Curs 7Supervizarea de grup

supervizarea de grup ?Supervizarea de grup (Colocaru, $t.,2005: 138) este o forrni a supervizarii utilizata

gi in asistenta socia15 care se bazeaza pe interactiunile din cadn:l grupului de asistentisociali supervizati. Ea se aplic5 atunci cand supervizatii ar,r suficienta experienti in cadrulservtciilor pe care le oferd, cand grupul este ?ndealuns de consolidat qi cand prezentasupervizorului e acceptati de membrii grupului. $edinta de supervizare de grup este ointalnire la care participa asistentii sociali pentru a identifica cele mai potrivite solutii laproblemele cu care se confruntd. Supervizarea de grup este o intalnire profesionald,planiftcata gi organizata. avSnd ca obiective: evaluarea unor situatii specifice cu care se?ntalnesc asistentii sociali In practica. invatarea din propria experienta gi din experientacelorlaiti. rezolvarea conflictelor din cadrr:l grupului. terapia de grup etc. procesul desupervizare de grup poate fi aplicat numai in cazul in care exrstd ,,un numdr minim de treipersoane in grup" (Proctor 1997 218), din care prima este prezentator. a douaobservator ultima consultant in cadrul supervizarii rle grup, observaiorii noteazi rndrvidualeletnentele propLlse peniru dezbatere. feeclbackurile primite din partea consultantilor, iaraceste documente ir vor fi predate prezentatorului (asistentului social supervizat) pringedintele de supervizare de grup se urmaregte obtinerea unor solutii la unele probleme,inclusiv adrninistrative. ale asistentilor sociali. prin participarea mernbrilor cu acelagi rangdin cadrul echipei, adicd a persoanelor care ocupa pozitii echivalente in ierarhiaorganizationalS.

7.2. Organizarea Eedintei de supervizareOrele de desfagurare a supervizarii de grurp (Colocarur. $1.,2005. 13g) se stabilesc

in functie de timptrl disponibil al merrrbrrlor grupului lnvitatra pentru intailnire este lansatacLr gase-$apte zile inainte de realizare gi tr-rturor participantilor li se reamintegte de intalnirecu o zi inainte de aceasta. De obicei, spatiul este izolat aerrsit, fara multe posiere, tablourietc , pentru a nu distrage atentia celor care participa Supervizorul se asigurd cd scauneleqi mesele sunt pozitionate in cerc, astfel incat fiecare sd vada pe fiecare, ca existi uneleproduse (cafea' apd minerala) pentru a crea o atrnosfera cat rnai placutd. Uneori se potfolosi aparate de inregistrare (camere video. reportofon), mai ales dacd in urma gedinteide supervizare se urmSregte realrzarea unor sesiuni de ,,video interactron" (sesiune deconrentarii, care sd ducd la modificarea practicii, pe baza experientei inregistrate). in

2S

general. o $edinte de supervizare de grup dureazi intre 60 gi 90 de minute. ln introducere,supervizorul furnizeazd grupului mai nrulte informatii despre scopurile intalnirii de grup 9iasistentr-ri social igi prezinta cazul Supervrzorul inforrreaza partrcipantii despre regulilegedintei de supervtzare, rrrodalrtatea de organizare Er rolurile celor prezenti. Pentru o bunicomunicare, pentru retinerea nurnelor, se pot folosi ecusoane. nrai ales daca supervizorul

este extern.

7.3. Roluri in cadrul supervizarii de grupin cadrul intalnirii de supervizare de grup, intalnim trei roluri ale supervizatilor :

prezentator, observator gi consultant (Proctor, 1997. 218). la care se adaugd cel defacilitator, indeplinit de supervizor. in grr-rpurile de supervizare cu experientS, rolul defacilrtator poate fi preluat de un nrenrbru al grupulr,ri.

