEE.

Negocierile au fost întrerupte.

01.02.1993 Acordul european de

asociere

(în vigoare de la 01.01.1995)

decembrie 1999 Începerea

negocierilor de

aderare

Page 43: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

ACTELE JURIDICE ALE UE

• Legea europeană - se aplică direct în statele (reglementare) membre • Legea-cadru europeană - obligă în ce priveşte rezultatul care (directivă) trebuie obţinut, dar lasă autorităţilor naţionale competenţa în privinţa alegerii formelor şi a mijloacelor; • Regulamentul european - act nelegislativ, de punere în aplicare a unei legi europene sau lege-cadru;

• Decizia europeană - obligatorie pentru cei cărora li se adresează;

• Recomandări şi avize - nu sunt obligatorii. adoptate de către instituţii

Page 44: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

MULTIPLICAREA NIVELURILOR DE AUTORITATE ÎN STABILIREA REGULILOR DE JOC

Statul tradiţional Statul postbelic Statul membru al UE

2 niveluri de autoritate

- central*)

- local

3 niveluri de autoritate

- organizaţii internaţionale

- central*)

- local

5 niveluri de autoritate

-organizaţii internaţionale

-Uniunea Europeană

-central*)

-regional **)

-local*) În statul de tip federal, autoritatea centrală este distribuită pe 2 paliere: statul federal şi statele componente ale federaţiei;

**) regiunile pot fi doar delimitări zonale, fără a fi unităţi teritorial administrative

Page 45: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

PERSPECTIVA FINANCIARĂ ŞI BUGETUL UE

PERSPECTIVA FINANCIARĂ A UE- Acoperă o perioadă de 7 ani : 2000-2006; 2007-2013 - Reflectă viziunea (scopuri) şi mijloacele pentru a le

transforma în realitate prin politici, programe , acţiuni şi resurse ( “political goal” şi “policy”);

- Priorităţile UE se regăsesc în titlurile principalelor categorii de cheltuieli din perspectiva financiară şi în nivelul resurselor (cheltuielilor) alocate;

BUGETUL UE- anual;- Veniturile şi cheltuielile încadrate în parametrii stabiliţi prin

perspectiva financiară, cu actualizarea influenţelor din mişcarea preţurilor şi eventual schimbări în priorităţile UE.

Page 46: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

CRITERII PENTRU TESTAREA DACĂ O CHELTUIALĂ LA NIVELUL UE ADAUGĂ

VALOARE

EFICACITATEA (EFECTIVENESS)

numai o acţiune la nivelul UE poate aduce rezultatul aşteptat: de exemplu, a elimina fragmentarea pieţei unice.

EFICIENŢA

UE oferă o valoare mai bună pentru banii cheltuiţi, comparativ cu banii care s-ar cheltui la nivelul fiecărui stat membru: externalităţi; resurse şi expertize pot fi puse la un loc pentru o acţiune.

SINERGIA

O acţiune UE este necesară pentru stimula, sprijini – reducerea disparităţilor, ridicarea standardelor

Page 47: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

PERSPECTIVA FINANCIARĂ 2000-2006

mld.euro %

Cheltuieli – total limită angajare 749,2 100 - agricultură 332,5 44 - operaţiuni structurale 260,1 35

- politici interne 52,5 7,1

- politici externe 34,5 4,6- administraţie 38,2 5,1- ajutor preaderare 23,5 3,1

- Compensaţii pentru noile state membre 3,7 0,5- Rezerve 4,2 0,6

Cheltuieli- total limită de plăţi 730,9

Procent din VNB al SM 1,09 (plafon maxim 1,24)

Page 48: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

PERSPECTIVA FINANCIARĂ 2007-2013 mld.euro %

Cheltuieli totale- limită de angajare 1.025,0 100 a) dezvoltare sustenabilă 477,7 46,6

- competitivitate pt. creştere şi locuri de muncă (132,7)- coeziune pentru creştere şi locuri de muncă ( 344,9)

b) management sust. şi protecţia resurselor nat. 404,6 39,5 - agricultură 301,1

c) cetăţenie, libertate, securitate şi justiţie 18,5 1,8 d) UE ca partener global 95,6 9,3 e) administraţie 28,6 2,8

Cheltuieli totale – limită de plăţi 928,7 Procent limită de plăţi din VNB al SM 1,14 (plafon maxim 1,24)

Page 49: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

PACHETUL COPENHAGA PENTRU CELE 10 NOI STATE MEMBRE 2004-2006

EU-25 din care: EU-10 % dinmld. Euro mld.euro EU25

Total cheltuieli angajate 355,7 40,9 11,5

- agricultura 152,3 9,8 6,4- operaţiuni structurale 127,2 21,7 17,1- politici interne 26,9 4,3 16,0 - compensaţii 3,4 3,4 100

Total cheltuieli plafon de plăţi 341,9 25,1 7,3 Din totalul de 40,9 mld. Euro, Polonia are 19,3 mld.euro, Ungaria

5,1 , Cehia 4,6.

Page 50: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

PRINCIPIILE BUGETULUI

1. Unitatea bugetului

2. Universalitatea bugetului neafectarea veniturilor înscrierea veniturilor şi a cheltuielilor în sume totale (forma

brută) excepţii: donaţii ale unor ţări pentru programe speciale.

3. Specializarea bugetară

4. Anualitatea bugetului perspectiva financiară concepte de cheltuieli: limita de angajare; limita de plăţi

5. Echilibrul bugetar

Strict respectat: cheltuielile pot fi mai mici sau cel mult egale cu veniturile;

6. Transparenţa bugetului

7. Buna gestionare financiară ( effectiveness; efficency)

Page 51: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

VENITURILE BUGETULUI UE

1992

mld ecu

% 2005 pr.

mld euro

%

1. Total venituri

(2+3) din care:

59,7 110,5

2. Venituri proprii

din acestea:

56,3 100 108,5 100

- venituri proprii

tradiţionale 13,3 23,6 12,4 11,4 - TVA 34,8 61,8 15,3

14,1

- cota din VNB 8,2 14,6 80,8 74,5

3. Alte venituri 3,4 2,0

Ponderea veniturilor

Proprii în VNB al UE %

0,96 1,09

Page 52: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

PERFORMANPERFORMANŢA SISTEMULUI DE VENITURIŢA SISTEMULUI DE VENITURIAL BUGETULUI UEAL BUGETULUI UE

Criterii de apreciere a

performanţei

1. Suficienţa veniturilor

2. Autonomia financiară

3. Echitatea

4. Vizibilitatea şi simplitate

5. Alocare efcientă a resurselor economice

6. Cost-eficienţă (a administra)

Page 53: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

PERFECŢIONAREA SISTEMULUI DE VENITURI AL UE

Direcţii de perfecţionare: mai multă transparenţă şi autonomie a sistemului de venituri proprii

Propuneri de venituri proprii:

• Un impozit pe energie (consumul motoarelor pt. transport pe şosele); sau

• o cotă de TVA (aplicată pe fiecare factură ); sau• un impozit pe venitul corporaţiilor.

