C9 Teoria jocurilor

14
8/20/2019 C9 Teoria jocurilor http://slidepdf.com/reader/full/c9-teoria-jocurilor 1/14 Cursul nr. 9

Transcript of C9 Teoria jocurilor

Page 1: C9 Teoria jocurilor

8/20/2019 C9 Teoria jocurilor

http://slidepdf.com/reader/full/c9-teoria-jocurilor 1/14

Cursul nr. 9

Page 2: C9 Teoria jocurilor

8/20/2019 C9 Teoria jocurilor

http://slidepdf.com/reader/full/c9-teoria-jocurilor 2/14

Teoria jocurilor in RI Expresia matematică a paradigmei pozitiviste/raționaliste  în 

relațiile internaționale 

Principiul optimizării combinat cu o definiție instrumentală a

raționalității  Dacă indivizii sunt ființe umane dotate cu rațiune, ei aleg numai

acele acțiuni care le maximizează utilitatea (interese) și/sauminimizează costurile și vor acționa  în conformitate cupreferințele lor.

 Acțiunile sunt comparate conform cu rezultatul lor așteptat. Abordarea raționalistă afirmă ca actorul va alege acțiunea cu celmai bun rezultat posibil (optim). Valoarea morală a țelurilor pe care oamenii încearcă să le realizeze este exclusă deliberat dinanaliză: considerente de “bun” sau “rău” nu vor fi luate în calcul. 

Page 3: C9 Teoria jocurilor

8/20/2019 C9 Teoria jocurilor

http://slidepdf.com/reader/full/c9-teoria-jocurilor 3/14

Asumpţie:indivizii au seturi stabile

şi ierarhice de preferinţe   În funcţie de propriile seturi de preferinţe, decidenţii vor

adopta acel curs de acţiune care li se pare că le-ar aducecele mai multe beneficii, ceea ce va determina, în final,

distribuţia rezultatelor (payoffs) Dacă un jucător este încrezător  în legătură cu consecinţele 

unei acţiuni particulare şi sigur în privinţa legăturii dintreacţiuni şi rezultate, el va opera sub condiția certitudinii!

Cel mai adesea oamenii au de înfruntat situații  în care nusunt siguri în privința rezultatelor, iar consecințele acțiunilor sunt cântărite pe baza unor probabilități. Celemai multe situații din politică cad în această ultimăcategorie.

Page 4: C9 Teoria jocurilor

8/20/2019 C9 Teoria jocurilor

http://slidepdf.com/reader/full/c9-teoria-jocurilor 4/14

Când rezultatele au o anumită probabilitate să se întâmple și aceste probabilități pot fi calculate și suntadesea cunoscute, decizia stă sub semnul riscului. Adesea, nu se cunoaște probabilitatea rezultatelor și ele nu pot fi calculate obiectiv. Acestea sunt situațiile de incertitudine:

Distribuția probabilităților privitoare la rezultate sebazează pe credințe și evaluări subiective alesituației de către participanți. Ele sunt probabildiferite de la actor la actor, deoarece oamenii posedă credințe subiective diferite cu privire la starea lumii.

Page 5: C9 Teoria jocurilor

8/20/2019 C9 Teoria jocurilor

http://slidepdf.com/reader/full/c9-teoria-jocurilor 5/14

Regula utilităţii aşteptate  Într-o situație modelată ca o decizie sub risc sau

incertitudine, calculele utilităților unor acțiuni particulare se bazează pe regula utilității așteptate:media utilităților  tuturor rezultatelor posibile ale uneiacțiuni , fiecare înmulțită cu probabilitatea sa.Utilitatea așteptată este cântărită prin comparație cuutilitatea așteptată a alternativelor sale. Un actor

rațional este așteptat să prefere strategia care susține cel mai mare câștig (payoff) – strategia cu cea maimare utilitate așteptată.

