C9 Supervizare AS.pdf
7
CURS 9 Experimentarea su pervizdrii apreciative 9.1. Descrierea experimentirii supervizarii apreciative Autorul Cojocaru $tefan prezinta (Co1ocarr.r. $t 2005 151-157) un experiment rea[zat pe o perioade de gase lr,rni, timp in care aLl fost verificate rezultatele obtinute in urma a doud modele diferite de supervizare - cea orientati spre problemi gi cea apreciativd. Pentru a realiza acest experimerrt. au fost identificate zece cazuri sociale ce prezentau grade diferite de risc de abandon al copilului. lnitial. a fost aplicatd Grila de evaluare a gradului de risc de abandon al copilului (GEGRAC)gi. in functre de punctajul obtinut, au fost stabilite cinci perechi de cazuri sociale ce au solicitat sprijin, dupa curn urmeaza . Perechea 1: cazul 1. cu un punctal al vulnerabilitetii egal cu 438 de puncte ; cazul 2, cr-r un punctaj al vulnerabilitetii egal cr-r 459 de puncte. . Perechea 2. cazul 3, cr-r un puncta; al vulnerabilitatii egai cu 812 puncte. cazul 4, cr-r un pr-rnctal al vulnerabilitetii egal cu 826 de puncte. . Perechea 3 : cazul5, cu un purncta1 al vulnerabilitetii egal cu 765 de puncte. cazul 6, cu un punctaj al vulnerabilitatii egal cu 778 de puncte . Perechea 4. cazul T. cu un al vulnerabilitetii egal cu 652 de pr-rncte: cazul I, cu un punctaj al vurlnerabilitatii egal 671 de puncte . Perechea 5: cazul9, cu un pr,rncta.y al vulnerabilitatii egal cu 553 de puncte. cazul10. cu un punctal al vulnerabilitdtii egal cu 562 de puncte Pe parcursul. celor gase luni de desfigurare a experimentului fiecare pereche de cazuri a fost instrumentatd de un asistent social. Cazr.rrile au fost identificate din listele de cazuri active ale asistentiior sociali in aceastd perioaclS lr s-a oferit supervizare de caz ceior ctnci asistenti socrali pentru cele zece cazlrn incluse in experrrlent Frecare asistent social a avut un caz ce a fost supervizat clasic unul care a fost supervizat apreciativ, fari sA li se comunice acest lucru. ldeea a fost aceea de a verifica dac6 supervizarea aprectativa are influenta asupra eficientei rnanagementului de caz gi in ce nrasura poate fi 3l
-
Upload
crisslove201042483 -
Category
Documents
-
view
239 -
download
0
Transcript of C9 Supervizare AS.pdf
7/23/2019 C9 Supervizare AS.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/c9-supervizare-aspdf 1/7
CURS
9
Experimentarea
su
pervizdrii
apreciative
9.1.
Descrierea
experimentirii
supervizarii apreciative
Autorul Cojocaru
$tefan
prezinta (Co1ocarr.r.
$t
2005 151-157)
un
experiment
rea[zat
pe
o
perioade
de
gase
lr,rni,
timp
in
care
aLl
fost verificate rezultatele
obtinute
in
urma
a
doud
modele
diferite de
supervizare
-
cea orientati spre
problemi gi
cea
apreciativd.
Pentru
a
realiza
acest
experimerrt. au
fost identificate
zece cazuri
sociale ce
prezentau
grade
diferite
de risc
de
abandon
al
copilului.
lnitial.
a fost aplicatd
Grila
de
evaluare
a
gradului
de risc
de abandon
al copilului
(GEGRAC)gi.
in
functre
de
punctajul
obtinut,
au fost
stabilite
cinci
perechi
de
cazuri sociale
ce
au
solicitat
sprijin,
dupa curn urmeaza
.
Perechea
1:
cazul
1.
cu
un
punctal
al
vulnerabilitetii
egal
cu
438
de
puncte
;
cazul
2, cr-r
un
punctaj
al
vulnerabilitetii
egal cr-r
459
de
puncte.
.
