CURS 4

Tipuri de supervizare

4.1. Tipologia supervizarii

Pentru a reahza o tipologie a supervizdrii. putern lua in corrsiderare trei sisteme de

referintS: relatia supervizorului cu organizatra, forma de argantzare gi perspectiva de

abordare a realitdtii. Tinand cont de aceste criterii. intalnim urmitoarele forme ale supervizdrii

(Cojocanr, $t , 2005: 133)

a) Dacd privtnt supervizarea dirr punctLrl de vedere al relatiei supervizorului cu

organizatia. putem int6lni .

1) supervizarea internS. dacd supervizorul este din interiorul organizatiei;

2) supervizare externS, atunci cAnd supervizorul nu face parte din structura

organizatiei. ci este o persoana din afara acestera.

b) dupi forma de organizare a supervrzdrii, intalninr

1 ) supervizare rndividuala.

2) supervizare de grup.

c) din perspectiva de abordare a realitatii putem identifica.

1) supervizare clasici, centrate pe problernd:

2) supervizare apreciativi, centrata pe apreciere.

Supervizare externaLlndivrdualS De grup ,lndivrdr"rala rDe grupClasrci Aprecrativd Ctasrca Apreciatrva Clasrca Aprecrativa Ctasrca Aprecratrva

in practica, intAlnim forme corlbinate ale acestor tipuri de supervizare (vezL tabel),

fiecare prezentand anumite avantaje gi dezavarrtaje

4.2. Supervizarea interni

Supervizarea. interna se refera ia situatia in care activitatea de supervrzare este

realizatd de o persoani specializata din structura internd a organizatiei. Aceasta nu

reprezintd rezultatul initiativei unui asistent social experimentat, ci o recunoagtere

institutionala gi un suport din partea agentiei pentru angajatii sdi. Acest lucru este sesizabil

in organigrama institutiei. prrn includerea pozrtrer de supervizor in structura

organizationali Existenta unui supervizor in cadrul echrpei este o decizie manageriald gi

/(

are ca motor dortnta de a avea stguranta ofertei unor servicii de calitate. Este adevirat cd

existenta permanentd a unui supervizor in cadrul organizatiei e costisitoare 9i, de cele mai

mr:lte ort, nu este recunoscuta ca o nevoie. in srstemLrl guvernarnental din Rom6nia

supervizarea asistentilor sociali este, in general. axata pe latura aclnirnistrativa a acestuiproces, in defavoarea ceiei de formare gr sprijin: din punctul nostru de vedere,responsabilitatile supervizarii ar putea fi preluate de gefii de servicii existenti in structuraacestor rnstitutii. in general, supervizarea internS, sub toate aspecteie sale, este o practicd

specifici organizatiilor nonguvernamentale, mai ales celor de origine striind. practica dintdrile occidentale a fost transferata organizatiilor din Rorriania ?n decursul ultimilor ani prin

programe de instruire supervrzare gi coaching.

Promotorii supervizdrii interne au in vedere o seamd de avantaje ale acesteia(Cojocaru $t, 2005: 134-135)

f . includerea ?n structura organizatiei a unei pozitii de supervizor este o garantie a

calitatii servicrilor oferite de institutie ,

2. supervizarea interna este rlai accesibilS nrentbriior echipei, fiind vdzutd ca un

serviciu permanent pr.rs la dispozitia acestora :

3 exrsten{a supervizorului face ca o parte drn atributiile rnanagerului sa fie delegatesupervizorului :

4. existenta unr-ri feedback permanent legat de practica asistentilor sociali, a dinamiciidin campr-rl social 9i a nevoilor de formare face organizatia nrai receptiva gi maiflexibrld ;

5. reducerea riscurtlor legate de conflicte intre rlembrii echipei cauzate de procesul denegociere ini[iat gi rnentinut de supervizor

,

6. adaptarea permanenti a serviciilor sociale oferite la contextul social in care sedesfagoari activitatea asistentilor sooali :

7 cregterea eficrentei activititir asistentilor sociali prin urnrarirea planurrlor rndividualestabilite ?n cadrul procesului de supervvare .

B. stabilitatea organizationalS gi consolidarea LInor practici profesioniste, a unorrnodele de servicii sociale eficrente .

I supervizorul are posibilitatea de a cLlnoagte irr detalir-r cazuristica, modelele deinterventie 9i rezrrltatele obtinute de fiecare asistent social in parte

,

l0.existenta unor informatii relevante, necesare in evaluarea periodicd a personal_rlui ;

ll.,,rdsturnarea" piramiciel organizationale gi crearea urrui climat de lucru pldcut pentruasistentii socrali ,

l7

12.functja educativd 9i cea de sprljin pot fi dezvoltate, mai ales cd supervizorul se

poate deplasa pe teren impreun5 CU supervizatut la cazurile speciale;

13. monitorizarea permanentS a standardelor de calitate 9i a obiectiveloi Ae

perfonnanld pentru fiecare asistent social in parte etc.

Pot fimentionate lnsi gidezavantaie ate acestui tip de supervizare:

'1. eosturi ridicate legatede plata lunari a unui salarit-t pentn; supervizor;

2. fiind internd, supervizarea are un caracter obligatoriu, itnpus angaja{ilor '

3. existi riscul accentuirii functiei administrative a supervizStii '

4. dificultatea de a obtine fondurile necesare includerii unui supervizor ?n structura

organizaliona16.

t8