Page 6: C9 Teoria jocurilor

8/20/2019 C9 Teoria jocurilor

http://slidepdf.com/reader/full/c9-teoria-jocurilor 6/14

Rezultat Pareto-optimal: ambele părți câștigă maimult după cooperare.

Echilibru Nash (John Nash, matematician laureat alpremiului Nobel pentru ştiinţe economice – vezipersonajul din A Beautiful Mind   întruchipat de RussellCrowe): acordul raţional va consta în alegereaacelei opţiuni care maximizează produsulmatematic al beneficiilor nete pe care le obţinefiecare persoană în raport cu situaţia iniţială. 

Page 7: C9 Teoria jocurilor

8/20/2019 C9 Teoria jocurilor

http://slidepdf.com/reader/full/c9-teoria-jocurilor 7/14

Exemplul 1

Imaginaţi- vă o situaţie în care o ţară (statul A) decide dacă artrebui să se supună acordului de reducere a armamentuluicu altă ţară (statul B) sau să încalce (defect = a dezerta)tratatul.

Statul A ştie că tehnologia modernă de monitorizare (ex.sateliţii de spionaj) permite să fie detectate încălcările în90% din cazuri.

Dacă statul B posedă această tehnologie şi cunoaşterea ereciprocă, atunci decizia lui A de a încălca tratatul are 2

posibile rezultate:a) Există o şansă de 90% să fie detectat de celălalt stat şi b) Există 10% şanse să nu fie detectat Decizia în acest caz este decizie sub risc. 

Page 8: C9 Teoria jocurilor

8/20/2019 C9 Teoria jocurilor

http://slidepdf.com/reader/full/c9-teoria-jocurilor 8/14

Exemplul 1 (contin.)

Totuşi, dacă provocatorul (challenger) nu posedăanumite cunoştinţe legate de capacitatea tehnologică aintelligence-ului statului B, atunci statul A se află într-o situaţie de incertitudine: trebuie să atribuie estimărisubiective ale capacităţilor oponentului. 

 Aceste estimări pot fi corecte sau false, pot coincide saunu cu credinţele oponentului cu privire la propria satehnologie de intelligence.

 În acest exemplu, A poate atribui probabilităţi de 70% şi30% că B este capabil să detecteze încălcarea. Aceastapoate schimba drastic estimările sale şi să ducă la odecizie opusă. 

Page 9: C9 Teoria jocurilor

8/20/2019 C9 Teoria jocurilor

http://slidepdf.com/reader/full/c9-teoria-jocurilor 9/14

Utilitatea aşteptată (UA) a dezertării pentru statul A este egală cu utilitatea situaţiei în care acţiuneanu este detectată ori probabilitatea sa (0,1nedetectată în primul caz şi 0,3 nedetectată în aldoilea caz) plus utilitatea situaţiei în care detecţiaeste observată de adversar ori probabilitatea sa(0,9 detectată şi 0,7 detectată). 

UA este comparată cu UA a situaţiei statu quo(situaţia anterioară). 

Page 10: C9 Teoria jocurilor

8/20/2019 C9 Teoria jocurilor

http://slidepdf.com/reader/full/c9-teoria-jocurilor 10/14

Dilema prizonierului  Arată disjuncția  între raționalitatea individului și cea a grupului Povestea: Doi suspecți de crimă sunt arestați, dar nu există nici o

dovadă suficientă pentru a-I condamna pe oricare dintre eipentru acuzațiile grave decât dacă unul sau amândoi mărturisesc 

crima. Ei sunt conduși  în camere separate și procurorul letransmite fiecăruia următoarea ofertă: " Dacă mărturisești , și  partenerul tău nu o face, vei primi imediat imunitate și vei fieliberat, dar partenerul tău va fi condamnat. Dacă partenerul tău mărturisește și tu nu o faci, întreaga vină va cădea pe tine și , teasigur, vei primi pedeapsa maximă. Dacă nici unul dintre voi nu

va mărturisi , veți fi acuzați de infracțiuni minore și fiecare vaavea de ispășit un termen scurt în  închisoare. Dacă ambii veți mărturisi , voi susțin sențința mai blândă decât  în cazul în care tunu mărturisești și partenerul tău o face. Gândește-te și spune-mice vrei să faci."  