Perechea
2.
cazul
3, cr-r un
puncta;
al
vulnerabilitatii
egai
cu
812
puncte.
cazul
4,
cr-r
un
pr-rnctal
al
vulnerabilitetii
egal cu
826
de
puncte.
.
Perechea
3 :
cazul5, cu
un
purncta1
al
vulnerabilitetii
egal
cu
765
de
puncte.
cazul
6, cu
un
punctaj
al
vulnerabilitatii
egal
cu
778
de
puncte
.
Perechea
4.
cazul T.
cu
un
punctal
al
vulnerabilitetii
egal
cu
652 de
pr-rncte:
cazul I,
cu
un
punctaj
al vurlnerabilitatii
egal cur 671
de
puncte
.
Perechea
5:
cazul9, cu
un
pr,rncta.y
al
vulnerabilitatii
egal
cu
553
de
puncte.
cazul10.
cu
un
punctal
al
vulnerabilitdtii
egal cu
562
de
puncte
Pe
parcursul.
celor
gase
luni
de
desfigurare
a
experimentului fiecare
pereche
de
cazuri
a
fost
instrumentatd
de
un
asistent
social.
Cazr.rrile au
fost identificate
din
listele
de
cazuri active
ale asistentiior
sociali
in
aceastd
perioaclS
lr
s-a
oferit
supervizare
de
caz
ceior ctnci
asistenti
socrali
pentru
cele zece
cazlrn
incluse in
experrrlent
Frecare
asistent
social a avut
un
caz ce a
fost
supervizat
clasic
unul
care
a
fost
supervizat
apreciativ,
fari
sA
li
se
comunice
acest lucru.
ldeea
a
fost
aceea de
a verifica
dac6
supervizarea
aprectativa
are
influenta
asupra
eficientei
rnanagementului
de caz
gi
in
ce
nrasura
poate
fi
3l
7/23/2019 C9 Supervizare AS.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/c9-supervizare-aspdf 2/7
aplicatd. Constituirea
perechilor
de cazuri sociale
a
avut
drept criteriu
similiturdinea
situatirlor cuantificate
prin
grlla
de evaluare
a
gradului
de
risc
scopul a
fost de
a
experimenta
aceasta
forma de rnanagement
al
rnterventiei
(supervtzatea
apreciativS).
Pentru a
verifica modul in
care
au
evoluat
situatirle
celor
zece
clienti,
a
fost
aplicata
trirnestrial
grila
de
evaluare
a
gradului
de
risc
de abandon,
acelagi
instrument de evaluare
ce
a fost folosit
inrtial.
Aplicarea
aceluragi
instrument in
nromente
difertte
la toti
clientii
a
constituit
Lrn sprijin
pentru
a evalua obiectiv
nrodificdrile surverrite
pe
perioada
de derulare
a
expenmentulr-rr
Asistentii sociali nLr
au
fost
informati
in
legdturd
cu abordarea
diferita
a
supervizirii,
pentru
a
putea
verifica validitatea
teoriei
procesuh-ri
paralel
in supervizare: cu alte
cuvinte.
am incercat sa verificam
daca schinrbarea nrodelr-rlr-ri
de
supervizare,
ca
initiativd
a
supervizorului
poate dlrce
la
schimbarea
modr"rlui
cum
se
desf5goard
managementul
cazului,
la
randul sdu. de
catre
asistentul
social. Pe de alta
parte.
nu
au
fost
introduse
alte
variabile
independente.
cLrm
ar
fi
sprilinr-rl
rnaterial suplimentar
pentru
cazurile
sociale
instrumentate,
alte tipuri de activititi
etc
9.2.
lpoteze
de
lucru
Stilul
modulur
de
organizare
a
supervizarii
influenteazi
nrodul
de desfigurare
a
managementului
de
caz
prin procesul paralel
care
se
dezvolta
in
supervizare.
Procesul
paralel
in
supervizare
poate
fi
directionat de supervizor
la
initiativa
acestu
ia
influerrtea zA
r
ezullatele
i
nterventiei
la
rr
ive
lu I
clien tu
lu i.
Eficienta
gi
rezultatele
asistentului
social
gi
ale clientului surnt dependente de
stilul
de
supervrzare
folosit.