Prezentatorul expune cazul pentru discutie (Cojocaru, $i.,2005. 139- 140); acestaalege jumitate din participanti drept consultanti pentru cazul prezentat, iar restulparticipantilor rdman observatori. Prezentatorului i se ofera aceasta posibilitate tocmaipentru ci este in masr-rra sa aleagd cei mar potrivrti consultanti, in functie de criteriipersonale. experient6, afinitati, lucrul pe acelagi tip de cazuisticS, pregEtire etc.Prezentatorul urmdregte sd descrie cazul. scopr-rl pentru care il prezinti in grupul desupervizare gi ce agteptari are de la consultanti. interventta realizata la nivelul cazului,descrrerea modalitatilor de lucru rezultatele inregistrate. concluzirle. planul de actiunepentru viitor. Prezentatorul rdspunde la intrebiirile adresate de consultanti tnterpreteazicomentariile realizate de observatori, totodatS, el precizeazd care dintre observatii i se par

rnai utile pentru continuarea lucrului pe cazul prezentat. Observatorii sunt persoanele carenu se implicd in discutie, nu pLrn intrebarr. chiar spatial ocr-ipa o pozrtie margrnald in cadrulgrupului. Ei igi noteazd observa{iile legate de caz. de rolurile asistentului social implicat inrezolvarea cazului. de prezentarea sa, de comentariile legate de interven{ie gi rezultate.Aceqtia vor putea oferi comentarii verbale la finalul intdlnrrii de supervrzare, ei observS.expunerea prezentatorului, rispunsurile la intrebirile consultantilor. De obicei, aceastddrscutie dintre prezentator gi consultanti dureaza intre 30 qi 45 de minute. Pentru amonltoriza trmpul alocat cazului 9i. rmpllcrt gedirrta de supervizare. unul dintre observatoriare rolul de a controla tinrpul fiecarei etape a procesLrluri de supervizare de grup. DupddepSgirea acestei etape. fiecare observator igi prezintd comentariile pentru fiecaresectiune stabilita la inceputul gedintei de supervizare. in functie de scopurile propuse deprezentator.

Ul

Consultantii sunt persoanele desenrnate de prezentator sd interpreteze datele

furrrizaie de acesta. rolul lor este de a-l ajr-rta sa atingd scopurrle propuse pentru int3lnirea

de supervizare. Ei pot s5 puni intrebdri pentru clarificare, si interpreteze datele oferite deprezentator, sd-l sprijine pentru clarificarea relatiei cu clientul siu lnterpretdrile lor legatede drferite arii ale prezentdrii sunt considerate feedbackuri pentru prezentator 9i pot ficompletate prin recomandari adresate acestuia

Supervrzorul indeplinegte rolul de facilitator al grupului de supervtzate, el aluti laselectarea celor mai potrivite solutri gi modereazd grupul, astfel incat acesta poate atinge

obiectivele stabilite de la inceput. in cadrul acestr,ri grup sr-tpervizorul are 9i rol de..evaluator, terapeut. profesor 9i consultant" (Wiliiarns. 199? . 74). El are 9i rolul de apreveni riscul ca asistentul social supervizat (prezentatorul) si devtna client sau si fietratat ca atare de ceilalli partrcrpanti la gedinta de supervizare. El se asiguri cd totiparticiparrtii respectd situatra profesiorrald prezerrtatd de sr-rpervizat gi o inteleg ca relatieprofesronala. Facilitatorul are responsabilitatea de a organiza gedinta de supervizare,monitorizeazi agenda de lurcru. se asigur5 ci intrebirile puse de consr:ltanti sunt puse inordine gi in legaturi cu subiectr-rl aflat in discutie, protejeaza supervizatii de intrebdriletendentioase ce pot aparea ca rezultat al irrteractiunii de grltp, monitorizeazd prezentareape care o face supervizatul gi se asigura ca acesta nu omite informatii utile pentru analizadin partea celorlalti, incurajeazi 9i sustine supervizatt-rl pentru a extrage cele mai relevanteobservatii din partea consultantilor gi a observatorilor 9i se asigura cd el oferd feedback la

observatiile primite din partea celorlalti participantiPentru a-gr indeplrni rolirl de facilitator, supervizorLrl trebuie sa respecte cateva reguli.