Page 54: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

STRUCTURA ŞI EVOLUŢIACHELTUIELILOR DIN BUGETUL UE

1992 % 2005 %

Cheltuieli total angajare 58,6 100 118,6 100- Agricultură 31,2 53,2 50,7 42,7- Operaţiuni structurale 17,7 30,3 42,4 35,7- Politici interne 4,0 6,8 8,9 7,5- Politici externe 1,9 3,2 5,2 4,4- Administraţie 2,9 5,0 6,4 5,4- Ajutor preaderare 0,9 1,5 3,5 3,0- Compensare pentru 10 noi SM 1,3 1,1- Rezerve 0,2 0,2Plafon plăţi 58,6 109,5Pondere plafon angajare în VNB 1,0 1,03

Page 55: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

Perspectiva financiară 2000 - 2006

Rezerve(EUR 4,2 M)

0,6%

Ajutor pre-aderare(EUR 23,5 M)

3,1%

Administraţie(EUR 38,2 M)

5,1%

Acţiuni externe

(EUR 34,5 M)4,6%

Politici interne (EUR 52,5 M)

7,0%

Operaţiuni structurale

(EUR 260,1 M)34,7%

Agricultură(EUR 332,5 M)

44,4%

Total749,2

Page 56: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

Dezechilibrul bugetar la nivelul statelor membre şi compensaţia bugetară pentru Marea Britanie în anul 1997 - în miliarde ecu -

Sume primite de la

UE

(1)

Venituri transferate la UE

(2)

Sold

(3=1-2)

Compensarea

bugetară

(4)

Sold

compensat

(5 =3-4)

Austria 1,4 2,0 - 0,6 0,1 - 0,7

Germania

Olanda

10,3

2,6

20,7

4,7

-10,4

-2,1

0,1

0,5

-0,7

-10,9

Suedia 1,2 2,2 -1 0,1 -2,2

Marea Britanie

7,1 11,4 -4,3 -2,5 -1,8

Franţa

Italia

12,4

8,6

12,6

8,2

-0,2

0,4

0,6

0,5

-0,8

-0,1

Belgia

Danemarca

4,1

1,6

2,9

1,4

1,2

0,2

0,1

0,1

1,1

1,1

Luxemburg

Finlanda

0,9

1,1

0,2

1

0,7

0,1

-

0,1

0,7

-

Spania

Grecia

11,3

5,6

5,1

1,1

6,2

4,5

0,2

0,1

6

4,4

Irlanda

Portugalia

3,4

3,8

0,7

1

2,7

2,8

-

0,1

2,7

2,7

Page 57: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

PROCESUL BUGETAR AL UEROCESUL BUGETAR AL UE

1. Elaborarea şi adoptarea bugetului UE

proiectul de buget (1 iunie Comisia primeşte propruneri; 1 septembrie, Comisia trimite proiectul de buget la PE şi CM)

trialogul Parlament, Consiliu de Miniştrii, Comisie

2. Execuţia bugetului UE

baza legală;

ofiţeri de autorizare, ofiţeri de contabilitate, controlori financiari

efectuarea unor cheltuieli: angajarea; validarea; autorizarea; plata

3. Controlul execuţiei bugetare şi descărcarea de gestiune.

Page 58: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

FONDURILE UE PENTRU STATELE MEMBREONDURILE UE PENTRU STATELE MEMBRE

2005—total buget UE 118,6 mld. euro

1. Fondul european de orientare şi garanţie agricolă – secţiunea de garanţii (agricultură + dezvoltare rurală) 50,7

2. Fondul european de dezvoltare regională 21,3Fonduri

3. Fondul european social 11,3 pentruoperaţiuni

4. Fondul european de orientare şi garanţie agricolă 3,9 structurale - secţiunea de orientare

5. Instrumentul financiar de orientare a pescuitului 0,7 42,3 mld euro

6. Fondul de coeziune 5,1 Total cheltuieli prin fondurile 1 la 6 = 93,0 78,4% din total buget UE

Page 59: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

FONDUL EUROPEAN DE ORIENTARE ŞI FONDUL EUROPEAN DE ORIENTARE ŞI GARANTARE AGRICOLĂGARANTARE AGRICOLĂ - - SECŢIUNEA DE SECŢIUNEA DE

GARANTARE (FEOGA - SG) GARANTARE (FEOGA - SG) PILONUL AGRICULTURĂPILONUL AGRICULTURĂ (II) (II)

Instrumentele politicii agricole comunitare

• politica privind pieţele şi preţurile

- bazată pe reglementarea comunitară a pieţelor (FEOGA - SG)

• politica socio-culturală

- adaptarea structurii fermelor agricole (din fondurile structurale)

• politica externă în domeniul agriculturii

• armonizarea legislaţiei în statele membre

Page 60: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

FONDUL EUROPEAN DE ORIENTARE ŞI GARANTARE FONDUL EUROPEAN DE ORIENTARE ŞI GARANTARE AGRICOLĂAGRICOLĂ - - SECŢIUNEA DE GARANTARE SECŢIUNEA DE GARANTARE (FEOGA - SG) PILONUL AGRICULTURĂ(FEOGA - SG) PILONUL AGRICULTURĂ (I) (I)

Modelul european de agricultură - obiective

• agricultură competitivă

+ standard de viaţă echitabil şi stabilitatea veniturilor pentru comunitatea agricolă

• agricultură durabilă – tehnologii sănătoase, calitatea produselor

• agricultură multifuncţională

- a servi comunitatea rurală şi a păstra zona rurală

• politică agricolă simplă cu responsabilităţi clare (comunitate, stat membru, nivel local)

2000-2006 FEOGA-SG 294 mld. euro

2005 44,6 mld. euro

Page 61: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

REGLEMENTAREA COMUNITARĂ A PIEŢEI REGLEMENTAREA COMUNITARĂ A PIEŢEI AGRICOLEAGRICOLE (I) (I)

Principii

• piaţa unică

- mişcarea liberă

• preferinţa comunităţii

- se reduce ca importanţă

• solidaritatea financiară

- statele membre contribuie la finanţarea

politicii agricole comunitare

Page 62: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

REGLEMENTAREA COMUNITARĂ A PIEŢEI REGLEMENTAREA COMUNITARĂ A PIEŢEI AGRICOLEAGRICOLE (II) (II)

Mecanisme de stabilizare

A. Mecanisme de sprijin

• cu preţ garantat şi intervenţie automată• cu preţ garantat şi intervenţie condiţionată• cu preţ garantat şi sprijin direct pentru producător• numai cu sprijin direct pentru producător• fără sprijin direct pentru producător

B. Mecanisme de control a ofertei

• cote de producţie ca atare• cote naţionale de producţie garantată• cote de producţie garantată la nivelul UE• cote naţionale pentru surplusuri

Page 63: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

EXEMPLU DE REGLEMENTĂRI COMUNITARE EXEMPLU DE REGLEMENTĂRI COMUNITARE ALE PIEŢELOR AGRICOLE (I)ALE PIEŢELOR AGRICOLE (I)

- CEREALE -- CEREALE -

• Garantarea preţului prin stabilirea

unui preţ de intervenţie

– euro / tonă

1999/2000 2000/2001 2001/2002

119,19 110,25 101,31

• Un ajutor financiar direct acordat fermierilor stabilit pe hectar, pe baza a două elemente:

a) ajutorul pe tonă – euro/ tonă

1999/2000 2000/2001 2001/2002

54,34 58, 67 63,00

b) mărimea recoltei de referinţă stabilită prin planurile de

regionalizare elaborare de statele membre

Page 64: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

EXEMPLU DE REGLEMENTĂRI COMUNITARE ALE PIEŢELOR EXEMPLU DE REGLEMENTĂRI COMUNITARE ALE PIEŢELOR AGRICOLE (II)AGRICOLE (II)

- C- CARNE DE VITARNE DE VITĂ ŞI DE VIŢEL -Ă ŞI DE VIŢEL -• O primă specială pentru producerea de tauri şi juncani

300 euro/ cap animal*

- acordată în două rate la atingerea vârstei de 9 şi respectiv 21 luni

• O primă pentru menţinerea cirezilor de vaci care alăptează sau laptele şi produsele lactate sunt livrate

200 euro/ cap animal*

• O primă de sacrificare în abator dacă

producătorii deţin în cirezi bovine masculi

80 euro/ cap bovină

* Cu condiţia menţinerii unei densităţi de două animale la un hectar de furaje pe un an calendaristic

▪ O primă de desezonalizare, dacă sacrificarea

viţeilor se face în afara sezonului

- 72,45 euro/ cap în prima săptămână a

anului şi scade până la 18,11 euro pentru

sacrificarea în a 23-a săptămână a anului

▪ O primă de dezintensificare pentru încurajarea

reducerii densităţii stocului de animale

- 1,8 animale la ha de furaje 40 euro/ cap de

bovină

- 1,4 animale la ha de furaje 66 euro/ cap de

bovină

(la stabilirea densităţii se ia în calcul numărul

de bovine şi ovine)