9.3.
Perspective metodologice
Pentru
realizarea
acestui
studir-r
de caz.
aLt
fost folosite
urmatoarele metode
de
cercetare:
1.
grila
de evaluare
a
graclului
de
risc de
abandon al copilului
(G.E
G.R.A.C.).
construitd
pe
baza
unui
chestionar
gi
care a
fost
aplicat
pentru
evaluarea
initialS,
evaluarea intermediara (dupa
trei
luni)
gi
evaluarea
finala
(dup5
$ase
luni)
,
grila
de
evaluare
a
gradului
de
risc de
abandon urrnaregte
si
masoare nivelul
de
risc
de abandon
al coprlului
Chestiorrarul
de evaluare
a
familier
reprezrntd
o suitd
de
145
de
itemt.
grupati
in
variabile
(care
constitr"rie
factorr
de risc). Aceastd
grila
a
5J
7/23/2019 C9 Supervizare AS.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/c9-supervizare-aspdf 3/7
fost
aplicata
pentru
masurarea gradului
de
risc
de abandon
pentru
cele
zece
cazuri
incluse
in
experiment
in
trei
rnomente
diferite
la
inceputul
interventiei,
dupa
tret
luni
de la
inceputul
rrrterventiei gr
la
gase
luni
de la inceperea
lucrului
pe
caz.
Grrla de evaluare
a
gradr-rlr-ri
de risc
de
abarrdorr
poate
fr
utilizatd
pentru
orice
familie
pentru
care
asistentul
social
considerd ca exista
un risc
de abandon
al
copilului
sau atunci
c6nd
familia
cere
un
anumit sprijin din
partea
institutiilor
de
asistenta
sociala
specializate.
Valoarea
maxinra a
gradurlui
de risc
de abandon,
conform
grilei
este
de 1 500
de
pr-rncte
Ei
ea
poate
fi
aplicatd irr
diferite rnomente
ale
interventiei
pentru
a rndsura
modul
cLlm
a evoluat
gradul
de risc
de
abandon.
Grila
poate
fi
apticata
la intervale
de trmp regr,rlate
(de
exemplu din trei
in
trei
luni)
pentru
a nrdsura
evolutia
gradului
de risc
al farniliei
gi pentru
a evalua
eficienta
interventiei
sociale
Poate
fi
folosita
ca
instrument
de
mdsurare
a
eficientei
diferitelor
tipurl
de
servicii
sociale
oferite acestei
categorii
de
populatie
defavorizatS.
putand
fi
chiar
urtilizata
pentru
calcurlul
cost/beneficru
Se
gtie
ca
acest
calcul
este
dificil de
realizat
pentrr-r
ca efectele la
nivel
social
sunt
greu
de
cuantificat
in
plus,
costul
per
beneficiar
este, in
primul
rand,
un
indicator
de
proces
(sau
de
implenrerrtare),
gi
nu
de
inrpact
(efectele
pe
care
le-a
avut interventia
asupra
situatiei
beneficiarilor)
2.
experirnentr:l
sociologic
pentn"r
a
evidentia moclul
in
care
anumite
varrabile
independente
introduse
de
supervizor
(stilirl
supervizdrii)
produc
rnodifrciri
la
nivelul
situatiei
clientului
in
cadrul
procesului
paralel
,
3.
tnterviul, folosit
de supervizor
in
gedintele
de supervizare
a
asrstentnlui
sociai
9.4.
Analiza
datelor
obtinute in
cadrul
experimentului
Dupa
cum
se
poate
observa
in
tabeh-rl
de
mai
1os.
dupd
gase
luni
de
interventie,
se
inregistreaza
o scadere
a
nivelului
de
risc
de
abandon
la toti
clien{ii serviciului
de
prevenire
care au fost studiati,
indiferent
de tipul
de
supervizare
Evolutia
gradului
de risc
de
abandon
pe
cele
cinci
perechi
de
clienti
a fost
diferita in
functie
de
tipul
de
supervizare
,
cazurile
supervizate
apreciativ
au
inregrstrat
o scadere
rnai
rnare
fata
de
cele sr:pervizate
clasic.
chiar
daca
acele
cazuri
supervtzate
apreciativ
au avut
irritial
irn
grad
rnai rnare
de
abandon
al
coprlului
3{
7/23/2019 C9 Supervizare AS.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/c9-supervizare-aspdf 4/7
Tabel
I
1.