a) sii cunoasci foarte bine cazr-rl luat in discutie Ei prezentat de supervizat in cadrulintAlnirii de grup;

b) si sprijine supervizatul sa stabileascd obrectrvele supervizarii,c) sa trateze totr particrpantii cu respect gi in rnod egai.d) sa aiba rabdare cu persoanele care se exprimi cu dificultate sd le incurajeze sd

cornunrce,

e) sE nu se implice prin oferirea unor raspunsuri din pozttia de expert sauconsultant;

f) sa nu creeze imaginea specialistr,rlui care are rispunsuri la toate intrebiirile:g) sd manifeste fernritate in ceea ce privegte pastrarea temei de discutie;h) sa nu fie partizanul unor opinii exprir"nate de consultanti in timpul prezentdrii

diferitelor puncte de vedere;i) sd fie un ascultitor activ, capabil sd extragd elernentele esentiale ale expunerii gi

sa ofere feedback atunci cAnd supervizatul prezintE ideile care au fost expuse de

lr

consultanti gi pe care le considera utile,

1) si fie prietenos, cald gi amabil,k) si aibi o atitudine pozitivd care s5 incurajeze participantii.l) sa fie flexibil, dinamic;m) si urmdreascd incadrarea discutirlor in sectiurnile prezentate la inceputul

gedinter de supervizare etc

de grup

$edinta debuteazd cu prezentarea de citre supervizor a obiectivelor supervizdrii 9ia sesir-rnilor de discutre Apor urmeazi prezentatorul (asistentul social supervtzat), carealege consultantii. Observatorir sr-rnt cei care nu au fost alegr de prezentator. Supervizatulprezrntd cazul pe care doregte sa-l adr-rc5 in discutie in aproxinrativ 20 de minute, dupicare consultantii pun intrebSri gi formuleazd recomandari. De obicei, se prefera intrebdrile

din partea consultantilor pentru ca .acestea pot ajuta supervizatul si gdseascd singurrdspunsurr la ele. in acest tirnp, observatorii noteaza, individual informatitle consideraterelevante din prezentarea supervizatului, din intrebirile consultantilor 9i din feedbackurilesupervizatr-rlui la aceste intrebari Spre final, observatorii prezinti pe rand observafiile lorlegate de proces

Wilbur gi colaboratorii sii propun o structurd a grupului de supervizare in gaseetape (Wilbur et al., i 994 . 262-279). pe care le prezentam in conttnuare.

Etapa 1'. Prezentarea infortnatiitor gi cererea de alutor. DLrpd introducerea realizatide supervizor. prezeniatorul (asrstentul social supervizat) prezintd cazul pe care doregtesa-l acluci in disculie El face o cerere de ay-rtor adresatS echipei, clupd prezentareasumari a cazului. in cadrul acestei etape observatorii noteaza datele semnificative

Etapa 2. Etapa intreftarilor. Consultantii selectati de prezentator din cadrul grupuluiii pun, pe rand, intrebiri supervizatului irr legitura cu cele prezerrtate de acesta intrebarileau rolul de a clarifica unele neintelegeri legate de descrierea facuti de supervizat gi de aaprofnnda cazul. Acest proces se repetd p6ni se eptuzeaza intrebirile . fiecare consultantadreseaza cate o ?ntrebare, dupa care procesul se reia, pAnd se epuizeazi intrebirile. $iin aceastd etapa observatorii noteazd intrebdrile adresate de consultanti

Etapa 3: Feedbacku/ gi corrsu/farea Este etapa in care consr-rltan{it, st-tb indru-marea supervizorului. dezbat subiectul de discutie in functie de intrebdrile puse de acegtia;

Ei in aceasti etapd rdspunsurile date de consultanti sunt analizate din perspective diferite:din perspectiva clientr-rlr-ri, a consultantului. a asistentului social gi a rnisiunii organizatiei.

Etapa 4'. Pauza de reflecfre. in aceastd etapd se ia o pauzd cle crnci-zece minlde,

le

fdra ca supervizatul sa discute cu membrii grupului. Pentru el este r,rn timp de reflectieasupra celor discutate, tar pentru consr:ltanti este Lln rlot.nent de discutit informale.