▪ Se pot acorda şi taxe de restituire la export

(deşi nu există preţ de intervenţie)

Page 65: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

FONDUL EUROPEAN DE ORIENTARE ŞI GARANŢIE FONDUL EUROPEAN DE ORIENTARE ŞI GARANŢIE AGRICOLĂAGRICOLĂ

- SECŢIUNEA DE GARANŢIE –- SECŢIUNEA DE GARANŢIE –PILONUL DEZVOLTARE RURALĂPILONUL DEZVOLTARE RURALĂ (I) (I)

Obiective

• Întărirea agriculturii şi pădurilor

- sectoare economice fundamentale pentru

zona rurală

• Îmbunătăţirea poziţiei competitive a zonelor

rurale

• Protejarea mediului înconjurător şi a tradiţiilor

rurale

2000 – 2006 31,5 mld. euro

2005 – 6,8 mld. euro

Page 66: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

FONDUL EUROPEAN DE ORIENTARE ŞI GARANŢIE FONDUL EUROPEAN DE ORIENTARE ŞI GARANŢIE AGRICOLĂ – SECŢIUNEA DE GARANŢIE –AGRICOLĂ – SECŢIUNEA DE GARANŢIE –

PILONUL DEZVOLTARE RURALĂPILONUL DEZVOLTARE RURALĂ (II) (II)

Programe şi acţiuni de dezvoltare rurală finanţate de SG-FEOGA

• care acompaniază reforma în cadrul PAC

- Pensionarea fermierilor înainte de limita de vârstă;

- Stimularea unei agriculturi care să protejeze mediul;

- Sprijinul zonelor rurale mai puţin dezvoltate sau cu probleme de mediu;

B. pentru modernizarea şi diversificarea proprietăţii agricole

- Investiţii în ferme;

- Înfiinţarea de noi ferme de către tineri;

- Pregătire vocaţională;

- Investiţii pentru procesare;

- Asistenţă pentru păduri şi conversia agriculturii.

Page 67: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

REFORMA POLITICII AGRICOLE COMUNE ÎNCEPÂND CU 2005

• Majoritatea subvenţiilor va fi acordată independent de volumul producţiei, sub forma “o singură plată pe fermă”;

• Noul mod de acordare a subvenţiei va fi legat de respectarea standardelor de mediu, de alimente şi tratament bun al animalelor;

• Pentru prevenirea abandonului , anumite plăţi legate de producţie, limitate, pot fi menţinute;

• Politica de dezvoltare rurală va fi întărită, mai mulţi bani din buget;

• Cele 8 noi state membre-foste socialiste-au optat pentru schema “o singură plată pe hectar”.

PAC urmăreşte realizarea unui nivel adecvat al producţiei, la un cost rezonabil pentru consumatori, concomitent cu asigurarea unui standard de viaţă corect pentru comunitatea agricolă şi a unui viitor sigur pentru zona rurală.

Page 68: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

CREŞTEREA ÎN TIMP A SUBVENŢIILOR AGRICOLE PENTRU NOILE STATE MEMBRE

O perioadă de 10 ani pentru ca subvenţiilor agricole acordate noilor state membre să ajungă la nivelul celor alocate vechilor state membre.

- primul an 25% din subvenţia acordată vechilor state membre

- al doilea an, procentul creşte la 30%- al treilea an, procentul devine 35%- al patrulea an, procentul ajunge la 40%- în următorii 6 ani, procentul se măreşte cu 10

puncte procentuale la fiecare an.

Page 69: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

FONDURI PENTRU OPERAŢIUNI STRUCTURALE FONDURI PENTRU OPERAŢIUNI STRUCTURALE - 2000 – 2006 – 260,1 mld. euro – 34,7% - 2000 – 2006 – 260,1 mld. euro – 34,7%

din bugetul UE –din bugetul UE – (I) (I)Obiective şi iniţiative

Obiectivul 1 – regiunile rămase în urmă (PIB/ locuitor <75% din media UE)

Obiectivul 2 – conversia economică şi socială a regiunilor aflate în dificultăţi

structurale

Obiectivul 3 – dezvoltarea resurselor umane (în zone neacoperite de ob.1)

4 iniţiative comunitare:

INTERREG – stimularea cooperării;

LEADER – dezvoltare rurală – iniţiativă grupuri locale;

EQUAL – combaterea discriminării – acces pe piaţa muncii

URBAN – redresare oraşe, suburbii în criză

Page 70: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

FONDURI PENTRU OPERAŢIUNI STRUCTURALE FONDURI PENTRU OPERAŢIUNI STRUCTURALE - 2000 – 2006 – 260,1 mld. euro – 34,7% - 2000 – 2006 – 260,1 mld. euro – 34,7%

din bugetul UE –din bugetul UE – (II) (II)Principii

• Concentrarea fondurilor• Programarea sprijinului financiar• Complementaritatea fondurilor structurale cu resursele

naţionale• Parteneriatul

În plus:

• Descentralizarea;• Transparenţă;• Monitorizare;• Control.

Page 71: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

FONDURILFONDURILEE STRUCTURALE PE OBIECTIVE STRUCTURALE PE OBIECTIVE ŞI ŞI INIŢIATIVEINIŢIATIVE COMUNITARE ÎN ANUL 2005COMUNITARE ÎN ANUL 2005

mld. euro %

Total obiective şi iniţiative 37,2 100

comunitare*)

Obiectivul 1 27,3 73,4

Obiectivul 2 3,5 9,4

Obiectivul 3 3,9 10,5

Obiective privind 0,2 0,5

pescuitul (fără acelea acoperite

de obiectivul 1)

Iniţiative comunitare din acestea: 2,2 5,9

INTEREG 1,1

LEADER 0,4

EQUAL 0,6

URBAN 0,1

Acţiuni inovative şi asistenţă tehnică 0,1 0,3

Page 72: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

FONDUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE FONDUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE REGIONALREGIONALĂĂ (I) (I)

• 2005 – 21,3 mld. euro – 57,2% din totalul fondurilor structurale

• A devenit funcţional în 1975 la doi ani după prima extindere

Din fond se finanţează:

- obiectivele politicii structurale 1 şi 2*); - iniţiativele comunitare INTERREG şi URBAN; - măsuri inovatoare şi asistenţă tehnică

• ridicarea nivelului tehnologic al regiunii; • societatea informaţională; • identitatea regională şi dezvoltarea durabilă;

*) investiţii productive care creează locuri de muncă; investiţii în infrastructură; dezvoltarea potenţialului propriu prin sprijinirea dezvoltării locale, a întreprinderilor mici şi mijlocii; investiţii în învăţământ şi sănătate (ob. 1)

Page 73: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

DIFERENŢE ÎNTRE REGIUNI 2001 GDP/LOCUITOR PPC

UE15=100 UE25=100

UE-15 100 109,710 SM NOI 46,1 50,5UE-25 91,1 10012 SM NOI 39,9 43,8EU-27 87,0 95,4GERMANIA 100,4 110,2- Hamburg 170,7 187,3- Branderbung Nordost 62,6 68,4SPANIA 84,2 92,4- Extremadura 53,5 58,7- Madrid 112,4 123,3ROMÂNIA 24,4 26,8- Bucureşti 52,3 57,3- Nord Est 17,2 18,9

69 REGIUNI CU GDP/LOCUITOR < 75 % (56% DIN MEDIA UE) POPULAŢIE 123 MILIOANE 27,1 %

Page 74: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

FONDUL EUROPEAN SOCIALFONDUL EUROPEAN SOCIAL

• instituit prin Tratatul de la Roma (1957);

• 2005 – 11,3 mld. euro – 30,3% din totalul fondurilor structurale;

• orientat spre susţinerea strategiei europene de creare a locurilor de muncă: - îmbunătăţirea funcţionalităţii pieţei muncii şi dezvoltarea resurselor umane (ob. 3); - combaterea discriminării pe piaţa muncii – iniţiativa EQUAL; - dezvoltarea de măsuri inovative şi proiecte pilot în sfera pieţei muncii;

• eligibilitate: teritoriul UE cu excepţia regiunilor eligibile pentru ob. 1;

• programare: planul naţional de acţiune pentru locuri de muncă (elaborat de către fiecare Stat Membru).