Evolutia
nivelului
de
risc
de
abandon
in
grupul
studiat
Sursa.
Cojocan-r,
$t.2005,
P
154
Diferenta
la
Evaluare Diferenta
trei
luni
durPa
gase
la
gase
TiPul
de
la
luni
fata
deluni
de
la'supervizare
tteiinceputul
evaluarea
inceputul
interventrei
initiala
irtterventiei
de
Perechi
rde
:Nr
caz
cazttri
^^-
4
]
vazr
cazZ
2
cazs
,caz
4
,3
,caz5
rCSZ
6
4
cazl
cazB
caz
g
tr
'
cazl
0
Eva-
,Evaluare
luare
initialii
duPd
luni
438
430
459
426
"812
790
826
781
1765
761
778
159
IOSZ
.683
'671
664
'553
sse
'562
549
Clastci
Aprectattva
,Clasicd
Apreciativa
rClasicd
Apreciativi
rClasicS
Apreciativd
,Clasica
Apreciativd
23.4
218
8
-33
-22
:45
-4
,19
31
=7
0
-13
416
362
:645
516
16B3
520
601
412
15t
g
396
-22
-97
'-167
-310
,-82
-258
-51
'-zsg
',34
t-166
l
Sepoateobservacadupdtreilunidelainterverrtieaufostsesizatediferenteale
scSderii gradulur
de
risc
de
abanclon
al
copilului
(masurabil
prin
pr-rnctajul
rezultat
in urma
apricarii
G.E.G
R.A.c.)
intre
cere
doua
categorii
de
cazuri
supervizate
dife,t
;
cu
cat
punctalul
este
mai
mare,
cu
atat
gradur
riscurr-ri
de
abandon
e
rnai
ridicat.
De
exempl,'
pentru
perechea
de
cazuri
nr.
3,
cazur
supervizat
crasic
(cazur
nr
5)
a
inregrstrat
o
scddere
a
gradului
de
risc
deabandoncupatrupunctefatadecelinitial.pecandcelsupervizatapreciativ(cazulnr.
6)
a
inregistrat
o
scadere
nrai
tllare
a
gradtrlurr
de
risc
(valoarea
pe
grila aplicata
a
scazLtt
cu
19
Puncte).
Pentruaapreciadiferenteleinregistratelanrvelltltuturorclientilorstudiati,am
calculat
mediile
diferentelor
gradulur
de
risc
de
abandon
la
trei
lr-rni
9r
la
gase
luni
dupS
inceperea
interventiei
care
se
prezrnta
astfel
Tabel
9.2.
Evolutia
rnedrei
reducerii
riscului
de
abandon
al
copilului
Sursa
Cojocaru,
$t.2005
P
155
Supervizare
clasica
Di{eren a
itr
valorr
Media
.
absolute
pe
cele
cinci
diferentei
Supervizare
aPreciativi
Medra
diferentet
Drfetenta
'r
valort
pe
cele
crncr
cazuri
absolute
I
'cazurl
:
EvalLlare
la
trer
luni
3
Evaluare
la
Sase
lunt
356
06
712
a4-7
1 090
3r
7/23/2019 C9 Supervizare AS.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/c9-supervizare-aspdf 5/7
Se observd
cd,
in
cadrul
supervizdrii
clasice,
dirpi
trei
luni de
la inceperea
interventiei.
la
nivelul categoriei de
beneficiari
studiati
(cazurile
1,
3,
5,
7
si
9),
interventra,
aproape.
nu a
avut nici un efect
(media
sciderii
gradului
de
risc de
abandon
este 0,6, ceea
ce,
practic.