Etapa 5 "

RaspurtsLrtr/e sttperuizatu/rl. Este etapa in care supervizatul (prezentatorul)raspunde la intrebirile primite dirr partea consultantilor in regatura cu tenra, problema, clientul,modalitatea de lucru etc. Nici un consultant sau observator nu are voie si intrerupdprezentarea rdspr_rnsurilor date de acesta

Etapa 6 Elapa attalizei. Este etapa in care intervrn observatorri, ce ?gi prezintdcomentariile individuale legate de fiecare etapa in parte, iar supervizorul realizeazd unsumar al celor discutate. urmeazit discutiile la care participd toti membrii grupului. infinal, sr-rpervizorul prezintS procesul intalnirii in cadrul gedintei de supervlzare anuntdurmitoarea int6lnire (Wilbur et at ,19g4 262_2T9)

Exista nrulte modeie de supervizare de grLrp, dar ne-am oprit asupra acestuiatocmai datoritd ugurintei cu care poate fi organizata o gedintd de supervizare de grup.urmdrind rolurile fiecdrui participant la intalnire. sirnplitatea acestui model este datd gi defaptLrl cd e siructurat gi aplicabil oricarui grup de asistenti sociali care opieazi pent._rsupervizarea de grup Sr-rpervizoruI sau facilitatorul poate fi o persoand din interiorr-rlechipei sau externi acestera. Utilizarea modeluliri rdnrane o optiune a fiec6rer echipe deprofesionigti in parle' in furrctie de nivelul de pregdtire gi de obiectivele supervizirii.

7.5. Avantaje gi dezavantaje ale supervizirii de grupca orice practici ?n asistenta sociald, supervrzarea de grup prezint* uneie avantajeqi dezavantaie Alegerea acestei practici pentn-r supervrzarea echiper de asistenti sociali

reprezinti o optiune a echipei de rranagement ?n furrctie de scopurile supervizdrii, deresursele necesare gi de caracteristicile echipei de asistenti sociali. Bernard gi Goodyear(1998) prezinti unele avantaje ale supervizarii de grup.

a) economie de timp bani ,

b) oporlLrnitati de invdtare in grup :c) un nivel scizut de dependent5 a supervizatilor fatd de supervizorr;d) un nivel ridicat, complex gi divers cie inforrratii legate de cazuistici

,

e) stabilirea in grr-rp a unor criterii care duc la cregterea calitStii serviciilor .

f) o viziune nrai cornplcxa a supervizatilor ?n ceea ce privegte interventra ;

g) oglindrrea lnterventiei sLrnervizatilor modelarea act!unrlcr lor prin interactjunile cuceilalti.

Pe de alta parte aceiagi arttori prezinta 9i unele dezavantale ale supervizirii degrlrp, cum ar fi .

L?

a) confidentialitatea privind cazurile poate fi incalcati daci nu sunt clarrficate girespectate reguli stricte in ceea ce privegte prezentarea acesiora in gedintele desupervlzare ;

b) grr:pLtl de supervizare nu poate inlocr,ri supervizarea incJividuald gi consiliereasupervizatului :

c) unele aspecte ale dinarnicii grupului pot irrfluenta negativ procesul t]e ?nvitare ;

d) grupul de sLrpervizare se poate concentra foarte nrult asupra problematicii, gi nuasupra situatiitor particulare peri',ru ci unii dintre rlembri pot fr putip interesati de subiect ;

e) asistentii sociali nLl au la inderrrana permanent posrbilrtatea de a discuta cusupervizorul, atunci cind au nevoie.

2,

a) confidentialitatea privind cazurile poate fi incalcata dacii nu sunt clarificate girespectate reguli stricte in ceea ce privegte prezentarea acestora in gedintele desupervrzare ;

tr) grupul de supervizare nu poate inlocui sr:pervizarea individuala qi consiliereasnpervizatului :

c) unele aspecte ale dinarnrcii grupului pot influenta negativ prCIcesul de inv6tare ;

d) grupul de sLrpervizare se poate concentra foarte nrult asupra problematicii, qi nuasupra situatiilor particulare pentru cd urtii dintre rrrenrtrri pot fr putin interesati de su5iect :

e) asistentii sociali nLl au la indemana permanent posrbilitatea de a discuta cusupervizorul, atunci cind au nevoie.

2,