Page 75: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

FONDUL EUROPEAN DE ORIENTARE FONDUL EUROPEAN DE ORIENTARE ŞI ŞI GARANŢIE AGRICOLĂGARANŢIE AGRICOLĂ

- SECŢIUNEA DE ORIENTARE -- SECŢIUNEA DE ORIENTARE -

• 2005 – 3,9 MLD. Euro – 10,5% din fondurile structurale

• Din fond se finanţează: - programe şi acţiuni de dezvoltare rurală în regiunile rămase în urmă (neacoperite de secţiunea de garantare);

- iniţiativa comunitară LEADER (toate zonele rurale din UE sunt eligibile)

încurajarea celor implicaţi în viaţa rurală să gândească şi să aplice strategii de dezvoltare inovatoare şi integrate.

Page 76: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

INSTRUMENTUL FINANCIAR DE ORIENTARE A PESCUITULUI (înfiinţat în 1992)

Componentele politicii Comunitare privind pescuitul

•politica de conservare şi management a resurselor de peşte

-limite de pescuit şi alocarea lor pe Statele Membre

•politica structurală privind pescuitul

-adaptarea capacităţii flotei de pescuit la stocul disponibil de peşte;

-modernizarea sectorului de pescuit.

•organizarea comunitară a pieţei peştelui

•relaţiile internaţionale ale UE privind pescuitul;

•monitorizarea aplicării reglementărilor

2005 – 0,7 mld. Euro – 1,9% din

fondurile structurale

Programul multianual de orientare

pentru pescuit

Din fond se finanţează investiţii:

- în întreprinderi, nu mai mult de 30% din valoarea proiectului în regiuni rămase în urmă (15% în rest)

- în infrastructură, nu mai mult de 75% din valoarea proiectului.

Page 77: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

FONDUL DE COEZIUNEFONDUL DE COEZIUNE• înfiinţat în 1994;

• investiţii în mediu şi infrastructura de transport; studii, proiecte pregătitoare;

• în anul 2005 5,2 mld. Euro ; în 2000 – 2006 – 27,8 mld. Euro , din care pentru cele 10 noi state membre 5,1 mld. Euro, iar pentru Grecia, Irlanda, Portugalia şi Spania, restul de 22,7 mld. Euro;

• eligibilitate: Statele Membre cu PIB/locuitor sub 90% din media europeană;

• repartizarea pe cele 4 statele membre a sumei de 22,7 mld. Euro

(orientativă): Grecia 16% - 18%; Irlanda 2% - 6%; Portugalia 16% - 18%; Spania – 61% - 63%• condiţionat de realizarea programului pentru atingerea condiţiilor de convergenţă

• programare: proiect

• se finanţează cca. 80% - 85% din cheltuielile publice ale proiectului

Notă: Un Stat Membru poate primi finanţări din fondul de coeziune+fondurile structurale de cel mult 4% din PIB

Page 78: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

FONDURILE UE PENTRU FONDURILE UE PENTRU ŢĂRILE ŢĂRILE CANDIDATE LA ADERARECANDIDATE LA ADERARE

Formele de sprijin financiar:

1. Fonduri speciale 2000-2006 23,5 mld. euro

- PHARE – întărirea capacităţii instituţionale + investiţii;

- ISPA – investiţii în infrastructură şi mediu;

- SAPARD – restructurarea agriculturii şi dezvoltare rurală.

2. Participarea la programele şi acţiunile care susţin politicile comunitare în

diferite domenii, cum sunt:

- educaţie (TEMPUS, SOCRATES, LEONARDO DA VINCI, YOUTH);

- mediu (LIFE);

- energie;

- cercetare ş.a.

3. Resursele umane şi financiare alocate aplicării acordurilor şi programelor de

aderare convenite între UE şi ţările candidate

NOTĂ: principiile de finanţare sunt aceleaşi ca la fondurile structurale pentru statele membre.

Page 79: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

FONDURI DE LA UE - ROMÂNIA

2004 825 milioane euro PHARE 405 SAPARD 159

ISPA 261

1992-2003 2,1 miliarde euro PHARE

2005 397 milioane euro PHARE

2006 438 milioane euro PHARE

2007-2009 11 miliarde euro agricultură 1,6 mld.

dezvoltare rurală 2,4 mld.

acţiuni structurale 6,0 mld.

politici interne 0,8 mld.

administraţie 0,2 mld.

Page 80: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

FONDUL PHARE (înfiinţat în 1989)- 2000 – 2006 – 11,3 mld. Euro, 50%

din totalul fondurilor - Obiective

• Construcţie instituţională pentru preluarea şi aplicarea cadrului legal comunitar

30% din fond

• Co-finanţarea investiţiilor pentru ridicarea industriilor şi infrastructurii de bază la nivelul standardelor UE (mediu, transport, calitate produselor, condiţii de muncă etc) şi a investiţiilor care ridică gradul de coeziune

70% din fond

Se finanţează:

-programe naţionale

-programe multinaţionale

- orizontale

- transfrontaliere

- sprijinirea participării ţărilor

candidate la programele UE

- Co-finanţare: 75% - 90% din costul proiectelor

Page 81: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

STRUCTURA FONDULUI PHARE PE SECTOARE

ÎN PERIOADA 1990 – 1998

 

Total fond %

România %

Total fonddin care pentru:

100 100

•infrastructură 24 18

•sector privat, restructurare privatizare 16 17

•măsuri integrate regional 14 15

•educaţie, pregătire profesională 13 14

•administraţia publică, societatea civilă 11 10

•mediu, protecţia consumatorilor 9 5

•restructurare agricultură 6 9

•progres social, sănătate publică şi locuri de muncă 4 4

•ajutor umanitar, ajutor în alimente 3 8

Page 82: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

FONDUL SAPARD (înfiinţat în 1999)

- 2000 – 2006 – 3,8 mld. euro, 16,8%

din totalul fondurilor - Obiective

• restructurarea agriculturii

• dezvoltarea zonelor rurale

• sprijinirea aplicării cadrului legal

comunitar privind politica agricolă

Management descentralizat

- Pentru realizarea obiectivelor, UE a precizat 15 măsuri care să fie avute în vedere la elaborarea planurilor naţionale pentru agricultură şi dezvoltare rurală;- Criterii în alocarea fondului pe ţările candidate

- populaţia ocupată în formele agricole;

- suprafaţa agricolă;

- PIB/locuitor;

Co-finanţare: cel mult 75% din cheltuielile

publice pentru proiect.

Dacă proiectul generează venituri, atunci din

fondurile publice, cel mult 50%, iar SAPARD cel mult 75% din fondurile publice)

Page 83: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

FONDUL ISPA (instituit în 1999) - 2000 – 2006 – 7,5 mld. euro – 33,2%

din totalul fondurilor -

Obiective

▪ Investiţii în transporturi (50% din fond)

- în special reţelele trans-europene

▪ Investiţii de mediu (50% din fond)

- atingerea standardelor UE

(apă potabilă, tratarea apelor

reziduale, deşeuri solide şi

periculoase, poluarea aerului)

Mărimea proiectelor: minimum 5 mil. euro

Co-finanţare: cel mult 75% din cheltuielile publice destinate proiectului

Comisia Europeană coordonează finanţarea proiectelor când participă şi BERD, BEI, BIRD

Criteriile pentru alocarea fondului pe ţările candidate:

▪ populaţia;

▪ PIB/locuitor;

▪ Suprafaţa;

▪ Capacitatea de absorbire a

fondurilor.