Page 11: C9 Teoria jocurilor

8/20/2019 C9 Teoria jocurilor

http://slidepdf.com/reader/full/c9-teoria-jocurilor 11/14

Matricea câștigului (payoff) unui joc dilemma prizonierului cu

2x2 prizonieri:

 Jucătorul 2:Nu mărturisește (cooperează)

 Jucătorul 2:Mărturisește (nucooperează)

 Jucătorul 1:

Nu mărturisește (cooperează)

5 / 5 10 / -10

 Jucătorul 1:Mărturisește (nucooperează)

-10 / 10 -5 / -5

Page 12: C9 Teoria jocurilor

8/20/2019 C9 Teoria jocurilor

http://slidepdf.com/reader/full/c9-teoria-jocurilor 12/14

 Ambii jucători au seturi identice de strategii: pot să nu vorbească (cooperând implicit cu celălalt) sau să  vorbească (defectând/dezertând din cooperare) indifferent de ce face

celălalt. Numerele din pătratele tabelului reprezintă rezultatele

finale (payoffs) obţinute de jucători: numărul din stânga jos reprezintă deznodământul primului jucător şi cel dindreapta sus al celui de-al doilea.

Ordinea preferinţei este 10 > 5 > -5 > -10. Din matricea jocului este clar că dacă oricare dintre jucători

alege să coopereze, celălalt va fi mereu tentat să devieze șisă obțină un deznodământ mai bun (10>5).

Din aceasta rezultă că ambii jucători vor alege sămărturisească (play safe), obținând rezultatul (-5;-5) – multmai rău decât cel dorit de ei 

2 echilibre Nash asimetrice [(5;5) şi (-5;-5)] – care e celoptim?

Page 13: C9 Teoria jocurilor

8/20/2019 C9 Teoria jocurilor

http://slidepdf.com/reader/full/c9-teoria-jocurilor 13/14

 Jocul DP explică eșecul cooperării. Problema esenţială o constituie lipsa de coordonare între actori/jucători.

Exemplu:

Folosind logica DP, izbucnirea Primului Război Mondial poate fi modelată ca o cooperareeșuată. Stephen Van Evera: cheia explicației este setul de neînțelegeri fundamentale împărtășite de

toate Marile Puteri europene. Aceste erori au dus la alterarea elementelor fundamentaleale mediului internațional – structura rezultatelor și setting-ul strategic (regulile șicondițiile “ jocului” internațional).

Cultul ofensivei – credința în eficacitatea strategiilor și tacticilor militare ofensive,exagerarea ostilității țărilor vecine cuplată cu creșterea șovinismului național,supraestimarea beneficiilor războiului și subestimarea costurilor = ne înțelegerile fatalecare au transformat preferințele jucătorilor și au făcut atmosfera imposibilă pentrucooperare.

 Aceste schimbări au pus în pericol fragila distribuție/balanță multi-polară de putere.Participanți au devenit convinși de inevitabilitatea războiului. Mai mult, îl considerau o

soluție pentru problemele domestice și internaționale. Atenția de la prevenirearăzboiului s-a mutat înspre calendarul debutului şi grija în legătură cu cel care atacăprimul, ceea ce a făcut războiul inevitabil. 

 Aristotel: “Facem război ca să putem trăi în pace”. 

Page 14: C9 Teoria jocurilor

8/20/2019 C9 Teoria jocurilor

http://slidepdf.com/reader/full/c9-teoria-jocurilor 14/14

Alte jocuri Chicken-game (jocul laşului) 

Lupta dintre sexe (battle of the sexes)

Modelul descurajării