insearnna un
rezultat
nul
:
rnedia
punctelor
evaludrii
rrritiale a
cazurilor
supervizate
clasic a
fost de
644
Cazurile
supervizate
apreciativ
(2.4,6,
B
si
10) ar-r
inregistrat
o scidere
medie
a
gradului
de
risc de
abandon
cu
23,4
pr-rncte
dup;l
trei
iLrni
de
la inceperea
interventiei.
lnitial,
nredia
punctelor
confornr
grilei
de
evaluare
a
gradului
de
risc a cazurilor
supervizate
apreciativ
a
fost
de
659,2
Scdderea
medie
a
gradr-rlui
de
risc,
dLrpd
gase
lLrni. este
mai
mica
pentrr-t grupul
de
cazurl
supervizate
clasic
(rnedia
este
de
71,2
puncte)
decdt
in
cele
supervizate
apreciativ
(media
este 218
puncte)
;totugi
in
tabeiul
9.2.
se
poate
observa
cd
gradul
de
risc
de
abandon
pentru
cazurile supervizate apreciativ
a
scazut
de
trei
ori
mai
mult
decAt
al celor supervizate
clasic
Tabel
g
3. Evolutia
pe
cazurile
supervizate
Sursa:
Sursa.
Cojocaru.
$t
riscurlui
de
abandon
al
copilului
2005.
p
155
Superv
iza
re
aprec
iativS
I
Mecira
punclelor
conf
'
(irrler
rle
evalr,are
a
gradulrri
de
rrsc
lcazrrrrie2
4
5 B
l0)
659
2
635 8
441.2
ln
tabel
9.3. observim
cd media
punctajului
corespunz6tor
gradului
de
risc de
abandon
a scizut dupd
gase
luni
de
interventie
pentrlr
toate cazurile
indiferent
de tipul de
supervizare aplicat
.
insa
poate
fi
luata
in
considerare scdderea
mar
accentuata in
cazul
supervizdrii
apreciative: chiar daca nredia
punctalului
inrtial
al
cazurtlor
supervizate
apreciatrv
a fost mai
rnare (659,2 puncte)
fati
de
nredra
celor supervizate clasic (644
de
puncte),
supervizarea apreciativa este mai
eficientd
media
punctalului
final
pe
cele
doui
grupuri
de cincr cazuri a
fost
simtitor mai
micd in
sitLratia sr,rpervizarii
apreciat:e
(441,2
medrei
reducerir
Evalnare
tnrttaia
Evaluare
la
gase
luni
Evallrare
la
qase
ii-rr"tr
Mecira
generalA
a tlilrrror cazuriloi
supervizale
l
pri
ncte
)
651,6
639,6
507
0
Supervizare
clasica
Itledra
pLrnctelor
t;oni
Crilei
rie evaluare a
gradului
de
risc
(cazirnlel
3 5
7
9)
644
643,4
572,8
3y
7/23/2019 C9 Supervizare AS.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/c9-supervizare-aspdf 6/7
puncte)
fatd de
cele
supervizate
centrate
pe
probleme
$72.8
puncte).
Dirr docurnentele
care
insotesc
dosarll
clientilor
s-a observat
ca
strlul
managementulut
de
caz
pentru
cele supervizate
apreciativ
s-a
schirnbat;
n"lanagetxentul
de
caz a
reprodus
modalitatea
de abordare
a
supervizatului
de
catre
supervizor
in
relatia asistentului
social
cu clientul
sau,
fdra a avea
explicit
in
atentie
acest
lucru, asistentul
social
a
urmat
pagii
r-nanagerrentului
de
caz apreciativ
Concluzii
Principiile
anchetei
apreciative
pot
fi
adaptate
Ei
folosite
in cadrtrl
procesului
de
supervizare
in asistenta
sociala
gi
in cel al
managementului
de
caz
in
asistenta
sociali.
Experimentul
realizat dernonstreazd
utilitatea
gi
eficienta
supervizirii
apreciative.
in
cadrul
aplrcdrii
supervizirii
apreciative.
pentru
cazurile studiate
au
fost
inregistrate
rezr-rltate
mai bune decit
in
cadrr-rl
cazr-rrilor
strpervizate
clasic
;
acest
lucru aratd c5,
din
punctul
nostru de
vedere,
supervizarea
apreciativd
este
mat
eficientd
qi
datoriti
procesului
paralel
in supervizare
care
influenfeazd
managerlrerrtul
de caz Caracteristicile
supervizlrii
apreciative
au
fost reproduse
9i
in
managementul
de caz.