Page 84: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

ALTE INSTITUŢII ŞI INSTRUMENTE FINANCIARE ALE UE

Banca Europeană pentru Investiţii;

Acordă credite pe termen lung pentru investiţii care contribuie la integrarea

europeană

Fondul European pentru Investiţii;

Susţine inovaţia, creşterea economică şi crearea de locuri de muncă prin

dezvoltarea firmelor mici şi mijlocii

Fondul de garanţii pentru acţiuni externe

Protejează bugetul UE împotriva riscului de neplată care poate apare în ţări din

afara UE (unde au fost acordate garanţii de către UE)

Page 85: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

BANCA EUROPEANĂ PENTRU INVESTIŢII (1958)

Organizarea este specifică instituţiilor

financiare internaţionale - acţionari,

consiliul guvernatorilor, consiliul directorilor,

management; acţionari 25 state membre

Non – profit;Beneficiari ai creditelor:

- Statele Membre;

- Statele candidate;

- Alte ţări aflate în diferite parteneriate cu

UE.

Proiectele trebuie să contribuie la

atingerea unor obiective

(întărirea coeziunii – regiuni rămase în urmă,

îmbunătăţirea infrastructurii, mediu, energie etc)

Mărimea minimă a unui proiect: 25 mil

euro, dar şi investiţii mai mici, prin

deschiderea de linii de credit la bănci;

Durata creditului 12 – 20 de ani;

Limita de finanţare; până la 50% din costul proiectului (rol catalitic);

Soliditate financiară:

- capital subscris 164 mld. euro;- soldul creditelor acordate – cel mult de 2,5 ori mai mare decât capitalul băncii;

Ţările candidate:

- credite cu garanţia UE;- credite pe riscul BEI.

Page 86: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

CREDITE ACORDATE DE BEI ÎN 2003CREDITE ACORDATE DE BEI ÎN 2003 CREDITE PT. ŢĂRILE CANDIDATE 1990-2004 CREDITE PT. ŢĂRILE CANDIDATE 1990-2004

ANUL 2003 BEI

Contracte semnate

42,3 mld. Euro

din care:

-state membre UE 34,2

-ţări candidate 4,6

-ţări partenere 3,6

Împrumuturi luate de BEI

41,9 mld.euro

Soldul împrumuturilor acordate de BEI la 31/12/2003- 247,6 mld.euro

TOTAL ŢĂRI CANDIDATE

1990-2004

PESTE 27 MLD. EURO

ROMÂNIA

1990-2004

3,3 MLD.EURO

Proiecte pentru infrastructură (şosele), mediu, energie

Page 87: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

FONDUL EUROPEAN PENTRU INVESTIŢII

Este o societate comercială pe acţiuni;

Finanţează firme mici şi mijlocii prin

intermediari financiari;

(bănci, fonduri cu capital de risc, societăţi de leasing, fonduri de garantare etc)

Foloseşte două instrumente financiare:

- capitalul de risc 2 – 12 milioane euro; nu mai mult de 25% din capitalul fondului cu capital de

risc – intermediar

- acordarea de garanţii care sunt:

de portofoliu în cadrul facilităţilor create de UE pentru firme mici şi mijlocii (creştere economică şi locuri de muncă)

Capital autorizat 2 mld. Euro;

(va ajunge la 3 mld. Euro – 2003)

Foloseşte resurse proprii, resurse

primite de la UE şi de la BEI;

Este considerat „braţul” BEI pentru

capitalul de risc şi garanţiile în acest

domeniu.

În 2003:

-venture capital (14 fonduri) 135 milioane;

-garanţii (31 operaţiuni) 2,2 miliarde euro.

Page 88: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

FONDUL DE GARANŢII PENTRU ACŢIUNI EXTERNE

Riscul de neplată pentru UE apare deoarece UE acordă:

- împrumuturi pentru balanţa de plăţi;

- garanţii pentru proiecte de investiţii finanţate de BEI

Fondul este alimentat din:

- alocaţii din bugetul UE;

- dobânzi la resursele fondului;

- sume recuperate de la debitorii care nu şi-au achitat obligaţiile la timp.

Mărimea fondului este limitată la 9% din volumul obligaţiilor financiare asumate de către UE (inclusiv dobânzile restante)

Perspectiva financiară 2000 – 2006 prevede o rezervă în bugetul UE de 200 milioane euro anual, pentru a fi folosită în caz de nevoie (resursele fondului scad sub 9%)

Page 89: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

POLITICA FISCALĂ EUROPEANĂ (I)

TENDINŢE LA NIVELUL UE - 15

Povara impozitelor şi taxelor 40,5% din PIB în anul 2002 (40,5% în 1995), mult mai mare ca în SUA şi Japonia (în jur de 30%);

Gradul de fiscalitate în UE a crescut de la 34,4% în 1970 la 38,4% în 1980 şi la 40,5 în 2002;

Contribuţiile pentru asigurări sociale au avut cel mai mare aport în creşterea gradului de fiscalitate;

Povara fiscală pe factorul forţa de muncă este cea mai mare;

Cel mai mare grad de fiscalitate este în Suedia (50,6%), cel mai mic în Irlanda(28,6%).

Page 90: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

POLITICA FISCALĂ - II

Tendinţe – UE 25; UE-15; UE – NSM 10POVARA FISCALĂ Procent din PIB

1995 2002UE-25 40,5 40,4UE-15 40,6 40,5UE-NSM 10 36,5 37,3Maxim - Suedia 49,5 50,6Minim - Malta 27,7 - Irlanda 28,6

Page 91: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

POLITICA FISCALĂ - III

POVARA FISCALĂ - EXEMPLE PE ŢĂRI- procent dinPIB 1995 2002

Suedia 49,5 50,6Danemarca 49,3 48,9Germania 40,8 40,2Franţa 44,0 44,2Portugalia 33,6 36,3Spania 33,4 36,2Irlanda 33,4 28,6Polonia 34,3 39,1Ungaria 38,8Republica Cehia 39,9 35,4Slovacia 41,5 33,0România 30,3 în 2003

Page 92: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

POLITICA FISCALĂ EUROPEANĂ (IV)

Impactul Uniunii Economice şi Monetare asupra Politicii Fiscale

Politică monetară unică – politici fiscale naţionale = probleme potenţiale pentru stabilitatea economică, a monedei

Reducerea acestui risc prin:

- pactul de stabilitate şi creştere şi supravegherea disciplinei bugetare;

- supravegherea şi coordonarea multilaterală a politicilor economice,

inclusiv a celor fiscale;

- sancţiuni pentru deficite bugetare excesive.

Programe de stabilitate sau de convergenţă după caz pentru statele membre care nu sunt în zona euro.

Page 93: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

COORDONAREA FISCALĂ ÎN UE ESTE NECESARĂ- asumarea unor poziţii comune în raport cu anumite

politici fiscale -

Politicile fiscale ale statelor membre trebuie să:

permită fimelor şi persoanelor să beneficieze din plin de avantajele pieţei unice şi ale uniunii economice şi monetare;

sprijine obiectivele generale ale politicii UE (Lisabona, martie 2000);

fie în concordanţă cu celelalte politici ale UE (locuri de muncă, protecţia consumatorilor, energia, mediul, etc)

De asemenea, competiţia fiscală dăunătoare trebuie prevenită

Page 94: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

COORDONAREA FISCALĂ – PRINCIPII ŞI CĂI DE REALIZARE

Coordonarea fiscală se realizează prin:

armonizare fiscală;

- 15 reguli naţionale diferite înlocuite cu o singură regulă

identificarea obstacolelor fiscale în circulaţia liberă a produselor, serviciilor, forţei de muncă şi a capitalului şi înlăturarea lor prin cooperare fiscală;

Principiile coordonării fiscale:

acceptarea politicilor fiscale naţionale (dacă nu contravin sau sunt discriminatorii) subsidiaritatea

Page 95: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

CONCLUZII PRIVIND POLITICA FISCALĂ A STATELOR MEMBRE (I)

Politica fiscală – zonă de autonomie naţională;

Gradul de libertate în politica fiscală este restrâns datorită parametrilor privind deficitele;

Fiecare stat membru devine responsabil pentru stabilitatea economică a UE

(identificarea posibilelor dezechilibre viitoare);

UE este responsabilă pentru ca fiecare stat membru să aplice o politică fiscală sănătoasă;

Diferenţele între regimurile fiscale ale statelor membre apar mult mai mult în evidenţă în condiţiile monedei unice;

Cerinţele de co-finanţare cu surse proprii a programelor de investiţii finanţate cu fonduri UE impun priorităţi în alocarea resurselor bugetelor naţionale.

Page 96: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

CONCLUZII PRIVIND POLITICA FISCALĂ (II)

1. Coordonarea fiscală în domeniul impozitelor este necesară, dar cu intensităţi diferite

■ impozite indirecte – armonizare fiscală ■ impozite directe – coordonare

2. Coordonarea fiscală în domeniul alocării resurselor prin bugetele naţionale nu este necesară, cu două excepţii:

■ cheltuielile pentru bunurile publice ale căror beneficii pot fi supranaţionale prin natura lor – proiecte comune UE

■ ajutorul de stat acordat firmelor – supus regulilor UE

3. Coordonarea fiscală în politicile de redistribuire este limitată

■ redistribuirea interpersonală – atributul fiecărui stat membru

■ redistribuirea interregională pentru creşterea gradului de coeziune – există un rol pentru coordonare fiscală (fonduri structurale)

1. Progresul UE în armonizarea politicilor fiscale este lent (vot unanim)

- noi mecanisme (peer pressure; cooperare extinsă; Curtea de Justiţie)

Page 97: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

STRUCTURA IMPOZITELOR (I)

EU-25 Procent din PIB România 1995 2002 2003

Total impozite 40,5 40,4 30,3din care:• Impozite indirecte 13,6 14,0 12,2

- TVA 6,8 7,0 7,2

- accize 2,7 2,6 3,4

• Impozite directe 12,7 13,4 5,1- pe venitul persoanelor 9,4 9,7 2,8

- pe venitul corporaţiilor 2,1 2,4 2,3• Contribuţii asigurări sociale 14,1 13,0 9,8 - plătite de angajator 7,7 7,4

- plătite de angajaţi 4,8 4,1

Page 98: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

STRUCTURA IMPOZITELOR (II)criteriul economic

EU – 15 Procent din PIB

1995 2002

Total impozite 40,6 40,5

din care:

• pe consum 11,5 11,6• pe forţa de muncă 21,4 20,6• pe capital 7,7 8,7

Page 99: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

ARMONIZAREA IMPOZITELOR INDIRECTE14,0 % din PIB-ul UE -25 2002

România 12,2 % (2003) Taxa pe valoarea adăugată

- UE-25 7,0% din PIB (50% din impozitele indirecte)

- România 7,2% 2003

Accize

- UE-25 2,6% din PIB

- România 3,2% 2003

Alte impozite indirecte (taxele vamale

complet armonizat

venit al bugetului UE)

Page 100: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

CARACTERISTICI ALE IMPOZITELOR INDIRECTE CARE IMPUN ARMONIZAREA:

(TVA + accize) incluse în preţul de vânzare şi suportate de consumatori; obligaţia faţă de buget

ia naştere odată cu efectuarea tranzacţiilor comerciale;

se aplică asupra produselor şi serviciilor în ţara în care acestea sunt consumate şi sunt vărsate ca venit la bugetul ţării respective (controlul la frontieră era important);

baza de impozitare poate fi mai largă sau mai îngustă (de la ţară la ţară);

Impozitele se aplică, de regulă, asupra valorii monetare a produselor şi serviciilor cumpărate (uneori şi pe unităţi fizice).

Art. 93 din Tratatul UE → armonizarea impozitelor indirecte

Page 101: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

ARMONIZAREA TVA

Principalele momente ale armonizării TVA:

introducerea TVA în toate statele membre (până în anul 1970);

uniformizarea bazei de impozitare pentru TVA (începând cu anul 1977) şi limite pentru cotele procentuale de TVA;

trecerea la un sistem tranzitoriu pentru

TVA, odată cu realizarea pieţei unice şi

desfiinţarea frontierelor vamale între statele membre (1 ianuarie 1993);

simplificarea sistemului TVA şi cooperarea statelor membre pentru reducerea fraudelor fiscale

Notă:

- în toate statele membre ale UE se aplică

principiul destinaţiei în materie de TVA

- 8 state membre folosesc două cote de TVA 6 state membre folosesc trei cote de TVA un stat membru – Danemarca – foloseşte o cotă unică de TVA

Page 102: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

COTELE DE TVA APLICATE ÎN STATE MEMBRE ALE UE- la 1 mai 2004, în procente -

 Cota standard Cota redusă Cota super redusă Ponderea veniturilor din TVA

în PIB (2002)

Danemarca 25 - - 9,7

Suedia 25 6/12 - 9,2

Cehia 22

Belgia 21 6 - 7,2

Polonia 22 -

Austria 20 10/12 8,3

Italia 20 10 4 6,4

Franţa 19,6 5,5 2,1 7,2

Olanda 19 6 - 7,5

Grecia 18 8 4 7,9

Marea Britanie 17,5 5 - 6,9

Portugalia 19 5/12 - 8,2

Germania 16 7 - 6,5

Spania 16 7 4 6,1

Luxemburg 15 6 3 6,3Total UE 7,0

România 19 5 - (2004)

Page 103: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

SISTEMUL IDEAL DE TVA ÎN PIAŢA UNICĂ

Desfiinţarea frontierelor vamale ar putea conduce şi la abolirea frontierelor fiscale, dacă:

s-ar trece de la principiul destinaţiei la principiul originii în materie de TVA;

s-ar adopta un mecanism de corectare (decontare) pentru evitarea realocărilor importante de TVA între bugetele diferitelor state membre.

În acest caz este necesară şi armonizarea cotelor de TVA (pentru evitarea distorsionării deciziilor de investiţii)

Page 104: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

SISTEMUL TRANZITORIU DE TVA ÎN PIAŢA UNICĂ

menţinerea principiului destinaţiei; renunţarea la controlul fiscal, la trecerea frontierei între statele membre;

- firmele în localităţile unde se află au obligaţia declarării TVA – risc de

fraudă ridicat (fraudă Carusel)

amplu schimb de informaţii între autorităţile fiscale din statele membre (cod de identificare, VIAS) continuarea eforturilor pentru armonizarea cotelor TVA

- minimă 15%

- cea mai mare nu ar trebui să depăşească 25%

Deci:

- piaţa unică rămâne fragmentată fiscal, produsele care trec dintr-un stat membru în altul trebuie marcate

Page 105: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

ARMONIZAREA ACCIZELORcca 224 miliarde euro în 1997; 2,6% din PIB

* Armonizarea vizează accizele aferente:

produselor din tutun; băuturilor alcoolice; produselor petroliere.

* Accizele se calculează:

cotă procentuală la preţul de vânzare (ad valorem);sumă fixă pe unitatea de produs (acciză specifică)

* Diferenţele mari între cotele de accize practicate în statele membre au în vedere şi

importanţa produselor respective pentru agricultură.

Page 106: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

MIŞCAREA PRODUSELOR PURTĂTOARE DE ACCIZE ÎNTRE STATELE MEMBRE ALE UE

Principiul destinaţiei

Plata accizelor se face în statul membru

unde produsele purtătoare de accize se

consumă;

Între statele membre ale UE funcţionează

aranjamentul de suspendare a plăţii

accizelor până la „eliberarea” pentru

consum.