Modelul
de
supervizare
folosrt
pentru
coordonarea,
sprtlrntrea
9i
formarea
asrstentilor
sociali directioneaz}
managementul
de
caz
qi
rezultatele
acestuia.
Documentele
care demonstreazi
interventia
asistentului
social
prezente
in
dosarul
fiecarui
client
in
parte
sesizeazi
nrodifrcJri
esentiale
in ceea ce
priveqte
abordarea
cazului,
lucru sesizabrl
9i
in documentele
drn
dosarele
cazurilor.
rapoartele
de
intrevedere,
de
vtzita
gr
de consiliere
ne dezvalure
elemente
ale
interventiei
apreciative
observabile
prin
modurile
de
abordare
a
sitr-ratiei
clientilor
Procesul
paralel
in
supervizare
poate
fi
directionat
de supervizor
cAtre
actiuni
ale
asistentului social 9r
ale
clientului Acest
proces
nu
inflitenleazA
doar
asistentul
social supervizat,
ci
gi
situatra ciientului
Congtientizatea
acestut
proces
in
cadrul
surpervizini
ajuti
supervizorul sd
orienteze
actiunile
gi
rezultatele asistentuiui
social
in
lucrul
sau
direct
cu
clientul
Rezultate16 servrciilor sociale
oferite
de organizatii
sr-rnt
dependente
gr
de stilul
de
supervizare
folosit
Supervrzarea
permite
imbunatatirea
interventiei
sociale,
implicit
a calitdtii
serviciiior oferite
Lipsa
unet
supervizari
profesioniste
conduce,
inevitabil,
spre o
practicd aleatoare
gi
r-rneori
confuza.
in cazul serviciilor de
prevenire
a abandonului
coprlr-rlr-rr.
se observd
ci interventta
clasicd,
ce
dureazd
mai
putin
de
trei luni,
nu are
nici un efect
pozitiv
asupra
.)
J.
4.
3s
7/23/2019 C9 Supervizare AS.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/c9-supervizare-aspdf 7/7
clientilor.
Aceasta
inseamni
cd,
in asemenea
conditii,
practic resursele
financiare,
umane
gi
rnateriale
utilizate
pentrr-i
o
interventte
nrai scurta
de trei
luni sunt
risipite
fara
a se
obtine
rezultate
semnificative.
lnterventia
clasici
poate produce rezultate
reale
in
situatia
beneficrarilor
de
servicii
pentru
prevenirea
abandonulr.ri
copilului
dupS
gase luni
de
la
interventie,
ceea
ce
inseamnd
cd
orice
proiect
de
interventie
care-si
propune
prevenirea
abandonului
9i
a
institutionalizarti
trebuie
s5
fie
planificat
pentrut
cel
putin
gase luni'
Supervizarea
apreciatrvd
produce,
indirect,
rezultate
sesizabile
dupd
o
perioadd mai
scurtd
de
timp
in
comparatie
cu supervizarea
clasica.
Acest
lucru
poate
fi
observat
in
rezuttatele
obtinute
in cadrul
experirrrentului
gi
se
datoreaza
orientirii
apreciative
in
interventie.
prin
urmare.
pentru
a
vorbi
de
eficienta
in
interventie,
trebuie
sd
avem
in
vedere
o
perioadd
de
minim
gase luni
in abordarea
centratd
pe problemi
a
cazului
(gi
a
sr-rpervizarii)
9i
de
minirn
trei
lr-rni
in abordarea
apreciativa
a
aceluiagi
caz.
Centrarea
pe
problemS.
in incercarea
de
a
o
rezalva,
poate
uneori
sd
nu ducd
la
rezolvarea
acesteia;
orientarea
spre
identificarea
deficientelor,
a
disfunctionalitdfilor
are
rezultate
mai slabe
decit
in
cazul
interventiei
aprecrative.