Mişcarea produselor

Pentru urmărirea produselor purtătoare de accize:

există un sistem de depozite autorizate

pentru stocarea şi mişcarea produselor

cu accize;

administratorii depozitelor sunt autorizaţi;

se folosesc documente speciale care

însoţesc produsele cu accize.

Page 107: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

ACCIZE-PRODUSE PETROLIERE ; ALCOOL pentru UE nivel minim obligatoriu

Anul 2004 România UE euro/unitatea de

măsură Benzină cu plumb 1000 l 319 421Benzină fără plumb 1000 l 272 359 - maxim UE-15 UK 733,65 minim Grecia 316,0Diesel 1000 l 207 302

Alcool hectolitru alcool pur 280 550- maxim UE-15 Suedia 5.519 minim Italia 730,9

Page 108: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

MĂRIMEA ACCIZELOR LA ŢIGARETE ÎN STATELE MEMBRE ALE UE LA 1 MAI 2004

 

Acciza specificăla 1000 ţigarete Euro % din preţ Acciza ad

valorem % din preţ

Preţul la ţigarete popularela 1000 ţigarete

Total accizela 1000 ţigareteeuro % din preţ

Belgia 19,86 11,16 45,84 178 101,46 57,00

Spania 3,91 4,01 54,0 97,50 56,86 58,01

Portugalia 42,60 38,73 23,0 110 67,90 61,73

Cehia 15,05 24,00 23,00 62,71 29,47 47,00

Ungaria 25,39 35,34 23,00 71,86 41,92 58,34

Franţa 15,07 6,03 57,97 250 160 64

Germania 68,50 36,15 24,28 189 114,49 60,42

Grecia 4,55 3,64 53,86 125,0 71,88 57,50

UK 139,14 42,86 22 324,67 210,57 64,86

Bulgaria 2,05 5,00 43,50 41,07 19,92 48,50

Romania 5,7 6,5 31,0 34,74 16,5 47,5

Page 109: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

IMPOZITE DIRECTE

1. Armonizarea impozitelor directe intre tarile UE nu a progresat la fel de mult ca in cazul impozitelor indirecte.

• impozitele directe nu sunt legate direct de tranzactiile comerciale (nu afecteaza direct

miscarea libera a produselor si serviciilor);

2. Armonizarea impozitelor directe este prezenta acolo unde acestea au un impact asupra

libertatii de miscare a bunurilor, serviciilor, fortei de munca si capitalului

(inclusiv a dreptului de a infiinta firme)

• regimul fiscal privind transferul de dividende, dobanzile la economii, fuziunile

transfrontaliere, problemele privind transferul de pret, evitarea dublei impuneri;

• integrarea sistemelor privind impozitul pe venitul persoanelor si impozitelor pe venitul

corporatiilor;

• reducerea impactului negativ al competitiei in domeniul impozitelor (de exemplu,

facilitatile la impozitul pe profitul corporatiilor).

3. Este interzică orice discriminare in domeniul impozitelor care ar crea, direct sau indirect, un avantaj produselor nationale in raport cu produsele din alte tari membre.

4. Marimea impozitelor directe in tarile UE-25 in 2002 13,3 % din PIB-ul UE.

Page 110: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

IMPOZITELE DIRECTEForţele care impun coordonarea

impozitelor directe:

1. Globalizarea şi rivalitatea economică din cadrul triadei (SUA, UE, Japonia);

2. Progresul integrării economice

Efectele acţiunii forţelor:

▪ mobilitatea capitalului şi a forţei de

muncă

▪ spaţiul UE – „piaţa de acasă”

▪ baza mobilă de impozitare

▪ statele membre se află în competiţie cu

toate elementele sistemelor fiscale

Obiectivele coordonării impozitelor directe:

▪ în sens restrâns, reducerea evaziunii

fiscale şi evitarea dublei impuneri

▪ în sens larg, prevenirea:

-distorsionării competiţiei prin politici fiscale de stimulare a deciziilor de localizare a investiţiilor;

-contabilităţii manipulative prin stabilirea preţurilor la transferurile în cadrul grupurilor multinaţionale.

Page 111: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

IMPOZITE PE VENITUL SOCIETĂŢILOR COMERCIALE

▪ Impozite folosite in toate tarile UE – 212 miliarde euro in 1997, 3,0% din PIB-ul UE;

▪ Impozitele pe venitul societatilor comerciale cuprind:

- impozitul pe profit;

- impozitul pe castigul de capital (de regula, impozitarea castigului de capital se face cu aceleasi cote de impozit ca si profitul).

▪ Impozitul pe profit este folosit, cu precadere, de catre state pentru interventii

sectoriale sau zonale, prin influentarea deciziilor de investitii: in ce priveste locatia investitiei, proportia intre aportul de capital si creditul in finantarea investitiei etc.

- cote de impozit pe profit diferite de la tara la tara;

- diferentieri in impozitarea profitului distribuit (dividendelor), in corelare si cu impozitarea veniturilor persoanelor fizice in calitate de actionari;

- facilitatile acordate la impozitul pe profit (care, politic, sunt mai lesne de adoptat, decat subventiile)

Page 112: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

FACILITĂŢI LEGATE DE IMPOZITUL PE PROFIT

1. Facilitatile la impozitul pe profit se acorda, de regula, pe doua cai:

▪ deduceri din baza impozabila, exceptari;

▪ credit fiscal (dedus din impozitul de platit)

2. Cele mai frecvente forme de facilitati cuprind:

▪ zonele de dezvoltare regionala;

▪ amortizarea accelerata;

▪ credit fiscal pentru investitii in anumite obiecte (echipamente, cladiri etc) sau in dezvoltarea unui sector (turism, cercetare etc)

▪ credit fiscal pentru constituirea de rezerve;

▪ credit fiscal pentru angajarea din anumite grupuri (persoane cu deficiente, tineri, minoritati etc).

1. Tendinta este de reducere a facilitatilor, deoarece:

▪ facilitatile reprezinta un obstacol serios in calea armonizarii;

▪ exista un consens general pentru micsorarea interventiei statului in economie;

▪ facilitatile au condus la cote de impozit pe profit marginale mai ridicate (pierderea de impozit prin facilitati crea presiune pentru recuperarea prin marirea cotelor);

▪ eficacitatea facilitatilor a fost pusa sub semnul intrebarii.

Incepand cu anii ’80, reformele au urmarit o mai mare neutralitate a impozitului si cote de impozit mai mici.

Page 113: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

SOLUŢII PENTRU REDUCEREA DISTORSIUNILOR INDUSE DE IMPOZITAREA

COMPANIILORPe termen scurt:

înlăturarea unor obstacole fiscale şi costuri administrative adiacente acestora pentru activităţile transfrontaliere

Pe termen lung:

posibilitatea companiilor transnaţionale să

opereze pe o bază de impozitare consolidată pentru activităţile desfăşurate în orice loc din UE.

Soluţia pe termen lung impune:

contabilizarea profitului companiilor

transnaţionale pe baza unui singur set de reguli;

stabilirea de conturi consolidate pentru

cerinţele de impozitare;

menţinerea dreptului fiecărui stat membru de a stabili cota de impozit pe profit pe care o doreşte, dar pe care o va aplica la partea din baza de impozitare care îi revine.

Page 114: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

CODUL DE CONDUITĂ PENTRU IMPOZITAREA AFACERILOR

Efectele Codului de Conduită:

(1) Nu a căpătat forţa de lege, dar există acordul politic al statelor membre asupra conţinutului;

(2) Statele membre s-au angajat să:

▪ nu introducă noi măsuri fiscale

dăunătoare;

▪ să elimine măsurile considerate

dăunătoare;

▪ să se informeze reciproc asupra

măsurilor existente şi propuse care ar

putea fi dăunătoare.

(3) A fost format un grup privind Codul

pentru evaluarea măsurilor.

Criteriile de evaluare a unei măsuri ca fiind dăunătoare:

▪ sunt acordate avantaje fiscale numai ne

rezidenţilor;

▪ avantajele sunt izolate de piaţa internă (din statul membru), pentru a nu afecta baza naţională de impozitare;

▪ sunt acordate avantaje în lipsa oricărei

activităţi economice reale în statul membru care acordă avantaje;

▪ măsurile de impozitare sunt netransparente (relaxarea prevederilor legale la nivel administrativ).

Page 115: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

COMUNICAREA COMISIEI EUROPENE: SPRE O PIAŢĂ UNICĂ FĂRĂ OBSTACOLE FISCALE

Principiu:

sistemul de impozitare a companiilor ar trebui să fie neutru în termeni de opţiuni economice

Mijloc de realizare :

Mărimea cotei efective de impozit asupra

diferitelor forme de venituri generate de

capital

– profit reţinut, dividend, dobândă – ar trebui să fie aproximativ aceeaşi.

Criteriu de verificare a neutralităţii sistemului de impozitare a companiilor:

neutru: rata relativă a recuperării după

impozite nu coincide cu cea de dinainte de Impozite

Politica fiscală poate influenţa:

▪ tipul de finanţarea a investiţiilor

(resurse proprii - credite)

▪ sursa de finanţare

(bancă locală – compania

mamă)

▪ forma de organizare a unei afaceri (subsidiară – simplă filială)

Concluzia Comisiei Europene:

deciziile cu privire la amplasarea investiţiilor în spaţiul UE sunt distorsionate de către politicile naţionale de impozitare a companiilor.

Page 116: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

IMPOZITUL PE VENITUL PERSOANELOR FIZICE

▪ Impozit folosit in toate tarile UE – 662 miliarde euro in 1997, respectiv 9,4% din PIB-ul UE;

▪ Cele mai frecvente venituri incluse in baza impozabila sunt: salarii, pensii, chirii, venituri din afaceri;

Alte venituri a caror prezenta in baza impozabila este variabila: dobanzi, dividende, transferuri sociale, castiguri de capital.

▪ Unitatea de impozitare poate fi:

- individuala (trendul este spre individual)- joint (sotul si sotia)- familiala (sotii si copiii)

▪ Facilitatile iau forma deducerior din baza impozabila, a creditelor fiscale (deduceri din impozitul datorat), si limita minima de venit neimpozabil.

Pentru inflatie, se adapteaza marimea veniturilor la care se aplica diferite cote de impozit.

Page 117: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

COORDONAREA IMPOZITĂRII VENITURILOR PERSONALE

Efecte ale politicii fiscale pentru circulaţia

liberă a forţei de muncă

▪ obstacole fiscale

- discriminarea persoanelor străine din punct de vedere al regimului fiscal;

- dubla impozitare pentru acelaşi venit;

▪ evaziunea fiscală sporită

▪ migraţia forţei de muncă înalt calificate

Obiectivele coordonării fiscale

▪ eliminarea obstacolelor fiscale din circulaţia liberă a forţei de muncă;

▪ evitarea evaziunii transfrontaliere;

▪ prevenirea competiţiei dăunătoare.

Acordul politic privind impozitarea

dobânzilor transfrontaliere

Page 118: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

INTEGRAREA IMPOZITELOR PE VENITURILE SOCIETĂŢILOR COMERCIALE ŞI PE VIENITURILE PERSOANELOR FIZICE -

CAZUL DIVIDENDELOR

1. Exista doua tipuri extreme de impozitare a dividendelor (profitul distribuit):

(i) Dubla impozitare

- profitul este impozitat la nivelul societatii comerciale;

- dividendul este impozitat inca o data in cadrul impozitului pe venitul persoanei fizice (actionar care a primit dividend)

(ii) Sistem integrat de impozitare

- impozitul platit de societatea comerciala asupra profitului distribuit este considerat ca o plata in avans a impozitului pe venit al actionarului.

2. Intre cele doua tipuri extreme, se afla alte doua tipuri intermediare de impozit pe dividende:

(i ) Sistemul cu doua cote de impozit

Se aplica o cota mai mica de impozit asupra dividendului: Austria, Belgia,

Danemarca, Suedia, Polonia, Ungaria, Romania

(ii) Sistemul cu imputare Se acorda un credit fiscal la impozitul pe venitul actionarului (persoana fizica),

intr-o anumita limita din marimea dividendului: Franta, Germania, Italia, Portugalia, Spania, UK.

Page 119: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

AJUTORUL DE STAT

Criterii pentru definirea unei măsuri ca fiind un ajutor de stat

satisfacerea simultană a 4 criterii:

▪ este un transfer de resurse ale statului;

▪ constituie un avantaj economic care altfel nu ar fi obţinut în condiţii normale de piaţă;

▪ este selectiv, afectând echilibrul între

anumite firme şi competitorii acestora;

▪ are un efect asupra competiţiei şi

comerţului între statele membre.

Excepţii admise în acordarea ajutorului de

stat:

▪ ajutorul regional;

▪ ajutorul orizontal;

▪ ajutorul sectorial.

Page 120: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

CONTRIBUŢII PENTRU ASIGURĂRI SOCIALE(I)

• 13,0% din PIB-ul UE în 2002; • sunt veniturile cu cea mai rapida crestere in ultimele decenii;• presiunea de majorare a contributiilor pentru asigurari sociale vine din trei directii importante:

- politicile nationale de asigurari sociale care tind sa devina mai cuprinzatoare si mai generoase;

- cresterea ponderii persoanelor in varsta – pensionari in raport cu ponderea persoanelor aflate in viata activa. Intr-un sistem de pensii “pay as you go”, in care cei care lucreaza azi contribuie pentru plata pensiilor celor care s-au pensionat in trecut, majoritatea tarilor UE au dezechilibre majore;

- sporirea cheltuielilor cu asigurarea sanatatii, datorita costului crescand al tehnologiilor medicale, medicamentelor si cresterii ponderii populatiei in varsta (care necesita mai multa ingrijire medicala).

Page 121: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

CONTRIBUŢII PT. ASIGURĂRI SOCIALE (II)

• Contributiile pentru asigurari sociale sunt platite de catre:- angajatori (patroni);- salariati;- lucratori pe cont propriu.

Exista o mare diversitate intre tarile UE in ce priveste atat ponderea contributiilor pentru asigurari sociale in PIB, cat si structura participarii patronilor si salariatilor la aceste contributii.

• Reformele in domeniul contributiilor pentru asigurari sociale depind de reforma drepturilor si sistemelor de asigurari sociale.

Page 122: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

PILONII SISTEMULUI DE ASIGURARE A PENSIILOR

Pilonul 1: Sistemul public de asigurări de pensii (PAY6)

obligatoriu

- asigurarea unui standard de viaţă minim acceptat

pentru pensionari;

Pilonul 2: Sistemul de pensii private, pe deplin finantate

obligatoriu

Pilonul 3: Planul individual de pensii (suplimetare) – voluntar.

Page 123: Integrarea, Politica Monetara Si Fiscala Europeana

SISTEMUL DE PENSII ŞI CIRCULAŢIA LIBERĂ A FORŢEI DE MUNCĂ

Pilonul 1 funcţionează fără obstacole fiscale:

•tratament fiscal egal pentru persoanele care provin din alt stat membru;

•perioadele de asigurare în diferite state membre se însumează pentru stabilirea dreptului de pensie;

•pensiile cuvenite asigurărilor cu reşedinţa în alt stat membru, decât cel în care se află instituţia plătitoare de pensii, se transferă în statul membru de reşedinţă

Pilonul 2 funcţionează cu obstacole fiscale:

•impozitarea contribuţiilor la fondurile de pensii, a câştigurilor realizate de către fondurile de pensii din investiţiile făcute şi a pensiilor plătite este diferită în statele membre;

•sistemul fiscal EEI, ETT şi TEE

Soluţia:

•acelaşi regim fiscal pentru fondurile de pensii, indiferent de reşedinţă;

•angajaţii unei companii transnaţionale să participe la un singur fond de pensii privat al companiei;

•generalizarea sistemului EET